Mobilier Din Lemn - SC Mobexpert SA

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

- MOBILIER DIN LEMNS.C. MOBEXPERT S.A.

STUDENTE:

– BRASOV 2008 –

CAP I MATERII PRIME FOLOSITE IN INDUSTRIA MOBILEI

1.1. Lemnul Lemnul este una dintre cele mai importante materii prime naturale, cu multiple si extreme variate utilizari. De mii de ani, lemnul este folosit drept combustibil, ca material de constructii si la fabricarea mobilei. El reprezinta materia prima de baza pentru fabricarea unor articole de uz casnic , jucarii, articol de papetarie, articole sportive, decoruri, panouri de expozitii, panouri publicitare, ambalaje, constructii de vagoane, de cai ferate, de ambarcatiuni nautice, etc.

2

O serie de ramuri ale industriei chimice se bazeaza tot pe exploatarea lemnului, respectiv pe componentii chimici ai acestuia: taninuri, pigmenti, gume, rasini si uleiuri, care au diferite intrebuintari. Celuloza din lemn este folosita in mari cantitati la fabricarea hartiei si a fibrelor celulozice. Lignina din lemn reprezinta materia prima pentru fabricarea maselor plastice si un mediu propice in cultivarea diferitilor fermenti. Lemnul poate fi transformat prin hidrogenare in combustibil lichid (alcoolul metilic, cunoscut sub numele de methanol sau alcool de lemn), care este utilizat drept combustibil pentru automobile in unele tari, printre care Brazilia.

1.2.Structura, compozitia si proprietatile lemnului Lemnul este un material natural, organic, de origine vegetala, alcatuit din celule cu membrane lignificate, care au rolul de a conduce apa si mineralele din sol catre frunze si de a conferi rezistenta arborelui. Este un material poros, eterogen si anizotrop.

3

coaja.sectiune transversala. ilustrata mai jos. .Structura. .se deosebesc urmatoarele zone: .duramenul.alburnul.cambiul vascular. In structura microscopica a lemnului .inelele de crestere. . . . .sectiune radiala. longitudinala. perpendicular ape axa trunchiului . In principal. perpendiculara pe razele medulare si tangentiala la inelele de crestere. aspecul si proprietatile fizico-mecanice ale lemnului difera in functie de planul de sectionare a trunchiului.sectiune tangentiala.razele medulare. 4 . care trece prin axa trunchiului .maduva.porii. sectiunile se pot executa dupa trei planuri: . .

etc. fiind folosita de asemenea si la fabricarea unor lacuri. hemiceluloza si lignina. Substantele organice principale ale lemnului sunt: celuloza.saruri minerale. Celuloza reprezinta materia prima de baza in fabricarea hartiei si a unor fibre textile. 5 . lemnul este format din . .apa. .Din punct de vedere al compozitiei chimice. a alcoolului etilic. care pot fi principale si secundare.substante organice.

iar lignina este o substanta aromatica ce confera rezistenta mecanica arborelui si. Substantele minerale sunt in general silicate. nucul este preferat pentru mobilier datorita desenului frumos din zona radacinilor. si de anotimp. Substantele organice secundare cuprind rasini. Proprietatile fizice ale lemnului sunt: . este folosit in constructii si la fabricarea hartiei. Nu pot fi extrase si creeaza dificultati la prelucrare. permite obtinerea alcoolului metilic. 6 . ciresul este mult apreciat in confectionarea instrumentelor muzicale datorita proprietatilor sale acustice si coloratiei frumoase. substante tanate. Continutul de apa variaza intre 30-60%. pigmenti. un lemn relativ ieftin. in functie de specia si varsta arborelui. natriu.Hemiceluloza intra in compozitia membranelor celulare. De exemplu. iar laricele. stejarul este cel mai rezistent.culoarea. mahonul este o specie tropicala rezistenta. etc. calciu si magneziu. Proprietatile lemnului difera foarte mult de la o specie la alta. gume. carbonate si fosfati de potasiu. foarte apreciata pentru proprietatile ei de prelucrabilitate. uleiuri eterice. oxalati. prin distilare.

. .masa specifica. Proprietatile mecanice ale lemnului sunt: . . . Proprietatile electrice si magnetice: Lemnul foarte uscat reprezinta un izolator electric excelent.duritatea.rezistenta la compresiune. .umiditatea. iar altele reduse.rezistenta la tractiune. unele proprietati putatand prezenta valori ridicate.rezistenta la uzura. comportamentul lemnului 7 .durabilitatea.rezistenta la despicare. are loc si o crestere a conductivitatii electrice.rezistenta la oboseala. . precum si in cadrul aceleiasi specii. . . . insa.. Toate proprietatile mecanice difera mult de la o specie la alta.desenul.luciul.umflarea si contragerea. .textura. . .rezistenta la incovoiere. o data cu cresterea umiditatii.

de mari dimensiuni. placajele absorbind mai bine sunetele joase.saturat fiind similar cu cel al apei. Insa. Proprietatile acustice: Prin lovire. in spatiile goale. Paralel cu fibrele. De asemenea lemnul prezinta efectul de piezoelectricitate (polarizare electrica). in vederea obtinerii unei acustici superioare. in mod normal lemnul absorbind numai o mica parte (3-5%) din energia acustica. Izolatia sonora este mica. continutul de umiditate si de modul de elasticitate al lemnului. fiind astfel un material diamagnetic. amplifica. sunete inalte. dimensiuni. transmite si reflecta unde sonore care provin de la alte corpuri. Inaltimea sunetului produs depinde de: frecventa vibratiilor. De aceea el este unicul material folosit la fabricarea instrumentelor muzicale si pentru capitonarea salilor de spectacol. semifabricatele poroase ale lemnului conduc la cresterea acestei capacitati de pana la 90%. pe cand PAL-ul si PFL-ul. lemnul prezinta un minim de susceptibilitate magnetica. densitate. Proprietatile termice: Cu toate ca lemnul se contracta sau se umfla sub influenta temperaturii (la peste 0 grade Celsius si la o umiditate 8 . lemnul este producator de sunete si poate absorbi.

anomalii ale trunchiului. In prima categorie de defecte. 9 . c)actiunea agentilor de biodegradare a lemnului. de natura vegetala sau animala. care conduc la aparitia defectelor de forma ale trunchiului si la aparitia unor crapaturi. aceste modificari dimensionale sunt neglijabile in raport cu cele determinate de actiunea umiditatii. b) anomalii datorate actiunii factorilor naturali exteriori. 1. anomalii ale fibrelor si maduvei.constanta . alaturi de caracterul de slab conducator de caldura (datorita aerului inclus in porii lemnului). acelea datorate anomaliilor proprii de crestere a arborelui. aspect si compozitie chimica). Aceasta proprietatate. Defectele lemnului Defectele lemnului neprelucrat pot avea drept cauza: a) diferitele anomalii proprii de crestere ale arborelui (in structura.3. sunt incluse urmatoarele: nodurile. sta la baza utilizarii lemnului ca material de constructii. dilatatia termica este foarte mica).

10 . De aceea. In zonele in care ramurile pornesc din interiorul copacului. iar mai departe. nodurile apar sub forma unor discontinuitati circulare mai aspre in masa lemnoasa sau a unor neregularitati ale structurii fibrelor lemnoase. lemnul va prezenta proprietati mecanice mult diminuate. Nodurile care nu prezinta nici o legatura cu fibrele lemnoase ale trunchiului poarta numele de noduri cazatoare. conducand astfel la aparitia unor noduri incastrate.Nodurile sunt zonele din trunchi care reprezinta baza ramurilor crescute pe corpul copacului sau in interiorul acestuia. nodurile concrescute si incastrate nu pot cadea. mergand catre suprafata. inelele ramurilor prezinta legaturi cu fibrele lemnului. formandu-se astfel noduri concrescute sau noduri partial concrescute. astfel. Prin taierea trunchiului. nodurile se contracta mai rapid decat restul lemnului. fibrele lemnoase ale trunchiului cresc in jurul ramurii. un nod cazator sau partial concrescut poate sa se desprinda complet. cand contractia in lemn variaza in functie de directia fibrelor. In timpul uscarii. insa lemnul din jurul nodului este deformat prin contractia diferita a nodului fata de restul lemnului si. formand astfel o gaura in lemn. Spre deosebire de acestea.

putand fi folosit numai ca materie prima in industria chimica. in functie de forma lor. ovale. gruparea in anumite zone a unor noduri incastrate si concrescute de mici dimensiuni transforma aceste defecte in efecte estetice deosebite cunoscute sub numele de: „ochi de pasare". chiar deloc. in functie de zona de dispunere: noduri longitudinale sau transversale. zonele cu noduri prelucrandu-se mai greu si. Astfel. insa. si in functie de concentratia pe o anumita portiune: noduri izolate sau grupate. Lemnul cu asemenea fibre nu se poate prelucra in industria pieselor de mobilier. fibra inclinata. „ noduri in cuib ". uneori. cu mustati.Nodurile mai pot fi clasificate si dupa alte criterii. Fibra rasucita este fibra dispusa elicoidal fata de axa longitudinala a trunchiului. 11 . Prezenta nodurilor influenteaza negativ procesul de prelucrare a lemnului. „ aspect mazarat" etc. alungite. fibra creata si fibra incalcita. In unele cazuri. Anomaliile fibrelor lemnoase cuprind urmatoarele defecte de deviere a fibrelor: fibra rasucita. nodurile pot fi: rotunde. Fibra inclinata este fibra deviata sub un anumit unghi fata de axa longitudinala a trunchiului.

Acest tip de defect face ca lemnul sa se prelucreze cu dificultate iar suprafata sa prezinte asperitati. Anomaliile trunchiului sunt: conicitatea. Lemnul cu un astfel de defect prezinta rezistente mecanice reduse si se deformeaza puternic in sens longitudinal si transversal. Fibra incalcita reprezinta o deviere neregulata si o intersectare a fibrelor lemnoase in anumite zone. Acest tip de lemn are o rezistenta la compresiune scazuta si conduce la pierderi mari prin prelucrare. labartarea si canelura. Anomalia maduvei este cunoscuta sub numele de excentricitate si consta in dispunerea laterala a maduvei fata de axul trunchiului. 12 . acest tip de fibre nu reprezinta un defect pentru industria mobilei ci un efect estetic exploatat la fabricarea furnirelor (de exemplu: frasinul cret). Conicitatea reprezinta descresterea continua si semnificativa a circumferintei arborelui de la baza spre varf. Propriu-zis.Fibra creata sau ondulata apare prin devierea tuturor elementelor anatomice ale lemnului dupa o linie ondulata.

Curbura reprezinta devierea intr-un singur plan sau in mai multe planuri a axei trunchiului fata de linia verticala. aceea a anomaliilor datorate actiunii factorilor exteriori sunt determinate de o serie de factori de mediu. rulura etc. Canelura este determinata de zonele de coaja infundata. ceata salina etc. radiatiile solare. In aceasta categorie de defecte sunt incluse: curbura. care conduc la aparitia unor valuri longitudinale. Toate aceste defecte conduc la o serie de compresiuni si tensiuni in lemn. sub actiunea vantului sau altor factori atmosferici. Tendinta de curbura este prezenta mai ales la pin si salcam. trunchiul prezinta un contur ondulat. variatiile de stare a aerului (umiditate si temperatura). printre care: precipitatiile (ca durata si cantitate).Labartarea trunchiului consta in marirea brusca a circumferintei in apropierea solului. la care. crapaturile: gelivura. vantul. verticala. aparuta din nevoia de echilibrare. pentru a rezista la actiunea vantului. Defectele celei de-a doua categorii. care apar cand copacul deviaza de la pozitia sa normala. Ea apare ca urmare a actiunii indelungate a vantului si zapezii si conduce la reducerea rezistentelor lemnului. astfel incat. Unele specii sunt numite si specii tremuratoare. cadranura. 13 . mai ales a rezistentei la incovoiere. in sectiunea transversala.

un mediu favorabil de dezvoltare a microorganismelor. strangularea trunchiului. produse sub actiunea gerului. viespile. sunt incluse: orificii si galerii. cauzate de insecte si paraziti. croitorii. furnicile. insectelor. care conduc la separatii in tesutul lemnos. Crapaturile lemnului sunt discontinuitati in masa lemnoasa datorate ruperii sau desprinderii elementelor anatomice. care urmeaza linia inelelor anuale. apar trepidatii ale copacilor. In cadrul agentilor (vegetali sau animali) de biodegradare a lemnului sunt incluse insectele si alti paraziti. ca urmare a presiunii exercitate de gheata care se formeaza in trunchi.ca urmare a actiunii vantului. inima rosie de fag. datorita compozitiei sale chimice si a continutului ridicat in apa. • rulurii . . In cea de-a treia categorie de defecte. sub actiunea gerului si a vintului. Lemnul constituie.crapaturi radiale aparute din partea centrala catre coaja.crapaturi concentrice. albastreala. totale sau partiale. Ele pot aparea sub forma: • gelivurii . cum ar fi: insectele xilofage.crapaturi dinspre exterior catre interior. • cadranurii . ciupercilor etc. aparute sub actiunea vanturilor puternice. fara a ajunge la exterior. 14 fluturii. putrezire etc.

aurit. lacuit. el poate fi pictat. ce se hranesc cu masa lemnoasa. cum ar fi iedera si vascul. se agata de trunchiul copacilor conducand la stragularea lor. prelucrat manual sau cu diferite unelte si dispozitive mecanice. care se vor mentine si dupa racirea lui. sculptat. definitive. cu modificari de culoare si denumiri specifice: inima rosie de fag sau duramen fals (se reduce flexibilitatea lemnului care nu mai poate fi folosit la fabricarea mobilei curbate). Parazitii vegetali. fiind relativ ieftin si putand fi supus unor prelucrari. cand lemnul devine sfaramicios si neutilizabil si mucegairea 1. cand lemnul apare colorat in albastru cu nuante cenusii sau verzui. albastreala. tratamente si finisaje foarte diferite. iar prin anumite tratamente termice se pot obtine forme prestabilite.4. Ciupercile lemnului conduc la schimbari de compozitie chimica. fara a i se modifica insa proprietatile. in care produc orificii si galerii. Astfel. 15 . ciupercile lignicole etc.ciupercile si bacteriile xilofage. putrezirea.Alte materii prime si materiale folosite la fabricarea mobilei Lemnul este unul dintre cele mai folosite si mai pretabile materiale din industria mobilei.

obtinerea unor efecte estetice deosebite. unele esente au proprietati superioare altora. obtinut prin debitarea longitudinala a bustenilor cu ajutorul gaterelor. cu infinite tonuri intermediare. tot prin juxtapuneri. permitand. gri. Pe langa lemnul masiv. cat si prin desenul conferit de elementele sale anatomice. inelele anuale reprezinta ele insele decoratii naturale ale suprafetelor si permit obtinerea prin juxtapunere a unor decoruri elaborate. dovada fiind piesele de mobilier egiptene. pe baza unor desene prestabilite.De asemenea. 16 . fiecare dintre aceste materii prime fiind supusa unor verificari organoleptice si fizico-mecanice specifice. Culoarea naturala variaza de la alb. rosu. Lemnul are o valoare estetica ridicata. in vederea obtinerii unui produs finit de mobilier de o calitate corespunzatoare prevederilor din standarde. atat prin coloratia diferita a diverselor specii. care s-au conservat de-a lungul timpului in bune conditii. la galben. Cu toate ca exista peste 100 de specii ce pot fi folosite in aceasta industrie. pana la negru. maro. Cheresteaua este semifabricatul din lemn masiv. verde. norme tehnice sau din contracte. la fabricarea mobilei se folosesc drept materii prime o serie de semifabricate. De exemplu. este un material rezistent.

cheresteaua poate fi: taiata in plin sau direct (se obtin scanduri in forma trapezoidala. legaturi. in special pentru fabricarea elementelor de rezistenta. pungi de rasina. taiata in sferturi. cheresteaua din lemn de foioase prezinta urmatoarele conditii de admisibilitate a defectelor: • nu se admit: coaja infundata. latimile intre 6-30 cm. taiata radial si taiata tangential. frize. inima si maduva a lemnului. coloratii anormale. avand grosimile cuprinse intre 12-50 mm. galerii. cornise. paltin.ferastraielor circulare si a ferastraielor panglica si prezinta cel putin doua fete plane si paralele. de rasinoase etc. La fabricarea mobilei este folosita cherestea de fag aburita. stejar. gauri. cheresteaua poate fi de: rasinoase.45-3 m (in functie de specia lemnoasa respectiva). gelivura. 17 . tesite). taiata semiradial. Pentru a fi folosita in industria mobilei. ulm. cu muchii lungi. mucegai. noduri partial concrescute sau crapate. In functie de specia lemnoasa. cazatoare si putrede. crapaturi nestrapunse si strapunse. de frasin. iar lungimile intre 0. foioase tari si foioase moi. picioare. socluri etc. Dupa modul de taiere.. taiata in prisma (prisma este ulterior taiata la alt gater in scanduri cu patru muchii).

pe cand furnirele debitate tangential. cu grosimi variind intre 0. ondulata si incalcita: se admite numai daca nu influenteaza aspectul si rezistenta mobilei. se prezinta sub forma de banda continua si are un desen simplu. cu ferastraie. in functie de destinatia lui. Furnirul este un strat foarte subtire de lemn. de aceea. ea nu a fost exploatata pe deplin pana la inceputul secolului al XVIII-lea. in perioada stilului Rococo. • noduri sanatoase. totusi pierderile de material sunt mari si. • fibra creata. Cu toate ca tehnica de obtinere a furnirelor era cunoscuta inca din Egiptul antic.2-6 mm. concrescute: maxim 1 nod de maxim 10 mm pe un reper de 1 m lungime. la debitarea radiala inelele anuale formeaza 18 . cand suprafetele curbe. Furnirul derulat este mai gros.• fibra inclinata: se admite o deviere de maxim 10%. mecanic. cea mai extinsa metoda este cea de taiere mecanica. Furnirele se pot obtine prin: debitari manuale. Cu toate ca cele mai bune furniruri sunt cele taiate cu ferastraul. concave si convexe erau frecvent funiruite. radial si semiradial sunt subtiri si cu desene frumoase: inelele anuale formeaza la furnirul debitat tangential linii in forma de V. pe masini de laminare si prin derulare.

drepte si la furnirele debitate semiradial. Furnirele cu desenele dezordonate sunt cele mai valoroase. inferior sau deasupra unui strat de furnir tehnic. a carui grosime variaza intre 0. iar in functie de destinatie ele se clasifica in: furnire tehnice §ifurnire estetice. Acestea sunt folosite mai ales la fabricarea placajelor. vdrgate (frize). linii paralele si inclinate. in vederea ridicarii valorii 19 ..5-6 mm. furnirele pot fi de: specii indigene si exotice. cu desene simple. este realizat dintr-o esenta valoroasa. a lemnului stratificat. Din punct de vedere al desenului natural pe care-l prezinta. Furnirul estetic. obtinute prin debitarea tangentiala a radacinii sau a zonelor cu defecte naturale si furnir-e cu desen ordonat numite si furnire cu dungi late. obtinute prin debitare radiala.2-1 mm. indigena sau exotica si se aplica in general pe suprafata unui lemn masiv. a mobilei etc. furnir cufldcdri. In functie de specia lemnoasa din care provin. furnir cu ochiuri etc. insa prezinta dificultati la imperechere in cadrul aceleiasi garnituri.linii paralele. comune si prezinta grosimi cuprinse intre 0. a panelelor. furnirele se clasifica in: furnire cu desen dezordonat: furnir inflorat. Furnirele tehnice se obtin din esente obisnuite.

peste care se dispun ulterior. sub forma de flori. atat fondul cat si compozitia realizandu-se in totalitate separat de zona de aplicare.estetice a acestuia. peisaje. de multe ori nu s-ar putea pune in evidenta luciul datorita planului si al metodei de debitare. Realizarea din lemn masiv a unor suprafete similare celor furniruite este greu de realizat din mai multe motive: produsul ar fi foarte scump. Marchetaria isi are originea in epoca Renasterii italiene si consta in aranjarea. a unor piese mici si de esente exotice colorate diferit. In acest fel se obtin decoratii complicate. in desenul furnirelor unor specii exotice {furnir defag innobilai). Intarsiile sunt incrustatii realizate in exclusivitate din furnir. dupa anumite modele prestabilite. 20 . Mozaicurile pot acoperi intreaga suprafata a piesei de mobilier (mozaic tip parchet) sau partial (sub forma de benzi sau de rozete). iar rugozitatea ar putea fi mai ridicata. Unele dintre furnirele estetice indigene pot fi innobilate prin presare. al marchetariilor si al intarsiilor. furnirele estetice sunt folosite si pentru a realiza decoratii deosebite ale diferitelor piese de mobilier. prin intermediul mozaicurilor. De asemenea. cosuri cu flori etc.

Furnirele pot fi inlocuite cu hartie decorativa texturata care imita furnirele estetice.Intarsia este alcatuita dintr-un furnir de fond din specii de culoare deschisa. iar 21 . astfel: • nodurile sanatoase total concrescute: sunt admise 2-3 bucati. lipirea si presarea unui numar mare de foi de furnir din esente diferite. Furnirele estetice au conditiile organoleptice de admisibilitate foarte stricte. precum si cu o serie de folii PVC. corespunzatoare culorii speciilor folosite. un fileu si o rama de incadrare din furnire din specii de culoare inchisa. Alte tipuri de furnire sunt aplicate pe un suport textil tesut sau netesut si sunt destinate acoperirii diferitelor profile. In acest fel se obtin desene divers colorate. care apoi sunt debitate in acelasi mod ca si furnirul obisnuit. Furnirul lamelin este obtinut prin suprapunerea. exterioare sau interioare. in functie de cele trei clase de calitate existente si de destinatia lor. • nodurile sanatoase partial concrescute si nodurile partial putrede nu sunt admise pentru furnirele de calitatea I. o compozitie din furnire din specii de culoare intermediara. cu diametre cuprinse intre 15 mm (calitatea I) si 25 mm (calitatea a II-a).

cu diametru de maxim 3 mm. dar se admit la calitatea a III-a pe cel mult 20% din suprafata. inclinata. tanin sau ulei nu sunt admise la calitatea I. • gauri si galerii nu sunt admise pentru calitatea I. incalcita si rasucita: se admit daca nu influenteaza defavorabil aspectul mobilei. pe o suprafata maxima de 10% din totalul suprafetei foii de furnir. • coloratia de mucegai nu se admite la furnirele de calitatea I iar la calitatea a III-a se admit pe cel mult 10% din suprafata foii. • fibra creata.pentru cele de calitatea a III-a sunt admise doua noduri. 22 . daca nu sunt accentuate. • putregaiul nu este admis pentru nici o calitate de furnir. • asperitatile provenite de la debitare nu se admit la calitatea I si se admit pe o suprafata de cel mult 1/5 din suprafata totala a foii de furnir. • inima rosie de fag si coloratii inchise sanatoarse nu sunt admise la calitatea I. cu un diametru de pana la 10 mm. iar la calitatea a III-a se admit pe o suprafata de cel mult 3 cm. iar pentru calitatea a III-a sunt admise gauri izolate. • petele de mucegai.

in functie de specia lemnoasa respectiva. Panelul este un alt semifabricat din lemn realizat dintr-un miez de sipci. cu furnir tehnic asezat cu directia fibrelor perpendiculara pe directia fibrelor miezului. Panelurile se clasifica pe baza mai multor criterii: a) specia furnirului: panel cu fete din foioase tari (fag) si panel cu fete de foioase moi: plop. Umiditatea foilor de furnir in momentul receptiei trebuie sa fie de maxim 15% iar grosimea trebuie sa fie cuprinsa intre 0.tei. paltin etc. • ondulari si defecte de incleiere nu se admit. Pentru furnirele exotice de calitatea I. conditiile de admisibilitate sunt la fel de restrictive. cu marimea de pana la 5 mm). neadmitandu-se decat noduri sanatoase total concrescute (2 noduri. 23 . b) directia fibrelor furnirelor exterioare: panel longitudinal. prin incleiere cu un adeziv sintetic.4 si 1 mm.• zgarieturile cu o adancime mai mare de 0..05 mm nu sunt admise la calitatea I iar la calitatea a III-a se admit cel mult doua zgarieturi de pana la 0. patrat si transversal. acoperit pe ambele parti.3 mm adancime.

c) structura miezului: panelul cu structura compacta sau cu miez de sipci. semicelulara si cu sentulet. cu olungime maxima de 200 mm. reparatii cu pene. Pentru panelul propriu-zis clasa A/A. sunt prevazute urmatoarele conditii de admisibilitate: 24 . crapaturi patrunse. Panelul prezinta conditii de admisibilitate diferite pentru semifabricatul in sine. Pentru furnirul straturilor exterioare. clasa A sunt admise urmatoarele defecte: • noduri sanatoase: daca nu depasesc 10 mm sau cu marimea maxima de 15 mm. eel mult 2 buc/m2. • crapaturi nepatrunse: la fiecare margine. e) dupa grosime: diferite tipuri de panel. d) tipul de finisare: panel slefuit. imbinari deschise. fibra inclinata. cu structura celulara. pentru furnirul straturilor exterioare si pentru miez. lustruit etc. asperitati provenite din derulare. conditia fiind ca suma marimilor cumulate sa nu depaseasca 30 mm. • nu se admit: noduri partial concrescute. cu grosimi cuprinse intre 14-22 cm si cu grosimea straturilor de furnir de 2.1 mm. reparatii cu dopuri sau petice. gauri de insecte. coaja infundata.

• noduri concrescute: se admit. dezlipiri.• nu se admit: umflaturi. cu fibrele straturilor consecutive alternativ perpendiculare unele pe celelalte. fiind mai 25 . conditiile de calitate sunt urmatoarele: • nu se admit: putregai. urme de chit si pete de ulei. urme de hartie adeziva. Placajul prezinta proprietati superioare lemnului masiv: umflarea si constragerea sunt reduse. denivelari provenite din golurile miezului. Pentru miezul panelului. lipsa furnirului pe margini. • coloratii si noduri sanatoase. Straturile de furnir sunt dispuse in directii diferite. • crapaturi strapunse: se admit cu lungimea de maxim 200 mm si cu latimea de maxim 3 mm. astfel ca placajul rezultat sa dispuna de aceleasi rezistente in toate directiile si sa fie tot atat de durabil ca si lemnul. partial concrescute: se admit daca nu afecteaza rezistenta lemnului. franjuri si taieturi aschiate pe canturile placii. lipsa de sipci la capetele placii. 1 N/mm. coaja infundata. presate si lipite intre ele cu ajutorul unor cleiuri sau rasini sintetice. Placajul este alcatuit dintr-un numar impar de furnire tehnice. ondulatii. • rezistenta la forfecare: min. noduri vicioase. imprimari si zgarieturi.

placajele pentru mobila sunt clasificate dupa mai multe criterii: 26 . iar aspectul nu difera de aspectul lemnului masiv. Placajele cu stratul exterior decorativ sunt deseori acoperite cu furnire exotice de: mahon. la fabricarea diverselor piese de mobilier. iar straturile intermediare pot fi realizate din esente comune. lemn satinat (satinwood). Aceste placaje sunt folosite. consumul de lemn este minim.stabil la variatiile de temperatura si de umiditate si ca urmare se deformeaza mai greu. trebuie sa fie doar rezistente. la care stratul exterior din interiorul piesei nu necesita o valoare estetica deosebita. cum ar fi pinul. zebra etc. placajele se clasifica in: placaje de uz general. de exemplu. nu crapa si suprafetele sunt mai uniforme decat ale lemnului masiv. stratul exterior superior (sau ambele straturi exterioare) trebuie sa prezinte valoare estetica si sa aiba o mai mare duritate. Dupa destinatie. are rezistente mecanice superioare.. proprietatile de prelucrare sunt mai bune. Placajele din lemn mai putin valoros sunt folosite pentru a inlocui metalul. folosite la fabricarea mobilei si placaje hidro sau termorezistente (pentru constructs aeronautice si navale). In acest fel. In cazul placajelor. de compozitie. La randul lor. pe cand straturile interioare.

Placajul laminat este un produs similar. pentru corp de mobila. melaminate. placaje mixte (din diferite specii indigene sau din specii indigene si exotice) si placaje compuse (din lemn si alte materiale). pirogravate. ignifugat. PAL-urile se clasifica dupa mai multe criterii: 27 . d) dupa tratamentul aplicat: placaj impregnat. texturate. foioase moi sau tari). incleiate cu rasini sintetice si presate la cald. c) dupa modul de finisare a suprafetei: placaje cu furnire exotice. b) dupa specia lemnoasa a furnirelor: placaje din lemn omogen (de rasinoase. Placile aglomerate din aschii de lemn (PAL) sunt semifabricate realizate din aschii de lemn. antiseptizat. Rezultatul este un semifabricat din lemn extrem de solid si de rezistent pe directia fibrelor si slab in celelalte directii. emailate. acoperite cu tesaturi de fibre de sticla. pentru sezuturi si spatare scaune etc.. pentru rame. toate dispuse cu fibrele in aceeasi directie. obtinut prin suprapunerea si presarea mai multor straturi de furnir obtinut prin derulare. metalizate.a) dupa domeniul de utilizare: placaje pentru funduri de sertar. pentru placi spate mobilier corp.

a 28 . emailat etc. PAL stratificat si PAL multistratificat. texturat. b) dupa structura miezului: PAL extrudat plin si PAL extrudat cu goluri. e) dupa modul de finisare: PAL protejat pe ambele fete cu rasini fenolice. hidrofugat. c) dupa natura fetelor PAL-ului extrudat: PAL placat cu furnire tehnice. cu furnire estetice. f) dupa natura tratamentelor aplicate: PAL antiseptizat. folie de polietilena sau hartie sulfat. presat.a) dupa modul de obtinere: PAL presat pe fetele de interior sau pe fetele de exterior si PAL extrudat. PAL innobilat . melaminat. melaminat. emailat. pentru obtinerea usilor. caserat cu PVC. In functie de modul de obtinere si de finisare. La fabricarea mobilei se foloseste PAL-ul extrudat.furniruit. PAL protejat pe dos cu folie de aluminiu. cu PFL dur sau cu placaj. d) dupa structura sectiunii transversale: PAL omogen. cu folii metalice etc.. cu tesaturi de fibre de sticla sau cu hartie sulfat. a placilor. ignifugat. PAL-ul poate avea grosimi care variaza de la 4-60 mm.

750 N. pentru funduri. PAL-ul slefuit pentru mobila trebuie sa posede urmatoarele caracteristici fizico-mecanice si chimice: . pentru grosimi de la 12 mm pana la 19 mm: 18 N/mm2 si pentru grosimi peste 19 mm: 16 N/mm2: .nu se admit: denivelari.30 N/mm2. fete-sertar etc. stirbituri. umflaturi.rezistenta la coeziune interna transversala: pentru grosimi de pana la 12 mm: 0. pentru canturi: minim 550 N. . pete de liant si urme de parafina. aschii de miez in stratul de fata.40 N/mm2 .35 N/mm2 si pentru grosimi peste 19 mm: 0.rezistenta la smulgerea suruburilor: pentru fete: min. . dezlipiri de straturi si alte defecte. .densitatea aparenta: pentru grosimi de pana la 8 mm inclusiv: 650 kg/m3 si pentru grosimi de peste 10 mm: 550 kg/m3. pentru grosimi de la 12 mm pana la 19 mm: 0. slefuiri neuniforme. imprimari si zgarieturi. 29 . tavane. polite.peretilor laterali si despartitori. .umiditatealalivrare: 9±3 %.rezistenta la incovoiere statica: pentru grosimi de pana la 12 mm: 20 N/mm2.

PAL-ul melaminat destinat constructiilor de mobilier. cost redus si intretinere usoara. pe cant: minim 600 N. tigara aprinsa: nu se admite aparitia altor defecte in afara unei usoare diminuari a luciului. Placile fibro-lemnoase (PFL) sunt semifabricate obtinute din fibre de lemn sau din alte materiale vegetale. impuritati in filmul decorativ. prin desfibrare mecanica sau chimica si impaslite sau incleiate in placi subtiri si rigide. Principalele avantaje pe care le prezinta sunt: rezistente mecanice. • rezistenta la patare: nu se admit modificari ale peliculei dupa contactul cu agentul de patare. clivari ale placii suport. in special de bucatarie. • nu se admit: zgarieturi superficiale. Clasiflcarea se poate face dupa urmatoarele criterii: 30 . margini sau colturi rupte. prezinta caracteristici de calitate specifice: • rezistenta la smulgerea suruburilor: perpendicular pe suprafata placii: minim 750 N. • rezistenta la lumina: nu se admit decolorari sau modificari de nuanta ale peliculei. desprinderi ale stratului decorativ. • rezistenta la: vase fierbinti. fizice si chimice superioare. vapori de apa.

La fabricarea mobilei sunt folosite: PFL dure pentru: rame simple sau dublu placate. fete de sertare. fonoabsorbant. netratat. innobilate si impregnate si prezinta urmatoarele caracteristici de calitate fizico-mecanice: . moale. bituminat. tratat termic. 31 . sezuturi de scaune. e) dupa tratamentul aplicat: PFL ignifugat.umiditate la livrare: 6±2%. Grosimea placilor fibro-lemnoase variaza intre 8-25 mm.. d) dupa structura sectiunii transversale: PFL omogen si stratificat. melaminare etc. polite. impregnat cu uleiuri sicative etc. innobilat prin emailare. . pentru: rame dublu placate.0g/cm3. polite pentru corpuri inchise. c) infunctie de finisare: PFL standard.. Placile din fibre de lemn dur pot fi: standard. placi de mese. folosite in special la fabricarea mobilei de bucatarie. precum si PFL emailate si melaminate.a) dupa densitatea placilor: PFL poros. extramoale. spate si funduri de sertar etc. semidur. dur si extradur. semiuscat si prin procedeu umed. antiseptizat.densitate aperenta: l. canturi etc. b) dupa modul de obtinere: PFL obtinut prin procedeu uscat.

umflare in grosime dupa 24 de ore: maxim 18-25%. La fel ca si in cazul PAL-ului. adancituri.absorbtie de apa dupa 24 de ore: maxim 30-40%. prezinta caracteristici calitative specifice.modulul de elasticitate la incovoiere statica:minim 2500-3000 N/mm2 Defectele admisibile ale placilor din fibre lemnoase sunt: • rizuri si zgarieturi: 1 buc/cm2. Astfel. • impuritati: se admit rar raspandite pe suprafata placii. 32 . PFL-ul melaminat trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte de calitate: • rezistenta la lumina solara: nu se admite schimbarea intensitatii si a nuantei culorii. pete de ulei. emailat. coloratii anormale si dezlipiri de straturi (clivaj). • nu se admit: pete de condens. impregnat etc. .. cu latimea maxima de 0. PFL-ul melaminat. cu dimensiunea maxima de 2 mm. • stirbituri pe margini sau colturi rupte: se admite eel mult un colt rupt. umflaturi.rezistenta la incovoiere statica: 40-30 N/mm2.3 mm si cu lungimea cumulata de maxim 100 mm. . cu lungimea rupturii de maxim 15 mm. .

ci numai o usoara matuire. decolorari. crapaturi. desprinderi. • rezistenta la inflamabilitate: dupa 24 h de la incercare nu trebuie saapara nici o decorativ. acoperita pe ambele fete cu placaj sau cu placi fibro-lemnoase si un miez interior. alcatuit din lamele de PFL cu structura din hartie sau alte materiale si care constituie suportul rigid de fixare a fetelor. zgarieturi. • rezistenta la tigara aprinsa: se admite o decolorare usoara si suprafata mata. • rezistenta la caldura umeda: nu se admit fisurari perceptibile cu ochiul liber de la distanta de 25 cm.• rezistenta la abur: se admite o usoara matuire sau accentuare a gradului de mat. • rezistenta la soc termic: dupa sase cicluri nu se admit umflaturi. Placile celulare din lemn pentru usi interioare sunt panouri compuse dintr-o rama din lemn. fara decolorarea sau fisurarea suprafetei. clivaj si caderea sau fisurarea stratului decorativ. coloratie neuniforma. 33 modificare a stratului exterior . • rezistenta la vase fierbinti: nu se admit modificari permanente. • nu se admit: adancituri si umflaturi. desprinderi ale peliculei. dar nu alt tip de defecte.

rezistenta la soc (cu bila): urma lasata prin caderea bilei de la o inaltime de 1. din placaj de fag de 4 mm.densitate aparenta: 1.rezistenta la uzura nu trebuie sa depaseasca 70 mg la fiecare 100 de rotatii.3 kg/m3.rezistenta la tractiune. .75 m trebuie sa fie de maxim 10 mm si nu se admit fisuri sau exfolieri ale straturilor. structura miezului. . asezate sub forma de fagure sau inele.Ramele se executa din rigle masive de rasinoase sau foioase moi.2-4 mm sau din alte materiale. Placile decorative din hartie stratificata (HDS) sunt realizate prin presarea la cald a mai multor straturi de hartie impregnata cu rasini sintetice. paralel cu suprafata: longitudinal: 90 N/mm2 si transversal: 70 N/mm2. . mijloace de transport si bordurare de panouri. construe til civile. 34 . dintre care. Aceste placi sunt utilizate in industria mobilei (in special cea destinata bucatariilor). Placile din hartie decorativa stratificata destinate industriei mobilei trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: . iar desenele nu trebuie sa fie deteriorate pana la aparitia miezului. din fasii obtinute din PFL dur din hartie cu grosimi de 3. fetele. stratul exterior superior (fata) este decorat cu aspect mat sau lucios.

atat prin aplicarea unor tehnologii noi de obtinere.90%. fara alte modificari. la fabricarea mobilei se folosesc si o serie de materii auxiliare.stabilitatea la lumina: sa nu se decoloreze.toxicitatea DHS.rezistenta la tigara aprinsa: se admite o decolorare usoara si pierderea luciului.stabilitatea dimensionala totala: longitudinal 0. In ultimul timp. . Pe langa aceste materii prime. 0. .45% si transversal. printre care: 35 . care imita lemnul si il substituie. .rezistenta la mucegaiuri: sa nu prezinte pete de mucegai. . . neconventionale. . sortimentul semifabricatelor din lemn este intr-o continua diversificare. . umflarea in grosime: maxim 6%. cat si prin folosirea unor noi materiale.rezistenta la apa clocotita: cresterea in greutate-maxim 5%.rezistenta stratului decorativ la patare: nu se admit pete.. in conditii normale si dupa ardere: lipsa.rezistenta la zgariere: sa nu apara zgarieturi la o apasare cu 140 gf etc. .rezistenta la vapori de apa si la vase fierbinti: se admite o schimbare usoara a luciului dar nu si alte modificari.

temperaturi scazute sau ridicate). Calitatea accesoriilor metalice sau plastice este prescrisa de standardele sau normele tehnice pentru produsele respective. au rolul de a imbina suprafetele dintre doua piese.. . aluminiu si alama etc. butoane.vopselele care se folosesc pentru pictarea diferitelor elemente decorative sau pentru acoperirea in intregime a materialului lemnos. aliaje de zinc. umed. silduri. balamale. In cadrul aceleiasi piese sau 36 . datorita proprietatilor lor adezive. . de piele) si sintetici (fenolformaldehidici. otel inox. broaste. sustinatoare de polite. . fonta cenusie.baiturile organice care au rolul de colorare a lemnului.lacurile sunt utilizate in procesul de finisare a pieselor de mobilier. avand atat un rol estetic cat si de protejare a mobilei fata de caldura si apa. rozete etc.accesoriile metalice sau plastice (manere. ureo-formaldehidici cu intaritori. fara a suferi deformari sau deteriorari neadmisibile.) trebuie sa fie alesi in functie de solicitarea la care va fi supusa mobila si de mediul in care va fi utilizata (uscat. Adezivii naturali (clei de oase. .cleiurile si adezivii sintetici care.) pot fi realizare din otel cromat. poliacetat de vinil etc.

garnituri de mobilier, accesoriile aparente trebuie sa aiba aceeasi culoare, inclusiv suruburile care se monteaza; - materialele pentru tapiserie care cuprind materialele pentru captusirea interioara si tapisarea exterioara a scaunelor, fotoliilor, canapelelor etc. Pentru tapisare se folosesc brocarturi, goblenuri, tesaturi rips, jaqard, piele, inlocuitori de piele etc. - sticla folosita pentru diverse policioare, usi de vitrine, biblioteci.

37

CAP II. STILURI DE MOBILA

2.1. Evolutia stilurilor de mobila În evoluţia sa istorică, constructivă şi decorativă, mobila, obiect cu destinaţie strict legată de necesităţile

38

utilitare şi estetice ale vieţii omului, a avut o dezvoltare artistică şi funcţională, influenţată direct de principalele stiluri ale artelor plastice, de perfecţionarea uneltelor de lucru, a materialelor şi condiţiilor sociale în care au apărut şi s-au dezvoltat principalele stiluri de mobilă. Având în vedere perioada istorică în care au apărut şi s-au dezvoltat obiectele de mobilier putem realiza a) stilurile popoarelor vechi: egiptean, caldeo-asirian, indian, chinez şi japonez; b) stilurile antice: grec şi roman; c) stilurile evului mediu: bizantin, islamic, romanic şi gotic; d) stilurile epocii moderne: renaşterii, barocul italian, Ludovic al XIV-lea, Regence, Ludovic al XV-lea, Chippendale, Ludovic al XVI-lea, stilurile clasice engleze, Empire, Biedermeier; e) stilul Art Nouveau; f) stilul românesc: românesc popular şi cult românesc. următoarea clasificare:

2.2. Clasificarea sortimentului de mobilier

39

mobilierul din lemn se clasifica in: .mobilier din materiale combinate (lemn.). 40 . . metal. .rabatabila.in sistem fix (nedemontabila). .mobilier din panel. PFL si PAL). piele.mobila demontabila. textile etc. c) Dupa finisaj. ceramica. . .mobilier din placi aglomerate (din lemn sau puzderii de canepa). . obiectele de mobilier se pot clasifica in: . b) Dupa sistemul constructiv se distinge: .Piesele de mobilier se pot clasifica dupa mai multe criterii.mobilier finisat prin ardere.mobilier natur. . sticla.mobilier din rame placate (cu placaj. material plastic.: a) Dupa materiile prime. . .mobilier din lemn masiv.extensibila.modulata18.

. . mobila se clasifica in: .pentru uz industrial. transparent. . vopsea sau lac). decorativa si de imitatie etc.pentru cladiri social-culturale.pentru uz comercial si hotelier. .pentru scoli si spitale.pentru uz casnic.cumarchetarie. .cuintarsii. mobila se grupeaza in: . Pelicula poate fi: cu suprafata mata simpla (cu pori deschisi). .mozaicata. opaca. cu luciu inalt (luciu oglinda).sculptata. 41 .profilata. d) Dupa omamentatie. . e) Dupa destinatie. ulei. . mata satinata (fara luciu).!. .gravata. cu pori inchisi sau semiinchisi. . semimata. cu semiluciu.pictata..mobilier finisat cu pelicula (din ceara. .incrustata. .pentru institutii publice.

baie etc. .camere de tineret.camere de dormit. si compania de imobiliare Domus Mex.A.sufragerii. .camere de zi.camere de lucru. 5 firme de import si de logistica. . Istoricul firmei Infiintat in 1993.bucatarie.1. . piesele de mobilier pentru locuinte pot fi pentru: .C. 3. in principal. Infiintata in 2000. 10 fabrici de mobila.f) Dupa locul de folosinta. CAP III STUDIU DE CAZ S. MOBEXPERT S. Grupul Mobexpert are astazi 4.500 de angajati (dintre care peste 3. . Domus Mex este societatea de investitii imobiliare a Grupului Mobexpert si proprietara tuturor cladirilor Grupului 42 . .500 in fabrici) si mai cuprinde.hol. .

Numai în Bucureşti şi în oraşele mari. În 1995.de pe teritoriul Romaniei. Ulterior. Înfiinţat în urmă cu 13 ani. fiind apoi dezvoltate secţiile de canapele şi mobilier modern melaminic. Compania Domus Mex a inregistrat cea mai dinamica evolutie in cadrul Grupului. se desfasoara in 14 tari europene si este la a sasea editie. cu un magazin de mobilier de birou. compania a început să distribuie prin reţeaua proprie de magazine şi mobilier importat de la marii producători europeni. Cu o cifră de afaceri de aproape 150 de milioane EUR în 2005. Mobexpert se plasează între primele 12 întreprinderi europene din industria mobilei. Studiul este o traditie a publicatiei Reader's Digest. Grupul Mobexpert este liderul pieţei de mobilier din România. Mobexpert deţine 18% din piaţa de mobilier de casă şi 30% din cea de mobilier de birou. realizat in premiera in Romania anul acesta pe baza votului publicului. Dan Şucu a început afacerea Mobexpert în anul 1993. Mobexpert a fost desemnata drept cea mai de incredere marca in 2005 la categoria "mobilier". Activitatea de producţie a fost demarată în 1994 cu fabricarea scaunelor de birou. achiziţionând de la Fondul 43 . in studiul Most Trusted Brands.

Ilefor Târgu Mureş şi Mobstrat Suceava. Mureş Mex şi Moldo Mex. Târgu Mureş şi Suceava. 3. Confo Mex. După ce a pornit în 1993 cu 4 angajaţi. Descrierea firmei 44 .Proprietăţii de Stat pachetele majoritare de acţiuni de la trei importante fabrici de mobilier: Samus Dej. în 2006 Grupul are peste 4. compania şi-a dezvoltat activitatea de producţie şi export. Grupul Mobexpert cuprinde în prezent 10 fabrici în patru centre de producţie din Bucureşti. printre acestea numărându-se: Samus Mex. Ergo Mex. Dej.500 de angajaţi. Modulo Mex. Ilefor.2.

Mobexpert va investi 25 de milioane EUR în trei hipermagazine noi de mobilă la Ploieşti. Botoşani. Reţeaua Mobexpert cuprinde 32 de magazine şi hipermagazine în Bucureşti. Deva. Timişoara. Craiova. Călăraşi. Iaşi. Ploieşti. destinate consumatorilor care doresc produse de calitate europeană la preţuri accesibile. În perioada 2006-2007. covoare şi corpuri de iluminat. Târgu Mureş. Râmnicu Vâlcea. Bistriţa. Brăila. Suceava. decoraţiuni. dining. bucătării. dormitor. Focşani. Braşov. Toate hipermagazinele Mobexpert vor fi localizate în centre comerciale alături de alte magazine de mare suprafaţă de tip Carrefour. În prezent. reprezentând o investiţie de peste 5 milioane EUR. Piatra Neamţ. Cora. Galaţi. vizând 45 .Mobexpert este o reţea naţională de magazine şi hipermagazine specializate în vânzarea de mobilier şi decoraţiuni interioare. Grupul intenţionează să transforme marca Mobexpert dintr-o marcă naţională într-una regională. Alba. Arad. Piteşti. Satu Mare. .000metri pătraţi vor fi rezervaţi expoziţiei de mobilier. Sibiu. Alexandria. Oradea. Bricostore sau MediaGalaxy.000 de metri pătraţi din care 5-7. Dej. Bacău. băi. Constanţa. Cluj.Constanţa şi Sofia (Bulgaria). în România operează cinci hipermagazine Mobexpert. mobilier de terasă şi grădină. Oferta Mobexpert include mobilier de living. Pe termen lung. Fiecare nou magazin Mobexpert va avea o suprafaţă totală construită de 10-12. Baia Mare.

etajere. planuri de lucru. CREEAZA.Mobexpert Braşov.000 de metri pătraţi. MOBEXPERT BRASOV S.. redimensioneaza colectia Mobexpert Office.Aici se urmareste linia. Arhitectura contemporana . deschis în 2005 printr-o investiţie de peste . mese de consiliu.AMBIENTEAZA. se întinde pe o suprafaţă de 10. Mobexpert Office va propune solutii ideale de amenajare a spatiilor de lucru prin programe care raspund perfect diferitelor exigente privind birourile multifunctionale. CELE MAI FRUMOASE IDEI NU SUNT NEAPARAT SI CELE MAI SCUMPE.A. naturalete si echilibrul la acelasi pret accesibil. in care spatiul trebuie sa exprime spiritul de munca si organizarea pentru care a fost conceput. rustic sau natural ori 46 .volumul si culoarea in acelasi timp cu eticheta de pret. incearca sa evidentieze ideea ca fiecare individ este diferit si de aceea fiecare interior trebuie sa ‘vorbeasca’ diferit. 5 milioane EUR.C.Contemporan sau clasic. dulapuri. panouri de compartimentare. La Mobexpert s-a descoperit armonie. S. receptii. gratie vastei game de elemente modulare: birouri in diverse forme si dimensiuni.MOBEXPERT ITI USUREAZA DECIZIA.

. .3.Mobilier dressinguri si dulapuri cu usi culisante.Mobilier pentru baie.Mobilier camere de zi. . . 47 . b) Mobilier pentru spatii comerciale.Mobilier dormitor. -Mobilier living: .Mobilier camere pentru copii.solutii pe care ti le poti permite 3.Accesorii mobilier dormitor: -usi culisante/pliante. c) Mobilier hotel: .ultimele tendinte…la Mobepert am gasit solutii pt fiecare stil.Mobilier cemere de hotel.Mobilier bucatarie. . Produsele realizate MOBEXPERT produce urmatoarele tipuri de mobilier la comanda: a) Mobilier pentru casa: .

EXPERTMETALIC) . Materiale folosite la fabricarea mobilei . SENATOR) . .MDF inseamna placi din fibre de lemn de densitate medie.Mobilier birou managerial (CONSUL. Suprafata este slefuita pe amble parti. receptii. Caliatea. fiind posibila caserarea cu folie PVC 3D în diferite structuri. OFIX. Egger Austria.PAL melaminat si MDF Kronospan. decojit. o 48 . d) Mobilier pentru birou: Mobilier birou ergonomic (ECOS.Pentru productia placii fibrolemnoase de densitate medie (MDF) se foloseste cea mai buna materie prima – preponderent lemn de rasionase de calitate superioara.Mobilier receptii.. Thermopal Germania.4. MDF are în comparatie cu multe alte materiale lemnoase. 3. aspectul si durabilitatea MDF-lui profilat si termofomat este net superioara PAL-lui melaminat. .Mobilier personalizat. pe una sau pe ambele suprafete exterioare.

produs de duPont.Corian . gravata sau sablata. HPL Formica. -Cant ABS produs de Rehau. tehnologice si fizice în comparatie cu cele ale lemnului masiv.rezistenta foarte ridicata la încovoiere si însurubare. la socuri si la pete (motiv pentru care este des folosit in realizarea blaturilor de bucatarie).Folii PVC 3D pentru MDF produse de Renolit Germania. iar structurile mari par a fi realizate 49 .Placile MDF fibrolemnoase de densitate medie se disting prin caracteristici mecanice. . . Este compatibil cu majoritatea materialelor (MDF. Thermopal. decât la alte materiale lemnoase. a desk-urilor ergonomice sau a obiectelor sanitare.este un material solid. Chiuvetele Corian sunt integrate in blatul de bucatarie. . Egger. Placile de Corian sunt lipite cu un adeziv special. Corian este rezistent la temperaturi inalte. Fabricat din materiale si polimeri acrilici. inox sau sticla). Renolit si Formica. care poate fi folosit atat in realizarea pieselor de mobilier.Materiale solide de suprafat (blaturi) : Corian DuPont. astfel incat rosturile nu sunt vizibile. Caracteristicele mecanice si rezistenta placilor MDF sunt mai ridicate decât la placile aglomerate (PAL) obisnuite. Marginile pot fi rotunjite.valorile de umflare sunt mult mai bune. suprafata poate fi termoformta. lemn. . .

sertare BLUM Austria.Feronerie: balamale.C. piesele de mobilier se lanseaza in fabricatie. PAL-ul se primeste din depozitul de PAL al fabricii conform fisei de proiect. 2. Se dimensioneaza PAL-ul pe circularul cu comanda numerica la cofele impuse in proiect.dintr-o singura bucata. sisteme de cuplare demontabile metalice ascunse 3. Procesul de productie Un flux de productie in cadrul S. Conform proiectelor avizate de proiectare. . astfe lincat sa ramana resturi cat mai mici 50 .A.5. Garantia asigurata de duPont pentru Corian este de 10 ani.MOBEXPERT BRASOV S. sisteme de culisare. feronerie speciala Hettich Germania. 3. consta in urmatoarele operatii: 1. fiind stability PAL-ul sau MDF-ul din care se realizeaza.Furnir natural de cires si stejar in foi de mari dimensiuni cu lac poliuretanic mat sau lucios. .

Operatia de montaj se executa pentru una bucata din fiecare reper pe lot. care va protejeaza impotriva oricarui viciu de 51 . Se aplica cantul la masina de cantuit cu comanda automata. mai intai se aplica folia pe cantul drept. Urmeaza operatiile de frezare a lateralel or si gaurire pe masina cu comanda numerica (asistate de calculator). MOBEXPERT BRASOV S. cu comprimatoare. 6. Urmeaza montarea pe repere.recunoscuti pentru calitatea muncii lor. care va ofera intotdeauna cele mai rapide si eficace solutii de mobilare a spatiului clientului.C. TRANSPORT SI MONTAJ: realizat de echipe de specialisti. 7. beneficiaza de consiliere specializata: asigurata de un personal foarte bine pregatit si instruit.4. 5. functie de comanda clientului (numar bucati). fixarea usilor in balamale si manerelor la usi.A. lotul fiind stabilit. demontabile unde este cazul.echipa nu paraseste lucrarea inainte de a se asigura ca respectivul client este pe deplin satisfacut Toate produsele de mobilier beneficiaza de o garantie de doi ani. S. se apliva folia PVC 3D in cazul MDF-ului. apoi se aplica folia pe cantul curb al reperelor.

Caracteristicile de calitate pe firma sunt conform ISO 9001/2000 (SR EN ISO 9001/2001). implementat in cadrul S. a MDF-ului sau a blatului. culoarea PAL-ului. DOR PLURICOMPREST S. culoarea vopselei. folia. de asemenea sa corespunda intocmai cu comanda.C. trebuie. adaptate la procesele .R..6. Caracteristici de calitate Dimesionarea reperelor dupa proiectul clientului si de executie tehnologica a proiectantului trebuie sa corespunda intocmai cu cele executate pe fluxul tehnologic si al cotelor de gabarit finale. garantandu-se capabilitatea societatii de a satisface cerintele impuse prin standardele si 52 .L.fabricatie. Designul cerut de client.In perioada de postgarantie mobilierul achizitionat de la Mobexpert este reparat contra cost Gamele de mobilier comercializate de Mobexpert sunt in productie o perioada suficient de lunga pentru a putea realiza completarile necesare cu produse din aceeasi gama si cu aceleasi finisaje 3. pe total ansamblu lucrare. practicile si specificul calitatii.

In cadrul S. necesare. acopera transmiterea informatiilor de la conducere care executanti (comunicarea de sus in jos). de la cel mai inalt nivel a stabilit si implementat un proces de comunicare interna. prin 53 . stabilesc si urmaresc obiectivele specifice. MOBEXPERT S. Procesul comunicare interna se realizeaza prin intalniri de lucru periodice. Caile de comunicare stabilite..A. organizate de conducere sau de entitatile organizatorice responsabile. Factorii de decizie si responsabili in implementarea nivelului calitatii. de la executanti la conducere (comunicarea de jos in sus). sedinte operative. managementul. dispun actiuni corective si preventive. care sa permita comunicarea in interioarul societatii.C. la nivelul compartimentelor. cerintele si realizarile referitoare la calitate.documentele legale si de reglementare aplicabile. precum si prin comenzi/contracte. cu privire la politica referitoare la calitate. instruiri de informare. obiectivele calitatii. precum si comunicarea intre diferite functii situate pe pe acelaeasi nivele de organizatorice(comunicarea orizontala). totodata. pentru eliminarea din cauzelor activitatea neconformitatilor identificate/potentiale compartimentelor pe care le coordoneaza. in cadrul societatii.

2. sta la dispozitia conducerii. procesul de control. se instruieste personalul periodic. produse finite. care trebuiesc indeplinite. in timpul sedintelor operative.7. a caror precizie ( sensibilitate la masurare) este compatibila. privind stocuri. in retea. aplicabil respectarea cerintelor clientilor. on line. cu banca de date. Metode de verificare a calitatii 1. situatia calitatii. comunicarea de catre seful de compartiment. identificarea DMC. fiecare compartiment in parte. responsabilitati. cerintele contractuale. cu capacitatea de masurare determinata. al dispozitivelor de masurare si control (DMC). periodic. 3. la nivelul fiecarui loc de munca. duce la 54 . etc. informatii privind politica referitoare la calitate si obiectivele acesteia. Un sistem computerizat.care se transmit personalului. eliminandu-se timpii morti. informatiile si situatia la zi. in societate.. Pentru cresterea nivelului calitativ. materiale. privind colectarea datelor si luarea deciziilor. putand furniza. pe loc.

5. riscul contractului fiind la furnizor. orice nerespectare privind calitatea contractata. stabilirea si a conditiilor de depozitare. 7.. corespunzatoare. s. conform documentelor de executie (planuri operatii). evaluarea periodica a starii materialelor si produselor depozitate 8. pe cheltuiala furnizorului. pana la si urmarirea metodelor de inscriptionare a expedierea catre beneficiar. pentru a se asigura conformitatea cu cerintele specificate. 55 . deteriorarile sau utilizarile improprii.a.3. cu obligatia ultimului de a reface livrarea si a plati penalitati de intarziere. folosirea spatiilor de depozitare. verificarea calitatii PAL-ului. controlul proceselor de asamblare si marcare. conditii de uscare. folosite in procesul de fabricatie (la receptia acestora in societate. indreptateste societatea beneficiara. pe parcursul depozitarii) . pentru a preveni distrugerile. 6. a MDF-ului si a blaturilori. 4. produselor finite si manipularea acestora. efectuarea verificarilor de calitate pe tot fluxul tehnologic. la returnarea intregii cantitati.

Croirea brută a unor repere din cheresteua cu defecte duce la obţinerea unui mobilier cu aspect exterior necorespunzător. Procesul de obtinere a mobilei Principalele operaţii în obţinerea mobilei cuprind: a) obţinerea reperelor simple şi complexe.3. O umiditate mai mare conduce la crăparea pieselor. Când eforturile de întindere sunt excesive 56 . d) finisarea finală a piesei de mobilă (ansamblu). • Croirea brută: se realizează cu respectarea dimensiunilor cu torelanţele admise. ca urmare a aplicării unor tratamente termice şi mecanice corespunzătoare. Croirea se realizează cu fierăstraie circulare sau cu panglică. c) obţinerea subansamblelor şi montarea lor. strictă a Nerespectarea acestora creează dificultăţi de asamblare şi în exploatare. a) Obţinerea reperelor simple şi complexe • Uscarea: se realizează până se la temperatura de 75-115ºC aduce cheresteaua la umiditatea de 10%. b) finisarea reperelor şi panourilor.8. • Curbarea: conferă forme ondulate unor repere. au loc desprinderi ale peliculei de lac şi deci influenţează calitatea mobilei.

Textura este dată de aspectul exterior al furnirului determinat de forma. defect ce afectează rezistenţa.Îmbinarea furnirelor sortate se face prin lipire cu bandă de hârtie şi se obţin efectele estetice corespunzătoare. prezintă importanţă dimensiuni exactitatea în afara dimensiunilor reperelor şi calitatea execuţiei acestora. • Pregătirea pentru furniruire: este o operaţie care influenţează aspectul estetic al mobilei. • Dimensionarea şi profilarea reperelor: cuprinde rindeluirea operaţiuni ca: tivirea(înlăturarea marginilor). Defecte ce pot apărea: repere cu toleranţelor stabilite de cotarea desenelor de execuţie. provocate de uzura şabloanelor sau reglarea defectuoasă a sculelor. raze medulare (mici luciri.Sortarea furnirelor: se face după nuanţă şi textură.au loc ruperi de fibră pe partea convexă a lemnului. Cuprinde: sortarea furnirelor şi îmbinarea acestora.Pentru asigurarea unei asamblări corecte. (obţinerea unei anumite grosimi). 57 . oglinzi perpendiculare pe inele anuale). dimensiunile şi gruparea elementelor anatomice ca: pori. inele anuale. frezarea (obţinerea unor profile) şi retezarea (tăierea capetelor).

58 . în condiţii de lucru determinate. Chituirea se aplică în scopul corectării denivelărilor apărute şi pentru realizarea unui suport neted de colorare. • Încleierea şi asamblarea reperelor şi panourilor: Se realizează prin presare şi uscare la temperatura de 30-35ºC. la maşini speciale. durată de timp. Cantitatea mai mare de clei generează apariţia petelor pe mobilă.• Furniruirea: Constituie una din operaţiile de bază care determină aspectul mobilei. pelicula brută de poliesteri se şlefuieşte uscat cu abrazivi nehidrorezistenţi de granulaţie 320. în funcţie de natura cleiurilor (presiune. temperatură). Se realizează la maşini de şlefuit cu granulaţii abrazive corespunzătoare. şlefuirea. Astfel. Şlefuirea are ca scop obţinerea unei suprafeţe netede. băiţuirea. utilizând cleiurile sintetice. 400 şi eventual 500. Finisarea reperelor şi panourilor cuprinde: chituirea. Plăcile de furniruire îmbinate prin lipire cu bandă de lipit se aplică pe suprafaţa panourilor prin încleiere. Se realizează cu chituri speciale. timp determinat. Soluţiile de clei trebuie să fie în nuanţa furnirului. lăcuirea şi lustruirea.

cu şuruburi. Se realizează prin încleiere. Lustruirea are ca scop realizarea unei suprafeţe egalizate şi se face prin şlefuire cu hârtie abrazivă. Defecte de montaj pot apărea: îmbinări neetanşe. strângerea incorectă a pieselor în dispozitivele de strângere etc. cu cepuri. Finisarea finală conferă aspectul mobilierului pentru comercializare.Băiţuirea se realzeaza c soluţii de coloranţi în apă distilată. Obţinerea subansamblurilor şi montarea lor Constă în îmbinarea reperelor.). Se utilizează lacuri pe bază de nitroceluloză şi de poliesteri. Aplicarea peliculei de lac se fae pe material cu umiditate de maximum 10% uniform repartizată pe toate punctele reperului. nut şi feder etc. panourilor şi subansamblelor în piese de mobilier. Finisarea finală a piesei de mobilier Această operaţie se execută manual şi cuprinde operaţiuni de corectare a finisajului efectuat mecanic. Aplicată pe o suprafaţă care nu este netedă duce la absorbţia neuniformă a colorantului şi apariţia de pete. cu profile (coadă de rândunică. cu paste sau cu lichide de lustruit. Lăcuirea constă în aplicarea peliculei de lac. dimensionarea incorectă a lăcaşelor. 59 . lipsă de rezistenţă a ansamblelor datorită nerespectării parametrilor de încleiere.

tapiserie si planitate a panourilor libere sau montate in mobila. Aceste conditii se refera la: prescriptii constructive. iar la cele protejate cu furnir furnirul trebuie sa fie din aceeasi specie ca eel folosit pentru suprafetele exterioare. finisare. incleiere. Caracteristici de calitate Calitatea corespunzatoare a pieselor de mobilier este determinate nu numai de calitatea materiilor prime si a materialelor auxiliare. asamblare. ci si de respectarea conditiilor de calitate impuse la nivelul fiecarei faze a procesului tehnologic de fabricate. prelucrari mecanice. ♦ canturile vizibile ale panourilor din lemn masiv trebuie sa prezinte culori apropiate de culoarea suprafetelor exterioare. 60 . Prescriptiile constructive impuse produsului finit de mobilier sunt urmatoarele: ♦ partile frontale perechi (usi. iar restul panourilor sa prezinte texturi asemanatoare. sertare) la piesele de mobila luate separat trebuie sa prezinte aceeasi textura si culoare de furnir.4.

♦ pe suprafetele frontale trebuie evitate denivelari pronuntate sau unghiuri ascutite pentru a se preintampina agatarea hainelor sau eventualele raniri ale utilizatorilor. Usile si sertarele trebuie sa fie bine ajustate si asamblate pentru a rezista la solicitari repetate de deschidere si inchidere si pentru a asigura o functionare usoara. Prelucrarile mecanice trebuie sa se faca ingrijit. sa respecte conditiile de forma a pieselor. Asamblarea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: ♦ sa fie executata fara joe.♦ in zonele de montare a accesoriilor supuse la solicitari mecanice mari (balamale.) trebuie prevazute adaosuri de lemn masiv. tolerantele si ajustajele de imbinari si asamblari prevazute in standarde. 61 . demontabile. pentru a se asigura soliditatea ansamblului si a se evita aparitia de zgomote in timpul exploatarii. Ele trebuie sa fie executate dupa forma si dimensiunile accesoriilor. butonii. limitatori etc. opritorii si limitatorii de la usi trebuie fixate solid prin cepuri rotunde sau prin suruburi.) vor fl executate. de preferinta. ♦ manerele. ♦ piesele de mobila cu dimensiuni de gabarit mare (dulapuri cu trei usi etc.

astfel incat. suprafetele incleiate sa prezinte urme de rupere a fibrelor lemnului. Adezivul trebuie aplicat uniform. inchidere. iar crestaturile capetelor trebuie orientate intr-un singur sens.♦ ♦ balamalele si broastele trebuie fixate solid prin usile trebuie montate astfel ca. pete de la patrunderea adezivului la suprafata. nu trebuie sa prezinte urme de surubelnita. la deschidere sau suruburi pentru lemn. suprapuneri sau rosturi la imbinarea foilor de furnir. Incleierea trebuie facuta fara prelingeri de adeziv. 62 . Incleierea trebuie efectuata cu respectarea regimului de conditionare impus de natura adezivului. neadmitindu-se zone neincleiate. trebuie acoperite corespunzator. la desprinderea fortata. ♦ capetele suruburilor. cu o presiune corespunzatoare naturii adezivului si structurii lemnului. ♦ capetele suruburilor sau ale altor organe de asamblare. sa nu se produca smulgerea balamalelor din suruburi si sa ramana inchise fara interventia broastei sau a opritorului. care raman vizibile si care prezinta pericol de accidentare. pentru a se evita curbarea panourilor. in special cele aparente si decorative.

zgarieturi si fara imprimari. De asemenea. fara asperitati. in conditii de iluminare normala. La verificarea aspectului se urmareste ca pelicula de lac sa fie neteda. Verificarea calitatii mobilei Verificarea calitativa a produselor finite de mobila cuprinde urmatoarele determinari organoleptice si fizicomecanice: ♦♦♦ verificarea aspectului se face cu ochiul liber. incluziuni de corpuri straine. iar la finisarea 63 . fara pete sau zone opalescente. cratere. nu se admit: incretituri. urmarindu-se prezenta oricarui defect. scurgeri. uniforma. bule de aer sau fisuri. pelicula trebuie sa fie transparenta.Abaterea admisibila de la planitate a panourilor libere sau montate in mobila este de 2 mm (pentru panouri cu dimensiunea cea mai mare de maxim 1000 mm) si 2%o din dimensiunea cea mai mare care depaseste 1000 mm. La finisarea transparenta. 5.

Conditiile de admisibilitate a finisajelor Tabel 2 Caracteristica U. de minim 25 jam. ♦♦♦ verificarea planitatii panourilor montate se executa cu rigla de control.M. in sensul lungimii. Norm Superi Inalt 64 . Pelicula nu trebuie sa se desprinda cu usurinta de pe suport. trebuie sa fie uniforma si aderenta pe intreaga suprafata. Aderenta se efectueaza dupa minim 14 zile de la aplicarea peliculei si consta in desprinderea fortata a peliculei cu o lama de cutit. ♦♦♦ verificarea dimensiunilor se realizeaza cu mijloacele obisnuite de masurat. asezata pe cant. Grosimea peliculei. masurandu-se sageata maxima. Rezistentele minime la solicitarile fizice. chimice si mecanice ale finisajelor sunt prezentate in Tabelul 2. urmarindu-se dimensiunile prevazute in desenul tehnic. iar planitatea panourilor libere se verifica pe o suprafata de referinta perfect plana.opaca pelicula trebuie sa prezinte culoare uniforma pe toata suprafata. latimii si al diagonalei.

Mobilier din lemn. Sertarul astfel deschis nu trebuie sa prezinte o deplasare in sens vertical si un joc lateral mai mare de: 20 mm la sertarele cu o lungime peste 300 mm si 15 mm la sertarele cu o lungime sub 300 mm. manerelor sau descleieri ale partii frontale fata de laterale si fund. Finisare transparenla §i opaca. Rezistenta la surse °C fierbinti uscatela Rezistenta surse °C 1 24 - 6 24 1 1 85 24 24 16 16 2 85 85 fierbinti umede Rezistenta la soc termic ciclur 10 15 15 Rezistenta la zgariere HB 2HB 4HB (Sursa: STAS 6009-86 . dispuse egal pe toata suprafata sertarului.Conditii calitate) tehnice generale de ♦♦♦ verificarea functionarii corecte a sertarelor se face deschizandu-se sertarul la 2/3 din lungime. cu o anumita forta. neadmitandu-se desprinderea butoanelor.Rezistenta la apa ore Rezistenta la grasimi ore Rezistenta la alcool 50% ore Rezistenta la cafea ore Rezistenta la acetona min. 65 . ♦♦♦ determinarea rezistentei sertarelor la incercarea staticd se realizeaza prin dispunerea in interiorul sertarului inchis a trei greutati. ♦♦♦ determinarea rezistentei sertarelor la tragere: se trage sertarul in exterior.

iar asupra celorlalte se aplica forte perpendiculare. ♦♦♦ determinarea rezistentei picioarelor: se fixeaza lateral picioarele dispuse pe una dintre parti. ♦♦♦ determinarea rezistentei la oboseala prin impingeri orizontale alternative: asupra partilor superioare ale pieselor de mobilier (avand picioarele fixate lateral) se aplica forte alternative. ♦♦♦ determinarea rezistentei fixdrii usilor cu axul de rotire orizontal se realizeaza prin dispunerea pe suprafata interioara a usii deschise a patru greutati dreptunghiulare. urmarindu-se rezistenta asamblarii. urmarindu-se rezistenta asamblarilor. din exterior catre interior. ♦♦♦ determinarea rezistentei fixdrii usilor cu axul de rotire vertical se face prin inchideri si deschideri alternative a usilor si prin aplicarea unei forte asupra usilor deschise. ♦♦♦ determinarea rezistentei la compresiune verticala: se aplica trei forte perpendiculare (catre partile laterale si la mijloc). care sa acopere intreaga suprafata a usii. impingandu-se mobila in doua directii perpendiculare.♦♦♦ verificarea stabilitdtii piesei de mobila in planul de asezare (picioare si soclu in acelasi plan) se face prin asezarea pe o placa. urmarindu-se rezistenta asamblarii si a incleierii. 66 .

depozitare si transport. Ambalarea mobilei se poate realiza in ambalaj e din lemn (cu o umiditate de 20% la ambalajele din cherestea. Placile de la mobilier trebuie protejate cu hartie de matase asezata cu partea lucioasa sau satinata spre suprafata finisata.♦♦♦ determinarea rezistentei politelor la incercarea statica si dinamica. bituminata sau de matase. Colturile. 67 . acoperita cu parafina si polimeri sintetici. si trebuie inchise sau fixate astfel incat sa fie imobilizate in timpul manipularii si al transportului. Subansamblurile glisante (sertare. Pentru conservarea calitatii produselor din mobila pana la utilizatorul final este necesara si respectarea conditiilor de ambalare. din carton ondulat si din hartie speciala: tip sulfit. polite. carton etc. muchiile si alte parti proeminente trebuie protejate prin coltare. rezistenta. pereti despartitori) si usile nedemontabile trebuie protejate cu hartie. 8% la cele din PFL si 12% la cele din PAL). Elementele demontabile care ies in afara suprafetelor exterioare trebuie demontate si fixate in interiorul mobilierului sau ambalate separat in hartie de ambalaj sau carton ondulat si introduse in pungi textile sau de polietilena.

uscaciune.40-70%. Depozitarea mobilei se realizeaza in incaperi inchise. de portelan etc. pentru ca aceasta sa fie ferita de actiunea factorilor atmosferici. acoperite si prevazute cu mijloace adecvate de fixare si protejare a mobilei. schimbari bruste de temperatura. oglinzi. iar componentele fragile (cristale.) trebuie sa fie ambalate in aceeasi lada sau in lazi separate. Conditiile de depozitare vor fi: temperatura cuprinsa intre 10-35°C pentru o perioada de depozitare de pana la 15 zile si intre 10-30°C pentru o perioada de depozitare de peste 15 zile. manere de sticla. actiunea directa a razelor solare sau precipitatii atmosferice. Transportul se face cu mijloace de transport curate. mobila trebuie ferita de: praf.Accesoriile metalice trebuie introduse in pungi sau pachete. curenti puternici de aer. pentru a se evita deteriorarile din timpul transportului si al manipularilor sau cu mijloace adaptate special transportului de mobila. Stivuirea trebuie sa se faca astfel incat piesele de mobila sa nu se zgarie prin frecare intre ele sau sa se deterioreze. imobilizate in interiorul lazilor. iar umiditatea relativa a aerului . 68 . geamuri. Pe timpul depozitarii.

Standarde de calitate Într-o lume marcată de schimbări bruşte atât în plan social. ceea ce îi conferă capabilitatea de a fi adaptat nevoilor. Introducerea unui sistem de management al calităţii are ca scop satisfacerea clienţilor şi depăşirea aşteptărilor acestora. venite atât din partea societăţii (cerinţe referitoare la securitate. cât şi în plan economic. implementarea unui sistem de management al calităţii este una din soluţiile prin care firmele pot face faţă problemelor cu care se confruntă zi de zi. Un astfel de sistem trebuie să fie dinamic. Abordarea acestui demers presupune existenţa unui anumit nivel cultural în domeniul calităţii. cerinţelor şi aşteptărilor clienţilor. concurenţei cât şi a clienţilor (raport calitate / preţ). mediu etc). sprijinit continuu de un program motivaţional. a fost pusă pentru prima dată în cadrul comitetului tehnic – TC 176 „Managementul calităţii şi asigurarea calităţii” al 69 . evaluare a acestuia pe baza unui referenţial.7. Ideea elaborării unor standarde care să uşureze implementarea unui sistem dar să permită şi o calitate în cadrul unei firme.

Organizaţiei Internaţionale de Standardizare. procese şi resurse necesare pentru implementarea managementului calităţii”. în anul 1979. liniile directoare şi cerinţele cu privire la proiectarea şi implementarea unui sistem al calităţii sunt reglementate de seria de standarde ISO 9000. Part I: Guidelines for selection and use. 70 – Managementul şi asigurarea calităţii – Vocabular. ISO 9002 and ISO 9003. ISO 9000-2/1987. în relaţii contractuale între prima parte şi a . Pentru a veni în sprijinul utilizatorilor. sistemul ca îndrumări pentru managementul calităţii. elaborat şi următoarele standarde: ISO TC 176 a 9000-1/1997. Principiile generale. Conform SR ISO 8402/1995 calităţii calităţii este definit astfel: „structuri organizatorice. Quality management and quality assurance standard. proceduri. Quality management and quality assurance standards. Familia ISO 9000 este destinată a fi folosită în patru situaţii7: doua. Part 2: Generic quidelines for the aplication of ISO 9001.

Situaţia primă corespunde necesităţii de asigurare a calităţii interne. asigurarea calităţii furnizează calităţii încredere managementului. În 1/1996 asigurarea scopul – calităţii externe se înţelege că în situaţii contractuale sau în alte furnizează încredere a calităţii (deci clienţilor sau altora. care descrie toate elementele cu ajutorul cărora poate fi dezvoltat şi implementat un sistem al calităţii. iar prin asigurarea situaţii. în timp ce situaţiile celelalte. Astfel. în cadrul unei organizaţii. Potrivit acestui standard sistemul calităţii se aplică într-un mod caracteristic tuturor activităţilor legate de 71 . celei de asigurare a calităţii externe. adaptat nevoilor specifice ale întreprinderii. prin asigurarea calităţii interne se înţelege că. asigurării interne în situaţii necontractuale) se utilizează SR EN ISO 9004Managementul calităţii şi elemente ale sistemului calităţii.terţă parte pentru aprobare sau înregistrare de către a pentru certificare sau înregistrare de către o doua parte.

72 . În scopul asigurării externe a calităţii se poate utiliza unul dintre cele trei modele: SR EN ISO 9001. verificare. SR EN ISO 9002 sau SR EN ISO 9003. Sub acest aspect. Astfel. producţie sau prestarea serviciilor. scoaterea din uz sau reciclarea la sfârşitul vieţii utile. elementele sistemului calităţii sunt: marketing şi prospectarea pieţei. ambalare şi depozitare. aprovizionarea. planificarea şi dezvoltarea procesului. asistenţă tehnică şi service după vânzare. proiectarea şi dezvoltarea produsului. montaj şi punere în funcţiune.calitatea unui produs şi care interacţionează cu acesta. sistemul va cuprinde toate fazele din ciclul de viaţă al unui produs şi al unor piese. vânzare şi distribuire. de la identificarea iniţială a necesităţilor pieţei până la satisfacerea finală a condiţiilor.

dezvoltării. producţiei. montajului şi service-ului. Model pentru asigurarea calităţii în proiectare. producţie. de la proiectare până la caracteristici de performanţă sau este necesar ca acestea să 73 . montaj şi service. dezvoltare. prin specificate vizează clienţilor în prin primul rând satisfacţiei prevenirea neconformităţii în toate etapele. se utilizează atunci când conformitatea cu condiţiile specificate urmează să fie asigurată de către o organizaţie în timpul proiectării.SR EN ISO 9001/1995 – Sistemele calităţii. Condiţiile obţinerea service. încrederea în conformitatea produsului poate fi obţinută prin demonstrarea adecvată a capabilităţii unui este necesară proiectarea şi condiţiile la produs sunt exprimate. în principal. Standardul este aplicabil în situaţiile în care: referitoare fie stabilite. Standardul sistemul prevede condiţiile atunci referitoare când la calităţii aplicabile trebuie demonstrată capabilitatea unui furnizor de a proiecta şi de a livra produse conforme.

Standardul sistemul prevede condiţiile atunci referitoare când la calităţii aplicabile trebuie demonstrată capabilitatea unui furnizor de a livra produse conforme cu un proiect stabilit.furnizor în proiectare. dezvoltare. producţie. încrederea în conformitate a produsului poate fi obţinută prin demonstrarea adecvată a capabilităţii unui furnizor în producţie. SR EN ISO 9002/1995 – Sistemul calităţii. Condiţiile obţinerea service. Standardul este aplicabil în situaţiile în care: stabilite. montajului şi service-ului. montaj şi service. Model pentru asigurarea calităţii în producţie. se utilizează atunci când conformitatea cu condiţiile specificate urmează să fie asigurată de furnizor în timpul producţiei. montaj şi service. condiţiile specificate pentru produs sunt formulate în termenii unui proiect sau ai unei specificaţii specificate vizează clienţilor în prin primul rând satisfacţiei prevenirea neconformităţii în toate etapele. de la producţie până la 74 . montaj şi service.

în scopul aprobării sau înregistrării de către a doua parte (evaluarea 75 . cu de la Model pentru asigurarea calităţii în inspecţii şi încercări finale. Cele trei modele pentru asigurarea externă a calităţii prezentate mai sus se utilizează clientul solicită furnizorului deci în situaţii atunci când să demonstreze contractuale (între prima şi a doua parte). dacă pot fi demonstrate în mod satisfăcător anumite capabilităţi ale furnizorilor de a inspecta şi încerca produsele finite. Standardul sistemul prevede condiţiile atunci calităţii aplicabile trebuie demonstrată capabilitatea unui furnizor de a depista orice neconformitate a produsului şi de a controla modul de tratare a acestora în timpul inspecţiilor şi încercărilor finale.SR EN ISO 9003/1995 – Sistemele calităţii. aptitudinea sa privind realizarea calităţii cerute. Standardul este aplicabil atunci când conformitatea produsului cu condiţiile specificate poate fi pusă în evidenţă cu o încredere adecvată. se utilizează atunci când conformitatea condiţiile specificate urmează să fie asigurată referitoare când furnizor numai la inspecţiile şi încersările finale.

calităţii satisface standardele adoptate ca furnizorul este dând asigurarea că să furnizeze produse în baza standardelor sau altor documente normative adecvate8.aptitudinii furnizorului de a realiza calitatea cerută. Acţiunea de certificare confirmă faptul că. 76 . capabil sistemul referinţă. Certificarea sistemului calităţii reprezintă atestarea de către organismul de certificare. a conformităţii acestuia cu un standard de referinţă din familia ISO 9000 sau echivalentele acestora. de către client) sau în scopul certificării sau înregistrării sistemului de către o terţă parte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful