2.

METODE DE BENCHMARKING SPECIFICE ECONOMIEI ŞI SOCIETĂŢII BAZATE PE CUNOAŞTERE Prof.univ.dr. Marta-Christina Suciu OBIECTIVE DE INSTRUIRE După parcurgerea cu success a acestui capitol cursanţii de la master vor trebui să fie capabili să:

  

Evidenţieze necesitatea utilizării unor noi metode de benchmarking în economía şi societatea bazate pe cunoaştere Identifice principalele metode de benchmarking şi indicatori specifici economei şi societăţii bazate pe cunoaştere Cunoască specificitatea unora dintre metodele de benchmarking.

STRUCTURA CAPITOLULUI 2.1. Necesitatea utilizării unor noi indicatori. Dincolo de PIB. Măsurarea progreselor într-o lume în schimbare 2.2. Metoda KAM (Assessment Knowledge Methodology) a Băncii Mondiale şi Indicele Economiei Cunoaşterii 2.3. Forumul Economic Mondial şi unele dintre sistemele sale de benchmarking 2.3.1. Raportul Global de Competitivitate (The Global Competitiveness Report-GCR) 2.3.2. Raportul Global al Tehnologiilor Informatice 2.3.3. “Diamantul Lisabona” şi Monitorul European al Creşterii şi Ocupării 2.4. Obiectivele strategiei de la Lisabona în domeniul educaţiei şi formării profesionale derulate de -a lungul întregii vieţi 2.5. Indicele european de capital uman 2.6. Măsurarea capitalului intelectual european 2.7. Remarci finale BIBLIOGRAFIE

1

iar aceste limite trebuie luate în considerare atunci când se utilizează în cadrul analizelor şi dezbaterilor dedicate privind politicilor economice şi sociale. Astfel Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a promovat utilizarea indicelui de dezvoltare umană (IDU) pentru ierarhizarea ţărilor. Informatii în timp cvasi-real pentru luarea deciziilor Pentru elaborarea politicilor este nevoie de informatii cât mai pertinente oferite în timp cvasi real deoarece trebuie reactionat rapid la noile evolutii. 2. WWF si OCDE) au organizat conferinta „Dincolo de PIB”. Astfel de instrumente de măsurare acre să includă şi componentele sociale şi de mediu ar contribui la promovarea unei dezbateri publice mai echilibrate asupra obiectivelor sociale şi a progreselor. OCDE sprijină proiectul de măsurare a progresului la nivel social. indicele va fi publicat anual pentru UE si statele membre. Fundatia Europeană pentru Îmbunătătirea Conditiilor de Viată şi de Muncă se concentrează în prezent asupra acestei chestiuni. adesea grupaţi în seturi de indicatori ai dezvoltării sustenabile.sistemul de monitorizare globală pentru mediu si securitate. Comisia UE intenţionează să creeze un indice de mediu cuprinzător şi să îmbunătăţească indicatorii referitori la calitatea vietii. ceea ce permite luarea deciziilor în timp cvasi -real. Consiliul European a recunoscut că actuala criză trebuie privită totodată ca o oportunitate de a răspunde competent unor provocări care scot în evidentă necesitatea apelării la indicatori mai cuprinzători decât PIB-ul. utilizarea si poluarea apei. Mai puţin de o sesime dintre cetăţeni preferă o evaluare bazată în cea mai mare parte pe indicatori economici. Comisia UE a lansat studii cu privire la fezabilitatea indicatorilor de bunăstare si la responsabilizarea consumatorilor si. care să încorporeze şi planul social şi dimensiunea de mediu (de exemplu îmbunătăţiri în domeniul coeziunii sociale.1. PIB-ul si datele referitoare la somaj se publică frecvent în termen de câteva săptămâni de la sfâr situl perioadei la care se referă. AEM intentionează să producă estimări pe termen scurt ale emisiilor de gaze cu efect de seră pe baza statisticilor energetice existente pe termen scurt. Astfel. însă au o arie de aplicabilitate restrânsă. Cetătenii sunt preocupati de calitatea vietii pe care o duc si de bunăstarea personală. Eurostat intentionează să extindă modelul „now-casting” si la conturile de mediu. în parteneriat cu OCDE. statiile de măsurare automată si internetul facilitează tot mai mult monitorizarea mediului în timp real. Mai multe ONG -uri măsoară aşa-numita „amprentă ecologică” care a fost recunoscută oficial ca obiectiv în materie de progres ecologic de către unele autorităţi publice. care furnizează date despre concentratiile nocive de ozon troposferic pentru a sprijini luarea deciziilor zilnice precum alegerea autovehiculului sau a transportului public sau decizia de a desfă sura sau nu activităti în aer liber. Indicele va cuprinde axele majore ale politicii de mediu: schimbările climatice şi utilizarea energiei. generarea deseurilor si utilizarea resurselor. sănătăţii. Comisia UE a propus implementarea a cinci acţiuni mai importante care ar putea fi modificate şi/sau completate cu ocazia revizuirii precoizate a avea loc în 2012. iar acesti indicatori „de rezultat” ar putea completa cu succes indicatorii „de intrare”. natură si biodiversitate. Concertarea eforturilor internaţionale şi ale statelor membre ale UE pentru îmbunătăţirea indicatorilor şi a metodelor de benchmarking în raport cu exigenţele noii economii şi ale societăţii bazate pe cunoaştere Eforturile concertate de îmbunătăţire a indicatorilor şi metodelor şi de completare a PIB-ului nu sunt o noutate. care are drept misiune identificarea limitelor PIBului ca indicator al performanţei economice şi al progresului social. PIB-ul nu măsoară însă gradul de sustenabilitate a mediului sau de incluziune socială. Initial. Măsurarea progreselor într-o lume în schimbare Produsul intern brut (PIB) este unul dintre cele mai cunoscute instrumente de măsurare a activitătii macroeconomice. Necesitatea utilizării unor noi indicatori. epuizării resurselor naturale etc. care utilizează tehnici statistice similare celor folosite în domeniul prognozelor pentru a efectua estimări fiabile. Necesitatea de a îmbunătăţi indicatorii care completează PIB-ul este tot mai des recunoscută şi constituie elementul unor iniţiative internaţionale. prezidată de către Joseph Stiglitz. Comisia UE va continua în acelasi timp eforturile pentru compararea indicatorilor care surprind efectele asupra mediului atât în cadrul Ue cât şi în afara UE. de mediu şi economici ar trebui să aibă o pondere egală în evaluarea progresului. Amprenta ecologică si amprenta de carbon sunt indicatori care ar putea fi utilizati în acest scop. Prezentăm sintetic în continuare doar unele dintre aceste metode de benchmarking şi sisteme de indicatori pe care le considerăm relevante pentru economia şi societatea bazate pe cunoaştere. 2 . Satelitii.METODE DE BENCHMARKING SPECIFICE ECONOMIEI ŞI SOCIETĂŢII BAZATE PE CUNOAŞTERE Pe plan internaţional există diverse sisteme de indicatori şi metode de măsurare şi de benchmarking specifice economiei şi societăţii bazate pe cunoaştere. aflate în schimbare rapidă. poluarea atmosferică si efectele asupra sănătătii. criminalităţii. Ştiinţele sociale dezvoltă metode din ce în ce mai solide de măsurare a calitătii vietii şi a bunăstării. Uniunea Europeană şi statele membre au dezvoltat şi utilizează o gamă largă de indicatori sociali şi de mediu. obiectivul pe termen lung fiind publicarea lui în paralel cu PIB-ul. calităţii mediului). Comisia a adoptat măsuri pentru utilizarea acestor tehnologii odată cu Directiva INSPIRE si cu initiativa GMES (Global Monitoring for Environment and Security . Un prim exemplu de „raportare în timp cvasi-real” îl constituie proiectul Ozone web al Agentiei Europene de Mediu (AEM). în noiembrie 2007. Uniunea Europeană finanţează o serie de proiecte de cercetare pentru constituirea şi utilizarea unor noi indicatori care să reflecte aceste noi preocupări. Un sondaj internaţional realizat în 2007 a avut rezultate similare. la perceptia bunăstării. Comisia UE a propus implementarea a cinci acţiuni mai importante care ar putea fi modificate şi/sau completate cu ocazia revizuirii precoizate a avea loc în 2012. Comisia îsi propune îmbunătătirea caracterului actual al datelor sociale si de mediu. de exemplu cu privire la calitatea aerului si a apei sau la modelele de lucru. care favorizează utilizarea unor noi indicatori. De exemplu. Dincolo de PIB.). pentru perioada post-2010. educaţiei. Banca Mondială a promovat includerea aspectelor sociale şi de mediu în evaluare. Un sondaj Eurobarometru din 2008 arăta că mai mult de două treimi din cetăţenii UE consideră că indicatorii sociali. Aceşti indicatori ar putea contribui la stabilirea unor noi obiective strategice în cadrul Agendei Lisabona. Acest indice va reflecta gradul de poluare şi alte efecte nocive asupra mediului în interiorul UE pentru a evalua rezultatele scontate a se obţine prin politicile dedicate protecţiei mediului. precum şi probleme complexe de tipul sărăciei. Comisia UE intenţionează să prezinte în 2010 o versiune pilot a unui indice al presiunii asupra mediului. Pe lângă aceasta. Date actuale pot fi obtinute prin modelul „now-casting”. Franţa a creat recent Comisia la nivel înalt pentru măsurarea performanţei economice şi a progresului social. Clubul de la Roma. datele sociale si de mediu sunt adesea prea vechi pentru a furniza informatii operationale. În schimb. În momenrul în care s-a aprobat Planul european de redresare economică. Comisia Europeană (împreună cu Parlamentul European.

cu scopul de a institui metode acceptate la nivel international. realizate prin intervievarea directă a unor eşantioane mari şi reprezentative de respondenti. În plus. Pe termen lung se preconizează asigurarea unei contabilităţi de mediu. creativi şi competenţi. Cercetătorii caută să identifice valorile limită ale mediului fizic si subliniază consecintele potentiale pe termen lung sau ireversibile ale depăsirii lor. Indicele Economiei Cunoaşterii (KEI) îşi propune să identifice în plus şi dacă mediul de afaceri şi reglementările instituţionale din acea ţară sunt stimulative pentru ca cunoaşterea să fie utilizată efectiv şi eficient pentru dezvoltarea economică. în cooperare cu ONU si cu OCDE. o infrastructură informaţională dinamică. mai exact la modificările resurselor. De aceea. tehnologiile informatice şi de comunicare . aflată în curs. au elaborat si testat diverse metode contabile. KAM este o metodă de benchmarking creată de către Programul pentru Dezvoltare al Băncii Mondiale pentru a veni în sprijinul ţărilor interesate să identifice provocările şi oportunităţile legate de tranziţia la o economie şi societate bazate pe cunoaştere. Odată ce vor fi stabilite metodele si vor exista date disponibile. AEM intentionează să îsi continue lucrările asupra evaluării bunurilor si serviciilor ecosistemelor si asupra contabilitătii aferente. Comisia intentionează să îsi intensifice lucrările asupra evaluării monetare si să continue elaborarea de cadre conceptuale. o evaluare de amploare. acces si solidaritate. Consiliul European a invitat UE si statele membre să extindă conturile nationale la aspectele esentiale ale dezvoltării durabile. 2. Comisia a prezentat prima strategie asupra „contabilitătii ecologice” în 1994. educaţia şi resursele umane. cele mai avansate dintre acestea fiind conturile referitoare la păduri si la stocurile de peste. 3 . Obiectivul Comisiei este ca aceste conturi să fie disponibile în scopul analizei politice până în 2013. se colectează si se publică anual date despre speranta medie de viaţă. numărul de persoane care trăiesc la limita pragului de sărăcie poate fi în creştere. Conturile nationale vor fi completate asadar cu o contabilitate economie-mediu integrată care va furniza date pe deplin coerente. bazate pe evaluarea pagubelor produse si a celor evitate. adapta şi disemina cunoaşterea. pe lângă agregate precum PIB -ul sau PIB-ul pe cap de locuitor. Comisia explorează posibi litatea de a elabora. a excluziunii sociale si a discriminării. pe modificările stocurilor de resurse naturale si ale bunurilor si serviciilor ecosistemelor. s-a acordat o atentie sporită surprinderii legăturii existente între excluziunea socială si degradarea mediului înconjurător. iar rezultatele sunt publicate în termen de şase luni. KAM permite determinarea a doi indicatori: Indicele Economiei Cunoaşterii (Knowledge Economy Index-KEI) (Knowledge Index-KI). Eurostat si statele membre. ar putea include si alte informatii publice cantitative si calitative.Metoda KAM (Assessment Knowledge Methodology) a Băncii Mondiale şi Indicele Economiei Cunoaşterii Banca Mondială a pus bazele metodei KAM (Assessment Knowledge Methodology). pentru evaluarea ex-ante a impactului diverselor propuneri de politici. Indicatorii dezvoltării durabile (IDD) ai UE au fost elaborati împreună cu statele membre pentru monitorizarea progreselor înregistrate în privinta numeroaselor obiective ale strategiei de dezvoltare durabilă a UE si sunt reflectati în raportul intermediar bienal al Comisiei UE (Measuring progress towards a more sustainable Europe. inovarea.Indicatorii sociali în actualitate Datele sociale sunt colectate de regulă prin intermediul anchetelor. La nivel micro. în cooperare cu statele membre. Comisia a colaborat cu statele membre în vederea simplificării si a îmbunătătirii anchetelor. chiar dacă PIB-ul pe cap de locuitor al unei ţări creşte. sociale si economice integrată care să ofere o bază pentru determinarea unor noi indicatori sintetici. bazat pe setul de IDD ai Uniunii Europene. sistemul de inovare. Acest indice agregat reflectă nivelul general de dezvoltare al unei ţări şi/sau regiuni pe drumul către economia cunoaşterii. acest sistem va fi completat. a serviciilor ecosistemelor întreprinsă de UNEP. economia ecosistemelor si a biodiversitătii). Un studiu recent al UE a confirmat faptul că. KEI se calculează pe baza unor scoruri normalizate de performanţă pentru toate cele patru dimensiuni : iniţiativa economică şi regimul instituţional. În acest fel va exista o bază de cunostinte integrată care va putea sprijini analiza politicilor si va contribui la identificarea sinergiilor si a compromisurilor între diferite obiective politice. persoanele mai sărace trăiesc în zone cu o calitate mai scăzută a mediului. Se intenţionează operarea unor îmbunătăţiri şi prin noul Sistem european de modele de anchetă statistică socială. cu conturi referitoare la aspectele sociale. de exemplu. instituţional şi reglementările specifice. 2007). KI este media scorurilor de performanţă normalizate pentru o ţară sau după caz pentru o regiune. o asemenea evaluare este sănătoasă din punct de vedere conceptual. Transpunerea în valoare monetară a costurilor cauzate de pa gubele aduse mediului si de protectia mediului poate contribui la concentrarea dezbaterii politice asupra măsurii în care prosperitatea si bunăstarea noastră depind de bunurile si serviciile oferite de natură. tehnologiile informatice şi de comunicare (ICT) . aceasta având ca rezultat o sănătate mai precară. deşi poluează mai putin. Politicile care afectează coeziunea socială trebuie să măsoare. robuste. Indicele Cunoaşterii (Knowledge Index-KI). De asemenea. diverse state si Comisie.2. Pentru a stimula schimbul de experientă între statele membre si între părtile interesate cu privire la răspunsurile posibile la nivel de politică este nevoie de un ansamblu de date mai actual. oamenii educaţi. Acest tablou. Comisia UE a reiterat angajamentul de a lupta împotriva sărăciei. astfel încât o serie de state membre furnizează deja regulat primele seturi de conturi de mediu. obtinându-se astfel măsuri monetare reprezentative. De exemplu. De atunci. si disparitătile. Se au în vedere doar trei variabile: educaţia şi resursele umane. O altă provocare legată de elaborarea unei contabilităti de mediu este completarea conturilor fizice de mediu cu date financiare. stres s si vulnerabilitate în fata dezastrelor naturale. O a doua categorie de conturi de mediu se referă la capitalul natural. Traducerea acestor studii la nivel macro într-un mod adecvat necesită însă lucrări de cercetare si teste suplimentare. Ancheta europeană privind for ta de muncă colectează trimestrial date referitoare la ocuparea for tei de muncă. Scopul constă în îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii şi a bunăstării atât pentru generaţiile prezente cât şi pentru cele viitoare. pe termen mai lung. sau prin utilizarea unor surse de date administrative (de exemplu. Dezvoltarea sustenabilă (durabilă) reprezintă un obiectiv general al Uniunii Europene. comparabile si fiabile la nivel national si la nivelul UE. Indicele Cunoaşterii (KI) măsoară abilitatea unei ţări de a genera. furnizând date. în principal al initiativei TEEB (The Economics of Ecosystems and Biodiversity. sisteme naţionale inovative eficace şi eficiente. precum şi pentru reducerea intervalului de timp scurs între colectarea şi publicarea datelor. În iunie 2006. Se preconizează ca astfel de analize să fie publicate şi actualizate periodic. Asigurarea coeziunii sociale şi economice presupune şi reducerea disparitătilor dintre regiuni şi categorii sociale. La elaborarea politicilor este important să se cunoască „zonele periculoase” înainte să fie atinse efectiv punctele critice si să se stabilească niveluri de alertă. Aceasta face obiectul mai multor studii. registrele fiscale). În raport cu KAM componentele esenţiale pentru o economie bazată pe cunoaştere sunt: mediul economic. Cu prilejul lansării Agendei sociale reînnoite: oportunităti. un tablou de bord al dezvoltării durabile. Comisia va contribui la lucrările desfăsurate în prezent de ONU.

gradul de sofisticare al lumii afacerilo r. Tabelul 3.3.04 Sursa: Banca Mondialaă. KAM 2008 KAM este construită pe baza unei platforme Web interactive care oferă o abordare multisectorială despre factorii relevanţi în economia cunoaşterii.87 6.18 Subindicatorul inovaţional 5.18 şi. este caracterul holist. respectiv. Knowledge for Development Programme 2008. sănătatea şi educaţia de nivel primar.37 9.13 9. comparativ cu alte sisteme de benchmarking.1.61 3 Danemarca 5. Valoarea indicelui cunoaşterii (KI) şi. Forumul Economic Mondial şi sistemele sale de bench marking Forumul Economic Mondial (WEF-The World Economic Forum) este o organizaţie independentă internaţională care îşi propune să angajeze leaderii mondilai într -o relaţie de parteneriat pentru a include acţiuni comune în cadrul programelor strategice derulate la nivel global şi regional. pe locul 47 la KI.01 Sursa: World Bank.95. Înfiinţat ca o fundaţie not-profit în anul 1971. Forumul Economic Mondial are sediul la Geneva.10 9. pregătirea şi deschiderea faţă de implementarea noilor tehnologii.41 9 Japonia 5. în anul 2008 KI Scorul 5.58 6 Finlanda 5. Dintre numeraosele rapoarte publicate de către Forumul Economic Mondial vom prezenta în cele ce urmează doar trei pe care le considerăm a fi relevante în raport cu problematica economiei şi societăţii bazate pe cunoaştere. infrastructura. Ierarhizarea ţărilor în cadrul Raportului Global de Competitivitate 2008-2009 Rang Ţara Scorul 1 SUA 5.Tabelul 1. Raportul din anul 2008-2009 utilizeaza pentru a construi GCI urmatoarele variabile: instituţiile. macro economia. KAM 2008 Subindicatorul ITC 6.95 KEI 6. Raportul Global de Competitivitate (The Global Competitiveness Report-GCR) Raportul Global de Competitivitate (The Global Competitiveness Report-GCR) este publicat anual de către Forumul Economic Mondial. 4 . Poziţia României în sistemul de benchmarking promovat prin metoda KAM este redată în tabelul 2.58 Suedia Finlanda Olanda Norvegia Canada Elveţia SUA Australia Germania 2 3 4 5 6 7 8 9 10 9.50 7 Germania 5. stadiul bazat pe inovare (innovation-driven). cu o valoare de 6. stadiul bazat pe eficienţă (efficiency-driven).30 9. Ceea ce este inedit în cazul KAM. în Elveţia. 2.16 Dintr-o listă de 140 de ţări.58 4 Suedia 5. Primele zece ţări în raport cu valorile KEI determinat pe baza metodei KAM.53 5 Singapore 5. eficienţa pieţei. Primul raport a fost lansat în anul 1979.29 9.46 8 Olanda 5.38 10 Canada 5. Tabelul 2. a indicelui economiei cunoaşterii (KEI) şi a subindicatorilor care intră în compoziţia KEI pentru România.14 9. educaţia şi instruirea de nivel superior. 2.56 9. cu o valoare de 5. în anul 2008. Considerăm util să prezentăm în continuare alte sisteme de indicatori şi metode de benchmarking specifice societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere. inovarea.09 9.65 Subindicatorul Subindicatorul regimului instituţional educational 6. respectiv. în anul 2008 Poziţia deţinută în raport cu Ţara Valoarea KEI valorile KEI Danemarca 1 9.74 2 Elveţia 5. integrator complex al acestei metode care înglobează unele dintre variabilele utilizate în mod tradiţional cum ar fi PIB -ul şi Indicele de Dezvoltare Umană (Human Development Index).37 Sursa: Global Competitiveness Report 2008-2009 GCR clasifică ţările lumii în raport cu cele trei stadii specifice de dezvoltare competitivă: stadiul bazat pe dotarea cu factori (factor-driven). România s-a clasat pe locul 45 la KEI.3. KAM permite fiecărei ţări să îşi monitorizeze evoluţia în timp a performanţei (în perioada 1995 pînă la ultimul an pentru care există date mai recente). Pe baza KAM se pot face însă şi analize comparative cu alte state ale lumii .

2. The Global Information Technology Report 2007-2008. 1 http://www.org/lisbon2008 5 . Sunt opt dimensiuni:         crearea unei societăţi informaţionale pentru toţi. “Lisbon Review 2008”.44 9 Coreea 5. gradul de performanţă trebuie privit nuanţat întrucât progresul este mai notabil doar în anumite dimensiuni specif ice dintre cele opt luate în considerare în acest tip de metodă de benchmarking. partenerul din Romania al Forumului Economic Mondial. amplificarea incluziunii sociale. În conformitate cu Lisbon Review 2008. a stabilit un program strategic pe zece ani prin care s-a prevăzut un plan de acţiuni ambiţioase în virtutea căruia UE urmează să devină “cea mai dinamică şi competitivă economie bazată pe cunoaştere din lume. în uşoară creştere faţă de locul 74 ocupat cu un an în urmă. În conformitate cu ultima ediţie din anul 2008 a acestui raport ierarhia ţărilor amplasează pe prima poziţie Danemarca. pentru 130 de ţări (tabelul I. îmbunătăţirea mediului de afaceri din întreprinderi. publicat pe data de 27 octombrie 20081. Acest sistem de indicatori face parte tot din sistemul complex pus la dispoziţie de către Forumul Economic Mondial. în Portugalia. Rezultatele relevă existenţa unui mare grad de dispersie în ceea ce priveşte performanţele obţinute de către diversele ţări în raport cu criteriile şi cu cele opt dimensiun i Lisabona (figra 1).53 4 SUA 5.38 61 ROMANIA 3. constituirea şi dezvoltarea unor industrii de tip reţea. dezvoltarea la nivel european a unei zone a inovării şi cercetării -dezvoltării (C&D). capabilă să asigure o creştere economică sustenabilă. urmată de către Suedia şi Elveţia. ajutorul de stat şi politicile dedicate competiţiei). 2. “Diamantul Lisabona” şi Monitorul European al Creşterii şi Ocupării În martie 2000 Consiliul European întrunit la Lisabona. rezultatele obţinute de ţara noastră în raportul GCR pot fi sintetizate prin locul 68 pe care il detine tara noastra.” “Lisbon Review” reuneşte o serie de publicaţii care apar din doi în doi ani sub egida Reţelei Globale de Competitivitate (GCNGlobal Competitiveness Network) în cadrul Forumului Economic Mondial.47 7 Olanda 5.3. 2007-2008 Rangul Ţara Scorul 1 Danemarca 5. liberalizarea (piaţa unică. Raportul Global al Tehnologiilor Informatice Forumul Economic Mondial publică şi raportul “The Global Information Technology Report”.43 10 Norvegia 5.72 3 Elveţia 5.86 Sursa: The Networked Readiness Index 2007–2008 rankings. Tabelul 4.49 6 Finlanda 5. dezvoltarea sustenabilă. 2008 World Economic Forum Ediţia din acest an reprezintă cea de-a şaptea ediţie consecutivă de rapoarte publicate anual de către Forumul Economic Mondial de Competitivitate (World Economic Forum).weforum. În topul primelor zece ţări cele mai importante îmbunătăţiri în raport cu ultimele evaluări le -au înregistrat Republica Coreea (amplasată acum pe poziţia 9) şi. crearea unor servicii financiare eficiente şi integrate. Pentru a conferi un contur mai bine definit indicatorilor şi metodelor de benchmarking specifice societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere prezentăm în continuare un sistem de indicatori specifici pentru analiza şi monitorizarea performnţelor deţinute de statele europene member ale UE în raport cu Agenda Lisabona. Suedia este cea mai competitivă economie bazată pe cunoaştere din Europa şi este urmată de Danemarca.49 5 Singapore 5. într-o mai mică măsuă SUA (poziţia 4). Ierarhizarea în raport cu pregătirea pentru implementarea ITC. Ţările nordice sunt cele mai performante şi continuă să conducă ierarhia europeană. Finlanda şi Olanda. 2. Se urmăreşte progresul înregistrat de ţările membre UE în atingerea obiectivelor Strategiei Lisabona.5). cea de-a patra ediţie se bazează atât pe date statistice disponibile public cât şi pe datele care provin din World Economic Forum’s Executive Opinion Survey (EOS ).Poziţia Romaniei în raport cu GCR În viziuina Grupului de Economie Aplicată (GEA). precunm şi tot mai multe şi mai bune locuri de muncă şi o mai mare coeziune socială.78 2 Suedia 5. o cercetare selectivă anuală derulată la nivlul top managerilor.44 8 Islanda 5.3.3. Între celelalte ţări aflate în topul primelor zece din clasament.

12 6 Belgia 10 5.52 15 Malta 18 4. cu atât o ţară este mai competitivă.11 10 Irlanda 11 5.68 27 Media înregistrată în cele 27 4.34 18 Letonia 21 4.44 Asia de Est 5.76 25 Bulgaria 27 3.73 ţări membre ale UE SUA 5. 6 .34 7 Germania 6 5. iar cele ale ţărilor din Asia de Est cu o linie de culoare neagră. La modul ideal.53 14 Spania 17 4. o ţară ar putea avea maximă performanţă pentru cele opt dimensiuni dacă ar înregistra un scor de şapte.58 16 Republica Cehă 16 4.Dispersia scorurilor obţinute la cele opt dimensiuni Lisabona în cadrul ţărilor membre ale UE Sursa: Lisbon Review 2008.71 1 Danemarca 2 5. În figura următoare se prezintă diamantul Lisabona pentru România.03 11 Estonia 12 5. În fiecare hartă. în raport cu criteriile Lisabona. p.22 8 Franţa 8 5. 8 Diamantul Lisabona este o hartă care permite compararea performanţelor individuale ale ţărilor membre ale UE în raport cu cele ale SUA şi ale ţărilor din Asia de Est luate în considerare în această metodă de benchmarking. în 2008 şi 2006 Rangul deţinut în Scorul din anul Rangul deţinut în Ţara anul 2008 2008 anul 2006 Suedia 1 5.25 22 Ungaria 22 4.84 26 Polonia 26 3. p.05 24 România 25 3.39 20 Republica Slovacă 20 4. cu cât diamantul este mai mare. performanţele individuale ale unei ţări sunt reprezentate pritr-o linie de culoare albastră. 7 Figura 1.64 2 Olanda 4 5.12 9 Regatul Unit al Marii Britanii 9 5. cele ale SUA cu o linie de culoare gri.26 Sursa: Lisbon Review 2008. Scorul obţinut de ţările membre UE la criteriile Lisabona.61 13 Slovenia 15 4.02 12 Cipru 13 4.68 21 Portugalia 14 4.Tabelul 5.43 19 Lituania 19 4.64 1 Finlanda 3 5.18 17 Grecia 23 4. De aceea.34 5 Luxemburg 7 5.10 23 Italia 24 4.44 4 Austria 5 5.

faţă de valoarea de 1. în anul 2010 (figura I.9 puncte procentuale în al doilea trimestru al anului 2008. Obiectivele strategiei de la Lisabona în domeniul educaţiei şi formării profesionale derulate de -a lungul întregii vieţi Educaţie şi formarea profesională au un loc important în orientăr ile integrate pentru atingerea obiectivelor de ansamblu ale Strategiei Lisabona. Periodic Comisia şi Consiliul European monitorizează progresul obţinut în atingerea acestor ţinte. Indicele agregat Lisabona şi Monitorul European al creşterii şi ocupării Sursa: “The European Growth and Jobs Monitor: Indicators for Success in the Knowledge Economy”. Raportul din anul 2008 e intitulat sugestiv "Progresele realizateîn atingerea obiectivelor strategiei de la Lisabona în educaţie şi formare profesională ". Slovenia. 7 . Norvegia şi Islanda-ţări care au depăşit deja obiectivul agregat pentru toate cele cinci ţinte stabilite pentru anul 2010 şi progresează în mod continuu.3). 9 înseamnă că Europa ca întreg este doar în proporţie de 90% la nivelul unde ar trebui să fie pentru a îndeplini obiectivele. Cele şase criterii sunt: creşterea economică. Regatul Unit al Marii Britanii. Raportul stabileşte progresul realizat în direcţia apropierii de obiectivele convenite în domeniul educaţiei şi instruirii de către Consiliul European.4. p. Monitorul European al creşterii şi ocupării. p. Suedia.Figura 2. Diamontul Lisabona pentru România Sursa: Lisbon Review 2008. In cadrul acestei strategii au fost stabilite obiective distincte pentru domeniul educaţiei şi instruirii pe care le-am prezentat detaliat într-o lucrare publicată anterior. Irlanda. ocuparea. Danemarca. 2. Indicatorul agregat Lisabona monitorizează progresul înregistrat pentru şase criterii în raport cu strategia originală de la Lisabona. în ciuda actualei crize globale financiare. Un scor cu o valoare de 1 indică faptul că o ţară este în grafic pentru a atinge obiectivele de la Lisabona. Consiliul European a stabilit la nivelul anului 2010 obiectivul în virtutea căruia sistemele de educaţie şi formare din Europa vor trebui să ajungă de referinţă sub aspect ca litativ.  cele care îşi încetinesc ritmul şi care par să piardă şansa ( losing momentum-din fericire în această categorie nu regăsim nici o ţară în raportul din 2008):  ţări care încearcă să reducă din decalaje şi să le ajungă din urmă pe celelalte ( catching up) în cadrul cărora este inclusă şi România. În acest cluster sunt incluse ţări precum: Finlanda. Polonia. Acest raport e cel de-al cincelea raport în seria de rapoarte anuale care examinează performanţa şi progresul înregistrat în atingerea obiectivelor Programului de lucru “ Educaţie şi formare 2010”. creşterea productivităţii. obiectivele din domeniul educaţiei şi sustenabilitatea finanţelor publice. Indicatori care reflectă succesul în economia cunoaşterii Consiliul Lisabona şi Allianz SE publică de două ori pe an un studiu care monitorizează progresele înregistrate în raport cu obiectivele de creştere şi ocupare. nu se resimt încă mutaţii semnificative în ierarhizarea ţărilor în raport cu acest sistem de benchmarking specific noilor metode de evaluare a competitivităţii. Indicatorul agregat Lisabona s-a redus cu 0. Figura 3.10 Un scor de 0.2 puncte în cel de-al doilea trimestru al anului 2007. Ţările au fost grupate în patru clustere:  ţările aflate într-un real progress (moving ahead). 19 Caracterul multidimensional al programelor de reformă incluse în Agenda Lisabona explică de ce.

fie nu au făcut progrese. p. 8 . 11 Figura 5. Gruparea statelor membrea le UE în raport cu performanţele medii obţinute de statele europene membre ale UE în peri oada 2000-2006. Indicators and benchmarks 2008. Ţinta stabilită pentru toate statele membre ale UE la nivelul anului 2010 este de 12. ţări a căror evoluţie îngrijorează în sensul că acestea par să rămână în urmă (falling further behind). SEC 2293. Olanda Belgia şi Spania. ţări care au înregistrat în medie o performanţă mai joasă comparativ cu ţintele stabilite şi. fie aceste progrese au fost mult prea mici în raport cu ţintele stabilite. În acest cluster sunt incluse şări precum Franţa. Indicators and benchmarks 2008. SEC 2293.5%. Comisia UE. în raport cu ţintele Lisabona din domeniul educaţiei Sursa: Progress towards the Lisbon objectives in education and training. 12 Una dintre cele mai ambiţioase ţinte unde se înregistrează un mare decalaj între ţări şi unde România înregistrează performanţe joase este legată de participare la învăţarea derulată pe toată durata vieţii (LLL-Lifelong Learning). Progresul înregistrat de către statele membre ale UE legat de atingerea ţintelor Lisabona în domeniul educaţiei şi formării profesionale derulate de-a lungul întregii vieţi Sursa: Progress towards the Lisbon objectives in education and training. iulie 2008 . Figura 4. p. Comisia UE. iulie 2008.

26 Figura 7. Indicele european de capital uman Pentru a măsura nivelul de dezvoltare a capitalului uman în Europa. iulie 2008 . Gruparea statelor member ale UE în raport cu performanţele medii obţinute de statele europene membre ale UE în peri oada 2000-2006. iulie 2008. însoţită de o creştere a speranţei medii de viaţă. Acest indice identifică abilitatea ţărilor de a dezvolta propriul capital uman. în perioada 2000-2007 Sursa: Progress towards the Lisbon objectives in education and training. dedusă ţinând cont de faptul că o parte a cunoaşterii se depreciază în timp. în timp ce Germania şi ţările mediteraneene se află în partea de jos a tabelului pe poziţiile 10 -13. Viitorul evoluţiei indicelui european al capitalui uman este influenţat de o multitudine de factori. Suedia se află în topul primelor zece ţări europene în ierarhia făcută în ra port cu indicele de capital uman (ICU). Indicators and benchmarks 2008. informală). 9 . Comisia UE. În Europa se constată o reducere a natalităţii.5. non -formală. Statelor europene membre au fost ierarhizate în raport cu Indicele Eurpean al Capitalului Uman (tabelul 6). inclusiv de tendinţele demografice previzibile. în anul 2006. SEC 2293. Capital uman este definit în raport cu costul educaţiei formale şi informale exprimat în euro şi înmulţit apoi cu numărul de locuitori dintr -o ţară.Figura 6. Comisia UE. în raport cu ţinta Lisabona din domeniul educaţieiderulate de-a lungul întregii vieţi Sursa: Progress towards the Lisbon objectives in education and training. Apoi s-a aplicat o rată de depreciere. 14 2. SEC 2293. ceea ce presupune o îmbătr înire a populaţiei Europei şi o reducere a populaţiei de vîrstă şcolară cu impac t direct asupra indicelui european de capital uman. Lisbon Council şi Deutschland Denken au apelat la Indicele European al Capitalului Uman (European Human Capital Index) care a inclus iniţial 13 state europene membre ale UE. Procentul populaţiei cuprinsă în grupa de vârstă de 25 -64 care au participat la diverse forme de educaţie (formală. p. Indicators and benchmarks 2008. p.

p.4 5 Franţa -4. indicele de utilizare a capitalui uman se va reduce în medie cu 52% la nivelul anului 2030. Lisbon Council. p. Tabelul 8 arată că asistăm la diferenţe semnificative între economiile europene.7 34 35 Sursa: Lisbon Council Human Capital Index. Ierarhizarea statelor ţărilor europene în raport cu Indicele Eurpean al Capitalului Uman Ţara Scorul agregat Suedia 8 Danemarca 14 Regatul Unit al Marii Britanii 19 Olanda 21 Austria 23 Finlanda 29 Irlanda 30 Franţa 30 Belgia 31 Germania 36 Portugalia 37 Spania 38 Italia 48 Sursa: P.3 8 Belgia -7. Lisbon Council. Indicele de Capital Uman în Europa Centrală şi de Est Scor 22. În ultimele două decenii rata de utilizare a capitalului uman a crescut de la o rată medie de 50% la 58%. Ierarhizarea ţărilor europene în raport cu rata de utilizare a capitalului uman Ţara Rata de utilizare a capitalului uman Olanda 64 Danemarca 63 Portugalia 62 Suedia 61 Regatul Unit al Marii Britanii 60 Austria 60 Spania 59 Finlanda 59 Irlanda 56 Germania 55 Franţa 55 Belgia 54 Italia 52 Sursa: P.8 11 Finlanda -11. Ederer.3 Amploarea fenomenelor demografice şi indicele europeanal capitalului uman este diferită în Europa.0 10 Portugalia -8.1 4 Olanda -4. Lisbon Council. Innovation at Work: European Human Capital Index.7 Sursa: P. 2006.9 25.3 2 Suedia 0.6 26. Innovation at Work: European Human Capital Index.3 26. Tabelul 7. Ederer.8 28. de la o ţară la alta (tabelul 7).4 13 Italia -15.7 7 Spania -6. p.12 În octombrie 2007 Peer Ederer.Poziţia ţării în ierarhie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Tablelul 6. 3 Slovenia 10 .3 24. Ederer.2 29. Innovation at Work: European Human Capital Index.6 31. Ierarhizarea ţărilor europene în raport cu Indicele Eurpean al Capitalului Uman în raport cu dimensiunea demografică Poziţia ţării în ierarhie Ţara Scorul agregat 1 Irlanda 17. Rata de utilizare a capitalului uman variază între 52% în Italia şi 64% în Olanda. Poziţie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Ţară Turcia Lituania Cehia Estonia Letonia România Ungaria Slovacia Bulgaria Polonia Croaţia Tabelul 9. p.7 32.2 3 Regatul Unit al Marii Britanii 0. 2006.6 12 Germania -11.9 30.15 Dacă modelele actuale de pensionare nu se modifică sensibil în următorii ani în raport cu evoluţiile demografice.9 9 Austria -8.6 6 Danemarca -4. Poziţia ţării în ierarhie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Tabelul 8. Philip Schuller şi Stephan Willms au publicat un raport referitor indexul de capital uman în Europa Centrala şi de Est. 2006.

3. 5. pag. Calitatea învăţământului secundar şi investiţiile în educaţia secundară Sursă: Altinok. Investiţia în capitalul uman Această categorie se referă la costul tuturor formelor de educaţie la care are acces o persoană. 11 .9 România se situează pe ultimul loc din UE. rezultate care se plasează cu circa 30-50 de puncte sub media ţărilor vest Europene. 4. Educaţia formală universitară şi învăţământul superior: competenţe specifice acumulate de studenţi în timpul studiilor terţiare. Studiul elaborat sub auspiciile Consiliului Lisabona ia în considerare cinci niveluri diferite ale investiţiilor în competenţe: 1. raportul observă ca România se află pe ultimele locuri şi nu consideră ca viitorul apropiat va aduce îmbunătăţiri. Murseli (2007): International Database on Human Capital Quality. Figura următoare reliefează legătura dintre nivelul de consum al unei economii şi acumularea de capital uman. Compoziţia investiţiei în capitalul uman în Europa Centrală şi de Est Sursa: Lisbon Council Human Capital Index. Educaţia şcolară formală: abilităţi dezvoltate până în şcoala secundară..Componentele indicatorului european de capital uman Indicatorul de capital uman are la bază următoarele patru categorii de date: Investiţia în capitalului uman-se referă la costul educaţiei Utilizarea capitalului uman pe piaţa muncii Productivitatea capitalului uman Factorii demografici–analizează tendinţele demografice pentru a estima numărul total de angajaţi în anul 2035. Figura 9. 2. Educaţia informală parentală: competenţe transmise de părinţi. Se poate observa nivelul scăzut de investiţie în afara sistemului de învăţământ formal. Educaţia formală şi informală a adulţilor: competenţe dezvoltate de adulţi în afara mediului de lucru zilnic care sunt în mod direct sau indirect legate de slujbă. Această concluzie este susţinută prin rezultatele slabe obţinute de elevii români la testele PISA şi TIMM S (Trends in International Mathematics and Science Studies). Învăţare informală la locul de muncă: abilităţi dezvoltate în timpul practicării slujbei ca rezultat al activităţilor de la locul de muncă şi a adaptării continue. Figura 8. UNDP În priviţa investiţiilor in educaţie.

Recomandările agendei Lisabona se adresează şi acestor probleme legate de utilizarea capitalului uman. ceea ce reprezintă o pierdere prin faptul că resursele online permit o creştere a eficienţei proceselor. pag. Deşi România se situează la jumatatea clasamentului.11 Utilizarea deficitară a capitalului uman se oglindeşte în multe ţări îşi printr -un nivel mai redus de conectare la TIC (tehnologiile informatice şi de comunicare). pag.9 Rata de utilizare a capitalului uman este scăzută în această regiune şi datorită ratei înalte a şomajului – figura 12. rezultatul nu este unul satisfăcator. Utilizarea deficitară a capitalului uman reflectă fenomenele de excluziune versus incluziune socială.9 Utilizarea capitalului uman Utilizarea capitalului uman reflectă cât din capitalul uman al unei ţări este utilizat pe piaţa muncii. Figura 12. Nivelurile înregistrate de ţările analizate sunt scăzute şi sunt în medie cu circa 7% mai mici comparativ cu ţările UE -15. 12 . pag.Figura 10. Figura 11. Investiţia în capitalul uman in mii de dolari comparată cu consumul per capita pentru ţările din Europa Centrală şi de Est Sursa: Lisbon Council Human Capital Index. Utilizarea capitalului uman şi rata şomajului în ţările din Europa Centrală şi de Est Sursa: Lisbon Council Human Capital Index. Utilizarea capitalului uman în Europa Centrală şi de Est Sursa: Lisbon Council Human Capital Index.

8% Sursa: Lisbon Council Human Capital Index.9% 10 Polonia 44. Figura 14 Performanta de administrare a utilizarii si productivitatii capitalului uman (2006) Sursa: Lisbon Council Human Capital Index.13 Utilizarea capitalului uman se află într-o strânsă legătură cu investiţia în capitalul uman. Aceasta este o dovadă că avantajul competitiv al României. pag. pag. însă. ci el trebuie să se reflecte în competenţe şi talente competitive pe piaţa globală a muncii.2% 11 Croaţia 42. productivitatea capitalului uman poate fi influenţată în două moduri: 13 . Figura următoare ilustrează faptul că nivelurile înalte de investiţie în capital uman generează cu mai multă uşurinţă locuri de muncă. de exemplu.Tabelul 10.13 Productivitatea capitalului uman În ceea ce priveşte productivitatea se apreciază că aceasta a crescut pe termen lung cu aproximativ 2% pe an datorită schimbărilor tehnologice şi a creşterii capitalului financiar disponibil. Rata de creştere este stabilă deoarece incorporează în mod eficient schimbările tehnologice. pag.2% 2 Slovenia 54. Utilizarea capitalului uman Capitalul uman utilizat ca procent din stocul de capital uman (2006) Poziţie Ţară Scor 1 Cehia 55. în mare măsură şi creşterii calităţii capitalului uman.3% 6 România 48. nu trebuie să mai vizeze un cost scăzut al forţei de muncă. în raportul Consiliului Lisabona măsurarea productivităţii se face prin compararea cu procentul de consum din PIB la fiecare dolar de capital uman investit. fapt care la rândul său generează noi acumulări de capital uman.5% 7 Ungaria 45. Prin această modalitate de măsurare. Figura 13 Investiţia în capitalul uman şi utilizarea sa (2006) Sursa: Lisbon Council Human Capital Index.8% 9 Bulgaria 44.13 Prin contrast.5% 12 Slovacia 42% Media EU-14 54.8% 3 Estonia 52% 4 Letonia 50. Acest lucru se datorează.8% 8 Turcia 45.5% 5 Lituania 50.

b.9% Sursa: Lisbon Council Human Capital Index. 2007). Excepţie face Slovenia.8% 11 Letonia -19.3% 2 Slovacia -13% 3 Polonia -13.20 8 Polonia 0.3% 4 Croatia -14.6.15 12 Cehia 0. Rată de natalitate scăzută 2.5% 8 Estonia -16% 9 România -16% 10 Slovenia -16. Recomandările Consiliului European sunt legate de: îmbunătăţirea investiţiilor publice în educaţie.19 9 Ungaria 0. Weziak foloseşte acest model pentru a determina un indice agregat folosit pentru a compara capitalul intelectual al ţărilor member ale UE. unde capitalul uman este cel mai ridicat. În România se obsevă un raport invers proporţional între utilizarea capitalului uman şi productivitate. La bază se situează aspecte precum educaţia. În timp ce investiţia în capitalul uman descrie variat ele tipuri de educaţie primite de o persoană angajată. demografice şi migratorii specifice la nivelul anului 2035.21 6 Lituania 0. Capitalul uman este o entitate organică ce este compusă dintr -o varietate de subcomponente. 14 . se detaşeză ţările nordice. Weziak porneşte în analiza sa de la premisa că indicatorii folosiţi în analiza capitalului intelectual ( CI) sunt suficienţi.2% 7 Cehia -15. Prezentăm acum celelalte două compon ente ale capitalului intelectual care au un rol cheie alături de capitalul uman. armonizarea grupurilor socio -profesionale.20 7 Croatia 0. pregătirea pentru o societate care devine tot mai îmbătrânită demografic. Productivitatea capitalului uman Consum pe cap de capital uman angajat in dolari. pag.6% 5 Lituania -15% 6 Ungaria -15.16 Din acest punct de vedere. Lipsa unor oportunităţi de muncă atractive. Aceste constrângeri vor fi dificil de depăşit. Principalul motivul are în vedere faptul că dezvoltarea capitalului uman suferă din cauza diminuării rezultatelor. puterea de cumpărare ajustată (2006) Poziţie Ţară Scor 1 Slovacia 0. Supriza vine din partea Irlandei.21 5 Letonia 0.23 4 Turcia 0. în perioada 2005-2035 Schimbare Poziţie Ţară proiectată 1 Turcia 37. Estonia. capitalul uman privit prin conexiunea cu evoluţia previzibilă a factorilor demografici urmăreşte să evidenţieze câţi cetăţeni vor fi în anul 2035 şi care va fi structura pe vârste.14 Utilizarea capitalului uman şi productivitatea sa sunt interconectate.1% Media EU-14 -9.25 2 Bulgaria 0.26. la polul celălat fiind ţări precum Cehia. Grecia. aspecte care sunt afectate de diferite politici. Creşterea eficienţei ieşirilor prin îmbunătăţirea calităţii cadrului instituţional pentru a facilita comercializarea mai eficientă pe piaţă a intrărilor (factorilor).25 3 România 0. Creşterea eficienţei intrărilor prin îmbunătăţirea calităţii educaţiei care generează dobândirea unor competenţe uşor de asimilat pe piaţa muncii. deşi în mod evident lista de indicatori poate fi mult extinsă. conectarea la reţelele cunoaşterii ale întregii lumi.. ocuparea.a.4% 12 Bulgaria . Capitalul uman şi factorii demografici Pentru a analiza tendinţele de evoluţie ale capitalului uman în raport cu factorii demografici se pun în evidenţă trendurile economice. În primul rând. fapt ce determină migrarea forţei de muncă spre alte ţări. tigrul celtic.18 11 Slovenia 0.14 Media EU-14 0. factorii demografici. ceea ce face ca capitalul uman să fie utilizat cât mai eficient. Măsurarea capitalului intelectual european Una dintre cele mai recente lucrări referitoare la metodologia măsurării capitalului intelectual al naţiunilor este semnata d e Dorota Weziak prin studiul din noiembrie 2007 intitulat simbolic „Măsurarea capitalului intelectual naţional: aplicaţie pe ţarile UE” (Weziak. Folosind Indicele European de Capital Uman România poate încerca să adreseze o serie de aspecte negative cu impact pe termen lung. care se situează în acest raport departe de poziţiile fruntaşe. Tabelul 11.19 10 Estonia 0.. D. Tabelul 12. Capitalul uman în conexiune cu evoluţia factorilor demografici. iar România va fi nevoită să crească vârsta de pensionare pentru a acoperi def icitul de forţă de muncă activă.14 Sursa: Lisbon Council Human Capital Index. România se confruntă cu următoarele constrângeri: 1. pag. 2.

Schuller Ph. în special în perioada de recesiune. sociale şi de mediu de care depinde în ultimă instante într-o măsură tot mai mare bunăstarea cetătenilor. Centrul Comun de Cercetare. PIB -ul un surprinde o serie de probleme complexe precum schimbările climatice. ediţie bilingvă (română-engleză). Michael E. iulie 2008 Schwab. 40 (3). http://ec. World Economic Forum. Grupul de Economie Aplicată este partenerul pentru Romania al Forumului Economic Mondial. volumul I şi II Suciu. (2008 b). coordonator. 2008. (2004). REMARCI FINALE Produsul intern brut (PIB-ul) este un indicator la crea se apelmaza într-o mare măsură pentru a monitoriza fluctuatiilor pe termen scurt şi mediu ale activitătii economice.eu/maps/ozone/map 15 . Finlanda şi Suedi a. Ţintele Lisabona şi obiectivele commune europene în domeniul educaţiei şi înstruirii derulate de -a lungul întregii vieţi. (2002). Bucureşti. cu excepţia Sloveniei. Robert. Editura Academiei Române. vol. Editura ASE. Converrgenţa economică. PIB-ul nu este însă conceput pentru a măsura cu precizie progresul economic şi social pe termen mai lung. P. OCDE. California Management Review. Ederer. eficienţa resurselor sau incluziunea socială. http://info. Lisbon Council Ederer..eea. Klaus.europa. Harvard University. “Demographic trends and higher education in Europe”.weforum. http://www. Markets for Know-How. Brussels European Council 10/11 July 2008 Directiva INSPIRE . 55-79. Bucureşti.htm Suciu. Bucureşti The 2008 European Growth and Jobs Monitor: Indicators for Success in the Knowledge Economy.jsp?catId=88&langId=en&eventsId=145. World Bank Knowledge Assessment Methodology. 241 -251 Suciu. the Centre for International Competitiveness Iancu.org http://www. 2008. În acest capitol s-au prezentat doar unii indicatori şi metode de benchmarking care se adresează predilect economei şi societăţii bazate pe cunoaştere.7. SEC 2293/2008. Marta-Christina. Editura ASE. Capitalul structural În raport cu capitalul structural primele ţări în ierarhie sunt Finlanda şi Suedia. (2002) Economie. Directiva 2007/2/CE. Co-Directors. Gheţău Vasile. (2007). Economics. Progress towards the Lisbon objectives in education and training.Capitalul relaţional În raport cu capitalul relaţional ierarhia la nivel European include pe primele poziţii: Elveţia. New economics & knowledge-based society. Indicators and benchmarks 2008. The Global Competitiveness Report 2008–2009. 2. Capturing Value from Knowledge Assets: The New Economy... COM(1994) 670. Devine astfel imperios necesară completarea PIB-ului cu indicatori şi metode de benchmarking care să acopere un spectru maI amplu de aspecte economice. Autumn 2008. Consiliul Lisabona şi Allianz SE.org/etools/kam2/KAM www. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Addressing the social dimensions of environmental policy . Marta-Christina. Hiro Izushi. (2008). Handbook on Constructing Composite Indicators: Methodology and User Guide.eu/social/main. Innovation at Work: The European Human Capital Index. (spring). Comisia Europeană. iulie 2008. studiu comandat de DG EMPL. 2008. pp. Convergenţa economică. Porter. a se vedea Consiliul Uniunii Europene. în Academician Aurel Iancu (coordonator). and Growing ".. Marta-Christina. Raportul pentru Romania. Roman Monica. Germania. cât şi la nivel internaţional. Eurostat. p. atât la nivel naţional. Huggins. Editura Academiei Române Measuring progress towards a more sustainable Europe – 2007.worldbank. 2008 Suciu. 1998. Indicatorul de capital intelectual justifică parţial diferenţele dintre nivelurile de dezvolatare ale ţărilor membre ale UE.europa.sistemul de monitorizare globală pentru mediu si securitate. Studiile realizate pentru a completa PIB-ul au fost iniţiate în urmă cu mai mulţi ani.cepes.beyond-gdp. and Intangible Assets.eu www. SEC 2293. Aurel (2008).ro/publications/knowledge. The European Human Capital Index:The Challenge of Central and Eastern Europe. Connecting. Stephan Willms. Marta-Christina. seria “Higher Education for A Knowledge Society”. Indicators and benchmarks 2008. World Economic Forum. La celălalt capăt se află ţări intrate în ultimele valuri. 23 octombrie 2008 Teece D. World Bank. Investiţia şi speranţa în om. Concluziile la care Weziak a ajuns în urma acestei analize sunt similare cu cele ale rapoartelor efectuate de Centrul de Cercetare asupra Capitalului Intelectual. P. Noua economie şi societatea bazate pe cunoaştere . (2006). Progress towards the Lisbon objectives in education and training. Lisbon Council GMES Global Monitoring for Environment and Security . Metoda folosită de Weziak confirmă existenţa unei legături între capitalul intelectual şi PIB per capita. "Competing for Knowledge: Creating. Economia cunoaşterii şi civilizaţia globală.. Comisia UE.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful