I. Istoric al României.

constituirii

şi

evoluţiei

Arhivelor

Naţionale

ale

1

în contextul creat după unirea celor două principate extracarpatice. a unor personalităţi marcante ale vieţii culturale româneşti. În continuare. la 1875. precum Bogdan Petriceicu Hasdeu (18761900) sau Dimitre Onciul (1900-1923. Este momentul în care. Arhivele1 de pe teritoriul principatelor româneşti extracarpatice au fost înfiinţate. desfăşurate prin grija autorităţilor maghiare.arhivelenaţionale. ca şi perindarea la conducerea instituţiei. instituţia Arhivelor este organizată sub o Direcţie Generală. iar peste doi ani.ro 2 . Cultelor şi Instrucţiunii Publice. este atestată existenţa unei Arhive generale a Mitropoliei Bucureştilor. la sfârşitul 1 www. Cu aceeaşi ocazie. ci exclusiv la chestiuni ce ţineau de buget şi de numărul angajaţilor în Arhive. anume Regulamentele Organice. un număr consistent de documente sunt trecute în proprietatea statului. în mod tradiţional. cele mai vechi locuri de păstrare a documentelor le-au constituit mănăstirile. în anii 1831-1832. se consideră că instituţia Arhivelor ia naştere. pentru o însemnată perioadă de timp. Este vorba de referiri la modul mai degrabă teoretic la arhive. în 1775. este de notat tentativa din 1840 cu privire la reglementarea sortării şi evaluării documentelor de arhivă. Astfel. nu trebuie omise reglementările promulgate în anii 1869 şi 1872. se face distincţia dintre documentele cu valoare istorică şi cele cu valoare practică. din perpsectiva funcţiei de directori ai instituţiei. Pentru perioada anterioară secolului al XIX-lea. datorită caracterului lor sigur. Pe parcurs. după includerea principatului transilvan în cadrul monarhiei Habsburgilor. cea mai mare parte a arhivelor vechi ale Transilvaniei este concentrată la Budapesta. în pofida contribuţiei. în 1864. Astfel. nu trebuie însă trecută cu vederea existenţa unor arhive de pe lângă cancelaria domnească. Dintre acestea. în vreme ce Arhivele de la Iaşi devin subordonate acesteia. însă abia în 1862. la sfârşitul secolului al XVII-lea. “materia primă” a sa se îmbogăţeşte. de tipul hotărniciilor. dintre care cea mai importantă a reprezentat-o introducerea sistemului registraturii la principalele instituţii administrative. unde se păstrau şi diferite acte particulare. iar instituţia este subordonată Ministerului Justiţie.Ca instituţie. Ar constitui o eroare nepermisă neglijarea mai timpuriei activităţi în domeniul arhivelor pe teritoriul Transilvaniei. precum Gheorghe Asachi. în prima jumătate a secolului al XVI-lea. a celor păstrate de către autorităţile ecleziastice. Odată cu înfiinţarea Arhivelor Statului Ungar. oficial în contextul elaborării primelor legi administrative moderne. a unor personalităţi din domeniul culturii. În economia evoluţiei instituţiei Arhivelor. anterior momentului în care Regatul Ungariei dispare de pe harta Europei. permiteau gruparea inclusiv de documente laice. cu sediul la Bucureşti. în condiţiile în care se ia decizia secularizării averilor mănăstirilor. care. iar de cele ale Moldovei de la 1 ianuarie 1832. Ion Heliade Rădulescu sau Grigore Alexandrescu. ca urmare. dat fiind că legislaţia respectivă nu face nicio trimitere la activitatea arhivistică propriu-zisă. Lipsa unei reglementări clare s-a făcut resimţită şi în perioada ulterioară. ca şi a arhivelor private constituite de către dregători de diverse ranguri în ierarhia boierească. De Arhivele Ţării Româneşti se poate vorbi însă abia începând cu 1 mai 1831. sistemul de conservare şi păstrare a documentelor cunoaşte o serie de îmbunătăţiri.

Instituţia se menţine în subordinea Ministerului Instrucţiunii Publice. ocazie cu care denumirea de Arhivele Statului este înlocuită cu cea de Arhivele Naţionale ale României. cât şi în Banat şi Bucovina funcţionează sistemul centralizării docum entelor în cadrul Arhivelor de stat din Budapesta. Este în curs de elaborare o nouă Lege a Arhivelor. Toate acestea pentru a fi o instituţie publică în adevăratul sens al termenului. II. o nouă lege de funcţionare a Arhivelor Statului intră în vigoare începând din 1925. În această conjunctură. o nouă lege a venit să reglementeze activitatea instituţiei Arhivelor. 3 . se înregistrează fondarea Arhivelor Statului de la Cluj (1920). prevăzând. În contextul noilor orientări ideologice din perioada comunistă. ne dorim aducerea în termeni reali a Arhivelor în secolul al XXI-lea atât din punct de vedere al ethosului instituţional. unificarea politică a statului român conduce şi la tentativa reuşită de racordare şi în domeniul arhivelor a noilor provincii alipite. atât în Transilvania. Este perioada în care ca directori generali figurează Constantin Moisil (1923-1938) şi Aurelian Sacerdoţeanu (1938-1953). Cernăuţi (1924) şi Chişinău (1925). iar modelul de organizare sovietic pătrunde şi în domeniul arhivisticii româneşti. Astfel. După evenimentele de la 1918. În 1996. constituirea direcţiilor regionale. se urmăreşte modernizarea în timp cât mai scurt posibil a infrastructurii. Istoricul şi evoluţia Direcţiei Regionale Suceava a Arhivelor Statului Suceava. printre altele. Cu alte cuvinte. cât şi sub aspectul practicilor arhivistice şi al dotărilor. Arhivele Naţionale ale României se află în plin proces de transformare instituţională. în 1951 Direcţia Arhivelor Statului trece în subordinea Ministerului Afacerilor Interne.secolului al XIX-lea. inclusiv informatizarea.

Suceava. rămâne încă un deziderat. Câmpulung şi pentru judeţele Baia şi Dorohoi.Înfiinţată la 1 aprilie 1945. Primii funcţionari ai Arhivelor din Suceava: Gheorghe Lăzărescu – director. Nicolae Ceredarec . 4 . înfiinţată la 1 aprilie 1945 continuând activitatea Direcţiei Arhivelor Statului de la Cernăuţi. Direcţia Regională Suceava a Arhivelor Statului a continuat de la început activitatea Direcţiei Regionale din Cernăuţi. În aprilie 1969 prin comasarea filialelor Rădăuţi.arhivar ajutor. Câmpulung şi Fălticeni se înfiinţează Filiala Arhivelor Statului Suceava căreia în 9 iunie acelaşi an i se atribuie un spaţiu în clădirea ocupată de Muzeul Judeţean unde funcţionează şi în prezent. Fălticeni şi Rădăuţi. Trecând din 1951 în subordinea Ministerului de Interne. asigurarea accesului la cercetarea documentelor prin sala de studiu şi mai ales asigurarea în cea mai mare măsură posibilă a controlului şi prezervării documentelor provenite de la creatori desfiinţaţi. titulatură sub care a funcţionat până de curând. Obiectivul principal în această perioadă a devenit asigurarea serviciului public de eliberare a copiilor şi extraselor din documente necesare aplicării legislaţiei reparatorii. cu atribuţii pentru partea de sud a Bucovinei: judeţele Rădăuţi. Direcţia Regională Suceava devine Serviciu Regional cu filiale la Câmpulung Moldovenesc. cu atribuţii pentru partea de sud a Bucovinei: judeţele Rădăuţi. Suceava. Asigurarea unui spaţiu propriu de depozitare corespunzător necesităţilor ca dimensiune şi dotare. Istoria Arhivelor sucevene este strâns legată de cea a Arhivelor Bucovinei . Câmpulung şi pentru judeţele Baia şi Dorohoi. direcţia judeţeană a devenit serviciu judeţean. cărora li se alătură din 1953 Botoşani şi Dorohoi. Prin reorganizarea Arhivelor Statului cu legea 16 din 9 aprilie 1996 Filiala Arhivelor Statului devine Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale. prin eforturile susţinute ale lui Gheorghe Lăzărescu şi ale directorului general Aurelian Sacerdoţeanu. Romulus Gramatovici – paleograf şi Agnes Gramatovici –registrator ajutor veneau şi ei de la Cernăuţi.Direcţia regională de la Suceava. Ca urmare a restructurărilor intrate în vigoare la 25 noiembrie 2009.

Mănăstirea Putna. Timp de un sfert de secol (1964 – 1988) Filiala Arhivelor Statului Suceava este condusă de prof. Vasile Ghe. dr. cu documente de la sfârşitul secolului al XVIII lea precum : Mitropolia Bucovinei. Mihai – Ştefan Ceauşu (în prezent cercetător principal la Institutul de Istorie „A: D: Xenopol” din Iaşi) şi prof. director al Arhivelor din Suceava este numit prof.(Foto:ANR Suceava) În 1947. devenit din 1990 Universitatea „Ştefan cel Mare”. Se intensifică în această perioadă activitatea de control şi îndrumarea a activităţii arhivistice de la creatorii principali de documente. învăţământ şi justiţie au rămas şi documente din secolul al XIX – lea. Este caracteristic că Arhivele sucevene nu deţin în general în depozitele proprii documente create după 1950 iar în multe cazuri la creatori din administraţie. În aprilie 1969 prin comasarea filialelor Rădăuţi. Liceul „Ştefan cel Mare din Suceava”. Nicolae Grămadă de la Facultatea de Teologie din Cernăuţi. Direcţia Regională Suceava devine Serviciu Regional cu filiale la Câmpulung Moldovenesc. Mănăstirea Suceviţa şi Mănăstirea Dragomirna. Au fost organizate importante asemenea manifestări. Depozitele Serviciului regional se îmbogăţesc în anii care au urmat cu fondurile: Inspectoratul Cadastral Bucovina. şi personalitate deosebită a vieţii culturale şi ştiinţifice. Nicolae Grămadă. Fălticeni şi Rădăuţi. După ce în anul 1963 Suceava devine centru universitar prin înfiinţarea Institutului Pedagogic. între care trebuie amintită Sesiunea naţională omagială „Dimitrie Onciul” din 20 martie 1993 onorată de prezenţa Academicianului Radu Grigorovici şi de cea a 5 . Miron. Datorită lipsei de spaţiu de depozitare documente importante privind istoria recentă. S-a conturat însă ca o problemă deosebită cea a spaţiului de depozitare rămas total insuficient încă din jurul anului 1980 după care nu au mai putut fi preluate documente. documente din colecţiile Teodor Bălan. În 1950 se finaliza preluarea unor fonduri arhivistice valoroase. Trecând din 1951 în subordinea Ministerului de Interne. cărora li se alătură din 1953 Botoşani şi Dorohoi. mutată la Suceava. Gavril Irimescu (director în perioada 1991 – 1995). depozitele Arhivelor Statului din Suceava devin principală sursă pentru multe cercetări de nivel înalt ale cadrelor didactice sau ale studenţilor. deosebit de solicitate după anul 1990 nu pot fi astfel puse la dispoziţia cercetătorilor. Administraţia Fondului Bisericesc Ortodox sau Primăria oraşului Suceava. Cu un colectiv de arhivişti deosebit între care trebuie amintiţi dr. Mutarea Facultăţii şi a profesorului Grămadă la Iaşi în 1948 a amânat sau chiar a anulat multe proiecte privind dezvoltarea Arhivelor sucevene. Arhivele sucevene s-au remarcat în comunitate şi ca o prezenţă activă prin publicarea a două volume de documente şi prin organizarea unor manifestări ştiinţifice. Câmpulung şi Fălticeni se înfiinţează Filiala Arhivelor Statului Suceava căreia în 9 iunie acelaşi an i se atribuie un spaţiu în clădirea ocupată de Muzeul Judeţean unde funcţionează şi în prezent. iar tezaurul documentar este îmbogăţit cu documente din fonduri administrative şi şcolare din majoritatea localităţilor judeţului.

de la înfiinţare şi până astăzi. în care se regăsesc documente referitoare la întreaga evoluţie a oraşului. Rădăuţi. precum şi o parte din arhivele primăriilor comunale care au fost preluate în depozitele de la Suceava. dincolo de lipsurile documentare însemnate din secolul al XIX-lea. Siret şi Gura-Humorului. care cuprinde date cu privire la toate transformările de după 1944 din judeţele Baia. Câmpulung. Arhiv ele sucevene au preluat fonduri administrative. univ. Prin reorganizarea Arhivelor Statului cu legea 16 din 9 aprilie 1996 Filiala Arhivelor Statului devine Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale. Primăriile oraşelor Rădăuţi. Fondul 6 . Ca urmare a restructurărilor intrate în vigoare la 25 noiembrie 2009. ecleziastice. Siret. Prin calitatea informaţiilor de sinteză oferite. judecătoreşti de la instituţiile care au funcţionat pe teritoriul actualului judeţ Suceava. De-a lungul timpului. O mare importanţă a avut şi Sesiunea omagială „Arhivele Bucovinei – 70 ani” din perioada 6 – 8 septembrie 1995 onorată şi aceasta de prezenţa d-nei Lidya Anohina director adjunct al Arhivei de Stat din Cernăuţi precum şi de cea a unor numeroşi arhivişti din toate judeţele ţării. Cu aceste ocazii. Solea. Grupate după domeniul de referinţă. Între fondurile economice cele mai valoroase deţinute la Suceava se numără Administraţia Fondului bisericesc al Bucovinei (1858-1950) care. în sălile Complexului Muzeal Bucovina din Suceava au fost vernisate importante expoziţii foto – documentare cu un impact deosebit asupra publicului. culturală şi economică sunt relevate de fondurile: Prefectura judeţului Suceava (1855-1950). titulatură sub care a funcţionat până de curând. Preturile plăşilor din judeţe. asigurarea accesului la cercetarea documentelor prin sala de studiu şi mai ales asigurarea în cea mai mare măsură posibilă a controlului şi prezervării documentelor provenite de la creatori desfiinţaţi. Fălticeni. politică. Rădăuţi şi Suceava. localitatea natală a istoricului omagiat. Ion Scurtu. precum şi la relaţiile acestuia cu Moldova şi apoi cu România în timpul ocupaţiei austriece. Fondurile judecătoreşti: Tribunalele judeţelor Baia (1833-1932). a fost dezvelit un bust. Judecătoria Suceava (1783-1947) cuprinde documente importante pentru analiza organizării judecătoreşti în Bucovina şi a relaţiilor de proprietate aflate în cursul unor modificări de structură. direcţia judeţeană a devenit serviciu judeţean titulatură sub care funcţionează până în prezent. Baia (18331950). Câmpulung. dr. între fondurile administrative se remarcă îndeosebi Primăria oraşului Suceava (1782-1950). ilustrează evoluţia întreţinerii şi exploatării pădurilor şi a resurselor minerale din Bucovina. Aspecte importante de istorie socială. ajungându-se la o cantitate de 4369 ml documente organizate în 670 fonduri cu anii extremi 1398 (cel mai vechi document) – 1998 (cel mai recent). Gura-Humorului. deosebit de valoros este fondul Inspectoratul general administrativ Suceava (1944-1949). şcolare. Câmpulung (1926-1952) Rădăuţi (1926-1952) şi Suceava (1885-1947) şi parchetele acestora conţin informaţii importante cu privire la activitatea partidelor politice şi la tranzacţiile care aveau ea obiect proprietăţile. Câmpulung şi Vatra-Dornei.Directorului general al Arhivelor Statului din România Prof. ocazie cu care în Straja. Dorohoi. Botoşani. Obiectivul principal în această perioadă a devenit asigurarea serviciului public de eliberare a copiilor şi extraselor din documente necesare aplicării legislaţiei reparatorii.

referitor la un sat pe Suceava dăruit fiilor lui Dragomir Albu. Rădăuţi (1905-1949). o hartă a Galiţiei. aspecte edilitare. al doilea liceu ca vechime din Bucovina. planurile de învăţământ şi implicarea învăţătorilor în viaţa comunităţilor. Inspectoratele şcolare Baia (1865-1948). Dumitru. Suceava (1916-1949) cuprind documente ce oferă numeroase informaţii cu privire la situaţia şcolilor rurale. lon Irimescu. Dragomirna. Lodomeriei şi Bucovinei din 1790. germană. documente medievale. care a numărat între elevi pe Ion Nistor. dotarea acestora. latină. Cel mai vechi document este cel din 18 noiembrie 1393. Anton Holban şi alţii. schiţe. înfiinţarea şi organizarea şcolilor triviale şi a gimnaziilor.a.a. Fondurile Mănăstirilor Dragomirna. în majoritate. întocmit în 1786. Arhivele sucevene mai păstrează documente de la câteva parohii din judeţ: protocoale ale poruncilor conscripţii inventare ale bunurilor şi corespondenţă ilustrând starea de spirit a locuitorilor. Mirăuţi. planuri ale târgurilor Botoşani şi Mihăileni. întocmite de un elev al lui Gheorghe Asachi. categoriile de teren şi situaţia proprietăţii funciare în toate comunele Bucovinei. Ion Nistor ş. Mavrodin în 1831 şi 1835. Fondurile financiar-bancare: Administraţii financiare. alături de multe altele o valoare deosebită o are şi Inventarul Index Zolkiewiensis alcătuit la 3 ianuarie 1783. a unor societăţi culturale. Ioan şi Sf. În cadrul Colecţiei de hărţi. demografice şi sociale. cu acte în limbile slavă. polonă. care a numărat între elevi şi profesori pe Ciprian Porumbescu. planuri. precum ş i de cele de industrie şi comerţ. evoluţia demografică şi reflectarea unor evenimente politice majore. care ilustrează evoluţia proprietăţilor mănăstireşti.. Aurel Băeşu. 7 .Eudoxiu Hurmuzachi" din Rădăuţi (1874-1919). importante informaţii de istorie economică sunt date de fondurile create de camerele şi ocoalele agricole. care ilustrează aspecte referitoare la dezvoltarea comerţului. Simion Florea Marian. Sf. originale sau copii. planuri întocmite de arhitectul Karl Romstorfer pentru restaurarea mănăstirilor şi bisericilor Putna. Fondul Inspectoratul geologic minier Vatra Dornei (1917-1960) conţine documente referitoare la cercetarea şi exploatarea bogatelor resurse miniere din zona Dornei. păstrat în copie germană. atât din partea de nord.Fondurile ecleziastice: Mitropolia Bucovinei (1781-1948). Putna şi Suceviţa cuprind. franceză şi greacă. De asemenea. Între fondurile şcolare o valoare deosebită o au: Liceul „Ştefan cel Mare" Suceava (1860-1949). inginerul hotarnic A. Mapele cadastrale conţin descrieri ale hotarelor comunelor şi multe din acestea au imprimate. George Tofan. bănci şi cooperative de credit. gărzi financiare. Mihail Sadoveanu.Inspectoratul cadastral Bucovina (1813-1949) conţine planuri şi mape cadastrale care ilustrează configuraţia. mişcarea revoluţionară de la 1848. a atelierelor meşteşugăreşti. Între Colecţiile arhivistice se numără Colecţia de documente (1393-1950) constituită în mare parte din achiziţii şi donaţii de la Teodor Balan. războaiele ruso-turce din secolul al XVIII-lea ş. Liceul . care conţine importante documente cu privire la proprietăţile mănăstireşti. cât şi din partea de sud.. Alături de acestea. Grigore VasiliuBirlic. Liceul „Nicu Gane" din Fălticeni (18711925) unde au învăţat Eugen Lovinescu.sigiliile comunale din se colul al XIX-lea. evoluţia proprietăţilor şi a firmelor particulare. cele mai vechi documente sunt: un plan al moşiei Liteni.

situaţia socială.(foto: ANR Suceava) 1393(6901). noiembrie 18. un sat pe râul Suceava (Frătăuţii Vechi). Eugen Botezat. în hotar cu „ocolul lui Radomir” (Rădăuţi) (foto:ANR Suceava) 8 . Suceava Roman voievod. literaţi. Alexandru Bocăneţ. dăruieşte fiilor lui Dragomir Albu. evoluţia demografică. Între fondurile personale deosebit de importante sunt cele cu privire la Teodor Balan. domnul Moldovei. 1559(7067). Aurel Stino. întăreşte lui Moghilă logofăt satele Overcăuţi şi Macareova Luca pe Nistru. Iaşi Alexandru Lăpuşneanu voievod. domnul Moldovei. starea de sănătate ş. Nicolae Grămadă.a. foşti directori ai arhivelor din Cernăuţi şi Suceava.Colecţia registrelor de stare civilă din judeţul Suceava (1784-1950) menţionează date importante cu privire la personalităţi ştiinţifice şi culturale. aprilie 3. profesori universitari şi secundari.

Arhivele Naţionale oferă protecție specială acestuia. preluând de la toate instituţiile de 9 . Probleme actuale ale formării şi administrării fondului arhivistic. În calitate de administrator unic al Fondului Arhivistic Naţional.(foto:ANR Suceava) Suceava în anul 1848(foto:ANR Suceava) Suceava în anul 1906 (partea de sud-vest) (foto: ANR Suceava) III.1711(7219). scuteşte de dări pe preotul Tofan şi un ţârcovnic de la mănăstirea Horodnic. domnul Moldovei. Iaşi Dimitrie Cantemir voievod. ianuarie 15.

În acest sens. documentele rezultate din activitatea lor. Arhivelor Naţionale le revin toate responsabilităţile prevăzute de lege în calitate de deţinător. stabilind măsurile ce se impun potrivit legii. atribuțiile compartimentelor pe linie de arhivă. În cadrul acestor instruiri s-au discutat următoarele teme: înregistrarea documentelor și circuitul acestora în cadrul instituției. Arhivele Naţionale asigură desfășurarea şi aplicarea unitară a legislaţiei arhivistice la instituţiile creatoare şi deţinătoare de documente prin: organizarea şi desfăşurarea controalelor de fond. instituţiilor publice creatoare şi deţinătoare de documente la revin o serie de obligaţii privind evidenţa. pe linia activităţii de arhivă atât la instituţiile din domeniu public. Instrucţiunile privind activitatea de arhivă la creatorii şi deţinătorii de documente. Prelucrând răspunsurile primite în urma controalelor efectuate. administraţie. au fost efectuate peste 150 de acţiuni de control şi asistenţă de specialitate la instituţii creatoare şi deţinătoare de documente ( cu prioritate instituţii din domeniul public – justiţie. cât şi cele din domeniul privat. organizarea depozitului de arhivă.stat şi particulare. Cu ocazia efectuării acestor controale. atât individual. se realizează de către Arhivele Naţionale prin controlul şi asistenţa de specialitate. folosirea şi depunerea la Arhivele Naţionale a înscrisurilor ce fac parte din Fondul Arhivistic Naţional. la termene cuprinse între 20 şi 100 de ani de la crearea acestora. tematic și de revenire la instituțiile creatoare şi deţinătoare de documente. păstrarea. instrumentele de evidență de la nivelul compartimentelor și a depozitului de arhivă. fie de verificare a lucrărilor de selecţionare şi a nomenclatoarelor arhivistic şi avizării spaţiilor sau persoanelor responsabile cu activitatea de arhivă. controalele respective fiind fie de fond şi tematic. a rezultat că cele mai frecvente aspecte pozitive în activitatea de arhivă de la 10 . organizarea şi desfăşurarea activităţilor de preluare a documentelor. ( art. îndrumarea şi controlul activităţii arhivistice la instituţiile creatoare şi deţinătorii de documente a constituit. pentru păstrarea şi conservarea documentelor. ca instituţie a Statului român. selecţionarea. acordarea asistenţei de specialitate. specialiştii Arhivelor Naţionale au acordat consultanţă arhivistică. Până în prezent. cât și din cel privat. învăţământ). Funcţia de supraveghere a Fondului Arhivistic Naţional. Pornind de la actele normative în vigoare: Legea Arhivelor nr. Normativul privind depozitele de arhivă . dovadă că legiuitorul recunoaşte importanţa şi rolul arhivelor în stat. şi în anul 2012. 16/1996 (cu modificări). Urmare a acestui proces. Procesul de preluare a arhivei presupune transferul dreptului de custodie între organizaţiile creatoare/deținătoare de documente şi Arhivele Naţionale. precum şi pentru prelucrare în vederea accesibilizării acestora. cât și în cadrul instruirilor organizate cu responsabilii cu activitatea de arhivă desemnați la nivelul instituţiilor publice controlate. Acestea constituie cerinţele în materie de arhive pe care statul le adresează instituţiilor atât din domeniu public. o prioritate a instituţiei noastre.5 Legea Arhivelor Naționale 16/1996) Urmărind îndeplinirea acestor atribuţii. verificarea nomenclatoarelor arhivistice şi a lucrărilor de selecţionare.

dificultăți în constituirea unităților arhivistice pe probleme și termene de păstrare. conducerilor instituțiilor creatoare și deținătoare de documente. disponibilitatea unora dintre conducerile instituţiilor de a colabora cu personalul Arhivelor Naţionale în vederea soluţionării deficienţelor constate. sunt frecvente cazurile de neactualizare a deciziei de numire a Comisiei de Selec ționare. sporirea interesului pentru prelucrarea arhivistică a documentelor. an de an se perpetuează unele disfuncţionalităţi ale căror principale cauze rezidă. Solicitarea avizelor legale din partea Arhivelor Naţionale.creatorii şi deţinătorii de arhivă din judeţul Suceava sunt: cunoaşterea mai bună a prevederilor legislaţiei arhivistice. creşterea numărului de instituţii care au înaintat nomenclatoare spre confirmare şi lucrări de selecționare spre avizare. în activitatea de arhivă a instituţiilor. În acelaşi timp. multe conduceri nu cunosc situația reală a condițiilor de păstrare a documentelor și nu asigură spațiile adecvate pentru păstrarea arhivei. în al doilea an de la constituire. nedepunerea în totalitate a documentelor de către compartimente. neîntocmirea sau neactualizarea nomenclatorului.  Neajunsuri cauzate de neîndeplinirea responsabilităților ce revin personalului cu atribuții pe linia activității de arhivă. păstrare și punere în valoare a arhivelor create. dintre care menționăm: cunoașterea insuficientă a legislației și practicii arhivistice. persoana responsabilă de arhivă nu este numită prin decizia conducerii și nu are avizul Arhivelor Naționale. Cele mai frecvente neajunsuri sau disfuncționalități constatate cu ocazia efectuării acțiunilor de îndrumare și control la instituțiile publice din județul Suceava se pot grupa astfel:  Neajunsuri cauzate de neîndeplinirea responsabilităților ce revin pe linia activității de arhivă. Solicitarea confirmării acestora de către Arhivele Naţionale. de regulă se acordă un interes mai mare documentelor contabile și de gestiune. neîntocmirea sau întocmirea defectuoasă a unor lucrări de selecționare. care sunt privite ca documente nefolositoare – mentalitate păguboasă adânc înrădăcinată în mentalul colectiv românesc. 11 . aşa după cum s-a remarcat şi cu alte ocazii. în neaplicarea prevederilor legale în materie. în necunoaşterea cadrului normativ care reglementează activitatea de arhivă. neglijându -se celelalte documente constituite. pe de o parte. de către toate instituţiile creatoare şi deţinătoare de documente.  Întocmirea şi actualizarea nomenclatoarelor arhivistice de către fiecare unitate în parte. dintre care amintim: în fișele posturilor șefilor de compartimente și a persoanelor responsabile de arhivă nu sunt prevăzute atribuțiile ce le revin pe linie de arhivă. iar pe de altă parte.  Majoritatea acestor neajunsuri sunt cauzate de modul defectuos de raportare la documentele de arhivă. constatarea unui interes sporit din partea unor instituţii pentru găsirea unor soluţii practice de administrarea şi gestionare a arhivei create şi deţinute. precum și pentru prevenirea unor situaţii care pot duce la comiterea unor contravenţii sau chiar infracţiuni la nivelul fiecărei instituţii se impun următoarele:  Înfiinţarea unor compartimente de arhivă sau desemnarea şi încadrarea unor persoane cu atribuţii precise pe linie de arhivă care să participe apoi la activităţile de instruire şi atestare organizate de Arhivele Naţionale. neîntocmirea instrumentelor de evidență. Printre demersurile ce se impun a fi întreprinse de către autoritățile publice pentru îmbunătățirea activității de administrare.

reprezintă o condiție esențială a eliminării disfuncționalităților și perfecționării activității de gestionare. Nu în ultimul rând. păstrare și valorificare a tuturor categoriilor de documente și în primul rând a celor ce fac parte din Fondul Arhivistic Național. Precizăm că o bună cunoaștere a situației reale a arhivelor existente la principalele instituții din domeniu public.  Întocmirea evidenţei arhivelor.  Conceptul general de “Fond Arhivistic Naţional” este definit de legislaţia actuală. ARHIVELE NAŢIONALE au obligaţia să rezolve situaţiile generate de reorganizarea sau lichidarea unor instituţii creatoare de documente.Serviciului Judeţean Suceava. aducem în atenția instituțiile din domeniul public că. unica instituţie abilitată de lege să asigure asistenţa de specialitate pentru desfăşurarea unitară a operațiunilor arhivistice la nivelul tuturor creatorilor şi deţinătorilor de documente.  Pregătirea documentelor ce fac parte din FONDUL ARHIVISTIC NAȚIONAL pentru custodie Arhivelor Naționale. pentru a preîntâmpina abaterile de la prevederile Legii Arhivelor 16/1996. consultanţă şi control al activităţii de creare şi gestionare a arhivelor publice. Arhivele Naţionale preiau arhivele de la creatori.  În calitate de administrator unic al Fondului Arhivistic Naţional. EVALUAREA SITUAŢIEI ARHIVLEOR UNITĂŢILOR ECONOMICE LICHIDATE DIN JUDEŢUL SUCEAVA Atribuţiile Arhivelor Naţionale de reglementare a activităţii arhivelor publice. indiferent de formă sau suport care prin conţinutul 12 . pot solicita consultanţă arhivistică Arhivelor Naţionale . Amenajarea depozitelor arhivistice conform normelor legale şi avizarea acestora în cazurile prevăzute de lege. Pornind de la prevederile Legii 16/1996:  Arhivele Naţionale au rol de reglementare.  În condiţiile legii. inventarierea şi selecţionarea acestora cu solicitarea confirmării din partea Arhivelor Naţionale. asigurând astfel custodia proprietăţii publice în domeniul arhivistic. ca: totalitatea documentelor oficiale şi particulare.

2003. 30. „În caz de încetare a activităţii societăţilor comerciale. precum şi necesitatea valorificării arhivelor cu valoare practică a societăţilor lichidate. să inventarieze bunurile debitorului şi să ia măsuri pentru conservarea lor. legea privatizării societăţilor comerciale 58/1991( legea FPS ). rezolvarea problemele care ţin de arhiva societăţii se fală în răspunderea lichidatorului”. au obligaţia: să dispună măsuri pentru conservarea şi evidenţa arhivei în condiţiile prevăzute de lege şi să ia măsuri împotriva distrugerii. ştiinţifică sau juridică. asigură reconstituirea unor evenimente şi epoci istorice. derularea procesului de restructurare economico –socială a instituţiilor creatoare de documente a avut implicaţii majore şi în domeniul arhivistic. provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat. sustragerii ori comercializării fără drept a documentelor de arhivă.care stabilea ca arhivele fostelor CAPuri să fie depuse la primării. precum şi noii deţinători care preiau patrimoniul.01. dacă legea nu dispune astfel. să efectueze activităţi cerute de lege. art. degradării. precum şi documentarea juridică. reprezentanţii Arhivelor Naţionale ca şi cei ai Caselor de Pensii. În contextul aplicării legislaţiei privind recalcularea pensiilor din sistemul public. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale.64/1995 privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare stabilea rolul şi obligaţiile judecătorului sindic: să aplice sigilii. persoane juridice. Legea Contabilităţii 82/1991. legea 64/1995 cu modificările ulterioare privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare.său informaţional.obligaţia creatorilor şi deţinătorilor de documente de a comunica în scris. Legea nr. documentele se predau la Arhivele Naţionale. în termen de 30 de zile. 51 din 16. lichidare a instituţiilor creatoare şi deţinătoare de documente 1990 – 2010. documente care le atestă 13 . Începând cu anul 1990. să efectueze activităţi cerute pentru conservarea lor. Arhivelor Naţionale după caz. prin Hotărârea de Guvern nr. în sensul eliberării certificatelor si extraselor privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurări sociale ale cetăţenilor. Contextul legislativ al procesului de reorganizare. care îşi modifică obiectul de activitate. actele normative emise în perioada 1990-2000: legea nr. 18/1991. Prevederi sumare şi generale referitoare la reglementarea situaţiei documentelor create de instituţiile desfiinţate sunt enunţate de: Regulamentul de aplicare a Legii Fondului Funciar nr.Creatorii şi /sau deţinătorii de documente. legalitatea unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor. afectând starea şi integritatea arhivelor de la creatorii şi deţinătorii de documente. precum şi regulamentele de aplicare a acestora nu conţin prevederi suplimentare în ceea ce priveşte regimul juridic al documentelor instituţiilor care se vor afla în procedură de insolvenţă. direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale. obligaţiile pe care le au atât cei care preiau patrimoniul unităţilor desfiinţate. prin Legea 358/2002: . s-au reglementat mai multe situaţii legate de documentele societăţilor desfiinţate: procedura de predare –primire a documentelor cu valoare practică a societăţilor lichidate ce urmează să fie depozitate la Casele Judeţene de Pensii . În majoritatea lor. .

 lichidatorii. iar conjunctura economico-financiară determină o creştere semnificativă a numărului societăţilor comerciale care se desfiinţează . Astfel că. Aceasta prezintă avantajul asigurării unor spaţii de depozitare şi a unor resurse pentru administrarea arhivelor publice sau private ai căror proprietari au fost desfiinţaţi prin lichidare judiciară şi asigurarea condiţiilor de utilizare ulterioară a acestor arhive în beneficiul cetăţenilor care solicită acte doveditoare ale drepturilor lor. Guvernul României a adoptat. omisiunile legislative (de a prevedea prin dispoziţii tranzitorii. Ordonanţa de urgenţă de modificare şi completare a Legii Arhivelor Naţionale pentru funcţionarea agenţilor economici privaţi prestatori de servicii arhivistice. Arhivele Naţionale au constatat următoare situaţii:  administratorii societăţilor nu au notificat Arhivele Naţionale despre modificările survenite în organizarea societăţilor aflate în procedură de insolvenţă. existența unor spaţii de depozitare corespunzătoare şi a unor condiţii de asigurare a protecţiei a documentelor împotriva distrugerii fizice şi a sustragerii ilicite. cu asigurarea. se va institui o procedură de atestare a prestatorilor privaţi de servicii arhivistice de către Arhivele Naţionale. În principal:situaţia alarmantă a lipsei spaţiilor de depozitare şi a dotărilor corespunzătoare a factorilor implicaţi. prin care se revine la procedura de preluare a statelor de plată „ după înfiinţarea în cadrul Arhivelor Naţionale a unor structuri specializate. desfiinţarea. În activitatea de monitorizare a documentelor instituţiilor supuse procesului de lichidare. în aprilie 2010. prin OUG 39/2006. reorganizarea. cauzând grave prejudicii cetăţenilor îndreptăţiţi la reconstituirea drepturilor salariale. prin verificarea îndeplinirii unor condiţii minime necesare bunei desfăşurări a activităţii lor: încadrarea cu personal calificat. În considerarea faptului că era necesară reglementarea cadrului legal pentru funcţionarea acestor operatori economici privaţi prestatori de servicii arhivistice. vânzarea activelor şi mijloacelor fixe. a resurselor umane şi logistico financiare necesare. la afectarea dreptului recunoscut de lege. Deblocarea situaţiei create de imposibilitatea aplicării legislaţiei amintite. care sunt competenţele de gestionare şi administrare a documentelor cu valoare practică. În acest moment. transferul de competenţe de la Casele de Pensii către Arhivele Naţionale. în condiţiile legii.înfiinţarea. Proiectul de lege 459/2010 de modificare a Legii Arhivelor Naţionale este pe ordinea de zi a şedinţelor Camerei Deputaţilor. în multitudinea problemelor pe care le ridică un proces de lichidare (recuperarea creanţelor. 14 . s-a realizat în fapt prin transferul în sfera economiei de piaţă a unei problematici pe care statul român nu a reuşit să o rezolve: înfiinţarea unor operatori economici prestatori de servicii arhivistice (care încheie contracte de depozitare cu societăţile de lichidare) realizându-se astfel asigurarea spaţiilor de depozitare şi a condiţiilor de utilizare ulterioare a acestor arhive în beneficiul cetăţenilor care solicită acte doveditoare drepturilor. până la momentul înfiinţării structurilor specializate) a condus la prelungirea neaplicării actelor normative amintite. precum şi măsurile dispuse în vederea arhivării documentelor create sau deţinute de aceştia. în condiţiile legii.

din timp. nu sunt cazuri singulare . instituţiile chemate prin legea falimentului să aplice procedura lichidării judiciare: instanţa judecătorească. administratorul. care au sfidat legea. nu au avut în preocupările lor şi arhiva.SC Bogdania. SC Avicola SA: situaţia arhivele acestor societăţi nu a fost reglementată de către Tribunalul Suceava.      rezolvarea litigiilor pe rol. lichidatorii desemnaţi cu procedura de insolvenţă a acestor societăţi nu sunt în aria de competenţă a Uniunii Naționale a Practicienilor in Insolventa din Romania –reprezentanţa Suceava.în istoria sa de peste 175 de ani. care ar trebui să vegheze. asemenea situaţii. etc. judecătorul sindic.În judeţul Suceava se pot exemplifica cazuri mai recente . 15 . adunarea creditorului şi comitetul creditor. timp în care societatea respectivă are nevoie de documente. lichidatorul. specifică. Arhivele Naţionale Suceava nu au fost notificate. Arhivele Naţionale au administrat doar documentele cu valoare istorică ale instituţiilor statului şi niciodată cele personale. cu valoare practică.). fără ca acestea să fie prelucrate din punct de vedere arhivistic. nu a existat experienţă în domeniu. un proces de lichidare se întinde pe o durată de 1-5 ani. prin preluarea acestora de către un prestator privat de servicii arhivistice. lichidatorii afirmă că au numeroase neclarităţi din punct de vedere legislativ. Soluţionarea problemelor cauzate de depozitarea arhivelor acestor societăţi s-a realizat în anul 2010. din păcate. deoarece procedurile de lichidare finalizate au fost puţine la nivel naţional în perioada 1990-2005. punerea în aplicare a OUG 39/2006 a creat incompatibilităţi ale activităţii de bază. de cele mai multe ori s-a asistat. înţeleg destul de târziu că trebuie rezolvate în spiritul legislaţiei în vigoare şi arhiva societăţii. a generat numeroase litigii aflate pe rolul instanţelor şi a creat o situaţie fără precedent . Arhivele Naţionale au fost obligate să facă masive preluări de salvare a documentelor. documentele s-au păstrat în spaţiile care au fost achiziţionate prin multiple tranzacţii de către societăţi care nu mai aveau competenţe de administrare a arhivelor. ca arhivele să fie pregătite pentru depunere la Arhivele Naţionale. la distrugerea unei părţi documentare scrierii istoriei contemporane.