UNIVERSITATEA HYPERION FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR Prof.univ dr. GOLU IOANA

ABSOLVENT ANDREI NISTOR

FEBRUARIE 2010

EDUCAŢIA COPIILOR CU ABILITĂŢI INTELECTUALE ÎNALTE

2

CUPRINS

INTRODUCERE ......................................................................pag. 5

CAPITOLUL I.

INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE

A SUPRADOTAŢILOR........................................................... pag. 6 1.1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE.........................................pag. 7 1. 2 CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE 1.2.1 TESTE STANDARDIZATE……......……....pag. 9 1.2.2 PARALELA POZITIV ŞI NEGATIV……....pag 10 1.2.3CHESTIONAR DE NOMINALIZARE PENTRU PĂRINŢI.....................................................................pag 11 1.2.4 FIŞA DE NOMINALIZARE PENTRU COLEGI.......................................................................................pag 12 1.2.5 FIŞA DE AUTONOMINALIZARE...............pag 13 1.2.6 GHID DE NOMINALIZARE PENTRU PROFESORI.................................................pag 14 1.2.7 CHESTIONARUL DE NOMINALIZARE CSD PENTRU PROFESORI............................................pag 18 CAPITOLUL II . ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE INSTRUIRII DIFERENŢIATE ŞI STRATEGII DE APLICARE ......................pag. 21 2.1 MODELE CURRICULARE............................pag. 21 2.2.ACCELERAREA.............................................pag.24 2.3 ÎMBOGĂŢIREA...............................................pag.26 2.4 GRUPAREA..................................................... pag.27 CAPITOLUL III. METODOLOGIA CERCETĂRII 3.1. OBIECTIVE ..........................................................................pag.30
3

IDENTIFICARE……………….................................................pag. 9

...pag.....45 ANEXE................................5................................................3............pag......................2......pag...............................................pag............................. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR..................42 BIBLIOGRAFIE...........................................pag................... CONCLUZII................................... IPOTEZE .........3.........................37 CAPITOLUL IV..................... 36 3..36 3.4 INSTRUMENTE DE CERCETARE ..... EŞANTIONUL.....pag.........................47 4 ....36 3...........pag...................

ci doar unele forme mascate de educaţie specială a copiilor supradotaţi. ci ea trebuie stimulată şi antrenată continuu pe baza unui curriculum diferenţiat aplicat de către o echipă “antrenată” în acest sens. Spre exemplu. Am ales această temă de cercetare pentru a descoperi unde îi regăsim pe copiii cu abilități intelectuale înalte. Inteligenţa nativă nu este suficientă pentru a atinge performanţe intelectuale de lungă durată sau pentru o realizare de sine. Conform studiilor de specialitate supradotaţii se încadrează în categoria copiilor care au nevoie de o atenţie specială. ar putea aduce precizări pretențioase în acest sens. care leagă comportamentul inteligent de eficiența neurologică. în România interbelică au existat preocupări legate de educaţia diferenţiată a supradotaţilor (prima referire aparţinându-i lui Spiru Haret în 1904). În perioada comunistă până în 1990 nu a fost acceptat conceptul în sine de supradotare. ce nevoi au ei și cum putem săi educăm pentru a nu pierde nimic din achizițiile lor inteletuale. Noile cercetări făcute din perspectiva psihologiei cognitive și a neuropsihologiei. mai ales prin prisma conceptelor de calitate umană şi de valori promovate de către societate. Educaţia elevilor supradotaţi în şcoala românească este strâns legată de modul de definire a acestora. 5 .INTRODUCERE Astăzi persistă în psihologie întrebarea dacă inteligența este capacitatea generală de achiziție a cunoștințelor. de rațiune și rezolvare de probleme sau ea implică diferite tipuri de abilități. Cei mai mulți optează pentru prima ipoteză.

 selecţia în funcţie de predicţiile succesului viitor. b) surse informale se intemeiază pe recomandările profesorilor. se impun în mod obligatoriu următoarele şase faze : 1. In concepţia lui Feldhusen. De obicei. identificarea supradotaţilor se realizează prin parcurgerea a două faze : 1. profesorilor sau chiar autonominalizări pe baza fişelor de nominalizare. parinţilor sau pe propria nominalizare. diferenţierea în profunzime se aplică acelor elevi care rezolvă 90% din problemele prezentate la testele de cunoştinţe. În România. Nominalizări ale părinţilor.CAPITOLUL I INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE A SUPRADOTAŢILOR Scopul identificării este selecţionarea acelor elevi capabili să facă fată unei instruiri diferenţiate.Screening-ul general se refera identificarea copiilor prin : a) surse formale se bazeaza pe rezultatele obţinute la testele standardizate de inteligenţă sau de cunoştinţe . În strategiile de selecţie ale elevilor supradotaţi intervin cel putin două alternative :  selecţia in funcţie de una sau mai multe variabile (componente ale supradotării). Screening sau depistarea elevilor supradotaţi pe baza scalelor de apreciere (surse informale). 6 . unde încă nu au fost elaborate teste standardizate. Diferenţierea în profunzime se desfaşoară ulterior screening-ului şi constă într-o examinare suplimentară pentru a se stabili nivelul de dezvoltare al abilităţilor vizate. 2. 2.

capabil de performanţe înalte. produse sub formă de lucrări scrise. prin conceptul de “copil supradotat” înţelegem : superior dotat. grupe selectate. 6. Motivul este că acești copii nu formează grupuri omogene. Cuantificarea rezultatelor obtinute la fazele 1-5.3. accelerare. precoce. excepţional. prodigios. Evaluarea nivelului de cunostinte la disciplinele scolare. Ontario. Toate definițiile au un punct comun: un copil înzestrat este cel care arată că are rezultate excepționale într-unul sau mai multe domenii. prezentări orale sau realizări artistice. Deci un copil talentat se deosebește de ceilalți copii prin abilitățile sale artisitice. În sens mai larg. care necesită experienţe de învăţare diferenţiate prin volum şi profunzime de experienţele obişnuite furnizate de şcoală. 5.1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE Nu ar fi o exagerare să spunem că există la fel de multe definiții a copiilor talentați ca și numărul de experți care le formulează. imaginația și calitățile de lider. înzestrat. (Special Education Information Handbook. 1984)  Dotarea superioară este un sistem al influenţelor corelative dintre lumea interioară a copilului şi mediul său înconjurator. Toronto : Ministry of Education. 1. Etimologia cuvântului “supradotat” derivă în literatura româna de specialitate prin calchierea franţuzescului “surdoue”. Câteva definiţii adoptate în cadrul unor programe educaţionale speciale  Supradotarea reprezintă un grad superior mediei convenţionale de dezvoltare a aptitudinilor generale şi specifice. 4. Evaluarea abilitatilor prin teste standardizate si etalonate. Evaluarea de către un grup de profesori experţi a produselor elevilor. Decizia finală se ia numai în funcţie de resursele locale pe care şcoala le poate oferi : clase speciale. referate ştiinţifice teoretice sau experimentale. Mediul provoacă 7 . programe extracurriculare. matematice sau printr-un scop mai inteligent cum ar fi gândurile creative.

Gândire productivă sau creativă. creativitatea şi talentele specifice. Aptitudini academice specifice. Abilitate în leadership. 1971 în Comisia de Educaţie a Congresului S. (E. 8 .nivele înalte de creativitate. Copiii supradotaţi posedă şi sunt capabili să dezvolte acest compozit de trăsături şi să le aplice în orice domeniu de performanţă.nivele înalte de angajare în sarcina şi . Aptitudini psihomotrice.şi stimulează inteligenţa. . Renzulli. în vederea realizării contribuţiei lor faţă de sine şi faţă de societate. la scara ontogenezei. (J. 1990)  Copiii capabili de performanţe înalte sunt cei identificaţi de persoane autorizate ca având realizări şi aptitudini potenţiale în oricare din următoarele domenii. - - Aceşti copii au nevoie de programe diferentiaţe şi de servicii în plus fată de cele oferite în şcoala obisnuită. Această interacţiune între “eul” copilului dotat şi stimulii exteriori generează “curajul de a-şi încerca şansele” şi motivaţia de a se implica şi de a persevera. Copiii care manifestă sau sunt capabili să dezvolte o interacţiune între aceste trei grupuri de trăsături necesită o largă varietate de ocazii şi de servicii educaţionale care nu sunt oferite de obicei de programele educaţionale curente. creative.  prin analiza “succesului global” repurtat de un individ. Talent pentru arte vizuale sau scenice. Landau.U. izolate sau in combinaţie : - Capacitate intelectuală generală.aptitudini generale şi specifice supramedii. (Raportul Marland.) Excelenţa intelectuală poate fi evaluată global. Succesul global este un construct psihopedagogic şi sociologic care exprimă atât evoluţia în context educaţional a disponibilităţilor aptitudinale. 1991)  Comportamentul aptitudinal înalt reflecta o interacţiune între trei grupuri fundamentale de trăsături umane : .S.A.

mare parte dintre ele stând la baza evaluărilor efectuate şi în România : Teste individuale de inteligenţă • • • • Leiter international Performance Scale Peabody Picture Vocabulary Slosson Intelligence Test (SIT) Stanford-Binet Intelligence Scale (S-B) • Wechsler Intelligence Scale for Children (WISC) Teste de grup • • • • • • California Test of Mental Maturity Goodenough-Harris Drawing Test Lorge-Thorndike Intelligence Test Ottis Lennon Mental Ability Test Teste de realizare (educaţionale) California Achievement Test Metropolitan Achievement Test • SRA High School Placement Test • • • • • SRA Achievement Series Stanford Achievement Test Teste de Personalitate şi sociale California Psychological Inventory Minnesota Multiphasic Personality Inventory Personal Orientation Inventory Teste de creativitate 9 . (Carmen Cretu. Biroul naţional de măsurători mintale recomandă folosirea următoarelor teste.A.motivaţionale şi afective.2. 1996. 1992..U. cât şi gradul lor de recunoaştere în sistemele de valori ale individului şi ale societăţii.1 TESTE STANDARDIZATE În S.2 CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE IDENTIFICARE 1. 1997) 1.

în general de nivel mai 10. Au o puternică dorinţă de a excela 14. ig dispuşi să urmeze ideile oferite de alţii regulile 3.• Torrance Tests of Creative Thinking 1. Recombină totul in modalitaţi originale 13. Sunt interesaţi de o gamă largă de probleme. Sunt foarte imaginativi. Riscă să piardă prietenia sau simpatia co naturaleţe + 9. Nu sistematizează întotdeauna foart studiul 12. Pot deveni excesiv de autoritari 10 . pot d sursă de perturbare 5. fără repetiţii sau efort 9. spre a trece la urmatoarea 6. Sunt prea adânc răniţi in urma vreunui e 15. Sunt foarte puţin 2. Pun numeroase 3. Se plictisesc repede în situaţiile de i obişnuite 2. Pot pierde vremea în raţionamente inut impresia că sunt visători si neatenţi 8. Au putere de concentrare pe perioade lungi de 5. Au o deosebită curiozitate. Fac glume despre adulţi. Se ghidează întotdeauna după experienţa 15. Se orientează uşor in studiu 12. Pot să-i suspecteze pe profesori de l la alte situaţii 7. Doresc să facă totul dupa voia proprie.2 PARALELA POZITIV ŞI NEGATIV (după Margaret Humprey) + 1. Întotdeauna sunt incitaîi de câte o car avansat varstei lor 11. 4. Invaţă repede şi uşor 1. Pot deveni greu de suportat de către cei d intrebări. Nu toţi apreciază acest lucru 13. Uneori refuză să se opreasca dintr-o a timp sarcină. Adesea se plictisesc în timpul repetiţii clasă 10. Au un mare spirit de observaţie şi sunt activi 4. Au o mare capacitate de abstactizare consecvenţă ideatică 7. Preferă lectura. Reţin totul cu uşurinţă. Au simîul umorului dezvoltat nu este cea mai adecvată 11. Reacţioneaza prea mult in clasă. Uneori sunt prea inovativi 14.2. Au un vocabular bogat pe care-l folosesc cu 8. Fac generalizări pe care le transferă cu uşurinţă 6.

Fac raţionamente corecte. 17.practică 16.4 FIŞĂ DE NOMINALIZARE PENTRU COLEGI Nume…………………………………………………………………………… 11 . au o gîndire clara.. Îşi impun deciziile în grupurile lor 16. Varsta……………………………………………………………………….. Numele părintelui…………………………………………………………… Instrucţiuni de completare : vă rugăm să încercuiţi cifra din dreptul fiecărei afirmaţii care caracterizează cel mai exact pe copilul dumneavoastră (de la 5=”cel mai exact”.3 CHESTIONAR DE NOMINALIZARE PENTRU PĂRINŢI Numele elevului……………………………………………………………. Adresa………………………………………………………………………. Riscă să devină “tirani” şi să nu-i mai şi pe ceilalţi 17. reacţioneazţ şi apoi gândeşte Are tendinţa de a-i domina pe alţii Este perseverent în sarcinile primite Are o bună coordonare motrică Îşi poate purta singur de grijă în familie Este atent cu lucrurile din jurul său Are putere de concentrare Manifestă dorinţa de a fi cât mai independent 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1. Scoala………………………………………………………………………… Clasa………………………………………………………………………….2.2. Pot sesiza relaţii nebănuite şi pierd pre înteleg sensurile lucrurilor vreme concentrându-se asupra lor 1. pană la 1=”cel mai puţin exact”) Are vocabular avansat şi se exprima bine Gândeşte repede Işi reaminteşte totul cu uşurinta Este preocupat de modul cum merg lucrurile Citeşte din vremea grădiniţei Combină idei sau lucruri intr-o ordine originală Se plictiseşte repede Intreabă aproape tot timpul : “de ce?” Se simte bine în anturajul adulţilor Este deosebit de curios Este aventuros Are simţul umorului Este impulsiv.

1……………………………………………………………………………… …… 2.3……………………………………………………………………………… …… 12 .2……………………………………………………………………………… …… 2.3……………………………………………………………………………… …… Inventator 2.Scoala…………………………………………………………………………. Organizator 1.1……………………………………………………………………………… …… 3.2……………………………………………………………………………… …… 1.1……………………………………………………………………………… …… 1.. Clasa…………………………………………………………………………… … Numeşte trei colegi de clasă pe care îi consideri cei mai buni pentru fiecare din activitaţile menţionate mai jos.2……………………………………………………………………………… …… 4.2……………………………………………………………………………… …… 3.1……………………………………………………………………………… …… 4.3……………………………………………………………………………… …. Judecător 3..3……………………………………………………………………………… …… Scriitor 4.

.2..Animator pentru distracţii 5.5 FIŞĂ DE AUTONOMINALIZARE Numele elevului……………………………………………………………………. Data fişei……………………………………………………………….2……………………………………………………………………………… …... 5. 5. domeniul Aptitudini intelectuale generale Matematică Ştiinţe Studii sociale Lingvistică Literatură bif Arte vizuale Muzică Teatru Sport Creativitate Conducere domeniul 13 . Data naşterii………………………………………………………………………….3……………………………………………………………………………… ….. completării Bifează domeniile în care crezi că ai aptitudini sau talente şi explică de ce crezi aceasta. 1.1……………………………………………………………………………… ….. Şcoala………………………………………………………………………… ……… Clasa…………………………………………………………………………… …….

6 GHID DE NOMINALIZARE PENTRU PROFESORI (J. - Fiecare trăsătura trebuie să fie apreciată separat şi să reflecte măsura în care dvs.Adu argumente convingătoare. sau prin orice altă experienţă pe care o consideri relevantă. 14 . - Astfel. pe urmatoarea scală de valori : 1 dacă aţi observat această trăsătură rar sau niciodată.urile din fiecare coloană şi efectuaţi Total coloană Inmulţiţi Total coloana cu “ponderea” fiecărei coloane şi . scorurile obţinute la fiecare dintre categorii nu trebuie Vă rugăm să citiţi cu atenţie itemii prezentaţi şi să marcaţi cu însumate într-un scor total. 2 dacă aţi observat această trăsătură ocazional 3 dacă aţi observat această trăsătură destul de frecvent 4 dacă aţi observat această trăsătură aproape tot timpul Calcularea scorului pentru fiecare dimensiune : - Adunaţi X. leadership. aţi observat prezenţa sau absenţa trăsăturii respective la copilul analizat.S. RENZULLI si R.2. - efectuaţi Total pondere coloană . - X locul cel mai adecvat. motivaţie. creativitate. cărţi pe care le-ai citit. în domeniile învăţare. activitaţi pe care le-ai facut.K.HARTMAN) Instrucţiuni : Acest chestionar îşi propune să culeagă aprecierile cadrelor didactice despre trăsăturile psihocomportamentale ale copiilor. prin menţionarea unor proiecte pe care le ai. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………………………………… 1.

Citeşte mult din propria initiaţivă. 2. un film etc. foloseşte termenii corect. este perseverent în îndeplinirea completă a sarcinilor Se plictiseşte repede în rezolvarea sarcinilor de rutină Are nevoie de puţină motivaţie extrinsecă pentru a continua sarcini care iniţial l-au incitat Urmăreste perfecţiunea. atlase Incearcă să înţeleagă probleme complicate. Este absorbit de anumite subiecte sau probleme. 4. Are un vocabular neobişnuit de avansat pentru vârsta sa. 8. 5. nu se mulţumeşte usor cu rezultatele sale 1 1 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 15 . nu ocoleşte materialele dificile. 3. 3. 4. Posedă o bancă de informaţii despre o varietate de subiecte (peste nivelul de interes al colegilor) Prelucrează şi actualizează rapid informaţiile Intelege rapid relaţiile cauză-efect. comportamentul verbal se caracterizează prin bogaţie de expresie si fluentă. încearcă să descopere mereu “cum” şi “de ce” Are o deosebită uşurinţă în surprinderea principiilor şi face generalizări pertinente despre fenomene. este autocritic. oameni şi lucruri Este un fin şi atent observator. enciclopedii. 2. 7. “vede mai mult şi mai bine” decât alţii o întămplare. sesizeaza soluţiile logice si evidente 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune Dimensiunea II : Caracteristici de motivaţie 1. extrage concluzii din propriile raţionamente. 6. are o preferinţă specială pentru biografii.- Insumaţi subtotalurile pondere coloană şi efectuaţi scorul / Scrieţi scorurile în tabel : Caracteristici Caracteristici de învăţare Caracteristici de motivaţie Caracteristici de creativitate Caracteristici de leadership dimensiune - Dimensiunea Dimensiunea I Dimensiunea II Dimensiunea III Dimensiunea IV Sc Dimensiunea I : Caracteristici de învăţare 1.

este tenace Îşi asumă riscuri mari. 6. 9. 7. este înclinat spre imaginaţie şi fantezie. 9. situaţii Este profund interesat de adevarat şi fals. tolerează dezordinea. rase Deseori este categoric (uneori chiar agresiv). nu are nevoie de multă direcţionare din partea profesorilor Este interesat de probleme mature. pune tot timpul întrebări despre tot şi toate Emite un mare număr de idei şi de soluţii. oameni. Îşi asumă responsabilităţi. Preferă să lucreze independent. 7. 2. este aventuros şi speculativ Manifestă o mare atracţie pentru jocul intelectual. îşi respectă promisiunile 1 2 3 16 . unice. 10 Manifestă curiozitate în legătură cu o mare varietate de subiecte. 4. 6. nu este acaparat de detalii Critică în mod constructiv şi face analize critice 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune Dimensiunea IV : Caracteristici de leadership 1. cum ar fi cele legate de religie.5. de bine şi rău. 8. încăpăţnat în hotărârile lui Îi place sa organizeze lucruri. modificări Manifestă un savuros simţ al umorului Este deschis iraţionalului din el. sexualitate. uneori riscă să devină dezagreabil. 3. este preocupat de adaptari. inteligente Este dezinhibat în exprimarea opiniilor. 8. politică. imbunătăţiri. avansează judecăţi despre oameni si realităţi 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune Dimensiunea III : Caracteristici de creativitate 1. 5. are sensibilitate emoţională Este sensibil la frumos. de multe ori elaborează răspunsuri neobişnuite. Este atent la trăsăturile estetice Este nonconformist.

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10

Manifestă încredere pentru toţi cei din jur; îi place să-şi prezinte rezultatele activităţii Pare să fie agreat de colegii de clasă Este cooperant cu colegii şi cu profesorii; în general evită certurile Are o mare uşurintă în exprimarea verbală şi se face bine înţeles Se adaptează repede la noile situaţii; este flexibil în gândire şi nu se teme să iasă din rutină Se simte bine în anturaje numeroase; este sociabil şi nu-i place să rămanână singur Are tendinţa de a domina când se afla în grup; direcţionează activităţile în care se implică Participă la toate acţiunile organizate de şcoală în afara orelor de curs Exceleză la atletism; este bine coordonat motric şi agreează mişcarea în aer liber

1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2 2 2 2 2 2 2 2

3

3

3 3 3

3

3

3 3

Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune

1.2.7 CHESTIONARUL DE NOMINALIZARE CSD 1 PENTRU PROFESORI Conţine 78 de întrebări referitoare la caracteristicile copilului supradotat, grupate în şase secţiuni Scala de dezvoltare Nr. item 1. (1) 2. (7) 3. (13) 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 11 (19) (25) (31) (37) (43) (49) (55) (61) INTREBARE Copilul a fost precoce de la cea mai mică vârstă ? A început să meargă… Vorbeşte de la 2-3 ani într-o manieră originală : inventează cuvinte sau foloseşte fraze ? Ştie să-şi scri numele şi să numere înainte de a merge la şcoală ? A vorbit corect de la 3 ani, când folosea în mod adecvat cuvintele ? De timpuriu i-au plăcut jocurile inventate de el cu parteneri imaginari ? Cunoaşte de timpuriu numele obiectelor uzuale şi modul de a se servi de ele ? Este în avans cu scrisul, comparativ cu cei de-o varsta cu el ? A avut un interes precoce pentru numere si calcul Are părinţi permisivi care încurajează interesele copilului ? Are iniţiativă şi multă independenţă în jocuri ?
17

A da 10 l da da da da da da da da da

12 13

(67) (73)

A invăţat să citească pana la 4-5 ani ? Credeţi că însuşirile deosebite pe care le are au fost declanşate de un moment aparte ? Trăsături de personalitate

da da

Nr. item 1 (2) 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 (8) (14) (20) (26) (32) (38) (44) (50) (56) (62) (68) (74)

INTREBARE În tot ceea ce face are tendinţa de a-şi alege parteneri mai în vârstă decât el ? Doreşte mult să vorbească cu adulţii ? Îi place să-i judece pe oamenii mari ? Este plictisit de activităţile de rutină ? Este foarte sensibil la nedreptate, chiar dacă nu este el victima ? Este interesat de evenimentele politice sau sociale ? Are o atitudine critică faţă de unele evenimente ? Se revoltă atunci caâd i se cer lucruri nerezonabile ? Ştie să respecte regulile şi ascultă de autoritatea adulţilor Doreste să facă servicii altora şi este grijuliu cu ceilalţi ? Are un puternic simţ al responsabilităţii; este fidel angajamentelor făcute ? Are pasiuni şi interese speciale ? Este foarte perseverent atunci când işi doreşte ceva ? III. Aptitudini speciale şi talente

A Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da

Nr. item 1 (3) 2 (9) 3 (15) 4 (21) 5 (27) 6 (33) 7 (39) 8 (45) 9 (51) 10 (57) 11 (63) 12 (69) 13 (75)

INTREBARE Petrece mult timp singur cu jucăriile şi proiectele sale ? Manifestă un interes deosebit pentru disciplinele tehnice ? Manifestă o mare ingeniozitate tehnică ? A manifestat de timpuriu un talent special la muzică ? Are un interes particular pentru desen sau pictură ? Are interes pentru teatru sau film (actorie) ? Este deosebit de dotat pentru sport ? Are o mare abilitate manuală ? Are aptitudini deosebite pentru balet şi dans ? Compune cu uşurinţă poezii sau cântece ? A invăţat să calculeze în minte înainte să meargă la şcoală Este deosebit de interesat de hărţi, atlase ? În orice activitate ajunge spontan liderul grupului ? IV. Aptitudini şcolare

A Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da

Nr. item 1 (4) 2 (10) 3 (16) 4 (22) 5 (28) 6 (34)

INTREBARE Învaţş repede si uşor ? Deşi a învăţat să citească repede, a avut dificultăţi cu scrisul ? Este în avans la învăţătură comparativ cu colegii lui ? Preferă cărţi pentru copii mai mari sau chiar pentru adulţi ? Este în fruntea clasei, fără un efort deosebit ? Afirmă că activităţile de şcoală îl plictisesc pentru că sunt prea

A Da Da Da Da Da Da

18

7 8 9 10 11 12 13

(40) (46) (52) (58) (64) (70) (76)

uşoare ? Are o memorie foarte bună pentru lucrurile care îl interesează ? Pune intrebări referitoare la cauzele şi originile lucrurilor ? Are note sau calificative foarte bune la gradiniţă sau la şcoală ? Rezolvă cu uşurinţă probleme de aritmetică şi calcul numeric ? Manifestă o curiozitate aparte pentru dicţionare si enciclopedii ? Este ajutat acasă la teme sau lecţii ? Deşi are mari resurse intelectuale, la şcoală nu excelează?

Da Da Da Da Da Da Da

V. Limbaj Nr. item 1 (5) 2 (11) 3 (17) 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 (23) (29) (35) (41) (47) (53) (59) (65) (71) (77) INTREBARE A folosit primele cuvinte… A folosit vorbirea în propoziţii scurte… Utilizează corect cuvintele , având vocabularul unui copil mai mare sau al unui adult ? Îi plac cuvintele lungi şi complicate ? Întelege repede când i se explică ceva oral ? Inventează cu talent scurte istorioare ? Poate vorbi cu uşurinţă într-o limbă străină ? Estimaţi lectura după numărul de cărţi citite într-o lună Doreşte cărţi la un nivel mai avansat vârstei lui ? Memorează cu uşurinţă poezii, proverbe, zicale ? Citeşte zilnic, în afara cărţilor pentru şcoală ? Are un vocabular bogat ? Are un tatent de orator şi este foarte convingător ? VI. Calităţi intelectuale Nr. item 1 (6) 2 (12) 3 (18) 4 (24) 5 (30) 6 (36) 7 (42) 8 (48) 9 (54) 10 (60) 11 (66) 12 (72) INTREBARE Este considerat dotat de către familie ? Pune multe întrebări, variate şi originale ? Judecă şi întelege lucrurile, peste media celor de-o vârstă cu el ? Are cunoştinţe remarcabile despre multe subiecte ? Are tendinţa de a introduce reguli noi în jocurile sale ? Este interesat de Univers şi de originea omului ? Îi plac jocurile complicate care necesită concentrare ? Face observaţii perspicace ? Are simţul umorului ? Are idei originale şi dă dovadă de mare imaginaţie ? A avut de mic un puternic interes pentru un anumit domeniu ? Este informat asupra multor subiecte din varii domenii ? A Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da A 1 an 1 an Da Da Da Da Da >3 Da Da Da Da Da

19

s-a remarcat că. unei cărţi Se acordă fiecărui raspuns “da” valoarea 1 şi fiecărui Da răspuns “nu” valoarea 0 Întrebările se citesc în ordinea lor fireasca. 2. ei riscă să se piardă daca nu li se oferă posibilitatea unor experienţe educaţionale corespunzătoare.  Planificarea . După cum arată D`Hainaud. 20 . o nevoie educaţională se transformă în cerere educaţională numai atunci când există o “bază de cunoştinţe prealabilă”.1 MODELE CURRICULARE Calvin Taylor elaborează modelul numit : “Stâlpii totemici ai talentului multiplu” în care sunt specificate şase tipuri de talente :  Talentul intelectual . precum şi a formelor de pregătire a profesorilor pentru elevii supradotaţi. ceea ce în cazul copiilor supradotaţi înseamnă cunoaşterea modelelor de instruire diferenţiată. de la 1 la 78 Totalurile pentru fiecare din cele şase secţiuni se obţin însumând scorurile pentru cele 13 intrebări după numărul ce-l poartă în paranteză Factorul supradotare se obţine efectuând totalul general al celor şase secţiuni CAPITOLUL II ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE INSTRUIRII DIFERENŢIATE ȘI STATEGII DE APLICARE De-a lungul timpului. pentru a fi satisfăcute nevoile lor educaţionale este nevoie de un alt tip de instruire şi de alte conţinuturi decât cele incluse în programa şcolară obişnuită.13 (78) Este capabil să redea corect rezumatul unui film. deşi supradotaţii invaţă mai rapid şi mai mult decat colegii de aceeaşi vârstă. Astfel.  Talentul academic .

a consilia) . Jellen şi Verduin evidenţiază necesitatea de a pune la punct o instruire diferenţiată a supradotaţilor in funcţie de patru dimensiuni : a) identificarea factorilor relevanţi ai supradotării (abilitate cognitivă. afectivă si conativă) . pe cei ce au toate talentele sau pe aceia care au un nivel superior numai la unul dintre talente Elev 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Talent intelectual Locul1 Locul 2 Locul 3 Locul 4 Locul 5 Locul 6 Locul 7 Locul 8 Locul 9 Locul 10 Talent academic Locul 2 1 3 10 5 6 7 8 9 4 Planifi care Locul 9 10 8 7 6 5 4 1 2 3 Prog noză Locul 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 Creativi tate Locul 10 3 5 7 9 2 1 4 6 8 Lu de Lo Se pune întrebarea dacă elevul nr. metodologie. b) c) d) necesităţile unei societăţi constituţionale (drepturile omului şi obligaţiile umane).1. Renzulli şi Reis elaborează “Schoolwide Enrichment Model” – SEM care presupune compactarea tuturor acţiunilor şi recomandărilor profesorului. care a obţinut locul 1 la testele de inteligenţă. dar locul 10 la creativitate. precum şi eliminarea secvenţelor deja învăţate şi diferenţierea ritmului de învătare pentru fiecare materie în parte.  Luarea deciziilor In lucrarea sa “Câte talente poate tolera un program”. rolul profesorului în instruire (a preda. Taylor a ridicat următoarea întrebare : ce copii selectăm pentru programele de supradotaţi. va fi sau nu inclus in program. Prognoza . Aspectele pozitive ale SEM : 21 .  Creativitatea . Holmes. a facilita. tehnici de evaluare) . condiţiile în care sunt predate cunoştinţele (conţinuturi.

Betts creează modelul “elevului autonom” pentru elevii supradotaţi din şcoala primară.  Rolul profesorilor de facilitatori . Formarea elevilor pe termen lung . se referă la :   Integrarea totală a individului (cognitiv. având o direcţionare proprie. cu scopul formării self-concept-ului pozitiv.  fată de copiii cuprinşi în programele speciale . productivă unei populaţii şcolare de 3-5% . ci şi la cea emoţională.   Realizarea unui “portret al elevului” G. social.   Conţinutul bazat pe elev . dezvoltării gândirii şi formării responsabilităţii pentru propria învăţare.  profesori . afectiv) cu scopul de a deveni independent.  Formarea stimei de sine : modul în care o persoana işi percepe sinele o va ajuta să –şi anticipeze comportamentul şi eficienţa acţiunilor . Principiile de bază în formarea elevului autonom. aşa cum le precizează Betts.  curriculumul obişnuit . de a asculta şi de a transmite mesaje adecvate . abilităţi şi atitudini pozitive . dezvoltarea abilitatii de comunicare eficienţa cu ceilalţi. Conceptul de elev independent nu se refera numai la dezvoltarea cognitivă.  Analizând efectele modelului. Betts şi Neihart au realizat adevărate profiluri ale copiilor supradotaţi : 22 .  Modelarea deprinderilor sociale. şi nu competitive între Reducerea problemelor legate de elitism şi a atitudinilor negative Promovarea superiorităţii intelectuale . Promovarea unui nivel avansat de învătare şi creativitate Integrarea serviciilor speciale ale elevilor supradotaţi în Realizarea unei relaţii cooperative. Lipsa restricţiilor de spaţiu şi timp.

comit un “suicid educaţional”. trebuinţele sale de apartenenţă la grup sunt foarte puternice . Mulţi specialişti pledează pentru accelerare. îşi ascunde abilităţile .Tipul I : elevul care are succes - este printre primii identificaţi în program . la corespondenţa dintre ritmul de predare şi fiecare categorie de vârsta.2 ACCELERAREA Accelerarea reprezintă progresul intelectual obţinut în urma aplicării unui program de instruire într-un ritm mai rapid sau la varste mai mici. ramâne independent . scoruri mari la testele de realizare şi inteligenţă . - Tipul IV : elevul care renunţă - nu pot fi identificaţi din vreme de către profesori . nu are un comportament adecvat şcolii. precum şi la faptul că acei copii cu o dotare cognitivă ridicată şi uşurintă de învăţare asimileaza mai repede curriculumul standard. Tipul II : elevul ambiţios cu sine - nonconformist. nu este spontan . se plictiseşte şi rămâne frustrat de sistemul şcolar . Premisele pe care se întemeiază instruirea accelerata se referă la stabilirea unor conţinuturi specifice fiecărui nivel de instruire. 23 . 2. - Tipul III : elevul ascuns - nu are suficientă încredere în sine . având în vedere următoarele argumente :  Deosebirea dintre supradotaţi şi ceilalţi copii constă în ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi deprinderilor . este creativ şi autonom în atitudini şi comportament. nu işi dezvoltă toate abilităţile şi aptitudinile .

Deşi formele prin care se realizează accelerarea reflectă întotdeauna politica educaţională şi resursele economice. Reducerea conflictelor cu elevii de aceeaşi vârstă.  Activităţi suplimentare de tip extraşcolar . Scăderea monotoniei şi a plictiselii .  Admiterea timpurie în formele de învătământ .  Cursuri extracurriculare. Absolvirea a două clase într-un an .  Accesul la o programa şcolară specifică claselor mai mari îi stimulează şi îi provoacă într-un mod benefic pe cei supradotaţi.            24 . Creşterea timpului acordat pregătirii carierei . Evitarea unor studii “sărăcacioase” . Recunoaşterea învătării depline prin acordarea de “credite” . Dezavantaje Creşterea ritmului de învatare poate influenţa calitatea asimilarii cunoştinţelor . Posibilitatea de a stabili relaţii cu colegi care au aceleaşi preocupări academice . abilităţi. principalele forme. Avantajele accelerării Apropierea între nivelul de instruire şi potentialul cognitiv al elevului . Trecerea unui copil supradotat într-o clasa mai mare răspunde nevoii educaţionale a acestuia . Scăderea numărului de eşecuri sau abandonuri şcolare la supradotaţii subrealizaţi . interese.  Progresul la o singurş materie şcolară . care nu au aceleaşi preocupări. ar fi :   Saltul peste o clasă . mai frecvent aplicate. Creşterea motivaţiei realizării de sine . Timp mai putin acordat exerciţiilor de rutină şi repetiţiilor plictisitoare .

prin includerea unor teme considerabil mai extinse. Sentimente de frustrare apărute în urma creşterii cerinţelor de învăţare . elaborat de Feldhusen şi Kollof este un   alt tip de instruire îmbogăţită. informaţii şi teorii care nu se afla în programa şcolară . prin care copiii se pot îmbogăţi din punct de vedere intelectual :  Tipul I de îmbogăţire cuprinde activităţile şi excursiile tematice.  Izolarea fată de foştii colegi .  Lipsa “hobby-urilor . Obiectivele modelului 25 .   2. frecventează alte cursuri decât cele ale orarului comun. Modelul “triada imbogăţirii” a lui Renzulli. Lipsa activităţilor sociale specifice fiecărei vârste. Tipul II de îmbogăţire se bazează pe metode şi materiale didactice special construite pentru dezvoltarea proceselor gândirii. comunicării . Copiii. prezintă trei categorii de activităţi de instruire. centrele de interes. lipsa prieteniilor . Sacrificarea timpului de joacă în favoarea celui de studiu . dincolo de graniţele curriculumului obişnuit. selectaţi şi grupaţi în funcţie de abilităţi. “Purdue Three Stage Model”. În timp ce accelerarea constituie un proces “vertical” permitând o avansare mai rapidă în cadrul unui curriculum comun. utilizarea materialelor audiovizuale ce au scopul de a prezenta copiilor teme noi şi interesante. Argumentul principal susţine că dotarea intelectuală superioară se poate transforma în competentă doar prin lărgirea numărului şi tipurilor de experienţe ale învăţării. îmbogăţirea este considerată un proces “lateral”.3 ÎMBOGĂŢIREA Un alt mod de a răspunde nevoii de educaţie diferenţiată a copiilor supradotaţi îl reprezintă “îmbogăţirea” curriculumului prin extinderea sau aprofundarea studiilor. la care sunt predate modalităţile de realizare a unei cercetări şi a unor produse de înaltă ţinută ştiinţifică şi estetică. Tipul III de îmbogăţire reprezintă nivelul cel mai avansat.

cât şi pe cele intangibile Combinarea dintre îmbogăţire şi accelerare nu este o idee   revoluţionară. studii independente. încurajarea copiilor supradotaţi de a învăţa eficient şi independent. 26 . 2. GRUPAREA Gruparea. însuşirile supradotaţilor impunând predarea unor concepte îmbogăţite (abstracte şi complexe) şi parcurgerea unei discipline şcolare într-un ritm mai rapid. prezentări).Purdue sunt dezvoltarea abilităţilor cognitive de baza. exerciţii de gândire critică şi creativă . 2. modalitate organizatorică asemănătoare cu formele studiului independent. Strategiile organizatorice reunite sub denumirea grupare pe abilităţi sunt focalizate pe instruirea centrată pe nevoile grupului şi se prezintă sub urmatoarele forme :  gruparea pe abilităti omogene (tracking) permite separarea copiilor in trei mari categorii. constă în impactul pozi- 3. rezolvarea creativă a problemelor .4 . Există mai multe tipuri de îmbogăţire a activităţilor şcolare :  îmbogăţirea orientată spre proces are ca scop dezvoltarea proceselor mintale şi a creativităţii îmbogăţirea orientată spre conţinut pune accent pe o anumită disciplină predată mai aprofundat decât prin curriculumul normal îmbogăţirea orientată spre produs are în vedere atât rezultatele tangibile (lucrări. stimularea creativităţii. în funcţie de performanţele obţinute (scăzute/medii/superioare). Anul şcolar se împarte în trei stadii. tiv asupra transferului de aptitudini dobândite la toţi copiii care au participat de timpuriu la programul Purdue. Efectul pe termen lung al modelului. cu activităţi specifice : 1. reprezintă un alt tip de răspuns prin care se poate efectua o instruire diferenţiată elevilor supradotaţi. ci o necesitate. desene.

- Strategii extraşcolare Presupunerea că indivizii supradotaţi se descurcă şi singuri. pull-out program este o practică prin care elevii sunt separaţi în clase de alt nivel cu scopul furnizării unor experienţe de educaţie îmbogăţite . calculată pe baza performanţelor individuale. În toate formele de învăţare cooperativă pot fi identificate şase caracteristici principale : - scopurile echipei . regruparea pentru instruirea specializată separă elevii numai la unele materii şcolare. cum ar fi : ateliere de lucru. 27 . oportunităţi egale de succes . adaptarea la nevoile individuale . specializarea pe sarcini .    gruparea “in mănunchi” este o practică prin care grupe de 5-6 elevi sunt repartizate unui profesor. Weinert şi Wagner argumentează un cadru teoretic de sprijinire a programelor extraşcolare. adaptarea la nevoile de grup. în cazul în care nu există un proces intensiv şi îndelungat de încurajare şi educare. a căutării de informaţii în mai multe surse oferte – o varietate de opţiuni adecvate angajării în activităţile de învăţare. Copiii aparţinând aceleiaşi grupe învaţă împreună. restul timpului fiind petrecut în clasele eterogene . dar nu a celor de acelaşi nivel. cursuri de vară. caracterizat prin câteva aspecte :   incitări – stimularea curiozităţii. ci cu abilităţi mixte. gruparea interclase selecţionează elevii cu performanţe înalte din clase diferite care au parcurs aceeaşi programă şcolară la mai multe discipline . este total nefondată . responsabilitatea individuală . elevii supradotaţi nu vor atinge nivelul maxim al capacităţilor lor. competiţii . Învăţarea cooperativă reprezintă tot o formă de grupare a elevilor. fără o încurajare specială prin instruire. fiind evaluaţi după performanţa medie a grupului.

cooperarea – copiii supradotaţi trebuie educaţi în comunitate pentru a deveni responsabili. din punct de vedere social. astfel încât fiecare elev să depună un efort considerabil pentru a-şi atinge scopul . premieri / atracţii – activităţile să fie atractive şi incitante şi să-i ofere elevului posibilitatea de a avea succes.    28 . parinţii şi profesorii să poată să obţină o informaţie calificată privind programele existente care pot susţine aspectele unice ale potenţialului elevului . stimulându-se dezvoltarea armonioasa a personalităţii. provocări / stimulări – nivelul de dificultate a activităţilor trebuie să corespundă nivelului aptitudinal. de a fi recunoscut . consilierea – copiii mai mici.

1. deprinderile. dar trebuie sa acorde valoare inteligenţei. Aşa cum reiese din studiile de specialitate. ci după comportamentul profesorului în clasă. ci şi de nivelul de pregătire a cadrelor didactice. implicaţiilor ei şi să ştie să o dezvolte. Competenţa didactică. practicile educaţionale.CAPITOLUL III METODOLOGIA CERCETĂRII OBIECTIVE ȘI IPOTEZE Cercetarea și-a propus a identifica câteva obiective ce trebuie urmărite în educația copiilor cu abilități intelectuale înalte. concepţiile privind supradotarea. rezultatele predării fiind reflectate în cunoştinţele. Studiul de referinţă în literatura de specialitate este cel realizat de Bishop. Elaborarea şi adoptarea unor programe specifice formării profesorilor sunt procese aflate în strânsă legătură cu câţiva factori : politica sistemului de învăţământ. Așadar: 3. aptitudinile şi valorile achiziţionate de către elevi. este apreciată nu după inteligenţa profesorului.1 OBIECTIVE Obiectivul nr 1. resursele materiale. care analizează comparativ două grupe de profesori : eficienţi şi noneficienţi (cu aceeaşi distribuţie a loturilor în ceea ce priveşte 29 . un profesor bun nu trebuie să aiba un IQ ridicat. Sprijinirea şi stimularea elevilor supradotaţi depind nu numai de calitatea şi structura curriculumului. primul factor ce influenţează succesul şcolar.

implicându-se în activităţile clasei. ordonat. - - Torrance. congruent. culturale. cu o atitudine încurajatoare. entuziast . artistice) . presiune datorată timpului scurt avut la dispoziţie . asociind supradotarea cu creativitatea. uman . lipsa de dăruire în procesul de predare-învăţare . informat. inerţie în plan intelectual . insensibilitate faţă de nevoile emoţionale şi intelectuale ale copiilor . atitudine defensivă . considera că anumite trăsături îl fac incapabil pe un profesor să predea elevilor supradotaţi : - autoritate . astfel încât elevul să-şi poată exprima liber opiniile . muncitor . Bishop elaboreaza următorul portret al profesorului eficient pentru supradotaţi : - matur şi experimentat . această trăsătură implicând următorii indicatori comportamentali : - a fi empatic şi a şti să-i “inspiri” pe alţii . a fi deschis.vechimea în predare. cu aspiraţii spre realizări de excepţie . cu o atitudine participativă. flexibil. preocupare excesivă în privinţa disciplinei . tipul de facultate absolvită). imaginativ. - 30 . cu interese variate (intelectuale. a fi tolerant faţă de ambiguitate . lipsa de energie . sexul. sistematic. alert cognitiv . cu un nivel de inteligenţă ridicat . a fi autentic. inovativ. cu abilitatea de a vedea lucrurile empatic . entuziast . stimulativ. a fi citit. dezinteres în promovarea iniţiativei. - Clark sustine că principala caracteristică a profesorului pentru clasele de supradotaţi este “stima fata de sine” (self-esteem). vârsta.

lucrând alături de ei pentru finalizarea activităţilor înc Trage concluzii numai după fapte Are un model de profesor după care se ghidează şi consideră că act de predare se realizează pe termen lung Hansen şi Feldhusen elaborează fişa de observaţie a comportamentului profesorului pentru clasele de elevi supradotaţi Se acorda 5 puncte=deosebit. cu ajutorul căreia pot fi surprinse credinţele profesorilor despre misiunea pedagogica proprie. 1punct=nesatisfăcător criterii observate……………………………………………………………………… criterii neobservate…………………………………………………………………… Nr. 4 puncte=superior. - Cea mai utilizată tehnică de apreciere a competentelor profesorului de la clasele de elevi supradotaţi este Teacher Perceiver Interview. diversităţii şi unicităţii fiecărui individ. criterii subcriterii 31 . de a transfera “trebuinţe de inc asupra elevilor. sub forma a 11 criterii : Criterii Misiune Autocaracterizare Empatie Perceptie individualizată Ascultare Investiţie Stimulare Activare Gestalt Obiectivitate Atentie Descriere Consideră că educaţia este fundamentală pentru tot ce ar apărea mai t Se vede ca o persoană caldă. fişa elaborată de Baldwin.- a acorda valoare inteligenţei. a acorda valoare schimbării şi actualizării sinelui. prietenoasă şi considera că profesorul ar benefic pentru elevi Înţelege şi acceptă sentimentele elevilor. concepţiile despre supradotare şi modul de autocaracterizare. fără a încerca să problemele în locul lor Elaborează activitaţi prin care elevii işi pot exprima individualitatea Facilitează exprimarea altora. 2 puncte= =nevoie de îmbunătăţire. 3 puncte=mediu. fiind conştient că răspunsul la o prob află în ceea ce pune vorbitorul Satisfacţia de profesor rezultă din performanţele elevului Este stimulat de activităţi noi pe care le aplică în demersul didactic Ştie să motiveze elevii să înveţe Are inclinatia de a fi perfecţionist.

dintre profesor si elev D. răspunsurile elevilor evidenţiază înţelegerea mate 3 4 5 6 7 8 predat A. orientare spre concept C. Adecvat / necesar didactice auxiliare D. materiale audiovizuale. varietatea materialelor utilizate Utilizarea de mijloace C. deschidere faţă de interesele şi ritmul elevului şi continua activităţile în afara B. entuziasmul şi persistenţa elevului A. centrat pe elev lecţiei şi obiective A. stimularea intereselor individuale A. materiale scrise 32 . rezolvare de probleme. activităţi care promoveaza sentimente de grup B. exemple şi ilustrări suficiente E. respect pentru ideile individuale Interacţiunea dintre elev şi C. filme. orientarea activităţilor pe elev C. activităţi de gândire critică cognitive de nivel ridicat A. folosirea adecvată a umorului elev. intrebări deschise E. distribuire variată a sarcinilor A. planificarea lecţiei în mod flexibil Conformitatea dintre planul B. discuţii. excursii B. demonstraţii B. varietate Tehnici motivaţionale C. Promovarea autodisciplinei 9 10 11 12 Oportunităţi pentru elev de a. abilităţi de comunicare nonverbală C. respectarea stilurilor individuale de învăţare A. activităţi de pregătit acasă pentru prezentarea în clasă orelor de curs C. modele. evidenţierea taxonomiei prin mijloace didactice Stimularea abilităţilor B. evitarea exerciţiilor şi repetiţiilor inutile Posibilitatea ca elevii să-şi A. instructaj clar şi specific D. oferta de alegeri corespunzatoare stabilească singuri activităţile B. abilităţi de comunicare verbală B. incurajarea asumării riscului Stimularea creativităţii D. studii independente multe experienţe D. expertiza profesorului A.A. folosirea mişcării Implicarea elevilor în mai C. atmosfera de acceptanţa C. corespunzător nevoilor individualizate Corespunzător nevoilor grupului Ritmul instruirii C. deprinderi creative B. aprofundare şi extindere corectă B. modelarea comportamentului creativ A. energia şi entuziasmul profesorului B.1 Acoperirea disciplinei şcolare Claritatea predării 2 A.

în perioada adolescenţei. competiţiile sau concursurile au avut ca prim scop “întărirea” învăţării şi reducerea emotivităţii. 33 . o teorie coerentă a fost emisă de Colangelo şi Dettman. În acest sens. celelalte preocupări au trecut în plan secund. “părinţii activi” au o atitudine critică faţă de şcoală sau chiar o blamează. accentul s-a pus pe “deplina stăpânire a învătării”. Bloom şi Sosniak au stabilit situaţiile sociale cele mai frecvente prin care au trecut indivizii cu performanţe superioare :  majoritatea au fost puternic implicaţi într-un domeniu de activitate înainte de 12 ani. O mare importanţă pentru eficienta activităţii de consiliere o     prezintă cunoaşterea influenţelor provenite din mediul şcolar. şi nu pe premiile sau calificativele şcolare. existând asteptări deosebit de mari pentru performanţele copilului . iar şcoala este pasivă . prin care sunt prezentate interacţiunile dintre şcoală şi părinţi : 1. cooperarea presupune ca factorii educative să se implice activ în educaţia supradotaţilor şi să coopereze cu părinţii .  familia a acordat atenţie dezvoltării limbajului şi a asigurat resursele pentru stimularea talentului. în care părinţii sunt activi.Obiectivul nr 2. Importanţa acordată mediului (fizic şi sociocultural) în consilierea educaţională justifică prin influenţa sa determinantă modelarea potenţialului intelectual. odată cu începerea pregătirii în domeniul artistic. viaa părinţilor a fost adaptată la cea a copilului. de cele mai multe ori. timpul pentru exerciţii era de 15 ore zilnic.   cea mai mare parte a instruirii a fost individuală . adică asocierea performanţelor cu unele deprinderi socioafective. conflictul reprezintă un tip de interacţiune rezultată din concepţiile părinţilor privind rolul şcolii. având unul dintre părinti cu interese puternice în domeniul respectiv. ceea ce conduce la : 2. pentru ca acesta să-şi perfecţioneze talentul .

Activitatea de consiliere impune cunoaşterea problemelor specifice supradotaţilor. un consilier special format pentru supradotaţi. 34 . implicarea şi participarea părinţilor şi elevilor. considerându-se că prin curriculumul normal şi activităţile extraşcolare. Dacă elevii supradotați nu beneficiază de metode adecvate de predareînvățare atunci aceștia devin neinteresați de procesul de învățământ de la școală. Dezvoltarea naturală a copilului vine în urma acordului dintre părinţi şi scoală. Sentimente conflictuale ce apar în urma unei perioade îndelungate de pregătire. dintre care cele mai importante sunt :   Interdependenta între dezvoltarea cognitivă şi alegerea carierei . în care şcoala vrea să ofere facilităţi educaţionale copiilor supradotaţi.2 IPOTEZE Ipotezele pe care intenționez să le verific veridicitatea în urma studiului efectuat sunt: 1. realizarea consilierii prin consultaţii de remediere. 3. Stările de ambivalenţă datorate multipotenţialului . interferenţa este o interacţiune de natură conflictuală. o lupta continuă a părinţilor cu şcoala. Alegerea profesiunii pe baza raţionamentului intuitiv şi nu pe a celui tipic deductiv . dar părinţii se opun din cauza relaţiilor cu colegii de aceeaşi vârstă. asumarea unor programe pe contul părinţilor renunţarea la comunicarea cu şcoala. 4. 3. Presiunile sociale privind cariera asupra fetelor supradotate (discriminăr Programele de consiliere presupun o serie de activităţi    alese în funcţie de nevoile afective şi cognitive ale tinerilor. copiii supradotaţi se dezvoltă foarte bine şi singuri.- respingerea de către copil a evaluărilor şi cerinţelor şcolii.

3. 25 copii din învățământul primar. Aceste evaluări s-au efectuat pe parcursul a 3 luni.5 ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR 35 . Copiii propuși în eșantion au fost evaluați și li s-au aplicat teste sumative la limba română. în plus. două întrebări deschise care să reflecte atitudinea populaţiei investigate. au şi una. astfel. ci şi de “un altfel” de şcoală. 3. cu răspunsuri. Dacă relațiile interumane din grupurile de prieteni și colegi de la școală nu sunt de apropiere și acceptare atunci acești copii sunt marginalizați. 3.4 INSTRUMENTE DE CERCETARE Instrumentele folosite sunt chestionare și evaluări ale copiilor pe parcursul anului școlar 2008-2009. 3. fie dihotomice (da/nu) fie multiple precodificate . nu numai de toată atenţia. Pentru a lege această școală am cercetat site-ul Inspectoratului Școlar București și am ales școala în urma informațiilor despre rezulatele la concursurile școlare ale acelor copii. Ca rezultate. a părinților intervievați dar și a profesorilor care lucrează cu ei. profesori și elevi sunt chestionare de opinie formate dintr-un sistem logic de întrebări închise. Chestionarele pe care le-am conceput pentru părinți. bucuroşi să lucreze numai cu "crema” şi o atitudine circumspectă din partea părinţilor.2. 13 învățători/profesori și 12 părinți. care în cadrul acestui program au avut parte. Totodată am plecat și de la ideea observării acestor copii. o atitudine optimistă din partea profesorilor. Dacă în școală consilierea copiilor cu abilități intelectuale înalte nu este cea potrivită atunci acești copii au probleme de inadaptare în grupul de colegi.3 EȘANTIONUL Am efectuat cercetarea pe un lot de 50 de subiecți. anticipez o atitudine entuziastă din partea elevilor. Studiul a fost efectuat la o Școală Generală din Cartierul Drumul Taberei –sector 6 București. care privesc oarecum îngrijoraţi noile exigenţe la care trebuie să se supună copiii lor.

deoarece în unele cazuri poate indica o problemă decât un avantaj. ei încep să vorbească devreme și folosesc un mai decât lor de la să 19 vocabular elevat categoria 2 Citește bine ceilalți copii din vârstă. Această trebuie observată. altele ar pentru a învăța un cuvânt preferând indiferență (nr. elevi) 21 mai grele. Pot afișa și o indiferență “ușor”. Mai mult.crt Indicii de “copil supradotat” Observații Ponderea răspunsurilor 1 Învață repede Copiii supradotați învață repede și ușor comparativ cu ceilalți copii de vârsta lor.După evaluarea celor 25 de copii cu abilități intelectuale înalte s-a constatat că: Nr. Am observat că ei încep copiii supradotați citească repede și există posibilitatea 36 .

și Cu numai “De alte la “Ce?”. Copilul nu vrea răspunsuri “Cum?” ce?”. dacă este indiferent la ceva. Este capabil să aibe gânduri Acest copil este în abstracte stare și 5 Se concentrează ușor să să trateze înțeleagă 22 probleme abstracte concepte abstracte. dar și la 22 cuvinte. Acest copil este capabil concentreze atenția la subiecte care îl interesează pe perioade lungi de timp. Copilul abilități neașteptate în domenii științifice sau un talent unic are 20 să-și 12 37 . nu poate sta într-un loc niciun 6 Are abilități excepționale moment.ca la intrarea în școala primară să aibă deja această abilitate 3 E curios dezvoltată. Pe cealaltă parte. el afișează un nivel înalt al 4 curiozității.

14 12-20 12 11 1. Răspunsurile părinţilor intervievaţi au demostrat următoarele: Nr.3 4-9 Nr. A nu se confunda “uşor” cu “pasiv”. Binenţeles.2. caz în părinţilor poate fi profesorii copiilor lor Cunosc problemele adaptare sau inadaptare ale copiilor lor la grupul din care fac parte 38 . Aceasta reprezintă flexibilitatea şi adaptarea copilului şi posibilitatea de a primi stimuli fără a fi agitat sau iritat.părinţi 12 10 în îşi care simt rolul 20 unicitatea.crt Răspunsuri Întrebări Ponderea răspunsurilor 1 2 Sunt interesaţi de programul de la şcoală al copiilor lor Cunosc în amănunt programele speciale de care beneficiază cadrul 3 4 învăţământ Poartă des copii procesului dialoguri lor în de cu de 11. există situaţii copiii care mai dificil.în domeniul artistic 7 Este un copil „uşor” pentru vârsta sa.

Profesorii şi învăţătorii care asigură traseul educaţional acestor copii sunt de părere că: Nr.13 13 5 14-17 13 39 .profesori 13 educaţional Nominalizarea acestor copii este responsabilitatea profesorilor Profesorii de la clasă au nevoie de sprijinul psihologului şcolii pentru a lucra mai eficientcu aceşti copii Sunt necesare schimbări în programul acestor elevi 4 12.10 13 7.11 6 1-6 Nr.crt Răspunsuri Întrebări Ponderea răspunsurilor 1 Acestor copii le este necesar un curriculum adaptat bazat pe mai multe cunoştinţe şi cu un grad mai mare de 2 dificultate Dacă în clasă aceşti elevi nu deţin ponderea este greu pentru adapteze 3 profesori să-şi programul 8.9.

De multe ori. 40 .CAPITOLUL IV CONCLUZII Copiii cu abilităţi intelectuale înalte provin din toate mediile sociale şi se pot naşte în familii de intelectuali. copiii îşi ascund capacităţile deosebite pentru că nu rezistă la stresul social la care sunt supuşi sau dezvoltă hobbyuri în care îşi dezvoltă potenţialul de unii singuri. diferenţa este că viitorul unui copil supradotat este influenţat de mediul în care el creşte. a avea un copil supradotat nu este o sarcină uşoară pentru părinţi. Din cauza acestei expuneri. Aproape 60% dintre ei provin din familii intelectuale. să le accepte preocupările şi să-i ajute cât pot. învaţă şi îşi dezvoltă abilităţile. Cu toate acestea. care îi ajută să. De aici rezultă şi o serie de probleme de comunicare între ei şi familie. dar şi din părinti cu studii medii. să-i înţeleagă. Familia este considerată la fel de importantă deoarece moştenirea genetică este şi ea un factor important dezvoltării copilului. copiii supradotaţi nu au parte de un mediu favorabil dezvoltării lor.şi cultive ca lităţile. Unii nu le cunosc nevoile şi nici nu le recunosc abilităţile sau îi expun mai mult decât este nevoie. Părinţii trebuie să le ofere o atenţie deosebită.

să se ocupe de ei şi să nu îi lase să se piardă. De asemenea. Ei nu se încadrează în normele artificiale la care sunt supuşi nici de societate. Programul de instruire specială se adresează copiilor supradotaţi din clasele I-VIII. profesori metodişti) de la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică. căt şi profesorii care vor preda la aceste clase. Dimpotrivă. Educaţia copiilor supradotaţi nu este o educaţie elitistică. precum şi izolarea lor de către colegii de clasă din cauza intereselor diferite formează reţeta perfectă pentru transformarea unor copii cu abilităţi deosebite în inadaptaţi social. care va finanţa activităţile extraşcolare ale elevilor supradotaţi şi de asistenţă permanentă a specialiștilor (psihologi. Din acest motiv astăzi multe şcoli din România au programe speciale pentru copii cu abilităţi intelectuale înalte din interes pentru ei dar şi din mândria de a-i avea elevi în şcoală. Programul de instruire specială pentru copiii supradotaţi se referă la înfiinţarea unui Centru de Excelenţă. Centrul de excelenţă va beneficia de ajutorul material oferit de Inspectoratul Şcolar București. iar unii dintre ei rămân repetenţi sau abandonează şcoala din cauză că sfera lor de interes depaşeşte limitele programei şcolare. prin programele de 41 . școala va asigura baza materială şi logistică necesare desfaşurării unei activităţi normale. sociologi. inteligenţa lor nu se reflectă întotdeauna în rezultate şcolare bune.Pe de altă parte. prin teste standardizate de inteligenţă. care va funcţiona în cadrul școlii. cunoştinţe şi aptitudini. Școala va pune la dispoziţie. au nevoie să îşi folosească imaginaţia. nu se adresează unui procent redus din educaţia şcolară. logopezi. majoritatea sunt consideraţi elevi mediocri. atât sălile de clasă necesare. selecţionaţi de către o comisie specială. Constrângerea copiilor supradotaţi de a învaţa dupa o programă şcolară de nivel mediu. Ei sunt creativi. Toate problemele copiilor supradotaţi sunt cauzate de educaţia necorespunzătoare din copilărie. nici de sistemul educaţional şi nici de familii. ci au nevoie de cineva care să îi înţeleagă. ci.

unde se antrenează şi se recunosc abilităţile antrenate individual. Un mediu de învăţare confortabil pentru aceştia presupune profesori care nu expun. capacitatea de a capta atenţia copiilor şi de a-i introduce uşor în subiectul predat sunt caracteristici ce trebuie intens antrenate mai ales pentru clasele cu copii ce au imaginaţie şi creativitate mai bine dezvoltate. ci inspiră şi motivează. accelerare şi îndrumare. alţii cu muzica lentă sau rapidă. sunt promovate. care preferă lumina difuză sau lumina puternică. Mediul de educaţie favorabil copiilor extraverţi presupune crearea posibilităţii de manifestare orală a acestora. tare sau cu intensitate redusă. Există copii care învaţă eficient în singuratate. alţii în grupuri de învăţare. În crearea mediului de educaţie favorabil dezvoltării abilităţilor se cere un anumit profil profesional al profesorului. De asemenea. În aceste cazuri funcţionează bine programele de îmbogăţire. Pentru introverţi mediul favorabil de învăţare este locul de studiu individual sau domeniul de pasiune impartaşită. nu predau. tot aşa cum unii copii care preferă să înveţe în totală linişte. Pentru favorizarea dezvoltării calitative a educaţiei în cazul acestui tip de copii. Există copii care au randament mare la învaţatură în încăperi de o anumită culoare. este necesar să se responsabilizeze manifestările acestora prin tematici de studiu individual ce pot fi expuse ulterior colegilor. Fiecare copil este înzestrat de natură cu har şi potenţial. formate şi dezvoltate abilităţile naturale şi potenţialele tuturor categoriilor de copii.acumulare. 42 . Pentru fiecare dintre aceste caracteristici ale stilului de învăţare şcoala poate face o determinare de optim şi consilia familia cum să asigure copilului mediul prielnic. Capacitatea lui de a empatiza cu elevii în transmiterea de cunoştinţe şi cunoaşterea profundă şi detaliată a subiectului prin care poate naviga liber în funcţie de reacţiile copiilor sunt esenţiale.

Universitatea Bucureşti. Carmen Creţu (1998). Carmen Creţu(1997) Psihopedagogia succesului. BIBLIOGRAFIE  Alexandru Roşca(1941). Editura Institutului de Psihologie al Universităţii din Cluj la Sibiu Andrei Barna(1995). Editura Polirom.Copii superior înzestraţi. Incluziunea socială şi şcolară a persoanei Dolto.Bucureşti Doru Vlad Popovci(2004) Introducere în psihopedagogia supradotaților. Soluţii noi la probleme controversate Editura Aramis          43 . V (2006). Când apare copilul. Creţu.Editura Fundației Humanitas.Editura Didactică şi Pedagogică. Dicţionar enciclopedic de psihologie. T (1979). Din acelaşi motiv este necesară şi o pregătire a părinţilor ce au copii cu abilităţi intelectuale înalte în cazul în care aceştia nu-i înteleg. Editura Credis.Autoeducaţia.Curriculum diferenţiat şi personalizat. F ( 1994). București Dumitru Popovici(2000) -Didactică. Bucureşti. Psihologia educaţiei. T (2004). Editura Polirom.Din toate aceste motive se trage concluzia necesităţii unei pregătiri pedagogice şi psihologice periodice a profesorilor ce predau acestor copii. Creţu. Iaşi Creţu.Editura Humanitas.

cum să ne calculăm coeficientul de inteligenţă. Bucureşti.Editura All. Editura Ştiinţă şi Tehnică. Itinerar Psihiatric.Neveanu (1978). V (1982). Iaşi Mihai Jigău (2001) -Consilierea carierei. Editura Polirom. B ( 1979). E (1993). Bucureşti Holdevici. Testarea psihologică. Bucureşti Maria Liana Stănescu (2002) -Instruirea diferenţiată a elevilor supradotaţi. Popescu. I. Editura Polirom Nicolae Mitrofan(2005) Laurenţiu Mitrofan. Editura Hyperion XXI. I (2008). Bucureşti Maximilian Boroş(1998) . Petre. Editura Gemma Print Golu P.Nivelul de aspiraţii şcolare. Popescu. Golu. Editura Militară. Tipografia Universităţii.(2006) Componente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale ale performanţei şcolare. Iaşi. Bucureşti. dezvoltare emoţională şi adaptare socială.Bucureşti Howard Gardner(2006) Inteligenţe multiple (Noi orizonturi). Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii. Editura Gutinul Mihaela Roco(2001) . Bucureşti. Editura Miron. Inteligenţa şi aptitudinile. Golu I(200)Psihologie educaţională. Siewert(2005) IQ . Bucureşti                  44 . S (1993). Editura Sigma Horst H. Bucureşti.Neveanu (1969).  Freud. Curs de psihologie generală. Editura Junimea. Editura Sigma Mihai Jigău(1994) Copiii supradotaţi. Dicţionar de psihologie. Personalitatea şi cunoaşterea ei. Psihopatologia vieţii cotidiene. EdituraCartea Universitară. Editura Trei. Editura Polirom Yolanda Benito(2003) Copiii supradotaţi.Neveanu (1976). Editura Didactică şi Pedagogică. Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie.Creativitate şi inteligenţă emoţională. Psihologia vârstelor. Popescu. Educaţie.. Editura Albatros. Editura Polirom Pavelcu. Verza . Bucureşti.

din cadrul programului special ?   DA NU 4. Sunteţi în temă cu experienţele educaţionale ale copilului dvs.psihologieonline. Credeţi că sunteţi suficient de informat în legatură cu programul respectiv?   3.psihologie. ?   DA NU DA NU 2. Sunteti in tema cu modalitatea de selecţie a copiilor pentru programe educaţionale mai avansate ? 45 .org/wiki/Psihologie ANEXA 1 CHESTIONARUL PENTRU PĂRINŢI 1.wikipedia. Sunteţi în temă cu modalitatea noastra de diferentiere si individualizare a educatiei ?   DA NU 5. în care s-a prezentat programul educaţional special al copiilor dvs. Aţi participat la atelierul de lucru adresat părinţilor.net  ro.psihologie.Site-uri web şi resurse web:    www..ro www.ro www.

a fost inclus într-un program avansat în acest an ?   DA NU 7. vă rugăm relataţi. Copilul dvs. Vă sunt cunoscute procedurile de absolvire a programului avansat ?   DA NU 9. Aţi fost invitat să vizitaţi locul de desfaşurare a programului (“camera de resurse”)?   DA NU 10. a întâmpinat anumite probleme în grupul de colegi din DA NU programul special ? Dacă da. vă rugăm sa relataţi. Copilul dvs. în urma implicării în acest program special ? Dacă da. a avut anumite probleme în şcoala de apartenenţă. ?   DA NU 11. din cadrul programului ?   DA NU 8. 46 . Dacă răspunsul la intrebarea 6 este “DA”.  DA NU 6.   ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 12. Consideraţi că vi s-au oferit suficiente oportunităţi de a fi în legătură cu şcoala şi de a vă întâlni cu profesorii copilului dvs. Copilul dvs. cunoaşteţi ce temă a ales copilul dvs.

îl DA NU veţi încuraja ? Din ce motive ?   ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 16. va dori să participe şi la anul la un program special. faţă de activitatea din programul special ?     Entuziasmat Pozitiv Indiferent Refractar 47 . Aţi avut vreo discuţie cu profesorii din şcoala normală despre implicarea DA NU copilului dvs. Dacă copilul dvs. Copilul dvs. s-a exprimat vreodată în sensul că pierde experienţe utile oferite de şcoala normală ?   DA NU 14. 13. vă vorbeşte despre experienţele lui în cadrul şcolii speciale ?     Des Câteodată Rar Niciodată 17 Care dintre următoarele cuvinte exprimă cel mai bine atitudinea copilului dvs.  DA NU ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………. Copilul dvs. în acest program special ?   15.

vă rugăm să ne transmiteţi orice părere. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………………………… 21. comentariu. faţă de şcoala normală. În spaţiul de mai jos. sugestie în legătură cu programul special.18 Copilul dvs. îşi exprimă bucuria de a participa la acest program ?     Des Câteodată Rar Niciodată 19. Vă rugăm să descrieţi câteva schimbări în atitudinea copilului dvs. ca rezultat al implicării lui în acest program. faţă de gradul de provocare pozitivă a activităţilor ?     Foarte provocativ Cateodată provocativ Deloc provocativ Nu pot aprecia 20. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………… 48 . Care din următoarele cuvinte exprimă cel mai bine atitudinea copilului dvs.

Sunteţi familiarizat cu procedeele de compactizare a studiilor ?   Deloc Oarecum 49 . Sunteţi informat despre experientele de îmbogăţire a cunoştinţelor oferite de acest program ?    Deloc Oarecum Informat 4.ANEXA 2 CHESTIONARUL PENTRU PROFESORI 1. Sunteţi familiarizat cu problematica programului educaţional special ?    Deloc Oarecum Familiarizat Da Nu 2. Consideraţi că vi s-au oferit suficiente informaţii despre acest program ?   3.

Sunteţi familiarizat cu condiţiile şi modalitatea de a selecţiona şi include un elev în acest program special ?    Deloc Oarecum Familiarizat 6. Consideraţi că nominalizarea a fost o responsabilitate importantă ?    Da Oarecum Deloc 10. Credeţi că programul special a pierdut din calitate acum. când admiteţi Da A scăzut putin calitativ un numar mai mare de elevi ?   50 . Sunteţi multumit de nominalizările pe care le-aţi făcut pentru a trimite elevii în programul special ?     Deloc Puţin Mulţumit Foarte mulţumit 9. Credeţi că a cere profesorilor să aplice compactizarea cursurilor reprezintă o pretenţie exagerată ?     Adesea Câteodată Rar Niciodată 8. Sunteţi familiarizat cu condiţiile şi modalitatea de a reprimi un elev ce a ieşit din programul special ?    Deloc Oarecum Familiarizat 7. Familiarizat 5.

Programul special vă creează vreo problemă în activitatea obişnuită de Nici o perturbare Oarecum perturbat Foarte perturbat la clasă ?    12. Profesorul de resurse vă ţine la curent cu progresul elevilor din Adesea Cateodată Rar Niciodată programul special?     14. Aţi recurs la schimbări de stil de predare de când suntei implicat în Da Nu programul special ?   ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 51 . Nu a scăzut calitativ 11. 15. este introdusa în programul special ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………. Aţi observat modificări în atitudinea elevilor din momentul în care clasa 3 4 Da Nu dvs. Care din cuvintele următoare descriu cel mai bine colaborarea cu Entuziastă Pozitivă Indiferentă Negativă profesorul de resurse ?     13.

Marcaţi cuvintele de mai jos care exprimă parerea dvs.………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… …………………………. 16. vă rugăm să faceţi şi alte comentarii. În spaţiul de mai jos.             Simplu Activ Confuz Competiţional Satisfăcător O idee bună Incorect Responsabil Complicat Discontinuu Pasiv Sistematic 17. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 52 . despre programul special. sau să puneţi întrebări în legatură cu acest program.. aprecieri.

53 . ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………. ANEXA 3 CHESTIONARUL PENTRU ELEVI 1. Filme pe teme diferite. Excursii cu tematică ştiinţifică .. Enumeraţi şi alte activităţi la care aţi participat.………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………. Mini – cursuri extraşcolare . Mai jos sunt date câteva exemple de activităţi din programul special pe care l-aţi urmat în acest an :     Conferinţe ţinute de invitaţi specialişti .

V-a plăcut să lucraţi cu profesorul de resurse ?    8. Intenţionaţi să vă întoarceţi într-un program special la anul ? Da Nu Nu ştiu 54 . decât în grupurile mici   Da Nu 6. Credeţi că acum colaboraţi mai bine cu ceilalţi colegi. V-a făcut plăcere să lucraţi la proiect ? Sunteţi multumit de modul cum aţi finalizat proiectul ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 4. lucrând la acest proiect ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 5. Vă simţiţi mai bine când efectuaţi sarcini individuale. Care dintre acestea v-au plăcut cel mai mult ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 3. ca urmare a experienţelor comune ?    Da Nu Nu ştiu Da Nu Nu ştiu 7.2. Ce aţi învăţat în plus.

G.. NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI Maj 1.9.Ce aţi dori să faceţi la finalizarea proiectului ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… ANEXA 4 REZULTATELE TESTULUI NR. C D. Credeţi că implicarea în programul special v-a ajutat să vă satisfaceţi interesele ? Da Nu Nu ştiu 10. 2 Al-ba tru + - 55 . 3. + alin + ghi + + + Ade-la + • + + + + Scris caligrafic + Şcoa-lă + DICTARE Ex. 5. D B. 1 (INIŢIAL) SEPTEMBRIE 2008 Nr. 4. 2. G. D A. 1 Despărţire în silabe Ex. Credeţi că este corect să li se dea mai multor copii şansa de a participa la Da Nu Nu stiu programul special ? 11. O C. C. A. Crt. A.

13. 19. D.A.G M.Ş I. D A.R Z.F M. 25. M R. 16. M N. V. M. 9. D. 18. A R. 23. 20.D O. L M. 2.B. 12.6. 3. P. 7. 1.E. 15.5 + + + + + 3 + + + + 3 + + + 3 + Majuscula la înc.I K. G Ş.E.D H. G C. A D. NUMELE ŞI PRENU MELE Tot. Crt. de prop. 11. M M. Alinea te Moş Crăciun Sfântul Petru Pomii îmbr 1 56 . G. 24. M. 8.T + + + + + + + + + + + + + - + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + - + + + + + + + + + + - + + + + + + + - ANEXA 5 REZULTATELE TESTULUI PARŢIAL FEBRUARIE 2009 DICTARE Nr. 21.C B.M.A R. S. 5. 17. D. T S. A P.5 + + + + + 6x0. 10. R.F M. 4. N. ELEVULUI 32 p A. M M. 22. G 10x0. C.M O. 14.

E M.M N. S M. N O. B. 22. D. Nr. 7. 9. 20. A D. F M. M O. 10. A P. 2 cetină drumuri troienite 5 + + + + + + + + + + + + + + -nămeţi 5 + + + + + + + + + + + + + + - Total 1. R Z. C B. 8. H. 12. 16. 18. 5. 17. 12. 40 A. D A. A P. C. M.D H. 13. 9. G D. N O. M O. P R. E 5 + + + + + + + + - 5 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 57 .I L. 7.D M. Ş I. 15. E.M. R. 13. 17. 11.Ş I. 16. C. M. G NUMELE ŞI + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + Dezvoltarea propoziţiei Ex.S M. A R.M. 2. 3. M N. Crt. L M. 11. D. 10. 19.F. 8. 6. I L. 19. 24. 25. 4. M. E M. 23.6. R. G Ş. 14.M M. G C.L. 18. B.M M.3 PRENUMELE ELEVULUI Alcătuire de propoziţii Ex. T S. M. 21. D. 14. 15.

G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + ANEXA 6 REZULTATELE TESTULUI SUMATIV IUNIE 2009 DICTARE Nr. 22.5 + + 0. 23. 24. ELEVULUI 31 A.5 + + 1 2 3 4 5 6 7 58 . R Z. G Ş.5 + + 5x 0.20. UMELE To t.5 + + 6x 0. D R. 5 + + 6x 0. NUMELE ŞI Crt PREN .5 + + 7x 0.5 + + 6x 0. T S. 1. C 11 x0. P R.D A. 25. 2. R. 21.

20.E M. 7. M M. 8 – folosirea virgulei.C H. D M. 19. S M. 6 – scrierea corectă a cuv. 6. Îmbracă.G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + Legenda: 1 – majuscula la începutul propoziţiei. 4.F M. 15. P R. 1. A P.3. 2. G C. 8. 18. 24. 21. A D. 5.E R. 5 – scrierea corectă a grupurilor de litere. G Ş. G D. 4 – scrierea corectă a grupurilor de vocale. 11.A D. 22. 2 – majuscula la cuvintele nume de persoane. G D. 12. 9. L M. 23. 3. Ş 3 + + + + + 59 Mâhnire 3 + + + + + - pris pă 5 + + + + - lunc ă 5 + + + + + + - rece 3 + + + + + + + . 4. 12 – folosirea liniei de dialog. I L. 10 – folosirea semnului întrebării. C H. Crt. R Z. Ş I. B. 14. 16. 6. NUMELE ŞI Despărţire în silabe PRENUMELE Alcătuirea de propoziţii Cuvinte cu ELEVULUI leii Tot. 10. 7. D A. 40 A. 5. 9 – folosirea semnului mirării. N O. G C. C B. 13 – scris caligrafic Nr.M N. 7 – folosirea puncutlui. 17. 3 – respectarea alineatelor. 13. 25. 11 – folosirea semnului două puncte. M O. T S. A R. D. B.

8.S M. 22. I. N O. 25. 11. 24. 21. 17. 12. 19. G Ş. 15. 14. B.T S. L M. I L.M N. 9. R Z. D. 16. E R. M O. A R. 23. 18. 10. P R. D M. 13. G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 60 . A P. 20.F M. E M. M M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful