UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

Absolvent:

CONSTANŢA 2008
1

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

PROMOVAREA TURISMULUI GASTRONOMIC ÎN JUDEŢUL TULCEA

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

Absolvent:

CONSTANŢA 2008

2

CUPRINS
Introducere ……………………………………………………………………………… Capitolulu I. Elemente definitorii ale potenţialului turistic al judeţului Tulcea……. 1.1.Localizarea şi caracterizarea judeţului Tulcea………………………. 1.1.1. Scurt istoric al judeţului Tulcea…………………… 1.1.2. Aşezarea geografică 1.2.Resurse turistice naturale existente în judeţul Tulcea 1.2.1. Relieful 1.2.2. Clima 1.2.3.Reţeaua hidrgrafică 1.2.4.Solurile 1.2.5.Bogăţiile naturale ale subsolului. 1.2.6.Flora 1.2.7.Fauna 1.3.Potenţialul turistic antropic al judeţului Tulcea Capitolu II. Infrastructura generală şi infrastructura turistică 2.1.Infrastructura pentru transport 2.1.1.Transporturile feroviare 2.1.2.Transporturile rutiere 2.1.3.Transporturile nalale 2.1.4.Transporturile aeriene 2.2.Structuri turistice de primire 2.2.1.Structurile turistice de primire cu funcţiuni de cazare 2.2.2. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune Capitolul III. Cererea turistică manifestată în judeţul Tulcea în perioada 2004-2007………………………………………………………… 3.1.Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare 3.1.1. Sosiri ale turiştilor în structurile turistice de primire cu funcţiuni de cazare 3.1.2.Înnoptări ale turiştilor în structurile turistice de primire cu funcţiuni de cazare 3.2. Calculul indicatorilr specifici circulaţiei turistice 3.2.1. Durata media a sejurului 3.2.2. Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare 3.2.3. Densitatea turistică în raport cu suprafaţa judeţului Tulcea 3.2.4. Densitatea turistică în raport cu populaţia judeţului Tulcea Capitolul IV. Promovarea turismului gastronomic practicat in delta dunarii Studiu de caz………………………………………………………………………….. 4.1. Aspecte definitorii ale turismului gastronomic 4.1.2. Specificul bucătăriei ardeleneşti

3

4.1.3. Specificul bucătăriei bănăţene 4.1.4.Specificul bucătăriei munteneşti 4.1.5. Specificul bucătăriei olteneşti 4.1.6. Specificul bucătăriei moldoveneşti 4.1.7. Specificul bucătăriei dobrogene 4.2. Tradiţii şi specialităţi culinare specifice Deltei Dunării 4.2.1. Structura etnică a locuitorilor din judeţul Tulcea 4.2.2. Specificul comunităţii greceşti din judeţul Tulcea 4.2.3. Specificul comunităţii turcilor tătari din judeţul Tulcea 4.2.4. Specificul comunităţii ruşilor lipoveni din judeţul Tulcea 4.3. Promovarea turismului gastronomic în oraşul Sulina…………........…………………............. Bibliografie

4

Judeţul Tulcea. Adresându-se unor segmente sociale largi şi răspunzând pe deplin nevoilor acestora. pentru cumpărături. cu o valoare ecologică remarcabilă şi prezenţa multor specii floristice şi faunistice pot constitui un punct de atracţie pentru doritorii de peisaje indedite. Pe teritoriul judeţului Tulcea convieţuiesc în armonie. 5 . ascuţite şi pereţi abrupţi. cu un relief de tip alpin. În turism se disting două categorii de relaţii: relaţii materiale. şi relaţii imateriale. cca. ştiinţific. cu civilizaţia. de secole. monumentele arhitecturale. religios. rezultate din contactul cu populaţia locală. Numărul mare de mănăstiri şi lăcaşe de cult sunt în aşteptarea credincioşilor de pretutindeni. prin caracterul său de masă şi prin conţinutul complex. La fel şi Munţii Măcinului. dispune de un bogat potenţial natural şi antropic ce se aşteptă a fi descoperit. caracterizat pe scurt. cât şi internaţional. asupra relaţiilor interumane naţionale şi internaţionale. odihnă şi divertisment. puternic ancorat în viaţa societăţii şi. care apar atunci când turiştii recurg la anumite servicii plătite. commercial expoziţional. ca atare. muzeele şi alte obiective turistice interesante de pe tot cuprinsul judeţului oferă o mulţime de posibilităţi pentru petrecerea timpului. apare ca un fenomen economico-social specific civilizaţiei moderne. pentru vânătoare şi pescuit.INTRODUCERE Turismul. cultural. Motivaţiile pentru practicarea turismului sunt diversificate şi cu ajutorul lor se pot distinge multe forme de turism: pentru recreere. de agreement. De asemenea. cultura. montan şi de sporturi de iarnă etc. turismul antrenează un vast potenţial material şi uman. influenţat de evoluţia ei. o zonă încă prea puţin cunoscută şi valorificată din punct de vedere turistic. cu creste stâncoase. Delta Dunării. tradiţiile. cu implicaţii importante asupra evoluţiei economiei şi societăţii. iar siturile arheologice. de tratament şi balneoclimateric. instituţiile publice din zona vizitată. atât la nivel naţional. 17 etnii ale căror obiceiuri şi credinţe au fost integrate în viaţa culturală şi spirituală a regiunii. Dintre acestea. sportiv. un paradis faunistic şi floristic. cu peisaje de neuitat şi bălţi pline cu peşte reprezintă o premisă pentru practicarea turismului în cele mai variate forme. turismul se detaşează printr-un înalt dinamism.

preparatele lor fiind apreciate atât de locuitorii judeţului.grecii. 6 . şi în special ruşii şi lipovenii sunt cei care şi-au păstrat tradiţiile şi modul de viaţa. care au împrumutat multe din bucatele tradiţionale lipoveneşti sau turceşti. şi tocamai de aceea trebuie ca această zonă să fie făcută cunoscută. Chiar dacă turismul gastronomic reprezintă o formă de turism relativ nouă la noi în ţară. el este practicat cu succes în alte locuri şi de aceea merită ca o încercare de promovare a produselor culinare tradiţionale din zona Tulcea. dar pe lângă acestea mai sunt multe delicatesuri care merită încercate. turcii şi tătarii. Fiecare etnie are secretele ei în domeniul gastronomic. iar arta culinară specifică fiecărei comunităţi reprezintă baza turismului gastronomic pe teritoriul judeţului. ea beneficiind de un potenţial turistic foarte ridicat. dar şi de turiştii care au vizitat judeţul. Cei mai mulţi sunt impresionaţi de specificul locuitorilor din Delta Dunării şi de bucătăria tradiţională de aici. Toţi turiştii care au vizitat această zonă au gustat măcar un borş de peşte sau o baclava.

Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic. LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZAREA JUDEŢULUI TULCEA 1. 1 Datorită poziţiei sale geografice. provocată de mutaţii social-economice şi de sărăcia endemică din metropolă. Popovici I. cele de la Agighiol. SCURT ISTORIC AL JUDEŢULUI TULCEA În judeţul Tulcea.2 Dintre toate descoperirile din judeţul Tulcea. Începând cu secolul al IV-lea î.e.e..e. Gavrilă S. Petre Coteţ.n.500-2. În anul 44 î.. Buerebista uneşte Dobrogea cu statul centralizat dac pentru o scurtă perioada de timp.1.n. 1975. arheologii au descoperit urme ale existenţei umane datând din neolitic (aproximativ 5. 1 2 Coteţ P. TULCEA – Ghid turistic. pag. Enisala şi Teliţa aduc un aport substanţial în elucidarea vieţii materiale şi spirituale a geţilor din această zonă. Callatis.n..e.. Tomis. Bucureşti. Murighiol. asistăm la o adevărată explozie de aşezări sau necropole getice pe tritoriul Dobrogei. Astfel apar oraşele Histria. 19.1. la care se adauga mai tarziu Axiopolis (lângă Cernavodă) ş. Ioan Popovici. pag.1. după numele localităţii unde s-au făcut primele descoperiri (astăzi comuna Baia. Dobrogea este primul teritoriu din ţara noastră unde cultura neolitică îşi incheie activitatea către sfârşitul mileniului al III-lea î.e.n. 7 . În secolele VII-VI î. judeţul Tulcea). sau pe scurt “cultura Hamangia”.n. Primii locuitori ai acestei epoci au fost numiţi în mod convenţional ca purtătorii culturii Hamangia.a. se produce colonizarea greacă în bazinul Pontului Euxinus. 22.).CAPITOLUL I ELEMENTE DEFINITORII ALE POTENŢIALULUI TURISTIC AL JUDEŢULUI TULCEA 1.799 î. Editura……Bucureşti. 1975.

Primul secol e.n. a marcat începerea dominaţiei romane în Dobrogea, dominaţie care a durat şapte secole. În secolele II şi III e.n., Dobrogea cunoaşte o perioadă de dezvoltare. Hărţile timpului3 ilustrează puternica reţea de drumuri şi fortificaţii ale Scythia Minor. Numai pe limes-ul judeţului Tulcea de azi sunt înscrise 10 castre militare romane, iar urmele lor se conturează până în prezent: la Tulcea se află ruinele cetăţii Aegyssus, la Isaccea – Noviodunum, la Turcoaia – Troesmis, la Măcin – Arrubium, la Garvăn – Dinogeţia etc. 4 Dominaţia împăratului Diocleţian, de la 284 până la 305 e.n. înseamnă, pentru regiunea dintre Dunăre şi Mare, nu numai obţinerea unui nume nou, Scythia Minor, ci şi începutul epocii de sfârşit al Imperiului roman, numită perioada romano-bizantină. 5 Apariţia creştinismului a constituit un fenomen care a promovat pe teritoriul dobrogean arta bizantină. Pe pământul Dobrogei continuă să se descopere tot mai multe aşezări din perioada secolelor VII-XI. Dintre staţiunile cunoscute de pe teritoriul judeţului Tulcea, cele mai cercetate sunt aşezarea şi necropola de la Beroe (Piatra Frecăţei), a cărei continuitate din perioada romană şi romano-bizantină până în secolul al X-lea, dă istoriei cele mai de seamă valori documentare de viaţă materială şi spirituală a locuitorilor de aici. 6 În secolele XII-XIV, genovezii au construit fortificaţii puternice la Chilia, Enisala şi Vicina. În secolul al XIV-lea, domnitorul Mircea cel Batrân şi-a extins dominaţia peste Dobrogea. Domnia lui Mircea peste Dobrogea a fost însă de scurtă durată deorece la 1416 armatele otomane au invadat regiunea de unde nu vor mai pleca decât după patru secole şi jumâtate, în urma războiului de independenţă. În timpul razboaielor ruso-turce din secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIXlea, Dogrogea devine principalul teatru de razboi fiind pustiită şi devastată, şi numită atunci Drumul Tătarilor sau Drumul Razboiului. Otomanii au acceptat aşezarea lipovenilor, ucrainienilor şi bulgarilor veniţi din nordul Crimeii, a germanilor din sudul Rusiei, cât şi a grecilor, evreilor şi armenilor aduşi aici de comerţul înfloritor.
3 4

Tabula Peutingeriana şi Itinerarium Antonini Petre Coteţ, Ioan Popovici, Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic, Bucureşti, 1975, pag. 24. 5 Petre Coteţ, Ioan Popovici, Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic, Bucureşti, 1975, pag. 24. 6 Petre Coteţ, Ioan Popovici, Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic, Bucureşti, 1975, pag. 25.

8

Războiul de independenţă (1877-1878) a pus capăt dominaţiei otomane care a influenţat viaţa etnografică, numele şi cultura locală. În noiembrie 1878, după 460 de ani de stăpânire a Imperiului Otoman, Dobrogea, străvechi pământ românesc, revenea la patria mamă. Pe 14 noiembrie 1878, trupe româneşti din Divizia Ploieştilor, conduse de generalul Anghelescu, îşi făceau o intrare triumfală în Tulcea. Întregul oraş era cuprins de o atmosferă de sărbatoare, tulcenii întâmpinându-şi fraţii cu o bucurie greu de descris în cuvinte. Generalul Anghelescu va fi întâmpinat la intrarea în oraş de prefectul numit de regele Carol, de oficialităţile oraşului şi de înalte feţe bisericeşti. În 1879, judeţul Tulcea a fost format ca unitate administrativ-teritorială, având ca reşedinţă administrativă oraşul Tulcea, cea mai populată localitate din Dobrogea la acea vreme. În primele decenii ale secolului XX, în viaţa judeţului Tulcea intervin elemente noi, generate de dezvoltarea porturilor Tulcea şi Sulina şi de extinderea suprafeţelor cultivate. Abia după eliberarea patriei, în procesul edificării socialiste a întregii ţări, în judeţul Tulcea se înregistrează un continuu şi puternic avânt al vieţii social-economice.7

1.1.2. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ
Judeţul Tulcea se situeaza în extremitatea sud-estica a României şi ocupă jumătatea nordică a provinciei istorice Dobrogea, a cărei însemnătate vine din aşezarea sa la gurile Dunării şi ieşirea la Marea Neagră. Paralela de 45º latitudine nordică taie judeţul Tulcea în partea centrală, iar meridianul de 29º 41’ 24" longitudine vestică străbate oraşul Sulina 8, care este extremitatea estică a României. Înconjurat din trei parţi de apă, judeţul se învecinează: la vest cu judeţele Brăila şi Galaţi, la nord cu Ucraina prin graniţe naturale - Dunărea, la est cu Marea Neagră, având hotar terestru doar la sud cu judeţul Constanţa. Suprafaţa judeţului este de 8 499 km² (3.5% din suprafaţa României) din care 42.5% sunt reprezentate de teren agricol, 41.6% apă şi mlaştini, 11.2% păduri. Populaţia judeţului
7 8

Petre Coteţ, Ioan Popovici, Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic, Bucureşti, 1975, pag. 26. http://www.tulcea-turism.ro/Imag_Resurse/Tulcea_Turism_Romana/Relief_si_clima.htm

9

Tulcea este de 25 0641 locuitori. Gradul de urbanizare este de 49%. Judeţul are cea mai mică densitate, 29.7 locuitori/km², faţă de media pe ţară de 91 locuitori/km², acest lucru datorânduse suprafeţei mari acoperită de ape. Tabelul 1.1. Populaţia judeţului Tulcea, a municipiilor şi oraşelor sale la 1 iulie, în perioada 2004-2007 Judetul Tulcea Municipii Tulcea Babadag Isaccea Macin Sulina Anii Numar locuitori 2004 2005 2006 92676 10239 5313 11125 4708 92874 10145 5312 11099 4606 124036 128449 252485 92652 10278 5284 11034 4630 123878 127736 251614 2007 92379 10146 5341 11011 4593 123470 127171 250641

Populatie urbana 124061 Populatie rurala 129358 Populatie judet 253419

Sursa: Anuarul statistic al României, ediţiile 2004-2007, Institutul Naţional de Statistică

Reşedinţa administrativă a judeţului este oraşul Tulcea, situat pe malul drept al Dunării, la mila 40 şi cu o populaţie de 92 379 locuitori, fiind cel mai important centru comercial al judeţului. Din punct de vedere etnic, structura populaţiei este după cum urmează: români 88.7 %, ruşi (incluzând lipovenii) 7.5%, ucrainieni 1.4%, turci şi tătari 1.3%, rromi 0.5%, greci, armeni, evrei, italiani, germani 0.4 %. Din punct de vedere al religiei structura populaţiei este: români ortodocşi 91.1%, români ortodocşi de rit vechi 6%,musulmani1.3%.9 Judeţul cuprinde 51 de unităţi administrativ-teritoriale, din care: Municipiul Tulcea, cu o treime din populaţia judeţului, 4 oraşe: Babadag, Isaccea, Sulina şi Măcin, şi 46 de commune.

9

http://www.apmtl.ro/prezentare_judet.html

10

Tabelul 1.2. Organizarea administrativă şi teritorială, în perioada 1990-2007 Anii Numarul oraselor si Din care: 1990 2000 2003 2004 2005 2006 2007 municipiilor 5 5 5 5 5 5 5 municipii 1 1 1 1 1 1 1 Numarul comunelor 43 43 44 45 46 46 46 Numarul satelor 133 133 133 133 133 133 133

Sursa: http://www.tulcea.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=470

1.2. RESURSE TURISTICE NATURALE EXISTENTE ÎN JUDEŢUL TULCEA
1.2.1. RELIEFUL
Datorită poziţiei sale geografice, judeţul Tulcea are aproape toate formele de relief din România. Aici se întalnesc două grupe distincte de unităţi de relief: relieful înalt, cel mai vechi din ţara noastră, şi relieful jos, cel mai nou din ţara noastră. Relieful tulcean variază între 0 m altitudine la nivelul Mării Negre (localitatea Sfântul Gheorghe) şi 467 m altitudine (în vârful Greci din Munţii Măcinului). Relieful înalt, care formează horstul dobrogean, ocupă partea centrală a judeţului, unde predomină munţii şi dealurile tocite de acţiunea îndelungată a factorilor externi şi este reprezentat prin Munţii Măcinului, Dealurile Niculiţelului, Dealurile Tulceai, Podişul Babadagului şi partea nordică a Podişului Casimcei.10 Munţii Măcinului reprezintă cel mai evident martor al orogenezei hercinice la noi în ţară, care s-a format la sfârşitul paleozoicului şi din care n-a mai rămas astăzi decât un ciot deluros ce domină ostrovul Brăilei. Munţii Măcinului se desfăşoară pe linii paralele sub forma mai multor culmi, mai numeroase în sud şi una singură în nord – pintenul Bugeacului. În
10

Petre Coteţ, Ioan Popovici, Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic, Bucureşti, 1975, pag. 9.

11

Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic. Zona Tulcea prezintă un relief larg vălurit. cu câteva depresiuni şi câmpii interioare. iar la gura braţului Sfântul Gheorghe a apărut insula Sacalin. 10.5 m. pe care se dezvoltă un relief în trepte. Bucureşti. inundabile. extinse pe cca.. lacolitic.12 Delta înaintează în mare în dreptul gurilor de vărsare ale Dunării: la gura braţului Chilia se formează o deltă secundară. situată la periferiile de vest şi nord ale judeţului. nord şi est. se poate spune că este un “muzeu geologic natural”. în care eroziunea foarte accentuată şi îndelungată a scos la zi granitele cu aspectul lor structural. din care o parte se varsă în mare. cu o foarte mică înclinare de la vest la est. acestea fiind acoperite cu un strat de loess de 5 până la 30m. Ciocârlan V. lunca Dunării. 11 Dealurile Niculiţelului reprezintă continuarea directă a Munţilor Măcinului. altitudinea medie a reliefului deltei fiind de 0. pag. Treptele marginale ale horstului dobrogean. cu altitudini şi aspecte diferite de pseudoterase şi de glacisuri piemontane acoperite cu loess. cu dealuri puternic erodate. din vest. de cueste (coaste) şi suprafeţe structurale. În cadrul Podişului Babadag se remarcă o importantă linie de falie. Circa 3/4 din suprafaţa deltei este situată la altitudini pozitive şi 1/4 sub nivelul de 0 m al mării.7 milioane tone) transportate anual de Dunăre. Podişul Babadagului este constituit dintr-o întinsă cuvertură sedimentară. pag. dispusă sub forma unui larg sinclinoriu. Relieful deltei este plan. 1975. Ioan Popovici.7. atât în ceea ce priveşte constituţia petrografică. FLORA DELTEI DUNĂRII. care separă Podişul Dobrogei de nord de Podişul Dobrogei Centrale. între Peceneaga (la nord-vest) şi Camena (la sud-est). 12 . fac trecerea spre regiunile joase. Prin aluviunile 11 12 Petre Coteţ. Horstul dobrgean a avut o evoluţie în timp foarte frământată. aceşti munţi au forma unui anticlinoriu. astfel încât. 62% din teritoriul judeţului Tulcea includ Delta Dunării. 1994. Fenomenul de înaintare a deltei în detrimentul mării se datorează cantităţii mari de aluviuni (58. Unităţile joase de relief. iar restul se depune în cuprinsul deltei contribuind la aluvionarea sa continuă. Aici găsim incluse formaţinuni cu o mare variabilitate. Editura Ceres.general. precum şi câmpia lagunară din preajma Lacului Razelm. dar cu altitudini mai mici. cea mai nouă formaţiune de relief a României. Bucureşti. cât şi în ceea ce priveşte vârsta. ca orientare a culmilor.

15 Grindul Letea are altitudinea maximă din Deltă (13m) şi reprezintă o mare acumulare de nisip. care însoţesc braţele Dunării şi sunt orientate pe direcţia vest-est. 13 Uscatul deltaic reprezintă 13% din suprafaţă şi este reprezentat prin: grinduri fluviatile (longitudinale). cea mai lată plajă din ţară.ro/geografie. grinduri continentale ce reprezintă resturi din uscatul predeltaic: Chilia şi Stipoc. vor face ca procentul uscatului să crească în detrimentul reliefului negativ. de la nord) inclusă deltei datorită formării şi evoluţiei braţului Chilia şi este acoperit cu loess. Bucureşti. praful eolian etc. iar relieful negativ este exemplificat prin: braţele Dunării. Grindul Sărăturile.delta-dunarii. la care se adaugă resturile organismelor moarte. monument al naturii (rezervaţie de flora). situat la vărsarea braţului Sfântu Gheorghe în mare. dispusă în fâşii aproape paralele sub forma unui evantai. canale.delta-dunarii. acestea fiind cele mai impunătoare în peisaj şi cele mai atractive pentru botanişti. Cantitatea de aluviuni adusă anual de către fluviu. Caraorman. Pe acest grind se află pădurea Hăşmacu Mare-Letea.14 Grindurile marine sunt formate din nisipuri modelate de vânt sub formă de dune. Grindul Caraorman (cu o altitudine maximă de 8m) reprezintă de asemenea o mare acumulare de nisip. Editura Ceres. Grindurile şi ostroavele reprezintă relieful pozitiv al deltei.asp 15 Vasile Ciocârlan: FLORA DELTEI DUNĂRII. grinduri fluvio–maritime (transversale) orientate pe direcţia nord-sud: Letea..html http://www. Grindul Stipoc (cu altitudinea de 3m) este mult erodat (genetic este tot un grind continental).5-5m.16 13 14 http://www.deltadunarii. Ivancea. Dranov etc. pe ţărm. s-au creat în Pleistocen sistemul de grinduri conjugate din Delta Dunării. având altitudini de 0. gârle. 1994.html 13 .9. formează. bălţi şi lacuri. cu un relief de dune.ro/istoric.. 16 http://www. Grindul Chilia (cu altitudinea de 9m) este o porţiune a uscatului predeltaic (Câmpia Bugeacului. Sărăturile.aduse de Dunăre sau resedimentate de curentul circular al Mării Negre.ro/geografie. pag. mlaştini.

Terenurile joase cuprind mlaştini. în zona de deal. Ioan Popovici.19 Vara.). braţe secundare (Tătaru. 1994. Acestea sunt terenuri inundabile şi parţial. din necesitatea de a conserva procesul natural de evoluţie. Babina. Merhei etc. Bucureşti. vânturile puternice aduc aer cald şi uscat care usucă pamântul şi transformă solul în praf.17 Câmpia lagunară Razelm-Goloviţa se caracterizează prin predominarea elementului acvatic şi prin prezenţa unor rare grinduri marine. Este o câmpie umedă datorită numeroaselor lacuri care se află aici.). Ioan Popovici. 67 milioane tone de aluviuni depuse de fluviu. Letea (pădure cu aspect tropical.9. Editura Ceres. marcate adesea de viscole şi cu fenomene de nivaţie destul de frcvente. pag. cu un pronunţat caracter excesiv. aflată la cea mai mare altitudine).2. în partea de vest. dintre care cele mai importante sunt Crapina şi Jijila. 17 18 Petre Coteţ. pag. 1975. datorită celor cca. fauna şi flora specifice: Roşca-Buhaiova (în împrejurimile Lacului Roşca există cea mai mare colonie de pelicani din Europa). ostroave (Tătaru. Sacalin-Zătoane (situată în apropiere de Sfântu Gheorghe. canale (Litcov. Petre Coteţ. ca şi prin întinderea mare a eleşteelor sau pepinierelor piscicole pe latura de est şi de nord a lacului Razelm. 14 . În Deltă există 18 zone strict protejate. îndiguite şi desecate. unul dintre rarele locuri unde poate fi întâlnit pelicanul creţ) etc. ca urmare a evaporaţiei de pe întinsele suprafeţe de apă). Matiţa. lacuri (Isac. de unde se prelungeşte spre est până la Ceatalul Chiliei şi oraşul Tulcea.). relicte sau actuale. Obretin. Lunca Dunării este o cîmpie aluvială predeltaică care se continuă din Balta Brăilei spre nord prin localităţile Smârdan şi 23 August. gârle. dar cu umiditate atmosferică ridicată (în zonele deltei. 19 Vasile Ciocârlan: FLORA DELTEI DUNĂRII.2. ierni reci. Temperaturile sunt mai scăzute în vest. Dunăvaţ etc. 1975. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic. CLIMA Clima judeţului Tulcea este temperat-continentală. Cernovca etc. prin amplitudi mari de temperatură şi prin precipitaţii reduse. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic. Suprafaţa deltei creşte anual cu 40m. manifestat prin veri calde şi secetoase. 17. pag. 14.). Cernovca etc. Bucureşti. Bucureşti. 18 1. Dranov.

viteza vândului este mai mare decât vara. de dezvoltarea diferitelor sisteme barice care traversează ţara noastră şi.6 º C). iar minima absolută. variaţiile între diverse puncte din judeţ fiind destul de mari. în al doilea rând.3m/s.Zona litoral-maritimă a regiunii se caracterizează printr-un climat mai blând. În timpul verii. sub forma brizei de mare (ziua) şi brizei de uscat (noaptea) care se resimte la o distanţă de 10-15km spre interiorul uscatului. s-a înregistrat la staţia meteorologică Mircea Vodă (20 august 1945). în primul rând.8ºC.1ºC la Sulina şi Isaccea şi 10. Vânturile predominante bat cu o frecvenţă mai mare dinspre nord-est (18. care străbate judeţul pe o lungime de 276km. urmate de cele dinspre nord-vest (17. la Tulcea (24 ianuarie 1943). Vânturile cele mai frecvente sunt cele din sectorul nordic şi sudic. Iarna. viteza vânturilor şi frecvenţa acestora în judeţul Tulcea sunt mari. Temperatura maximă. 20 http://www. Dealtfel. Sulina şi Sfântu Gheorghe. aproximativ 10% din lungimea ei totală.7ºC la Babadag.2.8 şi 5.apmtl. cu veri a căror căldură este atenuată de briza răcoroasă a Mării Negre şi ierni cu temperaturi nu prea coborâte (media termică a lunii celei mai reci.1%). 1. Temperatura medie anuală variază între 11. în condiţii de stabilitate atmosferică.3%).html 15 . ceea ce îl îndreptăţea pe geograful Constantin Brătescu să supranumească această zonă “drumul vântului”. de relieful accidentat al judeţului.3.ro/prezentare_judet. este de –0. REŢEAUA HIDROGRAFICĂ Cel mai important element pentru hisrografia judeţului Tulcea este fluviul Dunărea. vărsându-se în Marea Neagră prin trei braţe: Chilia.20 Regimul vânturilor este determinat. se manifestă o circulaţie termică locală a aerului. Precipitaţiile medii anuale însumează cantităţi cuprinse între 359 mm la Sulina (cele mai mici din ţară) şi 455 mm la Isaccea. 39. -26. dinspre est (15. la Sulina.5ºC.2%) şi dispre nord (13%) cu viteze medii anuale cuprinse între 0.

60% din totalul apelor fluviului. lăţimea maximă 300m şi adancimea maximă 34m. el atinge cca. 18 000 m³/s. Braţul Tulcea se întinde între ceatalurile Chilia şi Sfântu Gheorghe. după circa 19km. se pot grupa după locul de vărsare astfel: a) ape care se varsă în Dunăre. Braţul Sfântu Gheorghe este cel mai vechi braţ de vărsare al Dunării în mare. Braţul Sulina este cel mai scurt. Isaccea. 17. pot circula nave de 7 000 t). Peceneaga. Este folosit numai pentru navigaţie de interes local. iar vara şi toamna. lăţimea maximă 550m şi adâncimea maximă 26m. mici şi cu o importanţă economică redusă. Are o lungime de 105km până la Periprava. Bucureşti. la cca. 70km de ţărmul mării. se desface în alte două braţe: Sulina şi Sfântu Gheorghe. De la Smârdan şi pâna la Ceatalul Chilia curge pe o singură albie. Are lungimea de 64km. atinge teritoriul judeţului la extremitatea sud-vestică. Dunărea Veche.7% din apele fluviului şi este canal de trafic fluvio-maritim (la adâncimea minimă obligatorie de 7. 19. Dunărea să se despartă în două braţe: Chilia şi Tulcea. Cerna. Celelalte ape curgătoare din judeţ. 1975. Ioan Popovici. situate în partea vestică şi nordică a judeţului. Transportă cca. pentru ca aici. 5km amonte de comuna Dăeni. la cca. pag. Are lungimea de 64km. 21 Petre Coteţ. până la cca. 6 000 m³/s. lăţimea maximă 250m şi adâncimea maximă 18m. are lungimea de 19km.8% din apele fluviului şi este folosit pentru navigaţie locală. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic. cu două grupări de ramificaţii şi o microdeltă proprie. Cele mai importante sunt: Topologu.32 m. puţine la număr şi cu un debit redus. care. Debitul Dunării cunoaşte variaţii destul de mari: primăvara şi vara. Transportă cca. 15. Luncaviţa. prin braţul său secundar. 40% din apele fluviului şi este cale principală de navigaţie. 16 . Lăţimea maximă este 1000m şi adâncimea maximă 39m. Transportă cca. mai drept şi mai amenajat braţ de vărsare. la Ceatalul Ismail. Transportă cca.Dunărea.21 Braţul Chilia este cel mai nordic braţ şi cel mai activ.

Racova. complexul lagunar Razelm s-a format în diferite etape. cea mai importantă zonă lacustră a ţării. Leahova cu 1 http://www.50-3m). Şontea. Dranov. Roşu tot cu 1 300ha. limanuri (la gura unor mici râuri).ropedia. lagune (vechi golfuri marine). de regulă cu suprafeţe întinse. Crapina. guri pe unde se face schimbul de ape). cu o suprafaţă de cca. De asemenea. Hidrografia Deltei 22 23 1 100ha.5 şi 3m.php?cat=1&id=45 17 . Dintre lacurile aflate în lunca Dunării. Se alatură acestora formaţiunile de natură depresionar-lacustră simple: ghioluri (adâncime 0. Matiţa. ele constituind principala sursă a producţiei de peşte. prin bararea unor golfuri marine de către cordoane litorale. Rotundu.rapitori.php?mod=judet&judet_id=20 http://www.5 şi 2m. gradul de mineralizare diferă: lacurile Razem şi Goloviţa au ape mai dulci. precum şi faptul că sunt legate cu braţele Dunării sau între ele printr-o ramificaţe de canale.23 Complexul Razelm. 4 componenete: sahale (foste braţe ale Dunării în curs de colmatare). Casimcea. 54 600ha. Merheiul Mare cu cca. Morfogenetic. Alte lacuri cu suprafeţe asemănătoare sunt: Gorgova. Puiu cu 800ha ş. mai importante fiind: Taiţa. Teliţa.22 Lacurile. Agighiol. Caracteristică lacurilor din deltă este adâncimea lor mică.24 Reţeaua hidrografică secundară a Deltei Dunării are.b) ape care se varsă în lacurile litorale ale Mării Negre. cu lungimi şi debite mai mari.ro/apele. Somova şi Câşla. mlaştini (ape puţin adânci care pot seca).ro/index. cele mai importante sunt: Jijila.a. în linii mari. gârle (sahale de mici dimensiuni).deltadunarii. Adâncimile sale variază între 2.ro/articole_arata. Obretin etc. cel mai mare fiind lacul Dranov. deversat aici prin canalele Dranov şi Dunavăţ. respectiv aproape 75% din suprafaţa întregului complex. Fortuna cu peste 900ha. Ceamurila. datorită aportului de apă din braţul Sfântu Gheorghe. 000ha. cu peste 2 000ha. fiind situate de-a lungul Dunării.asp 24 http://www. cu 1 300ha. canaluri (sahale rectificate şi dragate). în Delta Dunării şi pe litoralul Mării Negre sunt mult mai bine reprezentate. Saon.). periboine (spărturi de litoral. variind între 0. Fortuna. este reprezentat în judeţul Tulcea prin lagunele Razem şi Goloviţa. japşe (ape de la viituri) şi complexe: lacuri depresionare (Padina. ca cele din vest şi nord. În Delta Dunării există un număr însemnat de lacuri. Slava.

în zona Tulcea şi în zona Casimcea-Dorobanţu se produce fenomentul de eroziune. 1975. mai accentuat acolo unde învelişul vegetal este slab dezvoltat. O altă caracteristică a litoralului marin ce aparţine judeţului Tulcea o constituie modificarea neîncetată a configuraţiei ţărmului datorită influenţei gurilor de vărsare ale Dunării.4. 12. judeţul Tulcea se caracterizează prin predominarea solurilor de climă aridă. În aceleaşi sectoare se găsesc şi soluri halomorfe. precum şi situarea judeţului întro zonă de tranziţie de la climatul continental al Europei estice la climatul temperat premediteranean al Peninsulei Balcanice.cuprinde totodată cordonul litoral corespunzător.html Petre Coteţ. 25 26 http://www. dar mai ales datoritaă curenţilor marini. la sud-est de Măcin şi în sectorul Dunavăţ. Bucureşti. între acesta şi zona înaltă a judeţului interpunându-se o zonă joasă de mlaştini şi lacuri. 18 . 1. Factorii pedogenetici care imprimă caracterele învelişului de sol sunt relieful. influenţată de vărsarea apelor dulci. În zonele Niculiţel şi Babadag. pag. în ultima zonă fiind frecvent răspândite solurile scheletice. SOLURILE Cu toate că în cea mai mare parte este înconjurat de ape. Ioan Popovici. 25 Judeţul Tulcea deţine mai puţin de jumătate din lungimea litoralului românesc al Mării Negre.2. ca şi în zona Culmii Pricopanului se întânlesc soluri brune podzolice.ro/romania/ro/turism/dd_hidro. Pe pantele mai accentuate din Culmea Pricopanului. roca de solificare. Ţărmul mării este jos şi nisipos. Platforma continentală se prelungeşte până la 100-200km în larg. zona maritimă situată în lungul ţărmului.26 Soluri freatice umede apar în jurul complexului Razelm. lată de 10-15km. Predominante în judeţul Tulcea sunt solurile bălane şi cernoziomurile carbonatice. cu o adâncime mai mică de 25m. soluri cu o răspândire largă şi care acoperă aproape toate arealele cu altitudini mai joase. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic. zonă în care se întânlesc şi soluri nisipoase.ici.

Consul şi Turcoaia.28 Granitele. climatului arid din reginue. atât în ceea ce priveşte valorificarea rocilor comune. Isaccea. uneori detritice. Cârjelari. 2005. o rezervă importantă reprezentând-o zăcământul de marmură de la Agighiol. 1975. 17. cât şi din punctul de vedere al potenţialului minier. caolin. cuarţite şi calcare marmoreene.27 1.2. calcare de diferite vârste. Bucureşti. mai puţin rezistente. mai puţin bogate în carbonaţi. Pe grindurile Chilia şi Stipoc se întânlesc soluri bălane formate pe depozite loesside. se extrag din carierele Camena. Tulcea. Greci. 19 . Nisipurile din delta maritimă. în comuna Somova. 1. la Slava Cercheză. folosite pentru mozaic.2. în podişul Babadag. Porfirele. granaţi. în special. de la unele în curs de formare până la soluri evoluate în timp. Sunt bogate în materie organică. BOGAŢIILE NATURALE ALE SUBSOLULUI Horstul dobrogean şi Delta Dunării prezintă interes practic.6 FLORA 27 28 Petre Coteţ. porfire. gresii.Delta Dunării este caracterizată printr-o varietate mare de soluri hidromorfe. zircon. Din cele mai vechi timpuri. se exploatează la Parcheş. mai ales cele de la Sfântu Gheorche. Sofia Vrabie: SFINXUL DELTEI MUNICIPIUL TULCEA – Ghid turistic. cele mai însemnate cariere fiind la Turcoaia. Dobrogea de nord şi nord-vest a constituit o sursă importantă de roci de contrucţie. conţin minerale grele ca: titan. cu excepţia arealelor din apropierea braţelor fluviale. foarte rezistente. Calcarele de diferite vârste sunt exploatate ca piatră de construcţie în carierele de la Zebil. 72. Măcin şi Piatra Roşie.5. iar in nordul grindului Letea şi în sudul grindului Caraorman se întânlesc nisipuri mobile. se exploatează în zona de vest a judeţului. Tulcea. Rezerve de marmură şi calcar marmorean. pag. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic. Din carierele judeţului Tulcea se extrag diferite varietăţi de granite. Ioan Popovici. pag. Editura Harvia. Unele areale au potenţial ridicat de salinizare datorită.

de cel muntos şi de întinsele suprafeţe acvatice şi de lunci. precum şi cu mici pâlcuri de păduri. desţelenită în proporţie de peste 95%. legate de fondul general al climatului de stepă. Editura Ceres. 29 Silvostepa se interpune ca o zonă de trecere de la stepă la pădure sub forma unor fâşii înguste. Horsul Dobrogean determină existenţa a 3 zone biogeografice: stepa. pag. 13. alături de elementele autohtone. variabilitatea vegetaţiei este determinată şi de temperatură. Flora Deltei Dunării însumează 955 specii. În acelaş timp. negara. de relief deluros. determinate de factori multipli. iarba mare. între care. Ultimul factor împarte unitatea administrativă în două zone distincte: Horstul Dobrogean şi Delta Dunării. există.Vegetaţia judeţulului Tulcea se caracterizează prin bogăţie şi diversitate. Solurile fiind fertile sunt folosite pentru agricultură.30 29 30 Petre Coteţ. precipitaţii. carpen. Ioan Popovici. Bucureşti. Zona stepei. 1994. peliniţa. pe primul loc. fânuţa cu bulbi şi colilia. silvostepa şi pădurea. constituite din stejar pufos şi stejar brumăriu şi amestecuri de jugastru. apar elementele pontice: otrăţelul. ulm. Local apare şi fagul. plus 64 subspecii de plante reprezentând cca 1/3 din totalul de specii cunoscute în flora României. O mare răspândire o au gramineele adaptate regiunilor uscate: păiuşul. vânturi. Bucureşti. Aceasta apare în îmbinare cu terenurile agricole. balcanice şi din stepa asiatică. Pe lângă speciile autohtone. În judeţul Tulcea. 20 . soluri şi condiţii fizico-geografice. în care este foarte abundent teiul şi jugastrul. păr pădureţ. vegetaţia spontană ocupă suprafeţe restrânse pe pantele mult înclinate şi coastele văilor. situat la punctul de interferenţă a unor mari regiuni floristice. porumbar şi specii caracteristice Dobrogei: păliur şi iasomie. Vasile Ciocârlan: FLORA DELTEI DUNĂRII. garoafa. se situează aşezarea geografică.17. cu pajiştile stepice secundare degradate. Vegetaţia prezintă câteva diferenţieri teritoriale. se întinde tentacular în depresiunile dintre formaţiunile înalte. tei. bărboasa. pag. În zona de stepă vegetaţia lemnoasă este reprezentată prin arbuşti: păducel. 1975. elementele mediteraneene: aişor pe o mică suprafaţă la marginea pădurii de la Slava Rusă şi elementele ponto-sudice şi siberiene: căciula mocanului şi mărgica. arţar. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic. extinsă în părţile de est vest şi sud ale judeţului. specii mediteraneene. În Podişul Babadag şi Munţii Măcin se întâlneşte un etaj forestier alcătuit îndeosebi din păduri de gorun.

în amestec cu salcia pitică si numeroase alte specii. 31 32 Petre Coteţ. papura. care împarte vegetaţia în terestră şi acvatică. care ocupă circa 78% din suprafaţa totală. viţa sălbatică. la care se adaugă cele cu frunze plutitoare: nufărul alb sau galben. 32 Sunt numite de localnici „ hăşmacuri”. http://www. diferiţi arbuşti (alun. păducel. plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor şi bălţilor transformându-se în insule plutitoare cu diferite mărimi care. Vegetaţia terestră ocupă suprafeţe reduse. În Delta Dunării predomină şi o vegetaţie de mlaştină stuficolă. pag.31 Pădurile amestecate sunt constituite din plop alb. plutica. Bucureşti.6m format dintr-o împletitură de rizomi de stuf şi de rădcini ale altor plante acvatice în amestec cu resturi organice şi sol. păşuni şă terenuri de cultură. cosorul etc.ro/Imag_Resurse/Tulcea_Turism_Romana/Delta_Dunarii. unde dau o nota caracteristică peisajului. lemn câinesc. este un strat gros de 1-1. Editura Scaiul. zăvoaie.În dezvoltarea vegetaţiei din deltă rolul principal revine regimului hidrologic şi variaţiei mici pe verticală a reliefului. Caraorman. 19. brădişul. iarba broaştelor. carpenul de pădure). Ioan Popovici. se deplasează pe suprafaţa apei. Chilia. plop. corn etc.htm 33 Gh. Stipoc şi diferite grinduri fluviatile. A. Mohan. în special pe grindurile cele mai înalte: Letea. Zăvoaiele sunt păduri de salcie în amestec cu frasin. care cresc pe grindurile fluviatile. împinse de vânt. 76.deltadunarii. rogozul. pag. 1975. Principalele specii sunt: stuful. sărmuliţa. meri şi peri pădureţi. porumbar. Acestor păduri care apar pe grindurile Letea şi Caraorman le este caracteristică şi prezenţa unor plante agăţătoare care le oferă un aspect de păduri tropicale (liana. coada calului etc. 1992. Georgescu: REZERVAŢII ŞI MONUMENTE ALE NATURII DIN ROMÂNIA. Ardelean. Sunt specifice deltei fluviale.ro/flora. arin. ulm.33 Plantele submerse sunt destul de numeroase: broscăriţa apei. M. Ea este reprezentată prin păduri amestecate. mârţul.).tulcea-turism. 34 http://www. măceş.. Vegetaţia tufişurilor dezvoltate pe nisipurile câmpurilor marine sau pe cele de pe ţărmurile marine active se extinde numai pe 1% din totalul suprafeţei deltei şi sunt dominate de cătină roşie şi albă. salcie mirositoare etc. stejar. plop tremurător.asp 21 .34 Plaurul este o formaţiune specifică stufăriilor masive. Iniţial fixat. Bucureşti. plop negru. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic.

Între aceştia din urmă. precum şi plante agăţătoare. Ioan Popovici. roşioara. şoarecele decâmp. cucuta de apă. prepeliţa. Pe pantele însorite se întânleşte destul de frecvent broasca ţestoasă de uscat.7. Unele caută malurile înalte: dumbrăveanca şi prigoria. 1. menta. Cei mai mulţi dintre peştii deltei aparţin familiei Cyprinidae. orbetele mic şi altele. Dintre rozătoare amintim şi iepurele de câmp. ţiparul). salcia pitică. Peştii sunt prezenţi prin 110 specii (somnul. cei mai mulţi de apă dulce (60%). şobolanul cenuşiu şi negru. un număr mare de păsări populează frunzarul arborilor: piţigoil mare. fiind mai înalt si mai gros. cerbul lopătar.caraorman. 13. pag. babuşca. Bucureşti. Alături de stuf întâlnim rogozul. mai frecvent se întânlesc: căprioara. Ioan Popovici. cât şi economic. pisica sălbatică. Dintre mamifere. Alte specii reprezentative sunt : broaştele de pământ şi broaştele râioase. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic. 37 http://www. pasărea ogorului. 1975. Potârnichea. 13. dar şi migratoare. muscarul negru.ro/delta/pesti/Pesti. În zona de pădure. Fauna este bogată. florintele. Stuful se dezvoltă aici în cele mai bune condiţii. fâsa de câmp. carasul. piţigoil albastru. 1975. şopârla de iarbă. Petre Coteţ. cât şi acvatice. plătica şi cosacul. atât ştiinţific.35 Păsările sunt destul de numeroase: ciocârlia de Bărăgan. sturionii şi scrumbiile au rol important. şoarecele de casă. mistreţul. cu foarte multe specii: crapul. formată din specii locale. feriga de apă. şoarecele cu guler şi pârşii. pag. iar dintre carnivore dihorul pestriţ şi dihorul de stepă. cuprinzând atât exemplare de uscat. şopârla de pustiu. Bucureşti.html 22 . frunzăriţa cenuşie. zvârluga. spârcaciul preferă stepa. cele mai caracteristice pentru această zonă sunt: guşterul vărgat.2.Vegetaşia plaurului diferă de restul stufăriilor.36 Delta Dunării este un adevărat paradis faunistic.37 35 36 Petre Coteţ. restul migrând primăvara din Marea Neagră. Dintre reptile. lupul şi rozătoarele mici cum ar fi: şoarecele scurmător. FAUNA Fauna zonelor de stepă şi silvostepă cuprinde multe specii de rozătoare cum ar fi: popândăul. silvia mică. troscotul.

pe lângă gospodării.turismdelta. cinteze. ciocănitori. Acestea se grupează în 5 tipuri ecologice principale : specii strâns legate de apă. bine adaptate la mediul acvatic. precum şi codalbul.deltadunarii. În Delta Dunării sunt mai multe tipuri de colonii : de stârci. Aici se asociază mai multe mii de perechi de pelican comun. Speciile accesorii sunt cele care se integrează secundar în avifauna acvatică. ţigănuşi). vulturul pescar etc. specii de pajişti hidrofile cu vegetaţie bogată continuate cu stufării (ralide). Colonia de pelicani din zona cu regim de protecţie integrală Roşca-Buhaiova este cea mai mare din Europa şi este un exemplu de colonie mixtă. apar frecvent în diferiţi biotopi. de chirighite. piţigoi. Coloniile de cuibărit au reprezentat dintodeauna atracţia deltei.Păsările sunt cele care au creat faima deltei. filomele. devenind din ce în ce mai numeroase pe măsura transformării ecosistemelor acvatice. În pajiştile de stepă nisipoasă sunt specifice potârnichea. vrabia de casă. cicârliile. sunt frecvente guguştiucul.ro/pasari. de avoazete şi ciocântorşi. furtunari. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a căror viaţă este legată de prezenţa apei. cormorani şi stârci. gaia brună. de pescăruşi. cu zeci. În satele deltei. strict stenotope (cufundari. măcăleandru. specii de stufării (toate speciile de paseriforme acvatice). la care se adaugă. specii de ţărmuri (stârci. Avifauna acvatică din Delta Dunării este alcătuită dintr-un nucleu de specii vechi. pelicani. pasărea ogorului. lopătari. în timpul cuibăritului. 39 O serie de specii acvatice se asociază în timpul cuibăritului formând colonii. rândunica. piţigoi. acvila pitică. corcodei. de chire. graur. la care se adăugă. gâşte. pănă la sute de perechi de pelican creţ şi cormoran mare. În pădurile de pe câmpurile marine Letea şi Caraorman cuibăresc 64 specii tipice avifaunei pădurilor nemorale (silvii.ro/fauna. pescăruşi. raţe.asp 23 . Fazanul a fost introdus prin colonizare. cunoscută. 38 Multe specii. lopătari. prepeliţa. lăstunul. cormorani). mai ales dintre raţe. de pelicani. ţigănuşi şi cormorani. mierle. încă de la începutul secolului ca un paradis avian. muscari. specii de ţărmuri marine (unele laride). 38 39 http://www. speciile accesorii şi speciile cosmopolite. Renumele se datorează celor 327 specii pe care le putem întâlni în deltă si care reprezintă 81% din avifauna României. populaţia dezvoltându-se rapid. Zăvoaiele sunt populate de silvii. barza.htm http://www.

monument de arhitectură datorită materialului de construcţie (marmură cioplită cu grosimea de 85 cm) şi al numărlui mare de ferestre (32 -dispuse 14 în zona inferioară şi 18 în zona superioară. porcul mistreţ.asp Sofia Vrabie: SFINXUL DELTEI MUNICIPIUL TULCEA – Ghid turistic. Biserica Înălţarea Domnului este cea de-a doua bisericuţă ortodoxă de rit vechi. 40 41 http://www. Biserica Buna Vestire a aparţinut un timp comunităţii greceşti care locuia în oraşul Tulcea. din documentele vremii reieşind că în anul 1834 această biserică deservea minoritatea armenească din oraş. nurca.Plaurii şi uscăturile din deltă sunt ocupate şi de mamifere. vizonul. nutria (toate din familia animalelor cu blana preţioasă). Catedrala ortodoxă Sfântul Nicolae pictată de Ştefan Luchian şi Constantin Artachino. pag. biserici. vulpea. trebuie menţionate vidra. lupul. cel mai important edificiu romano-catolic din oraş. Tulcea.POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC AL JUDEŢULUI TULCEA Judeţul Tulcea cuprinde un bogat patrimoniu turistic antropic cuprinzând muzee. 2005. 40 1.ro/fauna. pisica sălbatică.deltadunarii. hermina. construită în formă de corabie. 41 Singurul lăcaş de cult reprezentant al cultului musulman existent în municipiul Tulcea este geamia Azzizie. cunoscută şi sub numele de „Biserica cu ceas”. Biserica Armenească. 24 . care astăzi figurează pe lista monumentelor de arhitectură. ursul. Biserici din localitatea Tulcea: Biserica Sfântul Mihail Arhanghelul. pentru a asigura o bună iluminare). declarată monument de arhitectură deoarece a fost singura biserică ortodoxă de pe întregul cuprins al Imperiului Otoman căreia i s-a permis sa îşi înalţe turlele mai sus decât ale geamiilor. monumente etc. cetăţi. iepurele. Biserica Sfântu Gheorghe.3. Biserica Sfânta Treime care aparţine cultului ortodox de rit vechi. Editura Harvia. Printre mamiferele care populează Delta. dihorul. între care unele cu deosebită importanţă economică. care reprezintă un element de potenţial religios ce merită vizitat. 28-30.

într-o manieră de prezentare cu totul deosebită. Piaţa Civică. În faţa liceului „Spiru Haret” se află bustul marelui cărturar. realizat de artistul Vasile Chiriachide în 1913 şi dezvelit în 1922. Muzeul de Istorie şi Arheologie a fost înfiinţat în anul 1975 şi deţine colecţii de arheologie: pre şi protoistorie. ornitologie. Devine sediul Muzeului de Artă la data de 23 august 1982. icoane. În prezent patrimoniul cultural al muzeului cuprinde colecţii de botanică. loc ce marcheaza centrul municipiului este dominată de statuia ecvestra a lui Mircea cel Batrân. numismatică: antică.Singura mărturie a existenţei cultului mozaic în municipiul Tulcea este Sinagoga. Muzeul de Artă din Tulcea deţine colecţii de pictură. medievală (ceramică. acest lăcaş de cult este actualmente închis. artă decorativă şi orientală.000 de piese muzeale. Între 1950-1970. Tulcea.Clădirea a fost ridicată ca Palat Administrativ al Sângeacului de Tulcea. devine sediul Prefecturii Judeţului Tulcea. 2005. entomologie. medievală. sticlă. 25 . Muzeul Delta Dunării are o colecţie formată din peste 1900 de piese biologice şi un ierbar voluminos. daco-romană. pag. arme. denumit atunci şi Conacul Paşei. 55. 42 Sofia Vrabie: SFINXUL DELTEI MUNICIPIUL TULCEA – Ghid turistic. podoabe). situată în imediata apropiere a Casei Cărţii şi cuprinde 14 busturi ale persnalităţilor de vază ale Dobrogei. tătăreşti). a funcţionat ca Sfatul Popular Raional Tulcea. Editura Harvia. construită în stil neoclasic. modernă (tezaure monetare cu piese romane. Parcul Personalităţilor din Tulcea se întinde pe o suprafaţă de 17. lapidariu (monumente epigrafice şi sculpturale). genoveze. mamologie şi mineralogie. 42 Găzduit într-o frumoasă clădire monument de patrimoniu arhitectural. preparate umede. Muzeul de Etnografie oferă publicului vizitator posibilitatea cunoaşterii patrimoniului etnografic din nordul Dobrogei. sculptură. datorită restrângerii comunităţii evreieşti ca urmare a emigrărilor şi a deceselor. malacologie. grafică. care însumeaza peste 65. Corpul Portăreilor şi Curtea de juraţi. După reunirea Dobrogei cu ţara. plăci de gravură. care astăzi. având la parter Tribunalul Judeţului. realizată pe un soclu de travertin de către Ion Jalea. greco-elenistică. unelte.000m².

prin Mănăstirea Măcin. care a fost adus de la Mănăstirea gălăţeană „Adam“. datată din secolul XX. Pe malul drept al Dunării au fost descoperite urmele castrului roman Arrubium şi ale unei aşezări romane şi apoi romane-bizantine. prezintă minaret şi o preţioasă decoraţie sculptată în piatră. obiecte de aramă. una dintre cele mai vechi cetăţi din Dobrogea. situată la intrarea în geamie are alimentare directă de la un izvor natural.43 În acest oraş se mai poate vizita Cetatea Noviodunum. În curte se găseşte Mausoleul în care odihneşte întemeietorul acestui Sfînt lăcaş. Oraşul Măcin.44 Biserica “Sfântul Nicolae” din Sulina (biserică ce a aparţinut comunităţii elene) a fost construită 1863–1868 şi refăcută în anul 1923. 72-74. Muzeul de artă orientală este găzduit de “Casa Panaghia” şi prezintă exponate legate de prezenţa etniilor turcă şi tătară pe teritoriul Dobrogei de Nord: lucrări de artă orientală. Biserica Sfântul Gheorghe din Isaccea datează din secolul al XVIII-lea şi prezintă un iconostas executat din lemn.ro/index. pag. piese vestimentare.În oraşul Babadag se pot vizita: Geamia Ali-Ghazi Paşa. fiind cea mai veche clădire de acest fel din judeţ. Cişmeaua Kalaigi. printre care şi actualul oraş Babadag.php? id_sub=7&id_loc=1952&id_jud=40&sub=Biserici&jud=Tulcea&loc=Isaccea&lg=1 44 Petre Coteţ. cu biserica construită din lemn. şaluri şi broderii persane). Ioan Popovici. Bucureşti. care se impune prin masivitate. 1975. conducătorul cetelor turceşti care au întemeiat 40 de sate.php? id_sub=7&id_loc=2896&id_jud=40&sub=Biserici&jud=Tulcea&loc=Sulina&lg=1 26 .obiective-turistice.obiective-turistice. Geamia din Isaccea datează din secolul al XVI-lea. ţesături decorative orientale (covoare de cult.ro/index. obiecte de podoabă. 45 43 http://www. A fost construită în anul 1610. un mic port dunărean atrage atenţia prin geamia construită în 1860. iar în popor se spune ca cine bea apă din acel izvor va rămâne în Babadag. în stil maramureşean şi care adaposteşte o raclă cu părţi din veşmintele Sfintei Paraschiva şi părţi din Sfinţii Mucenici de la Hozeva. Legat tot de spiritualitatea islamică a acestor locuri este şi cavoul lui Baba Sari Saltuk Dede. Tot aici se găseşte Catredala ortodoxă “Sfântul Nicolae”. veche fortificaţie romană la Dunare. 45 http://www. denumită după numele întemeietorului ei. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic.

php?id_ob=2295 http://www.. 1975.E.php?id_ob=2294 48 Petre Coteţ. Farul observator este cel la care s-au realizat filmări pentru filmul “Toate pânzele sus”. pag. Bucureşti. Construită între anii 1858-1860.46 Farul nou este o construcţie modernă de 59m înălţime.D. omul de încredere al inginerului şef al Comisiei Europene a Dunării. Ioan Popovici.Farul Observator ( Farul Vechi ) de la Sulina este farul construit în perioada Comisiunii Europene a Dunării. Biserica Sfinţii Voievozi din Agighiol este considerată monument istoric. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic. Edificiul a fost construit în 1860 de Comisia Europeană a Dunării. 65. Cimitirul ortodox. Cimitirul maritim se prezintă ca un ansamblu de trei cimitire: Cimitirul creştin (împărţit în Cimitirul C. resedinţa comunei omonime păstrează ca şi monument biserica ortodoxă “Sfântul Nicolae”. 49 http://www. are picturile realizate de către Rafael Mateef şi sculpturile aparţin artistului Gheorghe Valleanos. Printre morminte de ofiţeri şi comandanţi din Marina Regală Româna poate fi găsit mormântul Prinţesei Ecaterina Moruzi. 46 47 http://www. Este situat pe malul stâng al Dunării.ro/index.obiective-turistice. nepoata Voievodului moldovean Ioan Sturza şi mormântul lui William Simpson.obiective-turistice. Ceea ce este fascinant la acest dig este faptul ca el încă mai păstrează inscripţiile celor ce au participat la construcţia sa.ro/index.48 Satul Beidaud. cu o compozitie simetrica în plan şi spaţiu. La 3km de sat se găsesc urmele unui zid a ceea se presupune a fi fost o “villa rustica". A fost construit în 1982 ca far maritim. Măiestria construcţiei şi sălbăticia naturii în care este amplasat. 47 Palatul Comisiei Europene a Dunării de Jos este un monument de arhitectură laică. formş de locuire rurală română.php?id_loc=1945&id_jud=40&jud=Tulcea&loc=Beidaud&lg=0 27 . iar legatura sa cu partea continentală se realizează printr-un lung dig de piatră. dau acestui obiectiv un aer misterios şi arhaic. Cimitirul ortodox de rit vechi-lipovenesc şi Cimitirul bisericilor europene occidentale). echipele de arheologi au scos la lumina urmele a două aşezări romane. comuna Casimcea. actualmente scos din funcţiune. Cimitirul musulman şi Cimitirul evreiesc.ro/index.obiective-turistice.49 În partea de nord-est a satului Răhmanu (Rahman). în stil neoclasic.

71. 28 . centru de artă populară şi olărit. Dinogeţia este cel mai vechi oraş feudal atestat arheologic pe teritoriul României. cunoscut pentru potenţialul său natural se remarcă monumentul în formă de obelisc care s-a ridicat cu ocazia finalizării lucrărilor de amenajare a braţului Sulina. reproduceri dupa fotografii. pag. Cetatea Halmyris a fost ridicată din ordinele împăratului Traian în secolul al II-lea e. documente. În apropiere se găseşte centrul etnografic Luncaviţa.n. În celelalte spaţii expoziţionale s-a reconstruit interiorul ţărănesc tradiţional din acest areal. în scop strategic peste o veche aşezare getică. 1975. Momentan. Ioan Popovici. referinţe critice. a unor drumuri. În satul Teliţa din comuna Frecăţei se poate admira Biserica Adormirea Maicii Domnului. ce se află la câţiva kilometri înaintea sa. Bucureşti. Unicitatea ei în judeţ constă în faptul că este singura biserică cu şase turle. care ilustrează pregnant activitatea din această zonă. Cetatea greco-romană Argamum din Jurilovca constituie unul dintre siturile arheologice cele mai interesante ale Dobrogei. În exterior sunt prezentate unelte agricole tradiţionale. gros de 3 m. Bucureşti. străjuit de 14 turnuri. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic. Ioan Popovici. în apele lacului Razelm. De la vechea cetate s-au găsit ruinele unei clădiri cu ziduri groase. Din cetatea existentă în sec. acte de stare civilă şi de studii. curator al muzeului este chiar strănepoata poetului. unelte agricole şi casnice. Împreuna cu insula Bisericuţa. constituie un punct de atracţie al turismului nord-dobrogean. Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic. care indică rolul militar al cetăţii. 1975. VI se păstrează zidul de incintă. Cea mai însemnată descoperire în ruinele de la Halmyris a fost bazilica paleocreştină 50 51 Petre Coteţ. rezervaţie arheologică. Muzeul este organizat în trei săli şi prezintă datele bibliografice ale poetului. Petre Coteţ. mobilierul şi cusăturile datează din secolul al XIX-lea. pag.51 Localizată nu departe de drumul comunal ce leagă localităţile Murighiol şi Dunăvăţu de Sus. ne întâmpină ruinele fortificaţiei antice Halmyris. Comuna este centru etnografic cu arhitectură populară şi artă populară tradiţională specificş satului de tip pescăresc (port popular tradiţional lipovenesc). unde poetul a slujit ca şi dascăl. nemaigăsindu-se alta în ţară. 50 În comuna Crişan de pe canalul Sulina.. 63. În incintă se află ruinele unei bazilici. În localitatea Jijila se pot vizita vestigiile aşezării romane Dinogeţia.Casa memorială Panait Cerna se află în apropierea bisericii din satul Cerna. ediţii ale operei poetice.

52 53 http://www. Attalos. fotografii color şi diapozitive completează muzeal vizitarea întregului ansamblu paleocreştin.ro/index. sub îndrumarea arhitectului Toma Dobrescu se începe construcţia bisericii mari care a fost finalizată în anul 1913 cu pictură în stil bizantin realizată de F. În 1911. înaltă de 30 m. În anul 1881 este construită biserica cu hramul “Intrarea Maicii Domnului în Biserică”. într-o zonă pitorească. înconjurată de dealuri împădurite. a fost înfiinţată în 1846 ca schit de călugări.53 În apropierea localităţii Nicolae Bălcescu se gaseşte. au provocat apariţia unei porţiuni din cupola criptei. Biserica “Sfânta Paraschiva” am inclus-o în cadrul elementelor de potenţial turistic datorită existenţei în sfântul lăcaş. nu departe de lac se găseşte o moară de vânt. consideraţi de către specialişti primii martiri din această parte a continentului. de către monahi veniţi de la Mânăstirea Celic-Dere. de către călugări români şi ruşi. Mânăstirea a fost fondată în anul 1833 de către călugări veniţi de la Mânăstirea Neamţ: Visarion. a patru racle ce adăpostesc părticele din moaştele sfiinţilor martiri Zotikos.php?id_ob=2570 http://www. Mânăstirea Saon. Expoziţia permanentă de obiecte paleocreştine. 52 Patrimoniul turistic antropic al comunei Niculiţel este format din biserici şi mănăstiri.obiective-turistice. Descoperirea monumentului s-a datorat unor ploi torenţiale care.în a cărei criptă au fost găsite rămăşiţele martirilor întru creştinătate Epictet şi Astion.de Biasse. se afla Mânăstirea Cocoş. artist italian. ce rezistă până în anul 1910. mânăstire de călugăriţe. obiectiv de arhitectură religioasă. Kamasis şi Philipos. aşezământ monahal înfiinţat în 1841-1844. când a fost demolată. care a rămas neatinsă după incendiul care a cuprins schitul în timpul stăreţiei monahului Filimon. În anul 1853 se construieşte o nouă biserică de piatră pe lângă cea originală construită din nuiele lipită cu pâmănt. Lângă stăreţie. în judeţ nemaigăsindu-se decât la Mânăstirea Celic-Dere. Localizată în partea estică a Podişului Niculiţel.php?id_loc=2895&id_jud=40&jud=Tulcea&loc=Niculitel&lg=0 29 .obiective-turistice.ro/index. cu aprobarea autorităţilor musulmane. împreună cu chillile construite în stil oriental şi învelite cu blănuri au fost trecute în anul 1959 în categoria monumentelor istorice. Biserica. Mânăstirea Celic-Dere. în primăvara anului 1971. Martirionul de la Niculiţel este un monument unic în Europa. Gherontie şi Isaia.

pe stanca dinspre miazănoapte. se pot vedea urmele lăsate de un leu imemorial.n. în general. care au înfiinţat iniţial un schit cu biserică din lemn.ro/index. IV i. Flăcări ciudate răzbat din când în cănd dinspre peştera unde se spune că altădată locuia sfetnicul de taină al conducătorului cetăţii şi.e. situat pe dealurile din sudul localităţii Peceneaga. călugării au simţit nevoia să se izoleze şi mai mult. http://www. 55 În comuna Smârdan.54 Situată între dealurile Babadagului. cele 400 de morminte dacice descoperite în zonă sunt din secolul al IV-lea i. vis-a-vis de municipiul Brăila. în vremea împăratului Traian. a fost ridicat un monument sub forma unui obelisc în memoria marinarilor care şi-au jertfit viaţa în timpul Războiului de Independenţă. Mai târziu. Construcţia mânăstirii se datorează călugărilor ruşi. Mânăstirea Voievodenia este localizată în partea centrală a Podişului Babadagului.obiective-turistice. Undeva. către izvoarele Slavei. Odată cu întemeierea satului Slava Rusă de către ruşii lipoveni şi extinderea teritorială a acestuia. Vestigiile descoperite cuprind de la topoare de piatră şlefuită la vase ceramice şi chiar scheletul unui mamut. Oraşul Troesmis a fost o amplă aşezare romană cu două fortificaţii. 60.. Ioan Popovici. rezervaţie arheologică. Deşi abia în sec. 54 55 Petre Coteţ. construită pe locul unei vechi cetăţi traco-romane din sec. istoria se simte în fiecare fibră a acestui munte tocit de vreme.În punctul “La Piscul Sărat”. 1975. unde au întemeiat actualul schit Uspenia. În localitatea Sarichioi se află fascinanta cetate Enisala.n. pag. reînviind astfel mânăstirea. perioada romană şi cele mai noi din medievalul timpuriu. pe cursul superior al pârâului Slava. XII a fost reconstruită de genovezi. în satul Slava Rusă. au fost descoperite urme de locuire pe mai multe nivele începând cu perioada geto-dacică.e. situată pe braţul Dunărea Veche. În localitatea Turcoaia se pot vizita ruinele Cetătii Troesmis. Bucureşti. Mânăstirea numără 40 de măicuţe care trăiesc o viaţă de obşte. stareţul din acele vremuri aducând de la Kazan (Rusia) icoana Maicii Domnului ca odor de preţ al mânăstirii. veniţi în secolul al XVII-lea pe aceste meleaguri. astfel că au părăsit actualul schit şi s-au mutat mai spre vest. mânăstire de călugări. se poate vizita Mânăstirea Uspenia. locul a fost vizitat de o văduvă bogată moscovită care a adus aici câteva măicuţe.php?id_loc=3068&id_jud=40&jud=Tulcea&loc=Slava %20Cercheza&lg=0 30 . Gavrilă Simion: TULCEA – Ghid turistic.

INFRASTRUCTURA PENTRU TRANSPORT 2.CAPITOLUL II INFRASTRUCTURA GENERALĂ ŞI INFRASTRUCTURA TURISTICĂ 2.1.1. TRANSPORTURILE FEROVIARE 31 .1.

291. microbuzele şi autoturismele.56 Tabelul 2. regularităţii. Ele se realizează cu preponderenţă prin folosirea mijloacelor motorizate de transport. 32 . TRANSPORTURILE RUTIERE Transporturile turistice rutiere se caracterizează printr-o intensitate variabilă a traficului. în perioada 2002-2007 Judeţul Tulcea Anii Din total: Linii cu ecartamen normal Total Cu o Cu cale două cai 71 71 73 73 108 108 108 108 Densita tea Linii cu ecartament liniilor la 1000km² larg terotoriu 8.ro/main.6 12. Bucureşti. 2006.1. şi economicităţii călătoriilor. la 31 decembrie. după toate probabilităţile. pe tipuri de linii. 2. Oscar Snak: ECONOMIA TURISMULUI. pag.tulcea. printre care ponderea cea mai mare o deţin autocarele. distanţa fiind de 144km şi parcurgându-se în 4 ore. determinată de specificul cererii sezoniere ale turiştilor şi de diversitatea itinerarelor parcurse. distanţa de 343km parcurgându-se în 5 ore şi cu trenul personal pe ruta Constanţa – Medgidia – Tulcea.1.php?lang=fr&pageid=514 Accesul în judeţul Tulcea pe cale feroviară se relizează cu trenul accelerat pe ruta Bucureşti – Medgidia – Tulcea.57 56 Nicolae Neacşu.4 8. păstrându-şi înaintatea pentru formele turismului organizat cu caracter de masă şi pentru călătoriile efectuate la distanţe medii. Transporturile turistice pe calea ferată prezintă avantajul siguranţei.insse.2.7 12. Petre Baron. Editura Pro Universitaria. confortului. viitorul va confirma rolul său marcant pentru expansiunea turistică de masă.7 Total (km) 71 73 108 108 2002 2004 2006 2007 din care: electrifi cate - Sursa: http://www.Transportul pe cale ferată este mijlocul de transport cel mai important al timpurilor noastre şi. Liniile de cale ferată în exploatare.

Din Bucureşti. 58 Tabelul 2.2 Drumurile publice.3. 58 33 .0 15. Brătianu. distanţa fiind de 93km şi Constanţa (DN 22) – Tulcea cu o distanţă de 125km. din care 327km reprezintă drumuri naţionale şi 991km reprezintă drumuri judeţene şi comunale.naţionale moderni. 2.5 Sursa: http://www. Oscar Snak: ECONOMIA TURISMULUI.9 15.tulcea. ]n perioada 2002-2007 Judeţul Tulcea Total (km) Anii 2002 2004 2006 2007 1183 1272 1318 1318 Tipuri de drumuri publice Drumuri Din care Drumuri Din care judeţene Din care moderni. ediţia 2007. Institutul Naţional de Statistică: BREVIAR JUDEŢUL TULCEA. pe traseul Bucureşti – Urziceni – Slobozia – Tulcea autobuzele pleacă din Bucureşti de pe Calea Plevnei nr. pag.1. în fiecare zi din două în două ore.5 15. Al. pe tipuri de drumuri. 236. Petre Baron. în fiecare zi din jumătate în jumătate de oră. pag.php?lang=fr&pageid=586 Accesul în judeţul Tulcea pe cale rutieră se poate face cu automobilul pe traseele: Bucureşti (DN 22) – Hârşova (DN 22A) – Tulcea. Există curse regulate cu autobuze sau microbuze care leagă Tulcea de restul ţării. Editura Pro Universitaria. Pentru cursele Galaţi – Tulcea autobuzele pleaca de la punctul de trecere cu bacul de maşini din localitatea I. la 31 decembrie. Microbuzele Constanţa – Tulcea pleacă de la Autogara Tomis Nord. 2. Bucureşti.insse. Constanţa. 278.C. Lăpuşneanu.Reţeaua de drumuri publice din judeţul Tulcea are o lungime totală de 1318km. Galaţi (DN 2B) – Brăila (DN 22) – Tulcea. 2006.şi moderni zate zate comunale zate 306 338 339 339 295 326 327 327 295 326 327 327 888 946 991 991 11 12 12 12 Densitatea drumurilor publicepe 100km² teritoriu 13. TRANSPORTURILE NAVALE 57 Nicolae Neacşu. distanţa fiind de 343km. din Bd.ro/main. având staţii în fiecare localitate de pe traseu.

dar aeroportul organizează la cerere şi curse charter. Crişan – Mila 23 (1 ora).Transporturile navale sunt des folosite pentru practicarea turismului în judeţul Tulcea. Dunărea este cale navigabilă fluvio-maritimă între Măcin şi Sulina. STRUCTURI TURISTICE DE PRIMIRE Prin structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare se înţelege orice construcţie sau amenajare care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii pentru turişti. singura cursă reulată este Bucureşti – Tulcea.30-2 ore).30-2 ore).2.4. TRANSPORTURILE AERIENE Transporturile aeriene sunt slab dezvoltate în judeţul Tulcea. Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. În prezent. Navele de pasageri au ca punct de plecare Portul Tulcea. dar spre deltă se poate ajunge şi cu nave particulare.3. în perioada 2004 – 2007 34 .30 ore). acostate la faleza de pe malul Dunării. dar la cerere poate fi deshis şi pentru traficul internaţional. 2. care are o durată de 45 minute.Constanţa.1. Tulcea – Crişan (1. Tulcea – Sfântu Gheorghe (4 ore). Este un aeroport intern. Aeroportul „Delta Dunării” din judeţ se află la 17km distanţă de municipiul Tulcea şi 3km faţă de localitatea Cataloi. ale localnicilor. Cursele rapide sunt: Brăila – Galaţi – Tulcea – Sulina (4. deoarece ele fac legătura cu Delta Dunării şi cu localităţile aflate aici. la multe dintre ele neputându-se ajunge pe altă cale de transport. Tulcea – Sulina (4 ore). 2. Tulcea – Chilia Veche – Periprava (4. Tabelul 2. Tulcea – Sulina (1.30 ore). Tulcea – Crişan (1-1.30 ore). pe şoseaua Tulcea .30 ore) şi Tulcea – Mila 23 (1-1. în judeţul Tulcea. iar braţele Sfâtu Gheorghe şi Chilia Veche sunt căi de acces fluviale. Cursele clasice sunt: Brăila – Galaţi – Tulcea – Sulina (8 ore).

Structurile de primire turistică cu funcţiuni decazare turistică. Pe de altă parte se poate observa desfiinţarea pensiunilor agroturistice începând cu anul 2006 şi a căsuţelor turistice în 2007.Judeţul Tulcea Tipuri de structuri Hoteluri Hoteluri pentru tineret Moteluri Hanuri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice Campinguri Popasuri turistice Sate de vacanţa Bungalouri Tabere de elevi şi prşcolari Căsuţe turistice Spaţii de cazare pe nave Total 2004 19 6 2 20 3 9 19 12 2 1 1 26 3 10 133 Anii 2005 16 2 1 39 1 10 20 1 2 1 26 3 1 5 128 2006 19 2 1 51 1 11 24 2 3 26 3 1 4 148 2007 16 1 1 40 1 9 25 1 2 1 2 3 6 108 Sursa: Breviar statistic: TURISMUL JUDEŢULUI TULCEA . Taberele de elevi şi preşcolari se menţin la un nivel constant în perioada analizată. Institutul Naţional de Statistică Numărul unităţilor de primire este în creştere din anul 2004 până în 2006. dar în anul 2007 înregistrează o scădere bruscă în rândul bungalourilor. pe categorii de clasificare: 5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasificate 35 . după o perioadă de declin din anii 2005. iar în judeţ nu au existat niciodată hoteluri pentru tineret. pe tipuri de structuri de primire şi categorii de clasificare în judeţul Tulcea în anul 2007 Tipuri de structuri Total de primire turistică din total. 2006. Singurele structuri de primire al căror număr este din nou în creştere. ediţia 2007. vilelor turistice şi hotelurilor. de unde rezultă intensificarea turismului rural pe teritoriul judeţului Tulcea. ediţia 2006 şi CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ LA 31 IULIE.4. De remarcat este creşterea numărului de pensiuni rurale şi a vilelor turistice. sunt spaţiile de cazare pe nave. Tabelul 2.

2.2. Singura unitate de cazare de 5 stele de pe teritoriul judeţului Tulcea este complexul de vile “Delta Nature Resort” din localitatea Somova.2007 Tipuri de structuri de primire turistică Hoteluri Hoteluri pentru tineret Moteluri 2004 1076 404 36 Anii 2005 1051 64 2006 1210 72 2007 1171 24 . Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică. Institutul Naţional de Din tabel se oservă că numărul cel mai mare îl deţin structurile de primire de categoria 3 stele. în judeţul Tulcea în anii 2004. clasificare al structurii de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică. Tabel 2. omologare.Hoteluri 16 Hoteluri pentru tineret Moteluri 1 Hanuri 1 Vile turistice 40 Cabane turistice 1 Pensiuni turistice urbane 9 Pensiuni turistice rurale 25 Pensiuni agroturistice Campinguri 1 Popasuri turistice 2 Sate de vacanţa 1 Bungalouri 2 Tabere de elevi şi prşcolari 3 Căsuţe turistice Spaţii de cazare pe nave 6 Total 108 1 1 2 9 3 5 1 3 23 Statistică 10 30 1 1 4 1 1 2 2 53 3 5 11 1 1 21 1 5 6 1 3 4 Sursa: CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ LA 31 IULIE. exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate. STRUCTURI TURISTICE DE PRIMIRE CU FUNCŢIUNI DE CAZARE Capacitatea de cazare turistică existentă reprezintă numărul de locuri de cazare de folosinţă turistică înscrise în ultimul act de recepţie. şi cu preponderenţă vilele turistice.5. ediţia 2007.1.

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică. cele mai însemnate fiin în moteluri. şi CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ LA 31 IULIE. campinguri şi căsuţe turistice.6. ediţia 2007. Trebuie remarcată creşterea numărului de locuri de cazare de pe nave şi apariţia locurilor de cazare în sate de vacanţă în anul 2007 faţă de anul 2006. Cea mai mare pondere a numărului de locuri existente în structurile de primire în anul 2007 este deţinută de hoteluri. În general se înregistrează scăderi în majoritatea tipurilor de structuri. urmate de taberele pentru elevi şi preşcolari şi de vilele turistice. ţinând cont de numărul de zile cât sunt deschise structurile de primire turistică în perioada considerată. în judetul Tulcea în perioada 2004-2007 37 .2. Tabelul 2. 2. Se exprimă în locuri-zile. CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ ÎN FUNCŢIUNE Capacitatea de cazare turistică în funcţiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică. ediţia 2006.2.Hanuri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice Campinguri Popasuri turistice Sate de vacanţa Bungalouri Tabere de elevi şi prşcolari Căsuţe turistice Spaţii de cazare pe nave Total 33 176 34 127 202 95 454 40 20 78 632 180 3551 20 581 8 203 231 810 52 156 78 549 120 96 4019 20 452 8 173 366 956 62 90 620 148 99 4276 20 522 8 152 368 310 94 50 24 558 117 3418 Sursa: Breviar Statistic: TURISMUL JUDEŢULUI TULCEA . Institutul Naţional de Statistică Din tabel se remarcă o scădere a capacităţii de cazare în anul 2007 faţă de 2006. acestea din desfiinţându-se.

zile. vile turistice şi pensiuni turistice rurale. ediţia 2008. diferenţa fiind de 72 217 locuri-zile.Tipuri de structuri de primire turistică Hoteluri Hoteluri pentru tineret Moteluri Hanuri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice Campinguri Popasuri turistice Sate de vacanţa Bungalouri Tabere de elevi şi prşcolari Căsuţe turistice Spaţii de cazare pe nave Total 2004 250623 - Anii 2005 282122 - 2006 266977 - 2007 293582 - 42076 6940 18155 488 12009 14246 1895 31212 900 8128 102561 2010 491243 14244 6560 30698 736 18091 24298 16470 2745 9516 143682 11040 3258 563460 10008 4424 101845 18992 10710 51785 5419 110110 578270 3052 3370 43158 248 14996 10392 68602 4278 8790 109110 9176 2520 571274 Sursa: Breviar Statistic: TURISMUL JUDEŢULUI TULCEA. de numai 6 996 locuri. capacitatea de cazare a crescut datorită creşterilor semnificative a locurilor-zile în hoteluri. 38 . dar şi a apariţiei popasurilor turistice şi a căsuţelor turistice. ediţia 2006 şi FRECVENTAREA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE. satele de vacanţă căsuţele turistice şi spaţiile de cazare pe nave. Institutul Naţional de Statistică Capacitatea de cazare turistică în funcţiune în perioada 2004-2006 a înregistrat cea mai mare creştere din anul 2004 în anul 2005. În anul 2007 capacitatea de cazare în funcţiune cunoaşte o uşoară involuţie. dar mărindu-se în mod simţitor capacitatea de cazare în funcţiune în vilele turistice. cea mai mare diferenţă înregistrăndu-se în rândul vilelor turistice. Evoluţia capacităţii de cazare în funcţiune din anul 2005 în anul 2006 a fost de numai 14 810 locurizile. în această perioadă desfiinţându-se cabanele turistice. Cu toate că în anul 2005 s-au desfiinţat pensiunile agroturistice şi bungalourile. capacitatea de cazare în funcţiune scăzând cu 58 687 locuri-zile faţă de anul 2006. care a crescut cu 71 147 locuri-zile şi în campinguri.

unde turiştii servesc masa înconjuraţi de apă şi stuf şi unde pot face plimbări cu barca sau cu hidrobicicleta pe întinsul lacului. De asemenea. bufetele tip expres. merdenele. restaurant cu specific local. în judeţul Tulcea capacitatea de cazare în funcţiune a structurilor de primire turistică nu a înregistrat modificări semnificative. numit Regina Nopţii. se găsesc în număr semnificativ pe teritoriul judeţului Tulcea. În cofetăriile şi patiseriile tulcene se serveşte o gamă largă de produse specifice judeţului: plăcintă dobrogeană. pe malul Lacului Ciuperca se află retaurantul de tip grădină de vară.Per ansamblu. karaoke. care servesc un larg sortiment de preparate culinare. Pe de o parte. nu s-au depus eforturi susţinute de atragere a turiştilor. baruri de zi şi de noapte. dar acestea se găsesc cu precădere în localităţile din Delta Dunării. pe teritoriul judeţului se întâlnesc şi unităţi de alimentaţie pentru servirea consumatorilor independente. cel mai mult atrage restauranul Insuliţa. pentru că serviciile turistice şi condiţiile de cazare nu s-au îmbunătăţit. În oraşul Tulcea. Pentru distracţia turiştilor şi în special a celor tineri se găsesc multe cluburi. de 108 în anul 2007. Alte unităţi de servire foarte numeroase pe teritoriul judeţului sunt unităţile de tip fastfood cum sunt: restaurantele-autoservire. Restaurantele clasice. jocuri diverse. Nici restaurantele cu specific local. iar pe de altă parte deoarece timpul liber pe care îl are fiecare turist este în scădere. 65 dintre acestea beneficiază de restaurant şi unităţi similare de alimentaţie publică. Din numărul total al structurilor de primire turistică din judeţul Tulcea. pescăresc nu sunt puţine. singurul din judeţ. cherdele. aşezat pe o insulă din lacul Ciuperca. baclavale şi multe alte dulciuri foarte apreciate de turiştii români dar mai ales de cei străini. Sezonalitatea este un alt factor care influenţează acest indicator. Dintre restaurantele din localitatea Tulcea. discoteci. motiv pentru care turismul de week-end câştigă teren. cafenele cu diferite programe: standup comedy. În oraşul Tulcea se află o sală o foarte mare sală destinată în exclusivitate doritorilor 39 . Acesta este amenajat cu mobilier specific de grădină şi decoraţiuni adecvate şi atrage turiştii prin programul artistic cu dansuri şi cântece populare româneşti şi dobrogene pe toată perioada verii. pizzeriile şi snack-barurile.

darts. . bowling. clubul Regnum. tenis de masă. .de distracţie. CAPITOLUL III CEREREA TURISTICĂ MANIFESTATĂ ÎN JUDEŢUL TULCEA ÎN PERIOADA 2004-2007 40 . cu multe jocuri de genul: biliard. jocuri electronice.

1. ediţia 2008. SOSIRI ALE TURIŞTILOR ÎN STRUCTURILE TURISTICE DE PRIMIRE CU FUNCŢIUNI DE CAZARE Sosire unui turist se înregistrează când o persoană este înscrisă în registrul structurii de primire turistică cu funcţiune de cazare turistică. în anul 2007 Judeţul Tulcea Tiputi de structuri Hoteluri Hoteluri pentru tineret Moteluri Hanuri Vile turistice Cabane turistice Sosiri total români stăini 56584 37651 18933 358 190 168 112 110 2 4915 4453 462 112 87 25 41 . Sosiri ale turiştilor români şi străini în judeţul Tulcea.3. dar în anul 2007 numărul acestora este din nou în creştere. Sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. ediţia 2007 şi FRECVENTAREA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ.1. pe tipuri de structuri. dar şi numărul turiştilor români a fost foarte redus. indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă.1. în perioada 2004-2007 Judeţul Tulcea Sosiri Români Străini Total 2004 56557 16684 73241 2005 54617 22959 77576 Anii 2006 43294 11868 55162 2007 53630 20445 74075 Sursa: BREVIAR JUDEŢUL TULCEA. pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi. Din tabel se observă că numărul de turişti sosiţi pe teritoriul judeţului Tulcea în perioada 2004-2007 variază semnificativ de la an la an. FRECVENTAREA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE 3. Tabelul 3.1. Tabelul 3. În general s-au înregistrat scăderi ale sosirilor de turişti din 2004 până în 2006. an în care numărul de turişti străini sosiţi a fost foarte mic în comparaţie cu ceilalţi ani. cel mai scăzut fiind în anul 2006. Institutul Naţional de Statistică. În fiecare structură de primire se socoteşte o singură sosire pe turist.2.

ediţia 2008.1. pentru care o persoană este ănregistrată în evidenţa spaţiului de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat.3. chiar dacă durata de şedere efectivă este inferioară intervalului menţionat. incepând cu ora hotelieră. Înnoptări ale turiştilor români şi străini în judeţul Tulcea. 2232 3593 1927 144 282 2866 2097 3043 1882 125 247 2866 135 550 45 19 35 50 21 20445 856 806 94 73 74075 53630 SURSA: FRECVENTAREA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE. ÎNNOPTĂRI ALE TURIŞTILOR ÎN STRUCTURILE TURISTICE DE PRIMIRE CU FUNCŢIUNI DE CAZARE Înnoptarea este intervalul de 24 de ore.2. Tabelul 3. 3. Sunt avute în vedere şi înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de turişti). în perioada 2004-2007 Judeţul Tulcea Anii 42 .Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice Campinguri Popasuri turistice Sate de vacanţa Bungalouri Tabere de elevi şi prşcolari Căsuţe turistice Spaţii de cazare pe nave Total Institutul Naţional de Statistică. un motiv însemnat fiind acela că unele dintre ele sunt deschise tot timpul anului. Pentru anul 2007. se observă că cel mai mare număr de turişti sosiţi îl înregistrează hotelurile. Acestea sunt urmate de vile turistice şi pensiuni turistice rurale datorită avântului pe care l-a luat turismul rural în ultima perioadă în judeţul Tulcea.

datorită creşterii numărului de înnoptări ale turiştilor străini. Înconcluzie. Institutul Naţional de Statistică. turiştii străini sunt cei care au influenţat numărul de înnoptări în structurile de primire turistică de pe teritoriul judeţului Tulcea pe toată perioada analizată. ediţia 2007 şi FRECVENTAREA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ. Tabelul 3.4. Din tabel se remarcă o creştere semnificativă a numărului de înnoptări ale turiştilor din anul 2004 în 2005. nu atât din cauza turiştilor români. tot datorită turiştilor străini. al căror număr de înnoptări s-a redus foarte mult.Înnoptări Români Străini Total 2004 100393 30169 130562 2005 107746 46319 154065 2006 113500 27833 141333 2007 113123 33610 146733 Sursa: BREVIAR JUDEŢUL TULCEA. În anul 2006 se înregistrează o scădere bruscă. pe tipuri de structuri. ediţia 2008. cât din cea a turiştilor străini. Înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare . Anul 2007 înregistrează. în anul 2007 Judeţul Tulcea Tipuri de structuri Hoteluri Hoteluri pentru tineret Moteluri Hanuri Vile turistice Cabane turistice total 107089 588 222 10067 248 43 Înnoptări români străini 74610 30679 360 228 220 2 9095 972 193 55 . o uşoară creştere a acestui indicator.

3.78 1. Durata medie a sejurului în judeţul Tulcea în perioada 2004-2007 Anii 2004 2005 2006 români străini total Români Străini total Români Străini Sosiri 56557 16684 73241 54617 22959 77576 43294 11868 Înnoptări 100393 30169 130562 107746 46319 154065 113500 27833 Durata medie a sejurului 1.97 2. CALCULUL INDICATORILOR SPECIFICI CIRCULAŢIEI TURISTICE Principalii indicatori ce caracterizează circulaăia turistică pe teritoriul unui judeţ sunt: durata medie a sejurului.62 2. 3. Tabelul 3.77 1.2.1 DURATA MEDIE A SEJURULUI Durata medie a sejurului se calculează prin impărţirea numărului de nopţi relizate.Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice Campinguri Popasuri turistice Sate de vacanţa Bungalouri Tabere de elevi şi prşcolari Căsuţe turistice Spaţii de cazare pe nave Total 3030 6686 6114 248 682 10429 1050 280 146733 2815 5574 6021 210 589 10429 975 232 113123 215 1112 93 38 93 75 48 33610 Sursa: FRECVENTAREA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE.2.80 1.34 44 . Institutul Naţional de Statistică.5.01 1. ediţia 2008. indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică şi densitatea turistică în raport cu suprafaţa şi cu populaţia judeţului. la numărul de sosiri ale turiştilor şi se exprimă în număr de zile.98 2.

2.2.2007 total Români Străini total 55162 53630 20445 74075 141333 113123 33610 146733 2. Densitatea turistică în raport cu suprafaţa. Acest indicator se exprimă în număr turişti pe kilometru pătrat. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada 2004-2007 Anii 2004 2005 2006 2007 Capacitatea de cazare turistică în funcţiune 491243 563460 578270 571274 Înnoptări 130562 154065 141333 146733 Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare 26. în perioada 2004-2007 Anii 2004 2005 2006 2007 Sprafaţa judeţului Sosiri Tulcea (km²) 8499 73241 8499 77576 8499 55162 8499 74075 Densitatea turistică în raport cu suprafaţa 8. INDICELE DE UTILIZARE NETĂ A LOCURILOR DE CAZARE TURISTICĂ Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică exprimă relaţia între capacitatea de cazare turistică în funcţiune şi utilizare efectivă a acesteia de către turişti.2.44 25. Acest indice se calculează prin raportarea numărului total de înnoptări realizate.34 24. Tabelul 3. la capacitatea de cazare turistică în funcţiune.3. în judeţul Tulcea.12 6.2.4 DENSITATEA TURISTICĂ ÎN RAPORT CU POPULAŢIA JUDEŢTULUI TULCEA 45 .57 27.10 1.6. Tabelul 3.98 3.49 8.7.61 9. într-o perioadă determinată.68 3. din perioada respectivă.64 1.56 2. DENSITATEA TURISTICĂ ÎN RAPORT CU SUPRAFAŢA JUDEŢULUI TULCEA Densitatea turistică în raport cu suprafaţa se calculează ca raport între numărul turiştilor care vizitează o zonă şi suprafaţa zonei respective.71 3.

a gusturilor şi obiceiurilor gastronomice specifice poporului român. Ea este diversă. CAPITOLUL IV PROMOVAREA TURISMULUI GASTRONOMIC PRACTICAT ÎN DELTA DUNĂRII .1.Densitatea turistică în raport cu numărul de locuitori se calculează ca raport între numărul turiştilor care vizitează o zonă şi numărul locuitorilor zonei respective.8.1. BUCĂTĂRIA ROMÂNEASCĂ Bucătăria românească este denumirea pe care o poartă rezultatul sintetizării.29 .21 0. cuprinde 46 . în timp. Tabelul 3. în judeţul Tulcea. ASPECTE DEFINITORII ALE TURISMULUI GASTRONOMIC 4.1. Densitatea turistică în raport cu populaţia.30 0.28 0. în perioada 20042007 Anii 2004 2005 2006 2007 Numărul locuitorilor 253419 252485 251614 250641 Sosiri 73241 77576 55162 74075 Densitatea turistică în raport cu populaţia 0.STUDIU DE CAZ 4.

amintind de turtele făcute pentru Domnul Iisus Hristos de Maica Precista în timpul Fugii în Egipt. Poporul român fiind creştin încă de la începuturile formării sale. Alături de ele se pot mânca prăjituri şi cozonaci. urechi. Sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Hristos. reprezintă pentru poporul român prilej de mare bucurie. Dulciurile care sfârşesc masa de sărbătoare. Bucatele româneşti sunt alcătuite atât din legume. perioadă de înfrânare atât trupească cât şi spirituală. a Sfintelor Paşti. cu care poporul român a intrat în contact dealungul istoriei. preparate cu aluat de cozonac şi unse cu ou şi smântână. sarmale. produse lactate cât şi din carne şi subproduse din carne. Amintind de îngheţurile Bobotezei. aduce după sine numeroase obiceiuri şi o diversitate de preparate din carne de porc şi dulciuri de sărbătoare. Din carne de porc. palincă. cârnaţi. Lipiile astfel obţinute se servesc tradiţional la mesele de botez ale creştinilor.nenumărate obiceiuri şi tradiţii culinare. cereale. când temperaturile reci culminează în perioada de iarnă. După postul Crăciunului. diverse vinuri. mâncăruri specifice. Sărbătorirea Învierii Domnului. Acestea preparate din picioare de porc. Crăciunul. Boboteaza aduce după sine un arsenal de obiceiuri şi bucate tradiţionale care să bucure trupeşte şi sufleteşte pe cei omeniţi. ciorbă de oase. se prepară slănină. Toate aceste preparate prezintă diversificări în funcţie de zona etnografică şi sunt însoţite de băuturi specifice fiecărei zone: ţuică. dezlegarea la mâncare de dulce. plăcinta şi lipiile. Un loc aparte în Bucătăria românească îl au dulciurile. pentru praznicul Crăciunului. guşă. tobă. plăcintele. Nu lipsesc sarmalele şi carnea friptă cu cârnaţi. dulceţurile. împreună cu obiceiuri provenite prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiţii ale altor popoare. cartaboşi. sau cu care sunt omeniţi oaspeţii care calcă pragul casei şi colindătorii sunt: cozonacul. Dulciurile obişnuite sunt lipiile. Tăierea porcului se face în ziua de Ignat. lapte. este pentru întreaga creştinătate prilej de bucurie şi praznic împărătesc pentru că prin Învierea Domnului se mântuieşte tot păcătosul 47 . uleiuri vegetale. bucătăria românească cuprinde numeroase bucate de praznic rânduite în funcţie de anotimpul şi sărbătoarea pomenită. muşchi şi aromate cu usturoi trebuiesc pregătite şi aşezate pe foc în ziua în care intră Preotul cu Botezul ca să sfinţească cu Sfânta Aghiazmă Mare întreaga gospodărie. friptură de porc. se prepară mai întâi piftiile. Bucătăria românească cuprinde atât bucate de zi cu zi cât şi preparate speciale de sărbătoare.

românii. s-a completat şi s-a imbogăţit din punct de vedere sortimental şi calitativ. maghiarii. Maica Domnului a lăsat coşul la picioarele Răstignitului. 4. ciorbă de miel. şiroind din trup.primind iertare de greşelile spovedite şi hrănindu-se trupeşte şi sufleteşte cu Sfintele Paşti primeşte viaţă nouă. Sângele. Postul Sfintelor Paşti. ca de altfel şi sosurile se îndulcesc cu zahăr. se realizează pe bază de carne şi în special carne de porc. presupune ca trecerea la mâncăruri de dulce să fie cumpătată şi cu chibzuială. ouăle roşii au devenit un simbol al Învierii Mântuitorului. iar ca dulciuri se mănâncă cozonacul cu diverse umpluturi şi pasca cu brânză. sau este folosită la prepararea diferitelor mâncăruri. se folosesc legumele. Tradiţia populară spune că. al structurii şi asocierii diferitelor materii prime.2. Uitându-se la ele. 59 http://www. bine pregătită. vom constata că există particularităţile zonale. Salatele. chiar şi vara. zarzavaturile. dar dacă analizăm structura mâncărurilor din punct de vedere sortimental. germanii şi alte culturi şi popoare s-au întrecut să lase într-un mare coş bunătăţi şi reţete culinare din cele mai felurite. gustoase şi piperate. Masa tradiţională pentru Sfintele Paşti este alcătuită la creştinii români din: drob de miel.afterhours.html 48 . care se consumă în tot timpul anului. Bucătaăria românească poate fi definită ca un tot unitar. Sosurile sunt în general albe dar şi colorate cu boia de ardei. Aceştia au refuzat darul.ro/articol_Bucataria_ardeleneasca. Maica Domnului a adus un coş cu ouă pe care a vrut să le dea paznicilor.1. a împestriţat ouăle. Plângând în hohote. la răstignirea lui Iisus Hristos. regionale. În felul acesta. Celebra slană cu ceapă este doar o expresie fadă a ceea ce reprezintă bucătăria ardelenească în imperiul bucatelor. 59 În Ardeal se foloseşte mult slănina afumată. fie ca e tare. laptele şi brânzeturile precum şi ouăle. batjocorindu-L şi mai mult pe Iisus. al modului de preparare. Fiecare provincie istorică are un specific aparte care s-a menţinut. Alături de aceste bucate se pregătesc ouă înroşite. SPECIFICUL BUCĂTĂRIEI ARDELENEŞTI În Ardeal. La obţinerea lor se foloseşte untura de porc şi rântaşul obţinut din ceapă înăbuşită şi făină puţin rumenită. Mâncărurile obţinute în bucătăria din Transilvania grase. cel mai lung şi cel mai aspru post de peste an. al condimentării. Iisus Hristos a şoptit că din acea zi toţi creştinii vor vopsi ouă roşii. friptură de miel.

iar ciorba de porc cu tarhon completează o paletă pe cât de colorată pe atât de gustoasă..Aici sunt preferate supele şi ciorbele de pasăre şi de vită. din care nu lipseşte paprika. Mâncărurile pregatite în Banat sunt realizate din carne de porc în special. supe de griş. mâncarea de prune sau gutui cu carne. cu găluşte din griş sau făină. cu multe legume şi carne şi îmbunătăţite. tăiţei de casă. smântână şi făină. 49 . papricaşul. 60 Sarmalele ardeleneşti sunt cât se poate de mari şi gospodinele practică o tehnică de gătitit a sarmalelor numită “turnişorul”. Alte specialităţi ardeleneşti sunt: mâncarea de pui cu bulion de caise. Specifice zonei sunt şi gulaşul unguresc cu picioci (mai pe româneşte cartofi) şi kaiserul săsesc. cănd sarmalele se înşiră roată pe lângă pereţii oalei iar în mijloc se face turn de carne şi slană afumată. Sunt foarte apreciate supele gulaş şi papricaş cu tarhon. adică neacrite. În unele zone se foloseşte pentru acrit agrişul şi rubarbura. dar şi uşoare influenţe slave. „drese” cu gălbenuşuri de ouă. papara de peşte. în special celor de fasole. şorici şi varză. Bucureşti. SPECIFICUL BUCĂTĂRIEI BĂNĂŢENE Apropierea geografică şi condiţiile istorice asemănătoare au făcut ca bucătăria bănăţeană să se asemene foarte mult cu bucătăria ardelenească. de cartofi sau de salată. condimentate cu piper. Caracteristic zonei este tarhonul. unt şi opţional brânză. Scoaca din Apuseni este singura ciorbă cu lapte de la noi din ţară. Editura Paideia.afterhours.html Pentru mai multe detalii a se vedea RADU ANTON ROMAN:Bucate. sare de lămâie sau zeamă de varza. adică praful de ardei iute tocat este o delicatesă care iuţeşte minţile şi gurile mesenilor. o altă invenţie secuiască compusă din găluşte de făină amestecate cu ouă. 60 61 http://www. capitolul:Ardealul. Ciorbele de aici sunt acrite cu oţet.1. cu legume prăjite şi înăbuşite în untură sau ulei. cu sosuri din făină. chişcă. foarte bogate.ro/articol_Bucataria_ardeleneasca. 2001. păpădia de Orăştie etc. folosit pentru a da aromă ciorbelor.3. Specifice zonei sunt şi ciorbele dulci. servite cu fiertură de viţel cu ardei. de chimen sau de roşii. venite de dincolo de Dunăre. Se regăsesc şi aici preparate caracteristice bucătăriei maghiare şi germane. la pohta ce pohtim noi. vinuri şi obiceiuri româneşi. Nici supa de mere sau de vişine cu smântână nu sunt cunoscute în alte zone ale României. turta de chimen. 61 4.

breslaşi ai pregătirii porcului din străbunic în nepot. ca şi în Ardeal. bogate. Există renumitele pogacele obţinute din aluat cu jumări. Se mănâncă mult papricaşul cu găluşte obţinute din făină şi ouă fierte în apă cu sare. dar apar mai rar în meniul bănăţenilor. cu nucă. scluptând în osânză şi cărniţă mai ceva ca moţul în lemn.ro/modules/revista/articole/articol. cu brânză. iar uneori sunt uşor legate cu rântaşuri. Şi aici. cu lapte. ci ajunge în primul rând untură şi jumări. Se consumă multe supe şi ciorbe dulci. ca un drob. hrănitoare. Pentru acritul ciorbelor se utilizează cu precădere sarea de lămâie sau oţetul. Sarmalele bănăţene se pregătesc din carne tocată cu satârul.php?artID=1503 ANTON ROMAN:Bucate. Meşterii şvabi. cu mac. Ciorbele şi mâncărurile de aici sunt grase. Exista în Banat un preparat numit „Varga Beleş” care este o budincă din tăiţei de casă cu brânză de vaci şi stafide. Mâncărurile se caracterizează prin sosuri cu rântaş obţinut din făină încinsă care „se stinge” cu supă de oase sau supă de zarzavat şi îmbunătăţite cu smântână. nu au fineţea celor din Moldova dar sunt gustoase. neacrite. vinuri şi obiceiuri româneşi. boia de ardei. o amestecatură de cărnuri tocate. învelită în foaie de placintă şi coaptă în cuptor. 462 50 . sunt nişte adevăraţi artişti. care se servesc la ţuică. unde se taie porci mulţi şi graşi dar.pag. „Destul de rar gătit în ultimii ani. Bitocul este cea mai mare chiftea din lume. Este preferată carnea de porc şi de pasăre faţă de carnea de vită şi peşte. din cauza căldurii slănina nu se afumă sau fierbe. ouă moi şi smântână foarte bine condimentată şi prăjită la foc mic într-o formă de cozonac. şoriciul se mai umple înca în zonele bogate din Banat.62 Tăiţeii de casă se folosesc mult atât la prepararea gustărilor. 2001. supele gulaş şi ciorbele cu tarhon.63 62 63 http://www. sunt foarte apreciate supele cu tăiţei de casă. Ei ştiu să desprindă din scândura groasă de slănină o foaie lata de sorici captusit cu un degeţel subtil de grăsime”. cu brânză de vaci. a mâncărurilor dar şi la obţinerea dulciurilor. care sunt ţi ele apreciate. Editura Paideia. Bucureşti. grase.vacantesicalatorii. Rântaşul se foloseşte chiar şi la sarmale. chimen.cimbru. sunt mari. Din tăiţei de casă se obţin renumitele preparate "iofca" cu varză. Bucătăria din Banat se caracterizează prin mâncăruri gustoase.

cât şi pentru faptul că este un remediu împotriva mahmurelii. Se fierb împreună. delicateţe. sunt acrite mai ales cu borş şi se foloseşte mult leuşteanul care le da un gust aparte.1. sarmale bătrâneşti. apreciată atât pentru valoarea ei nutritivă. Ciorbele sunt realizate din carne de pasăre şi vacă dar şi din legume. carne. zarzavaturi şi condimente. Pentru această ciorbă foarte gustoasă ingredientul principal este burta de vită. apoi se lasă să se răcească. fructe. supa este strecurată şi totul se lasă apoi pe foc. orientală. Piftia de cocoş sau de gâscă este preferată de munteni. stanglele cu nuci. 64 http://www. lapte. produse din came. dar şi cu „zdrenţe” obţinute din ouă cu făină.4.Printre mâncărurile tradiţionale din această zonă amintim: zacusca. Friptura de pui cu gutui sau cu caise ori raţa cu măsline pot concura onorabil pentru un loc printre favorite. 4. foloseşte un sortiment variat de legume. fiind o mâncare bazată pe burtă de vacă şi piciore În Muntenia se mănâncă de asemenea friptura cu prune uscate şi plăcinta cu brânză sau dovleac. piper şi usturoi. ceapă. plăcinta de ceapă. fineţea şi rafinamentul bucătăriei franceze şi până în zilele noastre înfluenţa italiană. împreună cu făşiile de burtă. . Când e fiartă. Tuslamaua este şi ea foarte căutată. cu sos rezultat din iaurt. se adaugă morcovi. Ea a suferit de-a lungul vremii influenţa grecească. unt. ciorba de viăţel.travelguide-romania. mai ales iarna.ro/romania_gastronomy. Se serveşte cu oţet sau smântână. deşi iarna se prepară şi piftie de porc. taşchia. găluşte cu mămăligă şi multe altele la fel de gustoase.php 51 . ceapa umplută. paste făinoase. ingeniozitate. Turiştii care vizitează această regiune îşi vor aminti mult timp de delicioasa ciorbă de burtă.64 de viţel. Burta este tăiată în fâşii înguste. chiftele de legume. Cele din legume sunt îmbunătăţite cu orez. bine curăţată şi fiartă în apă sărată. peşte. Bucătăria din Muntenia. SPECIFICUL BUCĂTĂRIEI MUNTENEŞTI Bucătăria din Muntenia se poate caracteriza prin diversitate.

Se serveşte cu mujdei. Tras într-o ţeapă. Sunt preparaţi din cantităţi egale de carne de vită şi porc. salata de crudităţi etc. Editura Paideia. legume. vinuri şi obiceiuri româneşi. piper şi sare. Salatele sunt într-un sortiment foarte diversificat. SPECIFICUL BUCĂTĂRIEI OLTENEŞTI Oltenia este cunoscută prin oamenii ei cinstiţi. ardei gras.65 4. Mâncarea oltenească. Cârnaţii olteneşti sunt faimoşi. Alte preparaete tradiţionale din Muntenia sunt: renumiţii mititei. Aceşti oameni. ghiveciul măcelaresc etc. gogoşari. 52 .ro/romania_gastronomy. vinuri şi obiceiuri româneşi. ciulamaua.5. se obţin din legume proaspete sau fierte în combinaţii cu fructe.”67 Sarmalele olteneşti se fac în special din carne de viţel. puiul se pune pe lângă foc mic şi se unge tot timpul cu smântână până se rumeneşte. pag. antricotul măcelăresc.travelguide-romania. Apoi cârnaţii sunt afumaţi timp de doua ore. Editura Paideia. Bucureşti. cârnaţii olteneşti sunt un deliciu. iar cu această pastă sunt umplute intestine de oaie. tehnologie care oferă un gust deosebit bucatelor. harnici dar duri. untul dar şi untura mai ales în timpui iernii. brânzeturi. capitolul:Valahia de Miazazi 66 http://www. de obicei simpla. Bucătăria din Oltenia păstrează şi astăzi obiceiul de a pregăti mâncarea în oale de pământ la „test”. 371. salata de fasole verde. tocată şi amestecată cu usturoi. mărar şi leuştean. „legate” între ele cu sosuri şi mai ales cu maioneză care este un „liant” foarte apreciat: salata de ciuperci.1. ori cu ceva pe lângă. mămăligă. ouă.php 67 RADU ANTON ROMAN:Bucate. ce o fi. 65 Pentru mai multe detalii a se vedea RADU ANTON ROMAN:Bucate. ţin foarte mult la mâncărurile lor specifice şi le plac mai ales felurile condimentate. este întotdeauna asezonată cu ridichi şi ardei iute. se prepară dintr-un “pui mare de curte. oltenesc. ostropelul de pui. chifteluţele de burtă. Bucureşti. de obicei foarte grăbiţi. pastrama de mânzat.66 Puiul la frigare. 2001. dovlecei. frecat cu sare şi piper şi împănat sub piele cu slănină şi usturoi. care poartă parfumul bucătăriei noastre ţărăneşti.La prepararea bucatelor se foloseşte untdelemnul. vinete. Sosurile sunt de regulă colorate şi se obţin din roşii vara şi bulion în timpul iernii. 2001. Pentru cei care au un stomac sănătos. iar vara se fac sarmale din legume tocate: ceapă.

În bucătăria oltenească se folosesc legumele proaspete. orez şi borş. îndulcită cu ceapă. se scobesc de stamine şi se umple. morcov ras fin. care este o ciorbă de pasăre şi legume fierte în oală de pământ în spuză pe vatră. sunt mici şi se servesc câte 8-10 sarmale mici înfăşurate toate într-o foaie de varză. Legumele sunt transformate în mâncăruri apetisante în bucătăria moldovenească. ceapă. fiertura oltenească. brânzeturi. papanaşi etc. peştele. praz umplut şi multe alte mâncăruri tradiţionale care demonstrează că în bucătărie totul este posibil. turtă dulce cu miere. gustoasele ciorbe de praz. plăcinte cu dovleac. În Moldova se mănâncă mult dulciurile de bucătărie realizate din aluaturi cu diferite umpluturi din legume. chiftele marinate. SPECCIFICUL BUCĂTĂRIEI MOLDOVENEŞTI Se spune că bucătăria moldovenească este cea mai rafinată dintre toate. sare şi piper. Este făcută din ficat şi rinichi de porc tăiate mărunt şi prăjite în untură. fructe. Se pregătesc cum numai oltenii ştiu s-o facă. piper şi usturoi. Tochitura moldovenească diferă de felurile asemănătoare care se fac în alte zone ale ţării. Cea mai neaşteptată mâncare românească se întâlneşte aici: flori de bostan umplute.6. sau cu faimoasele plăcinte “poale-n brâu”. de ştevie şi lobodă. 4. Mămăliga acompaniază de asemenea şi sarmalele. Când vorbim de bucătăria oltenească. carnea de pasăre. saramura de peşte. indiferent în ce oraş locuiesc. tochitura oltenească. nu putem să nu amintim preparatele specifice acestei zone: ciulama de pui cu mămăliguţa. varza călită sau iahnia sunt preferate de moldoveni. vacă şi porc. totul foarte bine călit. işi primesc oaspeţii cu delicioasa ciorbă de pui. Umplutura se face din carne tocată foarte mărunt.1. patrunjel. Dintre ciorbele şi supele lor se remarcă ciorba de potroace. Florile se culeg toamna. Ciorbele se acresc cu borş şi se îmbunătăţesc cu smântână şi ouă. Se spune ca aceasta este remediul contra mahmurelii. băbuşoare. Acest fel nu este servit niciodată fară mămăligă. la care se adaugă un pahar de vin. pască. lactatele şi brânzeturile. făcuta din măruntaie de pui fierte cu morcov. Întotdeauna gospodinele moldovence. cu omletă cu jumări şi brânză. Prăjiturile specifice acestei regiuni sunt atât de multe şi de diverse încât li s-a pierdut numărul: cozonac moldovenesc. care sunt fine şi delicate. roşiile umplute cu carne sau numai cu orez. Ciorba de fasole. Tocătura 53 .

căci moldovenii sunt foarte inventivi. vânatul şi carnea de oaie dar şi carnea de pasăre. vacă. Ciorbele se acresc cu borş. brânzeturi şi ouă. laptele ouăle şi brânzeturile. brânză şi smântână. Se foloseşte mult laptele bătut. şi mai ales după primul Război Mondial. untul şi margarina. Bucătăria Moldovenească nu este foarte aglomerată în condimente. La prepararea mâncărurilor se foloseşte mult peştele. saramură de peşte. se obţin din legume înăbuşite cu făină dizolvată în apă şi “stinse” cu supă de oase. sunt realizate din legume şi mai ales peşte. Bucatele sunt uşoare. 4. ardei iute. 54 . la pregătirea acestora se foloseşte mult untdelemnul. legume dar şi paste făinoase. La prepararea mâncărurilor se foloseşte în special carnea de pasăre şi peştele. togmăgei umpluţi şi multe alte preparate. Se folosesc mult gustările din legume proaspete sub formă de salată în combinaţie cu ouă. vacă şi porc. bulion de roşii şi apă şi se dau la foc mic. odată cu dezvoltarea staţiunilor de pe malul Mării Negre. de climă. dar şi de bucătăria orientală. zeamă de varză dar şi cu oţet. usturoi. SPECIFICUL BUCĂTĂRIEI DOBROGENE Bucătăria din Dobrogea este influenţată în primul rând de faună. Mâncarurile din Dobrogea redau cu prisosinţă bogăţia materiilor prime de care dispune această zonă. piftie de porc. Sosurile sunt colorate cu pastă de roşii.se amestecă cu miez de jimblă muiat în lapte şi stors şi două ouă. suferă influenşa marilor bucătării europene. iaurtul dar şi brânza telemea care se consumă ca atare dar şi în pregătirea altor mâncăruri. gustoase. lapte. cimbru. Florile se potrivesc în oala unsă cu unt cu corola în sus. se scaldă în sos subţire de vin alb. se tipăresc cu câte o felie subţire de roşie. răcituri de pasăre. Dobrogea este bogată în legume şi fructe. se foloseşte mărar.1. pârjoale. leuştean etc. De-a lungul istoriei. borş moldovenesc. bucătăria dobrogeană.7. pătrunjel. dar şi carnea de porc. guguloi moldovenesc. Preparatele de bază sunt însoţite de garnituri din orez. vânatul precum şi legumele. Nu putem să vorbim despre bucătăria din Moldova dacă nu amintim de preparate cum ar fi: alivenci.

pe de o parte. vestigiile arheologice şi documentele istorice demonstrează permanenţa. cât şi prin note particulare. chebabul. Dintre specialităţile specifice dobrogene amintim: ciorbele pescăreşti. garniturile de orez. italieni. a populaţiei aborigene şi a suprapunerii în straturi succesive atât a elementului românesc din celelalte ţinuturi. nemţi. marinatele din peşte.2. saslâcul. În timp s-a creat o civilizaţie care se caracterizează atât prin elemente comune tuturor etniilor. individuale.1. pe pământul dobrogean. pe de altă parte. crapul umplut. greci. se datorează convieţuirii în acelaşi habitat (dacă 55 . dar şi baclavalele. ciorba de burtă. cât şi a populaţiilor alogene. chefirul. Elementele comune. STRUCTURA ETNICĂ A LOCUITORILOR DIN JUDEŢUL TULCEA Din punct de vedere etnografic. TRADIŢII ŞI SPECIALITĂŢI CULINARE SPECIFICE DELTEI DUNĂRII 4.2. se îmbunătăţeşte sortimentul de preparate culinare dar şi calitatea acestora. ale fiecărei etnii în parte. sarailiile. Fiecare fapt de cultură populară din judeţul Tulcea dezvăluie relaţii de convieţuire între românii autohtoni: moldoveni. cârnaţii de oaie. peştele la proţap. similitudinile. păstori transilvăneni. gustoase. mielul la proţap. saramura de crap. 4. şi diferitele populaţii stabilite aici: bulgari. dulciurile cu stafide şi rahat. musacaua. mocani. delicate. Bucătăria dobrogeană poate rivaliza cu oricare altă bucătărie cu tradiţie. lipoveni şi ucraineni.mâncărurile sunt fine. turci şi tătari.

manifestările la nivel mental în acest areal în decursul timpului. în judeţul Tulcea.ro/articole/99726/traditii-vechi-cu-o-fata-noua. în fapt. sau ”ziua babei”. o adunare a femeilor. fetele de până la 16 ani cântă şi primesc ouă. la ”Lăzărel”. se află una dintre cele mai vechi comunităţi greceşti ce exemplifică cel mai bine modul în care grecii au fost “modelaţi” de lumea în care au ales să trăiască.html 56 . În present. modul de viaţă. In localitatea Izvoarele insa. Acestea şi-au respectat reciproc obiceiurile. 68 Alte tradiţii sunt “udatul mirelui”. religia. iar la final rostogolesc sita. Aceste elemente n-au împiedicat însă. atunci când flăcăii satului se întrec să aprindă pe înălţimi cele mai mari focuri. Istoria şi dinamica vieţii sociale. Printre obiceiurile pur greceşti care au supravieţuit timpului şi se practică şi astăzi întâlnim: Elefterio . fiind influenţate de cele româneşti sau bulgăreşti. convieţuirea paşnică a tuturor etniilor. 4. 68 http://bucatarie. a unor concepţii arhaice care în evoluţia mentală a omenirii s-au materializat în credinţe şi obiceiuri (dacă avem în vedere cultura spirituală). de variantele reprezentării acelor credinţe arhaice generate de : religie. când flăcăii intră cu calul frumos împodobit chiar în casa fetei iubite. zi în care femeile fac ce poftesc şi petrec până dimineaţa. secvenţa de timp în care sa conturat obiceiul. “Dragomanul” se practică de Sfântul Ion. Toleranţa a constituit întotdeauna nota esenţială a comportamentului comunităţii tradiţionale dobrogene. pentru ca vara să fie bogată. SPECIFICUL COMUNITĂŢII GRECEŞTI DIN JUDEŢUL TULCEA În judeţul Tulcea se gaseste un numar mare de greci raspanditi pe intreg teritoriul acestuia. oferindu-i vorbe dulci şi colaci împletiţi ca semn al dragostei.2. care torc şi povestesc în jurul unei gropi pline cu jar. grecii din Izvoarele au prenume româneşti. Horhubal.2. Elementele de diferenţiere în cultura tradiţională a fiecărei etnii ţine.jurnalul. De ”Florii”.avem în vedere civilizaţia materială) cât şi a aceluiaşi fond străvechi mitic. bani şi făină. permite să considerăm şi să definim judeţul Tulcea drept zonă de convieţuire etnică. fără bărbaţi. dar vorbesc greceşte şi şi-au păstrat portul popular. când băieţii abia căsătoriţi sunt băgaţi cu capul la uluc. Aşa se face că obiceiurile şi tradiţiile lor s-au modificat de-a lungul timpului. de locul de origine al etniei respective.

69 4.divers. baclavalele şi pitele. mărar. plăcintele. sarailii.html http://www. care semnifică noul an. deoarece pe masa fiecărui musulman se găsesc baclavale însiropate cu miere şi umplute cu nucă. Aceştia încă folosesc nume şi prenume turceşti. fistic. Oamenii ciocnesc ouăle pentru că este un vechi proverb care spune că “Până ce coaja oului nu va cădea la pământ. pentru că şapte este un număr cu noroc. usturoi. simbolizând că necazurile şi supărările se aruncă odată cu hainele cele vechi. nu va sosi primavăra”. bucuria. halviţă. cu diverse umpluturi. Printre preparatele tradiţionale se află pastisio. Apoi. halva şi cozonaci. mai ales brănză şi spanac. cimbru şi seminţe de chimion îi dau o savoare cu totul specială. focul prezent şi în casele oamenilor care aprind lumânări în cele patru colţuri ale camerelor. mâncăruri din carne de oaie. Se gătesc totodată peste şapte feluri de mâncare. deşi convieţuiesc împreună cu românii.Bucătăria grecească este una deosebit de aromată. gyros. Condimentele folosite: oregano. De asemenea. suc şi limonadă.jurnalul. busuioc. Se vopsesc şi ouă roşii care semnifică speranţa. oamenii sar peste foc. păstrează multe dintre tradiţiile religiei lor. lumina. În Dobrogea. vorbesc limba turcă în familie şi merg să se roage la geamii. tinerii fac focuri în jurul cărora dansează şi recită versuri despre această sărbătoare. souvlaki.ro/articole/99726/traditii-vechi-cu-o-fata-noua.ro/traditii_turci_ro 57 . Această sărbătoare începe cu o curăţenie generală.2. mentă. foi de dafin. rahat. Se fac foarte multe prăjituri.70 Altă sărbătoare religioasă a turcilor care se mai ţine încă în judeţul Tulcea este Ramadam Bairam. 69 70 http://bucatarie. sărbătoarea se mai numeşte Seker Bairam (bairamul dulce). bucate tradiţionale specifice. Cea mai importantă şi cea mai veche sărbătoare a turcilor care încă se mai păstrează este “Nevruzul”. iar lumea aruncă în foc hainele vechi şi-şi cumpără altele noi.3. Conform tradiţiei. SPECIFICUL COMUNITĂŢII TURCILOR TĂTARI DIN JUDEŢUL TULCEA În judeţul Tulcea trăiesc un număr destul de mare de turci si tatari care. Simbolurile “Nevruzului” sunt grâul încolţit.

ro/lipoveni_repartitie. care se oficiază până la ora 8:10. judeţul Tulcea este pe primul loc şi concentrează aproape jumătate din numărul lor total (16350 de locuitori). iar la această ceremonie religioasă (Bairam Tas) nu participă decât bărbaţii din comunitate. păstrată neschimbată încă din timpul creştinării Rusiei Kievene în anul 988 de către cneazul Vladimir Sveatoslavici.crlr.ro/lipoveni_religie. slujbele religioase se ţin în limba slavonă. fasolea cu coadă de oaie şi murături. tocana cu ciuperci şi carne de vită. Dimineaţa.4. sarailiile. suberek (placinte cu carne). 71 72 http://www.credincioşii işi urează “Bairam Kairl Bolsun!”. aceştia şi-au păstrat cel mai bine credinţele şi obiceiurile. halviţa cu ciuen sunt doar căteva din delicatesele culinare specifice comunităţii turceşti. Şi în prezent. la ora 7:47. georek (o lipie uriaşa).SPECIFICUL COMUNITĂŢII RUŞILOR LIPOVENI DIN DELTA DUNĂRII În ceea ce priveşte repartiţia ruşilor lipoveni pe teritoriul Roâniei.iar în Delta Dunării. urmează pentru musulmani Kurban Bairamul (Ziua Sacrificiului. 72 Dintre toate minorităţile din judeţ. toţi bărbaţii de cult islamic sunt prezenţi la slujbă. nu au nici o relevanţă dacă musulmanii nu se împacă între ei de Ramadam Bairam. Pânş în zilele noastre.newschannel. Bucatele turceşti din şudeţul Tulcea sunt deosebit de gustoase.php 58 . Credinţa ruşilor lipoveni din judeţul Tulcea este creştin-ortodoxă de rit vechi.2. sărmăluţele în foi de viţă. care ţine trei zile. imam baildi. fiind cel iulian. ei reprezintă o mare atractivitate pentru turişti. după un post negru de 30 de zile. Sărbătoarea. Crăciunul islamic).crlr.php 73 http://www. placintele cu carne de vita sau pui care se numesc pide. cobete.html http://www. reţetele fiind îvăţate dea lungul timpului şi de romăni: baclavalele.71 4. Peste 70 de zile după această sărbatoare. pilau (pilaf). este un prilej de împăcare între credincioşii de cult islamic.ro/stiri/39/10572/Etnoturism-cu-baclavale. Cele 30 de zile de post de dinaintea sărbătorii. iar calendarul folosit este cel iulian. decalat cu 13 zile.73 Obiceiurile ruşilor-lipoveni sunt strâns legate de sărbătorile religioase. Calendarul pe care îl respectă a rămas neschimbat.

baieţii le urmăresc pe fete pentru a le mânji cu funingine.la ruşii lipoveni s-a păstrat obiceiul efectuării semnului crucii în aproape orice acţiune pe care o întreprind. O bucată de halviţă atârnă de tavan şi cei care participă la joc trebuie să o prindă cu gura. iar cei care dorm în timpul acelei zile trebuie să se aştepte la nenorocire. A doua zi. când se intra în Postul Mare. oamenii obişnuiesc să se spele pe faţă direct în Dunăre. Lângă foc se pune o cană cu apă şi un coş cu ouă. în timp ce credincioşii ţin în mâini lumânări şi crenguţe de salcie sfinţite cu această ocazie. există şi la ruşii lipoveni obiceiul de a colinda. Până 59 . se sărbătoreşte în familie. şi cu un singur colind în repertoriu. respectiv săptămâna de dinaintea intrării în postul Paştelui. Este o săptămână de voie bună. există la aceştia obiceiul de a se pupa de trei ori când se întâlnesc. Căsătoria este precedată de logodna celor doi tineri. În localităţile din Delta Dunării. vestind Naşterea Domnului. În gospodăriile din zona Razelm. în ziua de Lăsata Secului. De asemenea. pronunţând „Hristos a înviat!” („Hristos voskrese!”) şi respectiv „Adevarat a înviat!” („Voistinu voskrese!”). De Crăciun. piroghi. ouăle sunt date copiilor din sat. etc. însă nu înainte de sărbătoare. În toată perioada Paştelui. Mielul nu face parte din tradiţia ruşilor lipoveni. ce se sfinţesc în dimineaţa Învierii. blini. După ce se termină focul. În timpul slujbei de Florii. Căsătoria la ruşii lipoveni a păstrat poate cele mai multe particularităţi tradiţionale. în Vinerea Mare. gunoiul de pe lângă casă se adună în trei grămezi cărora li se dă foc. Cel mai bine s-au păstrat obiceiurile legate de Maslenita (Săptămâna Brânzei sau Lăsata Secului) . podelele bisericilor sunt acoperite cu un covor de iarbă. după liturghie. ocazie cu care se organizează petreceri la casa fiecăruia dintre cei logodiţi („acolisnaia” la băiat şi „devisnic” la viitoarea mireasă). ci după liturghie. ruşii lipoveni păstrează şi obiceiuri legate de evenimentele importante din viaţa lor. preluat din cântarea bisericească („Hristos se naste” – „Hristos rajdaetsja”). Paştele. pentru a avea câştig la bogăţie. nu numai pe cele legate de sărbătorile creştine. sărbătorită cu cântece vesele pe străzile localităţilor şi cu preparate lactate specifice: vareniki. o sărbătoare foarte importantă pentru ruşii lipoveni. în Joia Mare. În judeţul Tulcea. cu apă neîncepută. se face un banchet şi are loc “bătutul halviţei”. cu ouă vopsite şi cozonac.

După oficierea slujbei de cununie. în semn că au lăsat în urmă necazurile. acesta este privegheat timp de trei zile în camera din faţă a locuinţei. Slujba de înmormântare are loc la biserică. se practică un obicei de „cumpărare-vânzare” a miresei de la casa parintească. În jurul capului celui decedat se pune o cunună de hârtie. spre locul unde stă crucea. nunta lipovenească era marcată de un aer de sobrietate. O monedă de schimb des utilizată de pescarii din Deltă este rachiul sau vodca. S-a păstrat obiceiul până în zilele noastre ca mirii să se cunune la biserică în costumele tradiţionale pentru viaţa religioasă. părinţii sunt răsturnaţi cu barca. În Băltenii de Sus sau Mahmudia. primul lucru pe care îl va vedea cel decedat să fie crucea. pe care scrie în slavonă „Sfinte . fiind citită neîntrerupt Psaltirea. puternice şi nemuritorule Dumnezeu. În trecut. Cei mai bogaţi işi pot răscumpăra “udatul” cu o cinste la crâşmă pentru toţi cei care trec pe acolo. În Murghiol. seara. Lipovenii nu lasă pe nimeni să le fluiere în barcă deoarece le aduce ghinion. Pentru cei mai în vârstă cărora li se naşte un copil sunt pregătite o serie de obiceiuri care diferă de la un sat la altul. pe care apoi le dăruie nuntaşilor. ocazie cu care sunt interpretate diferite cântece. îndură-te de noi!”. Rosetti şi Caraorman se pun cranii de cal la poartă. care are loc imediat după liturghie. de multe ori petrecerea prelungindu-se pe durata a 2-3 zile. Se aprinde candela.A. Mortul este pus în groapă cu picioarele spre est. La decesul unui lipovean.la nunta propriu-zisă se organizează şezători la care fetele şi femeile cântă şi confecţionează batiste cu marginea dantelată. părinţii trebuie să sară peste un foc făcut în curte. Pentru a se feri de blesteme şi farmece. 60 . întrucât există credinţa că la învierea morţilor. ducând împreună o icoană şi fiind însoţiţi pe noul drum de către preoţi. nefiind permisă muzica. care trebuie să ardă timp de şase săptămâni. Astăzi însă nu mai este aşa. pentru ca asupra acestora să cadă eventualele nenorociri. amestecat cu miere de albine. deaorece apa trebuie să le spele gândurile negre. ci doar anumite cântece folclorice interpretate de meseni. mirii se îndreaptă către casa mirelui. Cununia civilă şi petrecerea propriu-zisă are loc spre după-amiază. iar în mână i se pune o hârtie cu binecuvântarea preotului. Înainte de cununia religioasă. în localităţile C. iar după aceasta se organizează o masă întinsă la casa celui trecut în nefiinţă. Coliva la ruşii lipoveni este făcută din grâu fiert .

kasnik sau psovnik (budinca de orez). Alte specialităţi culinare ale ruşilor lipoveni sunt: chifteluţe de cartofi sau de peşte.1. 4. situat în Delta Dunării. blinî (clătite cu urdă sau brânză). prima menţiune datorându-i-se lui 61 . fiindcă întinderea lui. care este de aproximativ 3 km. destrămat la 476 e. ORAŞUL SULINA – SCURT ISTORIC La capitolul “istorie nescrisă” există supoziţia cum că Sulina ar exista de prin secolele VI – VII î. PROMOVAREA TURISMULUI GASTRONOMIC ÎN ORAŞUL SULINA Intrând pe canalul Sulina şi apropiindu-ne de gura braţului. Acest plăcut oraş este Sulina. documentele ni-l prezintă începând cu perioada bizantină.3.n. ceea ce ar plasa Sulina între cele mai vechi aşezări din ţară. se vede un oraş ce pare nesfârşit. o are numai în sensul lungimii. La capitolul “istorie scrisă”. aici era graniţa dunăreană a Imperiului Roman.n.e. Batogul de peşte este peştele afumat. pe ambele maluri ale Canalului Sulina.Bucătăria specifică lipovenească se caracterizează în primul rând prin abundenţa peştelui. Peştele la proţap fript deasupra jarului se consumă în general cu mămăligă şi mujdei de usturoi. Aşadar. Mlaştinile şi terenurile inundabile îl opresc să se dezvolte şi în lăţime.. Ciorba pescărească de peşte se găteşte din mai multe soiuri de peşte şi este foarte condimentată. iar lăţimea maximă este de 500 m. Ceva mai sigur este că aproape 1000 de ani mai târziu. Dacă galerele Romei ancorau în portul Sulina ar însemna ca Sulina sa aibă doar 1700 de ani vechime. vareniki (colţunaşi cu brânză). Se spune ca borşul pescăresc gătit cu apă de Dunăre are un gust aparte. vreo 2700 de ani vechime. iar saramura reprezintă peştele în sos sărat.3. 4. odată cu apariţia primelor colonii pe malul Pontului Euxinus.

îl pomeneşte cu numele de Solina. a fost construit de-a lungul acestei şosele.E. trecând pe braţul Sulina. Un trotuar de beton pentru pietoni. Iluminatul portului şi al cheurilor era asigurat la început de felinare cu petrol până s-a trecut la iluminatul electric. care a pus capăt Războiului Crimeei. Un rol important în acordarea acestui statut l-a avut C.E. când turcii încep să aleagă drumul apei până la Constantinopol. a căror ocupaţie consta în a-i prăda pe nefericiţii căpitani de vase. şeful haremului imperial. construită pe malul drept. Totuşi. Ţările care urmareau acest lucru erau: Austria. au fost construite diguri pentru îngustarea canalului şi prelungirea lui în mare. Besir Aga. pe pieptul de nisip. în partea cea mai frecventată a oraşului. De asemenea. cel mai înaintat. în cea mai mare parte ionieni. Câteva barăci din lemn sau simple colibe din trestie. astfel încât prin anul 1853 nu număra mai mult de 1000 de locuitori. Pentru ameliorarea procesului de colmatare. s-a construit în anul 1802. După încheierea Tratatului de la Paris. oraşul a început să decadă. tâlhăria era organizată şi practicată nepedepsit. Asigurarea cu apă potabilă s-a făcut prin construirea instalaţiilor necesare. un port modern al României din acea perioadă. Tot în această perioadă. cu scopul evident de o mai bună administrare a intereselor comerciale pe fluviu. în lucrarea sa “De Administrando Imperii”. ridicate pe plajă. Cele mai multe ştiri despre viaţa localităţii Sulina încep să apară din secolul XVIII.D. din 30 martie 1856. gurile Dunării mărindu-se. O şosea modernă. singurul navigabil la acea vreme. asigura circulaţia pe o distanţă de 5 mile. Astfel. s-au construit la Sulina cu sprijinul 62 . Franţa. Datorită situaţiei pe care a dobândit-o la gurile Dunării.D. în anul 1745. tendinţa marilor ţări industriale ale Occidentului de a acapara acest punct strategic al navigaţiei. un far a cărei poziţie era absolut necesară la jumătatea secolului trecut.). greci şi maltezi. serveau drept adăpost acestor aventurieri. Astfel. Acest lucru şi-a pus amprenta asupra dezvoltării ulterioare a oraşului. Cu timpul. a luat fiinţă la Sulina Comisia Europeană a Dunării (C. Sulina a putut fi declarată porto-franc. a fost cel care a făcut o donaţie pentru construirea unui far la Sulina. devine tot mai pronunţată. Germania şi Anglia. Sulina devenind unul dintre oraşele cele mai înfloritoare.Constantin Porphyrogenetul care.

-ului. Canalul Sulina delimitează două mari zone ale depresiunii: .zona Iacob. .C.Lumina. se face pe latura estică. Oraşul Sulina. nu numai un rol important la import şi export. . 63 constituit din aluviunile fluviului şi de curentul marin contrar. care este un ţărm de acumulare şi eroziune.zona de la nordul Sulinei. morfologia terenului. Ungaria. care asigurau consultaţii şi spitalizarea personalului C. escală pentru produsele vest europene spre regiuni ca Transilvania.. iar pe de altă parte de Marea Neagră.D. populaţiei oraşului şi marinarilor care erau în trecere prin port. .sectorul dintre gura braţului Stambulul Vechi şi gura canalului Sulina. ca teritoriu al deltei. INFORMAŢII GENERALE DESPRE ORAŞUL SULINA Teritoriul administrativ al Sulinei este inclus în unitatea geomorfologică „Delta maritimă”. Teritoriul Sulinei. Plajele litoralului sunt diferenţiate astfel: .Împuţita. o vastă zonă mlăştinoasă plană. cum sunt: poziţia la Dunăre şi Marea Neagră.unitatea lacustră Puiu . suprafaţa mare a luciilor de apă.E.D. Caraorman şi Sărăturile. etc. Roşu). în care Marea Neagră a avut o mare influenţă morfologică în interacţiune cu fluviul. aflată sub nivelul mării. care este un ţărm de transgresiune. sectorul de la sudul canalului Sulina. influenţată pe de-o parte de Marea Câmpie Rusă. constituie o unitate de interacţiune a mai multor factori locali. este înconjurat de grindurile marine Letea. în special în timpul furtunilor cauzate de vânturile de est şi nord-est. care la rândul ei se divide în: .3. două spitale dotate cu instalaţii moderne. Deschiderea spre mare.depresiunea marilor lacuri (Lumina. . Puiu. 4. dar şi de intermediar în cadrul relaţiilor de schimb între ţările occidentale şi întreaga zonă de la Dunărea de Jos.zona Roşu . În pofida faptului că se află aproape de mare. Serbia şi Bulgaria. apărată de un cordon litoral subţire.E. clima este excesiv de continentală (de uscat). Privilegiul de porto-franc a conferit Sulinei.2.

Vătafu. putem menţiona faptul că Delta Dunării se caracterizează printr-o mare varietate de soluri hidromorfe. care se combină în peisaje extraordinare. în principal. în funcţie de consecinţele acestora: dacă mână scrumbia şi chefalii spre mal sau dacă umple năvoadele de alge şi meduze moarte sau le răpeşte lotcile uşoare. Reaţeaua hidrologică este constituită. ceva mai rare fiind cele din sud-vest şi nord-vest. de unele se bucură. respectiv de plante. Precipitaţiile au o repartiţie neuniformă. Fauna şi flora din jurul oraşului Sulina sunt specifice Deltei Dunării. foarte variate.1°C (în delta propriu-zisă fiind de 10.6°C). În delta fluvio-maritimă predomină solurile nisipoase de dune constituite din nisipuri. cea mai ridicată fiind la Sulina. altele sunt primite cu „bohumaţi” (înjurătură de origine slavă). Rotundu şi numeroase gârle şi canale. dunelor de nisip şi depresiunilor lacustro-mlăştinoase. fără egal în Europa. 64 . din braţul Sulina. Roşulet. Vântul bate mai ales din nord-est. de la unele soluri în curs de formare până la soluri evoluate în timp. dar nu este o raritate nici cel de sud-est. Peste 55% din precipitaţii cad în lunile calde. Din punct de vedere al condiţiilor pedologice. iar primăvara se încălzesc mai greu decât porţiunile de uscat. fiecare din ele având o denumire specifică.Imensele depozite de apă funcţionează asemenea unor depozite termice: toamna se răcesc mai uşor. Pescarii din deltă cunosc 10 vânturi mai importante. de 11. cu vegetaţie halofilă. golful Musura. Lumina. condiţionate de microrelieful grindurilor. Temperatura medie anuală la nivelul deltei. pe care se dezvoltă soluri sărate. cu multe exemplare de animale. sunt variabile şi se produc la intervale mari de timp. solonceacuri. lacurile Roşu. Simplul vizitator al deltei se poate mulţumi să fie la curent cu faptul ca aici mai tot timpul adie vântul (la zile fără vânt ne putem aştepta doar 25-30 de zile pe an!). care trebuie vizitat de toţi cei care ajung în această localitate. Cele mai frecvent întâlnite soluri sunt cele ale regiunilor joase inundabile: soluri azonale neevoluate. scade puţin spre vest de litoral. Starea vântului îi poate interesa doar pe cei ce practică sporturile nautice. Oraşul Sulina dispune de un potenţial turistic antropic bogat.

Festivalul Concurs Naţional de Interpretare Muzicală „Copiii cântă marea”. Direcţia Judeţeană pentru Cultură. maghiari sau greci. precum şi de pe întreg cuprinsul ţării. ansambluri de dansuri populare şi grupuri vocale evoluând pe rând pe scena festivalului. FESTIVALUL CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE ŞI INTERPRETARE MUZICALĂ „SULINA” 65 . FESTIVALUL MINORITĂŢILOR „SERBĂRILE DELTEI” Manifestare în cadrul salbei de acţiuni artistice ce acoperă sezonul de vară. Dej. Festivalul Minorităţilor „Serbările Deltei” atrage grupuri de ruşi – lipoveni. aducând în acest fel o contribuţie la perpetuarea în timp a tradiţiilor specifice fiecărei minorităţi.3. îşi propune să cultive în inimile acestora. Casa de Cultură Sulina. festivalul dedicat copiilor între 8 şi 16 ani.3. Sulina sau Crişan. Centrul de Conservare şi Valorificare a Tradiţiilor Populare Tulcea şi Centrul Artistic Tulcea. în special. Culte şi Patrimoniul Naţional Cultural Tulcea. germani. Lansat în anul 2005. 8 – 12 ani şi 12 – 16 ani. au dovedit publicului dragostea pentru tradiţie. Bucureşti. Structurat pe două categorii de vârstă.4. Scopul a fost atins: interpreţi. dragostea pentru artă în general şi cea pentru muzică. această manifestare şi-a propus să descopere şi să promoveze tineri interpreţi şi ansambluri. Organizată pentru prima oară în anul 2001. turci. ucraineni. Festivalul se organizează în ultima duminică a lunii iulie de către Primăria oraşului Sulina. festivalul generează apariţia de noi valori în sfera interpretării muzicale. rromi. ce sosesc din Braşov. pentru a se întrece în a demonstra valoarea etniilor din care provin. Asociaţia Administraţiilor Publice Locale din Delta Dunării. MANIFESTĂRI CULTURALE ÎN ORAŞUL SULINA FESTIVALUL CONCURS NAŢIONAL DE INTERPRETARE MUZICALĂ „COPIII CÂNTĂ MAREA” Apariţie nouă pe scena manifestărilor culturale găzduite de oraşul Sulina. Brăila. dezvoltă în rândul concurenţilor spiritul competitiv şi atracţia către un act cultural de calitate. Tulcea.

derularea acestui proiect a avut ca parteneri o serie de instituţii şi agenţi economici locali şi din ţară. Satu Mare. Unii dintre concurenţii premiaţi au evoluat în timp. Dorindu-se ca un spectacol de divertisment. Pe parcurs. Bacău. Tulcea. Brăila.. Banca Comercială Română – filiala Sulina. Navrom Delta S. Oradea – şi lista poate continua – au fost prezenţi de-a lungul timpului la Sulina. dintre care amintim: Produktiv Sound & Lights Bucureşti. Zalău. La prima ediţie. Iaşi. să fiţi prezenţi pe plajă. TV Electron M Bit. Timişoara. Buzău. Bârlad. Culte şi Patrimoniul Naţional Cultural Tulcea. dornici de a fi în mijlocul actului cultural modern. festivalul se desfăşura în cadrul unei singure secţiuni: creaţie muzicală. Constanţa. festivalul reprezintă prin locaţia aleasă o invitaţie cu caracter permanent pentru toţi aceia care doresc un strop de inedit în marea vieţii lor. Societatea Română de Radiodifuziune. aflându-se la a VI-a ediţie.aflat anul trecut la cea de-a X-a ediţie – are propria sa istorie. timp de două seri.Festivalul . vă invită ca în cea de-a doua sâmbătă a lunii iulie.A. Craiova. să 66 . fiecare secţiune fiind încheiată de recitaluri susţinute de interpreţi de marcă şi trupe consacrate. formându-şi propriile trupe. Deva. Beneficiind de o locaţie cu totul aparte – plaja din SULINA – organizatorii acestui eveniment. demonstrând în acest fel implicarea din ce în ce mai mare a maselor largi de tineri. În cadrul festivalului. Începând cu cea de-a doua ediţie. Asociaţia Administraţiilor Publice Locale din Delta Dunării etc. S. Galaţi. Vaslui. în anul 1998. Concurenţi din: Bucureşti.C. Consiliului Judeţean Tulcea. totuşi manifestarea a dat la iveala tinere talente care acum se află pe drumul consacrării. Organizatorii festivalului sunt Primăria oraşului Sulina şi Casa de Cultură Sulina. cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor. s-a impus deja ca o manifestare de tradiţie care atrage an de an tot mai mulţi participanţi. Organizat în ultima duminică a lunii august în punctul cel mai estic al ţării. SPECTACOLUL „CÂNTECELE MĂRII” Spectacolul . manifestarea s-a îmbogăţit cu secţiunea interpretare.concurs „Cântecele Mării”. Direcţiei Judeţene pentru Cultură. pe scenă evoluează concurenţii înscrişi. TV Crescendo.

bună dispoziţie. ziua de 15 august reprezentând o sărbătoare cu conotaţii speciale. Divertisment. sărituri în sac. acolo unde marinarii primesc salutul veşnicului călător Danubiu. să cântaţi alături de cei ce urcă pe scenă şi să vă bucuraţi de cadrul natural cu totul deosebit : plaja Mării Negre la oră de seară. într-o atmosferă cu totul specială. sărituri de la trambulină. 67 . STRUCTURILE TURISTICE DE PRIMIRE Unităţile de primire cu funcţiuni de cazare din oraţul Sulina se concretizează în special în pensiuni. oraşul Sulina. să dansaţi. dar mai ales. Ziua Marinei se organizează în fiecare an pe faleza din Sulina. Aici se găseşte un singur hotel de 3 stele „Jan Bart”. manifestarea atrage ca un adevărat magnet atât localnicii. precum şi diferite concursuri tipic marinăreşti cu caracter de divertisment.participaţi la concursuri. mers pe şcondru. în fiecare an cu ocazia Zilei Marinei şi a Sfintei Maria. turiştii români şi străini. unde navigatorii şi familiile lor. din această categorie putând aminti:        întrecere bărci cu rame concurs înot (băieţi. îşi serbează toţi navigatorii. 4. divertisment şi bună – dispoziţie. Seara se organizează Balul Marinarilor. ar putea fi doar câteva din cuvintele care caracterizează această zi deosebită. dans. aici practicându-se cu precădere turismul rural. tras parâma. ZIUA MARINEI Plecând de la ideea că una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor oraşului este navigaţia. lumină şi culoare. muzică. prins raţe. fete) cu repartizare pe categorii de vârstă şi diferite distanţe. Spectacol de sunet. se bucură de această mare sărbătoare.3. Cu această ocazie sunt organizate slujbe religioase. asemenea tuturor porturilor româneşti. împreună cu toţi aceia ce ne vizitează oraşul.4.

1. sfârâială dobrogeană. scrumbie friptă pe cărbuni. ştiucă umplută sunt doar câteva din specialităţile care merită încercate neapărat dacă ajungeţi la Sulina.3. Personalul de bucătărie al pensiunilor sau localnicii care oferă cazare şi masă oferă posibilitatea turiştilor să înveţe aceste reţete şi chiar îi ajută să gătească peştii prinşi de ei. iar pe lângă aceasta. tochitură dunăreană. relaxarea într-un peisaj mirific şi nu în ultimul rând participarea turiştilor la zilele oraşului Sulina. tocăniţă de cegă. CIRCUIT TURISTIC ÎN DELTA DUNĂRII Obiectivul principal al produsului turistic este cunoaşterea de către turişti a specificului culinar din zona Deltei Dunării. scrumbie cu legume. Structurile turistice de cazare Denumire Casa Alga Marina Aurora Casa Coral Elegant Adriana delfinul Astir Vihocencu Angy Josana Ana Rustic Flori Maxim Delta Categoria de confort 4* 4* 3* 3* 4* 2* 2* 3* 1* 2* 2* 2* 2* 3* 2* 2* Număr de locuri 20 20 15 32 20 12 10 7 10 10 8 10 21 7 20 11 Tarfe sezon 2008 camera dubla/noapte 160 RON 160 RON 150 RON 140 RON 160 RON 100 RON 110 RON 140 RON 70 RON 80 RON 80 RON 100 RON 100 RON 130 RON 120 RON 120 RON 4. Preparatele culinare din această zonă sunt foarte apreciate de turişti. Tabelel 4. batal la proţap.5. Produsul turistic se adresează unui grup format din 10 turişti. iar lista lor este foarte lungă: borş pecăresc. meniul cu specific pescăresc fiind predominant. 68 .Majoritatea unităţilor de cazare oferă şi servicii de alimentaţie.

sejurul fiind de 4 zile şi 3 nopţi. ceai. caşcaval. Meniul cuprinde: marinată de hamsii. tras 69 . 12:00 Se pleacă cu vaporul în plimbare la Lacul Roşu. 12:30 Servirea dejunului pe terasa vaporului. concurs înot. Pe tot parcursul sejurului se va circula numai cu vaporul. etc. Meniul cuprinde: ciorbă de peşte şi ştiucă umplută fiartă. Meniul cuprinde: tartine din peşte afumat şi rasol de şalău cu maioneză. turiştii fiind însoţiţi de un ghid turistic. Pe acest traseu ajungem la Lacul Roşuleţ. unde se află cherhanaua Roşuleţ. Ziua 2 7:00 – 9:00 Se serveşte micul dejun. 19:30 Se serveşte cina pe terasa pensiunii. iar de aici ajungem la Lacul Roşu.Perioada de desfăşurare a circuitului este între 14 – 17 august. chifteluţe de şalău. Tariful este de 650 RON /sejur/ persoană. Ziua 1 11:00 Turiştii sunt aşteptaţi în portul Tulcea – faleză de către ghidul turistic şi îmbarcaţi pe vaporaşul „Aurora”. prins raţe. iar la alegere gem sau miere de albine. şi unde se ţin diferite spectacole cu ocazia zilelor oraşului. întrecere bărci cu rame. şuncă presată sau salam de vară. 20:30 Turiştii sunt invitaţi să petrecă seara pe plaja din Sulina. 10:00 Turiştii sunt invitaţi pe faleza oraşului unde se ţin diverse activităţi şi concursuri cu ocazia Zilei Marinei: parâma. lapte sau cafea. pe canalele Dunării. 11:30 Vaporul porneşte cătrea Sulina. 16:00 Grupul ajunge la Sulina unde se face cazarea la pensiunea „Aurora” 3*. brânză dulce sau sărată. unde se află un atrăgător camping pentru tineret. unde sunt terase şi discoteci în aer liber.

biban). Cel mai adevărat borş de peşte se face cu apă din dunăre. cegă. Şi iese şi mai gustos dacă se prepară din cel puţin trei feluri de peşte viu sau foarte proaspăt (crab. Turiştii vor fi învăţaţi să gătească pescăreşte şi cei doritori vor participa la prepararea borşului de peşte tradiţional şi a unui fel de mâncare specific Sulinei. în aer liber. BORŞ DE PEŞTE – reţetă tradiţională PEŞTE CARTOFI CEAPĂ ARDEI CURĂŢARE SPĂLARE TĂIERE T° C APĂ SUPĂ DE LEGUME FIERTE SARE ULEI OŢET SMÂNTÂNĂ PĂTRUNJEL T° C APĂ CIORBĂ DE PEŞTE 70 . într-un ceaun mare la un foc adevărat cu un strat de jar de 2-3 palme.14:00 La lacul Roşu încep pregătirile pentru prânz. numit scordolea.

USTUROI PASTĂ. Piureul trebuie sa fie de mare calitate.Scordoleaua este un fel de mâncare specific Deltei Dunării. OŢET PIURE + măsline. SCORDOLEA – reţetă tradiţională PEŞTE SARE PEŞTE SĂRAT APĂ T° C CARTOFI APĂ Tº C PEŞTE FIERT CARTOFI FIERŢI (macinare) CONDIMENTE: SARE. cu cât mai mare cu atât mai bun. pufos şi parfumat de frunzele de patrunjel care il si coloreaza spre auriu. LAPTE. macrou sau hering. iar vinul alb duce rafinamentul acestei mese. potrivit. la săţietate dar şi la o bună dispoziţie. În zilele în care vrem să mâncăm peşte poate fi o rapidă şi delicată hrană. patrunjel SCORDALEA 71 .se serveste nici firbinte nici rece. Peştele poate să fie crap sau scrumbie. ULEI.

Letea poate fi abordată dinspre Sulina. şi unde pot aştepta impresionantul foc de artificii de la ora 00:00. unde se mănâncă hamsii pane şi se bea bere. 13:30 Se serveşte dejunul. se pot plimba cu barca cu vâsle pe lac sau pot admira fauna şi flora din zonă. restul este rezervaţie de protecţie integrală. 72 . brânză dulce sau sărată. rezervaţie naturală. Meniul Cuprinde: supă de peşte servită cu pâine prăjită şi plachie de crap. Această zonă de protecţie integrală este aşezată pe grindul cu acelaşi nume fiind unul din cele mai vechi grinduri ale deltei. pe canalul Cardon. Deplasându-ne mai departe. ajungem în localitatea Sfistofca (denumirea sa în limbaj lipovenesc înseamnă „fluierătură”). Meniul cuprinde: salată de icre de ştiucă şi saramură de crap. ceai. După aceasta. în vecinătatea căreia se află unul din cele mai complexe heleştee din Europa. Ziua 3 7:00 – 9:00 Se serveşte micul dejun. turiştii pot lenevi sau pot pescui. şuncă presată sau salam de vară. spre nord. caşcaval. lapte sau cafea. 21:30 Turiştii sunt invitaţi la plimbare pe faleza din oraş unde au loc spectacole.15:00 Se serveşte prânzul. 20:30 Se serveşte cina. iar la alegere gem sau miere de albine. 18:00 Grupul porneşte înapoi spre Sulina. putem ajunge mergând pe jos până la zona îngrădită a pădurii. De la debarcader. După micul dejun turiştii au timp liber în care pot merge la plajă sau la pescuit. 14:30 Se pleacă în plimbare cu vaporul la Pădurea Letea. Meniul cuprinde: sandwichiuri cu pastă de peşte proaspăt sau cu ton gratinat. pot vizita obiectivele turistice din oraş sau pot face o plimbare până la farul nou din Sulina cu şalupa. un obiectiv turistic important. cu care ocazie ne oprim la Cardon.

RomTravel S.L. ceai.R. 20:30 Turiştii sunt invitaţi pe plajă la un foc de tabără şi distracţie. Ziua 4 7:00 – 9:00 Se serveşte micul dejun. brânză dulce sau sarată. Meniul cuprinde: ciorbă de perişoare de peşte şi şalău în aspic cu garnitură de cartofi. Meniul cuprinde: zacuscă de şalău şi crap la cuptor cu sos de vin.L. zile): 50 RON/zi x 2 zile + 30 RON/zi x 2 zile = 160 RON/ persoană 160 RO/persoană x 10 persoane = 1600 RON/grup 73 . caşcaval. RomTravel S.19:30 Se serveşte cina. 13:30 Se serveşte prânzul. ANALIZA DE PRET Denumirea actiunii turistice: Circuit turistic in Delta Dunarii Perioada de desfasurare: 14 – 17 august 2008 Grup minim 10 persoane Telefon: 0240515124 Beneficiar: S. şuncă presată sau salam de vară. iar la alegere gem sau miere de albine. După micul dejun. 19:00 Se ajunge în portul Tulcea. CALCULAŢIA PREŢULUI DE VÂNZARE a) Cheltuieli directe: − cheltuieli cu cazarea (tarif/noapte x nr. lapte sau cafea.C. nopţi): 50 RON/noapte x 3 nopţi = 150 RON/persoană 150 RON/persoană x 10 persoane = 1500 RON/grup − cheltuieli cu alimentaţia (tarif/zi x nr. turiştii au timp liber să meargă la plajă sau la pescuit. Meniul cuprinde: gogoşele umplute cu pastă de peşte. 15:00 Turiştii sunt îmbarcaţi pe vapor pentru transferul la Tulcea.C.R. Organizator grup: S.

): 10% x 5500 RON = 550 RON/grup 550 RON : 10 persoane = 55 RON/persoană d) T.A.95 RON/persoană f) Rotunjire ±: + 7.− cheltuieli cu transportul (tarif/oră x nr.): 5% x 5500 RON= 275 RON/grup 275 RON : 10 persoane = 27. ore): 100 RON/ora de marş x 16 ore = 1600 RON/grup 1600 RON : 10 persoane = 160 RON/persoană − cheltuieli cu ghidul (cotă/ghid): − 100 RON/grup/zi x 4 zile = 400 RON/grup 400 RON : 10 persoane = 40 RON/persoană − cheltuieli cu căpitanul vaporuluil (cotă/căpitan): − 100 RON/grup/zi x 4 zile = 400 RON/grup 400 RON : 10 persoane = 40 RON/persoană b) Asigurarea (5% x C.95 RON/persoana + 7.5 RON : 10 persoane = 642.09 RON g) Total pret de vanzare (e + f): 642.5 RON/persoană c) Comision (30% x C.09 RON = 650 RON/persoană 650 RON/persoană x 10 persoane = 6500 RON/grup 74 .V.5 Ron/grup 104.5 RON : 10 persoane = 10.5 RON/grup 6429. (19% x comision): 19% x 550 Ron = 104.45 RON/persoană e) Total costuri (a + b + c + d): 5500 RON + 275 RON + 550 RON + 104.5RON = 6429.D.D.

Modalităţile de plată sunt cash sau cu ordin de plată.30 ani şi se comercializează în agenţiile de turism. HARTA TURISTICĂ A TRASEULUI 75 .Produsul turistic se adresează persoanelor cu vârsta de peste 25 .

CONCLUZII 76 .

fiind numit atunci Drumul Tătarilor sau Drumul Războiului. Clima judeţului Tulcea este temperat-continentală. la vărsarea în Marea Neagră. Buerebista uneşte Dobrogea cu statul dacic pentru o scurtă perioadă de timp. Reşedinţa administrativă a judeţului este oraşul Tulcea. Primul secol e. declarată în 1990 Rezervaţie a biosferei. în nordul Dobrogei. În anul 44 î. La sfârşitul secolului al VII-lea. În 14 noiembrie 1878. cea mai populată localitate din Dobrogea la acea vreme. Fluviul Dunărea.Istoria judeţului Tulcea este puternic ancorată în istoria patriei. Apropierea de zona continentală a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord-est spre sud-vest. În secolele XII-XIV. începuturile acestui judeţ fiind din neolitic. a marcat începerea dominaţiei romane în Dobrogea. este cel mai important centru comercial al judeţului. ce făcea parte din provincia Moesia de Jos. genovezii au construit fortificaţii puternice la Chitila.n.. armata română a intrat în Dobrogea. iar Peninsula Balcanică rămâne sub dominaţia Imperiului Bizantin a cărui flotă a protejat gurile de vărsare ale Dunării. la mila 40. Invazia slavilor şi a bulgarilor din anul 679 a distrus fortificaţia romană. regiunea intrând sub dominaţia otomană. fapt probat de descoperirile arheologice. la nord fiind mărginit de Dunăre şi la est de Marea Neagră. situat pe malul drept al Dunării. formează Delta Dunării. aceasta intrând sub guvernarea Statului Român. În timpul războaielor ruso-turce din secolul al XVIII-lea. Dobrogea devine principalul teatru de război fiind pustiită şi devastată.e.n. În 1879. când a început colonizarea greacă a ţărmului vestic al Mării Negre. aflată sub egida UNESCO. rezultând un vant numit crivaţ. Având o populaţie de 97. dominaţie care a durat şapte secole.417 locuitori. domnitorul Mircea cel Bătrân şi-a extins dominaţia peste Dobrogea în 1484. Judeţul Tulcea este situat în sud-estul României. În secolul al XIV-lea. au rămas numeroase vestigii ale unirii dintre populaţia geto-dacică autohtonă şi coloniştii greci. Enisala şi Vişina. 77 . judeţul Tulcea a fost format ca unitate administrativteritorială având ca reşedinţă administrativă oraşul Tulcea. după căderea Chiliei.

care traversează teritoriul judeţului este divizat în 3 braţe: Chilia. paradisul păsărilor migratoare venite din toată Europa şi de pe alte continente. atât cu vapoare de pasageri. Structurile turistice de primire sunt în număr de 108 în anul 2007. Fluviul Dunărea. Pe ţărmul braţului Sulina. iar pentru cei externi 1.64. înregistrându-se cele mai ridicate temperaturi pe timp de iarnă din ţară. mai exact 113 123 înnoptări ale turiştilor ramâni şi 33 610 innoptări ale turiştilor străini. Rutele turistice merg spre Măcin. şi mai ales în Delta Dunării se face în principal pe cale navală. Dintre acestea. dintre care 53 630 români şi 20 445 străini. regat al apelor şi al insulelor plutitoare. indicatorul înregistrat pentru turiştii interni fiind de 2. Aici se întâlnesc două grupe geografice: Podişul Dobrogei de nord. În judeţul Tulcea se ajunge pe cale terestră.470 km². S-a înregistrat un număr total de 146 733 de înnoptări. Sulina (braţ maritim) şi Sfântul Gheorghe. regiunea fiind cunoscută pentru peisajele pitoreşti. iar 184 sunt protejate de Convenţia de la Berna. cât şi cu bărci rapide. teren încă în formare. Durata medie a sejurului identificată în anul 2007 este de 1. briza mării aduce aer cald şi umed. În anul 2007. rămăşiţele Munţilor Hercieni (cei mai vechi munţi din România) şi Delta Dunării. Garvăn şi Isaccea. insuliţe plutitoare de trestie. şalupe sau bărci cu vasle. judeţul Tulcea are aproape toate formele de relief din România. în judeţul Tulcea au sosit 74 075 turişti. navală şi aeriană.care aduce ierni foarte reci. se găsesc peste 300 de specii din care. un adevărat paradis al pescarilor şi vânătorilor. care împreună cu complexul de lacuri Razem-Sinoe ocupă o suprafaţă de 4. Cele mai importante rute sunt cele din Deltă. 65 beneficiază de restaurant şi unităţi de alimentaţie similare. „păduri” de trestie şi păduri de sălcii.98 zile/ turist. 176 cuibăresc în Delta Dunării . Alţi indicatori care exprimă circulaţia turistică pe 78 . iar circulaţia pe teritoriul judeţului. În acest sanctuar al naturii care conţine lacuri. cu o capacitate de cazare totală de 3418 locuri. cateodată îngheţând chiar Dunărea şi Delta pe o perioadă de douatrei luni. paradisul păsărilor şi al florei formând un peisaj unic. Datorită poziţiei sale geografice.10.

cei care şi-au păstrat cel mai bine obiceiurile sunt grecii. mai ales în ceea ce priveşte cultura gastronomică. 0. 8.68. Oamenii din alte zone ale ţarii şi din afara acesteia nu cunosc tradiţionalele borşuri pescăreşti cu apă de Dunăre sau ştiuca umplută. numai aici poţi degusta adevăratele reţete pescăreşti. pentru a face cunoscute specialităţile tradiţionale de aici celor pasionaţi de arta culinară. să influenţeze românii din această zonă. densitatea turistică în raport cu suprafaţa judeţului. Pe lângă toate provocările de aici. Dintre aceştia. ruşiilipovenii şi turco-tătarii. şi tocmai de aceea trebuie să-şi facă drum până la Tulcea sau mai bine zis până în inima deltei. fiecare cu cultura şi tradiţiile sale. întinderile de apă şi coloniile de păsări.71 şi în raport cu populaţia. Ei au reuşit.teritoriul judeţului calculaţi pentru anul 2007 sunt: indicele de utilizare netă a locurilor de cazare care este 25. am încercat să aduc un pic de gust unui sejur în Delta Dunării. Românii au împrumutat şi au învăţat de la aceste comunităţi multe reţete culinare şi secrete în ale bucătăriei. cum numai tulcenii ştiu sa le gătească. 79 . Pe teritoriul judeţului Tulcea trăiesc în armonie mai multe etnii. de-a lungul timpului. peisajele minunate şi liniştea naturii. Şi cum în judeţul Tulcea peştele este la el acasă.29. rasolul de peşte sau srumbia la grătar.

5. 4. (coord.Vegheş C. I. Ediţia 2007. Ediţia *** Institutul Naţional de Statistică – Anuarul Statistic al României. Gavrilă Simion – Tulcea – ghid turistic. Editura Uranus. 80 . 10. Bucureşti. Petre Coteţ. Ardelean. V. 2001. 2007. *** Institutul Naţional de Statistică – Anuarul Statistic al României. Mocan. Editura Harvia. Bucureşti. Bucureşti. 11. Datinele şi credinţele poporului roman... Ediţia Mihai Pop – Obiceiuri tradiţionale româneşti. vinuri şi obiceiuri româneşti. Balaure. Editura Uranus. Editura Radu Anton Roman – Bucate. V. Editura Polmedia. 2005. Editura Scaiul. 2006. Voronca E. 2005. 2005. Cătoiu. ediţia a II-a. Georgescu – Rezervaţii şi monumente ale naturii Irina Nicolau – Ghidul sărbătorilor româneşti. Editura Humanitas. 1998. Tulcea. 1994. 8. N. 2004. O. Iaşi. 2000.. Editura Polirom. 12. Gh. Bucureşti. Ioan Popovici. 2002. pentru Turism. Bucureşti.. Marketing. 6. 4. Editura Ceres. Vasile Ciocârlan – Flora Deltei Dunării. Bucureşti. Superstiţii din batrâni.BIBLIOGRAFIE 1. Ediţia Tudor Pamfile – Sărbătorile la români. Ediţia *** Institutul Naţional de Statistică – Anuarul Statistic al României.). 15. A. Marketing turistic. 1999. M. 1975. Editura Univers. Bucureşti. Sofia Vrabie – Sfinxul Deltei – Municipiul Tulcea. Bucureşti.. 1992. Doamna E. 3. din România. *** Institutul Naţional de Statistică – Anuarul Statistic al României. *** Institutul Naţional de Statistică – Breviar Judeţul Tulcea. 1992. 9. 7. Bucureşti. 1998. 3. Editura Paideia. 14.. Bucureşti. Editura Saeculum I. 2. 13. Balaure.

Ediţia 2008.ro http://www.tulcea. 32. 29.vacantesicalatorii. 17. 20.ro http://www. 27.turismdelta. 30.16. 33. 26. cu funcţiuni de cazare.obiective-turistice.crlr.ro http://www.ro http://www.divers. 36.apmtl. 18.ro http://bucatarie.ro iulie. Ediţia 2006.travelguide-romania. 24.caraorman. 81 .ro http://www.ropedia.ro http://www.jurnalul.afterhours. 23.ro http://www. Institutul Naţional de Statistică – Capacitatea de cazare turistică existentă la 31 Institutul Naţional de Statistică – Frecventarea structurilor de primire turistică http://www. 19. 25. 35. 21. 34.ro http://www.ro http://www. 28.ro http://www.ro http://www.ro http://www.ici.insse. 31.newschannel.delta-dunarii.deltadunarii.rapitori. 22. Ediţia 2007.ro http://www.ro http://www. Institutul Naţional de Statistică – Breviar Statistic: Turismul Judeţului Tulcea.ro http://www.tulcea-turism.ro http://www.

82 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful