„Zona metropolitană – un nou model de administraţie publică locală” Cristian Anghel, Traian Florea, Paul Adrian Pece, Primăria

Baia – Mare, Maramureş, România
1) Experienţa metropolitană la nivel european. Pe măsură ce creşte populaţia din zonele înconjuratoare ale oraşelor, în principal prin emigraţia din oraşe sau prin exurbaţie, dar şi prin atragerea populaţiei din alte localităţi, graniţele geografice şi administrative ale oraşelor devin inadecvate pentru a defini aglomerările urbane care rezultă. Dezvoltarea urbană sub această formă a extinderii oraşului în spaţiul înconjurător şi al evoluţiei sale integrate cu aşezările din aria sa periurbană (sau suburbană, periurbană, regională etc.) este cunoscută mai ales în ţările dezvoltate, fiind caracteristică unei noi faze a dezvoltării urbane, ulterioară etapelor de concentrare a populaţiei în orasul actual şi de formare a suburbiilor. Specialiştii au denumit aceste noi realităţi socio-spaţiale drept zone metropolitane sau, în cazul celor foarte mari, ca regiuni urbane. La nivelul Europei există 120 de regiuni sau zone metropolitane recunoscute. Dintre acestea 33 sunt membre ale Reţelei Europene a Regiunilor şi Zonelor Metropolitane (METREX). 2) Avantajele zonelor metropolitane Constituirea zonelor metropolitane răspunde unei necesităţi sau oportunităţi determinate de evoluţia organică a aşezărilor. Procesul de urbanizare pe teritoriul european a condus la dezvoltarea interdependentă a metropolelor cu localităţile aflate în zona lor de influenţă, formând deja realităţi metropolitane primare care, chiar dacă nu sunt denumite zone metropolitane funcţionează practic ca zone unitare, relativ independente. Dezvoltarea zonelor metropolitane facilitează amenajarea integrată a teritoriului la nivel regional astfel încât prin aceasta să se diminueze dezechilibrele dintre centru şi aria limitrofă, provocate de dispersarea în planul structurii demografice, sociale si economice, de dezechilibrele legate de transportul în comun, finanţarea infrastructurii, rezervele de spaţiu pentru locuit şi comerţ, înlăturarea sau diminuarea unor astfel de dezechilibre va conduce la o îmbunatăţire a calităţii vieţii populaţiei. 3) SISTEMUL URBAN BAIA MARE - un nou model de administraţie publică SISTEMUL URBAN BAIA MARE reprezintă o noua entitate, fără personalitate juridică, formată prin asociere în baza unei Convenţii, încheiate între municipiului Baia Mare, cu nouă localităţi limitrofe( oraşe şi comune), stabilindu-se relaţii de cooperare economică, socială şi culturală, de amenajare a teritoriului şi de protecţie a mediului, echipare tehnico-edilitară, fiecare păstrându-şi autonomia administrativă. 4) Necesitatea constituirii SISTEMULUI URBAN BAIA MARE (SUBM) Înfinţarea SUBM este necesară din mai multe considerente, cele mai importante fiind: ¾ crearea unui mediu favorabil pentru atragerea investiţiilor majore ¾ conceperea unei strategii comune privind dezvoltarea durabilă a SUBM (economic, social, mediu) ¾ dezvoltarea unor proiecte comunitare cu finanţare europenă (ISPA, PHARE, SAPARD) ¾ realizarea unor investiţii privind infrastructura ( utilităţi, transport, drumuri etc.) ¾ crearea unei administraţii publice transparente şi competitive, care să colaboreze eficient cu mediul de afaceri şi comunitatea locală ¾ conservarea patrimoniului cultural şi a identităţii locale Asocierea localităţilor în vederea înfiinţării sistemului urban, se justifică prin faptul că municipiul Baia Mare are rolul de centru polarizator al regiunii având legaturi multiple (sociale, culturale, economice) cu localităţile limitrofe. Creating of metropolitan zones respond to a new situation, generated by the extension of the big cities to near by area, so the limitrophe localities, are affected by economic and social point of view, and their development is related to the city evolution. Development of metropolitan zones facilitates territory fitting out at the regional level, so the social and economic imbalance, between the city and the limitrophe localities could be reduced.

Situaţia zonelor metropolitane pe ţări era în anul 2002 urmatoarea: Zone Metropolitane în cadrul Europei largite UE. în cazul celor foarte mari. In this association. ca regiuni urbane. La nivelul Europei există 120 de regiuni sau zone metropolitane recunoscute. Numai în Comunitatea Europeană există 80 de zone metropolitane. formed trough an Association Convention.) este cunoscută mai ales în ţările dezvoltate. Ucraina. 240-290 de milioane de locuitori vor trăi in regiuni sau zone metropolitane. NON UE. 1) Experienţa metropolitană la nivel european Pe masură ce creşte populaţia din zonele înconjurătoare ale oraşelor. Extinderea UE la 28 de state membre va număra circa 480 de milioane de locuitori. Belarus. periurbană. Elvetia ŢĂRI CANDIDATE (3) 23 7 Ţările Baltice 3 1 Polonia 8 3 State central europene 7 3 State est europene 5 0 Alte ţări europene (9) 12 0 Rusia. is keeping is autonomy and is territorial limits. graniţele geografice şi administrative ale oraşelor devin inadecvate pentru a defini aglomerările urbane care rezultă. signed between Baia Mare City and nine limitrophe localities (towns and communes). dar şi prin atragerea populaţiei din alte localităţi. BAIA MARE URBAN SYSTEM is a new model of local public administration. MB.At the European level exists 120 metropolitan zones. fiind caracteristică unei noi faze a dezvoltării urbane. Dezvoltarea urbană sub această formă a extinderii oraşului în spaţiul înconjurător şi al evoluţiei sale integrate cu aşezările din aria sa periurbană (sau suburbană. ulterioară etapelor de concentrare a populaţiei în oraşul actual şi de formare a suburbiilor. Dintre acestea 33 sunt membre ale Reţelei Europene a Regiunilor şi Zonelor Metropolitane (METREX). social). for economic. Specialiştii au denumit aceste noi realităţi sociospaţiale drept zone metropolitane sau. having multiple connections (economic. adică cca. Moldova 7 0 Alte ţări balcanice 5 0 Total ţări europene 119 33 2) Avantajele zonelor metropolitane . and 33 of them are members of METREX (European Network of Region and Metropolitan Zones). Franţa 43 5 Italia. Spania 18 11 Restul de ţări UE 19 10 NON UE (2) 4 0 Norvegia. regională etc. social and environment development. because Baia Mare City is a polarization center of the region. cultural. This partnership is a better solution for a local durable development. Membre ZM Ţări candidate METREX UE (15) 80 26 Germania. în principal prin emigraţia din oraşe sau prin exurbaţie. each administrative unit. din care 50-60% .

rezervele de spaţiu pentru locuit şi comerţ. infrastructura tehnică şi socială (servicii). relativ independente. infrastructurii. în esenţă. astfel încât să fie evitate piedicile datorate atât localismului excesiv cât şi centralismului la nivel naţional. alimentarea cu apă. până în 50 de km). Procesul de urbanizare pe teritoriul european a condus la dezvoltarea interdependentă a metropolelor cu localităţile aflate în zona lor de influenţă. provocate de dispersarea în planul structurii demografice. Realizarea acestor politici de dezvoltare se face de regulă printr-o bună cooperare între localităţi în domeniile amenajării teritoriului. Dintre criteriile mai des utilizate în determinarea limitelor zonei metropolitane. pentru schimbul de mărfuri şi servicii. de dezechilibrele legate de transportul în comun. Există mai multe metodologii de determinare a aşezărilor care sunt incluse în zona metropolitană. înlăturarea sau diminuarea unor astfel de dezechilibre va conduce la o îmbunătăţire a calităţii vieţii populaţiei.. localizarea spaţiilor de agrement etc. chiar dacă nu sunt denumite zone metropolitane funcţionează practic ca zone unitare. Multe dintre problemele strategice de amenajare urbană la nivel european nu pot fi tratate direct decât la nivel de zone metropolitane. aprovizionare în apropierea locuinţelor. statisticieni. urbanişti etc. Dezvoltarea zonelor metropolitane facilitează amenajarea integrată a teritoriului la nivel regional astfel încat prin aceasta să se diminueze dezechilibrele dintre centru şi aria limitrofă. a stabilirii distantei maxime faţă de oraşul central şi până la cele mai profunde.Constituirea zonelor metropolitane răspunde unei necesităţi sau oportunităţi determinate de evoluţia organică a aşezărilor. de know-how. locuinţelor. dar sunt şi studii în care această zonă este extinsă la peste 60 de km. protecţiei mediului. Zonele metropolitane pot deveni astfel capete de pod care să beneficieze de noile căi de comunicaţii şi de relaţii comerciale. În unele zone metropolitane sunt incluse numai asezarile declarate suburbii sau localităţi suburbane. utilizării resurselor umane etc. 3) Metodologii de determinare a zonelor metropolitane Acceptând ideea şi realitatea că zonele metropolitane sunt formate dintr-un oraş polarizator şi aşezările din teritoriul sau mediul înconjurător. în altele sunt incluse toate aşezările din terioriul înconjurător aflate la o anumită distanţă de oraşul central (de regulă. prelucrarea deşeurilor şi implementarea unor proiecte investiţionale. care să faciliteze dezvoltarea producţiei. a schimburilor şi a consumului de bunuri la nivelul Europei. Există numeroase preocupări ale unor geografi. dezvoltării economice. a aşezărilor care intră în aceeaşi zonă de influenţă. enumerăm : . Este vorba. Cele mai performante acţiuni sunt. primare care. economişti. pentru determinarea limitelor zonelor metropolitane. prin care graniţele sunt trasate în urma aplicării unei metodologii de evaluare a interrelaţiei dintre orasul central şi zona sa exterioară. de regulă. dar şi de alte cerinţe legate de asigurarea unei densităţi suportabile. puternic legate de acesta. de formarea zonelor metropolitane ca poli şi regiuni de creştere sau dezvoltare la nivelul Europei. sociale si economice. sociologi. incluse în cadrul unor strategii naţionale dar şi transnaţionale. ca centre ale circulaţiei de capital şi ca destinaţii pentru turism şi cumparători. în care fundamentarea politicilor de dezvoltare să ţină seama de cererea pieţei. finanţarea infrastructurii. cele legate de transportul în comun. Implementarea politicilor de dezvoltare şi amenajare a teritoriului printr-un management eficient şi performant. mergând de la cele mai simple. atunci problema esenţială care se pune este aceea a delimitării graniţelor. formând deja realităţi metropolitane.

Aceste autorităţi sunt însărcinate să planifice şi să aplice efectiv şi complet strategiile de dezvoltare armonioasă a zonelor metropolitane. economic. defineşte noţiunea de sistem urban astfel: - Ca urmare. la distanţe de până la 30 km. date fiind prevederile legale enumerate. sistem de localităţi învecinate între care se stabilesc relaţii de cooperare economică. echipare tehnico-edilitară. prin intermediul cărora se planifică şi se aplică strategiile pentru rezolvarea problemelor cheie. mediu şi de planificare sau amenajare teritorială. analizei politicilor la nivel metropolitan. între marile centre urbane (Capitala României şi municipiile de rangul I) şi localităţile urbane şi rurale aflate în zona imediată. . pe bază de parteneriat voluntar. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional . municipiul Baia Mare (rangul II) poate să se asocieze cu localităţile limitrofe în vederea constituirii unui sistem urban. 3. ¾ ponderea populaţiei din aceste localităţi ocupate în activităţi ne agricole legate de oraş. 53 din 16 august 2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale. de amenajare a teritoriului şi de protecţie a mediului. fiecare păstrându-şi autonomia administrativă. Autorităţi numite sau alese. Autorităţi metropolitane care dispun de puteri depline în ceea ce priveşte domeniile social. corelării sau stabilirii echilibrului dintre interesele sectoriale şi cele ale zonei metropolitane. Capitala şi municipiile de rangul întâi pot să se asocieze cu localităţile limitrofe în vederea înfiinţării de zone metropolitane. Agenţii metropolitane numite sau organisme complementare împuternicite cu responsabilităţi de planificare strategică şi cu funcţii consultative de aplicare. infrastructură. Legea 351/2001. în oraşul polarizator. Indiferent de solutia adoptată.¾ distanţa faţă de oraş. socială şi culturală. conservare şi aplicare a strategiei metropolitane. între care s-au dezvoltat relaţii de cooperare pe multiple planuri. noţiunea de zona metropolitană fiind definita astfel : zonă constituită prin asociere. De asemenea. potentialul turistic al localităţii valorificat de orăşeni.Secţiunea a IV-a . 4) Guvernarea zonelor metropolitane Modele de guvernare metropolitană existente astăzi în Europa sunt clasificate de catre METREX (Reţeaua Europeană a Regiunilor şi Zonelor Metropolitane) în trei categorii: 1. va fi necesar ca autoritatea sau agenţia să deţină capacitatea de planificare (amenajare). 5) Cadrul legal privind constituirea zonelor metropolitane Actele normative care reglementează statutul zonelor metropolitane sunt urmatoarele : ORDONANŢA nr. în funcţie de specificul national sau regional. ¾ ponderea persoanelor din localităţile limitrofe. ¾ ponderea populaţiei ocupate în activităţi de producţie agricolă destinată oraşului. control. revizie.Reţeaua de localităţi. de problemele cu care se confruntă. LEGE nr. prevăzute cu puteri selective esenţiale. care vin zilnic pentru muncă. Zona metropolitană trebuie să dispună de resursele profesionale necesare planificării strategice pe termen mediu si lung. Potrivit acestor acte normative. 2. ¾ ponderea celor atraşi cu domiciliul în oraş.

Potrivit acestui act normativ. (2) Întinderea geografică a aglomerărilor este dată de limitele teritoriale ale localităţilor care formează aglomerările mai sus menţionate. ale cărei limite sunt precizate în mod convenţional în scopul evaluării şi gestionării calităţii aerului. îl constituie Ordinul 745/2002 privind stabilirea şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România. dar densitatea populaţiei pe km2 justifică necesitatea evaluării şi gestionării calităţii aerului înconjurător. Zona reprezintă o suprafaţă în interiorul ţării. emis de Ministerului Apelor si Protectiei Mediului.Alt act normativ cu implicaţii asupra problemei studiate. inclusiv oraşul Baia Sprie şi comunele Groşi. Tăuţii-Măgherăuş şi Dumbrăviţa. aprobată de Guvern. limite stabilite în baza reglementărilor legale în vigoare. aglomerarea reprezintă o zonă cu o populaţie al cărei număr depăşeşte 250. Recea. Distanţa între municipiul Baia Mare şi localităţile componente ale sistemului urban : Baia Sprie-12 km Groşi-7 km Dumbrăviţa. Săcălăşeni.000 de locuitori. Aglomerările de pe teritoriul României sunt următoarele: a)---------------------------------------------------------------------------------------------h) municipiul Baia Mare.000 de locuitori sau o zonă în care numărul populaţiei este egal sau mai mic de 250.12 km Săcălăţeni-15 km Recea-5 km Tăuţii Magheraus-4 km Şomcuta Mare-25 km Copalnic Mănăştur-20 km Valea Chioarului – 33km .

S=12. S=2.065 ha Comuna Recea Oraşul Tăuţii M. Comuna Groşi P=2.602 ha. suprafaţa unităţii administrativteritoriale P = populaţia unităţii administrativ-teritoriale Total populaţie SUBM= 193.921 loc.347 ha.609 loc. S=11.167 ha.713 loc.537 hectare .353 ha S = Comuna Dumbrăviţa P=4. Oraşul Şomcuta Mare P= 7.838 loc.745 ha.388 ha P=6.830 ha.499 loc. P= 5.6) Sistemul Urban Baia Mare (SUBM) Comuna Săcălăşeni P=5. Oraşul Baia Sprie P=16. S=4.819 loc.708 loc. S=5. S=23.591 loc. P=5.533 loc. S=6.040 ha. S= 9. Comuna Copalnic M. S=12.231 locuitori Total suprafaţa SUBM= 87. Municipiul Baia Mare P=137.

precum şi accesul la serviciile de salubrizare prestate de către aceeaşi societate care acţionează şi în municipiul Baia Mare (acest lucru realizânduse deja în cazul comunei Recea). dinspre aceste localităţi către Baia Mare. SAPARD). în perioada 1990-2005. mediu). ¾ crearea unei administraţii publice transparente şi competitive. Astfel. din totalul populatiei din localitate (exurbaţie). de către băimăreni. au fost atrase de către municipiul Baia Mare. o parte importantă din populaţia activă a localităţilor învecinate îşi are locul de muncă în municipiul Baia Mare. cele mai importante fiind: ¾ crearea unui mediu favorabil pentru atragerea investiţiilor majore. Constituirea sistemului urban ar avea efecte benefice în special asupra dezvoltării economice a localităţilor componente. ¾ procentul populatiei care s-a mutat cu domiciliul din Baia Mare în localităţile limitrofe. ¾ realizarea unor investiţii privind infrastructura (utilităţi. în timp ce transportul în comun pentru unele din aceste localităţi. precum şi unul în sens invers. transport. ¾ procentul populaţiei care s-a mutat cu domiciliul din localitate în Baia Mare. culturale. . iar prin înfiinţarea acestui sistem s-ar putea echilibra repartizarea investitorilor. deoarece majoritatea investiţiilor majore din zonă. economice) cu localităţile limitrofe. drumuri etc. social. Asocierea localităţilor în vederea înfiinţării sistemului urban se justifică prin faptul că municipiul Baia Mare are rolul de centru polarizator al regiunii având legături multiple (sociale. 9) Indicatori de interrelaţie a municipiului Baia Mare cu localităţile limitrofe ¾ procentul populaţiei ocupate în Baia Mare. ¾ procentul de case nou construite (dobândite) în localităţile limitrofe. ¾ dezvoltarea unor proiecte comunitare cu finanţare europenă ( ISPA.Menţiune . prin crearea unui mediu investiţional prielnic pe tot cuprinsul acestuia. putem identifica şi un fenomen migratoriu al populaţiei municipului Baia Mare către localităţile limitrofe.datele sunt prezentate în conformitate cu recensamântul populaţiei din anul 2002: 7) Necesitatea constituirii Sistemului Urban Baia Mare ( SUBM) Deviza SUBM este : Dezvoltare regională echilibrată =Crearea de locuri de muncă + Coeziune socială + Sustenabilitate ecologică Înfinţarea SUBM este necesară din mai multe considerente. din totalul populaţiei din localitate (migraţie). ¾ conceperea unei strategii comune privind dezvoltarea durabilă a SUBM (economic. De asemenea. este asigurat de către societatea care prestează acest serviciu pentru municipiul Baia Mare.). PHARE. care să colaboreze eficient cu mediul de afaceri şi comunitatea locală. din totalul populaţiei ocupate a localităţii (navetism). Un alt impact benefic asupra localităţilor componente l-ar constitui posibilitatea racordării acestora la reţeaua de apă care alimenteaza municipiul (acest lucru fiind deja realizat în cazul comunei Dumbrăviţa). ¾ procentul de terenuri deţinute de băimăreni din suprafeţele de teren totale ale localităţilor limitrofe (proprietate). ¾ conservarea patrimoniului cultural şi a identităţii locale. din totalul caselor existente în localităţile limitrofe (înnoire edilitară).

în calitate de autorităţi deliberative ale unităţilor administrativ teritoriale asociate. Consiliul Primarilor Strategia de dezvoltare a SUBM Consiliile Locale Transpunerea strategiei în acte administrative Agenţia de Dezvoltare a SUBM Implementarea strategiei de dezvoltare Principalele atribuţii ale Consiliului Primarilor sunt următoarele : • analizează şi aprobă strategia şi programele anuale şi multianuale de dezvoltare a SUBM. având ca asociaţi unităţile administrativ-teritoriale asociate în baza protocolului. 10) Construcţia institutională a SUBM Constituirea Sistemului Urban Baia Mare presupune asocierea localităţilor componente în baza unui protocol de cooperare sau a unei convenţii cadru. în limitele competenţelor lor. în care să se stipuleze autorităţile care vor asigura conducerea sistemului. în condiţiile legii. care va fi organizată ca O. resursele financiare alocate de fiecare parte implicată în vederea constituirii Fondului de Dezvoltare a SUBM. Autoritatea executivă va fi “Agenţia de Dezvoltare a Sistemului Urban “.N. Având în vedere că entitatea nou creată prin asociere nu are personalitate juridică. Cadru legal al acestei asocieri îl constituie Legea nr. este necesar ca toate hotarârile adoptate de autoritatea deliberativă a SUBM. Autoritatea deliberativă a sistemului va fi numită ”Consiliul Primarilor” şi va avea ca membri de drept. (3)Autorităţile administraţiei publice locale pot încheia între ele acorduri şi pot participa. la iniţierea şi la realizarea unor programe de dezvoltare regională.¾ procentul de teren cultivat cu produse perisabile destinate consumului oraşului. în condiţiile legii. precum şi modalităţile concrete de colaborare în vederea realizării obiectivelor stabilite. în condiţiile legii. din totalul suprafaţei arabile a localităţii. (2) Pentru protecţia şi promovarea intereselor lor comune autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de a adera la asociaţii naţionale şi internaţionale. primarii localităţilor asociate în baza protocolului. planul zonal de amenajare a teritoriului SUBM. determinat prin ponderea suprafeţelor cu apă şi păduri în totalul suprafeţei localităţii. ¾ indicele de potenţial turistic. ¾ distanţa în kilometri faţă de oraş. 215/2001 privind administraţia publică locală care prevede : (1) Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul ca.G sau ca societate comercială cu raspundere limitată. plus existenţa sau nonexistenţa unor monumente istorice şi amenajări turistice (potenţial turistic). . inclusiv prin alocare de fonduri. să coopereze şi să se asocieze cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate. să fie transpuse în acte administrative producătoare de efecte juridice (HCL) prin intermediul Consiliilor Locale.

cu respectarea legislaţiei în vigoare. cu Planul de amenajare a teritoriului zonal. (2) Fiecare judeţ trebuie să deţină Planul de amenajare a teritoriului judeţean şi să îl reactualizeze periodic. raportul privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli. spre aprobare. (1) Planul de amenajare a teritoriului naţional este compus din secţiuni specializate. Ape. Aceste teritorii pot fi: . documentaţiile de amenajare a teritoriului sunt următoarele: a) Planul de amenajare a teritoriului naţional b) Planul de amenajare a teritoriului zonal c) Planul de amenajare a teritoriului judeţean Planul de amenajare a teritoriului naţional are caracter director şi reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu şi lung pentru întregul teritoriu al ţării. destinat cheltuielilor de organizare şi funcţionare. solicită Agenţiei de Dezvoltare să prezinte studii. (2) Prevederile Planului de amenajare a teritoriului naţional şi ale secţiunilor sale devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le detaliază. programele de dezvoltare şi planurile de gestionare a fondurilor SUBM. prezintă anual Consiliului Primarilor. (1) Prevederile Planului de amenajare a teritoriului judeţean devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului şi de urbanism care le detaliază. Turismul. Principalele atribuţii ale Agentiei de Dezvoltare sunt următoarele : elaborează şi propune Consiliului Primarilor. în funcţie de politicile şi de programele de dezvoltare ale judeţului. spre aprobare. acţionează pentru atragerea de surse financiare la Fondul pentru Dezvoltare. urmăreşte respectarea obiectivelor politicii de dezvoltare şi asigură un tratament egal şi corect faţă de toate localităţile care alcătuiesc SUBM. şi răspunde faţă de acesta pentru realizarea lor. pune în aplicare programele de dezvoltare a SUBM şi planurile de gestionare a fondurilor. Zone de risc natural. în conformitate cu hotărârile adoptate de Consiliul Primarilor.• • • • • • • • • • • analizează şi aprobă proiectele de dezvoltare a SUBM. selectate şi propuse de către Agenţia pentru Dezvoltare. directorul sau administratorul Agenţiei de Dezvoltare. la 5-10 ani. Planul de amenajare a teritoriului zonal are rol director şi se realizează în vederea soluţionării unor probleme specifice ale unor teritorii. coordonează activitatea Agenţiei de Dezvoltare. Planul de amenajare a teritoriului judeţean are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio-economică a judeţului. 11) Construcţia teritorială a SUBM Potrivit Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Planul de amenajare a teritoriului judeţean se corelează cu Planul de amenajare a teritoriului naţional. gestionează Fondul de Dezvoltare . în scopul realizării obiectivelor prevazute în programele de dezvoltare a SUBM. precum şi cu alte programe de dezvoltare. Dezvoltarea rurală. analizează şi aprobă proiectul bugetului Agenţiei pentru Dezvoltare. Prin lege se pot aproba şi alte secţiuni. analize şi să facă recomandari privind modul de realizare a obiectivelor strategiei de dezvoltare a SUBM. strategia de dezvoltare a SUBM. Zone protejate. cu programele guvernamentale sectoriale. Reţeaua de localităţi. (3) Prevederile Planului de amenajare a teritoriului naţional sunt: Căi de comunicaţie. numeşte şi eliberează din funcţie. în condiţiile legii.

12) Sistemul Informaţional Geografic al SUBM (URBAN GIS) În vederea construcţiei teritoriale a SUBM este absolut necesară. conceperea unei Hărti Digitale a acestuia. c) regionale. Sistemele informatice geografice (GIS) îşi dovedesc utilitatea în orice domeniu de activitate care se bazează pe tratarea informaţiilor spaţiale: ¾ Cadastru Œ cadastru imobiliar.a) intercomunale sau interorăşeneşti. Transporturilor şi Locuinţei Organismele centrale şi teritoriale • • Consiliul judeţean Consiliul General al Municipiului Bucureşti Ca urmare a prevederilor legale prezentate mai sus. avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se fac de către autorităţile şi organismele centrale şi teritoriale interesate. ¾ Urbanism. compuse din unităţi administrativteritoriale de bază. Transporturilor şi Locuinţei Organisme centrale şi teritoriale interesate • Interorăşenesc sau intercomunal Frontalier Metropolitan. compuse din mai multe judeţe. b) interjudeţene. care să aibă ca obiectiv realizarea hărţii digitale a SUBM. precum şi actualizarea acesteia. termoficare. periurban al principalelor municipii şi oraşe • • Consiliile judeţene Consiliile locale • • • 3. gaze. Amenajarea teritoriului Plan de amenajare a teritoriului 1. este necesar a fi întocmit un Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal al SUBM. telefonie. înglobând părţi din judeţe sau judeţe întregi. care să fie înaintat spre avizare catre Ministerul Lucrărilor Publice. etc. documentaţii 0 1 2 A.). pentru înfinţarea din punct de vedere teritorial al SUBM. potrivit prevederilor anexei urmatoare : COMPETENŢE DE AVIZARE ŞI DE APROBARE A ACESTORA Nr. Zonal • Aprobă 3 Parlamentul Regional interjudeţean sau • Ministerul Lucrărilor Publice. De asemenea. sistematizare teritorială şi Administraţie locală . Œ cadastru edilitar (inventariere reţele de apă. conform aceleasi legi. Transporturilor şi Locuinţei şi apoi spre aprobare către Consiliul Judeţean Maramureş. Œ cadastru geotehnic. precum şi înfinţarea unui Consorţiu Urban GIS în cadrul sistemului. Judeţean • • Ministerul Lucrărilor Publice. comune şi oraşe. Naţional Guvernul 2. Categorii de Avizează crt.

Œ acordarea permiselor de construcţie/demolare. Constituirea Consorţiului Urban GIS se va face în baza unei convenţii încheiate între următoarele entităţi : ¾ Primăria municipiului Baia Mare (Direcţia Tehnică. Œ organizarea colectării şi depozitării deşeurilor menajere.A. ¾ Transporturi Œ optimizări trasee transport. 31 Colaborare. cooperare. ¾ Oficiul Judeţean de Geodezie şi Cadastru.Baia Mare. drumuri). 45/2003 privind finanţele publice locale. Œ arondări pe diverse criterii.A. Colaborarea ori asocierea se realizează pe bază de convenţii sau contracte de asociere.Baia Mare. (1) şi (2) se asigură din bugetele locale. Œ supravegherea stării de sănătate a pădurilor. fizici). ¾ Cartografie Œ realizarea şi actualizarea de hărţi şi planuri topografice. în condiţiile legii. înfrăţire. ¾ SC Vital S.A. . cartiere de locuinţe. Serviciul Informatică.U. sonori. obiective social-culturale). ¾ SC Romtelecom S. Œ cadastru de specialitate (căi ferate. asociere. după caz.-Baia Mare. . Œ inventarierea folosinţei terenurilor. 13) Construcţia financiară a SUBM În conformitate cu O. pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri. în care se prevăd şi sursele de finanţare reprezentând contribuţia fiecărei autorităţi a administraţiei publice locale implicate. (3) Fondurile necesare aplicării prevederilor alin. Convenţiile sau contractele de asociere se încheie de ordonatorii principali de credite. (2) Consiliile locale. judeţene. ¾ Silvicultură şi îmbunătăţiri funciare Œ cadastru silvic. aderare: (1) Consiliile locale. Œ realizarea şi actualizarea de hărţi tematice. în condiţiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat în colaborare ori asociere. ¾ Agricultură şi pedologie Œ cartare pedologică.Œ stabilirea amplasării optime a noilor obiective (înzestrări edilitare. . în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă. Œ spaţiu locativ. ¾ Protecţia mediului Œ analiza zonelor afectate de diferiţi poluanţi (chimici. ¾ SC Electrica S. la constituirea de societăţi comerciale sau la înfiinţarea unor servicii de interes public local ori judeţean. judeţene pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări şi servicii publice locale. ¾ SC Distrigaz S. Œ registrul populaţiei. Œ studii de urbanism. după caz.G nr. art. obiective industriale. Obiectul convenţiei va consta în implicarea fiecarei părţi la realizarea şi actualizarea hărţii digitalizate a SUBM.A . ¾ Societate de proiectare. Serviciul Public Administrarea Patrimoniului Local).

¾ îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor din SUBM. în condiţiile legii. Ca urmare a prevederilor legale expuse. câte una pentru fiecare localitate componentă a SUBM. după caz. Pentru a cuantifica potenţialul de dezvoltare al SUBM. b) Social ¾ crearea de noi locuri de muncă ca urmare a investitorilor atraşi ( creştere cu 30%). c) Mediu ¾ realizarea unor investiţii privind protecţia mediului înconjurător (rampă de deşeuri ecologică care să deserveasca toate localităţile componente). ¾ realizarea unei strategii comune de dezvoltare durabilă a SUBM. ca urmare a efectelor sinergice a măsurilor întreprinse. prin atragerea unor investitori strategici. mediu) asupra entităţilor implicate. utilităţi şi transport în comun (racordarea localităţilor componente la reţeaua de apă a municipilui Baia Mare. unităţile administrative asociate vor prevedea în bugetele proprii sumele cu care vor contribui la constituirea Fondului de Dezvoltare a SUBM. . ¾ realizarea unor campanii de informare a locuitorilor SUBM privind normele de protecţie a mediului. apă. hotărâte de consiliile locale. asigurarea salubrizării de către societatea care prestează aceste servicii pentru municipiu. social. Acest fond va fi folosit pentru finanţarea cheltuielilor de funcţionare ale Agenţiei de Dezvoltare. 14) Estimarea impactului constituirii SUBM Scopul constituirii SUBM îl constituie realizarea unei dezvoltări durabile a localităţilor componente. înfrăţire. a) Economic ¾ creşterea investiţiilor realizate în SUBM (creştere cu 30%). precum şi a şapte strategii de dezvoltare.(4) Obligaţiile financiare rezultate din acorduri de cooperare. ¾ reducerea cu o treime a poluării factorilor de mediu (aer. ¾ creşterea veniturilor bugetelor locale ale localităţilor componente (creştere cu 20%). ¾ realizarea unor investiţii privind reţeaua de drumuri. vom încerca să estimăm care vor fi principalele efecte (economic. precum şi din aderarea la asociaţii interne şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale. ¾ stabilizarea fenomenului de migrare a forţei de muncă (diminuare cu 20%) ¾ creşterea veniturilor obţinute de către locuitorii localităţilor componente ( creştere cu 30%). judeţene. precum şi pentru cofinantarea locală necesară accesării fondurilor europene. sol) prin efectul sinergic a măsurilor întreprinse. ¾ colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor . se suportă din bugetele locale ale acestora. asigurarea transportului în comun de către operatorul municipiului). realizarea unor investiţii privind infrastructura SUBM. ¾ conservarea identităţii culturale pe tot cuprinsul SUBM.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful