Journal of Experiential Psychotherapy, no.

44, December 2008

Experienţa intrauterină şi dezvoltarea psiho-neuro-emoţională a fătului. Noi orizonturi de cercetare Intrauterine Experience and Psycho-neuro-emotional Development of the Fetus. New Perspectives in Research L’expérience intra-utérine et le développement neuropsychique et émotionnel du foetus. Nouveaux horizons de recherche
psiholog clinician principal drd. Alin Cristinel COTIGĂ

Rezumat Procesul apariţiei şi dezvoltării unui copil este un proces interactiv şi dinamic ce presupune mecanisme foarte complexe care au loc la nivel neuronal, celular şi emoţional şi care sunt în strânsă legătură cu mediul aşa cum este el perceput de mamă în cele nouă luni de sarcină. Prezentul articol îşi propune să arate modul cum se structurează informaţia la cele trei nivele, potrivit noilor descoperiri ale ştiinţei, atrăgând astfel atenţia asupra rolului hotărâtor pe care îl are mediul în acest proces. Cuvinte cheie: psihologie remodelare neuronală, mecanisme informaţii moleculare Résumé Le procès de l’apparition et du développement d’un enfant est un procès interactif et dynamique dont les mécanismes très complexes ont lieu au niveau neuronal, celullaire et émotionnel et sont en relation étroite avec le milieu tel qui est perçu par la mère pendant les neufs mois de grossesse. Cet article se propose de montrer comment l’information prend une forme, une structure à ces trois niveaux, conformément aux nouveaux découvertes scientifiques, en atirrant ainsi l’attention sur le rôle décissif que le milieu joue dans ce procès. Mots clé: psychologie prénatale, remodelage neuronal, mécanismes épigénésiques, informations moléculaires prenatală, epigenetice,

Abstract The design of a child is a dynamic and interactive process that engages complex mechanisms on the neuronal, cellular and emotional level, which are directly related with the mother’s perception of the environment in the prenatal period. The goal of the present article is to reveal the complex ways in which the information is structured at these three levels, according with the latest research that science has developed, showing the important role that environment has had in this process. Key words: prenatal psychology, neuronal shaping, epigenetic mechanisms, molecular information

Neuronal development of the fetus
Studies conducted by Gerald Hüther, neurobiologist, and Inge Krens, psychotherapist with focus on prenatal psychology, emphasize the theory of the intrauterine experiences. Both of them prove that complex structures of apprehension come out from the combination between the human DNA and the intrauterine experience which is common to all human beings, but not necessarily identical (Hüther G. and Inge K., 2005). Hüther G. and Krens I. say that the old problem of “innate vs. acquired” is a problem wrongly formulated from the very beginning, because the child at birth is already a combination of what is genetically given and acquired characteristics and skills that were structured along the ninth months of pregnancy. In other words, there appears the problem of prenatality as a foundation of the development of the apprehension ways of the individual experience, as

Dezvoltare neuronală la făt
Cercetările lui Gerard Hüther, neurobiolog, şi Krens Inge, psihoterapeut, specialist în psihologie prenatală, avansează teoria importanţei deosebite a

3

Revista de Psihoterapie Experienţială, nr. 44, decembrie 2008
experienţelor intrauterine. Cei doi demonstrează că structuri complexe de aprehensiune rezultă din combinaţia dintre ADN-ul uman şi experienţa intrauterină, care este comună tuturor indivizilor, însă nu neaparat identică (Hüther G. şi Inge K., 2005). Hüther G. şi Krens I. afirmă că vechea problemă a lui „înăscut versus dobândit” este o problemă formulată încă de la început greşit, întrucât la naştere copilul este deja o combinaţie dintre ceea ce este dat genetic şi achiziţii de caracteristici şi abilităţi ce s-au structurat în timpul celor nouă luni de sarcină. Cu alte cuvinte, apare astfel problema prenatalităţii ca fundament al dezvoltării de modalităţi de aprehensiune a experienţei individuale, întrucât majoritatea legăturilor neuronale şi a conexiunilor sinaptice care se dezvoltă atunci sunt legate atât de ceea ce este dat genetic, cât şi de experienţele pe care embrionul, apoi fetusul le traversează în dezvoltarea sa. În demonstrarea teoriei lor, autorii studiului s-au bazat pe acele funcţii senzorio-perceptive care apar încă de timpuriu şi care au un rol esenţial în recepţionarea experienţei şi pe evenimente pe care le traverseză fătul. În uter el învaţă să simtă pe două căi distincte: pe de o parte prin intermediul cordonului ombilical şi al placentei, prin care recepţionează întreg schimbul de substanţe de la nivelul sangvin al mamei, iar pe de altă parte, printr-o cale mai puţin directă, adică prin intermediul simţurilor tactil şi auditiv, care sunt cele mai dezvoltate în acea perioadă. David Chamberlain, cercetător în domeniul psihologiei prenatale, a observat faptul că, chiar din primele luni de sarcină, fătul posedă o capacitate senzorială care este legată de instinctul de explorare. El însuşi a fost de părere că „descoperirea că bebeluşii mai degrabă ar asculta decât ar mânca a fost o surpriză pentru psihologii care credeau că instinctul alimentar era unul dintre instinctele de bază care definesc comportamentul uman” (Chamberlain D., 1998). Dacă simţul tactil este primul simţ care se dezvoltă la făt – având în vedere că acesta este în legătură cu centri subcorticali – auzul se dezvoltă şi el tot în această perioadă, fătul fiind „atent” din punct de vedere auditiv la tot ceea ce se întâmplă cu mama şi inerent cu el şi cu mediul. Tot în acest sens, Hüther G. şi Inge K. au constatat că după opt săptămâni de sarcină fătul poate exprima simţul tactil mai ales la nivelul buzelor, iar după paisprezece săptămâni fătul simte în acele zone care sunt foarte sensibile mai târziu în viaţă, cum ar fi buzele, faţa şi zonele genitale. Atât prezenţa unui sistem limbic dezvoltat în această perioadă, a simţurilor tactil şi auditiv, cât şi legătura pe care o are cu mama prin intermediul cordonului ombilical şi a placentei sunt elemente obiective care demonstrează că fătul este „receptiv” la tot ceea ce se întâmplă cu el. most neural switches and synaptic connections that develop are linked both to what is genetically given and to the experiences that the embryo and fetus experiences during its development. In demonstrating their theory, authors of the study relied on those sensorial perceptive functions which occur early and have an essential role in the reception of the experience and events that the fetus passes through. In the womb, he learns to feel on two distinct ways: on one hand, through the umbilical cord and placenta, through which it receives the exchange of substances from the mother’s blood, and on the other hand, by a less direct way, throughout the tactile and the auditory senses, which are the most developed in that period. David Chamberlain, a researcher in the field of prenatal psychology, observed that even in the early months of pregnancy the fetus possesses a sensory capacity which is linked to the instinct of exploration. He himself had the opinion that “the discovery that babies should listen rather than eat was a surprise to psychologists who believed that the food instinct was one of the basic instincts that define human behavior” (Chamberlain D., 1998). If the sense of touch is the first sense that develops in the fetus – given that it is in contact with the sub-cortical centers – the auditory sense is growing increasingly during this period, the fetus “being attentive” from the aural point of view to what happens with the mother and inherently with him and with the environment. In this respect, Hüther G. and Inge K. found that after eight weeks of pregnancy the fetus can express the sense of touch especially in the lips and after fourteen weeks the fetus feels in those areas which are very sensitive later in life, like lips, face and genital areas. Not only the presence of a developed limbic system, in this period, the tactile and aural senses, but also the connection it has with his mother through the umbilical cord and the placenta are objective elements showing that the fetus is “receptive” to everything that happens to him. Therefore, any emotional change of the mother produces hormonal changes which are received by the fetus through the blood. Also, some emotions such as stress produce changes within the attitude – accelerating the heart rate, increasing the breathing, availability to move more – changes that are also perceived by the fetus by sensory pathways. The two authors show that such stimulations, if they are intense and continuous, drive to develop new neural connections that somehow overlap the old ones as a result of new adaptations. In other words, if the individual learns to feel “fear” or “happiness” in connection with certain events that may be repeated while still being in the womb, then it is reasonable to think that they can be associated to the synaptic connections that will later form patterns of representation or perception.

4

Journal of Experiential Psychotherapy, no. 44, December 2008
Prin urmare, orice schimbare emoţională a mamei produce modificări hormonale care sunt recepţionate de făt prin intermediul sângelui. De asemenea, unele emoţii, cum ar fi de pildă stresul, produc schimbari în atitudine – accelerarea ritmului cardiac, creşterea respiraţiei, disponibilitatea de a se mişca mai mult – schimbări care sunt de asemenea percepute de către făt pe căi senzoriale. Cei doi autori arată că astfel se stimulări, dacă sunt intense şi continue, conduc la dezvoltarea unor noi conexiuni neuronale care se suprapun oarecum peste cele vechi ca urmare a unei noi adaptări. Cu alte cuvinte, dacă încă din uter individul învaţă să simtă „teamă” sau „fericire” în legătură cu anumite evenimente care se pot repeta, atunci este firesc să ne gândim că acestea se pot asocia unor conexiuni sinaptice care se constituie mai târziu în pattern-uri de reprezentare sau de percepţie. Recepţionarea pe diferite canale de către făt a mesajelor care vin din afară „oferă un întreg set de oportunităţi de a învăţa prin experimentări şi confruntări, comparând pattern-urile neuronale care deja s-au format în creierul său cu noul pattern care a fost creat de stimularile externe, încercând să integreze sau să înlocuiască noul pattern cu cel vechi” (Hüther G. şi Inge K., 2005). Ceea ce se produce este un fel de „remodelare neuronală” prin care structurile neuronale date deja de ADN-ul fătului sunt „depăşite” de noii stimuli, fapt care duce la crearea de noi structuri neuronale ce pot deriva din primele sau pot diferi total de primele, neputând să fie integrate unui pattern deja existent. În măsura în care stimulările respective au un caracter continuu, atunci creierul dezvoltă noi legături neuronale care sunt considerate „normale”, deşi ele pot fi dezadaptative pentru condiţia fătului. Autorii oferă exemplul unei suprastimulări, într-o situaţie de stres continuu la care este supusă mama, care compensativ produce în creier o ştergere a unor mesaje neuronale prin folosirea a mai puţine legături sinaptice, tocmai pentru a diminua impactul unei asemenea suprastimulări. Însă, în momentul în care stresul încetează şi nu se mai constituie ca stimul solicitant, creierul, obişnuindu-se cu o astfel de stimulare, considerând-o normală, este solicitat pentru o nouă adaptare, în sensul unei căutări după evenimente stimulante. Astfel de pattern-uri, în măsura în care se menţin o perioadă, conduc, spun Hüther G. şi Inge K., la ceea ce în mod obişnuit numim „copil hiperactiv”. Ei pun comportamentul „copilului hiperactiv” pe seama experienţelor pe care fătul le are în interiorul uterului matern şi, mai mult decât atât, a modalităţilor prin care creierul său învăţă să se adapteze unei suprasolicitări şi apoi unei nesolicitări, fapt care contravine ipotezei care dădea o importanţă aparte influenţei genetice. Prin urmare, conform studiilor efectuate în ultimii ani în legătură cu capacitatea individului de a The receiving on various channels of the messages coming from outside by the fetus “provide a steady steam of learning opportunities which the child experiences and confronts by comparing the neuronal patterns already existing in his brain with the new pattern which is created in the brain by the external stimulants, and by trying to integrate the new pattern with the old” (Hüther G. and Inge K., 2005). What occurs is a kind of “neuronal shaping” through which neural structures already in the DNA of the fetus are “outdated” by new stimuli, which lead to the creation of new neural structures that may derive from the first ones, not being integrated in an already existent pattern. Depending on the extent to which incentives have a continuous character, the brain develops new neural connections that are considered “normal”, although they may be desadaptative for the fetus. The authors offer the example of an overstimulation, in a situation of continuous stress to which the mother is subjected, which produces a deletion of neural messages through the use of fewer synaptic connections within the brain of the fetus, just to reduce the impact of such overstimulation. However, when the stress ceases and no longer represents a stimulus, the brain, being used to such stimulation, which is considered as normal, looks for a new adaptation to this new situation of “no stress”, in the sense of a search after stimulant events. The extent to which such patterns are maintained, as Hüther G. and Inge K. say, lead to what is normally called “hyperactive child”. They put the behavior of the “hyperactive child” on the account of the experiences that the fetus has inside the uterus, moreover, to the ways in which his brain learns to adapt to an overstressing and after that to a non stressing situation, which contradicts the assumption that gives importance to the genetic influence. Therefore, according to the studies conducted lately about the ability of the individual to record information in its various aspects, as a result of human beings adapting to the environment and bringing new behaviors or following the old enabled schemes, we believe that the scientific world should take into consideration another model of neural development of the fetus, a model which reconsiders the importance the environment in the prenatal period.

Cellular memory and genetic rewriting
With the discovery of human genome, the majority of the scientists came to the conclusion that what we are is genetically influenced. Today, a more frequently posed problem is that a good part of what we are is due to the environment, which has the extraordinary quality to influence the genes.

5

According to the researches of John Cairns. sustain the optimization process into genetic development of the fetus” (Lipton B.. Aşadar. – theory that shows the importance of the environment over the genetics – has gone from experiments through which it was showed that removing the nucleus from a cell. but also the environment.. cercetări efectuate la sfârşitul anilor ’80. shows very eloquently the decisional role that the environment has in this approach. 1998). dacă până acum se credea că doar geneticul primează. care începe cu diviziunea celulară şi se finalizează cu organizarea principalelor funcţii psihice şi abilităţi prin care se pregăteşte pentru adaptarea extrauterină. adapting for up to two months: it breathes. afirmând că „acea capacitate de răspuns a indivizilor la condiţiile de mediu percepute de mamele lor înainte de naştere le permite să-şi optimizeze dezvoltarea genetică şi fiziologică pe măsură ce se adaptează la mediul înconjurător perceput” (Lipton B. Bruce Lipton. which demonstrated that environmental stimuli control the gene activity. has showed that not the cell nucleus. and if the intrauterine environment is the first environment where the Memorie celulară şi rescriere genetică Odată cu descoperirea genomului uman. not only the genome influences the growth and the development in a certain way. makes exchange of substances. Este ceea ce în termenii biologiei celulare poartă acum denumirea de mecanisme epigenetice. Astăzi se pune din ce în ce mai frecvent problema că o bună parte din ceea ce suntem se datorează mediului. This confirms the hypothesis according to which the living organisms are “dynamic systems” capable of reprogramming the genetic behavior and of accommodating to the changes that the environment has the quality to produce. rewrite existing genetic programs to accommodate environmentally induced stresses” (apud Lipton B. “control cell behavior. 2007). care declanşează numeroase mecanisme la nivel celular şi care conduc la modificări în stuctura genomului. beginning with cell division and ending with the organizing of the main psychological functions and abilities through which it prepares for the postnatal adaptation. Returning to the intrauterine environment. marea majoritate a oamenilor de ştiinţă ajunseseră la concluzia că tot ceea ce suntem este influenţat de genetic. The fundaments of such ideas are sustained by the latest researches in the field of cell biology. care are calitatea extraordinară de a influenţa geneticul. studii tot mai recente demonstrează importanţa mediului intrauterin. a specialist in cell biology. This led to a new challenge in the scientific world which began to ask questions regarding the genome. un model mult mai complex. Lipton B. Fundamentele acestei idei sunt susţinute şi de ultimele cercetări în materie de biologie celulară. 2007). It is what in terms of cell biology bears the name of epigenetic mechanisms. consecinţă a capacităţii fiinţelor vii de a se adapta mediului şi a pune în joc noi comportamente sau a merge pe vechile scheme activate. saying that “the capacity of the human beings for response on the environmental signals as they are perceived by the mother. 44. credem că lumea ştiinţifică ar trebui să ia în considerare un alt model al dezvoltării neuronale a fătului.. Potrivit cercetărilor lui John Cairns. Therefore. it can function normally. decembrie 2008 înregistra informaţia sub diferitele sale aspecte. Noua teorie susţinută de Lipton B. but its membrane have a fundamental role in adapting the organism to the environment and in adjusting the dynamics to an intracellular level. After numerous studies. He says that the protein from the cell membrane have the quality to perceive the environment. Dacă este să revenim la mediul intrauterin. nr. So. aceasta poate funcţiona normal.. reacts to them etc. aveau capacitatea să-şi rescrie programul genetic existent pentru a se acomoda unui mediu care era indus de stres” (apud. 1998). regulate gene expression and have been implicated in the rewriting of the genetic code” (Lipton B. care au demonstrat faptul că stimulii din mediu controlează activitatea genelor. cu largi perspective în ceea ce priveşte importanţa mediului în perioada prenatală. s-a evidenţiat faptul că „organisme la fel de primitive ca şi bacteria. research carried out at the end of the ‘80. which was considered the “brain” of the cell and inherently the one coordinating all activities at the cellular and physiological level. Bruce Lipton. we have to remember that the human being is in a continuous development. more recent studies demonstrate the importance of intrauterine environment that triggers numerous mechanisms at the cellular level and leads to changes in the structure of the genome. Chamberlain D. specialist în biologie celulară. if it was believed until now that only the genetic part is important. este de reţinut că aici fiinţa umană se află într-o continuă dezvoltare. The new theory supported by Lipton B. it protects itself from the harmful factors. arată foarte elecvent rolul hotărâtor pe care-l are mediul în tot acest demers. Acest lucru confirmă ipoteza conform căreia organismele vii sunt „sisteme dinamice” capabile să reprogrameze comportamentul genetic şi să se acomodeze schimbărilor pe care mediul are calitatea să le facă. it was revealed that “organisms as primitives as bacteria.. 2001).Revista de Psihoterapie Experienţială. adaptându-se chiar şi până la 6 . – teorie ce arată importanţa mediului asupra geneticului – a plecat de la experimente prin care s-a demonstrat că scoţând nucleul dintr-o celulă.

The environment perceived by the fetus is the uterus. Mai mult decât atât. while the genes that express the protection behaviors reject the lifethreatening stimuli. declanşează la acesta mecanisme de vasoconstricţie la nivelul viscerelor şi vasodilataţie la nivel periferic. Din moment ce copilul atunci când se va naşte va trăi în acelaşi mediu perceput de către mamă. care a început să-şi pună noi întrebări în ceea ce priveşte rolul genomului. the metabolic processes that require answers to support protection inhibit those which support growth and vice versa. especially in the hands. genele care exprimă comportamente de creştere sunt atrase de acei stimuli din mediu care susţin viaţa. Astfel. it was concluded that living beings operates according to two principles that lead to the development of species. expands the role of the 7 .Journal of Experiential Psychotherapy. acelea de creştere şi supravieţuire. ci şi mediul. this will send complete different bloodborne information than the perceiving of a loving. Thus. în special la membre. Therefore the signals from a supportive environment – an environment that generates love – encourage genetic selection of programs that support growth. which provides nutrients necessary for the development and a series of “molecular information” related to the growth and protection. can only work antithetically. în timp ce genele care exprimă comportamente de protecţie resping stimulii care ameninţă viaţa. where the embryo is born. Pe de altă parte. se protejează de factorii nocivi. growth and protection. Aşadar. Once the environmental feature is recognized. 2001). they trigger the vasoconstrictor mechanisms at the level of internal organs and peripheral vasodilatation. unul în detrimentul celuilalt. Acest fapt a adus o nouă provocare în lumea ştiinţifică. creşterea şi protecţia ca şi principii la nivel celular pot funcţiona doar antitetic. După numeroase studii. acest lucru va trimite mesaje complet diferite fătului decât dacă îl va percepe călduros şi suportiv. one in detriment of other.. „controlează comportamentul celulei. elemente care sunt transmise prin placentă şi prin sângele matern. For example. On the other hand. The process itself has been called “cellular learning and memory”. nu doar genomul influenţează creşterea şi dezvoltarea într-un anumit fel. Problematica percepţiei mediului este fundamentală: dacă mama percepe mediul ca fiind ameninţător. a arătat că nu nucleul celulei. enabling those behaviors of “fight or run” so that the fetus will develop a lot the musculoskeletal system. acţionează în detrimentul celor care susţin creşterea. as principles at a cellular level. the intrauterine period is one in which mother helps in a way the fetus to adapt to the current conditions offered by the environment. However. 44. Perception environmental issues are fundamental: if the mother perceives the environment as threatening. which leads to providing “appropriate” answers to such stimulus. items which are transmitted through the placenta and maternal blood. El afirmă că proteinele de la nivelul membranei celulare au calitatea de a percepe mediul. supportive environment. atunci este clar că el este de maximă importanţă în dezvoltarea psiho-fiziologică a individului. Moreover. ci membrana acesteia are rol fundamental în adaptarea organismului la mediu şi în reglarea dinamicii la nivel intracelular. the perception of a new environment leads to the activation of a new group of genes. reacţionează la ei etc. This perspective. Însă. procesele metabolice care cer răspunsuri pentru a susţine protecţia. iar cele care percep mediu ca fiind unul ostil declanşează selecţia programelor genetice ce susţin protecţia în detrimentul creşterii. Since the baby will be born he will live in the same environment perceived by the mother. and those who perceive the environment as a hostile one. thus the relation between input (environmental stimulus) and output (behavioral response) will be a program stored on the cellular level. it is coupled with an appropriate behavioral response. face schimb de substanţe. atunci când hormonii de stres trec prin placentă la făt. start the selection of the genetic programs supporting protection against growth. s-a ajuns la concluzia că fiinţele vii funcţionează în conformitate cu două principii care conduc la dezvoltarea speciei. s-a putut observa faptul că. Therefore. divided cell is developed. it was observed that when stress hormones pass through the placenta to the fetus. What actually happens is a microcellular mechanism for which the cell was specialized in billions of years. Prin urmare semnalele de la un mediu suportiv – un mediu care generează iubire – încurajează selecţia programelor genetice ce susţin creşterea. Spre exemplu. then it is clear that it is of extreme importance in the development of the individual psycho-physiology. no. Mediul perceput de către făt este chiar mediul intrauterin care furnizează pe lângă substanţe nutritive necesare dezvoltării şi o serie de „informaţii moleculare” în legătură cu creşterea şi supravieţuirea. încă din perioada intrauterină mama ajută într-un fel fătul să se adapteze condiţiilor curente oferite de mediu. regularizează expresia genei şi sunt implicate în rescrierea codului genetic” (Lipton B. the genes that express growth behaviors are attracted to those stimuli in the environment which support life. iar dacă mediul intrauterin este primul mediu în care se dezvoltă celula divizată din care se naşte embrionul. supported by a large number of specialists. those of supporting growth and survival. considerat „creierul” celulei şi inerent cel care coordonează toate activităţile la nivel celular şi fiziologic. December 2008 două luni: respiră. Lipton B. which in turn are able to create new proteins involved in cell perception.

but also on the receptors specialized in detecting the hormones from the whole body. endocrine and immune. Dacă ne gândim că la rândul său sistemul nervos vegetativ reglează multe funcţii ale corpului care au loc involuntar – pulsul. Thus. Astfel. The amino-acids compounds seem to fit perfectly in certain areas of cells called receptors. respiration. 1998). care a dat o nouă definire a creierului. atât neuronal. What arises from here is a kind of “intelligence network” that acts on the whole body. Ceea ce se întamplă de fapt sunt mecanisme microcelulare pentru care celula s-a specializat în miliarde de ani. produced by nerve cells. în sensul în care s-ar explica nu doar existenţa şi memoria prenatală. This systemmessenger molecules and receptors for such molecules are in her terms. ale sistemului endocrin şi la nivelul sistemului nervos vegetativ. which changes the crucial perspective on things in the sense that they could explain not only the existence and prenatal memory. astfel că legătura dintre input (stimulii de mediu) şi output (răspunsul celular). concludes that “since the brainstem Creierul emoţional Perpectiva asupra „creierului emoţional” a oferit-o neurochirurgul australian Richard Bergland. or better said “the connection between mind. “a psychosomatic network of communication”. numindu-l „o glandă gigant”. due to the production of hormones and receptors for certain hormones that are produced elsewhere in the body. was the discovery of a large number of clusters of neuropeptides receptors in the brain. But what seems to be the most significant as description when referring to the “state of consciousness” of the fetus. circulaţia sângelui –. naming it “a giant gland”. astfel încât fetusul îşi va dezvolta foarte mult sistemul musculo-scheletal. compuşi aminoacizi cu funcţie informativă. Emotional brain The perspective over the “emotional brain” has been offered by an Australian neurosurgeon. susţinută de un număr din ce în ce mai mare de specialişti. This is a special place that is occupied by the neuropeptides. fapt ce conduce la oferirea de răspunsuri „adecvate” unui astfel de stimul. respiraţia. to impose in the medical world the thesis that neuropeptides link the three systems: nervous. the vegetative nervous system regulates many functions of the body that occur unintentionally – pulse. Information is encoded in various forms by both neuronal and cellular means.. nr. prin fluidele acestuia. care la rândul lor sunt capabile să creeze noi proteine implicate în percepţia celulară.. 44. as the “mother’s perceptions directly impact the selection of the gene programs that may enhance the survival of her offspring. Aici un loc special îl ocupă neuropeptidele. it could focus not only on neural connections that are established at this level. Richard Bergland. These are molecular messages that are virtually spread all over the body through its fluids. perceperea unui nou mediu conduce la activarea unui nou grup de gene. produşi de celulele nervoase. dar şi dezvoltarea unor atitudini predispoziţionale încă din uter. va deveni un program ce va fi înregistrat la nivel celular. inclusiv cele ale sistemului imunitar. 1999). Odată trăsăturile noului mediu devenind cunoscute. but also the development of attitudes and predispositions starting from the uterus. fapt ce schimbă hotărâtor perspectiva asupra lucrurilor. ce se găsesc pe suprafaţa tuturor celulelor din corp. astfel încât „atitudinile materne şi emoţiile pe care le trăieşte mama au un impact fundamental în dezvoltarea fătului” (Lipton B. endocrine system and the vegetative nervous system. digestion. blood circulation – then we can see how important the work of these messenger molecules is in human development in general and in the development of the fetus in particular. including those of the immune system. decembrie 2008 activând acele comportamente de „luptă sau fugi”. in turn. aminoacids compounds of the nervous system with an informative function. ci şi pe receptorii specilizaţi în detectarea de hormoni de la nivelul întregului corp. The discovery enabled Candace Pert. and ultimately than of the fetus” (Lipton B. a psychoneuroimmunology specialist. to consider brain a part of the limbic system. datorită producţiei de hormoni sau a receptorilor pentru anumiţi hormoni care sunt produşi altundeva în corp. atunci putem observa cât de importantă este activitatea acestor molecule mesager în dezvoltarea umană în general şi în dezvoltarea fătului în special. Informaţia este encodată sub diferitele ei forme şi cu ajutorul mai multor modalităţi.Revista de Psihoterapie Experienţială. Aceşti compuşi amino-acizi par a se potrivi perfect în anumite zone de pe celule numite receptori. which are located on the surface of all cells in the body. which are so many that they led Pert C. Acestea sunt un fel de mesaje moleculare ce duc semnale sau comenzi de la creier spre fiecare celulă a corpului. If we think that. ele sunt asociate unui răspuns comportamental mult mai adecvat. body and emotions” (Pert C. digestia. Chamberlain D. s-a putut pune accentul nu doar pe legăturile neuronale care se stabilesc la acest nivel. Aşadar. mother in the development of the fetus.. Procesul în sine a fost denumit „învăţare celulară şi memorie”. Această perpectivă. 8 . who gave a new definition to the brain. 1998). cât şi celular. extinde rolul mamei în dezvoltarea individului.

aşa cum este el perceput de către mamă. modul în care mama percepe mediul activează informaţii sub forma unui chimism emoţional care influenţează dezvoltarea fiziologică. Whether they want their child or not. Ce se naşte de aici este un fel de „reţea de inteligenţă” care acţionează la nivelul întregului organism. this discovery forms a new basis for memory in the first trimester of pregnancy” (Chamberlain D. dar şi cu fătul. a mecanismelor epigenetice şi a legăturilor neuronale complementare aruncă o nouă lumină asupra problematicii psihice a fătului. Psychology and psychotherapy should take into consideration such researches.. The vision over memory and over the brain in the fetus is thus changing radically. Acest sistem de molecule-mesager şi receptori pentru astfel de molecule este. What is more significant is that we have not only neuropeptide receptors. December 2008 Descoperirea a permis lui Candace Pert. mai bine spus. iar descoperirea neuropeptidelor ca substanţe cu caracter informaţional. după ea. as substances with an informational character. prin însăşi prezenţa „memoriei” şi a unei „conştiinţe” fetale. 1999). să considere însuşi creierul o parte a sistemului limbic. Therefore. celule care la rândul lor produc neuropeptide sau endorfine. neuronală şi psihologică a propriului copil încă de la concepţie. acest lucru formulează o nouă perspectivă asupra memoriei la făt în primul trimestru de sarcină” (Chamberlain D. considerăm conceperea unui copil ca fiind un proces dinamic şi mai ales interactiv între părinţi şi făt. (1999). all under the influence of the external environment. endocrin şi imunitar. of the epigenetically mechanisms and complementary neural network. (2001). ci un întreg sistem alcătuit din subsisteme care au ca şi componente celule inteligente.. or traumatic events with an important impact for the human psyche can be stored. New York 9 . we conclude that the design of a child is a dynamic and interactive process between parents and child. nurture and the power of love. Bibliografie . conchide că „din moment ce această parte a creierului este cea care se dezvoltă cel mai devreme. Düsseldorf. but an entire system consisting of subsystems that have intelligent cells as components such as those produced by the immune system.. să impună în lumea medicală teza conform căreia neuropeptidele leagă cele trei sisteme: nervos. K. Touchstone. se dezvoltă predispoziţii. C. 16 Lipton. întrucât prenatalitatea. how they interact with each other but also with the fetus. North Atlantic Books. Das Geheimnis der ersten neun Monate. Şi mai semnificativ este faptul că avem aici nu doar receptori neuropeptidici. Nature. The bilogy of belief. (2005). B. how the mother sees the environment. accentul instituit pe dezvoltarea structurilor neuronale date de ADN fiind astfel o teorie ce necesită corecturi. The mind of your newborn baby. Nature. 1998). C. 1998). se constituie ca perioadă în care.. 13 Lipton. „o reţea psihosomatică de comunicaţie” sau.: Mountain of love. G. 44. Faptul dacă aceştia îşi doresc sau nu copilul. „legătura dintre minte. B. Însă ceea ce pare a fi cel mai semnificativ ca şi descriere atunci când ne referim la „starea de conştienţă” a fătului a fost descoperirea la nivelul creierului a unor multitudini de clustere de receptori ai neuropeptidelor. Berkley Hüther. Aşadar. Journal of prenatal and perinatal psychology and health. modalităţi de aprehensiune a exteriorului sau sunt înregistrate traume cu un impact major asupra vieţii psihice a individului. It seems that the memory has larger means. atât de numeroase încât au determinat-o pe Pert C. corp şi emoţii” (Pert C.(1998). neuronal and psychological development of her own child since his conception. (1998). sub influenţa mediului exterior.Journal of Experiential Psychotherapy. activates information in the form of an emotional chemistry which influences the physiological. Rockefeller Center. Prin aceasta viziunea asupra memoriei şi implicit asupra creierului la făt se schimbă radical. B. through the existence of a fetal “memory” and a fetal “consciousness”. Psihologia şi psihoterapia ar trebui să ţină cont de aceste date. (2007). represents a period in which predispositions and complex structures of apprehension can be developed. Elite Books Pert.Bibliography Chamberlain. and the discovery of the neuropeptides. cum ar fi cele produse de sistemul imunitar.A. Chamberlain D. throws light on the issue of the psychology of the fetus. D. Molecules of emotions: the science behind mind-body medicine. Se pare că memoria capătă valenţe din ce în ce mai largi. cells that in turn produce neuropeptides or endorphin. modul în care ei interacţionează unul cu celălalt. specialistă în psihoneuroimunulogie. the emphasis on developing neural structures given by DNA being a theory which requires corrections. Journal of prenatal and perinatal psychology and health. is one of the earliest parts of the brain to growth. Santa Rosa. as the prenatal period. Inge. no. as it is perceived by the mother. nurture and human development. Unsere frühestern Prägungen. Walter Verlag Lipton.

Key-words: USE model. but I humbly realize the fact that as it happens with all other relevant truths it had been mentioned ages ago before I myself happened even to be born and eventually came to intuitively 10 . în acelaşi timp părintele. Ce qui est encore plus provocant à rendre conscient est le fait que cette confrontation avec ce que nous percevons automatiquement comme non-OK. autism. I am still convinced about the unquestionable truth of its content. nous offre pour changer nos présuppositions sur nous-mêmes. de către o entitate universală superioară. Mots clé: le modèle USE. En même temps. d’une certaine manière. acesta din urmă încetează cumva să mai fie o fiinţă umană. about the axiomatic values of humans that are OK and those who are not by expanding our own borders and being in touch with the less obvious and likable elements of ourselves and others. că. child. dans mon modèle USE (Omer. Ceea ce este şi mai provocator de conştientizat este faptul că această confruntare a noastră cu ceea ce automat percepem ca non-OK este de fapt menită. different ones Résumé J’ai mentionné. Cuvinte cheie: modelul USE. qu’une fois le parent se rend compte que son propre enfant n’est pas OK. en élargissant ainsi nos propres frontières et notre contact avec les parties moins évidentes et moins plaisantes de nous et des autres. Israel Abstract In my USE model (Omer. cei altfel When I first came to realize the big “Aha!” in the insight statement saying that human beings with disabilities are here in this tough world which we all share for a very good reason. I was perfectly sure that I have a completely new unknown message which I have to share with all my colleagues and students who happen to be so eager for knowledge for the simple sake of acquiring more of it. prin lărgirea propriilor noastre graniţe şi contactul cu părţile mai puţin evidente şi mai puţin plăcute din noi şi din alţii. despre valorile axiomatice ale oamenilor care sunt OK şi ale celor care nu sunt OK. cessent de le voir comme un enfant de sex masculin ou féminin et lui mettent inconsciemment l’étiquette de « celui qui n’est pas OK ». să ne dea ocazia şi provocarea cele mai valoroase de a face o schimbare în presupunerile noastre de la sine înţelese despre noi înşine. stopping simultaneously to be seen by him/her and eventually by his surrounding as a male or a female baby being unconsciously labeled as “the not OK one”. copil. Just now after some years of contemplating on this “discovery”. is in fact meant by some superior universal entity to give us the most valuable opportunity and challenge of making some change – in our self understood assumptions about ourselves.. celui-ci arrête. decembrie 2008 A Few Reflections on the Prophecy of the Different Ones Câteva reflecţii asupra Profeţiei celor care sunt Altfel Quelques réflexions sur la Prophétie de ceux qui sont Autrement Michal OMER psychotherapist MA Ph. est en fait une occasion et une provocation précieuses. 2006). autism. What is much more challenging to realize is the fact that our dealing with what we automatically perceive as “not OK”. l’enfant. nr. şi etichetându-l inconştient drept „cel care nu este OK”. 44. qu’une entité universelle supérieure. I have mentioned that once the parent realizes that his/her baby is not OK/ it ceases somehow to constitute a human creature anymore.Revista de Psihoterapie Experienţială. 2006). odată ce părintele îşi dă seama că propriul copil nu este OK.D. încetând să îl vadă ca pe un copil de sex masculin sau feminin. d’être un être humain . l’autisme. şi în cele din urmă mediul înconjurător. în modelul meu USE (Omer. ceux qui sont autrement Rezumat Am menţionat. le parent et aussi l’entourage. 2006). sur les valeurs axiomatiques des gens qui sont OK et de ceux qui ne le sont pas.

to make the phenomena of this meeting which cannot happen otherwise – possible for them but no less for our own sake. their mere present existence which is not al all self understood especially in our highly technologically well-equipped world. that is their initial diagnosis no matter how severe it might have been at the beginning of the therapeutic process does not have to remain that stable and can be changed. are supposed to make some adaptive well planned steps though implying the vivid spontaneity and the needed inner creativity. since most of us. from then until now. What is much more challenging to realize is the fact that our dealing with what we automatically perceive as “not OK”. parents and all those in the disability domain are still trapped somehow in the old pragmatic pathological models. To meet them – each one of these very special creatures in our shared complicated world –. we cannot help coming. stopping simultaneously to be seen by him/her and eventually by his surrounding as a male or a female baby being unconsciously labeled as “the not OK one”.Journal of Experiential Psychotherapy. we – the undoubted representatives of its ‘normality’ – with all its significant implications. paradoxically. yet rather far away from us. we have been enabled to turn into persons who are willing to live in an interdependent universe whose wholeness we are responsible for (just because we all share it and because we also have the luck to be on the bright side of it. I am very thankful and obliged to my precious clients. Nevertheless. this mutual effort is well paying. Therefore. Although the phenomena of autism. my true and ultimate teachers have been mostly children and young persons diagnosed with Autism. growing into more modest and sensitive human beings. to the conclusion that by helping these unusual precious human beings to join us in a respectful considerate manner. page 2). I have mentioned that once the parent realizes that his/her baby is not OK/ it ceases somehow to constitute a human creature anymore. 2006). in other words we must strive hard to enable this almost impossible meeting come true – I strongly maintain that must is the accurate word here. in the form of the statement which decides fully and says that after the ruining of the first temple: the prophecy had been given to the numb and the weak ones. unique needs and personal ways of meeting our “normal” world. is intensively being studied and dealt with in various clinical settings and some sound data has been accumulated. although it is not a therapeutically acceptable one in other contexts! In fact. Pure new facts do not help to change our stable attitudes toward the different ones. is in fact meant by some superior universal entity to give us the most valuable opportunity and challenge of making some change – in our self understood assumptions about ourselves. 44. who have each been teaching me his /her own valuable piece of this truth along my therapeutic journey which fortunately still continues. is a clear ironic memo to the Darwinist approach of how fragile and imperfect we all still are compared to the universal wisdom which gets obviously ahead of us. in other words if we manage to identify their real needs and unique patterns of processing the word we can make their connection to the word into a real and functional possibility. in my new therapeutic setting in Bacau. every single day. We professionals. What we certainly have come to know and are compelled to use in the process of our approaching to human beings with autism is that what we use to consider as symptoms are just surface secondary expressions of their core challenges which can be attributed to more than one definite reason and can stem also from other reasons beside “proper autism related” ones such as reasons that have to do with sensory reactivity or unique patterns of sensory and emotional procession which might be related to autism but do not necessarily have to. December 2008 feel. about the axiomatic values of humans that are OK and those 11 . share After these heartfelt words I would like to with you some reflections about the phenomena of autism followed by a few wishful thinking which I strongly hope to accomplish here in Romania. just in the Jewish Gomorrah scripts (leaf 12. Each of them. In the last 15 years. We also do know for sure that persons with autism and related communicative/ relational disorders can develop and turn into loving competent human beings. in spite of the new outstanding data. Actually. By this special encounter. no. given the adequate support based on authentic emotional relationship in adequate well adapted settings. we are doing ourselves – more than them a huge favor – the favor of growing up. I realized again and again. in the long run. the normal / persons without disabilities are somehow blinded by our personal Geohari windows finding it rather hard to realize that it is so. or a win-win transaction for both parties. which had recently become a widespread one (1 out of 166 according to the most current estimates). praise the Lord. is first of all a whole and complete human being with a very special constitution. at least from the disability perspective. In my USE model (Omer. it has not completely been solved and the challenging journey toward its solution is still on its way. finding it hard to outgrow them. But putting into practice these recent significant findings is not a matter of fact. at least for the time being…).

M. Taking Responsibility. (1994). Corgy Books www.icdl. (1995). Actually. 44. and accepting them as legitimate options of our close environment and eventually of ourselves. we are enhancing our personal development. Let’s give it a try! Bibliographical list Grandin. moving qualitatively upward by agreeing to cope with the difference of the former not OK ones.com 12 . Copyrighted Material Williams. imperfect human beings who hopefully just do our best to improve. No. (1993).. (2002). T. provided that we accept to actively involve in the process of enabling the real accomplishing of these persons’ growth we may eventually come to realize that in fact they are God’s precious presents to us. By enlarging our perspective to make it able to include those elements which had until recently been perceived as unquestionably not OK. D. Greenspan (2006). 40. Journal of Experiential Psychology. nr. Bucharest Powell. Vintage Books Omer. SPER. Engaging Autism: Helping children to Relate Communicate and Think. accepting to be the ones we really are. Ich Will Kein Inmich Mehr Sein. B.. My Life with Autism. In fact keeping in mind as a leading motto the very message of the prophecy of the weak ones we enable ourselves to try changing their stable pessimistic prognosis into a more reality based one which can renew the hope for their improvement. &. we need simultaneously to assume the most challenging risk of watching ourselves more often in our inner mirrors and deal with our own imperfectness.Revista de Psihoterapie Experienţială. we are paradoxically approaching o the grain of our divine self accepting to be human. but beside assuming this demanding and responsible task.floortime. Somewhere. The USE Paradigm. A. S. Somebody. Ed. by daring to make our own risky jump into shifting our solid stereotyped attitudes according to their prognosis. Koln Weider. decembrie 2008 who are not by expanding our own borders and being in touch with the less obvious and likable elements of ourselves and others. London: The National Autistic Society Sellin. (2007). with the DIR Floortime Approach S. Verlag Kiepenheuer&Witsch.org www. for the sake of accomplishing our own growth. Thinking in Pictures.

role-playing. Când copilul descoperă noi modalităţi de interacţiune se obţine o transformare rapidă de sine şi o îmbunătăţire a imaginii de sine. La construction et la validation de cet instrument constitue une partie d’un projet de recherche en cours. Cuvinte cheie: psihoterapie experienţială. joc de rol. qualitative methods. Key-words: experiential psychotherapy. dr. The construction and validation of this instrument is part of a larger ongoing research project that proposes a combined research strategy regarding the efficiency of expressive experiential psychotherapy in treating disruptive conduct disorders in children: controlled clinical study is completed with the qualitative analysis of the therapeutic process. Acknowledging all these increases children’s compliance to therapy and facilitates change. no. sculpture. experiential diagnosis. Construcţia şi validarea acestui instrument este o etapă a unui proiect de cercetare în derulare. cauzele şi efectele lor. care facilitează identificarea pattern-urilor de comportament disruptiv. 44.Journal of Experiential Psychotherapy. univ. psycho-dramatic techniques (drama. tulburări disruptive. When a child discovers new alternative modes of interaction. dans-terapie. based on art-therapeutic techniques (drawing. a rapid self-transformation and improvement of self-image is guaranteed. bazate pe tehnici art-terapeutice (desen. modeling. playing with puppets) and metaphoric techniques which facilitate identification of disruptive behavior patterns. muzico-terapie). dr. Planul terapeutic constă în implicarea copiilor într-o serie de exerciţii provocative specifice psihoterapiei experienţiale. disruptive disorder. The paper includes the description of the qualitative research instrument and statistical data of its validation. self-image Résumé Cet article présente la construction et la validation d’un instrument de recherche du processus thérapeutique pour la diagnose de l’amélioration de l’image de soi dans la psychothérapie expérientielle des enfants avec des troubles de comportement disruptif. joc cu păpuşi) şi tehnici metaforice. Alina VASILE Universitatea din Piteşti Rezumat Acest articol prezintă construcţia şi validarea unui instrument de cercetare a procesului terapeutic pentru diagnosticul evoluţiei imaginii de sine în psihoterapia experienţială a copiilor cu tulburări disruptive de comportament. musictherapy). cod 1169 prof. December 2008 Diagnosticul imaginii de sine la copiii cu tulburări disruptive de comportament The diagnosis of self-image in children with disruptive disorder La diagnose de l'image de soi aux enfants avec des troubles de comportement disruptif Grantul CNCSIS „Eficienţa psihoterapiei experienţiale expresive la copiii cu tulburări disruptive de comportament". tehnici psihodramatice (dramă. modelaj. dance-therapy. imagine de sine Abstract The paper presents the construction and validation of an instrument which researches the therapeutic process. Geanina CUCU-CIUHAN lector univ. Acest articol include descrierea instrumentului de cercetare calitativă şi elementele statistice ale validării sale. Cunoaşterea tuturor acestor aspecte creşte răspunsul copilului la psihoterapie şi facilitează schimbarea. care propune o strategie de cercetare combinată privind eficienţa psihoterapiei experienţiale expresive în tratamentul tulburărilor disruptive la copii: studiul clinic controlat este completat de analiza calitativă a procesului terapeutic. Nicoleta RABAN MOTOUNU asist. psihodiagnostic experienţial. The therapeutic plan consists in involving children in a series of provocative exercises specific to experiential psychotherapy. their causes and effects. qui propose une stratégie combinée concernant l’efficacité de la 13 . univ. drd. sculptură. for the diagnosis of self image improvement in experiential psychotherapy of children with disruptive behavior disorders. metode calitative. Ileana Loredana VITALIA lector univ drd.

2005): Metaanalysis Bratton. 44. These controlled studies had the purpose to demonstrate the efficiency of the therapeutic interventions.2 8.2 10. sculpture. spécifiques à la thérapie expérientielle. Rhine and Jones at the end of the year 2005 in the review Professional Psychology: Research and Practice. In this context. This research is on this trend. (1995) Kazdin et al. the European Commission demands the member and candidate states to actively participate in a productive dialogue about mental health and to elaborate a common European platform in this field. Ray. Rhine.84 . diagnose expérientielle. Conduct disorders in childhood. From theses.0001 <. This is because of the externalized character of conduct disorders. effects linked to a better life-quality of these children’s families. 2005). The problem of the efficiency of child psychotherapy is a very actual one at international level. 2005).Revista de Psihoterapie Experienţială. these disorders having a significant prevalence in the scholar population. modelage. capable of disturbing the activity of all the actors in children’s environment. image de soi Identifying efficient treatments for children with conduct and emotional disorders is a presentday problem in clinical psychology and psychotherapy research. (1987) Casey & Berman (1985) Number of studies 93 Mean ago of children 7 Effect size .5 10. The author arrived at the fabulous number of over 1500 clinical controlled studies regarding the efficiency of child and adolescent psychotherapy and 12 important revisions of the studies between 1998 and 2002.80 p <. et des techniques métaphoriques facilitant l’identification des coordonnées du comportement disruptif.0001 <. teachers and colleagues.001 42 150 105 105 75 7. Le plan thérapeutique consiste à entraîner les enfants dans une série d’exercices provocants. wishing to be the first study witch will be done in Romania regarding the efficiency of child psychotherapy by a combined strategy: the clinical controlled study is completed by the qualitative analysis of the therapeutic alliance. jeu de rôles. Tout cela contribue à stimuler la réponse des enfants au traitement et leur changement.9 10. thérapie par musique). their teachers and colleagues. méthodes qualitatives. ses causes et ses effets. but also on their families.71 . basés sur des techniques artistiques thérapeutiques (dessin. the authors choose six important reviews of the scientific literature (see Bratton. (1990) Weisz et al. The problem of research design in psychotherapy is an actual one on the international level. Thus. conducting in Romania a research about conduct disorders in childhood becomes a necessity. Hair in the Journal of Child and Family Studies (ISI) he refers to a study made by Hoagwood in 2003 about all evidence-based controlled studies published regarding the results of psychotherapy. making the treatment of childhood conduct disorders more efficient will have important social effects. the authors make a review of all the meta-analytical studies made in the last three decades witch had the purpose identification of child psychotherapy efficiency. & Jones (2005) LeBlanc & Ritchie (2001) Weisz et al. une transformation de soi et une amélioration de l’image de soi sont garanties. meaning the possibility that a therapy will produce good effects in ideal conditions (see Hair. Ray. In a very recent paper published by Bratton.66 . official ISI publication of the American Psychological Association. Lorsqu’un enfant découvre de nouvelles manières alternatives d’interagir.9 . Rhine and Jones.05 All these reviews and meta-analysis show the extremely large interest of the international scientific community for the study of the efficiency of the psychotherapy to children. Mots clé: psychothérapie expérientielle.71 <. have an important social and economic impact not only on children. Ray. The Green-paper edited by The European Commission in 2005: “Improving the mental health of the population: toward a strategy on mental health for the European Union” shows that 27% of the European Union population suffers from mental disorders (European Commission.001 <. a large proportion is represented by conduct disorders. decembrie 2008 psychothérapie expérientielle expressive dans le traitement des troubles de comportement disruptif des enfants: l’étude clinique contrôlée est complétée par une analyse qualitative du processus thérapeutique. In a paper published by H. Among these. nr. due to their high prevalence in population. For these reasons. troubles disruptifs. L’ouvrage inclut la description de l’instrument de recherche qualitative et les données statistiques de sa validation. des techniques psychodramatiques (théâtre. Fifty-four years ago Eysenck (1952) investigated for the first time the efficiency of psychotherapy and proposed 14 . thérapie par danse. jeu avec les poupées).79 .G. 3-5% of the population suffering from ADHD (Attention Deficit Hyperactivity Disorder) and 8-12% of the population suffering from Conduct Disorders (CD) or Oppositional Defiant Disorder (ODD).

Research in psychotherapy became an important research field only after the famous meta-analysis published by Smith and Glass in 1977 and completed with the metaphor “dodo bird verdict”: they have all won and they all deserve awards. comprise information by referring to DSM-IV criteria and to numerical scores. The authors’ conclusion was that psychotherapy is generally efficient. December 2008 the term “instant recovery”. five of them diagnosed with a disruptive disorder (experimental group) and five normal ones (control group). Starting from this point.Journal of Experiential Psychotherapy. These methods were transformed in dynamic exercises considered to be more appropriate for the natural children’s way of action. protocols for particular disorders and particular patients. But the experiential psychotherapeutic intervention acts at a much deeper level – that of building child’s personal identity. the project proposes a combined research strategy regarding the efficiency of expressive experiential psychotherapy in treating disruptive conduct disorders in children: controled clinical study is completed with the qualitative analysis of the therapeutic alliance. That is why an efficient psychotherapeutic intervention must be based on a diagnosis that goes beyond absolute and relative frequency of symptoms and offers a nuanced picture of child’s self-image and the faults in contact functions. 2002). specific psychological treatments that prove efficient for various mental disorders. The video records check list for the self-image. but that there are not major differences between various schools of psychotherapy (Smith. The movement of the American Psychologist’s Association developed toward the middle of the‘90s and focused on the empirically validated psychotherapies. These diagnostic methods. A. In fact. although some are qualitative methods. This movement represents an endeavor to propose detailed and validated clinical protocols. this direction had already been anticipated by Landis and even earlier Rosenzweig (1936) had commented upon the common factors in psychotherapy. obtained from the patient. The creation of the experiential diagnostic techniques The starting point of this phase were the classic projective techniques (Draw a person test and the tree test) that facilitate obtaining the information about the self-image. 1977). The experimentation of these exercises involved 10 children. This research aimes at merging the two types of research strategies (qualitative and quantitative) and at comparing their results regarding the efficiency of expressive experiential psychotherapy in treating disruptive conduct disorders in children. B. These experiential psychodiagnostic sessions were led by two experiential psychotherapists. The development of this instrument had three phases: 1. Information is derived especially using questionnaires or behavioral anchored rating scales. The most recent tendency in research in psychotherapy is to identify primarily the empirically validated therapeutic relationships (and not the empirically validated treatments) and to merge the two types of research strategies regarding the efficiency of the therapeutic process. This direction is fully presented in a major paper published by the American Psychologists’s Association in 2002 and entitled Psychotherapy relationships that work: Therapist contributions and responsiveness to patients (see Norcross. The National Institute for Menthal Health NIMH (in the United States) played an essential role in the development and growth of research in psychotherapy. professors and other significant persons that relate to the patient. The video records check list for the selfimage was developed using the group of experts method. 15 . Nowadays. six experiential psychotherapists created items representing relevant observable behaviors for the self-image (as it is conceived in the experiential approach). The goal of the process of empirical validation of psychotherapy is to identify. 44. We structured two experiential psychodiagnostic sessions for each of the two groups. Glass. which will present the child’s self image and the problems in contact functions. They facilitate the observation of some quantitative behaviors which increases the objectivity of the diagnosis and the identification of the therapeutic goals. More precisely. The strategy of empirical validation of psychotherapeutic treatments is a quantitative one and starts with the idea that the diagnostic of this disorder is also a predominantly quantitative one. thus continuing the most recent tendencies regarding the psychotherapeutic research design (see Norcross. The objective of the study was to create and validate some experiential diagnostic techniques of the self-image in disruptive disorder children. There were two phases involved: the creation of the experiential diagnostic techniques and the development and validation of The video records check list for the self-image. supplemented by interviewing the patient and the parents. Each session was video recorded. From this reason. The diagnosis of childhood disruptive behavior disorders is based mainly on the case history. parents. the problem of investigating the efficiency of the psychotherapeutic process on an international level focuses upon the controversies between the movement of empirically validated therapies and the common factors model. no. based on controlled clinical studies. researching the efficiency of experiential psychotherapy must comprise the quantitative results analysis and the qualitative analysis of the therapeutic process. 2002). meaning a diagnosis which will go behind the number and the frequency of symptoms. We came up to two dynamic exercises: The tree garden and Our World. an efficient psychotherapeutic intervention must rely on an experiential diagnosis.

Therapeutic components shared by all psychotherapies.. and Antisocial Behavior. Interrater reliability: the value of the Spearman Rho correlation coefficient indicated a medium to strong correlation (Spearman Rho=0. Journal of Consulting and Clinical Psychology. 3. The validation of The video records check list for the self-image consisted in the evaluation of its psychometric properties. (1978). C. (Ed). European Psychologist. BIBLIOGRAFIE – BIBLIOGRAPHY American Psychiatric Association (1994). No. and the experimental group was boys only.. in Harvey. (1986). another group of ten experts.294. No.. 14. 2. H. Vol..152). Vol.029). 4.G. Mazzeschi. (2001). p. G. Psychotherapy research and behavior change. and Jones. Outcomes for Children and Adolescents After Residential Treatment: A Review of Research from 1993 to 2003. 14. No. Aggressive. J. http://europa.65 (the control group. 59.914). 1. Bucureşti European Comission (2005). Ed. COM (2005) 484. A. Zennaro. decembrie 2008 2.htm Eysenck. American Psychologist. p. Crowley.5. Journal of Counseling Psychology. These results indicated that the instrument had a good reliability.Revista de Psihoterapie Experienţială. Ray. 193 p. nr. Brussels. This was interpreted as a medium to strong agreement between independent raters when using The video records check list for the self-image.int/comm/dgs/health_consumer/index_en.Y. 6.G. Vol. another 33 independent psychologists viewed the video-tapes with the experiential diagnostic sessions and rated the children’s behaviors using the check list. p. John H. An Exercise in Mega-Silliness. 2. 1. They were second grade students in one of the schools in Pitesti. March. (2005).. the items and the answers. The normal ones were three girls and two boys. M. E. G. (2001)..O. A.. exercise The tree garden). Vol. (1989). Greenberg. SPER. Washington. (1991). A.13. 36-64.54 (the disruptive behavior disorders group.10. 16 .C. Rhine. The only situation with no statistic significant value of the coefficient was for the control group. 6. Master lecture series.. (2005). SYLVI. p.R. 376–390 (ISI) Cucu-Ciuhan. S. Vol. 73. Ed. (2005).000) between the raters’ evaluations. Cercetarea calitativă în psihologie (Qualitative Research in Psychology). N. generated five possible answers for each item consisting either of a Lickert scale or discrete behaviors. American Psychological Association. 785-798 (ISI) Kazdin. psihoterapia şi consilierea copilului (The Psychopathology. Green Paper: Improving the mental health of the population: toward a strategy on mental health for the European Union. December. The Efficacy of Play Therapy With Children: A Meta-Analytic Review of Treatment Outcomes. (Ed).. 1.S. A separate analysis using the type of group and the type of exercise revealed a variation of the value of the Spearman Rho correlation coefficient between . in Health and Consumer Protection.G. C.. Bucureşti Cucu-Ciuhan. 4. the exercise Our World) and . Psihoterapia copilului hiperactiv: o abordare experienţială (The Psychotherapy of the Hyperactive Child: an Experiential Approach). 4. Journal of Consulting and Clinical Psychology. H. (1989).2005. No. Mitrofan. Internal consistency: the value of the Alpha Cronbach coefficient indicated a strong internal consistency (. Hair. Sig.=. G. D. The T test reveled a signifficant difference between the disruptive behavior disorders group and the control group for the total score of The video records check list for the self-image (t=2. Psihopatologia. Hogrefe & Huber Publishers (ISI) Mills. (2001). (p. 36.eu. Vladislav. I. The types of reliability calculated for The video records check list for the self-image were: interrater reliability and internal consistency. Ed. Vol. Development and Validation of the Working Alliance Inventory. L. Marciano. Cucu-Ciuhan. experiential psychotherapists. The video records check list for the self-image has a good discriminating validity and can be used for diagnosting the disruptive behavior disorders. P. Author Bratton. p.C. Diagnostic and th Statistical Manual of Mental Disorders (4 edition). Child and Adolescent Empirical Psychotherapy: Research A Review Focused on Cognitive-Behavioral and Psychodynamiclnformed Psychotherapy. p. p. No. D. Jerome D. The types of the validity analyzed for The video records check list for the self-image were: the content validity and the discriminating validity. Vol. Therapeutic Metaphors for Children and the Child Within. 36. 1989). (1982. T. the exercise Our World (Spearman rho=. A. To evaluate the discriminating validity we used the independent samples T test. 223-233 (ISI) Kazdin. Directorate-Genaral. 937). 44. α=0. Bruner/Mazel Publishers. No. Marjorie M. The content validity was ensured involving the experts in the development of the exercises. 517 (ISI) Frank. Journal of Child and Family Studies. Effectiveness of Psychotherapy With Children and Adolescents. A. Whitley. The Therapeutic Alliance in Cognitive–Behavioral Treatment of Children Referred for Oppositional. SYLVI. Professional Psychology: Research and Practice. Parks. The sample used for the analysis of the psychometric properties of The video records check list for the self-image was made of ten children (five normal ones and five in the disruptive behavior disorders group) aged 7-8 years. Psychotherapy and Counseling of Children). (2005). 726–730 (ISI) Lis. Bucureşti. sig=0. L. may 1978. 551–575 (ISI) Horvath.

Joel (2002).C. Weinberger. xxxiii. Donald R. Psychotherapy research and the National Institute of Mental Health. History of psychotherapy: A century of change. R. American Psychologist. p.L. Psychotherapy Relationships that Work: Therapist Contributions and Responsiveness to Patients. September.. 752-760 (ISI) Strupp. V. (Ed). xxxiii. Vol. Glass. Hans H. Jane W. 67. Short Paper. (Ed). (Ed). in Freedheim. Shirk. 113-150. p. Peterson. Donald R. Vol. Large Impact: Rosenzweig’s Influence on the Common Factors Movement. Prediction of Treatment Outcome From Relationship Variables in Child and Adolescent Therapy: A Meta-Analytic Review. (Ed). American Psychological Association Rosner. (2003). (2002). Journal of Psychotherapy Integration. (Ed). American Psychological Association. (1992). (1977). Howard. Kessler. Messer. (1999). 3. 1. 930 p. p. December 2008 Norcross. Vol.. No. p. 1. 309-334. History of psychotherapy: A century of change. Karver. Stanley B. 82-94 (ISI) 17 . (Ed).. et al. J. B. A brief history of psychotherapy research.. 930 p. (Ed). 12. Catron. G. The Effectiveness of Traditional Child Psychotherapy. Phung. (Ed). Kessler. M. (1992). p. Donald K.. (1992). Meta-Analysis of Psychotherapy Outcome Studies. Freudenberger. Herbert J. Messer. Journal of Consulting and Clinical Psychology. et al. 44. M. American Psychological Association. Peterson. Herbert J. Freudenberger. no. 452–464 (ISI) Smith. (Ed). No. 71. p. T. No. Donald K.. Jane W. T. S.Journal of Experiential Psychotherapy. I. Stanley B. 1948-1980. (Ed). Harris. Kenneth I. in Freedheim. (1992). 67–76 (ISI) Weiss. Journal of Consulting and Clinical Psychology.

Mitrofan. Department of Psychology. Department of Psychology. Their development of emotional abilities has an influence on the improvement of their own didactic behaviour and professional success. Laura Elena NĂSTASĂ Faculty of Psychology and Educational Sciences. autoreglarea. motivaţie. Transilvania University in Braşov Rezumat Lucrarea de faţă a pornit de la următoarea ipoteză generală: metodele şi tehnicile experienţiale utilizate în cadrul grupului de optimizare personală conduc la dezvoltarea abilităţilor emoţionale ale studenţilor de la psihologie. The experiential group of personal optimization According to I. decembrie 2008 Grupul experienţial de optimizarea personală centrat pe dezvoltarea abilităţilor emoţionale ale studenţilor de la psihologie Experiential Group of Personal Optimization focused on the Development of Emotional Abilities of Psychology Students Le groupe expérientiel d’optimisation personnelle centré sur le développement des habiletés émotionnelles des étudiants en psychologie psychotherapist. dr.Revista de Psihoterapie Experienţială. Dezvoltarea abilităţilor emoţionale a acestora influenţează optimizarea propriului lor comportament didactic şi succesul profesional. abilităţi sociale. as components of emotional intelligence. A fost implicat un grup experienţial de optimizare personală format din 16 studenţi la psihologie (cu o frecvenţă de 15 ore / week-end la 2 luni timp de 2 semestre) şi unul format din 14 studenţi la psihologie (cu o frecvenţă de 3-4 ore la 2 săptămâni timp de 2 semestre). social abilities. univ. Rezultatele preliminarii indică faptul că în cadrul grupului experienţial de optimizare personală studenţii de la psihologie îşi dezvoltă conştiinţa de sine. nr. during the experiential group for personal optimization. lect. the experiential group of personal optimization is ‘symbolically invested by participants with the value of primary 18 . 44. motivation. univ. empathy. self awareness. empathy. social abilities. conştiinţă de sine. lect. and self-regulation. motivation. Le travail s’est déroulé avec un groupe expérientiel d’optimisation personnelle formé de 16 étudiants en psychologie (la fréquence a été de 15 heures / week-end un mois sur deux pendant 2 semestres) et avec un deuxième groupe de 14 étudiants en psychologie Abstract The present paper started from the following general hypothesis: the experiential methods and techniques which are being used within the personal optimization group lead to the development of emotional abilities in Psychology students. An experiential group for personal optimization of 16 Psychology students was involved (with a frequency of 15 h/weekend every 2 months for 2 semesters) and a group of 14 Psychology students (with a frequency of 3-4 h every 2 weeks for 2 semesters). Cuvinte cheie: inteligenţă emoţională. motivaţia. abilităţile sociale. empatia. autoreglare Résumé L’ouvrage présent surgit de l’hypothèse générale suivante: les méthodes et les techniques expérientielles utilisées dans le groupe d’optimisation personnelle conduisent au développement des habiletés émotionnelles des étudiants en psychologie. drd. The preliminary results show that Psychology students improve their self awareness. ca şi componente ale inteligenţei emoţionale. empatie. Elena ANGHEL Faculty of Socio-human Sciences. selfregulation 1. Piteşti University psychotherapist. Key-words: emotional intelligence.

” (Mitrofan. • învaţă din succesele şi greşelile celorlalţi – învăţarea interpersonală. 18). Ene. habiletés sociales. Mitrofan. modelarea.they discover that others can have similar difficulties – universality. diminuarea şi autocontrolul agresivităţii. conscience de soi. . 2. Thus. . 85-86). empatia. the experiential training of personal development enables: flexible. les habiletés sociales. oferindu-i ocazia de a se cunoaşte mai bine pe sine. În viziunea lui L. apud Mitrofan. It functions as an alchemical vessel that facilitates. p. 2007. Le développement des habiletés émotionnelles de ceux-ci influence l’optimisation de leur propre comportement didactique et le succès professionnel. 2004. 2005. then remain constant during adulthood and begin to drop at an 19 . hostility. ca şi din copierea altor comportamente – imitaţia. 1985. giving them the opportunity to get to know themselves better. Mitrofan trainingul experienţial de dezvoltare personală în grup facilitează: dinamicile interpersonale flexibile. adapted interpersonal dynamics. Membrii grupului comunică spontan şi. în acest fel: • descoperă sentimentul apartenenţei la grup – coeziunea. within a unifying type of therapeutic experiential process. motivation. . p. Les résultats préliminaires indiquent le fait que. .they express powerful. empathy. 2005. adaptative. as well as from copying other behaviours – imitation. the lowering of aggression. . de a-şi descoperi resursele personale şi de a le valorifica în şi prin întâlnirea cu celălalt. dans le groupe expérientiel d’optimisation personnelle. Crouch. . 16). This process gives birth to the realistic basis for a creative reindividuation and spiritual maturation for each participant. empathie. each member becomes for the other ‘a window offering another perspective on reality. The experiential group of personal optimization is focused on the personal development of each participant. 35). autoréglage 1.they learn from others’ successes and mistakes – interpersonal learning.they discover the feeling of belonging to the group – cohesion. • exprimă emoţii puternice. grupul de optimizare personală este „investit simbolic de către participanţi cu calitatea de matrice socială primară – uter colectiv. The experiential group offers to its members – in an authentic and spontaneous way – the possibility to live here and now the experience of meeting the Other in each member and one’s own image as seen through the eyes of the others.they regain hope by being cherished by others and by his own desire to offer help – altruism. El funcţionează asemenea unui creuzet alchimic care facilitează. p. p. 1985. apud Mitrofan. la motivation. l’empathie. rigidităţii mentale social matrix – collective uterus’. Crouch. Acest proces zămisleşte bazele realiste ale unei re-individuări creative şi ale unei maturizări spirituale a fiecărui participant. 44. l’autoréglage – toutes des composantes de l’intelligence émotionnelle.they take on attitudes of confidence and mutual support (Bloch. Group members communicate spontaneously and thus: . December 2008 (fréquence de 3-4 heures toutes les deux semaines pendant deux semestres). a privileged space where each member of the group can meet oneself in another stance’ (Badea. to discover their personal resources and to use them in interacting with others. Mitrofan envisions it. mental rigidity and various discriminations and their control. • învaţă din reacţiile celorlalţi participanţi faţă de propriul comportament social. 2004. Grupul experienţial de optimizare este centrat pe dezvoltarea personală a fiecărui participant. liberating feelings – catharsis. Ene. The abilities development of emotional Unlike cognitive intelligence. p. • descoperă că şi alţii pot avea dificultăţi similare – universalitatea. 35). the improving of one’s self image and assertiveness by means of rising the level of selfconfidence and self-acceptance and psychoemotional maturation (Mitrofan. modelling. Mots clé: intelligence émotionnelle. creează şi confirmă sau validează restructurarea şi transformarea psihologică a participanţilor. no.Journal of Experiential Psychotherapy. intolerance to frustration. 1999. according to his own specific rhythm (Mitrofan. As L. în ritmul său propriu şi specific. les étudiants en psychologie développent leur conscience de soi. eliberatoare – catharsis. intoleranţei la frustrare. în cadrul unui proces terapeutic experienţial de tip unificator. creates and confirms or validates the participants’ psychological restructuring and transformation. which tends to achieve a high level in adolescence. 85-86). • recâştigă speranţa prin faptul că este preţuit de către ceilalţi şi prin propria dorinţă de a oferi ajutor – altruism. Grupul experienţial de optimizare personală În opinia I.they learn from the reactions others have towards their own social behaviour. ostilităţii. p. • adoptă atitudini de încredere şi sprijin mutual (Bloch.

d. rămâne constantă la vârsta adultă şi începe să scadă la vârsta a treia. knowing the meaning of emotional states depending on the situations and complex relations in which they appear – sadness often following loss. as for example happiness facilitating creativity. This implies: a. emotional intelligence develops with one’s age and lives experiences. Using emotional knowledge. knowing the way in which emotions evolve and transform depending on the situations – from being upset to being satisfied or from being upset to being embarrassed. a. 1999.A. each of them having several stages. acknowledging the resemblances and differences between certain emotional states – the difference between liking and loving.1. d. Un studiu efectuat pe 4000 de subiecţi din Canada şi S. emotions are sufficiently clear and accessible to be generated as judgment and memory support regarding feelings. un spaţiu privilegiat în care orice membru al grupului se poate întâlni cu sine într-o altă ipostază” (Badea.Revista de Psihoterapie Experienţială. stările emoţionale încurajează diferitele aspecte ale abordărilor soluţiilor unei anumite probleme ca de exemplu fericirea. feelings and physical states. Ea presupune: a. The understanding and analysis of emotions. care tinde să ajungă la un nivel ridicat la adolescenţă. decembrie 2008 şi a diverselor discriminări. b. but also others’ emotions and emotional content. honest or false expression of feelings. inteligenţa emoţională se dezvoltă odată cu înaintarea în vârstă şi cu experienţele trăite.U. 44. identifying the emotion in one’s thoughts. sentimente şi stări fizice. identificarea emoţiei în propriile gânduri. c. design prin limbaj sau comportament. recognising complex emotions and/or contradictory ones – feelings of love and hatred for a person at the same time. Grupul experienţial oferă – într-un mod autentic şi spontan – membrilor săi posibilitatea de a trăi aici şi acum experienţa întâlnirii cu celălalt din fiecare şi cu propria-i imagine din ochii celorlalţi. 16). d. identifying the emotions of others through works of art. exprimarea emoţiilor cât mai precis şi a nevoilor legate de anumite sentimente. discriminating between the clear or confuse. emotional states encourage different aspects of approaching solutions to a certain problem. f. Dezvoltarea abilităţilor emoţionale Spre deosebire de inteligenţa cognitivă. and to the accuracy of emotional expressions and manifestations. d. distingerea între exprimarea sentimentelor: clară sau confuză şi sinceră sau falsă. Astfel. as follows: 1. John Mayer şi Peter Salovey au pus în evidenţă patru niveluri ale formării inteligenţei emoţionale. Evaluarea perceptivă şi exprimarea emoţiei se referă la acurateţea cu care o persoană poate identifica emoţiile şi conţinutul emoţional. 2007. 20 .1). d. încurajând luarea în considerare a mai multor puncte de vedere. b. b. c. 2. a arătat că nivelul inteligenţei emoţionale creşte treptat (figura 2. fiecare devine pentru celălalt „o fereastră ce oferă o altă perspectivă asupra realităţii. cât şi ale celorlalţi. understanding emotions as well as using words about emotions. nr. emotions dive priority to thinking by focusing the attention on the important information. emoţiile sunt suficient de clare şi accesibile încât pot fi generate ca suport pentru judecată şi memorie în privinţa sentimentelor. fiecare dintre acestea având mai multe trepte.). p. b. John Mayer and Peter Salovey pinpointed four levels of emotional intelligence formation. recognising combinations of emotions – being indignant is a combination of revolt and surprise or hope is a combination between trust and optimism. c. c. 2. Sensorial evaluation and expression of emotion refers to the accuracy with which one can identify not only one’s own. language or behaviour c. identificarea emoţiilor altor persoane din opere de artă. e. expressing emotions and needs connected to emotions as precisely as possible.S. supporting one’s taking into account of several points of view. oscilaţia stărilor emoţionale schimbă perspectiva unei persoane de la optimism la pesimism. g. la acurateţea exprimării şi manifestării emoţiilor. 2. A study on 4000 subjects from Canada and the U. Emotional facilitation of thinking implies becoming aware of the fact that: a. Facilitarea emoţională a gândirii presupune conştientizarea faptului că: a. 18). older age. care facilitează creativitatea. 3. atât cele proprii. astfel: 1. p. emoţiile dau prioritate gândirii prin direcţionarea atenţiei asupra informaţiei importante. the oscillation of emotional states changes one’s perspective from optimism to pessimism. optimizarea imaginii de sine şi a asertivităţii prin creşterea autoîncrederii şi autoacceptării şi maturizarea psihoemoţională (Mitrofan. interpreting the meaning of emotions in relations such as sadness coming after a loss. b. showed that the level of emotional intelligence is gradually growing (figure 2.

Friedlander published a paper entitled Emotionally Intelligent Parenting. 2004. which represent the outcome of studies made by authors in collaboration with D. controlarea propriilor emoţii sau ale celor din jur prin moderarea celor negative şi încurajarea celor pozitive. and it is better for the parents as well as educators. 2004. d. to be assertive and responsible are all social and emotional competences. Therefore. de a negocia. a. cunoaşterea modului de evoluţie şi de transformare a emoţiilor în funcţie de situaţii – tranziţia de la supărare la satisfacţie sau de la supărare la jenă. to negotiate. 4. e. They can be learned and developed at any age. coupled with social abilities to efficiently relate to others. p. involving in /or detaching oneself from a feeling in a conscious manner depending on its importance or utility. but important techniques. expressing and accepting both pleasant and unpleasant emotions. Inteligenţa emoţională în educaţia copiilor şi a adolescenţilor M. They would certainly imply an appropriate level of emotional intelligence development in adults as well. in which numerous parents.1. g. recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre diversele stări emoţionale – diferenţa între a plăcea şi a iubi. Socially Skilled Child. Friedlander au publicat în 1999 o lucrare cu titlul Emotionally Intelligent Parenting. implicarea sau detaşarea conştientă într-o/ de o emoţie. Regulating emotions → the path to emotional and intellectual development. d.E. without repressing or exaggerating some information (Mayer. interpretarea sensului emoţiilor în relaţii. cât şi a celor neplăcute. f. recunoaşterea tranzitului posibil de la o emoţie la alta – trecerea de la furie la satisfacţie sau de la furie la ruşine. Emotional intelligence in the education of children and adolescents In 1999. no. How to Raise a Selfdisciplined. Responsible. 44.J. b. h.J. monitorizarea reflexivă a emoţiilor în raport cu sine sau cu ceilalţi. educators and teachers were involved. c. 143-145). as well as equipping them with simple efficient methods and tools to have a positive action upon children. Salovey. yet they are often under the influence of negative messages which they received during their childhood from their family and from society. Emotional intelligence education uses simple. Folosirea cunoştinţelor emoţionale. în funcţie de utilitatea sau importanţa ei. Goleman. În opinia acestor cercetători. Tobias şi B. 2.E. 1997. Responsible. b. a. fără a reprima sau exagera anumite informaţii (Mayer. recunoaşterea combinaţiilor de emoţii – indignarea este o combinaţie între revoltă şi surpriză sau speranţa care este o combinaţie între încredere şi optimism. apud Roco. S. Tobias and B. school teachers and teachers to apply it. apud Roco. 2. 1997.S. înţelegerea emoţiilor. înţelegerea şi managementul emoţiilor cuplate cu abilităţile sociale de a relaţiona efectiv cu ceilalţi. de a rezolva creativ problemele sociale. d. Reglarea emoţiilor → calea spre dezvoltarea emoţională şi intelectuală. Socially Skilled Child.1. creatively solve social problems. December 2008 3. controlling one’s emotions or the emotions of those around by tempering the negative ones and encouraging the positive ones. recognizing the possible change from one emotion to another – passing from fury to satisfaction or from fury to shame. S.S. p. cadre didactice şi diverşi specialişti) să folosească principiile inteligenţei emoţionale cu răbdare şi perseverenţă. Înţelegerea şi analizarea emoţiilor. 4. cum ar fi tristeţea care se instalează în urma unor pierderi. de a h. 143-145). c. precum şi folosirea cuvintelor despre emoţii. Salovey. Its aim is to help those who shape the education of children (parents. a. Scopul acesteia este de a-i ajuta pe cei care intervin în educaţia copiilor (părinţi. there is a necessity for programmes that form parents and teachers. teachers and several specialists) use the principles of emotional intelligence with patience and perseverance.sentimente simultane de dragoste şi ură pentru aceeaşi persoană. recunoaşterea emoţiilor complexe şi / sau contradictorii . Elias. The power of the method lies in that parents and/or 21 . the reflexive monitoring to emotions regarding oneself or the others. to be leaders or co-workers. deschiderea şi acceptarea atât a sentimentele plăcute. cunoaşterea semnificaţiei stărilor emoţionale în funcţie de situaţiile şi relaţiile complexe în care se produc – tristeţea care însoţeşte deseori o pierdere. c. but it is better to start the emotional literacy at the youngest age possible. Elias.Journal of Experiential Psychotherapy. According to these specialists. with a double aim: that to help them become aware of their own emotions and the importance of enhancing emotional intelligence in children. understanding and managing emotions. M. b. How to Raise a Self-disciplined. specific.

simple. construirea unor scopuri şi planuri pozitive (Elias. Emotional intelligence and emotional and behavioural education rational- The most well-known and efficient strategies for emotional literacy are the rational-emotional and behavioural programs (Oprea. vii). One year later. Desigur. 2. 2002. vii). 4. dar importante. It is important that these roles be associated with affection.2. şi reprezintă rezultatul unor cercetări realizate de autori în colaborare cu D. feelings. Forţa metodei constă în practicarea de către părinţi şi/sau cadre didactice a unor schimbări mărunte. 2004. empatia şi înţelegerea punctelor de vedere ale celorlalţi. Feeling. echilibrul şi stăpânirea propriilor impulsuri emoţionale şi comportamentale. this program is very suitable for emotional education due to its characteristics presented below: 1. they are designed according to the students’ level of mental development and they form an integrated program for students in the grades I – XII. decembrie 2008 fi lideri şi/sau colaboratori.J. Elias. Un an mai târziu. nr. 26-27). Friedlander. Tobias şi B. which offers a point of reference regarding the relevant information that are to be emphasized.E. Tobias. 4. gymnasium and highschool). Dr. Dr. Each volume contains 60 activities which have been tested in practice. across three volumes that correspond to the pre-university education cycles (primary. organizat în funcţie de conţinutul tematic şi nivelul teachers apply some small changes. Friedlander au publicat o a doua lucrare. Intenţia acestora este de a ajuta părinţii să-şi asume rolurile necesare în educarea adolescenţilor – părintele nu este doar un bun confident. which is organized according to the thematic content and the level of mental development of the students. Behaving. 2. understanding and humour (Elias.S. Parenting with Love. clustered in the following subject classes: self-acceptance. beliefs and behaviours. 2003. Friedlander published a second book named Raising Emotionally Intelligent Teenagers. p. Ann Vernon (1989) prezintă în lucrarea sa Thinking. An Education Curriculum for Children un astfel de program. Este important ca aceste roluri să fie însoţite de afecţiune. M. însă de multe ori aceştia sunt sub influenţa mesajelor negative primite în copilărie din familie şi societate. The lessons are sequential. Tobias. S. day by day. empathy and understanding others’ points of view. 5. p. Goleman şi în care au implicat numeroşi părinţi. Ann Vernon (1989) presents such a program in the paper Thinking.J. p. învăţători şi profesori. An Education Curriculum for Children. Educaţia bazată pe inteligenţă emoţională foloseşte tehnici specifice. un bun ascultător al adolescentului.E. p. David. Inteligenţa emoţională şi educaţia raţionalemotivă şi comportamentală Programele de educaţie raţional-emotivă şi comportamentală sunt cele mai cunoscute şi eficiente strategii de alfabetizare emoţională (Oprea. 48). in their relations to their own children/ students. and the expected outcomes. 2. which check the acquisition and use of concepts.2. Each activity has got a specific objective. Ca urmare. Laughter and Limits. conştientizarea propriilor sentimente şi ale celorlalţi. In the author’s opinion. Friedlander. Tobias. Friedlander. 2. Acestea pot fi învăţate şi dezvoltate la orice vârstă. Tobias. cât şi de educatori. Cele cinci principii promovate de autorii anterior menţionaţi sunt: 1. problem solving and decision-taking. adoptarea unor atitudini sociale pozitive în relaţiile cu ceilalţi. p. but also the one who puts the necessary rules and limits. 48). Friedlander. Parenting with Love. 3. Laughter and Limits. 2002. balance and control over one’s emotional and behavioural impulses. înţelegere şi umor (Elias. M. 2003. • questions that ask for a personal 22 . Behaving. 2. 5. p.Revista de Psihoterapie Experienţială. repetate zi de zi. a good listener of the teenager. They include: • questions about the content. Feeling. Tobias and B. în relaţiile cu proprii copii/ elevi. taking on positive social values in their relationships. 3. David. de a fi asertivi şi responsabili sunt competenţe sociale şi emoţionale. 2004. S. interpersonal relationships. Elias. educatori şi profesori. becoming aware of one’s feelings and the feelings of others. ci şi instanţa care impune regulile şi limitele necesare. 26-27).S. Their intention is to help parents take responsibility for the necessary roles in educating teenagers – the parent is not only a good confident. 44. aceasta ar presupune un nivel adecvat de dezvoltare al inteligenţei emoţionale şi la adulţi. sunt necesare programe de formare a părinţilor şi a cadrelor didactice cu dublu scop: de a ajuta la conştientizarea propriilor emoţii şi a importanţei dezvoltării inteligenţei emoţionale a copiilor. building some positive aims and plans (Elias. intitulată Raising Emotionally Intelligent Teenagers. The five principles mentioned by the authors above are: 1. dar şi de a-i echipa cu metode şi instrumente simple şi eficiente pentru a acţiona în mod pozitiv asupra copiilor. dar alfabetizarea emoţională a copiilor este bine să fie începută de la o vârsta cât mai mică şi să fie realizată atât de părinţi.

T. lecţiile sunt de natură secvenţială. 2. emoţii. regarding the role of emotions in curing patients with cancer. becoming aware of one’s own emotional reactions. R. Astfel. Step 4: Empathy (graduating) implies living one’s own emotional experience. being present in the other’s emotional problems without getting involved to solve them (Segal. to one’s family. 1-2). The content is based on Rational-Emotional and Behavioural Therapy theoretical principles – REBT (Vernon. Taking part in a research program within the Los Angeles University. asociaţi de aceasta cu etapele şcolare: Pasul 1: Conştientizarea emoţiilor (şcoala primară) presupune trăirea autentică a propriilor emoţii prin exerciţii specifice de conştientizare a senzaţiilor corporale. she noticed that these patients had three common traits: the ability to become aware of their feelings. Thus. 4. rezolvarea problemelor şi luarea deciziilor. of the contextual reality. p. The author proposes some practical methods regarding the development of emotional intelligence by following four steps which are also associated with school levels: Step 1: Becoming aware of feelings (primary school) implies the authentic experience of one’s own emotions through specific exercises of bodily sensations awareness. It refers to understanding the other. Segal a observat că majoritatea pacienţilor care au supravieţuit erau conştienţi de propriile emoţii sau de cele ale altora şi nu s-au temut de ele. care încurajează elevii să aplice în practică conceptele învăţate. being inspired by the theories of A. inspirate din teoriile şi studiile lui A. and that they were not afraid of them even if they were very intense. Step 2: Accepting emotions (high-school) refers to taking responsibility for one’s emotions. p. care verifică achiziţionarea şi utilizarea conceptelor. conţinutul are la bază principiile teoretice ale Terapiei Raţional-Emotive şi Comportamentale – REBT (Vernon. ea a sesizat că aceşti pacienţi aveau trei caracteristici comune: capacitatea de a conştientiza ceea ce simţeau. Step 3: Actively becoming aware of one’s feelings (faculty) implies the manifestation of feelings and becoming aware of them. and it helps establish and maintain long lasting and harmonious interpersonal relations. among others. no. chiar dacă erau foarte puternice. testate în practică şi grupate în următoarele categorii de subiecte: acceptarea de sine. the author presents the results of the studies made across 30 years of experimental clinical psychology. 2. activităţile sunt proiectate astfel încât să provoace elevii să se implice în mod activ şi să formuleze concluzii. p. Emotional alchemy Developing emotional intelligence implies. 4. Autoarea propune metode practice privind dezvoltarea inteligenţei emoţionale parcurgând patru paşi. Rogers. Segal. the ability to accept their feelings despite their intensity. Rogers. and the existence of an inner balance. Segal noticed that most patients who survived were aware of their own emotions. May and C. May şi C. referring to the other’s feelings and needs. In 1997. answer. fiecare activitate are un obiectiv specific care oferă un reper privind informaţiile relevante pe care să se pună accent şi rezultatele aşteptate.3. • întrebări de personalizare. Fiecare volum conţine 60 de activităţi. Bennett-Goleman (2000) offers in his book Emotional Alchemy. J. sunt proiectate în funcţie de nivelul dezvoltării mentale a elevilor şi formează un program integrat pentru elevii din clasele I – XII. În anul 1997 autoarea prezintă rezultatele cercetărilor desfăşurate pe o perioadă de 30 de ani în psihologia clinică experimentală. December 2008 dezvoltării mentale a elevilor în trei volume ce corespund ciclurilor învăţământului preuniversitar (primar.4. Acestea conţin: • întrebări despre conţinut. relaţii interpersonale. Maslow. cultivarea inteligenţei emoţionale este esenţială pentru viaţa şi sănătatea persoanei şi a propriei familii. 2. Improving emotional intelligence According to the author J. gimnazial şi liceal). Activities are projected so that they challenge students to actively involve and formulate conclusions. 2004. capacitatea de a-şi accepta sentimentele indiferent de intensitatea lor şi capacitatea de a cultiva informaţiile emoţionale. 2. Maslow. and the ability to cultivate emotional information. Participând în cadrul Universităţii Los Angeles la un program de cercetare privind rolul jucat de emoţii în vindecarea pacienţilor bolnavi de cancer. Segal. J. 44. datorită următoarelor caracteristici: 1. ajută la stabilirea şi menţinerea relaţiilor interpersonale trainice şi armonioase şi garantează succesul în viaţă. improving one’s emotional intelligence is essential to one’s life and health. of their causes. Cultivarea inteligenţei emoţionale În opinia autoarei J. R. 1997. credinţe şi comportamente.Journal of Experiential Psychotherapy. encouraging students to apply the concepts they learn. How the Mind Can 23 . În opinia autoarei acest program este foarte potrivit pentru educaţia emoţională. 1-2). 7-8). 2004. or of the emotions of others. 3. 3.3. guaranteeing one’s success in life.

a realităţii contextuale şi existenţa unui echilibru interior al persoanei. p. dar raportată la sentimentele şi la nevoile celorlalţi. 1997. cognitive psychotherapy and neurology. with data and methods from Buddhist Psychology and the technique of contemplative meditation. as an effect of becoming aware of and taking responsibility for one’s own life. a “method to calm the mind and free the spirit of disturbing emotions” (Dalai Lama. • observarea atentă a propriilor gânduri. The deep understanding of the patterns is the first step towards liberating oneself from these prisons of the mind” (Bennett-Goleman. social abilities and self-regulation) by activation personal resources of Psychology students. p. apud T. creativitatea. bucuria şi compasiunea. p. fără implicarea în rezolvarea acestora (Segal. 102-116). Objectives We started from the following objectives: 1. p. In order to better become aware of these emotional patterns of maladjustment. in oder words.Revista de Psihoterapie Experienţială. • careful observation of one’s own thoughts. • conştientizarea existenţei unor similitudini cu alte situaţii din trecut. the following stages are necessary: • becoming aware of what is going on. Dintre tiparele emoţionale de inadaptare.1. These patterns prevent the person from manifesting his flexibility. 2. which is an adaptation of cognitive therapy aiming to correct emotional patterns of maladjustment. subduing. Thus. Pasul 3: Conştientizarea activă a stărilor afective (facultatea) constă în exteriorizarea emoţiilor şi conştientizarea stărilor afective. feel and act. limiting his life and arbitrarily deciding how he is supposed to think. developing emotional intelligence in the Psychology students. conştientizarea propriilor reacţii emoţionale. without neglecting or overseeing any detail. 2002. p. psihoterapia cognitivă şi neurologie cu cele din psihologia budistă şi tehnica meditaţiei contemplative. În lucrarea cu titlul Emotional Alchemy. Pasul 4: Empatia (absolvirea) presupune trăirea propriei experienţe emoţionale. 2002. 138). conştientizând cu claritate nuanţele acestora. 7-8). 2002. • identification of the characteristic patterns (Bennett-Goleman.2. lack of trust and the impossibility to be loved (Bennett-Goleman. Aceste scheme împiedică persoana să îşi manifeste flexibilitatea. Bennett-Goleman. apud T. which are natural human qualities. a cauzelor acestora. 2. 2002. 8). cu alte cuvinte. joy and compassion. care este o adaptare a terapiei cognitive ce urmăreşte corectarea tiparelor emoţionale de inadaptare. she presents us with two efficient methods of tracing and transforming destructive emotional patterns: contemplative meditation and the therapy of the scheme. 2002. How the Mind Can Heal the Heart. 19). the author associated data and methods from Cognitive Psychology. Înţelegerea aprofundată a schemelor este primul pas către eliberarea din aceste închisori ale minţii” (Bennett-Goleman. Alchimia emoţională Dezvoltarea inteligenţei emoţionale presupune. 138). deprivation. Ea vizează înţelegerea celuilalt. 44. cele mai des întâlnite sunt: abandonul. it offers a path to knowing oneself. p. developing emotional competences (selfawareness. 8). 2002. îngrădindu-i viaţa şi stabilind în mod arbitrar în ce fel trebuie să gândească. 2002. T. 102-116). being clearly aware of their shades. creativity. 3. empathy. • acceptarea propriilor sentimente legate de evenimentul în cauză. Bennett-Goleman (2000) oferă o „metodă de calmare a minţii şi de eliberare a spiritului de emoţiile perturbatoare” (Dalai Lama. Bennett-Goleman. subjugarea. oferă o cale de autocunoaştere. within the experiential group of personal optimization. Research Methodology 3. privaţiunea. 2002. p. 3. • accepting one’s feelings about the event. participarea la problemele sale emoţionale. care sunt calităţi umane fireşti. • identificarea schemei caracteristice (Bennett-Goleman. să simtă şi să acţioneze. Among the most common maladjustment emotional patterns are: abandonment. 2000. Hypothesis The following hypotheses were made based on the objectives of the research: 24 . “Emotional alchemy implies a knowing of the patterns. Heal the Heart. Pentru a conştientiza mai bine aceste scheme emoţionale de inadaptare sunt necesare următoarele etape: • conştientizarea a ceea ce se petrece. decembrie 2008 Pasul 2: Acceptarea emoţiilor (liceul) vizează asumarea responsabilităţii propriilor trăiri afective. Staring from her personal experience. 2000. • becoming aware of the similarities with other past situations. Pornind de la experienţa personală. printre altele. autoarea a asociat cunoştinţe şi metode din psihologia cognitivă. 19).4. fără a neglija sau a trece cu vederea niciun detaliu. p. nr. Astfel. ea prezintă două metode eficiente în depistarea şi transformarea tiparelor emoţionale distructive: meditaţia contemplativă şi terapia schemei. „Alchimia emoţională presupune o cunoaştere a schemelor. motivation. neîncrederea şi imposibilitatea de a fi iubit (Bennett-Goleman. p.

dezvoltarea inteligenţei emoţionale a studenţilor de la psihologie în cadrul grupului experienţial de optimizare personală. as part of emotional intelligence. as parts of emotional intelligence. (age. 44. poate fi dezvoltată în cadrul grupului experienţial de optimizare personală. Empathy. Social skills. no. 3-4 h/ every 2 weeks). General Hypothesis The methods and techniques used in the group of personal optimization lead to the development of emotional abilities of Psychology students. can be developed within the experiential group of personal optimization. poate fi dezvoltată în cadrul grupului experienţial de optimizare personală. Ÿ an experiential group of personal optimization. poate fi dezvoltată în cadrul grupului experienţial de optimizare personală. 5. aceştia vor fi intervievaţi despre evenimentele importante din viaţa lor (iubirea. căsătoria. ca şi componente ale inteligenţei emoţionale.3. bereavement/death of a significant person. as an example one of the challenging exercises we used within the emotional intelligence development group. formed by 14 students in Psychology (for 2 semesters. pot fi dezvoltate în cadrul grupului experienţial de optimizare personală. Obiective S-a pornit de la următoarele obiective: 1. sex.2. cu o frecvenţă de 15 ore / week-end la 2 luni). Metodologia cercetării 3. Ipoteze Pe baza obiectivelor cercetării s-au formulat următoarele ipoteze: Ipoteza generală Metodele şi tehnicile experienţiale utilizate în cadrul grupului de optimizare personală conduc la dezvoltarea abilităţilor emoţionale a studenţilor de la psihologie. 3. as part of emotional intelligence. 2. Self-regulation. abilităţile sociale şi autoreglarea). level of emotional intelligence). marriage. motivaţia. Motivation. birth. Self-awareness. Abilităţile sociale.3. dezvoltarea competenţelor emoţionale (conştiinţa de sine. Lotul martor / de control – comparabil din punct de vedere statistic (vârstă. Methods We have used art therapeutic and psycho dramatic techniques in the experiential group of personal optimization. naşterea. Ÿ un grup experienţial de optimizare personală format din 14 studenţi la psihologie (timp de 2 semestre. Lotul experimental Ÿ un grup experienţial de optimizare personală format din 16 studenţi la psihologie (timp de 2 semestre. they will be interviewed about major events in their lives (love. ca şi componentă a inteligenţei emoţionale. THE STORY OF THE HANDS THAT COME TO LIFE Objectives: Ÿ to practice the abilities to connect to one’s own needs and feelings → developing self awareness (as component of emotional intelligence). nivel de dezvoltare a inteligenţei emoţionale). prin activarea resurselor personale ale studenţilor de la psihologie. as part of emotional intelligence. Autoreglarea. as part of emotional intelligence. that could naturally influence the development of emotional intelligence. December 2008 3. Control groupl – statistically equivalent. 25 . 3. Empatia. ca şi componentă a inteligenţei emoţionale. 4. 5. ca şi componentă a inteligenţei emoţionale.) ce ar putea influenţa în mod natural dezvoltarea inteligenţei emoţionale. cu o frecvenţă de 3-4 ore la 2 săptămâni). Specific Hypotheses 1. pierderea / decesul unei persoane semnificative. can be developed within the experiential group of personal optimization.4. Ipoteze specifice 1. formed by 16 students in Psychology (for 2 semesters. 4. can be developed within the experiential group of personal optimization. can be developed within the experiential group of personal optimization. Motivaţia. Group description a. Experimental group Ÿ an experiential group of personal optimization. empatia. can be developed within the experiential group of personal optimization. personal and professional successes etc). 3.1. in order to help the here and now experimentation of certain life situations that help students in Psychology develop their emotional abilities.Journal of Experiential Psychotherapy. 3. 2. 3. Conştiinţa de sine. ca urmare a conştientizării şi asumării responsabilităţii propriei vieţii. b. sex. We offer. ca şi componentă a inteligenţei emoţionale. succese personale şi profesionale etc. Descrierea lotului a. b. 15 h/ weekend every 2 months). 3. 2. poate fi dezvoltată în cadrul grupului experienţial de optimizare personală.

in order to better identify with its components. cover the drawn outline with your hands. vă rugăm să realizaţi pe coala de hârtie din faţa voastră conturul mâinii voastre nondominante. ace de gămălie. we’ll ask you to draw the outline of your non-dominant hand. or maybe there was a series of less pleasant events. CD-uri cu muzică ambientală. on paper. try to be aware of what emotions it triggers in you: joy. supărare. discontent. Ÿ to identify certain patterns of constructively relating to others → developing social abilities (as component of emotional intelligence). Poate că au fost evenimente plăcute care v-au făcut să vă simţiţi fericiţi. Resurse √ coli de hârtie format A3 şi A4. decembrie 2008 3. As your creation is about to end.4. in silence.) 26 . You are invited to listen to the music and let your body find its most comfortable position for it. 44. nemulţumire etc. Oferim spre exemplificare unul dintre exerciţiile provocative utilizate în cadrul grupului de dezvoltare a inteligenţei emoţionale POVESTEA MÂINILOR CARE PRIND VIAŢĂ Obiective Ÿ exersarea capacităţilor de conectare la propriile nevoi şi stări emoţionale → dezvoltarea conştiinţei de sine (ca şi componentă a inteligenţei emoţionale). sadness. and of the way in which they contributed to what defines you. Let all the memories and feelings associated with them rest there in the palm of your hand. revolt. Resources: √ sheets of paper A3 and A4. etc. slowly open your eyes and. upset.) Now let yourselves again enjoy the music. (When all participants have finished their drawings. hatred. (Participants are given enough time to end their drawings. anger. Vă invităm să ascultaţi muzica şi să vă lăsaţi corpul să găsească cea mai confortabilă poziţie pentru el. an image as accurate as possible of what you have seen a minute earlier. ca şi de modul în care ele şi-au adus contribuţia la ceea ce vă defineşte pe voi astăzi.) Lăsaţi-vă acum din nou cuprinşi de muzică. la ceea ce vă caracterizează. Instructaj Participanţii la grup sunt aşezaţi în formă de cerc şi au în faţă o coală de hârtie format A4 şi un creion colorat. Ÿ to practice some skills of active listening → developing empathy (as component of emotional intelligence). CD-s with ambient music. fulfilled. (Se lasă timp participanţilor pentru a trasa conturul mâinii pe foaia de hârtie. content.. on the sheet of paper before you. care v-au făcut să trăiţi o stare de tristeţe profundă. try to shape them on paper. Stay connected to your thoughts and feelings and try to reproduce. and when each of them has found its place. tension. using the coloured pencils. coloured pencils. visualize the way they pour down from your mind and heart through your arm. in your left hand. that made you feel deeply sad. mulţumiţi. Metode utilizate În cadrul grupului experienţial de optimizare personală am utilizat tehnici artterapeutice şi psihodramatice pentru a facilita experimentarea aici şi acum a unor situaţii de viaţă care să-i ajute pe studenţii de la psihologie să-şi dezvolte abilităţile emoţionale. închideţi ochii şi îndreptaţi-vă atenţia asupra ultimelor evenimente ce au avut loc în viaţa voastră şi care într-un fel sau altul şi-au pus amprenta asupra a ceea ce sunteţi voi astăzi. Instructions: Participants are placed in a circle and have a sheet of A4 paper and a coloured pencil in front of them. And if you are well where you are standing. Şi dacă vă este bine acolo unde staţi.Revista de Psihoterapie Experienţială. Ÿ identificarea unor pattern-uri de relaţionare constructive → dezvoltarea abilităţilor sociale (ca şi componentă a inteligenţei emoţionale). they are given a clip to put the drawn hands to their chests. love. împliniţi sau poate au fost o serie de evenimente mai puţin plăcute. CD-player. that have somehow left a trace on what you are today. There might have been pleasant events that made you feel happy. where they will place themselves on paper according to your wish. Be aware of all these events and states.. upset or anything else. creioane colorate. Fiţi conştienţi de toate aceste evenimente şi trăiri. Şi odată ce aveţi foarte clar în minte Ÿ to go deeper into one’s self-knowledge and knowing of others. CD-player. mâna stângă la cei mai mulţi dintre voi. (The participants are given enough time to draw the outline of the hand on the sheet of paper. inside the outline you drew. close your eyes and focus your attention on the latest events in your lives. pins. the left one for most of you. nr. Ÿ aprofundarea autocunoaşterii şi intercunoaşterii. Ÿ exersarea unor deprinderi de ascultare activă → dezvoltarea empatiei (ca şi componentă a inteligenţei emoţionale). And once you have all that clear in your minds. acoperiţi cu mâna voastră conturul realizat.). what characterises you today.

) Faceţi acum cunoştinţă cu celelalte mâini. in a pleasant. fiecare grup devine „trupă de actori” pe scena improvizată a sălii de grup. pentru o mai bună identificare cu elementele componente ale acesteia. supărare sau orice altceva. deschideţi încet ochii şi. and. în tăcere. by introducing yourselves and being curious to fid out as many things as possible about them. groups of 4 are made in order to go deeply into the process of relating to one another and knowing one another. (Se lasă suficient de mult timp pentru interacţiune participanţilor. cu ajutorul creioanelor colorate. în interiorul conturului realizat de voi. Lăsaţi toate amintirile şi stările asociate lor să se depoziteze acolo în palma voastră. The discussions they carry are done in the st 1 person. the in-depth personal analysis of each group member was made. vă invităm să realizaţi la nivelul fiecărui grup o poveste în imagini. Remember to stay in contact with the feelings you have and the thoughts that cross your mind. care va fi pusă în scenă în această sală de lucru. unde se vor aşeza aşa cum voi doriţi pe foaia de hârtie. revoltă.) Pe măsură ce creaţia voastră se apropie de sfârşit. (Se oferă fiecărui grup o coală mare de carton alb. cu evenimente semnificative. When the story and its staging are ready. pentru că v-aţi cunoscut suficient de bine. starting from here.Journal of Experiential Psychotherapy. pe care o veţi prezenta apoi celorlalţi participanţi.) A story that reunites each hand creating it.) Strategies experience: of gaining from the Participants were invited to jot down the personal diary of their experience at the end of the group experiment. iar în momentul în care fiecare şi-a găsit locul. when you interact with each hand present here in this room. with significant events and important feelings. tensiune. (Se oferă timp participanţilor pentru a creiona povestea în imagini şi pentru a o regiza apoi. (Când toţi participanţii şi-au terminat desenele se oferă acestora câte un bold pentru a-şi pune în piept mâina desenată. încercaţi să le reliefaţi pe foaia de hârtie. Se recomandă participanţilor să fie permanent conştienţi de ceea ce trăiesc atunci când se implică în diversele activităţi ale exerciţiului provocativ. and a series of connections was made between the experiences they had within the provocative space and those in daily life. iubire. până în palma stângă. The story will become alive. which one of the participants then recited: “On an early winter day Seven hands passed on their way And they got snow-bound… 27 . (Each group is given a large piece of white cartoon. (Participants are given time to draw the picture story and then to direct it. Când povestea şi regia sunt gata. empathy and social abilities). (Participants are given enough time to interact. Rămâneţi conectaţi la gândurile şi trăirile voastre şi. 4. Se organizeză apoi grupuri de câte 4 persoane pentru a aprofunda procesul de relaţionare şi intercunoaştere. cu personaje. dar şi cu trăiri importante. favorable to living new experiences.) And now. încercaţi să fiţi conştienţi de tot ceea ce trezeşte ea din punct de vedere emoţional în voi: bucurie. vizualizaţi cum rând pe rând ele alunecă din mintea şi inima voastră prin braţul şi antebraţul stâng.) O poveste în care să se regăsească fiecare mână care o creează. What followed was the identification of a series of blockages and maladjusted relating patterns. Va fi povestea grupului vostru. A group decided to present the picture story in a few lines. Results This exercise allowed the participants to develop three of the emotional intelligence components (self awareness. and it will be acted in this work room. Discuţiile purtate se fac la persoana întâi. prezentându-vă şi fiind curioase să aflaţi cât mai multe lucruri despre ele. pe foaia de hârtie. each group turns into a “group of actors” on the scene improvised in the work room. secure atmosphere. December 2008 toate acestea. because you got to know one another pretty well. but also as an effect of the in-depth psychological analyses which were done after the exercise itself. we invite each group to make a picture story. Jurnalul a fost apoi împărtăşit grupului şi s-au făcut o serie de corelaţii Now meet the other hands. Nu uitaţi să fiţi conştienţi de trăirile pe care le aveţi şi de gândurile care vă trec prin minte atunci când intraţi în contact cu fiecare mână prezentă aici în sală. Participants are recommended to be aware at all times of what they feel when they get involved in the various aspects of the provocative exercise. tristeţe. The diary was then shared with the group. 44. încercaţi să redaţi o imagine cât mai fidelă celor vizualizate de voi puţin mai devreme.) Şi acum. furie. no. Va deveni o poveste vie. Acquisitions took place not only during the provocative exercise.) Strategiile de valorificare a experienţei: Participanţii au fost invitaţi la sfârşitul experimentului de grup să noteze în jurnalul personal al experienţei avute. it will have characters. Then. ură. (Se lasă suficient timp participanţilor pentru a-şi definitiva desenele.

bunicul.. pornind de la acestea. Achiziţiile au avut loc atât în timpul exerciţiului provocativ.. The Hand of destiny made it possible that a poor singer fell in love with a princess and the princess fell in love with him. bunica etc. A urmat apoi identificarea unor serii de blocaje şi pattern-uri de relaţionare maladaptative şi. s-a trecut la analiza personală aprofundată a fiecărui participant la grup. by becoming aware and by taking responsibility for one’s own life. could be overcome as a result of individual psychological analysis done by each group participant.. Cu tot ce au simţit. într-o zi de iarnă. “Once upon a time there was the Hand of Destiny who. they found relief. it climbed the stairs of the palace and got to a ball room where Christmas was being celebrated. The collage was also accompanied by a text. Friendship united them and so they headed home. decembrie 2008 între experienţele trăite de studenţi în spaţiul provocativ şi cele din viaţa de zi cu zi. etc. Curioasă. through the experiential group for personal optimization. maladaptative pentru 28 . Of one another unaware They joined their fates through tales. and pinpointed several difficulties they had in their relations to significant persons in their lives: mother. social skills and self-regulation. Erau foarte ostenite. which are the result of some emotional blockages and some behaviour that were once adaptive for the child.. Şapte mâini pe-un drum trecură. The participants were challenged to identify and use those patterns of constructive relating. iubindu-se pe note muzicale. Conclusions By activating these personal resources. Un grup a ales să prezinte povestea desenată în imagini sub forma unui mănunchi de versuri. stopped at a castle. un brad au împodobit. cât şi ca urmare a analizelor psihologice aprofundate realizate după desfăşurarea acestuia. Rezultat al unor blocaje emoţionale şi al unor comportamente adaptative cândva pentru copil. They were very worn out.Într-o zi de iarnă crudă. grandfather. loving one another on musical notes. by discovering new patterns of efficiently relating to others. students in Psychology develop their emotional intelligence and its components: self awareness.” Alt grup a ales să-şi prezinte povestea sub forma unui colaj format din desenele pe care le-au purtat în piept. that can help them in maintaining healthy relationships not only with their significant others. Şi ajunseră spre seară. Şi rămaseră înzăpezite. securizantă. and that he may sing to her and celebrate Christmas together. on a winter day. 44.A fost odată ca niciodată Mâna destinului care.Revista de Psihoterapie Experienţială. father. O cabană căutară. . And telling tales. Mâna destinului a făcut astfel încât un cântăreţ sărac să se îndrăgostească de o prinţesă şi aceasta de el. Şi găsiră alinare prin povestea ce şi-o spun. a poposit la un castel. pe care l-a recitat una dintre participante: . empatia şi abilităţile sociale) într-o atmosferă plăcută. propice trăirii unor experienţe noi. tatăl. on Eve. Au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi! Şi am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea noastră!” Analiza personală a participanţilor le-a facilitat acestora exersarea capacităţilor de conectare la propriile nevoi şi stări emoţionale şi a evidenţiat diferite dificultăţi pe care aceştia le întâmpinau în relaţiile cu persoane semnificative din viaţa lor: mama. 4. Prin poveşti şi-au unit soarta. empathy. Iar sub bradul de Crăciun au găsit tot ce-i mai bun. but also with other people. Se simţiră solitare. 5. grandmother. Prietenia le-a unit şi spre casă au pornit. They felt alone at night. Developing their emotional abilities has an impact on the improvement of their own didactic behaviour and gaining professional success.” Another group chose to present its story as a collage formed by the drawings they had worn on their chests. chiar în seara de Ajun. Rezultate obţinute Acest exerciţiu a permis participanţilor să-şi dezvolte trei dintre componentele inteligenţei emoţionale (conştiinţa de sine. Colajul a fost însoţit şi el de un text. a fir tree they adorned And they found only what’s best under the Christmas Tree. aceasta a urcat scările palatului şi a ajuns într-o sală de bal unde se sărbătorea Crăciunul. They looked for a hut And got there at dusk. motivation. Difficulties relating to significant persons. nr. să-i cânte şi să sărbătorească împreună Crăciunul. They lived happily ever after! And thus we told you our story!” The participants’ personal analysis helped them to practice their abilities to connect to their needs and feelings. With all they felt. but maladaptive for the young man or woman today. Fără a şti una de alta. Curious about it.

cât şi cu alţii. interethnical integrating strategies. December 2008 tânărul/ tânăra de astăzi. abilităţile sociale şi autoreglarea. which was described in the volume coordinated by Laurenţiu Mitrofan. spiritual maturation. atitudinilor şi comportamentelor ecologice. This experiment supports the vision of a new educational paradigm. “Personal Development – transversal university competency (a new educational paradigm)”.8 50+ ani 40-49 ani 30-39 ani 20-29 ani 16-19 ani Nivelul inteligenţei 1 emoţionale 98 100 102 104 Fig.1.Journal of Experiential Psychotherapy. Printre efectele pozitive ale grupului experienţial de optimizare personală pot fi enumerate: dezvoltarea inteligenţei emoţionale şi a empatiei. All of these have an obvious favourable impact on the students’ preparing for successfully practicing the profession of psychologist.5 102. prin conştientizarea şi asumarea responsabilităţii propriei vieţii. dificultăţile de relaţionare cu persoanele semnificative au putut fi depăşite ca urmare a analizelor psihologice individuale făcute de fiecare participant la grup. studenţii de la psihologie îşi dezvoltă inteligenţa emoţională şi componenţele ei: conştiinţa de sine.8 95. p. attitudes and behaviours.7 101. „Dezvoltarea personală – competenţă universitară transversală (o nouă paradigmă educaţională”. dezvoltarea inteligenţei sociale şi relaţionale. development of cultural intelligence and communitarian.1.3 90 92 94 96 96. empatia. 2. prin intermediul grupului experienţial de optimizare personală. Dezvoltarea abilităţilor emoţionale ale acestora influenţează optimizarea propriului lor comportament didactic şi obţinerea succesului profesional. * * * INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ PE PARCURSUL VIEŢII 101. 2003. dezvoltarea conştiinţei. interetnice. 5. 19) Fig. 2. development of social and relational intelligence. motivaţia. dezvoltarea inteligenţei culturale şi a strategiilor integratoare comunitare. 44. responsabilităţii. 2003. dezvoltarea toleranţei interconfesionale şi religioase. responsibility. The evolution of emotional intelligence during one’s lifetime (adapted from Stein and Book. no. Acest experiment realizat susţine viziunea unei noi paradigme educaţionale descrisă în volumul coordonat de Laurenţiu Mitrofan. one can count: the development of emotional intelligence and empathy. development of inter-denominational and religious tolerance. development of one’s ecologic awareness. evident. un impact favorabil asupra pregătirii studenţilor pentru a practica cu succes profesia de psiholog. prin descoperirea unor noi pattern-uri de interacţiune eficiente. Evoluţia inteligenţei emoţionale pe parcursul vieţii (adaptat după Stein şi Book. Toate acestea au. 19) 29 . p. Participanţii au fost provocaţi să-şi identifice şi să utilizeze acele pattern-uri de relaţionare constructive care îi pot ajuta în menţinerea unor relaţii sanogene atât cu persoanele semnificative din viaţa lor. Among the positive effects of the experiential group for personal optimization. Concluzii Prin activarea resurselor personale. maturizarea spirituală.

Dezvoltarea personală – competenţă universitară transversală (o nouă paradigmă educaţională). 7 (The experiential group – a vessel for self transformation. J. Iaşi 10. Ed. Ed. Inteligenţa emoţională şi creativitatea (Emotional intelligence and creativity). Bucharest University. Tobias. (2003). The need for implementing an educational project focused on psychobehavioural competencies. Vernon. Friedlander. T.) (2007). Iaşi 9.S. 3. 7). Mitrofan. I. Bucharest 8. SPER. Book. nr. Clasele I-IV (School counselling: Developing emotional intelligence through ratio-emotional and behavioural education. (2004).. Grades I-IV). (2002). Grupul experienţial – un creuzet al transformării de sine. (2003). H. Ed. M. in Mitrofan. Cluj-Napoca 2. Universităţii din Bucureşti (Personal Development – explanatory theoretical frame. S. Ed. M. B.. Bucharest Mitrofan. M. Ene. SPER. (2002). abordare holistică a dezvoltării şi a transformării umane (Unification Therapy. (2004). 4.J. Curtea Veche. Alchimia emoţională (Emotional Alchemy).E.. Curtea Veche. A. we learn by playing! – computer assisted personal development within the experiential group (towards a new educational paradigm)).. 30 . Terapia unificării.Revista de Psihoterapie Experienţială. Curtea Veche. Ed. a holistic approach to human development and transformation). V. Stein. Ed. Roco. (2005). Ed. B.E. L. (2007). Polirom... (1999). Segal. Ne jucăm învăţând… învăţăm jucându-ne! – dezvoltare personală asistată de calculator în grup experienţial (către o nouă paradigmă educaţională) (We play by learning. L. Forţa inteligenţei emoţionale: inteligenţa emoţională şi succesul vostru (The force of emotional intelligence: emotional intelligence and your success).) (2007). A. (1999).S. in Journal of Experiential Psychology no. Ed. S. Consilierea în şcoală: Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin educaţie raţional-emotivă şi comportamentală. Bucharest Mitrofan. 6.. Bucharest 7.J. Bucharest 11. (coord. Bucharest Bennett-Goleman. (2004). Bucharest Elias. 44. Friedlander. Ed. Polirom. Allfa. SPER. Dezvoltarea personală – cadru teoretic explicativ. Stimularea inteligenţei emoţionale a adolescenţilor (Stimulating emotional intelligence in teenagers). decembrie 2008 Bibliografie – Bibliography 1. I. S. (coord. Ed. Nevoia implementării unui proiect educaţional centrat pe competenţe psihocomportamentale. ASCR. Badea. Revista de Psihoterapie Experienţială nr.. Tobias. Ed. Bucharest Elias.J. Personal Development – transversal university competency (a new educational paradigm)). în Mitrofan. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale (Developing emotional intelligence). 5. Inteligenţa emoţională în educaţia copiilor (Emotional Intelligence in the education of children). L. Ed.E.

Journal of Experiential Psychotherapy. incertitudinile. dr. Le déficit pourrait se situer au niveau des relations intimes de la personne. leading to emotional loneliness or loneliness on the social network. contradicţiile. no. uncertainties. Lack of concern about the child. 44. Lipsa de preocupare faţă de copil. Cuvinte cheie: solitudine. singurătate socială. univ. anxiety. Singurătatea este. contradictions. The state of loneliness is associated with negative effects like depression. insatisfacţie. The deficit could regard the intimate relations of the person. unhappiness and sometimes serious mental suffering. excludere şi marginalizare socială Résumé Même si la solitude et l’isolement ont des significations similaires. ce sont des mots qui décrivent des situations très différentes. ce qui mène Abstract Although isolation and loneliness have similar meanings. plutôt. singurătate cronică. Chronic loneliness results from the inability of social interaction and communication. social exclusion and socal marginalization The concept of loneliness has attracted the attention of social sciences for more than two decades. anxietate. Loneliness occurs when a there is a discrepancy between the level of social contact that a person needs and the degree to which the person manages to satisfy his need. Solitude is. Deficitul ar putea fi în ceea ce priveşte relaţiile intime ale persoanei. L’isolement est une conséquence. Singurătatea apare în momentul unei discrepanţe între nivelul de contact social de care are nevoie o persoană şi gradul actual în care reuşeşte să îşi satisfacă această nevoie. Starea de singurătate este asociată cu efecte negative precum depresie. not being an integrated and important part in a cohesive social system. Laurenţiu MITROFAN University of Bucharest. un choix. Romania Rezumat Deşi solitudinea şi singurătatea au înţelesuri similare. December 2008 Singurătatea – repere psihologice şi factori explicativi Loneliness – psychological milestones and explanatory factors L’isolement – des repères psychologiques et des facteurs explicatifs conf. social isolation. agresivitatea din partea adulţilor din preajmă constituie o premisă favorabilă pentru ca el să devină o persoană în general singuratică pe parcursul vieţii. uneori. singurătate emoţională. a nu fi parte integrată şi importantă într-un sistem social coeziv. and several approaches have been proposed in an effort to understand it’s nature. nefericire. Social loneliness is the result of inadequate integration in the social network. Solitudinea este. Singurătatea socială este rezultatul unei integrări neadecvate în reţeaua socială. Keywords: solitude. ele sunt cuvinte care descriu situaţii foarte diferite. a cărei cauză este plasată de mulţi psihologi în deficitele de afectivitate şi de stil de ataşament din copilărie. they are words that describe very different situations. o consecinţă. la plupart des cas. timiditate şi. gravă suferinţă psihică. aggressiveness on the part of the adults around is a favourable prerequisite for him to become a generally single person during his lifetime. în cele mai multe cazuri. ceea ce duce la singurătatea emoţională sau la nivelul reţelei sociale. Loneliness is rather a consequence. o alegere. emotional loneliness. The operational definition of loneliness would be the “derogatory report of the quantity and quality of real interpersonal relationships and those 31 . Singurătatea cronică rezultă din inabilitatea de interacţiune şi comunicare socială. L’isolement apparaît au moment d’une discordance entre le niveau de contact social dont a besoin une personne et le degré actuel dont elle réussit à satisfaire ce besoin. ceea ce duce la singurătate socială. La solitude est. a choice. in most cases. mai degrabă. whose cause is placed by many psychologists in the deficits of emotionality and style of attachment in childhood. chronic loneliness. dissatisfaction. thus leading to social isolation.

Le manque d’interêt envers l’enfant. singurătatea este o stare subiectivă experimentată de individ şi nu neapărat un aspect obiectiv care să interfereze cu mediul social al acestuia. unpleasant and stress-producing. in most cases. either in quantitative or qualitative way. Any effort to avoid loneliness failed and will fail. gravă suferinţă psihică. l’agressivité de la part des adults de l’entourage. în al doilea rând. a definition of loneliness refers to it as to an unpleasant experience that occurs when one finds deficiencies in his social network. diffidence and sometimes serious mental suffering. în al treilea rând. trei asumpţii comune pentru cele mai multe dintre definiţiile oferite. 2003). which coincide with quantitative or qualitative deficiencies in their interpersonal network. The state of loneliness is associated with negative effects like depression. In order to find themselves. uneori. 2003). L’isolement social est le résultat d’une intégration non adéquate dans le réseau social. c’est-à dire ne pas être partie intégrée et importante d’un système social cohésif. most frequently. Perplau şi Perlman (1982) au oferit o multitudine de definiţii ale singurătăţii. dissatisfaction. anxiety. l’insatisfaction. Although isolation and solitude have similar meanings. There are those for whom solitude is a form of escaping their own person. nr. fie din punct de vedere cantitativ. rather. L’isolement chronique est la suite de l’inhabileté d’interaction et de comunication sociale dont l’origine est située par nombreux psychologues dans les déficites d’affectivité et dans le type d’attachement de l’enfance. conceptul de singurătate a atras atenţia ştiinţelor sociale şi au fost propuse mai multe variante de abordare în efortul de a-i înţelege natura. thus leading to social loneliness. Aceiaşi autori au identificat. Perplau and Perlman (1982) offered a multitude of definitions of loneliness. eluding the Ego that practically makes them invisible as souls. unhappiness. neplăcută şi producătoare de stres. la souffrance psychique grave. These three assumptions are considered to be basic constructs by contemporary perspectives on loneliness. First. For others. because it is against the fundamental laws of life. Psychological reality can not establish a direct connection between being alone and feeling alone. Mots clé : solitude. 32 . Starea de singurătate este asociată cu efecte negative precum depresie. Ţinând cont de această conceptualizare.Revista de Psihoterapie Experienţială. ce sont des facteurs qui favorisent qu’une personne devienne isolée au cours de sa vie. thirdly. an emptiness to be filled. les contradictions. 44. exclusion et marginalisation sociale Mai mult de două decenii. Putem vorbi de singurătate atunci când numărul interacţiunilor sistematice cu ceilalţi este prea mic şi/sau nu îndeajuns de profund şi consistent în comparaţie cu aspiraţiile. Solitude is. Solitude is simply fulfillment. We love solitude. solitude is the result of perceiving deficiencies in one’s own social environment. Neculau. “solitude refers to the experience of isolation and feelings of deprivation in relationships with others. it can be a form of avoidance of social contacts. a choice. În primul rând. The deficit could refer to the intimate relationship of the person. le malheur. so that we can experience the paradoxical situation of being alone and not feeling alone. les incertitudes. l’anxiété. secondly. a consequence. Solitude can be of many types. ce qui conduit à l’isolement social. decembrie 2008 à l’isolement émotionnel ou au niveau du réseau social. anxietate. solitude occurs when there is a discrepancy between the level of social contact that a person needs and the actual degree to which one manages to satisfy his need for it. Aceste trei asumpţii sunt considerate constructe de bază şi de perspectivele contemporane asupra singurătăţii. leading to emotional solitude or solitude in the social network. singurătatea este rezultatul percepţiei deficienţelor în propriul mediu social. Neculau. această experienţă este. this experience is. parfois. singurătatea apare în momentul unei discrepanţe între nivelul de contact social de care are nevoie o persoană şi gradul actual în care reuşeşte să îşi desired by the individual concerned” (A. We can talk about loneliness when the systematic interaction with others is too small and / or not deep enough and consistent compared with one’s aspirations. Solitude is. three assumptions which are common to most definitions offered. cel mai frecvent. nefericire. but feeling alone does not necessarily mean being alone. timiditate şi. L’état d’isolement est associé aux effets négatifs tel la dépression. insatisfacţie. isolement social. ceea ce coincide cu deficienţe calitative sau cantitative în propria reţea interpersonală”. but we detest loneliness. solitude is a condition experienced by the subjective individual and not necessarily an objective issue that interferes with his social environment. The word “solitude” does not have the same meaning – a wound. la timidité et.” The same authors have identified at the same time. isolement chronique. Singurătatea s-ar defini operaţional ca „raportul defavorabil dintre cantitatea şi calitatea relaţiilor interpersonale reale şi cele dorite de individul respectiv” (A. they are words that describe very different situations. în acelaşi timp. una dintre definiţii se referă la singurătate ca la experienţa neplăcută care apare în momentul constatării unor deficienţe în reţeaua socială. fie calitativ: „singurătatea se referă la experienţa de izolare şi la sentimentele de deprivare în relaţiile cu ceilalţi. Bearing in mind this concepts. some people find their own path in isolation. isolement émotionnel.

that natural and real state. we find it again but now it frightens us. Aceştia au descoperit că 50% din gemenii univitelini (identici) şi 24% din cei bivitelini (diferiţi) împărtăşesc aceleaşi trăsături ale singurătăţii. practic. it cleans the priorities of the muddy pretentions we carry in sacks of guilt. poor communication skills and inability to create strong links with other people. Deşi solitudinea şi singurătatea au înţelesuri similare. anxiety. no. o eludare a Eu-ului care îi face. stimă de sine. mai degrabă. factorii sociali. “One of the interesting findings of this study is that the feeling of loneliness may reflect an innate emotional response to a stimulus on which an individual has no or very little control”. Ira Levin şi Joseph Strokes (1986) au investigat relaţia dintre diferite variabile individuale. ereditatea ar putea determina de ce anumiţi adulţi sunt singuri pentru perioade lungi de timp. Solitudinea este de multe feluri. Solitude can be a form of purification. Factors that influence loneliness The primary purpose of the researches was to identify the causes and consequences of loneliness. in addition. Over time we forget about it. we became more mature and it becomes increasingly foreign to us. Solitudinea cristalizează gândurile. all of these variables could influence the motivation or ability to keep social relationships. anger and sociability. researchers say. sau la nivelul reţelei sociale. astfel că putem experimenta situaţia paradoxală de a fi singuri şi a nu ne simţi singuri. „Solitudinea este starea spirituală în care ne naştem. depresie. În nevoia de a se descoperi pe ei înşişi. ne maturizăm şi ne devine din ce în ce mai străină. depression. has shown that solitude is a risk factor for cardiac conditions. Sometimes. Deficitul ar putea fi în ceea ce priveşte relaţiile intime ale persoanei. şi factorii ereditari. because we have become strangers to its meanings” (Mircea Eliade). precum extraversie. which refer to the individual social environment. Solitudinea este. ele sunt cuvinte care descriu situaţii foarte diferite. la aspecte ce ţin de personalitate. toate aceste variabile ar putea influenţa motivaţia sau abilitatea de a meţine relaţii sociale. Another study. Pentru alţii. neurotic behaviour and attitude towards others. it affects self-respect. care se referă la caracteristicile mediului social individual. Orice efort de evitare a singurătăţii eşuează şi va eşua. Factori care influenţează singurătatea Scopul primar al cercetărilor a fost identificarea cauzelor şi consecinţelor singurătăţii. heredity could determine why some adults are alone for long periods of time. curăţă priorităţile de noroiul pretenţiilor pe care le cărăm în saci de vinovăţie. Rezultatele studiului lor sugerează că diferenţele individuale sunt mediate de reţelele sociale. such as extraversion. deoarece este împotriva legilor fundamentale ale vieţii. Mai sunt şi aceia pentru care solitudinea este o formă de evadare din propria persoană. which refer to the person. self-esteem. nevrozism şi atitudine către ceilalţi şi singurătate. Solitude crystallizes thoughts. în cele mai multe cazuri. o regăsim. According to a study conducted by researchers from Chicago University and the Free University in Amsterdam. acea stare naturală şi adevărată. Lately. That solitude can be inherited has been shown in previous studies on children. Singurătatea este. Potrivit unui studiu realizat de către cercetătorii de la Chicago University şi de la Free University din Amsterdam. o alegere. identificându-se mai multe categorii de cauze: factorii individuali. dar detestăm singurătatea. dar a fi solitar nu înseamnă neapărat a fi singur.Journal of Experiential Psychotherapy. 44. two categories of causes being identified: individual factors. familia şi prietenii. unii oameni se exilează în solitudine. poate fi o formă de evitare a contactelor sociale. Uneori. They found that 50% of identical twins and 24% of the dizygotic twins share the same features of loneliness. December 2008 satisfacă această nevoie. de gol care trebuie umplut. aspects of personality and social factors. scientists have become increasingly more interested in the role solitude plays in human health. Solitudine înseamnă pur şi simplu împlinire. căci am devenit străini faţă de ea” (Mircea Eliade). and loneliness. and. The study on twins is an effective method to analyze the impact of heredity over the evolution of a person because of similarities between them. Until now. from the Chicago University. “Solitude is the spiritual state of our birth. mental status. Cuvântul „solitudine” nu are acelaşi sens – de rană. 33 . but the study conducted by the Dutch and Americans is the first evidence that heredity continues to play an important role in loneliness and older ages. The results of their study suggests that individual differences are mediated by social networks. dar acum ne speriem. o consecinţă. psychologists have thought that solitude was caused by shyness. care se referă la caracteristicile persoanei. Iubim solitudinea. Realitatea psihologică nu poate stabili o legatură directă între a fi singur şi a te simţi singur. Solitudinea poate fi o formă de purificare. however. Ira Levin and Joseph Strokes (1986) have investigated the relationship between different individual variables. ceea ce duce la singurătatea emoţională. conducted by John Cacioppo. invizibili sufleteşte. Cu timpul o uităm. family and friends and hereditary factors. ceea ce duce la singurătate socială.

aggressiveness shown by the adults are good premises for him to become a lonely person during his entire life. of which the most important is the lack of capability to establish relations of friendship in an agreeable manner. people who do not often have social contacts. a cărei cauză este plasată de mulţi psihologi în deficitele de afectivitate şi de stil de ataşament din copilărie. foarte probabil. most often. there occurs vicious circle of negative causes.Revista de Psihoterapie Experienţială. Chronic solitude results from the inability to socially interact and communicate. când. care i-ar putea deveni eventual prieteni sau camarazi. psihologii au crezut că singurătatea era cauzată de timidate. a demonstrat că singurătatea este un factor de risc pentru afecţiunile cardiace. oamenii de ştiinţă au devenit din ce în ce mai interesaţi de rolul pe care îl joacă singurătatea în sănătatea oamenilor. Langston şi Cantor (1989) au constatat faptul că cei care s-au bucurat de succes au perceput contextele şi „obligaţiile” interpersonale sensibil diferit faţă de cei fără succes şi au dezvoltat strategii interacţionale diferite. la rândul ei. vânătorii şi în general cei ce se ocupau de acest aspect. The difficulty of making friends is very likely to have other causes than childhood experiences. due to lack of food. decided to no longer share food with their families. Behavioural strategies were based on openness and transparency. agresivitatea din partea adulţilor din preajmă constituie premise favorabile pentru ca el să devină o persoană în general singuratică pe parcursul vieţii. cel mai adesea. furia şi sociabilitatea. adopting a limited and conservative behaviour. starea psihică. 44. contradicţiile. dimpotrivă. retras. nr. uncertainties. Un alt studiu. Numerous studies have shown that certain imperfect social skills lead to loneliness. students who have proven capabilities of interaction. and then the youngster. Faptul că singurătatea poate fi moştenită a fost demonstrat în studii anterioare pe copii. datorită similitudinilor dintre aceştia. The phenomenon of loneliness appears and perpetuates because. contradictions. Mai precis. we suppose it also has a genetic component. emotional deficiency and the style of attachment in childhood. întrucât. aceştia reuşeau să supravieţuiască perioadelor de foamete. incertitudinile. Singurătatea cronică rezultă din inabilitatea de interacţiune şi comunicare socială. whose cause is considered to be. anxietatea. people who have few close friends and a little dense social network have often experienced the feeling of great loneliness. Lipsa de preocupare faţă de copil. the ones who were less empowered to establish relations have seen and appreciated the situation in terms of being negative and they answered in terms of social anxiety. spun cercetătorii. Thus. face ca ceilalţi să îl respingă. are isolated and tend to be efficient through reduced verbal transmission or through non-verbal signs (face and 34 . Some aspects of the social environment have been linked in the empirical sense of loneliness. The people who are lonely. Fenomenul de singurătate apare şi se perpetuează. who could have eventually become his friends or partners. dar reversul medaliei era dezvoltarea stărilor de anxietate. Lack of concern about the child. dar studiul realizat de către olandezi şi americani este primul care dovedeşte că ereditatea continuă să joace un rol important în singurătate şi la vârste înaintate. realizat de către John Cacioppo. but the reverse of the medal was developing states of anxiety. Cercetătorii sunt de părere că singurătatea a apărut la începuturile evoluţiei umane. the child. în plus. şi alte cauze decât experienţele din copilărie. More specifically. for example. de la Chicago University. or. by many psychologists. also saw interesting challenges in the situation and the opportunity to make new friends. aggressive. copilul. respingere care. din cauza lipsei hranei. which led to favourable reactions from others. hotărau să nu mai împartă mâncarea cu familiile lor. „Una dintre concluziile interesante ale acestui studiu este că sentimentul de singurătate ar putea reflecta un răspuns emoţional înnăscut la un anumit stimul asupra căruia un individ nu are control sau are foarte putin”. Instead. ori. abilităţi de comunicare precare sau de inabilitatea de a crea legături solide cu alţi oameni. agresiv. whether he is overly cautious. şi apoi tânărul. That behaviour lead to a formation of unfavourable impressions. ostilitate şi negativism. makes others reject him. on the contrary. survine o circularitate cauzală negativă. when. looking to avoid the risk of being rejected. hostility and negativism. aceasta afectează respectul de sine. Astfel. Langston and Cantor (1989) found that those who have enjoyed success perceived contexts and interpersonal “obligations” noticeably different from those without success and they have developed different strategies of interaction. Dificultatea de a lega prietenii are. they managed to survive periods of famine. Studiind succesele şi insuccesesle în stabilirea de relaţii interpersonale ale unor studenţi timp de mai multe luni. cei mai puţin abili în a Researchers declared that solitude appeared at the beginning of human evolution. În ultimul timp însă. fie excesiv de prudent. as a rule. presupunem că ar avea şi o componentă genetică. accentuează reţinerea şi neîncrederea în persoanele întâlnite. withdrawn. Studying for several months successes and failures in establishing interpersonal relationships of students. Până în prezent. the rejection strengthens his distrust in other persons. decembrie 2008 Studiul pe gemeni este o metodă eficientă de a analiza impactul eredităţii asupra evoluţiei unei persoane. hunters and those dealing with this issue.

dorind să reia comunicarea. dar o receptează diferit dacă ne raportăm la sex. they have an urgent need to speak. studenţii care au dovedit capacităţi de interacţiune.Journal of Experiential Psychotherapy. they have a decrease in their cognitive ability. Sociologii au asociat diferenţele naţionale în ceea ce priveşte singurătatea cu diferenţele de integrare socială. they are more passive and less persistent. 44. Pentru „a depăşi" singurătatea. persoanele care nu au frecvent contacte sociale. de a comunica. au văzut în situaţia dată provocări interesante şi prilejul de a-şi face noi prieteni. bărbaţii preferă să meargă la restaurant sau la cafenea. căutând să evite riscul de a fi respinşi. au un coeficient redus de încredere în alţii şi. studies show that most people go by themselves to talk with a friend or a neighbour (especially the young ones do that). de a avea prieteni. Singurătatea este resimţită când oamenii se îmbolnăvesc. wishing to resume communication. after the death of a relative or a close friend or during Christmas and New Year’s Eve. People experience solitude in different ways and feel it differently. with low self esteem and they become hostile towards the group. nu au un tipar de autodezvăluire. de regulă. se duc la plimbare. operaţionalizată în numărul de persoane care aparţin reţelelor lor sociale. implicarea în organizaţii civice şi activităţile de voluntariat care să ofere suport social. global. Studii numeroase au arătat că anumite deprinderi sociale imperfecte conduc la singurătate. to communicate. după moartea unei rude sau a unui prieten apropiat. People feel alone. într-o proporţie semnificativă. elderly people “learned” to be alone. ele au o nevoie mai stringentă de a vorbi. with an impairment of internal censorship. Oamenii se simt singuri. Cei singuratici. a negative attitude towards people related to an inadequate concept of friendship. de sărbătorile Crăciunului sau de revelion. femeile încep să se ocupe de hobby-urile lor. How well do people tolerate solitude? Bachelors appear as messengers of the new values that govern personal life. intense. Similarly. sunt mai pasivi şi mai puţin insistenţi. no. Tinerii voice). experience anxiety. Although studies have identified the loneliness phenomenon in all societies. In order to “beat” loneliness. watch television. un studiu din Marea Britanie găseşte că persoanele văduve şi divorţate se simt singure. their involvement in civic organizations and volunteer activities that provide social support. its intensity varies across cultures. Femeile se simt singure în proporţie mai mare decât bărbaţii. while the elderly people prefer to watch television or read. December 2008 stabili relaţii au perceput şi apreciat situaţia în cauză ca negativă şi au răspuns în termeni de anxietate socială. depending on their level of need for social attachment. vârstă. Câteva aspecte ce ţin de mediul social au fost legate în mod empiric de sentimentul de singurătate. Persoanele care au depăşit 50-60 de ani şi destul de mulţi tineri între 15 şi 24 de ani se simt singuri. material and cultural level. depressed. de exemplu. Strategiile comportamentale s-au bazat pe deschidere şi transparenţă. sunt izolaţi şi tind să devină eficienţi prin redusa transmitere verbală ori prin semne non-verbale (faţa şi vocea). nivel cultural şi material. have a low coefficient of trust in others and. are irritable. corelată cu un concept inadecvat privind prietenia. cei mai în vârstă preferă să se uite la televizor ori să citească. they engage in various activities. le scade capacitatea cognitivă. overall. if we relate to sex. go for a walk. adoptând strategii limitate şi conservatoare. women begin to deal with their hobbies. Loneliness is felt when people get sick when they are in a society with strangers. People who have exceeded 50-60 years and quite a lot of young people between 15-24 years are feeling alone. read or engage in artistic activities. find their occupations. comunică puţin. atitudine negativă faţă de oameni. Sociologists have associated national differences in terms of solitude with differences of social integration. studiile arată că cei mai mulţi oameni singuri se duc să stea de vorbă cu un prieten ori un vecin (mai ales cei tineri). to have friends. but most people experience loneliness in different ways. Dimpotrivă. men prefer to go to a restaurant or cafe. dintre care cea mai importantă este absenţa unei capacităţi de a stabili relaţii de prietenie într-o manieră agreabilă. Respectivul comportament a determinat din partea celorlalţi formarea de impresii nefavorabile faţă de ei. Women feel themselves lonely in a greater proportion than men. unii percep singurătatea în condiţii şi ocazii speciale. Young people who feel alone are sad. persoanele care au puţini prieteni apropiaţi şi o reţea socială puţin densă au experimentat adesea sentimentul marii singurătăţi. operationalising the number of people who belong to their social networks. Loneliness and social networks Loneliness occurs as a result of unfulfilled specific human needs. nerealizând că starea de bine la care aspiră individul presupune obligaţii şi loialitate. especially if they have a high cultural level. Weiss (1975) has developed the idea of the two types of loneliness and because this theory suggests that solitude 35 . ceea ce a dus la reacţii favorabile din partea celorlalţi. age. intensitatea lui diferă în funcţie de cultură. La fel. some perceive the loneliness under special occasions. a study in Britain found in a significant proportion that those widowed and divorced feel alone. atunci când sunt într-o societate cu străinii. Unlike the young ones. Deşi studiile au identificat fenomenul singurătăţii în toate societăţile. not realizing that their state of individual wealth to which one aspires also implies obligations and loyalty.

Providing emotional nurture arises in the situation when the adult person assumes responsibility for the child’s needs and becomes committed to meet them. iar lipsa ghidării şi asistării duce la apariţia sentimentelor de nesiguranţă şi anxietate. Sentimentul unei alianţe de încredere este dat de combaterea sentimentelor de vulnerabilitate şi abandon. emotivi. în mod particular în absenţa integrării într-o reţea socială. cu autoaprecieri scăzute. and the feeling of a trustworthy alliance. de asemenea. Integrarea socială este bazată pe o reţea comună în care indivizii împărtăşesc informaţii şi experienţe şi ar putea schimba relaţii. namely to seek a partner at an emotional level. Researchers have demonstrated that attachment. hrănire emoţională şi călăuzire emoţională. mai ales dacă au un nivel cultural ridicat. o reminiscenţă a relaţiei părinte-copil. lipsa oportunităţilor de comportament hrănitor induce sentimente de neimportanţă existenţială. conştientizând că este nevoie de el. emotional loneliness appears. Weiss (1982) argued that the ability to feel emotional lonely has been selected by evolution because it introduces pressure to seek more than a sexual partner. se sugerează implicit ideea conform căreia relaţiile asigură anumite „provizii”. the amount of reinsurance. subdivided into attachment. nurturing emotion and emotional guidance. Weiss (1975) a elaborat ideea celor două tipuri de singurătate şi. se uită la televizor. supărăcioşi. a cărei absenţă duce la singurătate socială. Regarding the category of affiliation needs. Primul aspect hrănitor al relaţiilor sociale este securitatea. Cât de bine suportă oamenii singurătatea? Celibatarii apar drept mesageri ai noilor valori care guvernează viaţa personală. whose absence leads to social loneliness. în funcţie de nivelul nevoilor lor pentru intimitate socială şi ataşament. nesatisfacerea lor duce la singurătate socială. Oamenii experimentează singurătatea în diferite moduri şi o resimt diferit. it Singurătatea şi reţelele sociale Singurătatea apare ca rezultat al neîmplinirii nevoilor specific umane. Reinsuring the value is focused on an individual’s competence in a social role and is typical of labour relations. To investigate this phenomenon. The expression of childhood attachment is seen at adult age.Revista de Psihoterapie Experienţială. as part of the human psyche. The first nurturing aspect social relations is security. The taxonomy of Weiss talks about social integration. and the lack of guidance and assistance leads to feelings of uncertainty and anxiety. 44. we suggest the default view that relationships provide some “supplies”. depresivi. ei se angajează în diverse activităţi: îşi găsesc ocupaţii. If the need for security is not satisfied. so the care and attachment are integrated into a more dynamic way. Reasigurarea valorii este focalizată pe competenţa individuală într-un rol social şi este caracteristică unei relaţii de muncă. but does not receive care. lack of opportunities for receiving nurturing behaviour induces feelings of existential unimportance. so the parent secures. The feeling of an alliance of trust is given by combating feelings of vulnerability and abandonment. and ensure each partner receives care. their dissatisfaction leads to social loneliness. Social integration is based on a shared network in which individuals share information and experiences and could change the relationship. reasigurarea valorii şi sentimentul unei alianţe demne de încredere. there are still some notable differences. decembrie 2008 care se simt singuri sunt trişti. Taxonomia lui Weiss vorbeşte despre integrare socială. Cel de-al doilea aspect hrănitor al relaţiilor se referă la afiliere. 36 . Differences between adults and children in terms of attachment. But despite the similarities between the attachment of childhood and the one at the adult age. but rather changes (apud Hazan and Shaver. oamenii în vârstă „au învăţat” să fie singuri. being aware that there is a need for it. while racing for some romantic attachment. Spre deosebire de tineri. The second aspect of wholesome relations refers to affiliation. datorită faptului că această teorie sugerează că singurătatea apare ca urmare a deficitelor relaţionale. cu cenzură internă severă. in some particular cases leading to the absence of integration into a social network. Asigurarea hranei emoţionale apare în situaţia în care adultul îşi asumă responsabilitatea pentru nevoile copilului şi se angajează să le satisfacă. The relationships of childhood attachment are nutritious and complementary. The need for attachment is satisfied in romantic relationships or in a close friendship relation. În ceea ce priveşte categoria nevoilor de afiliere. nr. does not disappear at the adult age. Dacă nu este satisfăcută nevoia de securitate apare singurătatea emoţională. A fi călăuzit sau asistat de o persoană semnificativă sau de încredere este o problemă de securitate şi este. Enabling attachment to cause the activation of the child care from parents. citesc ori se implică în activităţi artistice. Nevoia de ataşament este satisfăcută în relaţiile romantice sau în relaţiile de prietenie strânsă. 1994). Adult relationships are more mutual. anxioşi. Being guided or assisted by a significant person or one whom you trust is a security problem and it is also a reminiscence of the parent-child relationship. subdivizată în ataşament. appears as a result of relational deficits. devin ostili faţă de grup.

the connection receives a direction. Relaţiile de ataşament din copilărie sunt hrănitoare şi complementare. we have: 1.Journal of Experiential Psychotherapy. was necessary to define operatively the concepts of “social network” and “integration”. family relations etc. Kurt Lewin. proximity. cu atât mai mult cu cât pattern-ul acestor legături este cel care oferă structura socială. the exchange of goods. Social network analysis runs with measurements made at four levels. 2. există şi diferenţe notabile. like Kurt Lewin. While the focus of Psychology is the individual and that of Sociology is the group. 44. Multiplicity of the actor. Jacob Moreno and Fritz Heider. Relational content: relationships and transaction negotiation. which refers to the proportion to which there are more types of relationships between the same actors (multiplex). aspect foarte frecvent în relaţiile care nu au un curs bine stabilit. Cercetătorii au demonstrat că ataşamentul. among other things. Having the insight that a pattern of relationships has its own characteristics. prin care relaţiile pot fi cuantificate. altfel spunem despre legătură că este nedirecţionată. Aspectele numerice pot fi dihotomice (numite şi binare). Pentru a investiga acest fenomen a fost necesară operaţionalizarea conceptelor de „reţea socială” şi „integrare”. Prin identificarea emiţătorului şi receptorului legătura capătă o direcţie. analiza reţelei sociale se referă mai ales la structura relaţiilor dintre membrii individuali ai unui grup social. We therefore refer to the frequency of contacts in a relationship. Weiss (1982) a argumentat că abilitatea de a simţi singurătatea emoţională a fost selectată de evoluţie pentru că introduce presiunea de a căuta mai mult decât un partener sexual. printre altele. Legăturile valorice comune se referă. By identifying the transmitter and the receiver. ci legăturile dintre indivizii care formează grupul. În timp ce psihologia se concentrează asupra individului şi sociologia are în vedere grupul. având posibilitatea de a indica prezenţa sau absenţa unei relaţii. nu dispare la vârsta adultă. Analiza reţelei sociale operează cu măsurători efectuate la patru nivele. dar se schimbă (apud Hazan şi Shaver. Relaţiile adulţilor sunt mult mai reciproce. The shared value connections refer. In analyzing social networks. 1994). to the strength of friendship and trust. no. Unitatea de analiză nu este nici individul. Aspects of direction are about receiving and providing values such as friendship or interpersonal power. The unit of analysis is not any individual or group. sau valorice. Expresia ataşamentului din copilărie se observă la vârsta adultă. în ciuda similarităţilor dintre ataşamentul din copilărie şi cel de la vârsta adultă. and of the network. şi anume de a căuta şi un partener emoţional. which is even more important as the pattern of these connections is the one that offers the social structure. definit ca număr al relaţiilor directe pe care o persoană le are. a person’s degree of approximation. în cursa pentru ataşamentul romantic. which happens very frequently in relationships that do not have a well established course. otherwise we say about the connection that it is not directed. În analiza reţelelor sociale se disting. astfel încât sistemele de îngrijire şi de ataşament sunt integrate într-o modalitate mult mai dinamică. Alţi indicatori pe care îi oferă analiza reţelei sociale sunt gradul centralităţii. Moreno investigates relationships between people and creates an original method – the sociogram. December 2008 Diferenţe între adulţi şi copii în ceea ce priveşte ataşamentul. ca şi componentă a psihicului uman. Datele care provin dintr-o reţea socială posedă două proprietăţi: numerice şi de direcţie. la nivel de pionerat. one can distinguish several pioneers. but that same person may have several types of relationships: the emotionality. astfel încât părintele asigură. care acordă importanţă numărului de legături intermediare necesare pentru a stabili o conexiune între ego şi un alt membru al reţelei. Activarea ataşamentului la copil suscită activarea sistemului de îngrijire din partea părintelui. Având insight-ul că un pattern de relaţionare are propriile caracteristici. dar nu primeşte îngrijire. fiecare partener asigură şi primeşte îngrijire. The data coming from a social network owns two properties: numerical and direction. Dar. through which relationships can be quantified. Aspectele care ţin de direcţie se referă la a primi şi a oferi valori precum prietenia sau puterea interpersonală. and between all members of the network. Jacob Moreno şi Fritz Heider. defined as the number of direct relationships that a person has. Numerical issues can be dichotomy (known as binary) and having the opportunity to indicate the presence or absence of a relationship. 37 . nici grupul. social network analysis refers particularly to the structure of relationships between individual members of a social group. Other indicators that social network analysis gives are the degree of being close to the centre of the social network. Moreno investighează pattern-ul relaţiilor dintre oameni şi inventează metoda de a-l reprezenta grafic prin sociogramă. but the links between the individuals who form the group. which takes into account the entire network and refers to measuring the distance. considering the significant number of intermediate links necessary to establish a connection between an ego and another member of the network. care ia în considerare întreaga reţea şi se referă la măsurarea distanţei. gradul de apropiere. la forţa prieteniei şi gradul de încredere. General characteristics of social networks and concepts with which the network analysis operates. communication. In terms of interactions between the network units. can be grouped into two: those that refer to the interaction and those that referring to structure. or value.

densitatea grupului. respectiv a reţelei. 3. nr. ea are ca suport simetria în valorizarea reciprocă. asimetria în relaţiile tranzacţionale dintre actori constituie un indicator al diferenţelor de statut şi putere dintre ei. but we must pay special attention to the nature of the group. Types of loneliness Jeffrey Young (1981) differentiates three types of loneliness: • a transient loneliness that lasts a few minutes or hours. The authors have even come to the conclusion that people themselves are very dissatisfied and unhappy with their social relationships and to force them to interact with others will not change things in any way. Intensitatea relaţiei poate fi operaţionalizată prin frecvenţa cu care apare o interacţiune. Friendship is a genuine example of fair exchange of emotionality and pricing. între numărul de prieteni faţă de care ne simţim apropiaţi şi singurătate. In the study of loneliness and social integration. un sentiment de apartenenţă la grup. nesemnificativă statistic. Într-o diadă maritală de pildă. de schimb de bunuri. statistically insignificant relation between the number of friends to which we feel close. Autorii au ajuns chiar la concluzia că oamenii singuri instrumental. in the open modern society. 2. Acelaşi autor teoretizează o relaţie slabă. ci se referă mai ales la structura relaţiilor de prietenie. Prietenia autentică este un exemplu elocvent de schimb echitabil de afectivitate şi preţuire. la nivel formal sau informal. sunt în joc mai mulţi factori explicativi. De asemenea. 3.Revista de Psihoterapie Experienţială. which probably is not serious. (Evident. astfel. 38 . but about the structure of the friendship relations. Many relationships are unequal. so that a high density ensures a sense of community. în care unul dintre parteneri dă mai mult celuilalt şi primeşte mai puţin. de proximitate. their interpretation will not be made mechanically). În ce priveşte interacţiunile dintre unităţile reţelei. Moreover. The intensity of relationship can be described in terms of the frequency with which interactions occur.) În studiul singurătăţii şi al integrării sociale nu este suficient să cuantificăm gradul în care individul face parte dintr-un grup. representing an important indicator of the nature and quality of the relationship (obviously. care se referă la sensul relaţiei dintre doi actori. reprezentând indicatori importanţi ai naturii şi calităţii relaţiei. cert este că. forma relaţională. it is certain that. at a formal or an informal level. sugerând că extraverţii se simt mai puţin singuri pentru că ei aparţin unor reţele sociale mai mari şi mai dense de prieteni. it has the support on symmetry mutual valorisation. and loneliness. defined as the number of relationships between members in reference to the total number of possible relationships. Multe relaţii sunt inegale.. precum şi la intensitatea (tăria) legăturii dintre aceştia. In a marital pair for example. care se referă la proporţia în care există mai multe tipuri de relaţii între aceiaşi actori (multiplex). precum şi conceptele cu care operează analiza de reţea pot fi grupate în două: cele ce se referă la interacţiune şi cele ce ţin de structură. la scară statistică. a sense of belonging to the group. precum şi durata acesteia. Nu ne referim deci la frecvenţa contactelor într-o relaţie. în societăţile moderne deschise. conţinutul relaţional: relaţii de tranzacţie şi negociere. gives clues about the feeling of integration. as well as its duration. decembrie 2008 Caracteristicile generale ale reţelelor sociale. Strokes (1985) raportează o relaţie semnificativă între extraversie şi singurătate. ci la faptul că aceleaşi persoane pot stabili mai multe tipuri de relaţii: de afectivitate. Strokes (1985) reported a significant relationship between loneliness and extraversion. dă indicii despre sentimentul de integrare. asymmetry in the transaction relations between actors is an indicator of differences in status and power of them. it is not enough to quantify the degree to which the individual belongs to a group. the density of the group. along with the social-economic status of the two. sugerând că singurătatea nu se rezumă la a avea puţini prieteni. densităţi mari asigură un sens al comunităţii. suggesting that loneliness is not about having few friends. ci trebuie să acordăm o atenţie deosebită naturii grupului. Relational form. relations of power (a case of them being kinship relationships and family background). instrumentale. interpretarea acestora nu se va face în mod mecanic. where one of the partners gives more than the other and receives less. 44. de rudenie etc. multiplicitatea actorului. relaţii de putere (un caz al acestora fiind relaţiile de înrudire şi descendenţă). The same author describes a relatively low. comunicaţionale. definită ca numărul de relaţii prezente între membrii faţă de numărul relaţiilor posibile. afectiv-emoţionale sau sentimentale. respectiv între toţi membrii reţelei. emotional-emotional or sentimental. there are more explanatory factors. an important role goes to the “value (power)” one has on the erotic and marital market. on a statistic scale. avem: 1. alături de statutul economic-social al celor doi. un rol important îl are valoarea (puterea) pe piaţa erotică şi maritală. suggesting that extravert individuals feel less alone because they belong to a larger and much more dense social network. which refers to the meaning of the relationship between the two actors. including the intensity (strength) of the link between them.

Weiss pleacă de la asumpţia că singurătatea nu este rezultatul unei distorsiuni în percepţia socială sau al unor nevoi exagerate de companie. & Yurko. characterized by the absence of a close link with another person. prin raportare la propria experienţă.Journal of Experiential Psychotherapy. – 1984) mentions that friendship rarely gets to receive the status of the attachment relationship. J. without excluding the possibility of close friends. J. which claims that people have a fundamental need for attachment. The theory which stipulates that the absence of a connection attachment produces a specific type of loneliness. cu o durată de peste doi ani. with a duration of more than two years. is emotional loneliness. in reference to their own experience. through which it has been found that Singurătatea emoţională Russel (1984) definea singurătatea emoţională ca „acel tip de singurătate în care lipseşte relaţia intensă şi de durată cu o altă persoană. – 1984) talks about social loneliness. – 1984) face menţiunea că prietenia ajunge foarte rar să primească statutul de relaţie de ataşament. D. Emotional loneliness Russel (1984) defined emotional loneliness as: “that kind of loneliness where one lacks intense and lengthy relationships with another person. mutarea într-o altă zonă geografică) şi care poate dura până la un an. while other individuals may feel alone without being socially isolated. K.. – 1984) vorbeşte. Weiss starts from the assumption that loneliness is not the result of distortions in perception of social needs or of an exaggerated need for company. was new and avant-garde. • a situational loneliness. it mostly takes the form of a romantic attachment. Weiss (apud Russell. decesul persoanei iubite.. K. şi de singurătatea socială. C.. Later on.E. one arrived at another level of research on the link between attachment and loneliness. 44. proposed by Robert Weiss in 1973. cauzată de un eveniment specific (divorţ. caused by a specific event (divorce. afective cu o altă persoană. Weiss (apud Russell. Rose. D. Ulterior. • The type of loneliness that most people speak about. J. În cazul adulţilor. R. CE. Cutrona. fără a se exclude posibilitatea unei prietenii apropiate. Cutrona. de cele mai multe ori. nu este serioasă. December 2008 sunt foarte nemulţumiţi şi nefericiţi cu relaţiile lor sociale şi a îi forţa să interacţioneze cu ceilalţi nu va schimba în niciun fel lucrurile. death of a loved person or moving to another geographical area) and it may take up to one year. R... această legătură ia. este singurătatea emoţională. although most often this relationship is a romantic one. specifică persoanelor cu dificultăţi în realizarea contactelor sociale şi stabilirea relaţiilor intime. dimpotrivă.E. J. ea poate fi orice relaţie unu-la-unu care să ofere sentimente de afecţiune şi securitate”. Quaker and Munn (2002) showed that some individuals may be socially isolated without feeling alone. caracterizată de absenţa unei legături strânse.. D. definită ca lipsa integrării într-o reţea socială şi caracterizată de sentimentul de neapartenenţă la un grup social important. 39 . pe lângă singurătate emoţională. and which he defined as a lack of integration into a network characterized by the feeling of not belonging to an important social group. Emotional loneliness is based on the belief that one’s self does not deserve love and attention from someone else. it can be any one-on-one relationship that can give feelings of affection and security. Singurătatea emoţională se întemeiază pe credinţa că sinele nu merită dragostea şi atenţia altcuiva sau. a chronic loneliness. D... Weiss (apud Russell. CE. & Yurko. pe credinţa că ceilalţi nu sunt capabili de suport emoţional. & Yurko. no.” Emotional loneliness indicates the lack of intimacy with close friends and it has no connection with the number of friendships. Weiss (apud Russell. în timp ce alţi indivizi se pot simţi singuri fără a fi social izolaţi. Attachment theory is launched in 1944 by John Bowlby’s study on children’s relationships with their keepers. forma unui ataşament romantic. • o singurătate cronică. different from emotional loneliness. Rose. specific to people with difficulties in making contacts and establishing social intimacy. Singurătatea emoţională indică lipsa intimităţii cu prieteni apropiaţi şi nu are nicio legatură cu numărul de prieteni. K. Cutrona. Rose. Emotional loneliness refers to the emotional state of feeling isolated.. on the belief that others are not capable of giving emotional support. probabil. C. Tipuri de singurătate Jeffrey Young (1981) diferenţiază trei tipuri de singurătate: • o singurătate tranzitorie care durează câteva minute sau ore şi care. K. on the contrary. Rose. • o singurătate situaţională. Tipul de singurătate despre care cei mai mulţi oameni vorbesc. Quaker şi Munn (2002) au demonstrat că unii indivizii pot fi social izolaţi fără să se simtă singuri. Cutrona. Making a connection with another theory. deşi cel mai frecvent această relaţie este de tip romantic. In the case of adults. & Yurko. or..

in an equal measure. abandonment. Bowlby (1969) demonstrates that the development of the attachment is based on three sentences. pe când ataşamentul evitant din copilărie corespunde stilului de refuz. 44. iar ataşamentului ambivalent îi corespunde stilul preocupat. care susţine că oamenii au o nevoie fundamentală de ataşament. şi anume ataşamentul dezorganizat sau dezorientat. Childhood attachment is best expressed in adult life through his search for romantic attachment.Revista de Psihoterapie Experienţială. Teoria ataşamentului debutează în 1944 prin studiul lui John Bowlby privind relaţiile copiilor cu îngrijitorii lor. Although a small number of similarities between childhood attachment and the attachment in the adult age can be identified. numite stiluri de ataşament (securizant. A doua propoziţie – aşteptările privind figurile de ataşament sunt produsul numeroaselor experienţe repetate în perioada sensibilă a copilăriei. the author demonstrates that separation from one’s mother also correlated with the risk of physical or mental illness in childhood. and it also influences. Ataşamentul din copilărie se exprimă cel mai bine în viaţa adultului în căutarea ataşamentului romantic. unorganized or disoriented attachment. În ceea ce priveşte modelele de ataşament ale adulţilor. Teoria care stipulează ideea că absenţa unei legături de ataşament produce un anume tip de singurătate. numit model intern de lucru. the differences are more numerous. Făcând o conexiune cu o altă teorie. Weiss (1982) argued that this ability to feel emotional solitude has been selected by nature and passed next generation precisely because they introduce pressure to seek a partner who satisfies not only the sexual needs but also the emotional ones. Subsequently. propusă de Robert Weiss în 1973. characterized by the absence of a coherent strategy for managing anxiety. Regarding models of adult attachment. anxios sau ambivalent şi evitant). a fost nouă şi avantgardistă. secure attachment keeps its name. and they called it fearful attachment. prima – copii care sunt încrezători în persoanele de ataşament experimentează o frică mai puţin cronică decât cele care sunt nesigure în raport cu persoană de ataşament. ambivalent and anxious or avoiding). which leads to avoidance of close relationships and has deep roots in the feeling of personal insecurity and distrust in others. nr. Main and Solomon (1990) have identified another category. The attachment 40 . Aceste aşteptări sunt elaborate într-un sistem mental de reprezentări comprehensive (atât ale altor persoane. and the ambivalent attachment corresponds to a concerned style. the degree to which an individual experiences solitude. These expectations persist throughout life. As we said. în urma căruia s-au găsit corelaţii între separarea de mamă şi delincvenţa juvenilă. Main şi Solomon (1990) au identificat şi o altă categorie. first – children who are confident and trust the people to whom they are emotionally attached experience less chronic fear than those who are insecure in relation to the attachment persons. called attachment styles (secure. ataşamentul securizant îşi păstrează numele. namely. Different types of internal working models produce predictable patterns of behaviour. cât şi ale sinelui). Tipuri diferite de modele interne de lucru produc pattern-uri predictibile de comportament. The second sentence – the expectations from the people to whom they are emotionally attached are the product of numerous experiences repeated during the sensitive period in childhood. Bowlby (1969) demonstrează că dezvoltarea sistemului de ataşament se bazează pe trei propoziţii. while avoiding attachment corresponds to a so called refusal style. care duce la evitarea relaţiilor apropiate şi are rădăcini adânci în sentimentul de insecuritate personală şi al neîncrederii în ceilalţi. Bartholomew and Horowitz (1991) also theorize that the style of adult attachment is disorganized. Bartholomew şi Horowitz (1991) au teoretizat că stilul de ataşament al adultului este cel dezorganizat şi l-au numit ataşament temător. A treia propoziţie – expectaţiile reflectă în mod corect experienţa actuală cu persoana de ataşament. Una dintre caracteristicile acestui tip de ataşament este frica de respingere. The type of internal model that we each possess influences the degree to which the individual is able to establish close relationships and emotional intimacy. The third sentence – expectations properly reflect the current experience with the attachment person. caracterizat de absenţa unei strategii coerente pentru managementul anxietăţii. decembrie 2008 Singurătatea emoţională se referă la starea emoţională de a se simţi izolat. Modelul celor trei tipuri de ataşament se bazează pe două dimensiuni ortogonale: evitarea intimităţii şi anxietatea de abandon. Aceste aşteptări persistă pe parcursul întregii vieţi. Studying the reactions children have in strange situations. Ulterior autorul demonstrează că separarea de mamă corelează şi cu riscul unei boli fizice sau psihice în copilărie. The model of the three types of attachment is based on two orthogonal dimensions: avoiding intimacy and anxiety vs. Cum spuneam. Studiind reacţiile copiilor la situaţii stranii. Tipul de model intern pe care fiecare îl posedă influenţează gradul în care individul este capabil să stabilească relaţii intime şi apropiere emoţională şi influenţează în aceeaşi măsură gradul în care individul experimentează singurătatea. called internal working model. These expectations are developed in a comprehensive mental representation (the representation of other people as well as the representation of the self). s-a ajuns la un alt nivel al cercetărilor asupra legăturii dintre ataşament şi singurătate. Weiss (1982) argumenta că această capacitate de a there is a correlation between the separation from one’s mother and juvenile delinquency. One of the characteristics of this type of attachment is fear of rejection.

Shaver şi Kazan (1994) au propus o descriere a stilurilor de ataşament ale adulţilor: astfel. Weiss (1974) referred to this when he talked about the three factors that ensure social security: attachment. The relationship between emotional attachment and loneliness. relationship between the child and the person who takes care of him is complementary. one can make some hypotheses: people who lost their attachment figures should experiment emotional solitude without a social life and solitude. so those who have a style of insecure attachment are more likely exposed to the experience of loneliness. adulţii care au un model de ataşament anxios-ambivalent consideră că sunt pregătiţi pentru o relaţie. Deducem o altă ipoteză: absenţa partenerului romantic sau a celui mai bun prieten ar trebui să fie predictori pentru singurătatea emoţională. consider that they are ready for a relationship. The authors suggest that these adults desire self-disclosure. no. last but not least. factorul hrănitor.Journal of Experiential Psychotherapy. adults who have a model of anxious-ambivalent attachment. And. trust their own strengths and trust in others. dar nu primeşte acelaşi lucru din partea copilului. 44. Deşi se poate identifica un număr restrâns de asemănări între ataşamentul din copilărie şi cel de la vârsta adultă. lest they should be emotionally harmed. but feel that others are not as ready as them. cel mai probabil din teama de a nu fi răniţi. one’s best friend may be a figure of attachment. când sinele primeşte şi celălalt oferă. astfel încât activarea sistemului de ataşament al copilului acţionează ca stimul pentru activarea sistemului de îngrijire al părintelui sau al persoanei de ataşament. can be resolved only through the apparition of another attachment. finding a romantic partner is the most widespread form of attachment. se pot desprinde câteva ipoteze: persoanele care şi-au pierdut figurile de ataşament ar trebui să experimenteze singurătatea emoţională. ci şi pe cele emoţionale. The parent provides care. and most often do so in an inappropriate manner. Taking into account Weiss’s theory. which is dynamic. Printre adulţi. prevalenţa singurătăţii emoţionale ar trebui să varieze în funcţie de stilul de ataşament. şi factorul de îndrumare. care pune la baza singurătăţii emoţionale relaţia de ataşament. diferenţele sunt mult mai numeroase. The attachment and care are integrated into adult life in a more dynamic way. the nutritious factor. având în acelaşi timp mai multe relaţii intime satisfăcătoare. nu în ultimul rând. astfel încât cei care au un stil de ataşament mai nesigur sunt mai predispuşi experienţei singurătăţii. aceşti evită relaţiile intime. Weiss claims that the loss of emotional attachment by the disappearance of a person to whom the individual was originally attached. Relaţia de ataşament dintre copil şi persoana care îl îngrijeşte este complementară. as for the adults with a model of avoiding attachment. iar în ceea ce îi priveşte pe adulţii cu un model de ataşament evitant. care este dinamic. they avoid intimacy. Şi. Weiss (1974) atunci când vorbea despre cei trei factori care asigură securitatea socială: ataşamentul. when the self offers and others gain and the guidance factor when the self gains and others offer. Shaver and Kazan (1994) have proposed a description of the attachment styles of adults. Russel (1984) defines 41 . Sistemul de ataşament şi cel de îngrijire sunt integrate în viaţa adultului într-o modalitate mult mai dinamică. fără a trăi şi singurătatea socială. Ţinând cont de teoria lui Weiss. R. Studiile ulterioare au demonstrat că un suport social puternic din partea familiei şi a prietenilor nu atenuează impactul sentimentului de singurătate emoţională. Subsequent studies have shown that a strong social support from family and friends does not attenuate the impact of emotional feeling of loneliness. according to which adults who have a secure attachment model. thus enabling the attachment of the child to act as a stimulus for activating the care of parents or the person of attachment. December 2008 simţi singurătatea emoţională a fost selectată de natură şi transmisă generaţiilor următoare tocmai datorită faptului că introduce presiunea găsirii unui partener care să nu satisfacă doar nevoile sexuale. We can deduct another hypothesis: the absence of a romantic partner or of a best friend should be a predictor for emotional solitude. cu toate că şi cel mai bun prieten poate fi o figură de ataşament. Among adults. Weiss susţine că pierderea ataşamentului emoţional prin dispariţia persoanei de ataşament poate fi remediată doar prin introducerea unui alt ataşament. când sinele oferă şi celălalt primeşte. although. but doesn’t get the same thing from the child. which stipulates that attachment relationships stand at the foundation of emotional loneliness. Părintele asigură îngrijirea. La acest lucru se referea şi R. the prevalence of emotional loneliness should vary depending on the style of attachment. Social loneliness Social loneliness is the result of inadequate integration in the social network. dar simt că ceilalţi nu sunt aşa de pregătiţi ca şi ei. Autorii sugerează că aceşti adulţi sunt dornici de autodezvăluire şi cel mai frecvent fac acest lucru într-un mod neadecvat. adulţii care au un model de ataşament securizant au încredere în propriile forţe şi au încredere în ceilalţi. găsirea unui partener romantic este cea mai răspândită formă de ataşament. it means not to be integrated and not to be an important part in a cohesive social system. while having more satisfying intimate relationships. Relaţia dintre ataşament şi singurătate emoţională.

Leary et al. sentiment care coincide cu percepţia unor deficienţe în reţeaua socială a individului. decembrie 2008 Singurătatea socială Singurătatea socială este rezultatul unei integrări neadecvate în reţeaua socială. Leary et al. indivizii au demonstrat o atenţie sporită în perceperea şi solicitarea informaţiilor sociale explicite. These observations. as a product of evolution. both on the cognitive and affective level. Baumeister and Leary (1995) have advanced the hypothesis of affiliation to provide a general basis to support empirical research of the phenomenon of membership. In the attempt to operatively define the concept of integration. ei sunt echipaţi pentru a începe reintegrarea. Weiss (1987) descrie izolarea socială ca starea în care individul conştientizează că „este pe cont propriu. Aşa cum ataşamentul oferă securitate copilului.” Social loneliness refers to the expression of isolation and the feeling of deprivation in relationships with others. într-o lume plină de pericole”. autorii citează literatura antropologică. which suggests a desperate need for human contact. one can distinguish among the research of Jones (1981). Such a response suggests the existence of a cognitive capacity to collect information which is necessary to the process of social integration. au arătat că oamenii sunt sensibili la posibilitatea pierderii integrării sociale şi. Pickett and Brewer (2000) found that. and identified. This author’s research shows that a low score on the diversity of interconnections means that many conversations are repeated in the same group of people. cât şi în plan afectiv. in a world full of dangers. the authors cite anthropological literature that identifies all the social elements of human cultures. whether it’s a group that offers the opportunity to meet the need of affiliation with common interests. but rarely more than once. individuals have demonstrated an increased attention in perception and social explicit request information. Aceste observaţii. care identifică în toate culturile umane elemente sociale. 44. they are equipped to start reintegration. so does the hypothesis of belonging to the group argue that satisfying the need for alliance provides security for all members of the group. Pickett şi Brewer (2000) au descoperit că. Pentru a întări această ipoteză. situaţie care sugerează social loneliness as “a kind of loneliness that involves the feeling of not belonging to a group or a social network. and if this thing happens. Gardner. după ce au experimentat excluderea socială. Williams and Solano (1983) have investigated the social networks of lonely people and 42 . after experiencing social exclusion. Ei argumentează că oamenii experimentează singurătatea atunci când sunt deprivaţi de integrarea socială. nevoia de a aparţine unui grup. Un astfel de răspuns sugerează existenţa unei capacităţi cognitive de colectare a informaţiilor necesare integrării sociale. atât în plan cognitiv. fie că este vorba despre un grup de prieteni care se angajează împreună în diferite activităţi. Weiss (1987) describes the status of social isolation “the state in which the individual is aware of the fact that he is on his own. Similar to a child attachment that provides security. dacă acest lucu se întâmplă. În încercarea de operaţionalizare a conceptului de integrare se disting cercetările lui Jones (1981). without allies. (1995) au identificat în stima de sine un indicator precoce al unei posibile excluderi sociale. sentiment care completează tabloul emoţional al izolării sociale. opusul sentimentului de apartenenţă este sentimentul de a fi în mod intenţionat exclus.” The opposite feeling of belonging. care observă corelaţiile pozitive dintre diversitatea interacţiunilor interumane şi singurătate. that he observed a positive correlation between diversity of human interaction and loneliness. situation which suggests integration into a social network. (1995) have identified selfesteem as an early indicator of a possible social exclusion. the feeling of being deliberately excluded completes the picture of emotional social isolation. the need to belong to a group that is actually inborn. a nu fi parte integrată şi importantă într-un sistem social coeziv. fie că este vorba despre un grup care oferă posibilitatea satisfacerii nevoii de apartenenţă prin preocupări comune. Baumeister şi Leary (1995) au avansat ipoteza apartenenţei pentru a oferi o bază generală care să susţină cercetările empirice ale fenomenului de afiliere. a score high on diversity means to talk to many people. identificând. Russel (1984) defineşte singurătatea socială ca „un tip de singurătate care implică senimentul de neapartenenţă la un grup sau la o reţea socială. muncă sau alte activităţi”. To strengthen this hypothesis. They argued that people experience loneliness when they are deprived of social integration. fără aliaţi. ca produs al evoluţiei. care este înnăscută.Revista de Psihoterapie Experienţială. whether it’s a group of friends who engages in various activities together. feeling which coincides with the perception of deficiencies in the individual’s social network. Cercetările acestui autor arată că un scor scăzut la diversitatea interconexiunilor înseamnă multe conversaţii care se repetă în acelaşi grup de oameni. Gardner. In reverse. nr. work or other activities. Singurătatea socială se referă la expresia izolării şi la sentimentul deprivării în relaţiile cu ceilalţi. tot aşa ipoteza apartenenţei argumentează că satisfacerea nevoii de alianţă procură securitate pentru toţi membrii grupului. În principiu. showed that people are sensitive to the possibility of losing social integration.

Când Williams şi Solano (1983) au extins rangul celor mai buni prieteni dincolo de primele trei nominalizări. It is interesting that the same thing happens to the people who were not feeling alone. the social researcher found that a composite score for a participant’s social network can predict social loneliness. Investigating the situation of the best declared friends. cercetătorii au constatat că percepţia distanţei emoţionale are ecou şi la aceştia. 43 . În ciuda acestui aspect. adding up the number of nominations of the participant as a friend and taking into account only the higher positions. Weiss talks about qualitative differences regarding behavioural and emotional reactions of the participants in relation to the two types of loneliness. Also. Persoanele singure au demonstrat mai puţine relaţii reciproce decât se aşteptau. Investigând şi situaţia celor mai buni prieteni declaraţi. against their declared expectations. no. Lonely people shown less reciprocal relationships comparing to their expectations. When Williams and Solano (1983) have extended the rank of the best friends beyond the first three nominations. Williams and Solano (1983) also calculated the score for popularity. dar rareori mai mult decât o dată. Rezultatele au arătat că. those who fell lonely perceive significantly a lower degree of intimacy in those relationships. December 2008 integrarea într-o reţea socială. persoanele care ocupă extremităţile au mai puţini prieteni reciproci decât grupul de mijloc. which suggests that although friends of those who experience loneliness demonstrate reciprocity in the relationship of friendship. who are people living in a couple-culture. they identified some surprising aspects. care nu au identificat nicio relaţie între numărul de prieteni şi singurătate. Williams şi Solano (1983) au calculat şi scorul de popularitate. În acelaşi timp s-a descoperit o corelaţie puternică între singurătate şi intimitate. to a large scale up to ten nominations. Williams şi Solano (1983) au investigat reţelele sociale ale celor singuri şi ale celor care nu sunt singuri. Acest lucru ar putea explica rezultatele unor cercetări similare. satisfaction regarding the relationship of friendship is an indicator with predictive value of this kind of loneliness. De asemenea. în mod semnificativ. cercetătorul a descoperit că un scor compozit al reţelei sociale a participantului poate prezice singurătatea socială. pentru a identifica posibilele diferenţe. Printre cercetătorii care au investigat singurătatea s-a numărat şi Russel. in the same way that friends of those who are not experiencing loneliness show. Russel postulated that the number of friends does not coincide with the idea of integration in a group. Those who were on the average were those who had no significant differences at the level of reciprocity. Interesant este că acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu cei care nu se simţeau singuri. Among researchers who have investigated loneliness as a phenomenon. În sens invers. Results showed that. which did not identify any relationship between the number of friends and loneliness. How is our live and health influenced by loneliness? Psychology of lonely single person is very special and sometimes becomes hard to understand by others. In conclusion. At the same time the study revealed a strong correlation between loneliness and intimacy. in terms of number of mutual best friends. those who are not lonely to identify possible differences. Corelaţiile dintre acest scor al popularităţii şi rezulatele la scalele de singurătate au fost puternic pozitive. în ceea ce priveşte numărul reciproc de cei mai buni prieteni. 44. lărgind scala până la zece nominalizări. ceea ce sugerează nevoia disperată de contact uman. cei care se simt singuri percep. care a postulat faptul că numărul de prieteni nu coincide cu ideea integrării într-un grup. au identificat aspecte surprinzătoare. Cei care s-au situat la nivelul mediei au fost cei care nu au avut diferenţe semnificative. researchers have found that the perception of emotional distance is also echoed in them. un grad mai redus de intimitate în acele relaţii. Weiss vorbeşte şi despre diferenţele calitative în ceea ce priveşte reacţiile comportamentale şi cele afective ale participanţilor în raport cu cele două tipuri de singurătate. la nivelul reciprocităţii. astfel încât cu cât o persoană se simte mai singură. deşi prietenii celor care experimentează singurătatea demonstrează reciprocitate în relaţia de prietenie în aceeaşi măsură în care o demonstrează şi prietenii celor care nu experimentează singurătatea. un scor înalt la diversitate înseamnă a vorbi cu multe persoane.Journal of Experiential Psychotherapy. cu atât obţine un scor mai mic la popularitate. satisfacţia în ceea ce priveşte relaţia de prietenie este un indicator cu valoare predictivă al acestui tip de singurătate. This could explain the results of similar surveys. însumând numărul de nominalizări ca prieten ale participantului şi luând în considerare numai poziţiile superioare. precum cele ale lui Cutrona (1982). Concluzionând. ceea ce sugerează că. Despite this issue. those who occupy the extremities have fewer reciprocal friends than the middle group. there are no differences between the two groups. such as those of Cutrona (1982). nu există diferenţe între cele două grupuri. faţă de aşteptările declarate. so the more a person feels lonely the less he gets a higher score in popularity. Correlation between the score of popularity and outcomes at scales of loneliness were strongly positive.

Depresia prezice singurătatea socială. cum se spune. Studies connect solitude of increased incidence of certain physiological events. as they say. for society. Psychological exchange is poorer. se petrece în linişte. pe care o remarcă printre reacţiile la singurătatea emoţională. for example. are more rigid than in other circumstances. existing in silence. în speţă la izolarea emoţională. depression. el sugerează doar că anxietatea. as emotional security systems. he only suggests that anxiety. Attitudes are more obvious and more fixed. Schimburile psihologice sunt mai sărace. este tăcută. while anxiety does not predict emotional solitude. feelings of exclusion and marginalization. and studies have shown that those who suffer from loneliness used 60 times more medical services. Reactions to social solitude loneliness include boredom. pe când anxietatea nu prezice singurătatea emoţională. devine greu de înţeles pentru ceilalţi. depresie. Graniţele mentalului omului singur. Surely that all strengthen with age. la fel de bine cum poate include şi depresie. Emotional loneliness correlates with somatic complaints. fie ea femeie. este cea de „hiperalterată” şi „sensibilitate exagerată” faţă de ceilalţi. selfishness is more prominent. as well as depression. Studii recente au stabilit o legătură între singurătate şi utilizarea serviciilor medicale. pentru societate. whether it’s male or female. which could be interpreted as social anxiety. Singuraticul voluntar nu este pierdut definitiv. The lone volunteer is not lost forever. Reacţia la singurătatea emoţională. dar nu face nicio referire în acest sens. da. Weiss does not exclude the possibility that depression is a sign for emotional loneliness. Atitudinile sunt mai evidente şi mai fixe. ca sisteme de securitate emoţională. have a four times higher risk than people who are not lonely to have a heart attack or to die from a heart disease. nr. Studiile leagă singurătatea de incidenţă sporită a anumitor manifestări fiziologie: astfel. Sigur că toate acestea se accentuează odată cu vârsta. fie el bărbat. 44. comunicarea mai puţin intensă. Reacţia la singurătatea socială include plictiseală. iar studiile au demonstrat că cei care suferă de singurătate au utilizat de 60 de ori mai mult serviciile medicale. Emotional reaction to solitude. sunt mult mai rigide decât în situaţia celorlalţi. which he mentioned among emotional reactions to solitude. in particular to emotional solitude. oamenii cu o cultură de cuplu. decembrie 2008 Cum ne influenţează singurătatea viaţa şi sănătatea Psihologia persoanei singure este foarte specială şi. Mental psychological boundaries of a lonely person. sentimente de excludere şi de marginalizare. Singurătatea emoţională corelează cu acuze somatice. Weiss nu exclude posibilitatea ca şi depresia să fie un semn al singurătăţii emoţionale. din păcate. cei care au scoruri mari pe scala de singurătate sunt de două ori mai expuşi să se infecteze cu virusul gripei.Revista de Psihoterapie Experienţială. those who have high scores on the scale of loneliness are two times more exposed to be infected with the flue virus. dar care nu înregistrau scoruri mari pe scala de singurătate. uneori. Depression predicts social solitude. but he made no reference to this matter. so that. Recent studies have established a link between loneliness and the use of medical services. au un risc de patru ori mai mare decât cel al oamenilor care nu sunt singuri de a face infarct sau de a muri din cauza unei boli de inimă. faţă de pacienţi care sufereau de aceleaşi afecţiuni. care ar putea fi interpretate ca şi anxietate socială. compared to patients suffering from the same diseases. Singuraticul înfrânt. is quiet. but not registering high scores on the loneliness scale. * * * * * * 44 . communication is less intense. the defeated lonely person unfortunately is. egoismul mai proeminent. is “exaggerated sensitivity” to others.

(2005). M. Swinburne University Hazan. 088702 Gruenert. New directions in cognitive therapy.11. Mapping Loneliness in Australia. 9. J. System of Mobile Agents to Model Social Networks. February 20. Kirchman. (2005). S. Davis. December 2008 Selective bibliography • Baumeister. R. The Social Reality of Feeling Lonely. L. & Brewer... W. P. 486–496 Geers. (2005). An examination of the relation of individual difference variables to loneliness. M & Solomon. (1984). Loneliness: An Overlooked and Costly Health Risk Factor. Strokes. V. B...2006. Discussion Paper Number 76 February Gardner. University of Iowa Main. Longitudinal Changes in Friendship Networks.bbc. E. Computer Science and Artificial Intelligence Laboratory.2006. Pattison. Cognitive Therapy and loneliness. 10... Solano. April 2000/Volume 83 Levin. University of Cincinnati Godechot. 1313-1321 Sheets. M. M. 1-22 http://news.C. Psychological Inquiry... 5. (1993). 44. S. M. Fathers. p. (1999). 497–529 Bazzini. Reilley. J. and Herrmann. A.. S. Personality and Social Psychology Bulletin.. Ira. L. The Psychology of Close Relationships.. p. P. (2006).stm. (2000). Loneliness: The Experience of Emotional and Social Isolation. p. Minnesota Medical Association. http://online. The evolution of our social networks. Marta C.. R. 26. p. D. p. Dember. & Yurko. Geographic routing in social networks.com. (2006).H. & Bedrosian R. Hans J.Journal of Experiential Psychotherapy. Univesity of Melbourne Jeffrey.M. 717–733 Lieben-Norwell. Les determinants sociaux de l’amitie. & Shaver. D. 46. Kumar. 2nd edition. Attachment and Loss (vol. (1983). J. (2000)..E. The University of Chicago Press: Chicago Nielsen.. (1998). Personal and Social Influences on Loneliness: The Mediating Effect of Social Provision. Friendship and gender in Russia and the United States.L. (1975). (1994). (2005). p.57 PM Weiss.P. Psychological Bulletin. Rose... Les reseaux sociaux: l’amitie. M. M. Holon S. Universite de France Gonzalez. p. Social and emoţional loneliness: An examination of Weiss’s typology of loneliness. 139-59 • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • 45 . 237-242 Young. W. in Greenberg. Best Friends and the Well-Being of Young Adult Males. J. Cutrona. M. no. Social Psychology Quartely Black.). M. M. 117. in Emergy G. Yarcheski. Kraus. Hanks. (2000). Lugar. (2002). M. J [1969] (1999). 2000 Quellette. CREST. University of Virginia Russell. Osaka University. A. accessed on 10. Archives europeenes de sociologie. The need to belong: Desire for interpersonal attachments as a fundamental human motivation..L. Vraje Universitat Bowlby. http://www. The Social Network and Attachment Bases of Loneliness. Laboratoire de sociologie quantitative. D. & Cummings. Personality and Social Psychology Bulletin..com Bogaerts. (1990). J. J.. p.A. New York: Guilford Press. Vol. M. Intimacy. p. Alertbox.. C.M. & Leary. N.co. Does the Internet Make Us Lonely?.D. (2003).sagepub. and Friendship. (2006). Pahl. The MIT Press (April 15.& T. Lind. O. R. R. T. R. D. accessed on 11. Journal of Personality and Social Psychology. Attachment as an organizational framework for research on close relationships. (Eds. LCCN 00266879. R. A Meta-Analysis of Predictor of Loneliness During Adolescence. C. 9.uk/go/pr/fr//2/hi/health/6332883. Pessimism.. (1983). Feeling of Subjective Emoţional Loneliness: an Exploration of Attachement. Pickett. Caleton College Mahon. C. Differences In Adolescents’ Behavior During Conflict Resolution Tasks With Best Friends. L. The Harnester Press Eve. Attachment. and intervention. 121-160.. 43/3. 410-423 Flood.50 PM • • Igarashi. (1996). T. Cannella. University of New Jersy. B. Cicchetti.10.. Ohio University. Attachment in the preschool years: Theory. Robins. (1995). G.P. D. (1981). Katherine A.D. Pedro G. 1975) Williams.. S. 1). Novak. Geller. Journal of Personality 54 (4). (2000). C. 2. K. Social exclusion and selective memory: How the need to belong influences memory for social events. p. NLM 8412414 Duck. (1986).. R.E. A Journal of Research Smith-Lovin.. Optimism. vol. eds. New York: Basic Books. No.emeraldinsight.. F. 386-409. Physical Review Letters. J. Church. research. 96.

modelul relaţional al singurătăţii (Weiss. Participanţii au răspuns la un chestionar socio-demografic. Rezultatele analizei discrete discriminatorii referitoare la variabilele grup de vârstă. Participants answered a socio-demographic questionnaire. and widowhood having an impact on the experience of emotional loneliness. with the marital relationship being a means of emotional support. the relational model of loneliness (Weiss. Toate rezultatele au fost favorabile pentru persoanele căsătorite. La perspective de l’attachement (Bowlby. stare de bine subiectivă. E-mail: meds@fpce. Emmons. decembrie 2008 Widowhood: the experience of loneliness and subjective well-being Văduvia: experienţa singurătăţii şi a stării de bine subiective Le veuvage : l’expérience de la solitude et du bien-être subjectif Maria Eugénia DUARTE SILVA*. ont répondu à un questionnaire sociodémographique et aux échelles de Satisfaction Maria Eugénia Duarte Silva. Abakoumkin. old-age. 1980). 1649-013 Lisboa. subjective well-being. au indicat o clară deosebire între grupurile de văduvi şi cele cu persoane căsătorite. Ana Sousa FERREIRA and Catarina COSTA Lisbon University. Sample consisted of 65 Portuguese communitydwelling men and women (65 to 96 years). 1985). married and widowed. the reduced version of the Emotional and Social Loneliness Scale (Stroebe. nr. Adjusting may be difficult for older adults experiencing a decrease in social networks. Scala Satisfactiei de viaţă (Diener. locuitori ai comunităţii (între 65 şi 96 de ani). address: Faculdade de Psicologia e de Ciências da Educação. This study aims to explore widowhood in old age – the experience of loneliness and subjective well-being. 1996) şi la Scala Instrumentală şi Expresivă de Suport Social (Ensel & Woelfel. 1986).Revista de Psihoterapie Experienţială. Cláudia CARREIRA. căsătoriţi şi văduvi. loneliness. 1980). PhD. 1986). singurătate emoţională. Cuvinte cheie: văduvie. practic şi financiar. The attachment perspective (Bowlby. emotional loneliness. a fost sprijinită de rezultate. Alameda da Universidade. asocierea dintre singurătate şi ataşament. Scopul acestui studiu este să exploreze * văduvia la bătrâneţe – experienţa singurătăţii şi a stării de bine subiective. Teoria lui Weiss. la varianta redusă a Scalei de Singurătate Emoţională şi Socială (Stroebe. Les adultes âgés peuvent avoir des difficultés à s’y adapter car ils souffrent d’une diminution du réseau social. All results were favourable to married participants as far as positive affects were concerned. relaţiile maritale fiind un mijloc de suport emoţional. Faculty of Psychology and Education Sciences Abstract Widowhood is one of the stressful life events in a life course. mariés ou veufs (âgés de 65-96). 1980). subjective well-being Rezumat Văduvia este unul din evenimentele stresante care apare de-a lungul vieţii. 2000) are the frames of reference. the association between loneliness and attachment. 1973) and the subjective well-being construct (Diener. Larson. sprijin emoţional. & Schut. 1985). sex. & Griffin. Stroebe. stare de bine subiectivă Résumé Le veuvage est une des expériences les plus stressantes du cycle de vie. Adaptarea poate fi dificilă pentru adulţii mai în vârstă care trec printr-o slăbire a reţelei sociale. Portugal. în ceea ce priveşte emoţiile pozitive. 1973) et le bien-être subjectif (Diener. Stroebe. the Satisfaction with Life Scale (Diener. 2000) sunt punctele de referinţă. 44. Eşantionul a fost format din 65 de bărbaţi şi femei de naţionalitate portugheză. Weiss theory. le modèle relationnel de la solitude (Weiss. gender. 2000) constituent le cadre de référence. practical and financial support variables showed good discrimination between widowed and married groups. bătrâneţe. 1996) and the Instrumental and Expressive Social Support Scale (Ensel & Woelfel. 65 hommes et femmes portugais. emotional.ul. Results of discrete discriminant analysis considering age group. singurătate socială. iar văduvia având un impact asupra experienţei de singurătate emoţională. was supported. L’objectif de cette étude est d’explorer le veuvage pendant la vieillesse – l’expérience de la solitude et le bien-être subjectif. Larson. & Griffin. & Schut. Teoria ataşamentului (Bowlby. Abakoumkin. social loneliness.pt 46 . Key words: widowhood. 1973) şi conceptual de stare de bine (Diener. Emmons.

intimate attachment (Stroebe et al. thus. 2007).. 2005). DittmannKohli. So widowhood has been considered one of the most distressing events in life. 2005. Abakoumkin. providing protection from negative affects (Lopata. bienêtre subjectif The population of Europe. Snijders. & Baum. 1991). vieillesse. from late middle age to older ages. 2000). 1972. & Griffin. 2005). promoting feelings of loneliness (Victor & Scharf. 1986). Lopata.. 1996). pratique et financier. promoting emotional and social loneliness (Coombs. Larson. In this sense. Stroebe. Van Baarsen. especially in very old age. but instead. 1985). life courses have been more gender dissimilar. 2001. 1973. The experience of widowhood in old age and the lesser availability for investment in new significant affective bonds. people actively narrow their social environment and achieve increasing emotional closeness in meaningful relationships (Carstensen. bien-être subjectif et support émotionnel. Segal. Experiencing social loneliness promotes feelings of boredom. La théorie de Weiss sur l’association entre la solitude et l’attachement a été vérifiée. Westerhof. Lowenstein. & Van Duijn. Emmons. may represent a threat to subjective wellbeing. for instance. which would facilitate adjustment enabling one to overcome loss. This study aims to explore widowhood in old age in terms of the experience of loneliness and subjective well-being. 2001. whatever its contours. Isolation may then afflict many aged people. Being married is still the norm in middle and old age and Portugal is no exception here. which can only be remedied through the experience of another emotional attachment. closely connected to the experience of well-being (Bowlby. Krause. no. beginning in early adulthood and continuing through old age. This attachment behaviour is a normal and healthy part of human nature according to Bowlby’s theory (1980). genre. limiting relationships to those with whom one lives. substituting that which has been lost. and in many countries the aging rate is something that no human society has experienced before. Due to restrictions in functional autonomy and reduced social networks. is aging. including poverty (Arber & Ginn. Solitude Emotionnelle et Sociale (Stroebe. la relation du couple étant une forme de soutien émotionnel et le veuvage ayant un impact sur l’expérience de solitude émotionnelle. in giving and receiving. Nevertheless. Mots clés : veuvage. losing their life partners through death or experiencing the narrowing of their social networks or even a shorter disability-free life. women tend to have more family ties and are more active within families. Smit. 2005). more people spend longer periods of time living as couples. many old people lack opportunities for social interaction which is limited to certain types of social contacts within the close family (Holland et al. 2005. 1973. receiving social support may represent a buffer to the experience of loneliness. The subjective experience of loneliness may represent a challenge to well-being in the sense that it is a response to the absence of a close. & Schut. Weiss. 1996) et de Support Instrumental et Expressif (Ensel & Woelfel.4 of its population over 65 years of age (Instituto Nacional de Estatística. solitude. The lack of social contact in terms of opportunities for engaging in a social network. 2002). As women tend to live longer than men. Nevertheless. & Bond. Although the difference in life expectancy between women and men is narrowing. assuming the role of kin-keepers. Heinemann. 2000). In addition. as far as emotional and social support. 1980. This person may represent the relevant attachment figure with whom special strong affective bonds are developed and whose loss arouses anxiety and gives rise to intense sorrow. aimlessness and marginality. Kamilar. 1982). is concerned (Liang. Stroebe. a montré une bonne discrimination entre les groupes. According to the theory. Wisocki & Skowron. solitude sociale.Journal of Experiential Psychotherapy. & Bennet. 1996. Estes. solitude émotionnelle. This kind of loneliness has been characterized as the loneliness of emotional isolation. Consequently women are more prone to having distressing experiences. which have tended to have more impact on current groups of older adults. particularly the oldest of all. 47 . social isolation may lead to emotional isolation (Townsend. who have similarly maintained traditional gender-role specialization throughout their marriages. 1992). the widowhood experience may be a more common life event in their lives. promotes the loneliness of social isolation which can be remedied by access to social interaction. One of the most important figures of affective investment tends to be the chosen partner in life. having occupied less important professional jobs or to not even have pursued careers. more women have tended to be less educated. Stroebe. Portugal is no exception as it is considered to be an aged country with 16. as a spouse may represent the significant emotional attachment figure. L’application d’une méthode d’analyse discriminante discrète sur les variables âge groupe. Consequently their old age may catch them less prepared and may bring them more distressing experiences. 1982). & Qualls. Abakoumkin. & Schut. which may constitute an advantage or a protective factor. the face of old age. Losses and illness place obvious constraints on the availability of social partners. is still mainly female (Peace. having mainly cared for their families. Les résultats concernant les affects positifs sont favorables aux participants mariés. As a result of longer longevity. 44. Due to gender differences. Feelings of anxiety and emptiness are a common experience for those who report emotional loneliness. as in many parts of the world. December 2008 avec la Vie (Diener.

with lower results in the longer time widowed group (mean rank for longer widowed participants 6.10 11 . 44. in order to determine which set of variables best captured or characterized group differences (Brito.2 26. 1996). 68% of subjects are correctly classified. Larson. Each of the 65 participants answered socio-demographic and psycho-social questions and the afore-mentioned questionnaires were completed.. No significant differences were found. but in the second.44). and another considering only the six discrete variables. the mentioned variables plus age group and gender. which is a global dimension of social support (Ensel & Woelfel. The sample consisted of 65 Portuguese community-dwelling elderly adults (35 women and 30 men) who were between 65 and 96 years of age (47. 38. subjects have to decide whether the statement is true or false as far as they are concerned (Stroebe et al. Results One technique of discrete discriminant analysis as a method for the multivariate study of group differences was applied to the two groups. For research purposes two groups were formed in accordance with marital status. decembrie 2008 Method Sample A convenient sample was used. For each statement. & Sousa Ferreira. 1986). Group prior probabilities were assumed to be equal and correctly classified rates were estimated by half-sampling. 28 participants were married (out of these 14 women) and 37 were widowed (out of these 21 women). Diener. In the first model.8 47. the order of relevance of the six discrete variables is the same.2 53. the Instrumental and Expressive Social Support Scale (Ensel & Woelfel. Celeux. Emmons.. Items were read to all participants as some had difficulties at performing the task of reading due to poor sight or insufficient literacy skills.8 44. meaning higher subjective well-being for this group (U = 14.7% between 65 and 74. These 14 items plus the other 14 items make a Total Social Support score. Table 2 presents results from the two discriminant analyses: one considering eight variables. Instruments Participants answered a socio-demographic questionnaire. and 13. widowed participants (15 male and 21 female) were also compared in terms of discrete variable results. 1986) and the reduced version of the Emotional and Social Loneliness Scale (Stroebe et al. The Mann-Whitney U test showed significant differences between groups.. two groups were formed taking into account the time when widowhood occurred: less than 6 years (n = 9) and over 19 years ago (n = 7).20 >= 21 31 25 9 29 36 6 17 8 5 % 46. Figure 1 presents the medians of the six variables which entered the First-Order Independence Model – emotional loneliness.84 >= 85 Married Widowed >= 4 5 . emotional loneliness and social loneliness. & Smith. The reduced version of the Emotional and Social Loneliness Scale is a four-item scale. 48 . and Portuguese versions of the Satisfaction with Life Scale (Diener.3 7.8% 85 or older). social loneliness.03.Revista de Psihoterapie Experienţială.6 55. a dimension of financial support. Bearing in mind the gender variable.5 13. Suh. mean rank for short widowed participants 10.00. comprising 3 items. comprising 3 items and a third dimension of practical support. In fact. & Griffin. Lucas.7 Procedure Data was collected by two psychologists at Day Activity Centres for elderly people and at State Medical Centres. 2006). p = .7 38. 1985).2 12. Table 1 shows the socio-demographic characteristics of the entire sample. The Instrumental and Expressive Social Support Scale is a 5-point Likert-type response scale with 28 items.8% between 75 and 84. 1985. 1996). emotional loneliness and emotional support are the first variables to enter the model. one-tailed). subjective well being emotional support. 1999). All measures presented favourable psychometric properties. married and widowed. financial support and practical support. Afterwards. nr. 70%. inquiring about a dimension of emotional support comprising 8 items. two-item evaluating each kind of loneliness. meaning they are the ones with the highest predictive power. Table 1: Sócio-Demographic Variables Variable Category Frequency Gender Male 30 Female 35 Age Group Marital Status Length of widowhood (in years) 65 – 74 75 . In both analyses. The Satisfaction with Life Scale is a five-item scale with a 7-point Likert-type response.4 9. In the first analysis one may see that age is a relevant variable but gender and financial support do not add much more information from an explanatory perspective. This scale is a measure of overall subjective well-being understood as a cognitive-judgmental process (Diener et al. in both models.

in accordance with the attachment perspective (Bowlby.0 1. social loneliness and financial support. and as expected. 44.5 1. the percentage of well classified participants in the group dropped from 70% to 68% but the ones classified in the married group improved significantly (from 69% to 83%). All results in terms of positive affects favoured the married participants.0 Emotional Loneliness Social Loneliness Subjective Well-Being Emotional Support Financial Support Practical Support 2.Widowed Group Marital Status Table 2: Discrete Discriminant Analysis between the two Groups Variables (by decreasing order of predictive capability) Emotional Loneliness Emotional Support Age Group Subjective Well-Being Practical Support Social Loneliness Gender Financial Support Emotional Loneliness Emotional Support Subjective Well-Being Practical Support Social Loneliness Financial Support % Total Cases Correctly Classified % Correctly Classified in the Married Group % Correctly Classified in the Widowed Group 8 Variables 68% 83% 56% 6 Variables 70% 69% 70% Discussion In general.5 2. The best predictor variables to group membership were emotional loneliness. the widowed elders experienced more emotional loneliness than the married elders.Journal of Experiential Psychotherapy. subjective well-being. 1980) and the relational model of loneliness (Weiss. results confirm the hypothesis that widowed elders differ from the married ones. emotional support. In addition.0 1 . 1973. Box-plot of the considered Variables in Married and Widowed Group 3. no. as far as the experience of widowhood is concerned. practical support. It seems that the presence of others providing support did not fill the loss of the attachment figure by widowhood. December 2008 Figure1. emotional support and subjective well-being. 49 . These results may mean that emotional affects as intra-psychic variables were more relevant than issues associated with the support of others. As expected.Married Group 2 . 1982). older married participants experienced more subjective well-being than the widowed ones. taking into account the experience of emotional loneliness. When age group and gender were taken as variables.

Revista de Psihoterapie Experienţială, nr. 44, decembrie 2008
Marriage has been regarded as having a protective effect on health and contributing to the experience of low levels of loneliness. Widowhood is a stressful life event which may bring forth some distressing outcomes. If Bowlby (1980) conceptualized the attachment figure as a source of bonding and security feelings, Weiss (1973, 1982) showed that emotional loneliness comes from the experience of loss. Widowhood may confront people with the loss of the relevant attachment figure resulting in the experience of lonely feelings. Adaptation to the widowhood event which requires a good enough grief work following bereavement is indeed a must if one is geared towards successful aging. It is the grief work that allows for the reorganization of affects and new emotional investments which may contribute to the development and increase of well-being and life satisfaction. In our sample the participants who were widowed for a longer period of time showed higher levels of subjective well-being, probably associated with successful mourning work. Being a woman makes it more likely to be confronted with the partner’s loss, as women live longer lives than men. It is then their development task to gather whatever resources they can get and actively pursue the possible trajectory for attaining development goals and fulfilling successful aging. On the basis of the sample under study one may conclude the confirmation of the Weiss theory – the association between loneliness and attachment –, the relevance of the marital relationship as a means of emotional support, and the impact of widowhood on the experience of emotional loneliness. This research has some limitations which need to be taken into consideration. The size of the sample, based on which the groups were formed, was small, thus, leading to small groups for married and widowed participants. The age of the older participants, was nevertheless too heterogeneous.
Diener, E., Emmons, R. A., Larson, R. J., & Griffin, S. (1985), The satisfaction with life scale, Journal of Personality Assessment, 49, p. 71-75 Diener, E., Suh, E. M., Lucas, R. E., & Smith, H. E. (1999), Subjective well-being: Three decades of progress, Psychological Bulletin, 125, p. 276-302 Ensel, W., & Woelfel, M. (1986), Measuring the instrumental and expressive functions of social support, in N. Lin, A. Dean, W. Ensel (Eds.), Social support, life events and depression, p. 129-152, London: Academic Press Estes, C. L. (2005), Women, ageing and inequality: A feminist perspective, in M. L. Johnson, V. L. Bengtson, P. G. Coleman, & T B. L. Kirkwood (Eds.), The Cambridge handbook of age and aging, p. 552-559, Cambridge, UK: Cambridge University Press Holland, C., Kellaher, L., Peace, S., Scharf, T., Breeze, E., Gow, J., et al. (2005), Getting out and about, in A. Walker (Ed.), Understanding quality of life in old age, p. 49-63, Maidenhead, UK: Open University Press Instituto Nacional de Estatística (2002), Census 2001: Resultados provisórios [2001 Census: Preliminary results], Lisboa: Instituto Nacional de Estatística Kamilar, C. B., Segal, D. L., & Qualls, S. H. (2000), Role of gender and culture in the psychological adjustment to aging, in R. M. Eisler & M. Hersen (Eds.), Handbook of gender, culture, and health, p. 405-427, Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum Associates, Publishers Liang, J., Krause, N. M., & Bennet, J. M. (2001), Social exchange and well-being: Is giving better than receiving?, Psychology and Aging, 16, p. 511-523 Lopata, H., Heinemann, G. & Baum, J. (1982), Loneliness: antecedents and coping strategies in the Lives of Widows, in Peplau, L.A. & Perlman, D., Loneliness: a sourcebook of current theory, research and therapy, p. 310-326, New York: John Wiley & Sons Lopata, Z. H. (1973), Loneliness: Forms and components, in R. S. Weiss (Ed.), Loneliness. The experience of emotional and social isolation, p. 102-115, Cambridge, MA: MIT Press Lowenstein, A. (2005), Global ageing and challenges to families, in M. L. Johnson, V. L. Bengtson, P. G. Coleman, & T B. L. Kirkwood (Eds.), The Cambridge handbook of age and aging, p. 403-412, Cambridge, UK: Cambridge University Press Peace, S., Dittmann-Kohli, F., Westerhof, G. J., & Bond, J. (2007), The ageing world, in J. Bond, S. Peace, F. Dittmann-Kohli, & G. Westerhof (Eds.), Ageing in society. European perspectives on gerontology, 3rd ed., p. 1-14, London: Sage Stroebe, M., Stroebe, W., Abakoumkin, G., Schut, H. A. (1996), The role of loneliness and social support in adjustment to loss: A test of attachment versus stress theory, Journal of Personality and Social Psychology, 70, p. 1241-1249 Townsend, P. (1973), Isolation and the loneliness in the aged, in R. S. Weiss (Ed.), Loneliness. The experience of emotional and social isolation, p. 175-188, Cambridge, MA: MIT Press Van Baarsen, B., Snijders, T., Smit, J. H. & Van Duijn, M.A. (2001), Loneliness but not alone: Emotional isolation and social isolation as two distinct dimensions of loneliness in older people, Educational and Psychological Measurement, 61, p. 119-133 Victor, C, & Scharf, T. (2005), Social isolation and loneliness, in A. Walker (Ed.), Understanding quality of life in old age, p. 100-116, Maidenhead, UK: Open University Press Weiss, R. S. (1973), Loneliness. The experience of emotional and social isolation, Cambridge, MA: MIT Press Weiss, R. S. (1982), Issues in the study of loneliness, in A. Peplau & D. Perlman (Eds.), Loneliness: A source book of current theory, research and therapy, p. 135-149, New York: John Wiley & Sons Wisocki, P., & Skowron, J. (2000), in R. M. Eisler & M. Hersen (Eds.), Handbook of gender, culture, and health, p. 429-447, Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum Associates, Publishers

References
Arber, S., & Ginn, J. (2005), Gender dimensions of the age shift, in M. L. Johnson, V. L. Bengtson, P. G. Coleman, & T B. L. Kirkwood (Eds.), The Cambridge handbook of age and aging, p. 527-537, Cambridge, UK: Cambridge University Press Bowlby, J. (1980), Attachment and loss: Vol. 3. Loss – sadness and depression, London: The Hogarth Press Brito, I., Celeux, G., & Sousa Ferreira, A. (2006), Combining methods in supervised classification: A comparative study on discrete and continuous problems, RevStat – Statistical Journal, 4, p. 201-225 Carstensen, L. L. (1992), Social and emotional patterns in adulthood: Support for socioemotional selectivity theory, Psychology and Aging, 7, p. 331-338 Coombs, R. (1991), Marital status and personal well-being: A literature review, Family Relations, 40, p. 97-102 Diener, E. (2000), Subjective well-being: The science of happiness and a proposal for a national index, American Psychologist, 55, p. 34-43

50

Journal of Experiential Psychotherapy, no. 44, December 2008

Proiect metodologic pentru cercetarea factorilor psihologici implicaţi în boala neoplazică Methodological project for the study of psychological factors involved in neoplasic disease Projet méthodologique pour la recherche des facteurs psychologiques impliqués en cas de maladie néoplasique

asist. univ.drd. Oana GOSTIN, Univ. „Petre Andrei” Iaşi

Rezumat Teoriile privind legătura dintre caracteristicile psihice şi pattern-urile comportamentale şi relaţionale pe care le dezvoltă indivizii şi activarea sau dezactivarea sistemului imunitar au apărut ca necesitate de a răspunde la o serie de întrebări: cum se întâmplă că indivizi supuşi la aceiaşi factori stresori şi sub influenţa aceloraşi agenţi cancerigeni reacţionează diferit? Pot terapiile alternative să contribuie la încetinirea sau stoparea evoluţiei bolilor? Teoriile elaborate în timp asupra relaţiilor dintre psihic şi somatic au promovat ideea potrivit căreia patologia psihică influenţează cancerogeneza sau cel puţin evoluţia nefavorabilă a bolii. Studiul de faţă porneşte de la trei ipoteze teoretice generale: 1. Prima se referă la existenţa unor diferenţe individuale în adaptarea la stres. 2. Cea de-a doua ipoteză generală se referă la capacitatea factorilor cognitivi de explicitare a diferenţelor individuale în adaptarea la stres; 3. Membrii familiilor în care apar cazuri de cancer participă la un scenariu de viaţă întemeiat pe disfuncţiile famililale, care se poate transmite transgeneraţional. Cuvinte cheie: pattern-uri comportamentale şi relaţionale, factori stresori, patologie psihică, cancerogeneză, scenarii de viaţă, disfuncţii famililale Résumé Les théories sur la relation entre, d’une part, les traits psychiques et les patterns comportementaux et

Abstract Theories regarding the link between the psychological characteristics and the behavioural and relational patterns developed by individuals and the activation or deactivation of the immune system have emerged as a result of the need to answer a series of questions: why do individuals who are subjected to the same stress factors and who are under the influence of the same carcinogen agents react differently? Are alternative therapies able to slow-down or stop the evolution of diseases? Over time, theories that have approached the connection between the psyche and the somatic have promoted the idea that psychic pathology has an impact on carcinogenesis or at least on the unfavourable evolution of the disease. The present study is based on three general and theoretical hypotheses: 1. The first refers to the fact that there are individual differences in the adaptation to stress. 2. The second general hypothesis takes into account the capacity of cognitive factors to explain individual differences in the adaptation to stress. 3. Members of families in which someone has or had cancer participate in a life scenario based on family dysfunctions that may be transmitted over generations. Key words: behavioural and relational patterns, stress factors, psychic pathology, carcinogenesis, life scenario, family dysfunctions

51

Revista de Psihoterapie Experienţială, nr. 44, decembrie 2008
relationnels que les individus développent, et d’autre part, l’efficacité ou l’inefficacité du système immunitaire, ont apparu suite à la nécessité de répondre à une série de questions telles: comment expliquer la réaction différente des individus influencés par les mêmes facteurs stressants et les mêmes agents cancérigènes? Les thérapies alternatives peuvent-elles contribuer au ralentissement ou à l’arrêt de l’évolution des maladies? Les théories élaborées durant les années sur les relations entre le psychique et le somatique ont souligné l’ideé de l’influence que la pathologie psychique a sur la genèse du cancer ou au moins sur l’évolution défavorable de la maladie. Cette étude part de trois hypothèses théoriques générales: 1. La première: il y a des différences individuelles en ce qui concerne l’adaptation au stress. 2. La deuxième: les facteurs cognitifs peuvent expliciter les différences individuelles d’adaptation au stress. 3. Les membres des familles où il a y a des cas de cancer participent à un scénario de vie construit sur le dysfonctionnement familial, qui peut se transmettre d’une manière transgénérationnelle. Mots clé: patterns comportementaux et relationnels, facteurs stressants, pathologie psychique, cancérogenèse, scénarios de vie, dysfonctionnement familial

THEORETICAL APPROACHES Theories regarding the connection between the psychological characteristics and behavioural and relational patterns that one develops and the activation or deactivation of the immunity system appeared as a necessity to give an answer to a series of questions that have been preoccupying scientists who were concerned about the incidence of cancer: how come individuals exposed to the same stressing factors and under the influence of the same cancerous agents have different reactions? How come stress and negative thoughts contribute to the apparition and evolution of organic illnesses? Can alternative therapies contribute to the slowing down or stopping of the evolution of diseases? Why, after a similar trauma, some persons have perturbations and others not? In connection to these, the following problem arises: why morbid manifestations are located in different parts, in an organ or another? Theories on the relationship between psyche and soma, which were constructed in time, promoted the idea that psychic pathology influences the genesis of cancer, or, at least, its unfavourable evolution. Thousands of years, traditional clinical medicine emphasized the importance of psychic factors in aetiology. When we consider the subjective access to an event (or to events that have a cumulative effect), it becomes necessary to refer to a series of aspects that specific literature names dispositions, risk factors, protection factors, coping style and personality. In the following lines, we aim to focus on these factors. THE OBJECTIVES AND HYPOTHESESOF THE STUDY The present study starts from the following three general hypotheses: 1. The first one refers to the existence of some individual differences in adaptation to stress. We imply that there is a series of psychological factors, involved in cancer aetiology. This hypothesis implies the study of human personality. We consider that it is not events in themselves that are risk factors, but the significance given to them. Thus, the following two hypotheses appear: 2. The second general hypothesis refers to the ability of cognitive factors to explain individual differences in stress adaptation. People who are characterised by positive cognitions in about their selves and the world, will have a lower level of psychological and somatic distress.

ABORDĂRI TEORETICE Teoriile privind legătura dintre caracteristicile psihice şi pattern-urile comportamentale şi relaţionale pe care le dezvoltă indivizii şi activarea sau dezactivarea sistemului imunitar au apărut ca necesitate de a răspunde la o serie de întrebări care au preocupat oamenii de ştiinţă, îngrijoraţi de incidenţa cancerului: cum se întâmplă că indivizi supuşi la aceiaşi factori stresori şi sub influenţa aceloraşi agenţi cancerigeni reacţionează diferit? Cum stresul şi gândurile negative contribuie la apariţia şi evoluţia afecţiunilor organice? Pot terapiile alternative să contribuie la încetinirea sau stoparea evoluţiei bolilor? De ce după o traumatizare analoagă unele persoane prezintă perturbări şi altele nu? Legată de acestea, apare următoarea problemă: de ce manifestările morbide se localizează diferit, la nivelul unui organ sau a altuia? Teoriile elaborate în timp asupra relaţiilor dintre psihic şi somatic au promovat ideea potrivit căreia patologia psihică influenţează cancerogeneza sau cel puţin evoluţia nefavorabilă a bolii. Milenii dea rândul, medicina clinică tradiţională a pus accentul pe importanţa factorilor psihici în etiologie. Când avem în vedere accesul subiectiv la un eveniment (sau la evenimente cu efect cumulativ) este necesar să ne referim la o serie de aspecte pe care literatura de specialitate le numeşte dispoziţii, factori de risc, factori de

52

. . Spiridon Hospital in Iasi. the ability to become aware of feelings and to express them. Diagnosticul de neoplazie este cel stabilit de către medicii din spitalele unde au fost internate bolnavele. THE GROUP OF SUBJECTS AND PSYCHOLOGICAL INSTRUMENTS USED – METHODOLOGY The research took place on a group of 30 female subjects. as far as specific objectives are concerned: . scenariul repetitiv reprezintă un factor de risc major în apariţia bolii. . pentru intervenţie chirurgicală sau pentru orice alt tip de asistenţă terapeutică.identificarea factorilor psihologici implicaţi în etiologia cancerului. the repetitive script represents a major risk factor in the apparition of the disease.the identification of psychological factors involved in cancer aetiology. .identificarea situaţiilor şi a reacţiilor cu potenţial de repetitivitate în sistemul familial (reacţii circular . Cea de-a doua ipoteză generală se referă la capacitatea factorilor cognitivi de explicitare a diferenţelor individuale în adaptarea la stres. Membrii familiilor în care apar cazuri de cancer participă la un scenariu de viaţă întemeiat pe disfuncţiile famililale. that can be transgenerationally transmitted. The application of instruments for the observation of the patients was done individually. . In order to achieve the proposed objectives. December 2008 protecţie. OBIECTIVELE ŞI IPOTEZELE CERCETĂRII Studiul de faţă porneşte de la trei ipoteze teoretice generale: 1. who had forms of breast cancer. care se poate transmite transgeneraţional.the objectification of psychological vulnerability. . respectively). 44. selfesteem. one’s attitude towards one’s masculinity/femininity. Prima se referă la existenţa unor diferenţe individuale în adaptarea la stres. prezentând forme de neoplasm mamar. 3. Considerăm că nu atât evenimentele în sine constituie factori de risc. avoidant attitude. The neoplasm diagnostic is the one established by the doctors in the hospitals where the patients were hospitalized for a surgical intervention or for any other type of therapeutic assistance. Pornind de la cele trei ipoteze teoretice enunţate.identification and emphasis on the role of sustaining factors in the favourable evolution of the disease.identificarea modificărilor psihologice la bolnavii neoplazici. I note that they had medium and higher education.the identification of the situations and reactions that have a potential for repeating themselves in the family system (circular-pathogen reactions). the competency for existence. ci semnificaţia care le este conferită. LOTUL DE SUBIECŢI ŞI PROBELE PSIHOLOGICE FOLOSITE – METODOLOGIE Cercetarea s-a desfăşurat pe un eşantion de 30 de subiecţi de sex feminin. apar următoarele două ipoteze: 2. stiluri de coping şi de personalitate. and to verify the working hypotheses. The age of the subjects was between 50 and 65 years. In these families. The members of the families with cases of cancer take part in a life script based on family dysfunctions. . during several sessions.identificarea şi evidenţierea rolului factorilor de susţinere în evoluţia favorabilă a bolii. and as far as education levels are concerned.patogene). Ne propunem în continuare să ne concentrăm atenţia asupra acestor factori. . from the oncology section of the St. Starting from the three theoretical hypotheses stated above. Patients were randomly selected. Presupunem că există o serie de factori psihologici implicaţi în etiologia cancerului. where they were on post-operatory treatment with chemotherapy. Această ipoteză presupune luarea în studiu a personalităţii umane. Indivizii caracterizaţi prin cogniţii pozitive despre sine şi lume vor avea un nivel redus de distres psihologic şi somatic. and. as favouring element in psychosomatic diseases (in cancer. the present study has as general objective the identification of those cognitive schemes that operate as protective factors in stress.Journal of Experiential Psychotherapy.identification of psychological changes in patients with neoplasm. 3. the effects of traumatising events as mirrored in the subjective 53 . no. it is necessary to identify such elements as the following: personality traits. studiul de faţă îşi propune ca obiectiv general identificarea acelor scheme cognitive care operează ca factori protectori în stres. iar ca obiective specifice: .obiectivarea vulnerabilităţii psihice ca element favorizant în boli psihosomatice (respectiv în cancer). Astfel. În aceste familii.

indicând tendinţa pacientelor de a fi externaliste. and self-esteem respectively. Pentru variabilele gânduri. în mai multe întâlniri. Optimism Questionnaire LOT – R 8. nefericire faţă de sine şi familie. phantasmal life. Questionnaire For Alexthymia (Bermond – Vorst Alexithymia Questionnaire – BVAQ) 3. For the variables intrusive thoughts. iar în ceea ce priveşte nivelul de şcolarizare menţionez că au studii medii şi superioare. analysis of emotions. correlated with the information gathered across the genogram analysis. În scopul de a studia relaţia dintre cogniţiile referitoare la sine şi lume şi anumite componente ale stresului (coping şi reacţii) s-au utilizat scale şi chestionare de autoevaluare specifice. unhappiness regarding extramarital preoccupations. Spiridon din Iaşi. analiza emoţiilor. Scala de stimă de sine Rosenberg 7. Life Distres Inventory (LDI) 2. stima de sine. Locus Of Control Evaluation Scale 6. Chestionar de optimism LOT – R 8. Genogram 9. these results indicating the tendency of the patients to manifest cognitive and emotional preoccupations for the diagnosed neoplasm (depression-specific ruminations). Life Distres Inventory (LDI) 2. Acest rezultat confirmă datele raportate în literatura de specialitate privitoare la caracteristicile individuale asociate personalităţii şi pattern-urilor comportamentale ale pacienţilor care dezvoltă neoplazii. one can say 54 . self-efficiency. Scala pentru evaluarea locului controlului 6. media scorurilor s-a situat înspre zona valorilor ridicate. the patients in the group under investigation presented the tendency to obtain normal distributions of the scores for the following variables: emotional verbalization. and respectively. Rosenberg Self-Esteem Scale 7. Correlating this with the psychological theories regarding cancer aetiology. pacientele din lotul investigat au manifestat tendinţa de a obţine distribuţii normale ale scorurilor la variabilele: verbalizare emoţională. gradul de nefericire. This result confirms the data reported in the specialised literature regarding the individual characteristics correlated with the personality and patterns of behaviour of the patients who develop neoplasm. Scala pentru evaluarea auto-eficienţei 4. unde urmau tratamente postoperatorii cu citostatice. distribuţiile scorurilor au manifestat tendinţe în direcţii opuse (tendinţa spre experience of the individual. Vârsta subiecţilor era între 50 şi 65 de ani. nr. the tendency for low scores in the case of avoidance). Aplicarea instrumentelor şi observarea bolnavelor s-a facut individual. optimism. decembrie 2008 Pacientele au fost selectate aleator din secţia de oncologie a Spitalului Sf. we used specific self-evaluation scales and questionnaires. 44. capacitatea de a conştientiza emoţiile şi de a le exprima. Pentru variabila locul controlului. showing the patients’ tendency to be externalists. emoţii şi vise intruzive legate de aflarea diagnosticului. respectiv evitarea gândurilor şi emoţiilor legate de acest eveniment traumatic. Genograma 9. the distribution of scores presented tendencies in opposite directions (a tendency for high scores in the case of intrusiveness. Global Family Evaluation As it can be seen in Table I. respectiv stima de sine. unhappiness regarding the self and family. optimism. These results. In order to study the relationship between the cognitions regarding the self and the world and certain stress components (coping and reactions). autoeficienţă. atitudinea evitantă. atitudinea faţă de propria masculinitate/ feminitate. Impact of Ivent Scale (IES) 5. Impact Of Event Scale (IES) 5.Revista de Psihoterapie Experienţială. nefericire faţă de preocupările extramaritale. efectele evenimentelor traumatizante în trăirea subiectivă a individului. led us to the hypothesis that these exaggerated preoccupations for negative thoughts and feelings that appear as a consequence of a dramatic life event express a predisposition (they structure) and are not a present reaction to finding out the diagnostic. Chestionar de alexitimie (Bermond-Vorst Alexithymia Questionnaire – BVAQ) 3. emotions and dreams connected to the finding out of the diagnostic. The average score for the variable locus of control was on the area of high values. Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse şi pentru verificarea ipotezelor de lucru este necesară identificarea unor elemente cum sunt: trăsături de personalitate. Probele psihologice folosite pentru investigarea personalităţii pacientei care a dezvoltat cancer mamar sunt preluate din literatura de specialitate: 1. competenţa pentru existenţă. the degree of unhappiness. Scale For Self-Efficiency Evalution 4. and avoidance of thoughts and emotions connected to this traumatic event. The psychological instruments that were used to investigate the personality of the patient who had developed breast cancer are taken from specialised literature: 1. Evaluarea familiei în ansamblul său Aşa cum se poate observa din Tabelul I. viaţă fantasmatică.

bearing in mind that the patients investigated have high scores for the locus of control. but. ceea ce înseamnă o distribuţie normală în ceea ce priveşte optimismul. Apariţia ruminaţiilor. These results seem contradicting. indicând un grad mai mare de mulţumire. showing a higher degree of unhappiness and pessimism. presupunem că au condus la exprimarea în plan somatic a emoţiilor perturbatoare care nu au putut fi externalizate. deşi la Chestionarul LOT media este de 20. iar cea de-a doua în sensul scorurilor ridicate.Journal of Experiential Psychotherapy. surgery affecting the body scheme and insecurity). domains that can be altered by finding out the diagnostic of neoplasm (for the patients. avoiding. showing a higher degree of content. The second result is natural. although in the LOT – R Questionnaire. insecuritate). aceste rezultate semnificând tendinţa pacientelor de a manifesta preocupări cognitive şi emoţionale legate de neoplazia diagnosticată (ruminaţii specifice depresiei). trying to reduce the feelings of guilt. the patients declare themselves very unhappy or extremely unhappy. or ambivalent feelings for significant persons (genogram analysis). which is sustained even more by the fact that.06. which is followed by their loss and the self-blaming of the patients. atunci când li s-a cerut să aprecieze gradul de nefericire cu privire la satisfacţia vieţii şi aşteptările în viitor pacientele se declară foarte nefericite sau extrem de nefericite. which means a normal distribution regarding optimism. distribuţiile scorurilor la ariile funcţionării personale legate de viaţa profesională şi de satifacţia faţă de viaţă/ optimism au fost asimetrice: prima în sensul scorurilor scăzute. respectiv tendinţa spre scoruri scăzute în cazul evitării).Cel de al doilea rezultat este firesc. 44. things which reflect 55 . Aceste rezultate. the distributions of the scores to the personal areas of functioning in professional life and satisfaction with life/optimism were asymmetrical: the former in the sense of low scores. ne-au condus către ipoteza potrivit căreia aceste preocupări exacerbate pentru analiza gândurilor şi emoţiilor negative care apar în urma unui eveniment dramatic de viaţă exprimă o predispoziţie (se structurează) şi nu este o reacţie prezentă în urma aflării diagnosticului. in their personal history. întrucât această dimensiune integrează subdomeniile legate de satisfacţia faţă de viaţă şi aşteptările legate de viitor. Rezultatele obţinute la dimensiunea care vizează satisfacţia faţă de viaţă. but about their tendency to take part in their lives as spectators and not as actors. Corelând acest lucru cu teoriile psihologice privind etiologia cancerului putem spune că aceasta este o trăsătură de personalitate care a avut un rol important în declanşarea bolii la pacientele investigate. copii. not accepting reality. the loss through death of an important person (husband. şi observăm că. Aceste rezultate par contradictorii. intervenţie chirurgicală cu interesarea schemei corporale. pesimism. along with a weak skill for expressing negative emotions about traumatic events. Deşi distribuţia scorurilor totale la indexul legat de nefericire a manifestat tendinţa de a fi normală. meaning that the patients consider that no matter what they do. urmată de pierderea acestora şi autoculpabilizarea pacientelor. dar. thus casting away their responsibility. Although the distribution of total scores for the index connected to unhappiness showed the tendency to be normal. the average is 20. they do not take responsibility – as a defence mechanism – for the consequences of their own actions (external locus of control). The occurrence of ruminations. children. are supposed to have led to the somatic expression of the disturbing emotions that could not be externalised. they cannot influence the relentless destiny (fatalist orientation). avorturi repetate). December 2008 scoruri ridicate în cazul intruzivităţii. and the latter in the sense of high scores. de optimism. and analyzing the items of the LOT – R Questionnaire. no. alături de slaba competenţă în a exprima emoţii negative legate de evenimente traumatice. as this dimension integrates the subcategories connected to life satisfaction and expectations for the future. The results obtained for the dimension life satisfaction . and we thus note that.optimism will be correlated to the results obtained in the LOT – R optimism questionnaire. so that we can say it is not about optimism. rezultatul fiind dezvoltarea neoplaziilor. corelate cu informaţiile evidenţiate pe parcursul analizei genogramelor. de sentimentele ambivalente pentru persoane semnificative (analiza genogramelor). when they were asked to evaluate the degree of their unhappiness regarding life satisfaction and expectations for the future. we notice that the latter answers are actually rather the consequence of the fact that the patients have feelings of helplessness in the control over their own lives. cu atât mai mult cu cât în istoria personală a fiecăreia apare ca şi constantă pierderea prin deces a unei persoane importante (soţ. and the present means disease. iar prezentul înseamnă pentru ele boală. indicând un grad mai mare de nefericire. având în vedere faptul că pacientele investigate au scoruri ridicate la locul controlului şi analizând itemii that it is a personality trait that had an important role in the triggering of the disease in the investigated patients. the future is restricted to the present. the result being that of developing a neoplasm. optimism le vom corela cu rezultatele obţinute la Chestionarul LOT – R. domenii care par a fi alterate de aflarea diagnosticului de neoplazie (pentru paciente viitorul se rezumă la prezent.06. repeated abortions) is a constant factor.

acest rezultat e necesar să fie legat de sentimentul de lipsă de control al propriei vieţi şi de atitudinea rezervată cu privire la evoluţia pozitivă. B. De asemenea. we returned to the instruments applied the previous session and we analyzed together with the patients the content elements of the questionnaires. în sensul că pacientele consideră că indiferent ce ar face nu pot influenţa destinul implacabil (orientare fatalistă).. Analiza acestora mi se pare relevantă pentru a surprinde tendinţa pacientelor în ceea ce priveşte percepţia propriei vieţi şi pentru a nuanţa interpretările. unul din aspectele pe care vom insista în terapie. ci de tendinţa de a participa la viaţa lor ca spectator şi nu ca actor. A study which was presented in the specialised literature.U.. after the 56 . and this result could reflect the fact that the neoplasm diagnosis caused a reaction of dissatisfaction which became generalized in all domains of personal functioning.. Their analysis seems relevant for pointing to the tendency the patients have about their perception on their own lives and for making more diverse interpretations. this result must be connected to the feeling of lack of control over one’s life. and the analysis of the genogram confirms this observation (the analysis of the patients who have experienced such traumatic events). Drept consecinţă. Moreover. as far as the obtained average in the LOT – R Questionnaire is concerned (McGregor. Un studiu prezentat în literatura de specialitate. B. dar şi de cogniţiile orientate către „destinul nefavorabil”. 3 out of 5 patients declared they are extremely unhappy. 2004). We also noticed that the items of the questionnaire are general. realizat în S. iar analiza genogramelor confirmă această constatare (analiza pacientelor care au traversat evenimente traumatice). TABELUL II prezintă frecvenţele răspunsurilor (pe variante) pentru cele 18 domenii ale funcţionării personale.S. 44. on the somatic level through the apparition of the neoplasm. Andersen. M. operaţionalizate prin itemii inventarului pentru evaluarea nefericirii. nu îşi asumă – ca mecanism de apărare – consecinţele propriilor acţiuni (locul controlului extern). observăm că de fapt răspunsurile la acesta din urmă sunt mai degrabă consecinţa faptului că pacientele investigate au sentimente de neputinţă în controlul propriei vieţi. and which was done in the U. La satisfacţia faţă de viaţă. ceea ce se reflectă la nivel somatic prin apariţia neoplaziei. astfel că am putea interpreta rezultatele şi din această perspectivă. M. Yasui. încercând să reducă sentimentele de culpabilitate. evitând. 3 din 5 paciente au declarat că sunt extreme de nefericite. pe un lot de 1366 de paciente cu neoplazii. so that we can also interpret these answers from this perspective as well. Am constatat de asemenea că itemii chestionarului sunt generali. if we consider the medical characteristics of the investigated patients... P. prezintă rezultate asemănătoare în ceea ce priveşte media obţinută în urma aplicării chestionarului LOT –R (McGregor. Ankerst. Ankerst. which is one of the aspects on which we will insist in therapy. almost 3 out of 5 patients seem to be extremely unhappy or seem to have the highest degree of unhappiness about their future personal evolution. Once again. and this result must not be commented. R. J. acest rezultat putând reflecta faptul că diagnosticul de neoplazie a produs o reacţie de insatisfacţie care s-a generalizat asupra tuturor domeniilor funcţionării personale. TABLE II presents the frequencies of the answers (on ways of response) for the 18 domains of personal functioning. just one of 5 patients declared herself unhappy about sexual life. decembrie 2008 Chestionarului LOT. Gradul mai mare de nefericire în legătură cu propriul viitor ar putea fi legat de expectanţele cu privire la nesiguranţă. In life satisfaction. am revenit la instrumentele aplicate în întâlnirea anterioară şi am analizat împreună cu pacientele elementele de conţinut ale chestionarelor. Deborah. B. and to the reserved attitude regarding the positive evolution. R. A. shows similar results. In consequence. nr. Y. A. An interesting aspect is that. în timpul analizei genogramei. Another domain about which 4 out of 5 patients expressed their unhappiness (choosing th th the 6 and 7 forms of response) was physical health.. A. B. Deborah.. Y. The higher degree of unhappiness about the future could be connected to the expectations regarding one’s uncertainty and to the cognitions about the “unfavourable destiny”. A. without insisting upon an aspect of life in which the subjects could be optimist. Yasui.A.. P. aproape 3 din 5 paciente par a fi extrem de nefericite sau par a avea cel mai înalt grad de nefericire în legătură cu evoluţia personală în viitor. în felul acesta deresponsabilizându-se.. which were defined through operations by using the inventory items for the evaluation of unhappiness. J. 2004). neacceptând realitatea. fără a insista pe un aspect al existenţei în care subiecţii să manifeste optimism.. astfel încât putem spune că nu este vorba de optimism. McTiernan. during the analysis of the genogram. although 2 out th of 5 patients expressed their unhappiness (the 6 th and 7 forms of response) about their relationship with the husband and marriage.Revista de Psihoterapie Experienţială. Din nou. From the discussions with the patients. on a group of 1366 patients with neoplasm... McTiernan.. Andersen.

The analysis of the correlations showed the existence of a significant negative correlation between the scores in verbalization of emotions and the patients’ scores in optimism evaluation scale. 44. emoţiilor şi situaţiilor legate de evenimentele traumatizante. a lower score in verbalization of emotions actually means having skills in verbalization of emotions (the absence of alexithymia. în acest caz. What occurs here is the idea of preventive education as far as sexual harmonizing is concerned. in the 57 . neîmpărtăşite. does not cause them unhappiness). This result signifies the tendency to associate optimism with a lower score in verbalization of emotions.Journal of Experiential Psychotherapy. rezultat care este concordant cu distribuţiile cvasinormale pentru dimensiunile funţionării personale legate de preocupările maritale. this result signifying the association of a high level of unhappiness regarding the personal domains of functioning. quote on Wilson who explains the intrusion as “a cognitive mechanism” of defence. of the frequencies of the answers. emotions. sine şi familie. the quasi-normal distribution of the answers in the LOT Questionnaire does not imply that the patients under investigation are not pessimist. ci mai degrabă că nu consideră că viitorul poate fi influenţat prin acţiunile lor. in order to reduce the risks of hormonal and somatic-physiological disturbances. Acest rezultat semnifică tendinţa de asociere a optimismului cu un nivel scăzut al verbalizării emoţiilor. with the tendency the patients with neoplasm have to return on negative thoughts and emotions. putem interpreta acest rezultat ca fiind expresia unor disocieri pe care pacientele le percep între viaţa maritală şi viaţa sexuală (pacientele au explicat răspunsurile prin faptul că nu au nevoi/ dorinţe sexuale şi lipsa vieţii sexuale. but rather that they do not consider that their future can be influenced by their actions. Peter Riedesser and Gottfried Fischer (2001). over time. Din TABELUL II se mai observă o concentrare a frecvenţelor răspunsurilor în zona variantelor 3-4. connected to marital preoccupations. that contribute to the development of breast neoplasm. leads. considering the anterior results. Moreover. Analiza corelaţiilor a pus în evidenţă existenţa unei corelaţii negative semnificativă stabilită între scorurile la verbalizarea emoţiilor şi scorurile pacientelor la scala pentru evaluarea optimismului. one can interpret this result as being the expression of some dissociations that the patients see between marital life and sexual life (the patients explained their answers by saying that they do not have any sexual needs/ desires and that the lack of sexual life. De asemenea. conduce în timp la vulnerabilizare). December 2008 Un alt domeniu în legătură cu care 4 din 5 paciente şi-au exprimat nefericirea (alegând variantele 6-7) a fost sănătatea fizică. and if we take into consideration the positions of the values in the scale for the BVAQ Questionnaire. În urma discuţiilor purtate cu pacientele după completarea chestionarelor. Apare de aici ideea educaţiei preventive în ceea ce priveşte armonizarea în plan sexual pentru a reduce riscurile tulburărilor hormonale şi somatofiziologice care contribuie la dezvoltarea neolaziilor mamare. completing of the questionnaires. iar acest rezultat nu mai trebuie comentat dacă avem în vedere caracteristicile medicale ale pacientelor investigate. Scorurile la analiza emoţiilor au corelat pozitiv şi semnificativ cu scorurile la evitarea gândurilor. scorurile la analiza emoţiilor din Chestionarul BVAQ au corelat negativ şi semnificativ cu scorurile totale la scala LDI. Acest rezultat exprimă tendinţa asocierii între preocupările legate de evenimentul dramatic al stabilirii diagnosticului şi analiza propriilor emoţii (preocuparea excesivă faţă de situaţii dureroase. and situations about traumatizing events. in this respect). to becoming more vulnerable). One can also notice in TABLE II a concentration in the areas of response forms 3 and 4. că distribuţia cvasinormală a răspunsurilor la chestionarul LOT nu înseamnă că pacientele investigate nu sunt pesimiste. no. nu le provoacă nefericire). in this case. extramarital activities. deşi 2 din 5 paciente şi-au exprimat nefericirea (variantele 6-7) în legătură cu relaţia cu soţul şi căsnicia. self and family. Un aspect interesant este că. Scores in analysis of emotions correlated positively and significantly with the scores in avoidance of thoughts. un scor scăzut la verbalizarea emoţiilor înseamnă de fapt competenţe în exprimarea emoţiilor în plan verbal (absenţa alexitimiei sub acest aspect). a result which is in tone with the quasi-normal distributions for the personal functioning dimensions. doar una din 5 paciente s-a declarat nefericită în legătură cu viaţa sexuală. analizând rezultatele anterioare. This result expresses the tendency of association that exists between the preoccupations about the traumatic event of establishing the diagnosis and the analysis of one’s own emotions (the excessive preoccupation about painful situations. we noted that. acest rezultat semnificând asocierea unui nivel ridicat al nefericirii faţă de domeniile funcţionării personale cu tendinţa pacientelor neoplazice de a reveni asupra gândurilor şi emoţiilor negative. Dar am constatat. iar dacă ţinem cont de sensul scalei pentru chestionarul BVAQ. which is not being shared. the scores in analysis of emotions in the BVAQ correlated negatively and significantly with the total scores in the LDI scale. activităţi extramaritale. Yet.

1. S. (1984). Ed. Type C and cancer. Health Behaviors and Breast Cancer. no. Masson. Neale. The Optimal Personality: An empirical and theoretical analysis. Dacă asimilarea experienţei traumatice la schema traumei reuşeşte. vol. Social Psychology Studies).. Studii de psihologie socială (Locus of Control and Rumour emergence. Preda. p. Shons. wrongly explained. p.W. Carver. New York 11. Fischer. 48. Oscar Print. rezultat care semnifică tendinţa de asociere a externalismului cu absenţa competenţelor legate de stimularea emoţională la acţiunea unui eveniment inductor de emoţii (trăiesc emoţia. L.Revista de Psihoterapie Experienţială... R. New York.. 46. Columbia University Press. A. K. nr. (1990). atunci aceasta se poate acomoda la rândul ei şi poate integra informaţia traumatică. and causes can be wrongly assigned. p. in Personality and society in transition. Th. Scheier. a result which signifies the tendency of association of externalism with the absence of competences regarding emotional stimulation under the action of an emotionproducing event (they feel the emotion but they are inadequate in their reactions). A Sourcebook. New York 26. I. Bucharest 8. abordare holistică a dezvoltării şi transformării umane (Unification Therapy.) (1987). Coan. (1971b). (1984). Lewis. C-Tin. pot apărea deformări cognitive. deşi intruziunea poate fi înţeleasă în concepte de asimilare şi acomodare a experienţei traumatice. W. Lazarus. Ed. New measure of daily coping: development and preliminary results. R. Medicală. The Psychoimmunology of Cancer.. Measures for Clinical Practice. Folkman. McCrae.. A. Temoshok. Stress. Psihologie Medicală (Medical Psychology). Gorgos (red.. If it changes. M. General Learning Press. Alexitimia. (1999).. C. New York 14.. Popa-Velea. S. Reintgen. în vol. 1 (A-D) (Alexithymia. Infomedica. Bucharest 3. Mitrofan. (1985). Ed. Cocs.. Cancerologie (Cancerology). R. connections can be falsely perceived. it must be a process. The Free Press. Costa.. Questionnaires et echelles d’evaluation de la personnalite.B.S. SPER. vol. Mitrofan. Riedesser. Allport. Infomedica. în C. E.. Bucharest 2. A. I. Bucharest 58 . American Psychological Association. 24. * * * sense that. J. Dicţionar enciclopedic de psihiatrie.T. (2002) Psihologia vieţii de cuplu (The Psychology of living in a couple). Paris 6.. 892-906 25. M. Ed. E. I. SPER. the it can in its turn accommodate and integrate the traumatic information. A. Martine (2002). Enduring dispositions in adult males. Folkman. Bucharest 21. We also noticed a significant positive correlation of moderate intensity between scores in excitability of emotions (as a dimension of alexithymia) and the scores in the locus of control evaluation questionnaire. 1 5. Depression. I. Ed. D. cognitive deformations can appear. Morristown 4. Encyclopaedic dictionary of Psychiatry. Bibliografie – Bibliography 1. Stone. Am mai observat o corelaţie pozitivă semnificativă de intensitate moderată între scorurile la excitabilitatea emoţiilor (ca dimensiune a alexitimiei) şi scorurile la Chestionarul pentru evaluarea locului controlului. J. Journal of Personality and Social Psychology.. Corcoran. Trei. Chiricuţă.Y. S. New York 18. N. Blalock. E. in C. 44. (1981).. P. (1996).. Bucharest 20. Cătălina (1987). Bucharest 15. Cantor. (eds. C. O. Random House.. (1980). Ed. If the assimilation of the traumatic experience to the scheme of the trauma succeeds. C. Appraisal and Coping. 184-195 7. Analiza transgeneraţională în terapia unificării (Transgenerational analysis in Unification Therapy). although the intrusion can be understood through concepts of assimilation and accommodation of the traumatic experience. New York 10. G. Ed. P. Weintraub. during three stage of college examination. (2007).). A. L. (1998). (1994). (1998). I. (2005).. (2004) Terapia unificării. 1 (A-D)). M. vol. decembrie 2008 Peter Riedesser şi Gottfried Fischer (2001) îl citează pe Wilson care explică intruziunea ca „mecanism cognitiv” de apărare.S. Negrea. D. Elemente de psihosomatică generală şi aplicată (Elements of applied general Psychosomatics). (1984). Semen. (1989). Psihic şi cancer (Psyche and Cancer).. I. Ciupercă. Bennett. Lengacher. Barraclough (1994). Lazarus.R. D. CHELCEA. Stoica. legăturile pot fi percepute fals. p. a Holistic Approach to Human Development and Transformation). Bandura. & Arenberg. Bucharest 23. dar sunt inadecvate ca reacţie). Ed. Interaction of cognitive avoidance coping and stress în predicting depression/anxiety. Structura şi dezvoltarea personalităţii (Personality Structure and Development). Bucharest 19. Gonzales. Fischer. 793-800 12. C.. 150-170 13. Springer Publishing Company 16. Bouvard. Tudose. I. A. Bucharest 24. Tratat de psihotraumatologie (Psycho-traumatology Treatise).. SPER. 38. Social learning theory. S. Mind and body in the Fight for Survival?. F. Editura Didactică şi Pedagogică. Tratat de psihologie medicală (Medical Psychology Treatise).Gorgos (red. R. Psychoneuroimmunology and Immune System Link for Stress. C. S. Bucharest 22. G. Joiner Jr. Journal of Personality and Social Psychology. Oxford University Press. Ed. în sensul că. (2000). Djeu. Personalitate şi societate în tranziţie. (1984). Complementary Health Practice Review 17. (1974). O’sullivan. Mitrofan. Athanasiu. Assessing coping strategies: a theoretically based approach. Locul controlului şi emergenţa zvonurilor.). Bucharest 9. study of emotion and coping. Journal of Personality and Social Psychology. Health Psychology (2004). explicate fals şi cauzele pot fi atribuite distorsionat. Medicală. Societatea Ştiinţă şi Tehnică. A.. Iamandescu. Cognitive Therapy and Research. Journal of Personality and Social Psychology. J.

10 21.24 16. dreams connected to a traumatising event) Evitarea gândurilor. 59 .75 19.89 20.65 22.17 2.126 Tabelul I – TABLE I.40 8 .87 1.40 8 .28 2.40 8 .17 3.47 4.91 3. 44.06 63. optimismul (Life satisfaction.79 10.48 20.40 8 .Journal of Experiential Psychotherapy. Domenii ale vieţii pentru care a fost evaluată nefericirea (Life areas for which unhappiness was evaluated) Căsnicie (Marriage) Sex (Sex) Relaţia cu soţul (Relation with husband) Relaţia cu copiii (Relation with children) Relaţia cu celelalte rude (Relation with the other relatives) Treburile casnice (Home chores) Situaţia financiară (Financial situation) Slujba (Job) Educaţia (Education) Timpul liber (Free time) Viaţa socială (Social life) Religia (Religion) Planificarea timpului (Time planning) Sănătatea fizică (Physical health) Independenţa personală (Personal independence) Rolul alcoolului în casă (The role of alcohol at home) Satisfacţia vieţii (Satisfaction with life) Aşteptările în viitor (Expectations for the future) Nu există nefericire (There is no unhappiness) 1 2 4 1 2 1 1 2 1 1 8 - Foarte puţină nefericire (Very little unhappiness) 2 7 5 7 1 2 8 10 6 3 2 15 2 14 - Întrucâtva nefericită (Somewhat unhappy) 4 10 4 9 10 12 5 9 12 4 3 10 6 1 2 - Moderat de nefericită (Moderately unhappy) 10 6 7 3 16 10 10 4 8 12 15 2 19 9 1 7 5 Foarte nefericită (Very unhappy) 8 5 9 3 1 5 5 3 1 7 7 3 3 7 3 3 7 Extrem de nefericită (Extremely unhappy) 5 2 1 1 1 2 2 1 11 9 18 14 Cea mai mare nefericire (The greatest unhappiness) 2 15 1 1 3 Tabelul II – TABLE II.62 2.27 30.96 70 Abatere standard (Standard deviation) 1.28 2.80 Amplitudine teoretică (Theoretical amplitude) 8 . emotions or situations connected to a traumatising event) Preocupările maritale (Marital preoccupations) Preocupările profesionale (Professional preoccupations) Activităţile extramaritale (sociale) (Extramarital (social) activities) Sinele şi familia (Self and family) Satisfacţia faţă de viaţă.82 13.79 17.69 3.37 4.40 10 -50 23 – 115 0 – 40 8 – 32 7 – 28 8 – 32 4 – 28 3 – 21 2 – 14 4 – 28 2 – 14 0 .10 7.87 2.67 9.51 19. no.65 18. optimism) Scor total nefericire (Total score of unhappiness) Medie (Average) 36.24 10.85 2. December 2008 Variabile măsurabile (Measured Variables) Verbalizarea emoţiilor (Verbal expression of emotions) Viaţa imaginară (Imaginary life) Identificarea emoţiilor (Identification of emotions) Excitabilitatea emoţională (Emotional excitability) Analiza emoţiilor (Analysis of emotions) Optimismul (Optimism) Autoeficienţa (Self-efficiency) Locul controlului (externalism) (Locus of control (externalism)) Stima de sine (Self esteem) Gândurile/ emoţiile. emoţiilor sau situaţiilor legate de un eveniment traumatizant (The avoidance of thoughts.08 2.62 7.76 5. visele intruzive legate de un eveniment traumatizant (Intrusive thoughts/ emotions.

02 0.30 0.14 -0.01 -0.38* -0.26 -0. optimism (optimism) 7.03 -0.25 -0.15 0.03 0.21 -0. 44.18 -0.17 -0.26 -0.22 -0.01 0.13 0. identificarea emoţiilor (identification of emotions) 4.13 -0. analiza emoţiilor (analysis of emotions) 6.05 015 -0.38* -0.01 0. viaţa imaginară (imaginary life) 3.43* -0. stimă de sine (self esteem) 10.41* 0.28 0.16 -0. scor total nefericire (total score of unhappiness) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 -0.41* -0. verbalizarea emoţiilor (verbalization of emotions) 2. nr.18 -0.03 0.24 0.05 -0.33 -0.07 -0.01 Tabelul III – TABEL III. gânduri şi emoţii intruzive (intrusive thoughts and emotions) 11.24 -0.56** 0.50** - -0.07 0.05 0. externalism (LC) (externalism (LC)) 8.25 -0.07 -0.04 -0.24 0.15 -0.16 0. 60 .05.19 0. decembrie 2008 Variabile (Variables) 1. autoeficienţă (selfefficiency) 9.15 0.12 0.42* 0.03 -0.38* * p<0.Revista de Psihoterapie Experienţială.11 0.05 -0. ** p<0.48** -0.29 -0.01 -0.30 0.38* -0.63** - 0.16 0.20 -0. evitarea gândurilor şi emoţiilor (avoidance of thoughts and emotions) 12.34 - 0. excitabilitatea emoţională (emotional excitability) 5.23 -0.14 0.51** 0.59** 0.11 0.

Editura SPER. Prietenia. Lucian Radu-Geng. Adrian Nuţă. ISBN 973-99221-5-5 7. 2001. Cristian Ciupercă. ISBN 973-85329-2-2 14. 162 pagini. colecţia Caiete Experienţiale. RF-II-B-2 din 19. Editura SPER. 2001. 2001. Iolanda Mitrofan. 2001. Manipularea gândirii şi comportamentului. Editura SPER. interpersonală şi transpersonală. Iolanda Mitrofan. ISBN 973-85329-6-5 18. 136 pagini. 250 pagini. Editura SPER. Editura SPER. Terapia sistemică de familie. ISBN 973-85329-0-6 12. no. 1999. Editura SPER. Psihologia relaţiei de cuplu. 1999. 2000. 2001. între educaţie şi psihoterapie. colecţia Caiete Experienţiale. Dezvoltare personală. Dezvoltarea personală a copiilor. colecţia Caiete Experienţiale. Orientarea Experienţială în Psihoterapie. ISBN 973-85329-1-4 13. Angela Ionescu. Terapia narativă de familie. Terapii de familie. 373 pagini. Editura SPER. 2001. Editura SPER. ISBN 973-85330-0-7 22. Terapia integrativă de familie. ISBN 973-99221-2-0 4. Analize Experienţiale (Cum l-am lichidat pe Buddha). Profeţii care se autoîmplinesc. Editura SPER. ISBN 973-85329-8-1 20. 143 pagini. ISBN 973-85329-7-3 19. 2001. Adrian Nuţă. Elena Anghel. ISBN 973-99221-8-X 10. colecţia Caiete Experienţiale. Psihopatologia. Paula Dumitru. 2001. Terapia strategică de familie. Adrian Nuţă. ISBN 973-99221-9-8 11. 2001. Iolanda Mitrofan. Adrian Nuţă. Editura SPER. Copiii viitorului sau viitorul copiilor. ISBN 973-85330-1-5 23. 2001. Oceanul din picătura de apă. ISBN 973-85329-5-7 17. Adrian Nuţă. Jocurile conştienţei sau Terapia Unificării: repere pentru o nouă psihoterapie experienţială. Terapia structurală de familie. ISBN 973-85330-5-8 61 . 1999. Analize psihologice. Adrian Nuţă. 134 pagini. 2001. ISBN 973-85330-2-3 24. Editura SPER. Editura SPER. 154 pagini. 150 pagini. Editura SPER. colecţia Caiete Experienţiale. colecţia Caiete Experienţiale. Terapia multiplă de familie. Editura SPER. 2001.. Iolanda Mitrofan. Psihoterapie şi spectacol dramatic. psihoterapia şi consilierea copilului – abordare experienţială.06. Optimizarea comportamentului profesional. Editura SPER. Ascultând cu a treia ureche. 2001. colecţia Caiete Experienţiale. 1999. 2001. colecţia Caiete experienţiale. Secrete şi jocuri psihologice. ISBN 973-85329-3-0 15. Iolanda Mitrofan şi colab. Iolanda Mitrofan. Editura SPER. 2000. colecţia Alma Mater. • Federaţia Română de Psihoterapie (FRP) (2003). colecţia Alma Mater. o cale de dezvoltare şi maturizare a personalităţii. ISBN 973-99221-6-3 8. 2001. ISBN 973-99221-3-9 5.Journal of Experiential Psychotherapy. Iolanda Mitrofan. Editura SPER. Elena Vladislav.WPC) (2002). membră a European Association of Psychotherapy (EAP) • Asociaţia Psihologilor din România (APR) (2004) INFO – PUBLICAŢIILE EDITURII SPER: 1. Editura SPER. December 2008 SPER este acreditată şi recunoscută ca Şcoală Românească de Psihoterapie Experienţială şi a Unificării de către Colegiul Psihologilor din România. Diana Lucia Vasile. Editura SPER. Iolanda Mitrofan şi colab. 2000. Inocenţă şi închipuire. Editura SPER. ISBN 973-85330-3-1 25. Terapia transgeneraţională de familie. ISBN 97399221-0-4 2. colecţia Alma Mater. 220 pagini. Cristian Ciupercă. Terapia comunicaţională de familie. cu aviz profesional nr. 360 pagini. Analiză tranzacţională.. Inter-realitatea. 2001. Editura SPER. colecţia Caiete experienţiale. ISBN 973-99221-1-2 3.2006 AFILIERI: • Consiliul Mondial de Psihoterapie (World Psychotherapy Council . Laurenţiu Mitrofan. Iolanda Mitrofan. colecţia Caiete Experienţiale. ISBN 973-99221-7-1 9. Editura SPER. Cătălin Nedelcea. 2001. Iolanda Mitrofan. Terapia experienţială de familie. 44. 142 pagini. Psihoterapia existenţială: confruntarea cu preocupările ultime ale existenţei ca modalitate de dezvoltare şi maturizare personală. Editura SPER. Iolanda Mitrofan. 118 pagini. Editura SPER. 2001. ISBN 973-85330-4-X 26. Ce este psihoterapia copilului?. ISBN 973-85329-4-9 16. ISBN 973-85329-9-X 21. ISBN 97399221-4-7 6. Reflecţiile unui terapeut experienţialist. colecţia Caiete Experienţiale. Editura SPER. Iolanda Mitrofan. Adrian Nuţă. 2001. Iolanda Mitrofan. Editura SPER. 187 pagini.

2004. Editura SPER. legităţi. În umbra societăţii. colecţia Alma Mater. ISBN 973-8383-22-6 54. Ce se întâmplă cu adolescenţii abuzaţi. Devierile comportamentale la copii. Editura SPER. Editura SPER. Editura SPER. Metaforă transfiguratoare şi conştiinţă extinsă. 184 pagini. ISBN 973-8383-05-6 47. Editura Albedo. Editura SPER. Editura SPER. Adrian Nuţă. Terapia Unificării – abordare holistică a dezvoltării şi a transformării umane. colecţia Anim. Victor Badea. Iolanda Mitrofan. soluţii. Editura SPER. Victor Badea (coord. 2001. colecţia Anim. colecţia Caiete Experienţiale. Adrian Nuţă. ISBN 973-838314-5 36. Editura SPER. Doru Buzducea. Asistarea persoanelor adulte fără adăpost. ISBN 973-8383-11-0 33. ISBN 973-8383-06-4 48. 2001. Incursiune în viaţa persoanelor fără adăpost. ISBN 973-8383-19-6 41. 2002. ISBN 973-8383-20-X 52. 2004. Abilităţi de comunicare. 243 pagini. colecţia Caiete Exprienţiale. ISBN 973-8383-12-9 34. Editura SPER. ISBN 973-8383-08-0 50. colecţia Caiete Experienţiale. Psihologia vieţii de cuplu – între iluzie şi realitate. 2002. 200 pagini. Editura SPER. ISBN 973-8383-01-3 43. Victor Badea. colecţia Caiete Experienţiale. ISBN 973-8383-23-4 62 . 2004. nr. Psihologia comunicării în cuplu. ISBN 973-8383-10-2 32. 125 pagini. 2001. Laurenţiu Mitrofan. Liliana Dorobăţ. 2003. Editura SPER. Psihoterapeutul de buzunar. Editura SPER. 2002. 2002. 140 pagini. Ioana Niculae. Petruţa Daniela Coman. Editura SPER. 2001. 2004. Umbra. Iolanda Mitrofan. Principii. Editura SPER. Cătălin Nedelcea. 289 de pagini. Denisa Cristina Stoica. 2002. Perspective actuale în psihologia sportului. Meditaţii creative. 2002. Iolanda Mitrofan. 96 pagini. Psihologia şi terapia cuplului. Laurenţiu Mitrofan. 2003. Seramis Sas. ISBN 973-8383-13-7 35. 2003. Adrian Nuţă. Elemente de psihologie socială. Psihologia pierderii şi terapia durerii. Editura SPER. colecţia Caiete Experienţiale. Iolanda Mitrofan. colecţia Caiete Experienţiale. Adrian Nuţă. reeditare revizuită şi adăugită. Editura SPER. colecţia Alma Mater. Constantin. colecţia Caiete Experienţiale. 2002. Editura SPER. 183 pagini. colecţia Anim. O perspectivă psihologică asupra maternităţii. Rodica Enache. Iolanda Mitrofan. Polul întunecat al sufletului. 184 pagini. Editura SPER. decembrie 2008 27. colecţia Anim. 173 pagini. ISBN 973-8383-07-2 49. colecţia Caiete Experienţiale. colecţia Caiete Experienţiale. 148 pagini. Modele şi soluţii. 2003. Iolanda Mitrofan. 173 de pagini. 127 de pagini. Ce este psihopatologia şi psihiatria copilului. Adrian Nuţă. 150 pagini. ISBN 973-8383-16-1 38. Închisori invizibile. 155 pagini. Editura SPER. colecţia Alma Mater. 2002. 162 pagini. ISBN 973-8383-00-5 42. ISBN 973-85330-6-6 28. 187 pagini. Reflacţiile unui psihoterapeut nonconformist. 2002. 2003. 493 pagini. ISBN 973-8383-02-1 44. 2003. 202 pagini. 156 pagini. Tudos Ştefan. Cristina Denisa Stoica. Individul şi lumea de lîngă el. ISBN 97385330-7-4 29. colecţia Caiete Experienţiale. Marian E. Editura SPER. Robrecht Keymeulen. ISBN 973-8383-21-8 53. Terapia toxicodependenţei – posibilităţi şi limite. ISBN 973-853308-2 30. colecţia Caiete Experienţiale. Editura SPER. 44. ISBN 973-8383-18-8 40. 2004. ISBN 973-8383-15-3 37. 135 pagini. colecţia Caiete Experienţiale. ISBN 973-8383-09-9 51. 2002. ISBN 973-8383-04-8 46. Introducere în programarea neuro-lingvistică. Editura SPER. Editura SPER. Cristian Ciupercă. ISBN 973-85330-9-0 31. Tudos Ştefan. Ella Ciupercă. 2003. 2003. colecţia Caiete Experienţiale.). Dimensiuni ale excluderii sociale. Generare şi regenerare psihologică.Revista de Psihoterapie Experienţială. Instrument psihologic pentru dezvoltarea personală. Cristian Ciupercă. Anca Munteanu. ISBN 973-8383-03-X 45. Editura SPER. Laurenţiu Mitrofan. Adrian Nuţă. Relaţii-capcană în familia toxicomanului. Geanina Cucu Ciuhan. Editura SPER. 285 pagini. 2004. Iolanda Mitrofan (coord. Terapia psihanalitică freudiană. 1999. Tudos Ştefan. Suprafaţa şi adâncimile cuplului. Editura SPER.). Teodora Ciolompea. Editura SPER. Cristian Ciupercă. ISBN 973-8383-17-X 39. colecţia Caiete Experienţiale. Atracţia interpersonală sau Romeo şi Julieta în cotidian. Probleme psihosociale actuale în sportul de mare performanţă. 194 pagini. Editura SPER.

Editura SPER. 517 pagini. Ioana Stancu. ISBN 973-8383-32-3 64. 44. colecţia Alma Mater.35. 132 pagini. colecţia Anim. Ne jucăm învăţând… învăţăm jucându-ne! Dezvoltare personală asistată de calculator. 147 pagini.52. ISBN 978-973-8383-38-8 70. Editura SPER. telefon 021. Editura SPER. Despre iubirea nonposesivă şi exuberantă. Interconexiuni. Editura SPER. colecţia Anim. 3. în grup experienţial. 2008. 181 de pagini. Editura SPER. 2007.10.12. 63 . Editura SPER.291 • Str. Adrian Nuţă. ISBN 973-8383-31-5 63. Cinci minute la o cafea.628.18.496. Infinitul mic. specialişti în domeniul socio-uman şi medical. umbre şi măşti. Adrian Nuţă.Journal of Experiential Psychotherapy. 49. 133 pagini. interfon 49C. 227 pagini. organizaţii. 200 pagini. Geanina Cucu-Ciuhan. 2005. Adrian Nuţă. sector 2. 200 pagini. 96 pagini. et. Denisa Cristina Stoica. Eficienţa psihoterapiei experienţiale la copilul hiperkinetic (studiu clinic de validare).104. 2006. metodologice şi aplicative). Psihologia cuplului. Eforie nr. iubindu-l pe cel Mare. 172 pagini. 2006. 2005. Editura SPER. Fizica cuantică povestită de un psihoterapeut. Editura SPER. Editura SPER. colecţia Anim. cupluri şi familii. ISBN 9738383-34-X 66. colecţia Caiete Experienţiale. interfon 03. Editura SPER. bl. 2005. 8. 2005. Adrian Nuţă. 2006. colecţia Anim. Ada Pârvan. 308 pagini. Iolanda Mitrofan. 170 pagini. ISBN 978-973-8383-37-1 69. 2005. colecţia Alma Mater. Calea Vrăjitorului. cure şi strategii de analiză şi optimizare personală experienţială. 2008. Editura SPER. B22. Augustina Ene. telefon 031. ISBN 978-973-8383-36-4 68. ISBN 9738383-24-2 56. ap. 225 pagini. ISBN 973-838325-0 57. ce şi cum?. adulţi. 0722. ISBN 973-8383-35-8 67. 2005. Editura SPER. 139 pagini. colecţia Alma Mater. ISBN 973-8383-27-7 59. no. ISBN 973-8383-26-9 58. programe terapeutice şi formative. Consilierea psihologică: cine. ISBN 973-8383-28-5 60. Unitatea verticală a creierului. Editura SPER. ISBN 973-8383-30-7 62. colecţia Alma Mater. Adrian Nuţă. Adrian Nuţă. Editura SPER. 2004. Iolanda Mitrofan. Iolanda Mitrofan. Ghidul iluminării pentru leneşi. Adrian Nuţă. Ion Cosmovici. Adrian Nuţă. colecţia Caiete Experienţiale. Editura SPER. 0728. Dublul şi diferenţa. colecţia Caiete Experienţiale. Editura SPER. ap. Mai mult de 10%. testări psihologice individuale şi de grup pentru: copii şi adolescenţi. 8. colecţia Anim. colecţia Alma Mater. Comunicarea: chipuri. 2007. Eseu despre intimitatea postmodernă. 2004.508. Bucureşti. Bucureşti. colecţia Caiete Experienţiale. Adrian Nuţă. Psihoterapie (Repere teoretice. colecţia Anim. December 2008 55. Mic tratat de consiliere psihologică şi şcolară. Analiza transgeneraţională în Terapia Unificării: o nouă abordare experienţială a familiei. ISBN 973-8383-29-3 61.098 SPER oferă consultaţii. 148 pagini. colecţia Caiete Experienţiale. Iolanda Mitrofan. ISBN 978-973-8383-39-5 Centrul şi Şcoala SPER funcţionează în două locaţii: • B-dul Chişinău nr. sector 5. 364 pagini. 2005. Metodologia relaxată a revelării Sinelui. ISBN 973-8383-33-1 65.

stagii de supervizare pentru formatori.628. înscrieri programe şi workshop-uri. 20 credite) şi 2. 20 credite) Informaţii. analiză experienţial unificatoare şi transgeneraţională .ro 64 . psihopedagogie (cf. RF-II-B-2 din 19. workshopuri tematice. asistenţă socială. copil.508.35. legii 213/2004 – minimum 50 – 150 de ore). legii 213/2004). Comisia de Psihologie Clinică şi Psihoterapie (avizul profesional nr. cuplului şi familiei Stadiul I al formării în psihoterapie şi consiliere: . 20 credite) C. decembrie 2008 Şcoala SPER cf. integratoare (ex: specialist în consiliere/ psihoterapie PEU – minimum 450–650 ore. Vizitaţi şi site-ul nostru şi librăria virtuală la adresa: www. cu plata ramburs. supervizor – minimum 3500 ore) – certificat cu sigla şi ştampilele Şcolii B. stagii pregătitoare pentru noi formatori şi supervizori.Revista de Psihoterapie Experienţială. 44. ore) . Consiliere Psihologică – Evaluarea şi Consilierea Experienţială a copilului. avizelor profesionale ale Colegiului Psihologilor din România. de familie etc. atestări finalizatoare. Consiliere Psihologică Experienţială centrată pe adult.18 / 021.).carduri Stadiul II al formării în psihoterapie şi consiliere: . grupuri specifice de abilitare în psihoterapie/ consiliere experienţială a unificării (ex: terapii creative. cf. terapii cu copii.stagii formative. legii 213/2004).grupuri de abilitare/formare în consiliere/ psihoterapie experienţială (stagiul I de specializare postuniversitară. pentru studenţi. certificări de etapă (nr. nr. psihodiagnoza clasică şi experienţială .098. e-mail sperpsi@gmail.52 / 0722. cf.individual şi în grup (aprofundarea analizei didactice pentru psihoterapeuţii sub supervizare). Program de formare profesională continuă în 1. cuplu şi familie (60 – 90 ore. supervizare individuală şi în grup a absolvenţilor Şcolii SPER (stagiul III de specializare postuniversitară şi alte stagii formative). alte categorii de clienţi şi/sau specialişti în psihologie. formator – minimum 2000 de ore.2006 şi anexe) oferă următoarele programe: A. Psihoterapie Experienţială a Unificării (PEU) centrată pe adult-copil-cuplu-familie (60 – 90 ore. Psihoterapie Experienţială şi a Unificării (PEU) centrată pe adult-copil-cuplu-familie şi 2. terapii de cuplu. Program formativ în 1. medicină. individual şi în grup.com Cărţile şi revistele se trimit prin poştă.06.analiză didactică experienţială şi dezvoltare personală. certificări/ atestări specifice de etapă (ex: diplome sau carduri pentru formare pentru consilier/ psihoterapeut sub supervizare – minimum 200 – 500 de ore formare) Stadiul III al formării şi certificării în psihoterapie şi consiliere: .grupuri formare în PEU pentru avansaţi (stagiul II de specializare postuniversitară.sper. comenzi de cărţi şi reviste: tel. certificări. 031. Curs de formare profesională continuă în Psihologie Clinică (96 ore.10.104.

d) textul propriu-zis. în special psihoterapia experienţială. sub egida Societăţii Române de Psihoterapie Experienţială. Each article will be sent to two scientific personalities who will evaluate it. Articles will be sent as a manuscript in Romanian and English or French language. f) tables/ figures. drepturile de copyright revin Editurii SPER Cons Edit. precum şi afilierea lor. b) electronic submission. Each article which will not overpass 25 pages (A4 format. consilierea psihologică. 8. Eforie. Bucharest. Dacă şi a doua oară articolul nu este avizat favorabil de cei doi referenţi. b) abstract. Eforie Street. În cazul în care ambii referenţi oferă un aviz favorabil. terapiile de familie. b) prin e-mail. Child and adolescent therapy. el va fi respins definitiv. Also the author has obligation to send a letter in order to assure editor the article was not simultaneously sent to other journals and if the article will be published copyright is transferred to Romanian Society for Experiential Psychotherapy. Peer Review Any article is admitted for publication only on the basis of scientific advice. Et. Psychological counseling. abstract and key-words in Romanian. 8. In the case both referees offer a positive report the article will be published.com.com. written in Romanian and both English and French. 49. Acceptarea manuscriselor Orice articol este admis pentru publicare numai pe baza avizului ştiinţific. Ap. 8. care nu poate depăşi un număr de 25 de pagini (format A4. 44. articolul urmează să fie publicat. d) complete text of article. Odată cu articolul. Articolele pot fi trimise în două moduri: a) prin poştă. nr. împreună cu un disc (preferabil DOS format). autorul va trimite o scrisoare prin care asigură editorul că acesta nu a fost trimis simultan şi altor reviste şi că. Psychopathology and social psychotherapy. INSTRUCTIONS TO AUTHORS In order to be published in Journal of Experiential Psychotherapy it can be sent studies and researches regarding: Psychotherapy. Et. 8. Dacă referenţii fac unele sugestii pentru îmbunătăţirea calităţii articolului. psihopatologia şi psihoterapia socială. e) references. Psychopathology and clinic psychology. terapia copilului şi adolescentului. with the title. la adresa: Iolanda Mitrofan. la 1. c) maximum 5 cuvinte cheie (trilingv). which can not overpass 200 words. no. Ap. English and French). 65 . e) referinţe bibliografice. atunci acesta este remis autorului pentru refacere. fourth edition. If both referees not approve the new form of article it will be definitive rejected. atât în limba română. a 4-a ediţie. Sector 5. as well as their affiliation. psihopatologia şi psihologia clinică. Str. Sector 5. c) maximum 5 key words (in Romanian. at the address: sperpsi@gmail. December 2008 INSTRUCŢIUNI PENTRU AUTORI Pot fi trimise pentru a fi publicate în Revista de Psihoterapie Experienţială studii şi cercetări privind: psihoterapia. Ca standarde de publicare vor fi folosite cele incluse în Publication Manual of the American Association. In no way the author will know these referees. ce nu poate depăşi 200 de cuvinte. Fiecare articol va fi trimis la 2 referenţi ştiinţifici. engleză şi franceză şi cu textul în limba română (obligatoriu cu diacritice) şi engleză (sau franceză). f) tabele/ figuri. terapiile holistice şi complementare. Fiecare articol. All articles will be sent in 2 copies in one of the two ways: a) by mail. după care se reia procedura de evaluare. nr. As standards for publication will be used those included in Publication Manual of the American Psychological Association. 49. together with a computer disk (regularly DOS format) at the address: Iolanda Mitrofan.5 rows) will compulsory contain: a) complete name of author or authors. rezumatul şi cuvintelecheie în limba română. Articolele vor fi trimise în limba română şi limba engleză (sau franceză). cât şi în cele două limbi străine. Holistic and complementary psychotherapies. at 1. especially Experiential psychotherapy. English and French and the text of article in Romanian and English (or French). If the report contains some suggestions relating the article’s quality this will be sent to the author for improvement and after that will be applied again evaluation procedure. la adresa: sperpsi@gmail. b) rezumatul. dacă articolul va fi publicat.Journal of Experiential Psychotherapy.5 rânduri) va conţine obligatoriu: a) numele complet al autorului sau autorilor. Family therapy. Bucureşti. cu titlul. fără ca autorul să ştie cine sunt aceştia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful