UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” BUCUREŞTI

DEPARTAMENTUL DE MANAGEMENT CATEDRA DE MANAGEMENT INDUSTRIAL

Ing. DAN ANGHEL

TEZA DE DOCTORAT
"MANAGEMENTUL SISTEMELOR ŞI MECANISMELOR DE PRIVATIZARE ÎN VEDEREA IMPLEMENTĂRII PIEŢEI DE CAPITAL"

CONDUCĂTOR STIINŢIFIC Prof. Univ. Dr. Ing. ION STĂNCIOIU

Bucureşti 2008

1

CUPRINS

Introducere Cap. 1. Transformările mediului economic mondial şi caracteristicile lui propice pentru realizarea privatizării şi dezvoltarea pieţei de capital 1.1. Raţiunea privatizării 1.2. Strategii şi recomandări de selectare a metodelor de privatizare 1.3. Rolul organismelor internaţionale în privatizare şi deregularizare 1.4. Consecinţele privatizării asupra muncii şi economiei naţionale 1.5. Consecinţele indirecte ale privatizării 1.6. Comparaţii între rezultatele procesului de privatizare din diferite ţări 1.7. Impactul privatizării Cap.2. Istoricul apariţiei burselor şi piaţa de capital în Europa Centrală şi de Est 2.1. Specificităţi ale pieţelor de capital din ţări cu tradiţie 2.2. Piaţa de capital în Europa Centrală şi de Est

4

6 9 12 13 13 14 14 15

20 22 23

Cap.3. Studiu de caz: "Privatizarea în România" 3.1. Scurt istoric al privatizării în România 3.2. Rezultatele privatizării în România 3.3. Exemple de privatizări strategice şi problemele lor
2

28 28 48 58

Cap.4. Studiu de caz: "Piaţa de capital din România" 62 4.1. Organismul de Autoreglementare (OAR) 4.2. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) 4.3. Bursa de Valori Bucureşti (BVB) 4.4. Organizarea şi funcţionarea pieţei extrabursiere RASDAQ 4.5. Piaţa RASDAQ - exemplu de mecanism de selectare 4.6. Performanţe RASDAQ 4.7. Bursa de valori în sprijinul privatizării 4.8. Implicarea Pieţei de Capital în privatizarea din România 4.9. Strategia de dezvoltare a BVB-ului 4.10.Coeficientul de corelaţie între procesul de privatizare şi dezvoltarea Pieţei de Capital 117 64 64 65 68 70 83 91 92 99

Cap.5. Model de optimizare a structurii procesului de privatizare şi implementare a Pieţei de Capital 5.1. Componentele Modelului de Optimizare propus 5.2. Modelul matematic de analiză liniară pentru previzionarea cuantificată a rezultatelor privatizării 5.3. Modelul matematic de analiză liniară Cap.6. Rezultatele modelului propus Cap.7. Concluzii şi recomandări 129 130 136 137 140 145

3

în vederea implementării pieţei de capital.. lucrarea acoperă experienţele obţinute pentru demararea procesului de privatizare şi de implementare a pieţei de capital în cazuri din cinci regiuni ale lumii: Europa. l-a constituit reducerea presiunii asupra finanţelor publice şi diminuarea rolului statului în economia ţărilor respective. Astfel. cu toţi indicii bursieri (BET.Bibliografie 150 Introducere În 1996 Rondinelli şi Pacono [40] au apreciat privatizarea ca fiind un fenomen global care s-a accelerat încă de la începutul anilor 1980. Pacific. în tranziţie de la o economie centralizată la una de piaţă. când s-a recunoscut că ponderea capitalului privat a depăşit-o pe cea a capitalului de stat. Pe baza “lecţiilor” învăţate. nemărturisit întotdeauna public. lucrarea şi-a propus sa urmărească specificităţile unor ţari. cu o importanţă deosebită pentru stadiul lor de implementare. În ceea ce priveşte piaţa de capital. de la studii din ţări aparţinând regiunilor mai sus amintite. La baza lucrarii au stat diverse surse de informare. începand cu reforma economică care a demarat după 1990 ca dealtfel şi procesul de privatizare şi până la Raportul de ţară al Comisiei Europene privind România din 2004 [21]. Asia. perioada considerată de început şi critică pentru o dezoltare sănătoasă a fost de circa 10 a i în czul României. America Latină şi Africa. privind managementul mecanismelor din demararea procesului de privatizare. la documente oficiale interne şi internaţionale şi de la 4 .i de circa 15 ani în cazul României. Din punct de vedere geografic. În acest sens. datele care s-au avut în vedere la analiza procesului de privatizare au cuprins o perioadă de început a privatizări. Această soluţie este unitară şi unică pentru cele două procese. prezenta teză propune o soluţie de implementare a managementului celor doua procese de privatizare şi piaţă de capital şi a mecanismelor aferente pentru implementare. începand cu Octombrie 1994 (înfiinţarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare) şi până în 2004 când a fost anul cel mai bun din istoria bursei. Scopul introducerii privatizarii. BET-C şi BET-FI) cu creşteri anuale peste 100%.

cum ar fi cel: social.cărţi de specialitate. Cu toate acestea. lucrarea propune un Model de Optimizare (MO) pentru managementul etapei de implementare a proceselor de privatizare şi piaţă de capital. Deasemenea. în calitate de director general al departamentului de privatizare din Agenţia Naţională pentru Privatizare şi mai apoi ca specialist în managementul proiectelor la Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). În cadrul fiecarui mecanism. teza deschide noi drumuri pentru alte lucrari de doctorat în acelaşi domeniu. în principal. de a găsi soluţiile şi momentele cele mai potrivite ţărilor lor. care a asigurat finanţarea programului de implementare al pieţei de capital RASDAQ. Totodată. cu scopul de a crea o imagine si o forma cât mai completa Modelului de Optimizare propus. se poate spune ca nu există o "reţetă universal valabilă" [8] pentru managementul procesului de privatizare. este crearea unei pieţe de capital pe fundamentul obţinut din privatizare şi aceasta pentru că “Acolo unde există piaţă de capital. pentru prima dată se abordează implementarea acestor procese. specifici. aceştia trebuind să ţină cont de un număr de factori determinanţi. sunt chemaţi să-şi adapteze Modelul de Optimizare propus şi să aplice soluţiile cele mai potrivite mediului lor politico-economic. lucrarea le-a sintetizat împreună cu ipotezele lor de aplicare. Unul dintre indicatorii de măsurare a succesului privatizării în ţările în tranziţie spre o economie de piaţă. Fără a anticipa concluziile lucrării. compuse din acelasi număr de mecanisme de implementare. America Latină şi Asia şi mai ales din România. la situaţia financiară a ţării şi la cultura şi maturitatea ei politico-economică. ca participant direct în proces. sau influenţele care le au în domenii diferite. spre exemplu pentru aflarea direcţiei şi tendinţelor pe care o iau aceste procese dupa evoluţia şi schimbările apărute în timp. exemplificate cu date şi cazuri specifice. la modul în care trebuie să dezvolte un dialog cu partenerii sociali. există şi capitalism” – Forbes [29]. 5 . care se referă. referinţele fiind trecute în bibliografie. indicând o succesiune optimă de implementare a mecanismelor de privatizare în vederea implementării pieţei de capital. politic şi altele. Ca elemente de noutate. oamenii politici şi conducătorii ţarilor în stadiul de tranziţie economică. o parte din acestea fiind chiar identice. Statele Unite ale Americii. ca un întreg inseparabil. la site-uri. deşi anumite mecanisme de aplicare există. o dată cu “maturizarea” lor. punându-se în evidenţă faptul că cele două procese au la bază două sisteme de mecanisme similare ca abordare. Căile de abordare a privatizării ţin de abilităţile conducătorilor cu rol de decizie. la care se adaugă experienţa autorului în ţări din Europa.

Dezvoltarea lor a fost favorizată şi de formarea trusturilor financiare globale rezultate la rândul lor din fuziuni de banci comerciale. Transformările mediului economic mondial caracteristicile lui favorabile realizării privatizării dezvoltării pieţei de capital şi şi Noul mileniu a adus lumii transformări profunde. Din această categorie de ţări face parte şi România. 6 . În ultimul deceniu. crizele economice au culminat cu cele din Asia de Sud-Est şi din Rusia. defavorizate fiind în special ţările sărace şi o parte din ţările în curs de dezvoltare şi anume acelea în care schimbările nu s-au produs suficient de repede pentru a atrage cu prioritate fondurile destinate investiţiilor. Franklin D.0 milioane USD de pe piaţa de capital din SUA. impactul rezultat fiind mult mai profund decat Marea Depresiune din anii 1930. banci de investiţii şi societăţi de asigurare. În 1933.1. dar aducand cu ele un flux de capitaluri. au obţinut cele mai puţine fonduri de investiţii. cu repercusiuni în întreaga lume şi cu efecte neîndurătoare de tipul scăderii nivelului de trai şi dislocări economice la nivele regionale. au condus la transformări majore în sfera întregului sistem financiar. (adica de tip speculativ) este acuzată de opinia publică. care împreună cu celelalte ţări din valul al doilea de aderare la UE. Totodată. Roosvelt a făcut observaţia că: " Practicarea unor schimburi de bani fără scrupule. care a condus într-o singură zi la "dispariţia" de "hârtii de valoare" însumând peste 77. schimbările politice la nivel mondial datorate prăbuşirii comunismului. au provocat finanţări accelerate în pieţele emergente şi deci atragerea de capital financiar ce a condus la dezechilibre externe. a dat şanse de asigurare împotriva riscului şi mijloace de speculaţie jucătorilor. Un exemplu elocvent al acestei perioade de profunde transformări ar putea fi căderea indicelui Dow Jones la sfârşitul lui August 1998. ceea ce a favorizat apariţia unor instituţii financiare de tipul fondurilor de investiţii şi fondurilor private de pensii. [28] Fluxul schimburilor comerciale a început cu mult timp înaintea fluxurilor financiare. la crize sociale şi politice. Astfel. favorizând astfel dezvoltarea economiei globale. de la crize economice şi financiare. dezvoltarea instrumentelor financiare derivate. respinsă de inimile şi minţile oamenilor". care au schimbat structura economiei în lumea întreagă prin integrarea fluxurilor financiare. acestea au amplificat fluxurile financiare la nivel global încât.

Keynes. conduc la interdependenţa economiilor ţarilor. Soros în 1992. asemănător modelului "centru-periferie". etc. variaţiile venitului fiind direct proporţionale cu accentuarea economisirii în cele trei faze ale vieţii: premergătoare anilor de muncă. 7 . Irving Fischer a adaugat "efectul de avere" la venit.O dată cu sfârşitul războiului rece. o însumare şi concentrare de relaţii şi interdependenţe transfrontaliere. BERD. care poate fi uşor de remarcat prin creşterea numarului şi dimensiunilor companiilor tranzacţionate public. Toate acestea au impus conceptul societăţii de consum. coroborat cu creşterea consumului [47]. în anii de muncă şi la pensie. WTO. De aici şi rolul determinant al pieţelor de capital. apoi ţările în curs de dezvoltare. care dispun de mijloace. cu relaţiile lor de condiţionare. avand la periferie ţările sărace. cea mai importantă "monedă" în noua ordine economică.6 miliarde USD. obţinut de G. Acest fenomen este stimulat de un complex de factori. ceea ce a dus în paralel la dezvoltarea unui nou concept de economie. între doi sau mai mulţi poli de putere. diferenţa între venit şi consum. dar şi a întreprinderilor. Noua economie va înlocui economia neoclasică cu alte teorii şi modele. un nou tip de război s-a impus. ca parte activă a economisirii cu rol în creşterea producţiei şi ocuparea forţei de munca. Astfel. Astfel. cultural. Astazi. de tip economic. între toate acestea rolul de "catalizatori" fiind jucat de: Banca Mondială. informaţional. Globalizarea este deci. globalizarea pieţelor şi integrarea economică. se confruntă cu un puternic fenomen al dezeconomisirii. stă în aprecierile făcute asupra dimensiunii vieţii". tinerii. este caştigul de 1. Un exemplu de acum celebru în aceasta hegemonie a informaţiei. la înfiinţarea unor noi uniuni economico-monetare şi de la dezvoltarea IT până la crizele petroliere. economia mondială suferă de un fenomen de polarizare. În această lume apare ca dominant capitalul financiar . şi altele. resurse şi pârghii complexe de influenţă pentru funcţionarea motorului dezvoltării. a ofertei. social. dezvoltată cu precadere în SUA şi ţările Europei Occidentale.care se manifestă prin încercarea de a creşte continuu preţul acţiunilor şi mărimea segmentului de piaţă pentru produse. OECD. economiştii clasici vedeau în economiile făcute de diferite persoane. politic. ceea ce se realizează prin influenţarea agresivă a cererii şi modificarea elasticităţii ei. informaţia reprezentând alături de susţinătorii ei. de la desfiinţarea sistemului monetar internaţional. a scos în evidenţă că "diferenţa esenţială între ipoteza venitului permanent şi ipoteza ciclului de viaţă. lansat de pe computere sau telefoane mobile.ca forma de exprimare a profitului . când lira britanică s-a prăbuşit. a definit investiţia. FMI. şi anume cel economico-financiar. Lumea modernă însă. ca intermediari şi în centru economiile dezvoltate. accentuat de creşterea duratei medii de viaţă a oamenilor.. iar Franco Modigliani.

realizat de "creatorul de piaţă " (in limba Engleza: „market maker”. dar şi de stabilizarea monetară (în care se include şi stabilizarea inflaţiei). şi anume ca factor determinant în creşterea profitului şi deci al procesului de dezvoltare.Semnalele care vin de la pieţele financiare au prioritate faţă de cele care vin de la pieţele de produse. etc. într-o ordine bine definită. • Crearea unui sistem integrat de securitate socială şi redirecţionare profesională a personalului în curs de disponibilizare. fiind gata să cumpere sau să vândă pachete de acţiuni la cotaţiile pieţei). În esenţă. care poate conduce la înţelegerea conceptelor şi pregatirea pieţei împreună cu actorii ei. printre care şi România. mai trebuie să răspundă şi la alte cerinţe. corelat cu liberalizarea preţurilor. sub presiunea acţionarilor. Reforma. piaţa de capital trebuie să răspundă cerinţelor noii economii. Totuşi. 8 . prin reorganizare şi pregatire pentru privatizare. retrocedarea proprietaţilor foştilor deţinători şi asigurarea protecţiei sociale pentru persoanele afectate (locatari. nu se poate realiza decât dacă la rândul lui mediul economic îndeplineşte nişte condiţii minimale. De aici şi necesitatea realizarii pregatirii privatizării şi pieţei de capital. Stabilizarea monetară prin reducerea deficitului bugetar şi privatizare. renunţând la sectoare de producţie şi produse. pe etape. a făcut ca escaladarea preţurilor să conducă la creşterea inflaţiei şi la erodarea economiilor populaţiei. pentru că se observă că managerii. În acest cadru de idei se vor include şi vânzarea locuinţelor proprietate de Stat.). este caracterizată în principal de liberalizarea preţurilor. Mediul economic pentru favorizarea apariţiei şi dezvoltării unei pieţe de capital sănătoase în special pentru ţările în tranziţie de la o economie centralizată la una de piaţă. în dauna consumatorului. adica dealer-ul autorizat să ţină cotaţiile în piaţă pe un culoar de tranzacţionare prestabilit şi determinat de cerere – oferta. • Reformarea intreprinderilor şi agriculturii. nu au fost însă îndeajuns pentru anumite ţări. • Reforma pieţelor pentru bunuri şi servicii. dintre care cele mai importante sunt: • instituţiile şi structura legislativă să fie restructurate dupa modele moderne (puse la dispoziţie prin diferite programe de instituţiile internaţionale cu rol de "catalizatori" şi de stimulatori ai dezvoltării). dezvoltarea unei economii. prin piaţa de capital. Ca o consecinţă a celor expuse mai sus. Aceste condiţii se pot realiza printr-o reformă a mediului economic în ţările în tranziţie. după Modelul de Optimizare expus într-un capitol special din această lucrare. maximizează mai degrabă profiturile. la nivel mondial asistăm la o creştere a globalizării pe fundalul sfârşitului economiei neoclasice. unde datorită neînţelegerii conceptului de intermediere.

precum şi prin reforma administraţiei publice şi reforma sistemului de pensii. • Reconstrucţia sistemului de management economic prin desemnarea activităţilor principale ale celor două instituţii de baza: Banca Naţională pentru politica monetară şi Ministerul de Finanţe pentru politica fiscală. America Latină şi mai puţin în America de Nord. privatizarea imbunătăţeşte eficienţa operaţională şi ca urmare face să crească profitabilitatea şi productivitatea. atunci cand ele sunt îndeplinite mai devreme. Acestea sunt cerinţe care se pot îndeplinii şi pe parcursul apariţiei pieţei de capital.• Reforma pieţei muncii. Reformele au fost ajustate astfel ca să se obţină beneficiile care decurg din realizarea privatizării pe baza obiectivelor dinainte statuate. Raţiunea privatizării În marea majoritate a ţarilor în care s-au implementat procese de privatizare. societăţi de asigurare şi piaţă de capital) în corelaţie cu strategiile alese pentru privatizare. d) Extinderea proprietaţii de acţiuni. privatizarea are ca scop şi crearea unei "mase critice" de proprietate privată în ţara respectivă. c) Reforma microeconomică şi eficienţa. Este ştiut că proprietatea publică şi cea a statului frânează economiile populaţiei. Vânzarea de active publice este vazută ca sursă a viitoarelor cheltuieli publice sau ca un mecanism de diminuare a datoriilor guvernelor. b) Finanţele publice şi presiunile fiscale din întreprinderile de stat . Este recunoscut că.1. 1994 [34]: a) Presiuni fiscale şi macroeconomice. dar cert este că. Asia . • Deschiderea controlată a economiei către investiţiile de capital străin împreună cu liberalizarea comerţului şi convertibilitatea monedei naţionale. dezvoltarea pieţei de capital va fi cu atat mai solidă iar consecinţele ei pozitive vor fi în atragerea fondurilor de investiţii şi în progresul ţării. 1. un număr de teme sunt comune. Oestmann. Deobicei acolo unde se utilizează oferta publică pentru privatizarea întreprinderilor. prin deregularizările ce trebuiesc facute la sistemele relaţiilor de munca specifice regimurilor trecute. • Reforma pieţelor financiare (bănci. acestea au fost rezultatul unor programe întreprinse la nivel naţional.Pacific. investiţiile. cum ar fi cele din Europa Centrală şi de Est. În timp ce aceste obiective diferă de la o ţară la alta. precum şi a unei pieţe de capital cu un sistem de tranzacţionare a acţiunilor. în general. 9 . productivitatea şi deci dezvoltarea economiei.

p. prin care se schimbă statutul juridic şi contabil al activului în vederea vânzării. aceste procese distincte pot fi combinate. prin care se importă tehnici contabile şi practici manageriale din companiile private în instituţiile publice. Aceste grupe de modalităţi de privatizare s-au concretizat în urmatoarele metode care s-au aplicat în special în ţările Central şi Est Europene: 10 . În ambele scheme operarea şi mentenanţa pot fi subcontractate unui alt operator. La sfârşitul termenului. sau BOOT/BOO cu leasing-ul. Corporatizarea este în sine un preambul al vânzării de active. Contractarea: include concesiunea şi contractul de leasing. partea privatizată în principal este manopera (un exemplu sunt operatorii portuari care concesionează această activitate sau pescuitul în anumite zone deosebite. totală sau parţială a unei entităţi. 1994. D. (spre exemplu. F. Comercializarea este un termen mai larg. transferul responsabilităţii de plată a guvernului pentru plata serviciilor. C. se pot grupa dupa cum urmeaza : A. Deregularizarea: cand Statul ridică total sau parţial bariera de limitare a intrării pentru operarea într-o industrie. Privatizarea finanţării: este de fapt finanţarea privată a infrastructurii publice prin procedeele Build-Own-Operate-and-Transfer (BOOT) şi Build-Own-Operate (BOO). În practică.5 [34] şi Rondinelli şi Pacono. deţine. Aceasta este o etapă specifică din procesul implementat în privatizarea utilităţilor din Asia . În aceste situaţii statul rămâne proprietar. Privatizarea cu capital: prin vânzarea efectivă. E. precum: corporatizarea cu vânzarea de active. BOO este un procedeu identic cu BOOT. la utilizatori).Metodele generale de privatizare. utilitatea este transferată guvernului sau unei agenţii publice. B. dar operarea utilităţii este transferată la un operator privat sau la un contractor. cu rezultatul că. operează.Pacific. 1996 [40]. cum ar fi cele din Delta Dunării). de la el. Prin BOOT investitorul privat construieşte. în mod obişnuit prin vânzarea de acţiuni. fără însă a face la sfârşitul contractului transferul înapoi la guvern. şi se ocupă de mentenanţa utilităţii pe o perioadă în timpul careia are dreptul să solicite plata serviciilor oferite. adaptate dupa Oestmann.

Metode de privatizare aplicate în ţările Central şi Est Europene [5]: Forme de privatizare Metode/proceduri 1 .cu preselecţie şi ofertă în plic b) Achiziţii interne: -MEBO (vânzare către conducere şi angajaţi) -MBO (vânzare către conducere) -ESOP (Planul privind dreptul de proprietate al angajaţilor asupra acţiunilor) c) Vânzare cu plată în rate d) Conversia datoriilor în acţiuni sau părţi sociale (SWAP) 2. Vânzarea de acţiuni şi părţi sociale a) Achiziţii externe: . cu strigare . b) găsirea de soluţii pentru privatizarea societăţilor care au acumulat datorii mari (SWAP-ul.Ofertă publică de vânzare . sunt concepute să răspundă unor cerinţe care au rezultat din practica de până acum a privatizării. în condiţiile unei oferte masive.Licitaţie publică: . Concesionarea a) Darea în folosinţă pe termen limitat.cu ofertă în plic . c) acordarea de facilitaţi pentru managementul şi salariaţii societăţilor în privatizare (achiziţiile interne. caracterului competitiv şi transparenţei acţiunilor de privatizare.1.Negociere directă . cu urmatoarele scopuri : a) asigurarea operativităţii. raportate la o cerere concentrată şi selectivă. Aceste abordări metodologice ale privatizării. 11 . vânzarea de acţiuni/active cu plata în rate).Ofertă publică de cumpărare . Vânzarea de active a) Cu plată integrală b) Cu plată în rate c) Prin leasing imobiliar 3. adică datorii contra acţiuni).Tabelul 2.deschisă.

prin prisma respectării plăţilor eşalonate conform contractelor de privatizare şi a investiţiilor asumate şi în special a celor de mediu. costuri mari. respectiv de cumpărare). iar o restructurare iniţială se impune pentru orientarea dezvoltării şi supravegherii post privatizare. confuzie. O excepţie o pot reprezenta. s-a observat că firmele privatizate prin MEBO au mai puţine resurse interne pentru restructurare şi sunt reticente la împrumuturi. nu se pot ghicii intenţiile noilor proprietari şi restructurarea poate fi o pierdere de timp şi bani. Schimbările rapide şi precise. Totuşi. La rândul lor fondurile de investiţii au fost susţinute de bănci care au contribuit astfel la restructurarea firmelor noilor proprietari. au acces mai mare la investiţii străine. 4) Consolidarea proprietăţii este foarte importantă pentru viabilitatea economică a firmelor privatizate şi în general a economiei ţării în cauză. care se credea că generează atomizarea acţionariatului. 5) Un rol important îl are monitorizarea post privatizare. iar firmele debitoare trebuie să aibe capacitatea rambursării împrumuturilor. Din punctul de vedere al firmelor privatizate. asistenţă tehnică şi know-how. o atenţie deosebită trebuie să se dea nivelului productivităţii muncii. O recomandare importantă ar fi ca susţinerea financiară să se realizeze numai dacă sistemul bancar este reformat şi viabil. Strategii şi recomandări de selectare a metodelor de privatizare În ţările în tranziţie. În acest sens. recomandările pentru implementarea acestor metode au condus la urmatoarele concluzii: 1) Restructurarea trebuie făcută dupa privatizare. gen "terapie de şoc".2. neîncredere şi corupţie în întreg sistemul. fără tergiversări şi amânări sau reveniri la legislaţie. neschimbată de-a lungul diferitelor guvernări cu orientări politice diferite. având la bază voinţa politică a guvernanţilor. Disciplina financiară trebuie să se respecte. 2) Procesul de privatizare trebuie să fie cât mai rapid. care trebuie ca 12 . reversul fiind implementări parţiale. iar pe de altă parte. pe de o parte este foarte costistoare. iar firmele privatizate prin metoda negocierii directe. privatizarea de masă. precum şi a respectării calendarului de protecţie socială. Ceea ce este cel mai important este să existe voinţa politică si aceasta să fie unanimă de-a lungul guvernărilor. a demonstrat că proprietatea s-a concentrat rapid în fondurile de investiţii (cazuri de referinţă: Cehia şi Slovacia). dupa caz. ştiindu-se faptul că. de către noii proprietari privaţi. dau costuri mici reformelor. spre exemplu privatizările strategice pentru resursele naturale unde strategia ţării trebuie să primeze. 3) Metoda de privatizare nu influenţeaza ulterior procesul de restructurare al firmei. 1.d) implicarea mai puternică a pieţei de capital în procesul privatizării (oferta publică de vânzare.

Brunei. Hong Kong.6) întotdeauna să aibă o creştere superioară nivelului salariilor. Japonia. sunt automat transferaţi la cea privatizată. Conform declaraţiei din 1994. a fost că guvernele ţarilor în tranziţie nu au posibilitatea să atragă suficiente resurse. transferă integral sau parţial profiturile firmelor privatizate. angajaţii care sunt într-o întreprindere în curs de privatizare. după terminarea procesului. conform legislaţiei comunitare [12]. Republica Corea. că unele investiţii cu capital străin. care au un regim special. în 1994. Concluzia Băncii Mondiale. Rolul organismelor internaţionale în privatizare şi deregularizare 1. Australia.3. şi anume: după stabilirea legislaţiei şi instituţiilor responsabile de proces. China. Noua Zeelanda. cu toate că unele au capacitatea de a împrumuta mai ieftin decât investitorii privaţi. Canada. etc. Chile şi Papua Noua Guinee. Filipine. Thailanda. Mexic. O presiune deosebită pentru privatizarea din regiuni a venit prin finanţarea oferită de organismele internaţionale. resurse naturale. în procesul de privatizare şi deregularizare. 1. de la ţară la ţară. Aceste finanţări. în Uniunea Europeană. fie de IMF. pentru a crea bazele financiare de modernizare şi de dezvoltare a firmei. se vor aplica într-un program pilot toate tipurile de metode de privatizare pentru verificarea atât a legislaţiei şi mecanismelor cat şi a reacţiilor din piaţă. sub pretextul creării posibilităţii salariaţilor de a rambursa ratele la împrumutul pentru privatizare. ca dealtfel şi în România.WB).IMF) şi de Banca Mondială (The World Bank . sau SAP din Bangladesh şi India operabile din 1991 şi din 1978 în Pakistan. Totuşi. Taiwan. APEC avea 18 ţări participante cu diverse economii şi anume: SUA. privatizarea aduce cu sine o diminuare a locurilor de munca. ca şi schimbări la nivelul organizării muncii. înapoi în ţara de 13 . au venit prin Programe de Ajustare Structurală (tip „Structural Adjustment Loan” – SAL). sistemul de comunicaţii. Ca tratate de deregularizare pe regiuni poate fi amintit cel de comerţ din Asia Pacific (APEC). Implementarea procesului de privatizare se recomandă etapizat. a condiţiilor de muncă şi de retribuire.4. în general. Se cunoaşte în acest sens tendinţa firmelor privatizate prin MEBO de a exagera în oferirea de salarii peste productivitatea muncii. şi în special de Fondul Monetar Internaţional (International Monetary Fund .) şi privatizările din agricultură. dar sunt împiedicaţi. fie de restricţii interne. Malaezia. Se mai poate observa din procesul post privatizare. apoi se va implementa privatizarea de masă. spre exemplu: PSAL 1 şi 2. privatizările strategice (sistemul bancar. în loc să reinvestească profitul obţinut. Indonezia. Consecinţele privatizării asupra muncii şi economiei naţionale Este unanim acceptat că. Singapore.

Astfel. care nu sunt comparabile între ele. OECD şi World Bank. ţările ocupa în final aceleaşi locuri « pe podium ». după numărul firmelor privatizate şi cifra de afaceri totală (ultimile două coloane). întrebări pentru criteriile de comparaţie a gradului de privatizare al unei ţari se pot pune în privinţa: numărului de firme privatizate. Comparaţii între rezultatele procesului de privatizare din diferite ţări Măsurarea gradului de privatizare al unei ţări este foarte complicat. creşterea eficienţei muncii şi eliberarea unor resurse financiare locale. OECD World Bank).2: Măsuri ale gradului de privatizare după metodele de apreciere a trei organisme internaţionale (BERD.baştină sau în alte ţări unde au afaceri. Ţările care suferă după aceste scurgeri de capital se dezvoltă mai încet şi cu eforturi mai mari din lipsa unor protecţii cauzate de abordări greşite a condiţionalităţilor contractelor de privatizare. 1. am considerat în tabelul 3. 1. care pot să se îndrepte spre piaţa de capital. Consecinţele indirecte ale privatizării Pe lângă efectele negative directe semnalate la nivelul salariaţilor din întreprinderile de stat privatizate. şi anume. există cel puţin trei efecte pozitive şi anume: creşterea în general a investiţiilor. Tabel 2. pentru simplificare. însă comparaţia între privatizarea din ţări diferite este şi mai dificilă pe baza acestor indicatori.5. funcţie de procentul: 25%. de mărimea şi importanţa lor şi de considerentul după care o firmă se consideră a fi privatizată. 51% sau 100%. dar care totuşi au o concluzie comună. Pentru exemplificare. Cu toate acestea BERD a conceput nişte indicatori. dacă are mai mult de 33% acţiuni private şi atunci a rezultat ordinea în care se situează ţările după gradul lor de privatizare. 1995: World Procent de Bank OECD BERD firme industriale privatizate după : Metoda după Metoda Metoda Numărul de Cifra de locurile obţinute procentului de firme firme din totalul procentului de firme de firme analizate afaceri din (metoda clasării privatizate (din total pe locuri) Bulgaria 2 firme considerate) 15% privatizate (din total firme considerate) totalul de firme analizate Rep.6.2. Totuşi. am considerat că o firma este privatizată. utilizate de BERD. amplificând totodată exportul firmelor din zonă. Cehă Ungaria 4 4 87% 82% n/a 90% 78% 14 8% 89% 67% 7% 93% 65% . creând un efect de multiplicare în ţară şi în regiune. diferite moduri de măsurare. parte privată în acţionariat.

53.7. în tabelul 2. p.2 Polonia 7. p. 19. n/a = nu există date in măsurătorile efectuate de organismele internaţionale în 1995 1.2% în medie pe an la firmele privatizate.3% la firmele de stat.4 Rep. p.8 Media 7.3 O excepţie este Ungaria.6 Ungaria 6.5 Rep. 11.6 -2.3: Creşterea productivităţii muncii în ţările cu intensificarea procesului de privatizare. Cu alte cuvinte. ajungând să fie jumătate cât cea realizată de firmele private.2 1. in anii de inceput 1992 – 1995: Firme Firme de stat privatizate (%) (%) Bulgaria 12. Impactul Privatizării Impactul privatizării în ţările Central şi Est Europene (CEE) este foarte mare şi elocvent mai ales la începutul procesului.8 -4. Spre exemplificare între 1992-1995 productivitatea a crescut cu 7. şi numai cu 0. când alte influenţe ale economiei nu sunt. 7.5 1. pentru ţările în care s-au aplicat rapid şi cu intensitate mare. 1996.4 -1. 1996. unde privatizarea nesemnificativă pentru 15 .2 -0.0 -0.1 Slovacia Slovenia 7. programele de privatizare. privatizarea are ca efect creşterea cu 70 până la 90% a productivităţii muncii.3. 1996.Polonia 3 3 România Rep. aşa după cum se poate vedea din creşterea productivităţii muncii. OECD: Trends and Policiesiîn Privatization. Tabelul 2. Cehă 8. În opoziţie se afla Bulgaria şi România. deoarece aici firmele de stat au productivitate mai mare decât în celelalte ţări.0 3.4 România 1. World Bank: From Plan to Market: World Development Report. Slovacia 3 Slovenia 3 55% 20% 74% 54% 46% n/a n/a n/a 61% 15% 79% 60% 12% 83% 41% 41% Extrase din urmatoarele surse: EBRD: Infrastructure and Savings.

ceea ce a condus la transformarea fondurilor de investiţii în companii de tip holding. rezultatele arată că. cum a fost cea din Japonia. pentru că aceasta dispersează proprietatea.perioada de început considerată mai sus. iar forme de privatizare s-au aplicat de la deregularizarea monopolului public la contractări de tip concesionări sau leasing. în mare măsură. Privatizările din ţările Africii sub-Sahariene se caracterizează prin evitarea. în Republica Cehă şi în Republica Slovacia s-au produs alte concentrări de proprietate în fonduri. În Polonia. Ungaria. Suportul pe care unele bănci il asigură companiilor mari şi holding-urilor. dacă acest sistem s-ar aplica în ţările în tranziţie la economia de piaţă. În spatele acestor mari investitori se aflau de fapt băncile din ţările respective [12]. care s-au constituit într-un al treilea val de privatizare [39]. avand majoritatea. au cerut transformarea. unde datorită slăbiciunii economice atât a băncilor cât şi a companiilor. fără însă sa aibă tăria unui model de urmat. aceştia nu mai dispun de capitalul şi cunoştiinţele necesare procesului de restructurare şi provoacă astfel falimentul firmelor lor după privatizare. cu consecinţe grave în caz că se acoperă unele pe altele. în caz de faliment. însă pentru procesul de restructurare al economiei este cea mai importantă procedură. În 1996. în mare masură. caz cu caz. se manifestă şi în ţări ca Japonia şi Germania. Experţii şi oficialii guvernelor sunt de părere că privatizarea nu trebuie accelerată în dauna calităţii ei. Privatizarea. Acest lucru este însă mai primejdios. Acest rol dual al băncii are dezavantaje dar şi avantaje. Din datele de până acum reiese că privatizarea de masă are ca efect dispersarea acţionariatului. a avut întâietate în ţări ca Polonia. datorită marilor investitori. a acordării de drepturi depline de proprietate asupra activelor. cum ar fi în domeniul utilităţilor. astfel că 60% din fiecare firmă privatizată era distribuită la 15 fonduri de investiţii [25]. Acest argument a fost folosit. schimbări instituţionale s-au realizat începând din 1996. schema privatizării de masă a fost concepută de la început aşa încât proprietatea să fie concentrată în fondurile de investiţii. conducând în final la crize. apă şi energie şi deasemenea prin modul lor foarte dispersat de realizare. proprietatea era concentrată de câţiva mari acţionari [10]. Bulgaria şi Slovenia [20]. încă din 1993. care datorită faptului că restructurarea firmei este lăsată după privatizare. care au cumpărat acţiunile de pe piaţa de capital şi apoi în adunările generale ale acţionarilor. cu influenţă negativă asupra restructurării firmelor. pericolul falimentului în lanţ nu ar putea fi evitat. Totuşi. Din exemplul Republicii Cehe. a condus la deteriorarea productivităţii muncii. fiind 16 . Explicaţia este valabilă numai pentru micii proprietari. Puţine ţări Africane se găsesc pe drumul privatizării. de Bulgaria şi România iar criticile aduse lor s-au extins şi asupra procesului de privatizare în masă şi anume.

Privatizarea în Filipine a început din anii 1980 sub îndrumarea FMI (Fondului Monetar Internaţional) şi a Băncii Mondiale. 17 . a avut trei forme: transformarea "Autorităţilor Guvernamentale" în "Autorităţi Publice". ceea ce reprezintă o altă dovadă a faptului că lipsa cunoaşterii unor mecanisme de implementare a privatizării şi pieţei de capital poate compromite întregul proces. reprezentând 2. Privatizarea în Pakistan a cuprins doua faze: prima în 1958-1971. Astfel. trecând în sfera afacerilor guvernului. În parteneriat cu Banca Mondială şi FMI.4 % din PIB şi o mare parte din investiţiile naţionale [1]. o corporatizare prin schimbarea categoriilor de proprietăţi ale Guvernului. În final s-a ajuns la presiuni pentru modificarea reglementărilor. USD. fiind un exemplu de lipsă a cunoaşterii aplicării mecanismelor de privatizare şi de nerespectare a condiţiilor minimale de aplicare. ca spre exemplu cele din industria cimentului. 20% salariaţilor şi 5% publicului. numita "Proclamaţia 50". prin care 75% din acţiuni erau rezervate cumpărătorilor cu venituri mici.ajutate în special de operatori internaţionali şi fără ca privatizarea să devină un fenomen de anvergură. Aceasta a condus la o mare problemă în relaţiile de munca. În perioada 1988-1992 a fost planificată vânzarea de acţiuni în valoare de 1 mld. cu rol în stimularea dezvoltării industriei şi a bazei financiare a ţării. Apoi Guvernul a împărţit unităţile care urmau să fie privatizate în trei grupuri: IMMuri. iar a doua începand din 1977. încă din anii 1970. Pakistan a primit împrumuturi în anii 1978. servicii aeriene şi bancare să le fie vândute acţiunile pe bursă. zaharului şi chimicalelor să fie vândute prin licitaţie publică. Programul a fost reactivat în 1994 pentru 133 de firme din care 58 pentru privatizare totală şi 10 cu divizare înainte de privatizare. printr-un program numit "Programul Acţiunilor Poporului". Privatizarea din Republica Corea. un număr mare de firme s-au corporatizat ca un preambul la privatizare. 1988 şi 1992. întreprinderile mari ca cele din petrochimie. De fapt. Activele au fost privatizate prin proclamaţia Guvernului. în această situaţie erau 301 firme. vânzarea de active fiind un aspect al programului de ajustare structurală. Programul a fost suspendat din cauza problemelor care au apărut pe piaţa de capital în tranzacţionarea acţiunilor. cu consecinţe grave asupra dezvoltării economice a ţării. Din acestea 123 au fost aprobate la privatizare până în 1991. în 1986. care a avut ca scop declarat privatizarea întreprinderilor manufacturiere [20]. iar utilităţile publice să fie vândute investitorilor strategici. o privatizare parţială şi uneori totală prin vânzări de acţiuni ale întrprinderilor de stat către sectorul privat [13].

în 1992. O reformă a întreprinderilor de stat cu productivitate scăzută a condus la restructurare şi o dată cu schimbarea Guvernului. cărbunele. care au sponsorizat programe de ajustare structurală [18]. Privatizarea în Noua Zeelandă.Pacific [43]. S-au transferat 550 de întreprinderi din sectorul de stat în sectorul privat. În 1996. Această concluzie demonstrează încă o dată necesitatea cunoaşterii şi aplicării succesive. într-o anumită 18 . capital.Barletta în prefaţa carţii menţionată în bibliografie [20].Privatizarea din India. care au fost corporatizate. În 1996 alegerile au readus la putere o coaliţie guvernamentală. din vânzarea de active. Legea întreprinderilor de Stat a corporatizat activităţile sectorului public privind: pământul agricol. care a diminuat din viteza privatizărilor. corporatizare. în Chile a fost desfăşurat unul dintre cele mai masive şi totodată controversate programe de privatizare. La sfârşitul lui 1994. Guvernul primise NZ$13 mld. au urmat. liniile aeriene. este ca modalitate de abordare. În anii 1990. Ceea ce este relevant pentru această experienţă este că ea demonstrează că în special pentru ţările în tranziţie " în ultima instanţă. unanim respectat. lucru care dovedeşte şi în această parte a lumii că privatizarea depinde de voinţa politică a clasei conducătoare şi nu cum ar fi normal de un program naţional. cărora li se cerea să intre în competiţie cu afacerile private. În multe cazuri aceste procese au precedat privatizarea. efectele privatizării depind de modul în care este condus procesul" aşa cum a spus Nicolas Ardito . În cele mai multe cazuri unităţile erau divizate în întreprinderi de comerţ de Stat. serviciile poştale şi banca poştei. circa 70% din populaţie era angajată în sectorul public. parţial sub presiunea FMI şi a Băncii Mondiale. acest program era avansat în special în industria de producere a curentului electric [18]. Interesantă este şi privatizarea din Chile [31]. Alegerea unui Guvern Laburist în 1984 a marcat schimbări radicale. A. telecomunicaţiile. În 1991. aşa după cum declara Angrish. deregularizare şi în final privatizare. electricitatea. În 1986. Aplicarea lor a fost agresivă pentru un Guvern Laburist cu tradiţii în responsabilităţile sociale. spitalele publice şi cercetarea. indiferent de « culorile » şi interesele partidelor şi exponenţilor acestora. are o caracteristică deosebită prin faptul că în anii 1980. şi alţi indicatori economici. cea mai reprezentativă pentru zona Asia . Între 1974 şi 1989. Guvernul a adoptat o politică de ajustări structurale îndreptată către comercializare. deţinând 50% din capitalul declarat al ţării. În acest proces Chile a adunat atât suporteri cât şi oponenţi. pădurile. care au măsurat ce a însemnat acest program de privatizare pentru salariaţi. s-a introdus capitalul privat prin BOOT în proiecte noi de infrastructură. eficienţă. Guvernele care au urmat s-au orientat spre privatizare. locuinţele de stat.

În Republicile Cehă şi Slovacă [23] s-a realizat concentrarea mai mult decât s-a prevăzut iniţial. ele conducănd la indisciplină financiară şi restructurarea greoaie a economiei [12]. unde managerii împreună cu angajaţii au cumpărat cele mai multe firme. 6) Privatizările din ţările Africii şi Asiei . Totuşi. cu consecinţe slabe asupra restructurării economiilor lor. care a creat condiţiile dezvoltării prin investiţii în modernizari şi dezvoltări. controlul firmelor cu acţionari strategici a încurajat restructurarea întregii ţări. Concluziile care se desprind din procesele de privatizare din ţările analizate sunt: 1) Privatizarea rapidă încurajează restructurarea ţării. Acest lucru a condus la un plus de lichidităţi. 19 . ca parte din procesul de privatizare a băncii. 3) Concentrarea proprietăţii este esenţială. mai puţin importantă fiind metoda de privatizare.Pacific [43] sunt mai puţin extinse ca cele din Europa Centrală şi de Est. deoarece restructurarea rapidă dă posibilitatea firmelor să-şi plătească datoriile. Recapitalizarea bancară este mai bine de făcut. conduce la încurajarea restructurării. a unor mecanisme de implementare a procesului de privatizare. sunt periculoase. 5) Împrumuturile bancare sau ştergerea datoriilor. aşa cum se observă în economiile de piaţă mature din lume. cu excepţia Noii Zeelande şi Coreei de Sud. cum ar fi Rep.ordine. cu excepţia ţarilor cu sisteme bancare reformate şi care funcţionează după principii de piaţă. 4) Restrângerea creşterii salariale sub nivelul creşterii productivităţii muncii. acest lucru nu se verifică în toate ţările. 2) Metoda de privatizare caz cu caz atrage mai mulţi investitori străini. aşa după cum se propune mai departe în această lucrare. mare parte a fondurilor pentru investiţii au ca sursă lichidităţile firmei. Slovacia şi România [20]. dacă este cazul.

van den Boursen. După unii autori denumirea de „bursă" provine de la oraşul Bruges. apar o serie de agenţii de schimb în domeniul negocierii titlurilor de valoare. De-a lungul istoriei. este unanim recunoscută ca fiind cea înfiinţată în anul 1531. a treia fază. unde aceste adunări se ţineau la "Hotel des Bourses". în Flandra (Belgia). bourse). apoi şi în alte oraşe ca: Lyon. Aici se întâlneau bancherii şi negustorii pentru a negocia bani. la Anvers. în anul 1639. 20 . Cu timpul. schimbul de marfă (barter). Istoricul apariţiei burselor şi a pieţei de capital în Europa Centrală şi de Est "Bursa este piaţă prin excelenţă" [38] Apariţia şi formarea burselor de mărfuri a început în urmă cu aproximativ 2000 de ani în Grecia şi Roma Antică şi continuă şi astăzi. poate fi considerată ca început al pieţelor de marfă. contractul spot. bursele de mărfuri au evoluat trecând prin cinci faze distincte: oferirea ca dar. contractul cu plată şi livrare ulterioară stabilirii preţului (forward) şi contractul la termen (futures şi options). Bursa din Anvers avea o clădire proprie pentru tranzacţii cu mărfuri coloniale. Darul şi schimbul de marfă sunt etape de început ale civilizaţiei umane. La Paris. constructorul clădirii pe al cărui frontispiciu erau sculptate în piatră trei pungi (fr. în accepţiunea modernă a termenului.2. locurile de întâlnire ale comercianţilor au primit denumirea de burse. Toulouse şi Rouen. care din 1773 s-a specializat numai pe schimbul de efecte financiare. un loc de negociere a diferitelor valori la sfârşitul secolului al XIV-lea [35]. hârtii de valoare şi mărfuri. numit aşa după un senior din vechea şi nobila familie. contractul cu plată şi livrare imediată (spot). După alţi autori. iar spre sfârşitul secolului al XVII-lea şi la Montpellier. Prima bursă însă. metale preţioase. care a înfiinţat la Bruges. denumirea de bursă provine de la familia veneţiană "Della Borsa". Din 1554 dateaza la Londra o bursă denumită „Royal Exchange".

etc. care au văzut o oportunitate pentru construirea unor silozuri imense unde să-şi depoziteze grânele pentru consumul pe un an întreg. stabilirea unui preţ în baza căruia cumpărătorul obţinea de la vânzător dreptul ca în viitor să cumpere o cantitate definită de marfă la o anumită dată precisă. a fost semnalul pentru investitorii bogaţi. burse la: Basel (1699). Această bursă organizată. Astăzi. Începând cu anul 1971. În 1982. 21 . Cu această ocazie. Roma (1827). În 1972. Geneva (1850). dobânzi şi indici bursieri. Londra.La jumătatea secolului al XVI-lea apar primele burse la Augsburg. s-au soluţionat problemele legate de oferta de grâne din America şi totodată s-a ajuns la stabilirea preţurilor cerealelor pentru tot cursul anului. Nürnberg şi Hamburg. argint. Din 1848 până în 1865. CME inaugurează tranzacţionarea contractelor futures pe valute . datorită dezvoltării pieţelor la termen şi a creşterii semnificative a numărului de tranzacţii. valute.primele contracte futures financiare. Chicago Board of Trade (CBOT) şi-a început activitatea ca bursă de grâne în 1848. Crahul bursier din 1929 şi criza economică de la începutul anilor '30 au grăbit adoptarea în 1936 a „Legii bursei de mărfuri" ("The Commodity Exchange Act of 1936"). în această ordine. Se permitea astfel. bursa din Berlin . s-a produs transformarea comerţului „spot" în comerţ „la termen". Viena (1761). iar din 1975. S-au înfiinţat de-a lungul timpului. Tokyo (1855). Acest gen de comerţ s-a extins apoi la Liverpool. platină). în forma asemănătoare celei existente azi la Chicago Board of Trade. se iniţiază primele contracte futures pe indici bursieri la Kansas City Board of Trade. iar la începutul secolului al XVII-lea. Milano (1833). În 1919. Paris (1724). devize. gama produselor tranzacţionate la termen s-a diversificat cu metale preţioase (aur. Madrid (1831). Bruxelles (1801). New York (1792). New York. În Amsterdam la începutul secolului al XVII-lea mărfurile se puteau negocia în baza contractelor tip „options". New Orleans şi Berlin . prin separarea de CBOT s-a înfiinţat Chicago Mercantile Exchange (CME). CBOT lansează primele contracte futures pe rata dobânzii. titluri financiare cu venit fix şi indici bursieri. se lucrează cu patru grupe de produse: mărfuri agricole. la bursele de marfuri.

operaţiunea bursieră nu este urmată de o mişcare efectivă de mărfuri. din care 18 sunt în SUA. 7 în Franţa. numărul burselor care funcţionează în lume trece de 100. lichiditatea lor este un subiect care se poate dezbate la nesfârşit. în mare măsură. atragerea unui împrumut). Teoretic. cum este cazul celei mai mari burse de mărfuri din lume pentru contracte futures. În plus. Din acest punct de vedere. Specificitatea pieţei bursiere constă în posibilitatea de alegere între două tipuri de executare a tranzacţiilor şi anume: prin predarea sau primirea efectivă a mărfii. au mai puţini dealeri care să concureze pentru ele şi astfel fondurile financiare trebuie să acopere mai multe costuri de marketing şi de vânzare aferente unui produs care nu este o marfă. 8 în Germania. răspunde unor cerinţe obiective izvorâte din evoluţia vieţii de afaceri. Astfel. având ca rezultat creşterea costurilor acţiunilor la majoritatea întreprinderilor cunoscute cu efecte în scăderea transparenţei tranzacţiilor. Procesul de "simbolizare" a tranzacţiilor. CBOT). Bursa şi comunitatea dealerilor nu au creat o piaţă de lichidităţi pentru întreprinderile mici. mobilizare de capital. Bursele de valori sunt prin esenţa lor pieţe simbolice. Acest caracter este şi mai bine pus în evidenţă de noile tipuri de tranzacţii bursiere. astfel 22 . Au existat o serie de încercări ale Bursei londoneze de a-şi structura piaţa. şi "bursele de hârtii" (acolo unde cea mai mare parte a tranzacţiilor se lichidează prin plata unei diferenţe băneşti). Există astazi 60 de burse futures şi de opţiuni. firmele care sunt mai puţin tranzacţionate. Specificităţi ale pieţelor de capital din ţări cu traditie Anglia Sistemul de piaţă negociată. la contractele futures pe indici de bursă. Deaorece 75% din firmele tranzacţionate public au o piaţă foarte slabă. de exemplu. se vorbeşte despre "bursele de marfă fizică" (acolo unde contractele se execută. 11 în Anglia. în funcţiune din 1877. pur financiar." [38] 2.1. reflectat de apariţia şi dezvoltarea bursei. iar executarea acesteia presupune exclusiv plata sau încasarea unei diferenţe băneşti. cea de la Chicago (Chicago Board of Trade. LME). deoarece aici se tranzacţionează în principal titluri rezultate din operaţiuni financiare (de exemplu. cu livrare/primire efectivă de marfă). cum este cazul Bursei de Metale de la Londra ( London Metal Exchange. ea are un caracter simbolic. în 37 de ţări.În prezent. sau prin plata unei diferenţe în bani. existent la Bursa din Londra a fost gândit de unii afacerişti pentru a îmbogăţi intermediarii financiari. obiectul tranzacţiei este o sumă de bani determinată prin calcul.

respectiv către piaţa negociată pentru întreprinderile mici lipsite de lichidităţi. Acest lucru a fost posibil deoarece distanţa mare între "bid" (cumpărare) şi "ask" (vânzare) într-o piaţă negociată. sprijină creşterea economiei şi crearea de multe locuri de muncă în economia americană. benefic şi important pentru construirea pe baze temeinice a viitorului ei. ea trebuie să asigure credibilitatea şi lichiditatea acţiunilor emise în procesul de privatizare. face ca această activitate să fie profitabilă pentru brokeri şi dealeri. 2. dealerii NASDAQ care tranzacţionează întreprinderi mici. Aceste dezbateri nesfârşite referitoare la cauzele lipsei de lichidităţi şi a încercărilor multiple de a da soluţii problemei lipsei de lichidităţi a întreprinderilor mici. În acelaşi timp piaţa negociată londoneză a fost reorientată către tehnologia de tranzacţionare electronică. În acest sens. Realitatea este că intermediarii financiari englezi nu sunt proşti si că le place să facă bani. cu scopul de a reduce costurile tranzacţiilor pentru firmele mari. Piaţa de capital în Europa Centrală şi de Est Strategia dezvoltării pieţei de capital urmareşte două obiective principale. Piaţa dublu licitată de la Paris a fost reorientată către tipul NASDAQ. işi afirmă progresiv şi funcţia de evaluare a 23 . Prin sprijinirea întreprinzătorilor şi a întreprinderilor mici. piaţa de capital. riscuri sau poveri financiare cauzate de regulamente care au valori prea mari pentru a putea fi absorbite de un număr mic de dealeri care fac tranzacţii pentru o firmă mică. Franţei şi Angliei Modelul german şi francez al pieţei de capital a fost orientat către instituţii. Adaptarea la noile condiţii ale climatului economic a Germaniei. In primul rând. evidenţiază aparentul eşec a celor care iau deciziile politice şi a analiştilor în a recunoaşte care este realitatea. pe termen scurt. SUA Legarea firmelor mici de economiile investitorilor individuali a fost un segment profitabil şi cu importanţă economică pentru piaţa de capital americană. în vederea dezvoltării lor şi plăţii taxelor către stat.2. In al doilea rând.încât să atragă investitori pentru întreprinderile mici şi care să servească totodată şi întreprinderilor mici să-şi vândă acţiunile. rolul principal al pieţei de capital rămâne acela de mecanism de distribuire a puterii de control asupra firmelor privatizate. Cea mai probabilă cauză a lipsei de profitabilitate a dealerilor este existenţa unui regulament prea strict. Sunt costuri.

Într-o situaţie contrar opusă stabilităţii şi siguranţei investiţiilor. principala lor orientare trebuind să rămână aceea de consolidare a rolului pieţei de capital în finanţarea economiei interne. care se susţin prin investiţii directe care au ca obiect atât societăţile cu profil de producţie cât şi cele bancare. Premizele acestei evoluţii au început în mai toate ţările cu economii emergente. Istoria recentă a pieţelor emergente confirmă o teză potrivit căreia capitalul financiar se stabilizează numai acolo unde există un sistem de piaţă cu transparenţă în tranzacţii iar performanţa economică este bună şi pe un trend pozitiv. de testare a mediului de afaceri. dă siguranţă investiţiei directe. investiţiile de portofoliu sunt o sursă durabilă de finanţare a economiei.a. în condiţii de cât mai bună transparenţă a operaţiunilor de piaţă şi desigur numai dacă raportul calitate/preţ al acţiunilor tranzacţionate va fi atractiv. aşa cum este descrisă situaţia de început a procesului. specifice pieţelor de capital mature şi să reprezinte o alternativa de finanţare a economiei la sistemul bancar. un cadru instituţional şi de afaceri stimulativ pentru investiţia de portofoliu.alternativă la finanţarea companiilor . viabilitatea pieţei depinde în primul rând de condiţiile de tranzacţionare şi de oportunităţile de investiţii reale [27].piaţa de capital trebuie să prezinte atractivitate pentru investitori. În acest proces. mai jos [34]: 24 . către oportunităţile mondiale de investiţii. Excepţiile de la această regulă sunt zonele financiare "off shore". Pieţele din Europa Centrala şi de Est. Felix. dar cu siguranţă această zonă de piaţă va avea un rol important de jucat în economia financiară a secolului XXI. Pentru îndeplinirea funcţiilor sale atât pe termen scurt . servind drept "plăci turnate" fluxurilor de capital. care atrag capitalul financiar internaţional datorită facilităţilor fiscale oferite. Investiţia de portofoliu este adesea atrasă de ritmul alert al afacerilor. impunandu-se ca un indicator de nivel al capitalizarii bursiere cu efect pozitiv asupra climatului de afaceri. vor depinde de capacitatea de a oferi serviciile specifice acestui domeniu.societăţilor cotate. Pe termen mediu şi lung. Astfel. pe termen scurt şi chiar mediu nu pot aspira la o poziţie integrată direct in circuitul integral al fondurilor internaţionale. prin oportunităţi pentru investiţii directe. Albina. În strategia investitorilor instituţionali. Pieţele de capital in ţările CEE (Central-Est-Europene). au apărut timid după frământările social politice ale ultimilor două decenii ale secolului XX. De la ţară la ţară. Cu alte cuvinte. ş. se mobilizeaza atât resursele financiare interne ale unei ţări.suport al privatizării -cât şi pe termen mediu şi lung . şansele de valorificare a capitalului în zona/regiunea respectivă. se pot genera situaţii precum falimentele băncilor BIR. În acest context. dar se şi atrag pe o baza durabilă capitaluri străine. piaţa de capital trebuie să preia funcţiile ei de baza. care are rolul capitalului de risc. investiţia directă este de multe ori precedată de o investiţie "pilot".

pe baza căreia s-a creat în ianuarie 1996. s-a deschis Registrul acţiunilor urmat de deschiderea Bursei din Tirana pe 2 Mai. aceste acţiuni nu au fost listate la Bursa din Tirana şi nu s-au tranzacţionat la bursă. În 1995.74% deţinută de entităţi clasificate drept private şi 26. Au fost consolidate mai multe burse de valori regionale în cadrul unui proces. Prima a fost ZSE (Bursa de valori din Zagreb). prin Bursa Naţională Franceză şi-a declarat intenţia de a acorda asistenţă BVS aflată în această situaţie dificilă. Aceste acţiuni sunt singurele care sunt înregistrate in mod uzual. Pe 29 februarie 1996.26% de entităţi clasificate că fiind de stat. În ciuda deschiderii oficiale. care s-a incheiat la jumătatea anului 1997. BVS nu avea echipamentele necesare pentru a putea desfăşura un volum substanţial de tranzacţii. Comisia burselor de valori şi a valorilor mobiliare (CBVVM).Albania Pe 1 martie 1996. Tranzacţionările au fost limitate la bonuri guvernamentale de tezaur. Bursa din Tirana a fost plasată fizic în clădirea Băncii Albaniei. Existau două pieţe de valori mobiliare reglementate: 1. 25 . S-au emis certificate pentru populaţie. Aceasta a emis regulamentele pieţelor de valori mobiliare. Registrul acţiunilor ţine evidenţa tuturor acestor acţiuni şi a deţinătorilor lor pentru întreprinderile de stat care s-au privatizat prin PPM (Programul de Pivatizare în Masă). trebuie să se dezvolte piaţa de valori mobiliare. Piaţa de capital albaneză este încă în fază incipientă şi în afara tranzacţiilor de bonuri de tezaur. existând doar tranzacţiile acestui tip de bonuri. În plus. Guvernul Albaniei a implementat un PPM (Program de Privatizare în Masă) al societăţilor comerciale de stat. În Albania nu exista o piaţă secundară de capital. Această bursă era in proprietatea statului in proportie de 51%. a fost aprobată Legea valorilor mobiliare. Parlamentul Albaniei a aprobat Legea valorilor mobiliare care prevede crearea unei pieţe de schimb a valorilor mobiliare supravegheată de o instituţie de reglementare adecvată. prin crearea Bursei de Valori din Sofia (BVS). care apoi au fost schimbate în acţiuni. În fapt. dând posibilitatea fiecărui cetăţean albanez să-şi vândă acţiunile sau să cumpere altele. Croaţia Tranzacţiile cu valori mobiliare au fost legiferate de Legea valorilor mobiliare prin intermediul Comisiei de valori mobiliare şi bursa din Croaţia (CROSEC) descrisă în Legea valorilor mobiliare ca "raspunzătoare în faţă Parlamentului". având 63. Guvernul Franţei. iar procesele şi procedurile sale au rămas neclar definite. CROSEC avea capacităţi foarte limitate de supraveghere şi constrângere. Bulgaria În iulie 1995. CBVVM a acordat licenţă BVS şi tranzacţiile oficiale au început pe 21 octombrie 1997. a burselor de valori şi a firmelor de investiţii.

VTV a egalat tranzacţiile nivelului doi de la ZSE. Bursa de Valori din Varşovia (BVV) opera pe trei nivele şi avea aproximativ 100 de listaţi. Astfel. VTV s-a orientat către tranzacţiile automate. poate uşor dubla valoarea capitalizată a acţiunilor vândute la bursă. Letonia Comisia pieţei de valori mobiliare (PVM) a fost infiinţată in august 1995. cu 5% din tranzacţii. TEST este o piaţă dublu licitată. Brokerii au preluat activităţi de cercetare a pieţei 26 .primul conţine acţiuni de la cinci societăţi diferite şi care trebuie să dea acces nelimitat la informaţiile de afaceri. raspunzând de majoritatea afacerilor.Bursa din Paris. pe piaţa OTC (Over the Counter) [11]. Nimic din tranzacţiile primului nivel de la ZSE. Pachetul de control al acestor societăţi a fost vândut prin licitaţie deschisă către investitori strategici şi prin Bursa de Valori Kazakhstan. înfiinţată cu ajutorul SBF . Practic. contribuie cu 48% la volumul încasărilor in dolari. Polonia Comisia Valorilor Mobiliare Poloneză. cuprinde multe firme care pot fi listate la solicitarea vânzătorilor / cumpărătorilor. Sunt tranzacţionate de asemenea şi titluri de stat. La început. cuprinzând cele mai bune societăţi. Al doilea nivel. BVR derulează o activitate de piaţă dublu licitată. nu s-a tranzacţionat la VTV. casele de brokeraj derulează unele funcţii auto-regulatorii pentru această piaţă. A doua este VTV ( piaţa OTC Varazdin ). care nu necesită acces nelimitat la informaţii. În Polonia operau aproximativ 50 de case de brokeraj. Guvernul a decretat o lista de 32 de firme. Piaţă OTC. Membrii BVR erau 16 bănci din Letonia şi 2 case de brokeraj. pentru a fi vândute publicului. A fost elaborat un cod de practici oneste. Bursa şi-a schimbat modul de operare către tranzacţionarile care au loc continuu. prin crearea unei pieţe extra-bursiere. a reglementat tranzacţionarea valorilor mobiliare şi a impus constrîngeri pentru practicile necinstite. Sistemul TEST de licitare continuă are două nivele de tranzacţionare a valorilor mobiliare .2. Tranzacţiile au început la Bursa de Valori din Riga (BVR) şi după program. Comisia a împărţit înregistrarea emisiunilor cu Ministerul Justiţiei care a avut de înregistrat întreprinderile mici şi mijlocii. cu case de brokeraj aflate în proprietatea băncilor. Kazakhstan Comisia de valori mobiliare din Kazakhstan a fost un organism independent şi a raportat direct Preşedintelui Republicii Kazakhstan. Privatizarea principalelor societăţi comerciale de stat de infrastructură. funcţiile de autoreglementare erau subdezvoltate. care a fost în întregime proprietatea unor case locale de brokeraj private. Ea funcţiona pe baza sistemului de piaţă dublu licitată.

însă puteau trasfera aceste sfaturi consultanţilor licenţiaţi pe probleme de investiţii. În plus. Sistemul de tranzacţionare rusesc (RTS). spre deosebire de sistemul bursier unde tranzacţionarea unui pachet de acţiuni trebuia să treacă numai prin „mâinile” unui singur specialist al bursei). realizate prin telefon. fie de stat. Comisia a fost subordonată direct Preşedintelui Federaţiei Ruse şi a îndeplinit funcţiile comisiilor de valori mobiliare din întreagă lume. Guvernul Rusiei i-a atribuit acestei comisii federale sarcina de a supraveghea începuturile dezvoltării infrastructurii pieţelor de capital. dar nu puteau sfătui direct clientii. adecvat climatului. folosind o reţea de calculatoare. casele de brokeraj au căutat afaceri şi au preluat scrierea de broşuri sau alte sarcini de marketing. fie firme private.de valori mobiliare. elaborînd regulamentele şi aplicarea lor. Pentru cei care aveau multe acţiuni. Bursele din România 27 . Federaţia Rusă Comisia Federaţiei Ruse de valori mobiliare şi pieţe de capital a fost creată în noiembrie 1994 şi i s-a acordat rang de minister la inceputul lui 1995. a fost stabilit ca sistem electronic (tranzacţionari multiple între brokeri şi dealeri.

pentru bursele de comerţ de la Bucureşti. acestea nu au fost practicate în România până în 11 iulie 1997. după cum relatează Nicolae Iorga în „Istoria comerţului". [7]. 28 . [38]. a determinat creşterea credibilităţii instituţiei bursiere din România. „Legea asupra burselor de comerţ" din 1904 a redefinit instituţia bursieră iar legea de unificare. neexistand nici un Model de Optimizare care să constituie un ghid în procesul de privatizare şi de întemeiere a unei pieţe de capital viabile.În România. În anul 1840 apare în ziarul „Mercurul Brăilei". bazate pe proprietatea privată şi libera concurenţă. În 1881. cunoscută sub denumirea de „Legea Madgearu" din 1929. Scurt istoric al privatizării în România Guvernul Romaniei s-a angajat într-un program ambiţios de creare a economiei de piaţă.1. Galaţi şi Brăila apare „Legea asupra burselor mijlocitorilor de schimb şi mijlocitorilor de mărfuri" care punea bazele organizării burselor de mărfuri şi de valori. [42] 3. Din păcate nu a existat o claritate a obiectivelor şi o transparenţă a acţiunilor întreprinse. prima reglementare generală a bursei de comerţ din Muntenia „Codul de Comerţ" care a fost pus în practică şi în Moldova. În ciuda faptului că legea din 1929. Iaşi. locuinţele şi societăţile comerciale. Conceptul de privatizare a fost aplicat pentru trei sectoare distincte şi anume: agricultura. încă din 1839 apare ideea organizării unor burse în Bucureşti şi Brăila. Pe fondul unui volum de tranzacţii scăzut pe piaţa mărfurilor fungibile şi al lipsei unui cadru legislativ care era tot mai mult cerut de piaţa din România. Studiu de caz: Privatizarea în România [6]. „Codul de Comerţ" din 1840 constituie o reproducere a „Codului Comercial Francez " din 1807. privatizarea fiind unul din elementele cheie ale reformei economice. Un an mai târziu se deschidea Bursa de la Bucureşti. când au fost lansate la Bursa din Sibiu. 3. Bursa din Sibiu s-a orientat în lansarea contractelor futures pe indici bursieri şi pe valute. admitea operaţiunile la termen.

15/1990. cu rol în îndrumarea investiţiilor străine . Principalele rezultate obţinute au fost: I. trecerea societăţilor comerciale din proprietatea statului în proprietate privată şi vânzarea de active. 15/1990. Agenţia Naţională pentru Privatizare (ANP) a fost înfiinţată ca organism guvernamental de specialitate în domeniul privatizării în august 1990. În prima perioadă. în regii autonome sau societăţi comerciale. 29 . precum şi sporirea fondurilor de restructurare şi retehnologizare. după caz. Fondurile Proprietăţii Private şi ministerele economice. Fondul Proprietăţii de Stat. Strategie şi Reformă precum şi Agenţia Română de Dezvoltare. crearea unor practici manageriale şi antreprenoriale aplicabile în noile condiţii. ca urmare a promulgarii Legii nr. privatizarea a trebuit să se desfăşoare în strânsă corelare cu procesul de restructurare. Elaborarea şi înaintarea spre aprobare a proiectului Legii privatizării societăţilor comerciale. prin intermediul activităţilor desfăşurate de: Agenţia Naţională pentru Privatizare. potrivit prevederilor Legii 58/1991 şi ale Legii 114/1992. potrivit căreia unităţile economice de stat au fost reorganizate.Legea care a stat la baza demararii procesului a fost nr. s-a urmărit dezvoltarea urmatoarelor direcţii: crearea de intreprinderi noi cu capital privat local. care au definitivat cadrul juridic al privatizării societăţilor comerciale. activitatea agenţiei a fost axată pe dezvoltarea unei structuri care să poată elabora propuneri pentru reglementările necesare realizarii unui transfer organizat de proprietate de la sectorul de stat către sectorul privat. crearea bazelor organizării şi funcţionării unei pieţe eficiente a capitalului. Procesul de privatizare a fost declanşat prin adoptarea Legii nr. Desfăşurarea acestui proces s-a făcut. care a avut ca obiectiv privatizarea societăţilor comerciale de stat şi transformarea lor în societăţi private profitabile. demarat după 1990. sub îndrumarea Consiliului de Coordonare. În cadrul amplului proces de privatizare. străin sau mixt. precum şi educarea publicului larg în concordanţă cu principiile economiei de piaţă . În conformitate cu cadrul juridic creat.58/1991. pentru dezvoltarea iniţiativei şi trecerea în administrarea unor persoane particulare. a unităţilor de stat.

30 . elaborarea de norme metodologice pentru privatizarea societăţilor comerciale prin vânzarea de acţiuni anterior înfiinţării fondurilor proprietăţii private şi Fondului Proprietăţii de Stat. organizarea de cursuri şi alte activităţi formative în vederea facilitării recrutării de personal pentru fondurile proprietăţii private şi Fondul Proprietăţii de Stat.II. demararea procesului de vânzare a "activelor" unor societăţi comerciale. în condiţiile legii. principalele atribuţii în acest domeniu au revenit instituţiilor specifice cu rol executiv în procesul privatizării (FPS şi FPP). în cadrul programului de vânzări de active. în primele 12 luni ulterior adoptării legii. VII. întocmirea de criterii pentru selecţionarea societăţilor comerciale care urmau a fi privatizate anterior înfiinţării fondurilor (programul "pilot"). 4. Elaborarea şi înaintarea spre aprobare a reglementărilor necesare pentru completarea cadrului juridic privind aplicarea Legii privatizării societăţilor comerciale: 1. a metodologiei distribuirii. obţinerea de asistenţă tehnică din străinătate pentru implementarea programului de privatizare şi administrarea acestei asistenţe. pregătirea personalului de specialitate. 2.319 lei (mai 1994). obţinerea de asistenţă financiară pentru imprimarea acestor hârtii de valoare. IV. întocmirea bazei de date cu privire la societăţile comerciale în vederea realizării alocării acestora între fondurile proprietăţii private şi a întocmirii actelor de transmitere. pregatirea imprimării şi distribuirii certificatelor de proprietate. V. distribuirea efectivă a certificatelor de proprietate. III. ANP având preocupări în ceea ce priveşte monitorizarea procesului. 13 miliarde lei şi 18. au fost vândute 3195 de active. VI. îndrumarea metodologica şi controlul. au fost privatizate un număr de 22 de societăţi comerciale cu un capital social total de cca.491.215. 3. în programul pilot. elaborarea de norme metodologice şi pregătirea primei liste de active disponibile pentru vânzare. executarea efectivă a programului "pilot" de privatizare : 1. cu un preţ de adjudecare de 73.591 locuri de munca 2. 5. elaborarea statutelor cadru ale fondurilor proprietăţii Private şi Fondului Proprietăţii de Stat.

Fondul Proprietăţii de Stat este o instituţie publică independentă. XI. XII. În această perioada. elaborarea reglementărilor de natură să confere coerenţă programului de privatizare şi relaţiilor între principalele instituţii implicate (anexele 1-6. 4/1993. documentarea şi elaborarea de studii şi strategii pentru privatizare ( strategia "sectorială". editarea unui buletin pentru informarea factorilor de decizie şi a publicului larg în legatură cu evoluţia procesului de privatizare. s-a trecut la organizarea şi operaţionalizarea acestora. În perioada imediat urmatoare numirii Consiliilor de administraţie şi a selectării prin concurs a personalului iniţial al fondurilor. cu un minim de resurse financiare.septembrie 1992 a Fondului Proprietăţii de Stat şi a Fondurilor Proprietăţii Private. în august . participarea la procesul de restructurare a societăţilor comerciale. sprijin logistic pentru începerea activităţii fondurilor. activităţi de control în domeniul respectării cadrului juridic specific privatizării. la Legea nr. Sarcinile principale ale Fondurilor Proprietăţii Private constau în: reducerea participării statului în societăţile comerciale până la privatizarea lor totală. Agenţia Naţională pentru Privatizare a desfăşurat şi o gamă largă de activităţi în domeniul dezvoltării sectorului privat nou creat şi a sprijinirii întreprinderilor mici şi mijlocii. a constituit. spre exemplu). cooperarea cu Fondurile Proprietăţii Private pentru a accelera procesul de privatizare.). Rolul său principal este de a privatiza societăţile comerciale în care este acţionar majoritar. până la reorganizarea conform HG nr. pregătirea. În acest scop. XIV.114/1992 privind acordul acţionarilor. strategia unitară de privatizare. declanşarea procesului de privatizare în România. IX. fundamentarea şi anunţarea publică a primei valori a certificatelor de proprietate. deţinând 70% din capitalul social al acestor societăţi. işi elaborează anual programul propriu de privatizare. X. care desfăşoară activitate comercială. pe care îl supune spre aprobare Parlamentului. cu posibilitatea de închidere a celor care nu pot deveni viabile. conform experienţei acumulate prin programul "pilot" de metodologii şi proceduri standardizate pentru privatizarea cât mai rapidă. culegerea de informaţii. drepturile deţinătorilor de certificate de proprietate. Conform Legii privatizării.VIII. cu drepturile şi responsabilităţile unui acţionar majoritar în toate societăţile comerciale. 31 . Înfiinţarea. instituţiile de baza ale privatizării. XIII. practic. etc.

valoarea lui în 1994 ajungând la 170. Negociere directă) urmărindu-se cu prioritate participarea unui investitor strategic. Licitaţie deschisă. în funcţie de mărimea societăţii şi de necesitatea asigurării protecţiei salariaţilor şi deţinătorilor de certificate de proprietate. este modificată trimestrial. Valoarea carnetului cu certificate de proprietate. urmând ca. natura şi amploarea planului de investiţii avut în vedere de cumpărător. să işi inceteze activitatea. după o perioada de 7 ani. urmau să se privatizeze 2. conform Legii privatizării. pe baza activului contabil actualizat. de comun acord de către fonduri.368 de societăţi comerciale. prin care vinde 10% din totalul societăţilor în care deţine acţiuni. precum şi solvabilitatea şi seriozitatea cumpărătorului. Acţionarii acestor fonduri sunt cei 15.În concordanţă cu Legea privatizării.000 lei. s-a avut în vedere utilizarea unor metode de privatizare diferenţiate. în activitatea de privatizare a societăţilor comerciale. Fiecare fond a fost astfel conceput încât să acopere cele 5 regiuni importante ale ţării: Banat . acordarea facilităţilor prevazute de lege deţinătorilor de certificate de proprietate. 32 . estimarea termenului de încetare a activităţii fiind nerealistă. ca: numărul de locuri de muncă create sau păstrate. Fondurile Proprietăţii Private au fost organizate. Sarcina FPS-ului nu a fost dusă la indeplinire total şi nici la timp. în societăţi pe acţiuni. Potrivit programului de privatizare al Fondului Proprietăţii de Stat din 1994. celelalte societăţi se privatizează prin utilizarea combinată a metodelor prevazute de lege (Ofertă publică. urmând ca după o perioadă de 5 ani să fie transformate în fonduri mutuale. În realizarea acestui program.54 milioane de cetăţeni români care aveau 18 ani împliniţi la 31 decembrie 1990. astfel: • • societăţile comerciale mici să fie privatizate după o procedură standard. Transilvania. sub forma carnetelor de certificate.000 lei. Acţiunile controlate de fonduri sunt Certificatele de proprietate deţinute de cetăţenii îndreptăţiţi de lege. care cuprind câte un certificat pentru fiecare din cele 5 fonduri. Fondul Proprietăţii de Stat (FPS) işi elaborează şi implementează programul anual de privatizare. Moldova. nu urmăreşte maximizarea încasărilor din vânzări în sine.Crisana. Muntenia şi Oltenia. Licitaţie cu participanţi preselecţionaţi. stabilită iniţial la 135. toate acestea corelate cu preţul pe care acesta îl oferă în numerar. • Trebuie menţionat că Fondul Proprietăţii de Stat. ci are în vedere un întreg complex de factori socio-economici.

să coopereze cu acesta la realizarea programului anual de privatizare. de restructurare imediată fără sprijin financiar major. să efectueze şi alte operaţii comerciale sau financiare. la cererea acestora. astfel încât fiecare fond să deţină un număr aproximativ egal de societăţi şi un capital social de valori apropiate. potrivit mandatului acordat de FPS. sprijinind în felul acesta realizarea a două obiective: crearea cadrului legal şi instituţional necesar desfăşurării procesului de privatizare.500 de societăţi comerciale rezultate în urma aplicării Legii nr. să dea şi să primească garanţii şi asigurări legate de activitatea sa. urmărind ca din 1996 să se transforme în fond de tip mutual. Obiectivele urmarite de fiecare fond în activitatea lui sunt: să privatizeze societăţile comerciale din portofoliu şi în acest sens: să propună FPS acţiuni de accelerare a procesului de privatizare. care sporesc valoarea certificatelor de proprietate. să găsească şi să dezvolte metode care să permită deţinătorilor de certificate achiziţionarea de acţiuni în schimbul certificatelor de proprietate. să-şi administreze portofoliul şi să efectueze investiţii astfel încât să sporească valoarea de piaţă a certificatelor. Fiecare fond a fost un partener activ în luarea deciziilor de menţinere a statutului actual al societăţii comerciale. Transferarea a 30% din valoarea capitalului social al societăţilor comerciale fiecărui fond îi conferea acestuia drepturile şi obligaţiile unui acţionar la aceste societăţi. concretizată prin asistenţă tehnică din străinătate a fost canalizată şi etapizată în funcţie de priorităţile procesului de privatizare. 15/1990 au fost arondate fondurilor pe baza unor criterii geografice şi sectoriale.Cele 6. Cooperarea cu organisme internaţionale în domeniul privatizării Cooperarea cu organisme internaţionale în domeniul privatizării. să aprobe temenii de vânzare a întregului pachet de acţiuni ale societăţii comerciale. 33 . Pe măsură ce numărul societăţilor comerciale privatizate a crescut. fiecare fond a devenit un acţionar cu o cotă de participare tot mai redusă în cadrul societăţilor din portofoliu. implementarea prevederilor legale referitoare la procesul de privatizare. să realizeze servicii de brokeraj pentru deţinatorii de certificate. de restructurare pe termen mediu cu sprijin financiar sau de lichidare şi vindere a societăţii respective sub preţul minim. să desfăşoare o activitate profitabilă în beneficiul deţinătorilor de certificate şi să capitalizeze profiturile.

organizarea şi implementarea Agenţiei de Restructurare training pentru personalul Fondurilor Proprietăţii. organizarea şi demararea activităţii Fondurilor Proprietăţii Private. crearea unui know-how local în domeniul evaluării.Procesul de privatizare a fost susţinut constant de către donatori internaţionali şi bilaterali. vânzare de acţiuni şi active). Proiectele referitoare la privatizare din GTAP '91 au vizat în special dezvoltarea instituţională şi cadrul juridic. realizarea unor privatizări pilot. prin desfăşurarea unor programe de formare. a metodologiei privind vânzarea de acţiuni şi active înainte de organizarea Fondurilor Proprietăţii şi a normelor pentru selectarea societăţilor comerciale care să fie incluse în programul pilot de privatizare. implementarea strategiei de privatizare (Agenţia Naţională pentru Privatizare) şi promovarea investiţiilor străine în România (Agenţia Română de Dezvoltare). training în evaluare. tipărirea Certificatelor de Proprietate. Principalele obiective legate de procesul de privatizare. urmărite prin proiectele incluse în PERP au fost urmatoarele: * * * * * îmbunătăţiri ale cadrului legislativ (concesiuni. cei mai importanţi fiind Comisia Comunităţilor Europene (CCE). asigurîndu-se asistenţă tehnică pentru: * elaborarea regulamentului Fondului Proprietăţii de Stat şi a statutului-cadru al Fondurilor Proprietăţii Private. Sprijinul CCE pentru procesul de privatizare din România a început cu Programul de Asistenţă Tehnică Generală (GTAP) 1991 şi a continuat cu Programul pentru Privatizarea şi Restructurarea Întreprinderilor (PERP) 1992-1995. Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Germaniei şi Elveţiei. Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Guvernele Olandei. British Know-How Fund. * * * PERP (Programul de privatizare şi restructurare a întreprinderilor) a fost un program vizând asistarea procesului de restructurare industrială (Ministerul Industriilor). Franţei. 34 .

* * *

crearea capacităţii logistice a Fondurilor Proprietăţii pentru a funcţiona eficient şi organizarea unei reţele informatice între instituţiile implicate în privatizare asistenţă pentru realizarea de privatizări concrete; promovarea oportunităţilor oferite de procesul de privatizare.

PERP a continuat unele aspecte ale GTAP '91, punând însă accentul pe proiecte orientate către implementare. În afără de programele PHARE (Programul de Restructurare a Poloniei, Ungariei şi Albaniei, care ulterior a fost extins şi la alte ţări), diverşi alţi donatori bilaterali şi multinaţionali au sprijinit procesul de privatizare. Programe de asistenţă finanţate din alte surse internaţionale I. a) Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare - P. N. U. D. Asistenţă acordata ANP-ului, pentru organizarea procesului de privatizare şi restructurare în România Sarcinile prevazute în cadrul proiectului au avut în vedere principalele aspecte ale procesului, pe măsură dezvoltării acestuia: cadrul legislativ şi instituţional al privatizării; desfăşurarea unor activităţi legate de programul de privatizare pilot; probleme specifice legate de activitatea Fondurilor Proprietăţii Private (ex.: utilizarea Certificatelor de Proprietate); cadrul legislativ priv ind activităţile de concesionare. b) Programul "Turn Around Management" (TAM) Programul, iniţiat şi finanţat de PNUD, dar şi cu finanţare din partea BERD, PHARE şi alţi donatori bilaterali, având ca obiectiv principal asigurarea de asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea managementului a 8 societăţi comerciale româneşti pentru anul 1993/1994. Toate cele 8 societăţi comerciale au fost contactate de experţii programului, 5 privatizându-se cu succes. Programul, pentru anul 1994/1995 s-a extins pentru mai multe societăţi comerciale. II. Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare - B.E.R.D.

35

Obiectivele programului se adresează privatizării societăţilor comerciale mijlocii şi mari, cu scopul de: îmbunătăţirea capacităţii de realizare a tranzacţiilor de privatizare în FPS şi FPP-uri; acordarea de asistenţă în procesul de privatizare prin dezvoltarea metodei de negociere a investiţiilor ce conduc la privatizare; atragerea investiţiilor străine în România; întărirea procesului de coordonare a donatorilor pentru investiţiile care conduc la privatizare.

În legatură cu desfăşurarea activităţii de asistenţă tehnică destinată privatizării, urmatoarele aspecte sunt importante de menţionat, ca nişte concluzii pe această temă: 1. Un program necesar este asistenţa tehnică pe termen lung, cum ar fi cel pentru FPP-uri, fiecare FPP beneficiind în acest scop de finanţare din surse bilaterale diferite. Ansamblul acestei asistenţe tehnice reprezintă un exerciţiu practic, soluţionarea problemelor de interes comun ale celor cinci FPP-uri fiind grefată pe specificitatea fiecăruia şi existenţa unui cadru concurenţial. 2. Un proiect important pentru ghidarea procesului, a fost Fondul de asistenţă pentru privatizare, proiect al Programului Comunităţii Europeene (CE – PERP), care a avut ca obiectiv principal asigurarea asistenţei tehnice pentru privatizarea unui număr cât mai mare de societăţi comerciale. 3. Experienţa a arătat de asemena şi importanţa elementului formativ al asistenţei tehnice, transferul real de know-how trebuind să reprezinte un obiectiv de urmarit în cadrul fiecărui proiect de asistenţă tehnică. 4. Dezvoltarea pieţei locale de consultanţă, privind activitatea de restructurare privatizare, este, în fine, un aspect care merită menţionat în legatură cu efectele programelor de asistenţă tehnică. Reprezentarea permanentă în România a unor firme prestigioase, precum şi dezvoltarea rapidă a firmelor de consultanţă în domeniu, românesti, apte de a realiza astfel de activităţi, sunt semne evidente ale training-ului susţinut de consultanţii străini. Aspecte ale strategiei de privatizare din 1994 Începand cu anul 1994, pentru realizarea obiectivului declarat al Guvernului, Agenţia Naţională pentru Privatizare a propus o strategie noua de privatizare, care a marcat o
36

cotitură profundă în tranziţia spre economia de piaţă. Conceptul acestei strategii se bazează pe o combinaţie de metode de privatizare, cu abordare sectoarială şi implementare în două stadii: • în primul stadiu s-au implicat cele mai viabile sectoare sau subsectoare de activitate economică, împreună cu societăţile lor comerciale din lanţul tehnologic. Aceste sectoare au citeva avantaje faţă de celelalte, făcându-le mai atrăgătoare pentru investitorii locali şi străini în procesul de privatizare, cum ar fi: materii prime din resurse interne, viteza de rotaţie a capitalului ridicată, produse cu mare cerere pe piaţa internă şi externă, precum şi lipsa unor probleme financiare majore; în al doilea stadiu au fost implicate celelalte societăţi comerciale. Aceste sectoare sunt în general cele care se bazează în principal pe importuri iar activitatea lor necesită restructurare şi retehnologizare.

Rezultatele scontate prin aplicarea strategiei mai sus menţionate se refereau la schimbarea structurii proprietăţii în favoarea celei private, partea deţinută de FPS fiind redusă la maximum posibil. Aspecte ale accelerării privatizării de masă din 1995 În 1995, a fost emisă Legea Privatizării în Masă, prin care: (i) Cupoanele nominative au fost distribuite cetăţenilor români eligibili după distribuirea anterioroară a certificatelor de proprietate, pentru a acoperi diferenţa de valoare, rezultată din diverse motive, între valoarea acumulată a pachetului de acţiuni de 30% în toate societăţile comerciale de stat şi valoarea nominală a certificatelor de propritate distribuite anterior. (ii) Schimbarea cupoanelor nominative şi a certificatelor de proprietate pentru acţiuni ale anumitor societăţi comerciale în majoritate de stat sau pentru acţiuni ale Fondului Proprietăţii Private. Circa 4.000 de societăţi comerciale cu capital majoritar de stat au fost incluse în acest program de privatizare în masă ca societăţi ale caror acţiuni au putut fi subscrise de către cetăţenii români pentru schimbarea cupoanelor şi certificatelor lor de proprietate. Procentul din capitalul social al fiecărei societăţi comerciale, permis de lege pentru schimbare, a fost stabilit în limita
37

Programul de privatizare în masă a cuprins câteva activităţi: (i) subscrierea de către cetăţenii români pentru acţiuni la una din societăţile incluse în acest program. Acest program de privatizare în masă a fost asimilat ofertelor publice de acţiuni. După finalizarea transferului acţiunilor către cetăţenii români. După acest calcul al capitalului social. capitalul social al fiecărui Fond al Proprietăţii Private a fost recalculat pe baza cupoanelor şi certificatelor de proprietate subscrise de cetăţenii români pentru acţiuni la fiecare din aceste Fonduri ale Proprietăţii Private. în cadrul programului de privatizare în masă. (iii) transferul acţiunilor de la Fondurile Proprietăţii Private (în limita celor 30% distribuite anterior acestora) şi de la Fondul Proprietăţii de Stat (pentru cazurile în care capitalul social permis pentru schimbare şi subscris a fost mai mare de 30%) către cetăţeni. fiecare Fond al Proprietăţii Private a subscris el însuşi pentru acţiuni ale societăţilor comerciale incluse în programul de privatizare în masă. iar managementul acestora a avut obligaţia de a lua toate masurile necesare pentru a se conforma statutului societăţilor comerciale tranzacţionate. şi (iv) emiterea şi distribuirea către cetăţenii români a certificatelor de acţionar. conform subscrierii şi alocării de acţiuni pentru fiecare societate implicată sau pentru unul din Fondurile Proprietăţii Private. în consecinţa. au devenit societăţi comerciale tranzacţionabile şi ca urmare supuse legislaţiei de specialitate. conform subscrierii şi alocarii acestora. (ii) alocarea acţiunilor cetăţenilor români (a existat un mecanism de alocare în cazul suprasubscrierii). Aceste societăţi au fost considerate pentru cotarea pe RASDAQ. piaţa extrabursieră. Consiliul Naţional al Valorilor Mobiliare (CNVM) le-a pus la dispoziţie o perioadă de tranziţie pentru a-şi adapta funcţionarea şi 38 . Fondurile Poprietatii Private au fost reorganizate şi transformate în Societăţi de Investiţii Financiare (SIF). Astfel transformate.maximă de 60% pentru fiecare societate în parte. iar pentru societăţile incluse în acest program s-a considerat că s-a întreprins cu succes o ofertă publică de acţiuni şi. fiecare având ca acţionari cetăţeni români care au subscris şi cărora le-au fost alocate acţiuni ale unui astfel de fond. prin care transferuri de acţiuni au fost realizate între doua tipuri de instituţii astfel încât să se conformeze cu rezultatele subscrierii şi alocării de acţiuni din cadrul programului de privatizare în masă. În momentul în care aceste etape au fost parcurse. Fondul Proprietăţii de Stat împreună cu fiecare Fond al Proprietăţii Private au întreprins un proces de reconciliere. Ca urmare a programului de privatizare în masă. sau pentru acţiuni ale unuia din Fondurile Proprietăţii Private.

competenţele şi atribuţiile diverselor instituţii implicate în procesul de privatizare. în aşa fel încât să recupereze pe cât posibil datoriile către bugetul de stat al acestor societăţi. 450/1999. închiderea operaţională şi vânzarea activelor ce produc pierderi. Ministerului Finanţelor Publice. Există alte două acte legislative aplicabile în circumstanţe speciale şi în cazuri speciale. de Ministerul Agriculturii în colaborare cu APAPS. şi că politica şi strategia de privatizare ale Guvernului sunt implementate de instituţii implicate în privatizare. ca inlocuitor al FPS. Legea Privatizării din 1999 stabileşte că responsabilitatea generala privind politica şi strategia de privatizare revine Guvernului. operatoare pe piaţa de capital. modificată prin Legea nr.  Societăţile comerciale pentru care reglementarea datoriilor către buget se face prin proceduri speciale. Prezentarea generală a legislaţiei pentru privatizare după 1997 Cadrul legal de privatizare este reprezentat de OUG nr. reguli detaliate pentru respectarea acestora. care întreprinde privatizarea. a transferat acţiunile sale de la aceste societăţi. şi anume:  Societăţile comerciale din agricultură care deţin în administrare zone cu terenuri permanent inundate şi concesionarea acestor terenuri. ale carei prevederi sunt dezvoltate de normele metodologice emise pentru aplicarea acesteia şi aprobate prin HG nr. dizolvarea şi lichidarea societăţilor care fac obiectul privatizării. Societăţile care urmeaza a fi privatizate în acest mod de către 39 . Procesul de privatizare este asumat. fuziunea şi divizarea. în principal de către Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (APAPS). vânzarea/închirierea de active.operarea în vederea devenirii de fonduri închise de investiţii. în numele statului. Legea reglementează diverse aspecte cu privire la privatizarea societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat. APAPS. Toate societăţile comerciale care deţin asemenea terenuri în administrare sunt privatizate de Ministerul Agriculturii. 88/1997. 99/1999 (“Legea Privatizării din 1999”) ulterior modificată. care fac excepţie de la cadrul legislativ general stabilit de Legea Privatizării din 1999. metodele de privatizare.

administrare şi privatizare Ministerului Turismului (51 astfel de societăţi). pentru cea mai mare parte a societăţilor comerciale la care statul deţine încă acţiuni. şi (iii) Comisii de privatizare multinstituţionale înfiinţate în mod special sub supravegherea directă a APAPS şi a Guvernului. 296/2000 aprobată şi modificată prin Legea nr. Urmatoarelor instituţii le-a fost încredinţat procesul de privatizare a anumitor societăţi pe baza unor decizii guvernamentale dedicate: .Anumite societăţi din industria apărării au fost transferate în mod special pentru reprezentare. administrare şi privatizare Ministerului Lucrărilor Publice.Ministerul Finanţelor Publice se stabilesc prin hotărâri de Guvern şi sunt considerate excepţii de la cadrul de privatizare general. următoarelor: Autoritatea pentru Privatizare şi Administrare a Participaţiunilor Statului (APAPS) APAPS a fost înfiinţată pe baza O. (ii) Ministerele de resort relevante pentru acele societăţi comerciale înfiinţate în urma transformării regiilor autonome şi pentru acele societăţi pentru care Guvernul însărcinează în mod special un astfel de minister cu atribuţii relevante.Anumite societăţi comerciale din industria turismului.G.Autorităţi de privatizare Legea privatizării din 1999 numeşte următoarele instituţii implicate în privatizare: (i) APAPS. pentru societăţile din sectorul bancar. ca instituţie de interes public funcţionând pe principii 40 . au fost transferate în mod special pentru reprezentare. administrare şi privatizare Ministerului Industriei şi Resurselor (şase astfel de societăţi comerciale). nr. Instituţii implicate în procesul de privatizare. 225/2001. cu excepţia societăţilor pentru care Guvernul însărcinează în mod special o instituţie diferită cu atribuţii asemănătoare. Dintre autorităţile mai sus menţionate vom prezenta pe scurt rolul şi responsabilităţile. prin decizii guvernamentale dedicate. . Transporturilor şi Construcţiilor Civile .Anumite societăţi comerciale din industria construcţiilor au fost transferate în mod special pentru reprezentare. prin decizii guvernamentale dedicate.

Lichidarea societăţilor care generează pierderi B. având dreptul de a mandata reprezentanţii săi în AGA să acţioneze pentru administrarea eficientă a societăţilor din portofoliul său. Pregăteşte strategia de privatizare (care urmează să fie aprobată de către Guvern). tehnologice. Restructurarea societăţilor prin fuziuni. vânzare de active şi conversiunea datoriilor în acţiuni. tehnice. şi a societăţilor unde statul are un interes. sunt următoarele:  Vânzarea către sectorul privat sau către societăţi în care participaţiunea statului este mai mică de 33%. Stabileşte metoda de privatizare pentru fiecare societate şi o modifica dacă este necesar. parţială sau totală. manageriale şi financiare pentru a creşte performanţele societăţii şi pentru reducerea datoriilor către bugetul statului sau alte datorii. cu personalitate juridică. Face toţi paşii necesari pentru vânzarea societăţilor din portofoliul său şi pentru aceasta: 1. 2. 3.  Acordarea de asistenţă ministerelor şi autorităţilor locale în procesul de privatizare. 41 . Principalele responsabilităţi ale APAPS pentru societăţile din portofoliul său.comerciale.  Controlul îndeplinirii obligaţiilor post-privatizare asumate de către cumpărători prin contractele de vânzare-cumpărare. divizări.  Administrarea. a societăţilor din portofoliu. prin metode prevazute de legea participaţiunilor statului în societăţi comerciale. prin reorganizarea Fondului Proprietăţii de Stat. luând măsuri pentru : 1. de la data înfiinţării. APAPS întreprinde următoarele activităţi principale: A. subordonată Guvernului României. ca şi prin închidere operaţională. în calitate de acţionar. 2. Pentru asigurarea implementării procesului de privatizare. Îşi exercita toate drepturile ce derivă din calitatea de acţionar a statului sau a autorităţii publice locale.  Restructurarea societăţilor comerciale şi acordarea de asistenţă financiară necesară modernizării acestora. Prepararea şi îndeplinirea măsurilor organizaţionale.

la valoarea de piaţă. în timp ce o societate mijlocie este considerată aceea care are un capital social între 10 şi 50 miliarde de lei. a acţiunilor şi părţilor sociale emise de către societăţile din portofoliu. mijlocii sau mari au fost decise de către APAPS. Pregăteşte dosarul de prezentare al societăţii. Întreprinde vânzarea. adresată publicului. Are dreptul de a angaja persoane fizice şi juridice pentru consultanţă specializată în vederea privatizării. Caracteristicile fiecarei metode de privatizare sunt: Oferta publică de acţiuni Oferta publică de acţiuni este oferta realizată de APAPS. Criteriile de clasificare pentru ca societăţile să fie calificate ca fiind mici. mijlocii şi mari a fost întreprinsă pe baza instrucţiunilor emise de echipa de management a FPS. 6. prospectul ofertei publice şi alte documente necesare în procesul de privatizare. 5. Clasificarea societăţilor comerciale în mici. pentru vânzarea acţiunilor pe care le deţine la o societate comercială. Activitatea APAPS se bazează pe principiul descentralizarii. prin prospectare pentru ofertă publică. Iniţiază sau aprobă vânzarea de active ale societăţilor din portofoliu. restructurării şi lichidării. şi care oferă 42 . 4. Publică lista societăţilor ce urmează să fie privatizate. În acest sens. raportul de evaluare. după cum urmează : o societate mică este considerată aceea care are un capital social mai mic de 10 miliarde de lei.3. Metode de privatizare Legea Privatizării din 1999 prevedea următoarele metode de privatizare: (i) (ii) (iii) (iv) (v) (vi) Oferta publică de acţiuni Metode de vânzare specifice pieţelor de capital Negociere Licitaţii cu strigare sau licitaţii cu ofertă în plic Certificate de depozit emise de bănci de investiţii pe piaţa de capital internaţională Orice combinaţie a metodelor amintitie mai sus. societăţile mici şi mijlocii pot fi privatizate de către sucursalele regionale APAPS. C.

Metode de vânzare specifice pieţelor de capital Aceste metode de vânzare specifice pieţelor de capital se supun legislaţiei general aplicabile cu privire la pieţele de capital şi operatorii acestora. şi în conformitate cu reguli speciale corespunzatoare pieţei respective. Această ofertă publică de acţiuni face subiectul unei autorizări prealabile din partea CNVM şi se realizează prin operatori intermediari autorizati (brokeri). mai mult de 5% din capitalul social al unei societăţi comerciale tranzacţionate. în condiiţiile contactării unui număr maxim de 100 persoane. Următoarele metode de tranzacţionare pot fi în principal utilizate: .Vânzare prin plasament privat secundar: O vânzare prin plasament privat secundar este o propunere făcută de APAPS de a vinde acţiuni pe care le deţine la o societate către un număr maxim de 35 investitori sofisticaţi.posibilităţi egale pentru ca cel puţin 100 de persoane nedeterminate să aibă acces la aceste informaţii. Această metodă de tranzacţionare poate fi utilizată în cazul în care oferta APAPS se referă la cel mult 5% din capitalul social. În acest caz. stabilite în prealabil pe anumite criterii. -Licitaţii electronice pe piaţa de capital: O licitaţie electronică pe piaţa de capital este o vânzare de acţiuni reprezentând. autorizată de CNVM şi iniţiată de către un cumpărător. de regulă. Negocierea 43 . la fel ca orice alt acţionar al societăţii pentru ale cărei acţiuni se face ofertă publică de cumpărare.Vânzarea la ordin : O vânzare la ordin este o propunere formulată de APAPS de a vinde acţiunile deţinute de aceasta la o societate. Acest plasament privat secundar este realizat în baza regulamentelor şi recomandărilor stabilite de CNVM. . iar societatea ale carei acţiuni sunt oferite la vânzare este o societate tranzacţionată la bursă. Legii Bursei şi altor reglementări emise de CNVM. APAPS subscrie spre vânzare pachetul său de acţiuni respectând termenii şi condiţiile ofertei publice de cumpărare a cumpărătorului. . Tranzacţia este realizată la cel mai bun preţ oferit pe piaţă.Vânzarea ca răspuns la o ofertă de cumpărare: O vânzare ca răspuns la o ofertă de cumpărare este o ofertă formulată de APAPS ca răspuns la o ofertă publică de cumpărare.

etc. modul de achiziţie a documentaţiei de licitaţie. posibilitatea de a realiza propriul due-diligence. şi aceasta a obţinut mai puţin de 50% din punctajul maxim determinat pe baza unei grile de punctaj prezentată în avans de APAPS. Anunţurile de vânzare trebuie să conţină detalii despre toate documentele care trebuie depuse împreună cu oferta. Licitaţia cu strigare şi licitaţia cu Ofertă în plic închis O vânzare printr-o licitaţie se întreprinde atunci cand vânzarea se bazează pe o ofertă de vânzare irevocabilă. Vânzarea printr-o licitaţie cu strigare este bazată integral pe preţul cel mai bun oferit. 44 . instrucţiuni de depunere a ofertei. etc. sau cu preţul pe acţiune determinat pe baza evaluării societăţii. Vânzarea prin licitaţie în plicuri sigilate se bazează pe o grilă de evaluare care ia în considerare mai multe criterii decât simplul preţ pe acţiune. oferte non angajatoare (dacă este cazul). În toate cazurile. grila de punctaj.O vânzare prin negociere este utilizată atunci cand APAPS se adresează investitorilor strategici. de asemenea. O vânzare prin negociere se poate. a fost depusă o singură ofertă. printr-un anunţ de vânzare. termenul limită de depunere a ofertelor. Ofertantul care înregistrează cel mai mare punctaj este câştigătorul licitaţiei. ponderea fiecărui criteriu de evaluare. pentru protecţia mediului. propunerea financiară va specifica distinct preţul pentru acţiuni şi angajamentul potenţialului cumpărător de a face investiţii pentru dezvoltarea societăţii. împreună cu o invitaţie pentru ofertă. realiza cand în urma unei licitaţii cu ofertă în plic. APAPS mai poate solicita potenţialilor cumpărători să depună o garanţie de participare împreună cu oferta acestora. etc. şi opţional. Documentele de licitaţie trebuie să cuprindă cel puţin un dosar de prezentare al societăţii (un Memorandum de informare). Conform legii. Preţul de pornire al licitaţiei este egal cu valoarea nominală a acţiunilor. Pentru participarea la negocieri. proiectul contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni. pentru protecţia muncii. ofertele finale trebuie să conţină două componente distincte în plic sigilat: Oferta tehnică şi Oferta financiară.

Aceste date şi informaţii acoperă toate aspectele cu privire la activitatea societăţii. contracte de administrare ale activelor. destinaţie. amplasare.Clădirile importante – amplasare. . în general.Drepturi de proprietate intelectuală pe care le deţine sociatatea. . financiar sau legal. 45 . valoare contabilă.Investiţii în curs – descriere scurtă. economic.Teren – suprafaţă.Dosarul de Prezentare a Societăţii Dosarul de Prezentare a Societăţii este menit să asigure potenţialilor investitori posibilitatea de a cunoaşte principalele informaţii şi date despre societatea supusă privatizării.Ipotecarea proprietăţilor imobiliare şi activele gajate. forma legală. (c) Informaţii despre situaţia financiară a societăţii: bilanţul contabil simplificat întocmit pe baza balanţei pe anul anterior şi a ultimei balanţe de verificare.Situaţia activelor închiriate. destinaţie. situaţie juridică. precum şi active aflate în proprietate sub litigii. suprafaţă. vechime. numărul de inregistrare la Registrul Comerţului. contul de profit şi pierderi la sfârşitul anului anterior şi pe semestrul anterior al anului în curs.Cazuri de litigii de peste 500 milioane lei (la nivelul anului 1999) defalcate pe tipuri – în care societatea este reclamant şi reclamat. asocieri şi contracte de leasing. numărul şi structura personalului. numărul acţiunilor în circulaţie şi valoarea lor nominală. termenul estimat pentru începerea investiţiilor. birouri subordonate. codul fiscal. . . structura acţionariatului. sediul şi. . dacă este cazul. valoare contabilă netă. valoarea netă a activului la data la care Dosarul de Prezentare a Societăţii a fost întocmit.Participaţiuni la alte societăţi – nume şi număr de înregistrare la Registrul Comerţului ale acestor societăţi. situaţie juridică. capitalul social. . Legea Privatizării din 1999 prevede că. obiectul de activitate. (b) informaţii privind patrimoniul societăţii. cu referire în special la: . valoare totală. din punct de vedere tehnic. . pachet de acţiuni deţinut. adresa. un Dosar de Prezentare al unei societăţi cuprinde următoarele: (a) informaţii generale despre societate: nume. active cu alte ipoteci.

Conţinutul Dosarului de Prezentare a Societăţii poate varia de la caz la caz.când APAPS ofera la vânzare mai puţin de 15% din capitalul social al unei societăţi. dacă APAPS consideră că tranzacţia nu este atât de importantă pentru a îintocmi un dosar de prezentare. însă nu se limiteaza la. Dosarul de Prezentare a unei Societăţi nu se va întocmi în următoarele cazuri: . şi . Aceste informaţii confidenţiale pot include. informaţii şi clauze din acordurile şi contractele comerciale. depinzând de specificul fiecarei societăţi în parte şi de metoda de privatizare stabilită pentru aceasta. în termen de două zile. dosarul de prezentare al societăţii trebuie să fie întocmit în conformitate cu cerinţele legislaţiei specifice aplicabile pieţelor de capital. gratuit sau contra unei plăţi. În cazul societăţilor care urmează a fi privatizate prin ofertă publică sau altă metodă specifică pieţelor de capital. conform deciziei APAPS.(d) Obligaţiile de mediu ale societăţii conform auditului de mediu realizat de autoritatea de mediu. orice acţiune. Administratorii societăţii care urmează a fi privatizată au obligaţia de a notifica către APAPS. Informaţiile şi datele confidenţiale ale societăţii care urmează a fi privatizată nu vor fi furnizate decât cu consimţământul prealabil scris al persoanei faţă de care a fost asumată această obligaţie.când APAPS vinde acţiunile unei societăţi către acţionarii existenţi ai acestei societăţi. şi va fi continuu actualizat până cu 8 zile înainte de data depunerii ofertelor. Dosarul de Prezentare a Societăţii trebuie să fie transmis potenţialilor investitori la cererea acestora. act sau fapt de natură să modifice informaţiile prezentate în acest dosar. şi potenţiale surse de obligaţii de mediu. Vânzarea/ închirierea activelor societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat 46 .

deasemenea. etc. Închiriatorul poate cumpăra. condiţiile de participare la licitaţie. ca urmare a transmiterii dreptului de proprietate asupra pachetului de acţiuni oferit la vânzare. mai detaliate. Societatea trebuie să publice un anunţ în presă privind oferta de vânzare. pentru alte cazuri. depăşeşte 50% din valoarea contabilă a tuturor activelor societăţii la data la care oferta de vânzare a fost făcută. Vânzarea activelor este realizată prin licitaţie cu strigare. condiţiile în care potenţialul cumpărător işi poate efectua duediligence. Bilanţurile de mediu nivel I şi II sunt întocmite numai de către experţi de mediu autorizaţi. şi numai cu aprobarea prealabilă a APAPS. şi poate fi mai mare sau egal cu valoarea contabilă a activelor oferite la vânzare. ferme. aceasta trebuie să întocmească un bilanţ de mediu. cum ar fi unităţi de producţie. în cazul vânzării activelor. toate acestea sunt realizate de societate. Preţul de ofertă reprezintă startul licitaţiei. În cazul în care autoritatea de mediu decide că nu există informaţii suficiente pentru clarificarea obligaţiilor de mediu. iar licitaţia este câştigată de cumpărătorul care oferă cel mai mare preţ. sau (ii) de către Consiliul de administraţie. individuală sau cumulată. 47 . restaurante. potenţialul cumpărător ar dobandi controlul asupra societăţii. Acest bilanţ de mediu trebuie să fie supus spre avizare unei autorităţi de mediu competente. inclus în contractul de închiriere. magazine. Obligaţii de mediu În cazul în care. Vânzarea acestor active este aprobată de: (i) adunarea generală a acţionarilor societăţii dacă valoarea contabilă a activelor care urmează a fi vândute. activul închiriat prin plata preţului de vânzare-cumpărare. Legea defineşte activele ca fiind bunuri sau ansambluri de bunuri care pot fi organizate şi care pot funcţiona separat şi independent de restul activităţii societăţii. închiriate cu opţiune de vânzare irevocabilă pentru închiriator.Legea Privatizării din 1999 prevede posibilitatea societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat de a vinde sau închiria active aflate în proprietatea lor. pe întreaga durată a contractului de închiriere. condiţiile de obţinere a dosarului de prezentare. Activele pot fi. dacă Actul Constitutiv al societăţii nu prevede altfel. aceasta poate solicita întocmirea unor bilanţuri de mediu suplimentare. etc. sau chiar mai mic.

această prevedere este aplicabilă de la caz la caz. Datoriile care fac obiectul prevederilor acestei Ordonanţe de 48 . autoritatea de mediu competentă stabileşte obligaţiile de mediu care vor fi asumate de societatea care urmează a fi privatizată. care au obligaţii scadente către stat în urma împrumuturilor garantate de stat pentru care garanţia emisa de Ministerul Finanţelor Publice a fost executată. inclusiv penalităţi aferente sau majorări de intarziere a plăţii. Restructurarea datoriilor bugetare Legea Privatizării din 1999 prevede posibilitatea restructurării datoriilor bugetare ale societăţilor în timpul procesului de privatizare. Valoarea facilităţilor de plată care sunt garantate urmează să fie inclusă în certificatul de obligaţii bugetare emis pentru societatea aflată în proces de privatizare. pot reglementa aceste datorii prin conversia lor în acţiuni. datorate bugetului de stat. şi programul de conformare: identifică de asemenea potenţialele surse de răspundere în caz de pagube aduse sănătăţii umane. contribuţii. Legea Privatizării din 1999 defineşte datoriile bugetare ca fiind obligaţii rezultate din taxe. (iii) anularea sau reducerea taxelor şi impozitelor. şi (iv) anularea sau reducerea majorării întârzierii de plată. precum şi dobânzi la credite garantate de stat. Restructurarea datoriilor bugetare poate fi reprezentată de unul sau mai multe din următoarele cazuri: (i) amânarea sau reeşalonarea taxelor. impozitelor. sau alte venituri bugetare. (ii) amânarea sau reeşalonarea majorărilor de întârziere a plăţii. Aceleaşi clauze se aplică şi în cazul unei vânzări de active care fac parte din patrimoniul unei societăţi a carei activitate este calificată ca având un impact negativ asupra mediului.Conform bilanţului(urilor) de mediu. conform prevederilor legii. indiferent de structura acţionariatului lor. Astfel de restructurări de datorii sunt garantate de Guvern. bunurilor sau mediului de către activitatea societăţii. acolo unde se consideră că este necesară. Bineînţeles. Conversia în acţiuni a datoriilor către stat Ordonanţa de Guvern 62/2001 prevede ca societăţile comerciale. la propunerile instituţiei implicate în privatizare si aprobate de Ministerul Finanţelor Publice şi/sau de alte autorităţi care au bugete speciale în administrare. sau a altor obligaţii bugetare. conform legislaţiei în cauză. bugetului asigurărilor sociale. impozite. Aceste obligaţii de mediu care urmează a fi asumate de către societate trebuie să fie incluse şi dezvaluite de APAPS în dosarul de prezentare/prospectul societăţii. bugetelor locale şi bugetelor fondurilor speciale.

2. creditorului. fiind determinate. a reuşit să depăşească numeroasele determinări interne şi externe şi să treacă peste dificultăţile generate de introducerea noului. România. 49 . în timp ce societăţile comerciale pentru care această metodă de reglementare a datoriei este permisă sunt hotărâte de Guvern prin Hotărâri de Guvern. precum şi penalităţi şi alte sume referitoare la plăţi întârziate. de nivelul de pregătire al specialiştilor. integrată şi „multilateral dezvoltată”. de gradul de centralizare. de remanenţa vechiului sistem politic. începuturile tranziţiei de la economia centralizată de stat la economia de piaţă au fost caracterizate prin numeroase căutări ale unor noi modele sau încercări de adaptare la condiţiile interne specifice a celor aplicate cu succes de ţările dezvoltate. prin cele două direcţii de bază . Ordonanţa de Guvern stabileşte cadrul legal general al mecanismului de conversie. Pentru societăţile la care această metodă este permisă. procesul de conversiune începe prin cererea Ministerului Finanţelor Publice către administratorul (administratorii) fiecarei societăţi de a convoca Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor. Rezultatele privatizării în România În fostele ţări socialiste.formarea de noi agenţi economici ca acţionari privaţi şi privatizarea celor aflaţi în „proprietate colectivă”. Modalităţile adoptate şi ritmul de derulare a procesului de restructurare a proprietăţii diferă de la o ţară la alta.Guvern acoperă atât plăţile referitoare în principal la împrumuturi făcute de Ministerul Finanţelor Publice. de nivelul de înţelegere şi interesele proprii populaţiei. caracterizată de o economie puternic centralizată. APAPS va depune toate eforturile pentru a recupera suma datoriilor ce au făcut subiectul conversiunii prin vânzarea acţiunilor emise în urma procesului de conversiune. Acţiunile emise ca rezultat al creşterii capitalului social urmează să fie emise pe numele Ministerului Finanţelor Publice şi vor fi imediat transferarate de minister către APAPS. în principal. cuprinzând aproape toate domeniile de activitate. care va hotărî asupra creşterii capitalului social al societăţii prin conversiunea datoriilor în acţiuni. astăzi activitatea agenţilor privaţi contribuind majoritar la formarea şi dezvoltarea Produsului Intern Brut.3. ca garant. Caracter de generalizare a avut principiul fundamental asumat. de la tradiţionala viticultură la cea mai sofisticată industrie microelectronică. potrivit căruia prioritară pentru reducerea rolului statului în economie devine formarea proprietăţii private.

lei.55 mld. s-au concretizat în 10. Evoluţia capitalului social privatizat pe ani.319.. din care capitalul social aferent societăţilor comerciale mari şi foarte mari a fost de 32. au fost în cheiate 866 contracte de vânzare cumpărare acţiuni. şi 4.4.39 mld. cu un capital social vândut de 34.578. pe ţări şi pe contracte monitorizate post-privatizare. lei. din care capitalul social aferent societăţilor comerciale mari şi foarte mari este de 41. este prezentată în următoarele trei figuri (4.): 50 . 4. pe perioadele mari de guvernare Evidenţierea capitalului social privatizat aferent societăţilor comerciale mari şi a capitalului social vândut către investitorii străini.1. pe perioadele mari de guvernare este prezentată în figura 4.3.: Fig.2.63 mld.189.Rezultatele obţinute în privatizare în perioadă decembrie 1992 – aprilie 2004.702 contracte de vânzare-cumpărare acţiuni încheiate. cu un capital social vândut de 55.46 lei. Evoluţia capitalului social privatizat pe ani.336.1. Lei . 4. În perioadă 2001 – aprilie 2004.

2. 4.2004 51 .3 Evoluţia capitalului social privatizat comparativ 1993 . Repartiţia contractelor cu investitori străini Fig. 4.Fig.

4 Situaţia repartizării globale a contractelor monitorizate (30.6% din valoarea totală a capitalului social vândut către investitorii străini. reprezintă peste jumătate din totalul capitalului social vândut în perioadă dec. • valoarea capitalului social vândut în perioada 2001 – aprilie 2004.9 ori mai mare decât cea din perioada 1997 – 2000 şi reprezintă 82.9 ori mai mare decât valoarea capitalului social vândut în perioadă 1997 .11 ori mai mare decât media lunară obţinută în întreaga perioadă de privatizare şi de 2.2004) Din compararea informaţiilor de mai sus se pot formula următoarele concluzii: • valoarea capitalului social vândut în fiecare din anii 2001-2003 depăşeşte maximul anual din perioadele anterioare.Fig.04.2000. 1992 – aprilie 2004. este de 1.2000. 4. Analiza rezultatelor înregistrate în privatizarea şi restructurarea societăţilor comerciale din portofoliu evidenţiază şi modul în care a fost condus procesul în condiţiile diverselor programe de guvernare: 52 . • media lunară a capitalului social vândut în perioadă 2001 – aprilie 2004 este de 2.29 ori mai mare decât cea din perioadă 1997 . • valoarea capitalului social privatizat cu investitori străini în perioada 2001 – aprilie 2004 este de 4. • valoarea capitalului social vândut în perioadă 2001 – aprilie 2004.

transporturile. garanţii minime pentru respectarea angajamentelor asumate de cumpărători. cu potenţial de profitabilitate şi o dinamică a dezvoltării mai susţinută – comerţul. în care APAPS avea calitatea de reclamant şi rezilierea a 1. evidenţiază în numeroase cazuri evoluţii nefavorabile. specifice schimbării: .în absenţa unei gândiri strategice şi a unei coordonări de specialitate eficientă a structurilor descentralizate. prelucrarea lemnului.strategiile de privatizare au avut caracter pur teoretic şi formal. pentru anul 2000.financiari ai societăţilor comerciale privatizate la care se monitorizează contractele de vânzare – cumpărare acţiuni. industria textilă şi confecţii. prin prisma evoluţiei principalilor indicatori economico . descreşterea activităţii până la intrarea în lichidare judiciară a 240 societăţi privatizate. aprobare în iulie 1998. ceea ce a condus la apariţia ulterioară a unui număr impresionant de litigii. rămânând la stadiul de bune intenţii (de altfel strategiile au fost aprobate de Guvern mult după realizarea obiectivelor. în primă fază. s-a vândut în orice condiţii fără a se stabili prin contractele încheiate clauze clare privind funcţionarea în continuare a respectivei societăţi comerciale. în anul 1997 s-a modificat întreg cadrul legislativ. pentru anul 1998.000 de contracte încheiate. s-a urmărit corectarea greşelilor anterioare: . • în perioada 1997 – 2000. .s-au întreprins acţiuni de anvergură pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri.sub aşa-zisa mască a „accelerării privatizării”.evaluarea efectelor privatizării. . aprobarea a venit abia în octombrie 2000). . pentru anul 1999. cu atractivitate mai mare pentru investitori. iniţierea unor activităţi de marketing şi comunicare pentru identificarea şi 53 . industria locală şi serviciile de interes local. cât şi asupra altor agenţi economici cu care se aflau în relaţii contractuale (prin „noduri” se înţeleg agenţii economici care acoperă cumulat 80% din cifra de afaceri a sistemului naţional de companii). turismul. sectoarele cu puţine probleme structurale. aprobare în iulie 1999. • în perioada 2001 – 2004. . industria alimentară. ex. atât asupra sectorului propriu de activitate. construcţiile şi materialele de construcţii. respectiv societăţilor comerciale cu influenţă mare. agricultura.au fost abordate.s-a acordat atenţie „nodurilor sistemului industrial”. s-a practicat un management cu strategii. specific şi conex privatizării.• în perioada 1992 – 1996. s-a practicat managementul „entuziasmului”: . producându-se numeroase confuzii si necorelări care au condus la reducerea ritmului şi chiar stagnarea procesului.

s-au datort: societăţilor comerciale neprivatizabile (în curs de lichidare voluntară. • industria construcţiilor metalice şi a produselor metalice – 97.9%. • industria pielăriei şi încălţămintei – 100% şi respectiv 99.8%. Procentele rămase de privatizat. societăţilor comerciale de privatizat prin tranzacţii speciale (institutele de cercetare dezvoltare.4% şi respectiv 62.8%. • industria de maşini şi aparate electrice – 97.8%. referitoare la numărul societăţilor comerciale.1% şi respectiv 99.s-au aplicat strategii de privatizare pentru societăţi sau grupuri de societăţi comerciale mari.5%. fie s-a încercat în mai multe rânduri oferirea la vânzare şi privatizarea a eşuat. 54 . societăţilor în transfer sau a celor care au fost propuse a deveni institute naţionale. . consolidarea controlului asupra modului în care sunt realizate obligaţiile asumate de investitori. respectiv trecerea în sectorul privat a unui capital social reprezentând 61.4%. blănuri şi piele – 97. • industria mijloacelor de transport rutier – 97.9% şi respectiv 93. • industria de prelucrare a ţiţeiului.8%. • industria de prelucrare a cauciucului şi a maselor plastice – 91. Dintre sectoarele de activitate cu grad ridicat de privatizare în 2004.1% şi respectiv 97. societăţile de informatică). hârtiei şi cartonului – 100% din numărul de societăţi comerciale şi 98.5% şi respectiv 97. societăţilor la care Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului deţinea acţiunea nominativă de control. . pe această bază. reorganizare judiciară şi faliment). • recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile – 98. poligrafie şi reproduceri înregistrate pe suporţi – 98.1% şi respectiv 99. societăţile comerciale din metalurgie). privatizarea societăţilor comerciale mari şi foarte mari din portofoliu.4%.5% din valoarea capitalul social gestionat de Stat.4%.s-a realizat. • industria confecţiilor din textile. prin contractele de vânzare-cumpărare de acţiuni.0% şi respectiv 85.5%. şi respectiv 95. • producţia de mobilier şi alte activităţi neclasificate – 98. • edituri.8%. cocsificarea cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari – 100% şi respectiv 98.6%.5% din capitalul social privatizat în întreaga perioadă 1992 – 2004. • industria chimică şi a fibrelor sintetice şi artificiale – 96.2%. se remarcă: • industria celulozei.atragerea potenţialilor investitori din ţară şi străinătate. neatractive.7% şi respectiv 97. pentru care fie nu a existat voinţa de privatizare din partea vechilor guverne (ex.7% şi respectiv 86. • industria altor produse din minerale nemetalice – 97.

In ceea ce priveşte capitalul social privatizat, diferenţele se datorează şi unor pachete de acţiuni foarte mici pe care le deţinea Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului la societăţile comerciale privatizate deja, rezultate din majorarea ulterioară a capitalului social al respectivelor societăţi, ca urmare a obţinerii certificatelor de proprietate asupra terenurilor. Pentru perioada ianuarie 2001 - aprilie 2004, bilanţul privatizărilor realizate de APAPS a fost de 611 societăţi comerciale, din care 306 cu capital majoritar de stat. Valoarea capitalului social vândut aferent celor 611 societăţi comerciale este de 34.189,63 mld. lei (circa 1082 mil. Euro), din care aferent societăţilor comerciale mari o valoare de 32319,44 mld. lei. Eforturile au fost direcţionate spre privatizarea societăţilor comerciale mari şi foarte mari, care prejudiciau, în mod semnificativ, economia naţională, majoritatea fiind incluse în programele PSAL I şi PSAL II (programe de împrumut pentru ajustare structurală). Succesul privatizărilor finalizate în cadrul Programului PSAL I rezultă şi din următoarele considerente: • valoarea totală a tranzacţiilor a fost de 918,2 mil. Euro, faţă de un capital social vândut de 453,3 mil. Euro; • obligaţiile asumate prin contractele de vânzare–cumpărare acţiuni: - investiţii tehnologice – 526,3 mil. Euro; - investiţii de mediu – 168,6 mil. Euro; • capital de lucru – 156,5 mil. Euro; • numărul total al angajaţilor preluaţi prin contracte – 74.430. Dintre cele mai semnificative societăţi comerciale privatizate, se remarcă: SIDEX Galaţi, ALRO Slatina, ALPROM Slatina, ELSID Titu, ROTEC Buzău, CORD Buzău, ARGEŞANA Piteşti, FABRICA DE SCULE Râşnov, ŞANTIERUL NAVAL Constanţa, SUBANSAMBLE AUTO Sf. Gheorghe, UZUC Ploieşti, PETROUTILAJ Câmpină, VIROMET Victoria, UZINELE SODICE Govora, COST Târgovişte, VULCAN Bucureşti, NICOLINA Iaşi, BIOSIN Calafat, ROFEP Urziceni, IUG Craiova, INDUSTRIA SÂRMEI Câmpia Turzii, CORAPET Corabia, MECANICA Mârşa, NITRAMONIA Făgăraş, URBIS ARMĂTURI SANITARE Bucureşti, TIMPURI NOI Bucureşti, ARO Câmpulung, MOLDOSIN Vaslui, BICAPA Târnăveni, UCM Reşiţa, ENERGOUTILAJ Bucureşti, UMUC Bucureşti, HIPERION Stei, URB RULMENŢI Suceava, TUB INOX Bucureşti, HELITUBE Bucureşti, PREMAGRO Oradea, HART Miercurea Ciuc, COMEFIN Costeşti - Argeş.

55

În perioada 2001 – aprilie 2004 au fost intensificate eforturile pentru privatizarea prin forţe proprii a societăţilor comerciale la care APAPS era acţionar majoritar, precum şi pentru vânzarea pe piaţa de capital a pachetelor reziduale de acţiuni, operaţiune care sa desfăşurat in conformitate cu prevederile care guvernează piaţă de capital şi legislaţia privatizării. Dintre numeroasele societăţi comerciale mari privatizate prin efort propriu, se numără: PETROVEST Borş, DURĂU Durău, REMPES Deva, MEFIN Sinaia, MAT Craiova, LETEA Bacău, IASITEX Iaşi, ICMUG Giurgiu, RETROM Paşcani, TEPRO Iaşi, CHIMCOMPLEX Borzeşti, FORMIN Caransebeş, OLTPLAST Drăgăşani, CONSIRD Târgovişte, SKI ALPIN Sinaia, IPRS Băneasa, MOLDOVA TRICOTAJE Iaşi, METALURGICA Reghin, ÎNFRĂŢIREA Oradea, POLIROM Roman, GALENUS Mare, DERMATINA Timişoara, PETROTUB Roman, PROMEX Brăila, TUFON Craiova, ABROM Bârlad, GEROM Buzău, ARIS Arad, ASTRA Bucureşti, ROSTRAMO Tg. Jiu, MAŞINI UNELTE SI MECANIZĂRI UTB Braşov, TREMAG Tulcea, RODIPET Bucureşti, OLTUL Sf. Gheorghe, IMUM Medgidia, CICALEX Alexandria, ICPPAM Baloteşti, S.N. TUTUNUL ROMÂNESC. Toate aceste rezultate au fost reflectate şi în RAPORTUL DE ŢARĂ AL COMISIEI EUROPENE PRIVIND ROMÂNIA (2004) din care câteva fragmente sunt edificatoare [21]: „Sectorul privat a continuat să crească, chiar dacă ponderea societăţilor mari cu capital de stat rămâne ridicată. Cu o medie de 65,2% pentru perioada în discuţie, contribuţia sectorului privat la formarea PIB a crescut constant, culminând cu o creştere de 8.5%, ajungând la 69,1% in 2003. Contribuţia sectorului de stat la formarea PIB a scăzut, în parte datorită privatizării şi datorită faptului că multe dintre societăţile comerciale de stat generează pierderi şi de aceea nu se poate vorbi de o valoare adăugată, ci dimpotrivă. În 2002, pentru prima dată de la începutul tranziţiei, ponderea capitalului privat din economie a depăşit-o pe cea a capitalului de stat. La jumătatea lui 2003 ponderea capitalului (majoritar) de stat reprezenta 56,4% din capitalul total. Nivelul locurilor de muncă în sectorul privat a crescut de la 57% din numărul total de angajaţi în 1997 la 76.3% in 2003, reflectând faptul că în această perioadă numărul locurilor de muncă din sectorul societăţilor de stat şi din administraţia publică a scăzut de la 4,8 milioane la 2,2 milioane. În domeniul agricol, entităţile private au generat aproape 99% din valoarea adăugată, în timp ce 96,3% din teren este deţinut în sectorul privat. Procesul de retrocedare a terenurilor a continuat. Titlurile de proprietate au fost emise pentru 94,2% din terenurile retrocedate. Acest lucru a contribuit la creşterea vânzărilor de teren şi a permis concentrarea de loturi mai mici prin leasing.”

56

Privatizarea societăţilor comerciale a fost accelerată în mod considerabil, dar agenda de activităţi a autorităţilor nu a fost îndeplinită în totalitate. Ritmul extrem de lent al privatizărilor de până în anul 2001 a reflectat atractivitatea limitată a multor societăţi precum şi eşecul în a depăşi rezistenţa socială şi politică împotriva privatizării. Din această cauză, iniţial eforturile de privatizare au fost concentrate pe întreprinderi mici şi mijlocii. Din 2001, privatizarea întreprinderilor mai mari a fost din ce în ce mai rapidă, atât în ceea ce priveşte numărul de societăţi cât şi capitalul social vândut. Numărul total de societăţi comerciale aflate în proprietatea statului a scăzut de la 1.673 la sfârşitul lui 2001, la 1.187 la jumătatea lui 2004, din care aproape 90% aparţineau agenţiei de privatizare, iar restul, diverselor ministere. Din iulie 2003 până la sfârşitul lui iunie 2004, agenţia de privatizare a vândut 296 de societăţi comerciale, reprezentând aproximativ 30% din totalul capitalului social vândut din 1992. Acest lucru a fost în mare parte datorat vânzării a 65 de societăţi foarte mari. Agenţia şi-a încheiat activitatea în aprilie 2004 şi a transferat portofoliul rezidual de societăţi către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). AVAS mai avea în portofoliu, conform Raportului pe anul 2006, 447 societăţi comerciale privatizabile cu un capital social de 4.454.600 mii RON, din care statul deţinea 594.900 mii RON [45]. Dintre acestea, la 62 statul era acţionar majoritar. Restructurarea societăţilor comerciale în care AVAS era acţionarul majoritar Activitatea s-a concretizat prin analizarea a peste 150 societăţi comerciale, care erau într-o situaţie financiară critică, pe baza datelor de bilanţ depuse de acestea la Ministerul Finanţelor Publice. Au fost selectaţi agenţii economici care înregistrau pierderi, un volum mare de plăţi restante şi lipsa lichidităţilor. În urma analizei, a fost selectat, în prima fază, un număr de 44 de societăţi comerciale pentru care a fost propusă măsura de restructurare/lichidare: 5 societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, la care se aplică măsuri de restructurare (vânzări de active, disponibilizări de personal, reorganizarea unor activităţi): SC Abrom Bârlad, SC Famos Suceava, SC Menarom Galaţi, SC Nicolina Iaşi, SC Terom Iaşi); 23 societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, la care urmează a fi argumentată şi aplicată măsura de lichidare; 16 societăţi comeciale cu capital minoritar de stat care urmează a fi lichidate cu sprijinul ANAF. În afara celor 150 de societăţi analizate, au mai fost iniţiate proceduri de lichidare în conformitate cu Legea nr. 85/2006, pentru alte 21 societăţi comerciale: Angred Baia
57

Pe piaţă de capital au fost privatizate 25 de companii.476 societăţi privatizate. Activitatea de monitorizare contracte postprivatizare constă în : • urmărirea respectării clauzei privind investiţiile la 1. Altec Tecuci. orice combinaţii ale metodelor prevăzute anterior. Transtera Botoşani. • având în vedere că societăţile prevăzute a fi vândute prin metode specifice pieţei de capital au fost listate pe BVB.Mare. vânzarea ca răspuns la o ofertă de cumpărare/preluare. Agromec Siret.652 de societăţi. întrucât acestea au avut obligaţia să respecte regulile de transparenţă emise de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM). Din practica vânzării prin metode specifice pieţei de capital au rezultat următoarele avantaje: • s-a asigurat transparenţa absolută în procesul de privatizare. Metodele specificate în legislaţia de privatizare în vigoare în 2006 pentru vânzarea acţiunilor pe piaţa de capital sunt următoarele: oferta publică secundară de vânzare.687 contracte. În 2006. licitaţia electronică pe BVB. Agromec Căteasca. • urmărirea respectării clauzei privind obiectivele de mediu la 2. Agroserv Universal Grădinari. au fost încheiate 36 de contracte de vânzare-cumpărare de acţiuni prin negociere şi licitaţie. Prodplant Bucureşti. accesul investitorilor la informaţiile despre societăţile emitente s-a realizat relativ uşor.007 contracte. • s-a asigurat participarea la procesul de privatizare a unui număr cât mai mare de investitori. AVAS avea în monitorizare postprivatizare 5. Colorom Codlea. au fost monitorizate 10. În perioadă 1992-2006.276 contracte de privatizare pentru un număr de 4. Luca Suinprod Braşov. BAT Buzău. Vagmar Craiova.899 contracte de vânzare cumpărare de acţiuni pentru un număr de 7. Bachus Buzau. IUG Reşiţa. Somvetra Gherla. vânzarea la ordin . Fetrans Bucureşti. Agromec Moara Grecilor. Tot în cursul anului 2006 s-a finalizat privatizarea BCR. • s-a asigurat decontarea imediată a sumelor rezultate din vânzări prin sistemele specifice pieţei de capital. metode de vânzare specifice pieţei de capital. • 24 contracte pentru vânzare-cumpărare de pachete minoritare de acţiuni (pentru o astfel de societate comercială. Conforest Braşov. Oltplast Drăgăşani. dintre care: • 12 contracte pentru vânzare-cumpărare pachete majoritare de acţiuni. 58 . privatizarea s-a realizat în etape care s-au finalizat prin mai multe contracte de vânzare-cumpărare de acţiuni). La sfârşitul anului 2006. Flora Bistriţa. Turol Olteniţa. Fortop Topliţa.

024 contracte. ca pârghie de stopare a creşterii cotaţiilor la pompă [19]. Lansarea la privatizare a avut în vedere parcurgerea unor etape procedurale specifice pregătirii fiecărei societăţi pentru privatizare. păstrarea arhivei. Un caz controversat în privatizarea din România îl reprezintă aprobarea data de Guvern şi Parlament în privatizarea Petrom. păstrarea obiectului principal de activitate. etc.• urmărirea modului de îndeplinire a clauzelor privind dobândirea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului la 2.I) în industrie. să aplici mecanismele de selecţie şi să obţii un câştigator pe măsura aşteptărilor. care mai întâi de toate trebuie să servească ţării şi ca intr-o afacere corectă pentru ambele părti. 3.S. Totuşi. să satisfacă şi necesităţile investitorului. • urmărirea modului de respectare a angajamentului privind imobilizarea (gajarea) acţiunilor cumpărate de la AVAS în favoarea vânzătorului. până la încheierea obligaţiilor contractuale de către cumpărători la 2. păstrarea numărului de salariaţi. care a rezultat în finalul selecţiilor pentru negocierea contracului de privatizare ca fiind OMV (Austria).P. la care se adaugă 41 de societăţi comerciale transferate de la Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării (O. Mai departe trebuie să treci printr-un filtru multiplu. cum ar fi: • realizarea Rapoartelor de evaluare. nu este îndeajuns ca intr-o privatizare să alegi metoda corect. în portofoliul AVAS au fost 63 de societãti comerciale privatizabile. taxe suplimentare pe producţie şi folosirea ţiţeiului Românesc. • emiterea avizelor de mediu pentru privatizare.). contractul Petrom a blocat partea Română să poată percepe majorări ale redevenţelor. s-a ţinut cont de necesitatea unui partener investiţional puternic. • angajarea de servicii de consultanţă pentru privatizare în cazul unor societăţi comerciale cu situaţii deosebite (ex: ANTIBIOTICE).P. • urmărirea modului de respectare a obligaţiilor privind vânzarea restricţionată a activelor şi terenurilor societăţii la 1. contractul de privatizare. • realizarea de către societăţi a dosarelor de privatizare. Strategia de a privatiza în acest caz a fost corectă şi anume. • urmărirea modului de îndeplinire a clauzelor specifice (asigurarea protecţiei sociale.3. în timp ce OMV-Petrom a 59 . La acest capitol. Pentru anul 2007.121 contracte.265 contracte. Aceasta a condus la abuzuri de forma: creşterii în România a preţului benzinei cu 20% în opt luni din 2005. Exemple de privatizări strategice şi problemele lor 1. şi de toate categoriile de probleme. a emblemei firmei etc.

OMV este singurul din piaţa românească cu ţiţei obţinut mai ieftîn decât pe pieţele internaţionale şi care ar putea să scadă preţurile. fiind singurul care şi-ar permite o reducere drastică a preţurilor în eventualitatea că ar dori să-şi elimine concurenţa. este privatizarea sistemului bancar Românesc. Acest caz este interesant şi pentru faptul că în ciuda influenţelor negative la nivelul consumatorilor. Un alt exemplu de anvergură. Ca o concluzie. a indus o creştere a lichidităţii pe bursă. volume cuprinse între 10 şi 23 mil. privatizarea sistemului bancar este un succes. prin vânzarea a 17% din acţiuni către EFG Eurobank Ergasias care împreună cu Banco Portugues do Investimento Sa. având în ultimile săptămâni de tranzacţionare din Sept. Creşterea cotei de piaţă în cazul băncilor cu capital străin a crescut în 2001 prin finalizarea privatizării Băncii Agricole în 12 Aprilie. to la 109 USD/to). se observă că sistemul bancar este mai privatizat decât economia Românească în general.exportat jumătate din cantitatea de benzină şi motorină produsă în ţară.13% din acţiunile deţinute către Raiffeisen Zentralbank Osterreich A. s-a ajuns ca România să fie singurul stat petrolier. Astfel. to. a dobândit majoritatea. de la alegerea metodei ţinand cont de tipul societăţii pe care o privatizezi. (media cotaţiilor internaţionale pentru ţiţeiul de tip Brent cu care este asimilat cel Românesc este de circa 400 USD/to. cu efecte pozitive pentru piaţa de capital. prin listarea la bursă.1% din capitalul sistemului bancar ( inclusiv sucursalele băncilor străine). 2005. ce nu a stabilit mecanisme de stopare a creşterilor preţului benzinei la intern. Comparând structura proprietăţii în economie. astfel încât să nu se creeze în perioada de post privatizare. până la negocierea contractului de privatizare. trebuie să fie corect de la un capăt la celălalt şi anume. cand Statul a vândut 93. RON 2. cu cea bancară. Petrom. Procesul a cunoscut un moment important în Octombrie 2002. când a avut loc definitivarea privatizării Banc Post. iar Petrom foloseşte cele circa 6 mil.G. şi 5. avantaje concurenţiale nete faţă de ceilalţi jucători din piaţă. în ciuda intenţiilor şi reuşitelor procedurilor de privatizare. faţă de circa 66% capital social privatizat în întreagă economie. pentru că deţine 70. Din această situaţie numai consumatorul pierde.70% către Fondul Româno-American de investiţii. Din acest caz rezultă că procesul de privatizare.138 mil. sistemul ajungând astazi la o anumită stabilitate financiară pe fondul unei concentrări bancare mari. 3) Un caz de privatizare strategică în care întârzierea procesului a condus la situaţia în care pierderile acumulate (1 mld. adica 1. USD) erau de 10 ori mai mari decât valoarea 60 . pentru a fi de succes. Această poziţie dominant îi permite să obţină marje de profit mult mai mari decât ceilalţi şi totodată să ţină piaţa sub control.

pentru care au mai plătit statului incă 150 milioane dolari” [49]. pe banii noilor proprietari. de 30. de la 28. .reducerea personalului. se afirma la vremea respectiva. am scăpat macar de „gaura” de înghiţit bani de la buget. La momentul privatizării.5 milioane dolari în 2002. Statul nu avea de ales: ori accepta oferta indienilor. .creşterea producţiei de la 3. şi Petrotub Roman.000 de angajaţi la mai puţin de 18. restanţele Sidex depăşeau un miliard de dolari. . Pentru „motivarea“ investitorului.754. înainte de privatizare. .amânarea plăţii TVA şi a contribuţiilor sociale aferente angajatorului pe o perioadă de trei ani. Au fost convertite în acţiuni datoriile combinatului şi au fost şterse penalităţi în valoare de 600 de milioane de dolari. care desfăşurau activităţi comerciale cu Sidex într-un sistem ce nu a fost deconspirat nici până azi. scutirea de plata impozitului pe profit pe o perioadă de cinci ani. 61 . plăţi restante către bugetele publice de peste 15. în condiţiile în care se estimează că statul pierdea zilnic un milion pentru menţinerea în funcţiune a combinatului.societăţii comerciale este Sidex Galaţi.eliminarea tuturor firmelor-căpuşă şi renegocierea a peste 90% din contractele comerciale ale Sidex.eliminarea oricăror presiuni din partea statului sau a grupurilor de interese.13 milioane euro în 2005. profitul fiind de peste 400 milioane euro. Dacă nu am câştigat mare lucru din privatizare. Nu întamplator. la care se adaugă capitalul de lucru de 100 milioane dolari şi obligativitatea unor investiţii de 350 milioane dolari. . de peste 100 milioane dolari în 2004. ”Combinatul Siderurgic de la Galaţi acumulase. ori închidea combinatul. cea mai mare societate din România a fost vândută aproape pe nimic. Indienii au plătit pentru pachetul de acţiuni. Ce a însemnat trecerea combinatului în proprietate privată? Pe scurt: . faţă de numai 11.8 milioane dolari în 2001. la 1.6 milioane dolari în 2003.afacerile au crescut de la aproape 800 milioane dolari în 2001.000. s-au acordat facilitaţi . .000 miliarde lei.impozite şi taxe plătite la fondul asigurărilor sociale în valoare de 41. indienii de la Mittal au cumpărat şi Siderurgica Hunedoara.7 milioane tone la aproape 5 milioane tone oţel. singurul ofertant la privatizare a fost compania Mittal Steel. 50 milioane dolari. Toţi aceşti bani erau înghiţiţi însă de sute de firme-căpuşă. Aşadar. După preluarea Sidex.eliminarea barterelor şi a sistemului de compensare.

Concluzii la privatizările strategice În România. au ţinut procesul de privatizare în special la privatizările cu impact economic şi social important. ca dealtfel şi în alte ţări din Europa Centrala şi de Est: .nu toate metodele de privatizare au fost de la început clare conceptual şi atunci au întârziat efectele procesului. pot să compromită procesul şi să-l deturneze de la obiectiv. instituţiile de sprijin care au oferit asistenţă tehnică din străinătate. iar obiectivul de transfer al majorităţii proprietăţilor de Stat în mâini private s-ar fi atins după un timp mult mai lung şi mai costisitor. ca de altfel şi pentru întregul proces.nu a existat o gândire unitară. etc. pe un făgaş care altfel s-ar fi pierdut. a condus la pierderi mari şi a indus mai multă confuzie pentru investitori.convulsiile sociale de la diferite societăţi comerciale cu probleme post privatizare. prelungindu-li-se „agonia” cu pierderi inutile de timp şi financiare. cum ar fi conversia datoriilor către Stat în acţiuni. . lucru care nu ar fi apărut sau ar fi fost mult diminuat dacă s-ar fi respectat modelul propus în această lucrare. au demonstrat că lipsa unei strategi care să preântâmpine problemele apărute. care a fost întârziată ca procedeu. cum ar fi diferitele ministere de resort industrial. agricol. cu efecte negative în ţară şi peste hotare. prin reeşalonări repetate a datoriilor societăţilor comerciale. a fost şi ea o greşală care a întarziat şi mai mult procesul.privatizarea realizată prin intermediul instituţiilor nespecializate. . 62 . strategică şi de lungă durată pentru privatizările strategice. schimbări dese ale legislaţiei şi de instituţii de profil. l-a complicat. fapt care a condus la apariţia de „convulsii” sociale. .

lăsând în acelaşi timp pieţei suficientă libertate să se dezvolte. b) Investitorii să aibă încredere în faptul că interesele lor vor fi protejate. reglementarea făcută de către guvern. activitatea de reglementare a pieţei de capital şi instituţiile prin intermediul cărora se realizează. schema de organizare a pieţei de capital de la care s-a plecat [42]. 4. O temă în care insă răspunsurile diferă de la ţară la ţară este aceea de a stabili dacă reglementarea trebuie făcută de către participanţii pe piaţă prin intermediul asociaţiilor lor sau a altor instituţii [10]. că investiţiile lor vor produce beneficii. Stabilirea regulilor de bază pentru a încuraja investitorii. Investitorii trebuie să aibă încredere că organismele abilitate să reglementeze acest domeniu de activitate. după cum urmează: a) Fiecare investitor să accepte un anumit grad de risc. 2. Ipoteza de bază este recunoaşterea faptului că structura de reglementare va trebui să ţină seama de existenţa anumitor conflicte şi să ajungă la un echilibru. Elementul esenţial al acestei încrederi îl constituie convingerea celor care işi plasează economiile pe piaţa de capital. capătă importanţa cuvenită [26]. este greu de recâştigat. va proteja şi încuraja investitorii. Reglementarea pieţelor de capital vizează controlul asupra activităţii celor care tranzacţionează valori mobiliare. Activităţile de reglementare şi supraveghere a intermediarilor de valori mobiliare au ca scop asigurarea funcţionării adecvate a acestor societăţi de valori mobiliare astfel încât acestea să poată absorbi fluctuaţiile financiare. a unor abordări şi alternative diferite. Abuzurile comise pe piaţă tind să submineze încrederea. autoreglementarea făcută de bursă. combinarea ultimilor două. În acest context. vor crea un cadru de reglementare adecvat. îndeplinindu-şi corect îndatoririle. Deşi acest lucru nu va mulţumi pe toată lumea. În România. Obiectivele reglementării pieţei pot fi interpretate. Schema unei structuri de autoreglementare presupune luarea în considerare.4. reprezintă o temă comună tuturor actorilor din pieţele de capital din lume. Studiu de caz: Piaţa de Capital din România Încrederea publicului în soliditatea sistemului financiar reprezintă piatra de temelie a oricarei economii. 3. iar odată încrederea zdruncinată. ca de exemplu: 1. autoreglementarea făcută de asociaţiile societăţilor de valori mobiliare. [37] este prezentată mai jos şi cuprinde: 63 .

64 .

65 .

a fost creată cu scopul de a administra. [46] Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a fost înfiinţată.M.N. societăţile de valori mobiliare şi personalul acestora.V.4. în conformitate cu Legea 52/1994.N. Organismelor autorizate ca OAR în baza acestui regulament le sunt acordate prerogative de adoptare a unor reguli privind activitatea membrilor.V.M. De asemenea.N. C. . sau alte dispoziţii legale aplicabile. un aviz ce consfinţeşte acest statut. de a realiza informarea publicului şi deţinătorilor de valori mobiliare şi de a stabili cadrul de desfăşurare al activităţii intermediarilor şi agenţilor de valori mobiliare. fondurile de investiţii.V.V. dacă acesta hotăreşte că este cazul sau este de interes public o atare măsură.M. societate de compensare şi/sau depozitare colectivă.N.N.V.M. Organismul de Autoreglementare (OAR) OAR. orice bursă de valori.2. de a 66 .1. OAR poate fi. poate să ceară OAR să modifice. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) [33]. C. şi a regulilor proprii. precum şi Asociaţia Naţională a Societăţilor de Valori Mobiliare. asociaţie profesională a societăţilor de valori mobiliare. [37]. este acea organizaţie autorizată de C. în sfera reglementării CNVM intră valorile mobiliare (acţiuni şi obligaţiuni) emise de persoane juridice romane.V. asociaţie a organismelor colective de plasament. să adauge sau să abroge reguli ale OAR. precum şi prerogative privind pregătirea profesională a angajaţilor societăţilor membre. 4.V. aşadar.N. ca autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică subordonată Parlamentului României. piaţa bursieră şi extrabursieră. care solicită şi obţine de la C.N.M. Cu alte cuvinte. sau asociaţie a registrelor independente autorizate.V.M. să reglementeze activitatea membrilor sai şi să asigure respectarea de către aceştia a regulilor C. cu scopul de a asigura funcţionarea pieţei valorilor mobilare şi protecţia investitorilor. supravegherea. Toate reglementările emise de aceste OAR-uri trebuie aprobate de C. anchetarea şi sancţionarea acestora. în cazul în care aceştia încalcă regulile OAR.M.N. în sensul regulamentului privind autorizarea şi funcţionarea organismelor de autoreglementare emis de C.M. ale C.

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) [14]. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare este compusă din cinci membrii dintre care un preşedinte. 2.N. Bursa de Valori Bucuresti şi-a inceput activitatea în mod efectiv.V. un vicepreşedinte şi trei membrii. organizată pentru tranzacţionarea • să contribuie la creşterea lichidităţii valorilor mobiliare. Aceştia reprezintă de fapt conducerea.pune în aplicare. Pentru a-şi putea atinge scopul propus C. în locaţia pusă la dispoziţie de Banca Naţională a României. [15]. Rolul Bursei de Valori Bucureşti este: • să asigure o piaţă valorilor mobiliare. Asigurarea protecţiei investiţiilor. În cadrul primei şedinţe de tranzacţionare. 67 . anchetă şi sancţionare disciplinară şi administrativă.-ului i-au fost oferite şi instrumentele necesare. dispensă. prin fondarea Asociaţiei Bursei de către 24 de societăţi de valori mobiliare. După aprobarea de către CNVM a Regulamentelor şi Procedurilor de funcţionare şi operare.N.V. [33] Bursa de Valori Bucureşti s-a redeschis la 23 iunie 1995.M. 24 de societăţi de valori mobiliare membre ale Asociaţiei Bursei au putut negocia acţiuni a 6 societăţi comerciale. precum şi de a supraveghea şi controla respectarea prevederilor Legii nr. 4. 3. în urma unei perioade de întrerupere de 50 de ani.-ului constau în: 1. Impunerea transparenţei. decizie. Stabilirea cadrului şi a limitelor pentru activitatea de intermediere. în sensul în care societăţile comerciale ale caror acţiuni sunt tranzacţionate pe pieţele organizate să dezvăluie toate informaţiile necesare despre ele însele pentru ca investitorii să poată lua decizii în cunoştinţă de cauză. Principalele atribuţii ale C.M. realizând primele tranzacţii la data de 20 noiembrie 1995. în şedinţa comună a camerelor. interdicţie. Ei sunt numiţi şi pot fi revocaţi de către Parlament.3. autorizare. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori. ei fiind cei care iau deciziile şi işi asumă răspunderea. adică a fost investită prin această lege cu puteri de reglementare.

care guvernează Bursa de Valori Bucureşti ca piaţă organizată de valori mobiliare sunt: Accesibilitate – Bursa este angajată să asigure acces egal pentru societăţile membre şi respectiv pentru societăţile emitente listate la Bursa. Bursa de Valori Bucureşti este constituită ca o instituţie publică non-profit. Comisarul General al Bursei. care are atribuţii disciplinare şi de sancţionare a faptelor care contravin regimului bursier. Conducerea Bursei de Valori este realizată de către Comitetul Bursei (format din 9 reprezentanţi aleşi de către Asociaţia Bursei) care numeşte şi Directorul General al Bursei. cum ar fi preţurile şi emisiunile de acţiuni. Etica pieţei – Bursa este angajată să se asigure că piaţă valorilor mobiliare funcţionează intr-un mod care sporeşte încrederea utilizatorilor. precum şi cu alte instituţii sau organizaţii care supraveghează sau operează în piaţa de capital. În acest context. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare numeşte un reprezentant propriu. [37]. şi anume: Comisia de Etică şi Conduită. care să reflecte corect relaţia dintre cerere şi ofertă. Principiile. autorităţilor şi publicului larg. cu scopul de a supraveghea şi controla activitatea bursieră. desfăşurându-şi activitatea pe principiul autofinanţării. care îşi desfăşoară activitatea pe lângă Comitetul Bursei. • să disemineze informaţii către public. Informare – Bursa este angajată să asigure permanent agenţilor de Bursă şi investitorilor. [22] Asociaţia Bursei de Valori Bucureşti reprezintă organul suprem de luare a deciziilor privind activitatea bursieră. în general. precum şi Comisia de Înscriere la Cotă. fiecare societate de valori membră având dreptul la un vot în adunările generale ale Asociaţiei. suficientă informaţie despre societăţile tranzacţionate şi despre preţurile valorilor mobiliare emise de acestea.• să contribuie la formarea preţurilor valorilor mobiliare. 68 . Organizarea Bursei de Valori Bucureşti. mai trebuie menţionate două comisii speciale. Neutralitate – Bursa este angajată să acţioneze neutru şi să-şi menţină integritatea în relaţia cu toţi participanţii la piaţă.

69 . comune. Registrul Acţionarilor şi Registrul Obligaţiunilor. asigură şi ţinerea unor evidenţe cu privire la valorile mobiliare tranzacţionate. [17]: a. cât şi în cadrul Categoriei I. 2. Informaţiile conţinute în Registru se referă la: numele şi prenumele sau denumirea persoanelor fizice. numărul valorilor mobiliare deţinute. secţiunea conturilor clienţilor. b. judeţe. este structurată pe următoarele sectoare [30]. Sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice române. domiciliul sau sediul social. numărul de identificare. care nu au un cont deschis la o societate de valori mobiliare. a Registrului Bursei. tipul şi clasa valorilor mobiliare deţinute. Sectorul obligaţiunilor şi a altor valori mobiliare emise de către stat. secţiunea conturilor clienţilor. 3. care sunt cuprinse în Registrul Acţiunilor. clientul semnează un ordin în urma căruia acţiunile deţinute de către acesta sunt transferate din secţiunea intâi în secţiunea a doua. care au cont deschis la o societate de valori mobiliare. secţiunea conturilor proprii ale societăţilor de valori mobiliare. Sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice române este organizat pe trei categorii: a. denumită în cele ce urmează Cota Bursei. Sectorul internaţional. adică Registrul Bursei de Valori Bucureşti. denumită în continuare Categoria PLUS Categoria PLUS este o categorie specială în care pot fi incluse acţiunile înscrise atât în cadrul Categoriei de bază. Categoria a II-a sau Categoria de bază b.Cota Bursei de Valori Bucureşti. respectiv juridice. cetăţenia sau naţionalitatea. Registrul Bursei de Valori Bucureşti Bursa de Valori sau pe scurt Bursa. oraşe. Registrul Bursei este organizat în trei secţiuni: 1. La deschiderea unui cont la o societate de valori mobiliare. de către autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi de către alte autorităţi. c. Categoria I c. Categoria plusului de transparenţă.

Prin intermediul Registrului Bursei se realizează transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare în urma tranzacţionarii în cadrul sistemului Bursei sau a altor modalităţi de dobândire a proprietăţii prevazute de lege (moşteniri, donaţii etc.). De asemenea Registrul operează toate modificările intervenite în atributele de identificare ale persoanelor fizice şi juridice, deţinătoare de valori mobiliare, înscrise în aceste evidenţe. 4.4. Organizarea şi funcţionarea pieţei extrabursiere RASDAQ [48] Emisiunea valorilor mobiliare şi vânzarea lor pe piaţa primară, se continuă pe piaţa secundară, unde sumele provenite din tranzacţii sunt încasate nu de companiile emitente (ca în cazul pieţelor primare) ci de investitori şi dealeri. Piaţa secundară este alcătuită din Bursa de valori şi piaţa OverThe-Counter (OTC). O diferenţa fundamentală între piaţa bursieră şi piaţa extrabursieră constă în aceea că prima este o piaţă de licitaţie, în timp ce OTC este o piaţă de negociere. Tranzacţiile executate prin Bursă se aplică valorilor mobiliare, de obicei, ale celor mai importante companii din ţară, la care pot fi adăugate şi valori mobiliare străine, în timp ce tranzacţiile prin reţeaua interdealeri investitori sunt aplicate în întregime pieţei primare şi valorilor mobiliare care nu sunt listate la Bursă. Tranzacţiile pe piaţa OTC sunt conduse de societăţile de valori mobiliare care stabilesc preţul de tranzacţionare în funcţie de cerere şi ofertă. Acestea se numesc "creatori sau formatori de piaţă" ("Market Maker"). Astfel Market Maker-ul poate fi orice societate de valori mobiliare care se angajează voluntar, pentru un timp, "sa facă piaţa " unei valori mobiliare, prin difuzarea unei oferte de vânzare şi cumpărare a unei cantităţi din acea valoare mobiliară, pe care se obligă să o onoreze. Specific tranzacţiilor cu valori mobiliare pe piaţa OTC este negocierea directă a preţului de tranzacţie între dealeri, agenţi şi clienţi. Tranzacţia ordonată de un investitor are loc la un preţ care include preţul titlului respectiv şi o sumă destinată acoperirii cheltuielilor de operare, care se numeşte comision. Oferta de preţ afişată de către formatorii de piaţă este fermă, adică un preţ o dată oferit sau acceptat, devine obligaţie de executare din partea celui care l-a înregistrat în sistem.

70

Derularea tranzacţiilor pe piaţa OTC presupune o serie de operaţiuni şi elaborarea unor documente de evidenţă în cadrul societăţii de valori mobiliare: • deschiderea contului de investiţii al clientului; • emiterea şi înregistrarea ordinului de tranzacţionare; • executarea ordinului; • confirmarea executării ordinului; • înregistrarea operaţiunii cu valori mobiliare în contul investitorului; • efectuarea operaţiunilor necesare realizării transferului de proprietate; • efectuarea plăţii. Evoluţia şi creşterea complexităţii pieţei OTC a dus la dezvoltarea sistemului computerizat de tranzacţii, tip RASDAQ. Acesta poate opera atât în piaţa primară, cât şi în cea secundară şi este deja aplicat în peste 40 de ţări. În cadrul acestui sistem, formatorii de piaţă îşi pot introduce şi actualiza cotaţiile proprii, fie pentru loturi standard, fie pentru loturi disparate, la oricare din valorile mobiliare eligibile. Înregistrarea în calitate de formator de piaţă pentru loturi standard reprezintă obligaţia unei societăţi de valori mobiliare de a introduce o cotaţie fermă, continuă, pentru un lot de cel puţin 200 de acţiuni, precum şi de a menţine înregistrarea cel puţin zece zile lucrătoare consecutive. În cazul loturilor disparate, este vorba de cel puţin 40 şi cel mult 199 acţiuni, cu obligaţia de a menţine cotaţia în sistem timp de minimum treizeci de zile lucrătoare consecutive. Sistemul RASDAQ prezintă particularitatea de a atenţiona utilizatorul în cazul în care are loc introducerea unei cotaţii care depăşeşte prin marime cea mai bună contraofertă deja existentă pe piaţă (apariţia unei pieţe "închise" sau " încrucişate"). O piaţă închisă apare ori de câte ori o cerere fermă egalează preţul unei oferte ferme afişate pentru aceeaşi valoare mobiliară. Piaţa încrucişată există atunci cand o cerere fermă depăşeşte preţul unei oferte ferme pentru aceeaşi valoare mobiliară. Societăţile de valori mobiliare care nu sunt formatoare de piaţă pot introduce în sistem cotaţii indicative pentru orice valoare mobiliară eligibilă. Acestea reprezintă un simplu anunţ că traderul este dispus să

71

negocieze termenii unei posibile tranzacţii cu acea valoare mobiliară cu un alt participant la sistem. Cotaţiile indicative se pot introduce, actualiza şi retrage în orice moment. Sistemul RASDAQ realizează ordonarea cotaţiilor în funcţie de următoarele criterii de prioritate: - cotaţiile ferme se regăsesc înaintea celor indicative; - cotaţiile sunt ordonate în funcţie de preţ şi de timpul înregistrării. Când pentru o valoare mobiliară în piaţă există cotaţii ferme şi pentru cumpărare şi pentru vânzare, preţul tranzacţiei trebuie să fie cuprins în intervalul dintre cea mai buna cerere şi cea mai buna ofertă. Dacă nu există cotaţii ferme, preţul tranzacţiei nu va putea depăşi preţul ultimei tranzacţii +/ − 20%. Unele tranzacţii mari, numite şi tranzacţii speciale, pot fi executate şi în afara intervalului dintre cea mai bună cerere şi cea mai bună ofertă fermă afişată pentru respectiva valoare mobiliară. O tranzacţie specială implică cel puţin 5.000 de acţiuni cu o valoare nominală de 25.000 de lei, respectiv 125.000 acţiuni cu o valoare nominală de 1.00 de lei, sau un număr oarecare de acţiuni dar o valoare a tranzacţiei de cel puţin 200 milioane lei. 4.5. Piaţa RASDAQ - exemplu de mecanism de selectare [7] Comunitatea broker-dealerilor a stabilit în 1995 că, dezvoltarea pieţei de capital prin sprijinirea tranzacţionarii pe piaţa secundară a acţiunilor rezultate din Programul de Privatizare în Masă (PPM) este o condiţie capitală pentru reuşita privatizării şi, legată de ea, a pieţei de capital în România. Acest sistem de tranzacţionare trebuia să aibă un mecanism corect de realizare a tranzacţiilor, ce dădea dreptul unui număr de peste 16,5 milioane de cetăţeni eligibili în acel moment, de a vinde şi cumpăra acţiuni din PPM. Existau în România trei opţiuni principale: 1. 2. Să se folosească sistemul existent de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB); (numit: sistemul ACTUAL) Să se folosească acelaşi sistem de tranzacţionare de la BVB, dar îmbunătăţit conform propunerii Canadiene; (numit: sistemul ÎMBUNĂTĂŢIT)

72

Distribuirea sau alocarea primară de acţiuni unui număr cât mai mare de cetăţeni cu dreptul de a primi cupoane. într-o economie de piaţă. Parlamentul României a aprobat "Legea de accelerare a privatizării" (Legea nr. în cadrul căreia persoanele private sau cele juridice au putut tranzacţiona acţiunile între ele. România a intrat intr-un proces ireversibil de transformare dintr-o economie centralizat-planificată. Pentru implementarea PPM.3. După eşuarea primului plan de privatizare prin Certificate. " piaţa secundară". Contextul apariţiei pieţei RASDAQ (ipoteză de ţară pentru aplicarea mecanismului pieţei de capital pe baza programului de privatizare în masă) [7] După 1989. Guvernul României a identificat două priorităţi: 1. Sistemul trebuia să răspundă tuturor cerinţelor specifice situaţiei României şi pentru aceasta s-au conceput criterii de selectare ale acestuia în bază cărora ar fi putut să fie construit cu sprijinul acordat de Guvernul Statelor Unite ale Americii prin intermediul asistenţei tehnice acordate de Agenţia Internaţională de Dezvoltare a SUA. 73 . în care au fost cuprinse aproximativ 3. ca cele doua priorităţi să fie legate: 1) distribuţia primară a acţiunilor întreprinderilor de stat către public. Banca Mondială a solicitat. Priorităţile Programului de Privatizare în Masă cuprindeau trei componente: 1. separat de BVB. ca o condiţie a Împrumutului de ajustare financiar-structurală a întreprinderilor (FESAL). O componentă esenţială a unei economii naţionale stabile şi puternice este dezvoltarea unei pieţe de capital transparente şi corecte. de 2) piaţa secundară unde publicul să poată tranzacţiona aceste acţiuni. în care acţiunile au fost oferite fără plată şi/sau vândute de Guvern cetăţenilor. (USAID).900 de societăţi comerciale. 2. pentru tranzacţionarea acţiunilor PPM pe piaţa extra-bursieră. Să se iniţieze crearea unui sistem de tranzacţionare nou. " piaţa principală". 55/1995) şi cu această ocazie Guvernul a lansat mult aşteptatul Program de Privatizare în Masă (PPM).

Aceasta presupunea în principal un sistem cu un singur computer. care în 1995. abuzive şi frauduloase. de a autoriza firmele de valori mobiliare. 3. pusă în funcţiune şi făcută sa lucreze ca o fabrică ! Ea poate opera cu succes numai după ce se crează un cadru legal corect şi cu o supraveghere vigilentă efectuată de profeşionisti. Recomandarea făcută într-un raport din Decembrie 1994 de către Banca Mondială. II. Această opţiune ar conduce la o distribuţie primară complet separată de piaţa secundară de la acel moment. ajutaţi de o tehnologie de vârf.2. o piaţă de capital nu poate fi cumpărată. În octombrie 1994 a fost înfiinţată o instituţie independentă. a ridicat în mod natural întrebări foarte importante. care integra atât cerinţele distribuţiei cât şi cele de tranzacţionare de pe piaţa secundară. Prima fază . Alegerea pentru România. în condiţiile în care PPM punea în circulaţie acţiuni care trebuiau să aibe posibilitatea să fie tranzacţionate in piaţa de capital. numită Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) cu sarcina de a emite regulamente pentru tranzacţionarea publică a valorilor mobiliare şi pentru reglementarea activităţii fondurilor de investiţii.piaţa secundară: o piaţă liberă cu un echilibru mai mare între vânzători şi cumpărători. aveau două răspunsuri posibile: I. de a acorda statutul de Organism cu Autoreglementare (SRO) unor persoane juridice în conformitate cu Legea 74 .piaţa secundară: vânzări efectuate de deţinătorii de acţiuni care doreau să se dispenseze de ele. Legătura dintre distribuirea primară şi tranzacţionarea pe piaţa secundară a actiunilor din PPM. de a găsi un răspuns optim între cele două variante de mai sus. de a asigura protecţia investitorilor împotriva practicilor necinstite. a fost de fapt o chestiune legată de a găsi o soluţie cât mai practică si mai rapidă. atât la un nivel foarte ridicat ca număr de acţiuni dar şi cu transparenţă si eficacitate. care exista implicit şi în iniţiativa nou formatei Asociaţii Naţionale a Societăţilor de Valori Mobiliare (ANSVM) de a lansa o piaţă extra-bursieră (OTC). a fost stabilit o dată cu apariţia Legii nr. Răspunsul "actorilor pieţei". Totuşi. A doua fază . 52/1994 privind valorile mobiliare şi Bursa de Valori. Situaţia pieţei valorilor mobiliare din România [7] Cadrul legal de desfăşurare a activităţilor pieţei valorilor mobiliare din România.

Banca Naţională a României a acceptat sa primească asistenţă de la Guvernul Canadei prin intermediul Agenţiei Internaţionale de Dezvoltare a Canadei (CIDA). fiind astfel acceptată să creeze un sistem de tranzacţionare pentru Bursa de Valori Bucureşti (BVB).900 de societăţi comerciale. CIDA a selectat în calitate de contractor. Începând cu jumătatea lunii octombrie 1995. pregatit pentru a evalua modul de operare al sistemelor de tranzacţionare de pe piaţa secundară specifică României. Selectarea unui sistem de tranzacţionare în România [7] În momentul în care Guvernul României a decis sa implementeze PPM. o firmă din Alberta. În plus. CNVM a inregistrat 50 de firme cu activitate de brokeraj. Grupul Intrados a acordat asistenţă tehnică pentru crearea unui grup de lucru special.nr. a acordat asistenţă tehnică pentru pregătirea profesională a comunităţii brokerilor în vederea operarii pe pieţele de capital iar. care a mai pus bazele şi altor burse în ţări cu economii în tranziţie (ca de exemplu în Slovenia). prin intermediul USAID. În sfirşit. având dreptul de a fi dealeri şi creatori de piaţă. (EFA). contractor al USAID. a ţinut întâlniri cu comunitatea broker-dealerilor şi a făcut o evaluare completă a Bursei de Valori Bucureşti. Pentru a crea condiţiile de existenţă necesare Bursei de Valori Bucureşti. În cadrul ANSVM. dar nu şi ca dealeri. 15 firme aveau un capital de 50 milioane lei şi li s-a permis sa activeze ca brokeri. firma Intrados Group. în particular. Grupul de lucru a elaborat o listă de criterii de evaluare care se adresa 75 . inclusiv sa fie creatori de piaţă şi să facă oferte publice de valori mobiliare.52/1994 şi de a controla întreagă activitate a pieţelor de capital organizate. a acceptat să analizeze variantele de creare a unui sistem de tranzacţionare. 26 de firme aveau un capital de 300 milioane lei sau mai mare. Începând cu noiembrie 1995. cele două guverne au semnat un Memorandum de Înţelegere care a definit cadrul de colaborare în vederea sprijinirii programului Guvernului României de privatizare în masă. care ar putea permite tranzacţionarea a celor peste 3. putăndu-se angaja în derularea tuturor activităţilor permise de legea valorilor mobiliare. EFA Software Services Ltd. Nouă firme aveau un capital între 100 şi 300 milioane de lei. În iulie 1995. a firmelor de valori mobiliare şi a fondurilor mutuale de investiţii. prin CIDA. acesta împreună cu Guvernul SUA. Guvernul Canadei. dar fără să poată face oferte publice de valori mobiliare. i-a pregatit pentru sistemul de tranzacţionare instalat de EFA. pentru a determina dacă sistemul existent putea permite tranzacţionarea acţiunilor rezultate din PPM.

15% din activitatea de tranzacţionare zilnică are loc în primele 30 de minute (de la deschiderea pieţei) şi 10% în ultimele 30 de minute (înainte de închiderea pieţei)". Capacitatea de listare "Acest criteriu se referă la capacitatea sistemului de a stoca informaţii referitoare la tranzacţionarea acţiunilor. Criteriile de evaluare pentru un sistem de tranzacţionare electronică a acţiunilor şi în special a celor care provin din PPM.întregului domeniu de funcţionalităţi necesare sistemului de tranzacţionare. 4. au fost analizate o serie de alternative. În majoritatea pieţelor. ca şi codul sursă al sistemului şi alte elemente care formează inventarul de informaţii al unui sistem computerizat". care sunt descrise mai jos şi pot să fie un model pentru selecţia altor sisteme de tranzacţionare. 2. Capacitatea de tranzacţionare "Orice sistem de tranzacţionare analizat trebuie să ofere dovada că este capabil sa proceseze nivelele specifice ale tranzacţiilor încheiate şi raportate. Descoperirea preţului "Criteriul de evaluare pentru descoperirea preţului se referă la capacitatea sistemului de a sprijini structura unei pieţe în care majoritatea cumpărătorilor şi a vânzătorilor pot fi aduşi împreună pentru a putea stabili cel mai bun preţ la care se poate tranzacţiona o acţiune". inclusiv istoria tranzacţiilor. 3. sunt: 1. ţinând cont de nevoile şi condiţiile specifice pieţei româneşti de capital. Supraveghere "O măsurare critică a adaptabilităţii sistemului de tranzacţionare este abilitatea sa de a monitoriza piaţa şi de a raporta electronic asupra aderenţei 76 . Pe baza acestor criterii de evaluare. informaţii de editare. oriunde în lume. Transparenţă "Criteriul pentru transparenţa pieţei se bazează pe capacitatea sistemului de a sprijini o cât mai mare diseminare a informaţiilor de cumpărare şi vânzare posibilă în timp util". 5.

participanţilor la regulile şi regulamentele de tranzacţionare aşa cum sunt formulate de Organismele de Autoreglementare (SRO . sau de asocierea cu un distribuitor local". să se 77 . 6. prin solicitare. Accesul de la distanţă "Sistemele viabile trebuie să ofere acces de la distanţă pentru participanţii autorizaţi ai pieţei. Flexibilitate "Măsurarea flexibilităţii sistemului este determinată de uşurinţa cu care funcţionarea sistemului actual se poate schimba şi noi funcţii se pot adăuga. Aceasta include în mod specific dreptul de proprietate asupra codului sursă a sistemului care oferă posibilitatea şi controlul procesului de modificări pentru o dezvoltare viitoare a întregului sistem de tranzacţionare". Această cerinţa ajută la maximizarea participării la tranzacţii. Drepturile de licenţă "Drepturile de a modifica şi a menţine sistemul de tranzacţionare trebuie sa revină operatorului de piaţă . 10. 9. prin oferirea accesului în sistem. participanţilor din toate colţurile ţării. Cu căt este mai mare capacitatea sistemului de a îndeplini funcţiile de supraveghere. 7.Self Regulatory Organizations) şi autorităţile guvernamentale. Costurile de întreţinere sunt minimizate prin selectarea unui Hard Disk care să permită fără limită erorile (pentru ca sistemul să nu se oprească în timpul tranzacţionărilor) şi deasemenea. Întreţinere " Întreţinerea sistemului de tranzacţionare trebuie sa fie financiar accesibilă. din orice poziţie geografică". Sprijinul tehnic "Acest criteriu poate fi îndeplinit de un vânzător de Hard Disk. Acest criteriu este strâns legat de drepturile de licenţă". prezent pe piaţa respectivă. cu atât mai mare este încrederea investitorilor în piaţă ". 8. promovând prin aceasta un tratament egal tuturor participanţilor potenţiali la piaţă.

" 11. Recuperarea după dezastre "Acest criteriu este redundant într-un fel cu cerinţa de fiabilitate. cum ar fi un generator de curent electric. inclusiv . Calculatorul trebuie sa aibă un UPS (Sursa de alimentare de avarie) care să aibe capacitatea să susţină funcţionarea întregului sistem până când se poate trece pe tensiunea generatorului. Un astfel de plan trebuie să detalieze toţi paşii necesari care trebuiesc parcurşi pentru a ne asigur că amplasamentul calculatorului gazdă nu este vulnerabil la accidente naturale sau cauzate de oameni. 12. cutremure.fără însa a ne limita la . În plus. dar pot apare şi pierderi economice importante ale participanţilor la tranzacţii". Acesta este un factor critic care poate inspira publicului încredere în operaţiunile de piaţă. 13. trebuie sa fie sigur în totalitate şi trebuie sa fie protejat cu dispozitive adecvate de alarmă şi detecţie". Dacă o piaţă trebuie să se închidă. este esenţial ca sistemul sa fie conectat la o sursă de alimentare alternativă şi independentă. 14. Manevrabilitate uşoară "Manevrabilitatea uşoară se referă la uşurinţa cu care utilizatorii sistemului pot naviga de la o funcţie la alta". Trebuie pregatit un plan detaliat de recuperare în caz de dezastre. 78 .incendii. de exemplu.facă verificări regulate a stării de funcţionare a sistemului oentru prevenirea oricăror defecţiuni. Fiabilitate "Fiabilitatea este capacitatea unor pieţe de capital de a funcţiona continuu. Siguranţa amplasamentului "Această cerinţă a siguranţei amplasamentului este strâns legată de Hard Disk-ul sistemului. nu este numai o pierdere a încrederii publicului în piaţă. Amplasamentul în care este localizat sistemul. explozii sau condiţii de vreme neobişnuite".

aşa cum s-a specificat mai sus. Documentaţie "Acest criteriu cere ca documentaţia utilizatorilor/operatorilor şi a personalului tehnic de întreţinere. Totuşi. Capacitatea de stocare a sistemului de tranzacţionare PPM necesară pentru aceste informaţii. 1. Această estimare s-a bazat pe un volum de tranzacţii previzionat de 21. aplicate pentru primele două opţiuni. să fie dată sub forma unui manual al utilizatorului şi un ghid al principalelor funcţii ale sistemului.000 de acţiuni pe zi. din care 75% investitori instituţionali şi 25% investitori privaţi. a fost estimată la 10 milioane de biţi (10 Gb). sistemul pentru tranzacţionarea acţiunilor PPM trebuia sa aibă capacitatea de a procesa în medie: 79 . ca de altfel şi suficientă documentaţie pentru a da posibilitatea personalului tehnic de operare a sistemului să-l poată întreţine şi/sau modifice".000 de acţiuni pe zi. pentru siguranţă (sistem “în oglinda”). cu hard drive şi cu posibilitatea înregistrării în paralel de informaţii.000 de acţiuni listate. (proiectanţii din Canada ai sistemului BVB). 2.15. Analiza sistemului BVB pentru decizia de selectare Concluziile care urmează cuprind o analiză. referitoare la cele 15 criterii acceptate pentru sistemul de tranzacţionare. şi anume: sistemul actual BVB şi îmbunătăţirea propusă acestuia de EFA Software Services Ltd. Capacitatea de listare Sistemul de tranzacţionare PPM trebuia sa aibe capacitatea de-a înlesni tranzacţionarea a cel puţin 4. sistemul actual: sistemul care era în funcţiune la BVB era format dintr-un calculator tip AS400 cu memorie de 2 Gb. acest sistem îmbunătăţit nu putea fi gata decât cel mai devreme la jumătatea anului 1996. sistemul îmbunătăţit: Versiunea îmbunătăţită a programului (software) avea posibilitatea să funcţioneze pe ultimul model de serie mare al serverelor avansate tip AS400 (Advanced Servers) fiind proiectat sa aibă o memorie de stocare de 100 Gb. Capacitatea de tranzacţionare Bazându-se pe un volum estimat de tranzacţionare de 21.

Capacitatea de transmitere a sistemului BVB era limitată la terminalele aflate într-o singură clădire. poate susţine în mod corespunzător. Aşa cum era configurat. legate printr-o reţea locală (LAN). 4. sistemul BVB avea nevoie să poată transmite cererile pieţei şi preţurile în locuri şi localităţi diferite.* 3. Descoperirea preţului pieţei sistemul actual: sistemul BVB era de tipul dublă licitaţie (order-driven) şi înlesnea intrarea cererilor de acţiuni prin cele 26 de terminale ale brokerilor. 3. solicitările de cumpărare trebuiau sa fie la îndemâna a cât mai multor participanţi autorizaţi pe piaţă . sistemul îmbunătăţit: Versiunea îmbunătăţită a programului sistemului de tranzacţionare. şi la cât mai mulţi utilizatori posibili. nu putea prelua tranzacţiile la nivelele estimate de tranzacţionare. în incintă şi centralizată. acesta. fără să dea posibilitatea tranzacţionarilor de la distanţă şi a participării cât mai multor brokeri sau dealeri. Pentru a obţine un nivel acceptabil de transparenţă. şi * 3. funcţionând pe ultimul model de serie mare al serverelor AS400 Advanced Servers. aflate în întreagă ţară. pe durata unei zile normale de tranzacţii. 80 . sistemul BVB nu putea oferi nivelul dorit de transparenţă. * 2. sistemul îmbunătăţit: Creşterea capacităţii ar fi contribuit la o posibilitate mai mare de participare. cel puţin în Bucureşti.000 de tranzacţii în ultimele 30 de minute de tranzacţii (la închiderea pieţei). sistemul actual: Aşa cum s-a menţionat la capacitatea de tranzacţionare. în timp real. Pentru a oferi un nivel rezonabil de descoperire al preţului pieţei. Transparenţă sistemul actual: Un sistem capătă transparenţă prin înlesnirea accesului la informaţii de piaţă. datorită capacităţii limitate de stocare a sistemului BVB.200 de tranzacţii pe oră. Metodologia de tranzacţionare rămânea însă. aflate în spaţiul de tranzacţionare al bursei. volumul de tranzacţionare estimat.000 de tranzacţii în primele 30 de minute de tranzacţii (de la deschiderea pieţei).

Totuşi. O supraveghere adecvată are nevoie de arhivarea datelor de tranzacţionare pentru a fi trecute în revistă de un personal autorizat pentru supraveghere şi compatibilitate de date. sistemul îmbunătăţit: Proprietatea codului sursă pentru sistemul BVB în varianta îmbunătăţită rămânea în continuare tot la Bursa din Alberta. dar numai pentru începutul procesului).sistemul îmbunătăţit: Au fost elaborate planurile de extindere pentru centrul de comunicaţii BVB. Iniţial planul a fost gândit pentru 125 de conexiuni. Canada. 5. 6. Această situaţie era un obstacol serios în calea eficienţei din punct de vedere operaţional şi al costurilor precum şi al întreţinerii sistemului de tranzacţionare. era dictată de Bursa Alberta. sistemul îmbunătăţit: Dacă sistemul îmbunătăţit ar fi utilizat modelele cele mai mari din gama serverelor AS400 Advanced Server. 81 . EFA oferea consultanţă şi posibilităţi de adaptare a programului pentru sistemul BVB contra cost. Această trecere în revistă nu era posibilă pentru o capacitate de stocare de 2 GB. că să permită accesul de la distanţă prin conexiuni moderne. Această situaţie conducea în continuare la perpetuarea problemelor curente şi a aspectelor exprimate mai sus. capacitatea de stocare trebuia sa fie în domeniul 100 Gb (adecvată pentru a sprijini un nivel acceptabil de supraveghere. bazându-ne pe creşterea estimată. acest număr era insuficient pentru a face faţă nevoilor comunităţii de servicii financiare. Supraveghere sistemul actual: Capacitatea de stocare a sistemului BVB îl împiedica să execute orice funcţie semnificativă de supraveghere. Orice îmbunătăţire a programului de tranzacţionare sau orice schimbare a lui. Drepturi de licenţă sistemul actual: Codul sursă pentru sistemul BVB era proprietatea Bursei de valori din Alberta. cel puţin pentru 12 luni. care deţinea toate drepturile asupra pachetului de programe.

Acest lucru făcea costisitoare şi greoaie adaptarea sistemului pentru că depindea de Bursa Alberta. Mai mult. întreţinere. Accesul de la distanţă sistemul curent: Accesul la sistemul actual al BVB a fost limitat la 26 locuri de tranzacţionare din spaţiul de tranzacţionare al bursei. Ca urmare. pentru îmbunătăţirea de la BVB. plus la Bursa Alberta. sistemul îmbunătăţit: La acel moment nu se avea în vedere cedarea dreptului de proprietate asupra codului sursă către BVB şi deci situaţia rămânea la fel ca la sistemul actual. toate problemele întâmpinate de BVB trebuiau să fie documentate şi trimise spre rezolvare la EFA în Calgary. sistemul nu putea oferi o mai largă distribuire de informaţii pe piaţă şi la un număr cât mai mare de participanţi. sistemul îmbunătăţit: Aşa cum s-a menţionat în comentariul referitor la transparenţă. 8. Această limitare era datorată configuraţiei sistemului. sistemul îmbunătăţit: situaţia era identica cu ce a sistemului actual. Situaţia tehnică sistemul actual: EFA alocase doar 3-4 tehnicieni pentru a oferi service.7. Totuşi. Flexibilitate sistemul actual: Factorul principal care limita flexibilitatea sistemului BVB era absenţa dreptului de proprietate asupra codului sursă. adaptări sau îmbunătăţiri ale sistemului şi pregatire profesională pentru pachetul de programe instalat la BVB. 9. BVB a planificat sa-şi extindă capacitatea de comunicaţii. planul iniţial pentru 125 de conexiuni nu era adecvat având în vedere nevoile de servicii ale comunităţii financiare. de asemenea. 82 . service şi altor 7 burse la care s-au instalat sistemele EFA. pentru că nu exista nici un indiciu care să fi confirmat că EFA ar dori să mărească numărul de tehnicieni alocat sistemului. în funcţie de natură problemei. Timpul de răspuns al EFA era de ordinul zilelor sau chiar de săptămâni. pe baza valorii estimate de creştere a pieţei. Canada. Aceşti tehnicieni ofereau.

programul utilizat la tranzacţionările acţiunilor PPM ar fi trebuit sa fie capabil să lucreze pe computer de tipul tolerant cu erorile şi foarte fiabil. calculatorul IBM AS400 al BVB avea uzură morală. sistemul îmbunătăţit: Calculatorul din seria AS400 Advanced Series propus pentru a îmbunătăţii sistemul BVB nu era de tipul “tolerant cu greşelile” şi de aceea nu putea fi acceptabil. dar acest model nu urma să fie lansat decât la începutul anului 1996. a sistemului existent. sistemul îmbunătăţit: Nici o documentaţie privind proiectul sau rezultatele testărilor nu a fost pusă la dispoziţia BVB. Fiabilitate Computerul actual: Pentru a se asigura o funcţionare continuă a computerului BVB în timpul orelor de tranzacţionare obişnuite. 83 . în vederea luării unei decizii de îmbunătăţire sau nu. EFA decisese să testeze noul computer al sistemului nu mai devreme de sfirşitul anului 1996. Acesta nu a fost folosit pe scara largă în Statele Unite din cauza numeroaselor probleme cu sistemul de operare. 12. sistemul actual: EFA nu a dat BVB-ului nici o dată privind determinarea dimensiunii bazei de date ce ar putea fi procesată cu pachetul de programe în funcţiune la Bursă. Aşa cum s-a menţionat mai sus. 11. Nu a fost conceput în tehnologia de tolerare a greşelilor şi nici nu era de înaltă fiabilitate.10. Computer îmbunătăţit: IBM a adăugat capacităţi crescute de procesare calculatorului AS400. Întreţinere sistemul actual: Calculatorul IBM AS400 instalat la BVB la recomandarea EFA reprezenta tehnologia anului 1984. sistemul îmbunătăţit: Problemele de siguranţă ale amplasamentului pentru această variantă. urmau sa fie aceleaşi ca în cazul sistemului actual. Sistemul de securitate al amplasamentului sistemul actual: Controlul amplasamentului calculatorului BVB a arătat că cea mai mare lipsă a sistemului era legată de protecţia incintei.

13. Recuperarea în caz de dezastru sistemul actual: Existau posibilităţi limitate de recuperare a datelor în caz de dezastru. 14. sistemul îmbunătăţit: Problema recuperarii datelor în caz de dezastru era tratată la fel ca pentru sistemul actual. Adunarea Generală a ANSVM. Manevrabilitate sistemul actual: Într-o demonstraţie prezentată de BVB privind modul în care lucrează sistemul lor. în discuţiile avute cu BVB şi EFA. Se poate estima că o dată cu creşterea volumului de tranzacţionare. numită RASDAQ. utilizatorul trebuia să revină la meniul principal pentru a accesa alte module din cadrul aplicaţiei. Mai mult. În momentul în care raportul a fost făcut nu s-a putut determina dacă calculatorul BVB avea UPS (Unitate de protecţie şi alimentare cu energie electrica în caz de avarie). brokerii şi dealerii vor deveni nervoşi din cauza încetinelii sistemului şi a numărului mare de manevre necesare pentru a naviga în înteriorul sistemului. Aceasta a fost o problemă deosebit de importantă pentru personalul tehnic al BVB. Documentaţie sistemul actual: Nu exista nici o documentaţie tehnică sau a utilizatorului pentru versiunea programului care funcţiona pe calculatorul BVB. sistemul îmbunătăţit: Problemele cu documentaţia erau aceleaşi ca şi în cazul sistemului existent la BVB. De exemplu. EFA a afirmat că nu are în plan să elaboreze o documentaţie pentru această versiune. nu s-a declarat mulţumită de variantele propuse pentru BVB (sistemul actual şi cel îmbunătăţit) şi a aprobat realizarea celei de-a treia opţiuni şi anume crearea unei pieţe noi. s-a observat că acesta era foarte dificil de utilizat. Pe baza analizei acestei situaţii. 84 . 15. sistemul îmbunătăţit: Programul îmbunătăţit foloseşte aceeaşi schemă de navigare ca şi sistemul actual.

trebuie remarcat. indicatorii generali ai pieţei (capitalizare. dacă ne raportăm la performanţele bursei de valori. indicele oficial al pieţei RASDAQ. Anii 1999-2000 85 . valoare tranzacţii) nu au înregistrat acelaşi salt precum cel înregistrat la Bursă. piaţa a înregistrat rezultate bune în ceea ce priveşte stabilirea cadrului organizatoric.o evoluţie relativ modestă. Mai mult.061).000 de societăţi (mai exact 2. precum cele listate la categoriile I şi II de excelenţă ale RASDAQ. în timp ce valoarea anuală a tranzacţiilor în EURO a crescut cu 22% (faţă de 122% la Bursa de Valori).15% (faţă de numai 26. calculat pe baza preţurilor acţiunilor listate la Categoria a II-a. însă totuşi semnificativă din mai multe puncte de vedere [36]. dintr-un total de 3. Totuşi.95% . RASDAQ-C. prin preluarea unor pachete de acţiuni de către investitorii interesaţi de anumite societăţi. calculat pe baza preţurilor acţiunilor listate la Categoria I. Performanţe RASDAQ Performanţele pieţei şi nivelul indicatorilor acesteia au evoluat pe un trend. sunt mult mai mari şi se apropie de cele de la BVB.9%). Astfel. 1998. Primul an de funcţionare la parametri normali ai pieţei RASDAQ. şi anume. funcţia de concentrare a acţionariatului.990 de societăţi listate. a adus o scădere generalizată a preţurilor. performanţa este importantă dacă ne gandim la faptul că pe piaţă se tranzacţionau acţiunile a peste 2. iar cea a indicelui RAQ-II. care s-a suprapus în mare măsură peste înrăutăţirea climatului economic general.4. fiind însă cel mai fructuos an din punct de vedere al valorii tranzacţiilor. Anul urmator. adică 1997.2% în 2003). creşterea indicelui RAQ-I.60% (faţă de numai 31. de la lansarea sa în 1998 până în prezent (creşterea pe 2003 a fost de 21. a fost spectaculos din punct de vedere al evoluţiei ascendente a preţului multor acţiuni şi a creşterii numărului de societăţi tranzacţionate. În primul rând creşterea indicelui cu aproape 40% este cea mai mare creştere anuală înregistrată de indicele oficial al RASDAQ. a fost de 72. tehnic şi legislativ pentru tranzacţionarea acţiunilor. performanţele unor grupuri selectate de acţiuni. Totuşi. În al doilea rând.6. că rolul determinant al pieţei RASDAQ a fost îndeplinit cu succes. a crescut în 2004 cu 38. Capitalizarea în EURO a crescut cu numai 6% în 2004 faţă de 2003 (faţă de 195% la Bursa de valori). În fine. calculat pe baza preţurilor tuturor acţiunilor listate pe piaţă. a fost de 57.7% în 2003) [36]. Chiar dacă la nivelul creşterilor de preţ pentru anumite grupuri de acţiuni listate pe piaţă se apropie de creşterile de la BVB.

şi într-un număr semnificativ de cazuri.745 943. Aceste aspecte se pot observa în cele ce urmează.400.au adus numai o scadere treptată a interesului pentru acţiunile de pe această piaţă. Un proces interesant este cel al translatării unor emitenţi pe sistemul electronic al BVB.026 272. Societatea Naţională de Compensare.225. numit de asemenea RASDAQ.188.387.165.296.810.584 796.743 1.620.196. activitatea sa constă în operarea şi menţinerea sistemului electronic de tranzacţionare.2. înmatriculată ca societate cu răspundere limitată.133.Lei] [USD] 0 283 379 362 236 1. Piaţa trecea în continuare printr-un proces de concentrare a acţionariatului emitenţilor.099. cu efecte vizibile după anul 2000. delistări şi transformarea societăţilor deschise în societăţi inchise.281. Constituită ca o structură tehnică afiliată Asociaţiei Naţionale a Societăţilor de Valori Mobiliare.770 2. Tabelul 5.025.609 5. proces care a avut o influenţă benefică asupra multora dintre aceştia.099 542.451 Număr acţiuni Valoare [mld.935 7.048 419. Valoare tranzacţiilor şi a numărului de societăţi (1996 .270 242.276 122. alături de Asociaţia Naţională a Societăţilor de Valori Mobiliare (ANSVM). Societatea de Bursă RASDAQ Societatea de Bursă RASDAQ este una din instituţiile Pieţei RASDAQ. prin reducerea constantă a valorii tranzacţiilor şi a numărului de societăţi tranzacţionate zilnic.009.072 447. Decontare şi Depozitare (SNCDD) şi de Registrele independente ale acţionarilor.2. preluări şi transferuri de proprietate.462 1.454 386.310 116. 86 . Acest lucru se va vedea mai departe în lucrare în analiza implicarii pieţei de capital în procesul de privatizare din România. prezentate concentrat de tabelul următor tabelul 5.930 1.261 969.011 Tendinţele pe piaţa RASDAQ sunt cele identificate şi în anii precedenţi.597.2000) Număr tranzacţii 1996 1997 1998 1999 2000 TOTAL 3.386.

[37].1995. specifice activităţii de • să promoveze şi să apere interesele profesionale comune membrilor săi. în bază Legii nr.ANSVM [33].1995. • să contribuie la formarea şi educarea personalului societăţilor de valori mobiliare în vederea îmbunătăţirii competenţei profesionale. Asociaţia Naţională a Societăţilor de Valori Mobiliare a obţinut autorizarea de funcţionare din partea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare în data de 07. Conform statutului.21/1924. • să asigure cadrul necesar exercitării oricăror competenţe delegate de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare în baza Legii nr.[24] Asociaţia profesională non-profit a intermediarilor de valori mobiliare din România.03. • să acţioneze în baza competenţelor sale de autoreglementare pentru prevenirea comportamentelor contrare intereselor membrilor Asociaţiei şi ale investitorilor. Asociaţia Naţională a Societăţilor de Valori Mobiliare avea ca obiective: • să promoveze instituţiile pieţei de capital. devenind personalitate juridică în data de 19.52/1994. asistenţă şi conlucrare atât cu organisme guvernamentale. Constituită la data de 10 ianuarie 1995.04. • să încurajeze dezvoltarea activităţii de intermediere de valori mobiliare şi cunoaşterea de către investitori a posibilităţilor şi a avantajelor acestei activităţi. cât şi cu organizaţii şi asociaţii neguvernamentale din ţară şi străinătate. 87 . • să promoveze interesele membrilor printr-o colaborare permanentã cu Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi să sprijine activitatea acesteia în direcţia aplicării reglementărilor necesare bunei funcţionării a pieţei de capital. având scopul de a promova şi reprezenta interesele comunităţii brokerilor. cu 25 membri fondatori. • să asigure cadrul adecvat unei activităţi de cooperare. • să ridice standardelor profesionale intermediere de valori mobiliare.

Decontare şi Depozitare (SNCDD) alãturi de bãnci. a dus la crearea de către societăţile membre ANSVM a Societăţii de Bursă RASDAQ. calitatea de membru a putut fi dobândită de orice societate de valori mobiliare autorizată de către CNVM care nu face obiectul nici unei interdicţii legale şi care se angajează să respecte Statutul Asociaţiei şi orice alte reglementãri ale acesteia. având ca unic asociat ANSVM. standardele pentru activitatea de publicitate. 88 . Comunitatea brokerilor şi hotarârile acesteia au beneficiat de sprijinul şi susţinerea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. care asigura operarea sistemului de tranzacţionare.  recunoaşterea importanţei creării unui sistem care să furnizeze celor 16 milioane de acţionari un mecanism de cumpărare şi vânzare a acţiunilor. Asociaţia făcând paşi importanţi în vederea îndeplinirii obiectivelor sale:  a fost ales sistemul de tranzacţionare Portal care permitea accesul pe piaţă a membrilor ANSVM din întreaga ţară. Instituţia contribuie la buna derulare a compensării şi decontării tranzacţiilor cu acţiuni ale societãţilor listate. în 2004 Asociaţia avea un număr de 207 societãti de valori mobiliare membre.  a fost elaborat şi aprobat Regulamentul de Practică Onestă. Aceastã instituţie interacţioneazã cu sistemul de tranzacţionare şi cu Registrele.  a fost elaborat şi aprobat proiectul de Plan de conturi propus pentru societãţile de valori mobiliare şi trimis la CNVM şi Ministerul de Finanţe pentru observaţii şi comentarii. repartizate în toată ţara.  ANSVM a iniţiat şi finalizat înfiinţarea Societãtii Naţionale de Compensare. o societate tehnică afiliată. care stabilea regulile de conduitã a societãtilor de valori mobiliare membre în activitatea de tranzacţionare. regulile de tranzacţionare şi procedurile disciplinare pentru membrii ANSVM. brokerii putând realiza negocierea tranzacţiilor cu ajutorul telefonului sau prin intermediul sistemului de tranzacţionare care prevedea facilităţi de negociere computerizată. un adevãrat cod al intermediarilor de valori mobiliare. Bursa de Valori Bucureşti şi societãţi de asigurare.Încă de la constituirea Asociaţiei. în perioada scursă de la constituire. Regulamentul de Practicã Onestã definea conduita membrilor în afaceri.

De problemele curente ale Asociaţiei se ocupa Secretariatul ANSVM structurat in 5 departamente şi anume :  Departamentul servicii membri. a avut loc inaugurarea instituţiilor pieţei RASDAQ. ANSVM are autoritatea de a reglementa şi supraveghea conduita societăţilor de valori membre. Decontare şi Depozitare CNVM a decis în baza Legii 52/1994. art. de a asigura respectarea reglementãrilor actuale şi a legislaţiei în domeniul valorilor mobiliare din România. iar la data de 25. Ca urmare a acestor eforturi. În aceastã calitate. Conducerea societăţii era asigurată de un Consiliu de Administraţie. 98.  Departamentul infrastructurã.000. Societatea Naţională de Compensare. 89 .09. acţionariatul fiind format din: 244 organizaţii financiare româneşti.  Departamentul supraveghere piaţã. Constituită sub forma unei societăţi pe acţiuni non-profit. 8 / 1996 autorizarea Societăţii Naţionale de Compensare.  Departamentul pregãtire profesionalã. ANSVM.1996.10. statutul de organism de autoreglementare. Bursa de Valori Bucureşti plus alte 10 persoane juridice româneşti).organizaţii private independente. la data de 27. 208 societăţi de valori mobiliare. patru societăţi bancare şi al unei companii de asigurări.000 lei.650. alcătuit din reprezentanţii a patru societăţi de valori mobiliare. participanţi pe piaţa de valori mobiliare. (din care 24 societăţi bancare. aceasta a început să funcţioneze în regim normal. SNCDD a avut un capitalul social de 1. autorizate de cãtre CNVM pentru a gestiona registrele acţionarilor societãţilor emitente operând transferurile de proprietate corespunzãtoare.1996. Decontare şi Depozitare (SNCDD) pentru valori mobiliare. şi a Regulamentului nr. CNVM a acordat Asociaţiei Naţionale a Societăţilor de Valori Mobiliare în luna septembrie 1996.  Departamentul servicii emitenţi. fiecare cu un procent individual de până la 3%.

Misiunea SNCDD în calitate de utilitate publică : • Misiunea SNCDD este aceea de a consolida şi dezvolta piaţa de valori mobiliare din România prin promovarea unui sistem de compensare. Servicii oferite de către SNCDD: înregistrarea tranzacţiilor. SNCDD oferă custodia centralizată a valorilor mobiliare şi posibilitatea de a înregistra transferurile de proprietate a acestora între participanţii la sistemul SNCDD.Responsabilităţile operaţionale reveneau Directorului General al societăţii şi unui colectiv compus din 17 angajaţi. Acestea se înfiinţează pe baza legii 31/1990 (cu modificări) dar îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii nr. Ulterior. cautând să menţină costurile operaţionale la un nivel cât mai scăzut posibil. transferuri de la şi către registre. publicată în MO nr. privind valorile mobiliare şi bursele de valori şi ale Regulamentului nr. ce înlocuia legea 52/1994.238 din 9 aprilie 2002. activitatea societăţilor de valori mobiliare (denumite societăţi de servicii financiare) s-a încadrat în coordonatele Ordonanţei de Urgenţă nr. privind autorizarea şi exercitarea intermedierii de valori mobiliare (cu modificări). Societăţile de valori mobiliare îndeplinesc pe piaţa de capital patru mari funcţii: 90 . şcolarizare şi asistenţă tehnică. precum şi cu băncile de decontare şi cu Banca Naţională. onestitate şi siguranţă tranzacţiilor de valori mobiliare. deschidere cont utilizator direct. Creată pentru a funcţiona în calitate de custode central pentru valori mobiliare.3/1996. societăţile de valori mobiliare sunt societăţi comerciale pe acţiuni care au ca obiect exclusiv de activitate intermedierea de valori mobiliare. decontare şi depozitare a valorilor mobiliare care să asigure rapiditate. 28 privind valorile mobiliare. servicii de registru. 52/1994. custodie. SNCDD funcţionează în stransă legatură cu celelalte instituţii ale pieţei de capital. Societăţile de valori mobiliare În România. decontarea şi compensarea acestora. În îndeplinirea acestei misiuni. serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate. emis de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

etc. Acest semnal era un răspuns oportun la aşteptările cercurilor de afaceri interesate în piaţa românească de capital. ca şi în cazul Poloniei cu cinci ani în urma. Ori. esenţiale au fost măsurile pentru menţinerea şi creşterea interesului capitalului străin pentru implicarea în economia noastră. pe parcursul anilor 1997/2000 au fost demonstrate doar funcţionarea mecanismelor pieţei de capital. tranzacţiile bursiere au cunoscut un puternic reviriment. prin restructurări în economia reală în vederea sporirii competitivităţii producţiei şi. În numărul din iunie 1997 al “Central European Review” (prima analiza mai ampla a pieţei noastre în revista respectivă) invocându-se actul normativ amintit şi evidenţiindu-se faptul că din ianuarie capitalizarea pieţei s-a triplat. Iar aceasta nu se poate realiza decât. piaţa secundară de capital părând a fi pe calea consacrării. pe piaţa organizată. 91 . prin asigurarea unui cadru politic. Într-adevăr. la intrarea capitalului pe piaţa românească. generează un mecanism de atragere a capitalului prin punerea în legatură a celor care au disponibilităţi financiare (investitori) cu cei care au nevoie de acestea (emitenţi-societăţi.atât din plan legislativ. generează un mecanism pentru investitori de transformare a investiţiilor în lichidităţi. Atragerea investitorilor şi transferul capitalurilor prin Bursa de Valori În prima parte a anului 1997. dacă vor sa nu rateze ocazia". pe de o parte. Dar. concretizată în adoptarea Ordonanţei de urgenţă nr. cât şi din cel practic.) 2. guverne. 31/1997 privind regimul investiţiilor străine în România.1. ei prevăd o puternică emulaţie pe termen lung şi sfătuiesc pe investitori să cumpere ceea ce pot ca sa prindă trenul acum. generează un mecanism de formare a preţurilor pentru evaluarea investiţiilor. se aprecia că: "părerea dominantă în rândul observatorilor pieţei apare a fi aceea că România este încă prea mica pentru marii investitori şi că această situaţie nu se va schimba în curand. atât la BVB cât şi la RASDAQ. pe de altă parte. 3. instituţional şi legislativ stabil şi stimulativ pentru investitori. proliferează produsele pieţei. în ceea ce priveşte România. După semnalul verde dat de Ordonanţă. Una din explicaţiile principale ale acestui fenomen a fost noua strategie pentru atragerea investitorilor. adevăratele avantaje ale pieţei româneşti vor fi evidenţiate abia în câţiva ani. Acesteia i-a lipsit însă ramura de feed-back . 4.

este asigurarea durabilă a condiţiilor de intrare pe piaţă . ceea ce interesează în mod real marii investitori. 92 . decât administratorii unor afaceri derulate prin tradiţie.). ca şi atragerea pe această piaţă a investitorilor autohtoni trebuie sa fie considerate drept priorităţi ale strategiei de reformă. de exemplu. cu experienţă şi competenţă dobandită şi dovedită în domeniul afacerii respective. a căror strategie a fost de asigurare a unui management foarte competent pentru companiile preluate.fără de care succesele în atragerea resurselor externe s-au dovedit a fi efemere. indiferent dacă se orientează spre investiţia directă sau cea de portofoliu. sunt performanţele pe termen lung ale economiei şi firmelor româneşti. de natură să asigure o creştere pe termen scurt-mediu (2-5 ani). După o perioadă fondurile se “retrag” în favoarea unor cumpărători strategici. Ca atare. se arăta. dar şi de ieşire de pe piaţă (transfer al profiturilor. că analiştii consideră drept cele mai bune plasamente pentru investiţiile de portofoliu societăţile comerciale orientate spre export. salariilor etc. adică a previzibilităţii în decizia de afaceri. organic integrate în economie. care pot beneficia de diferenţa de cost (de exemplu. decât prevederile oferite de un act normativ vizând anumite facilităţi care sunt inevitabil temporare. Ca atare. bazată pe stimulente pentru intrarea de capital pe piaţa românească şi cea pe termen lung. vazute în contextul competiţiei internaţionale. Iată de ce şi în atragerea investiţiilor străine trebuie să se faca o distincţie între abordarea pe termen scurt. se constată că multe din primele investiţii în piaţa de capital românească au fost efectuate în principal de fonduri de investiţii. De-altfel. Antibiotice. După cum am văzut. Azomureş). ceea ce se impune. aceşti investitori au o aversiune mai mică faţă de risc şi capabilităţi mai dezvoltate în gestionarea riscului. creşterea rolului BVB şi RASDAQ în mobilizarea economiilor şi finanţarea economiei. Oltchim. Cu alte cuvinte. să devină mecanisme funcţionale. Fondurile de investiţii au încheiat astfel un ciclu şi se pregătesc de urmatorul. în condiţii de predictibilitate ridicată a pieţei şi evoluţiei firmei.al implementării reformei în economia reală . bazată pe o politică industrială şi un sistem instituţional-legislativ capabile să contribuie la restructurarea economică şi la creşterea performanţelor investitorilor. piaţa de capital în general. în articolul citat. O cerinţă este asigurarea condiţiilor pentru ca bursa. Prin natura lor. rămân mai importante oportunităţile de profit pe termen lung. pentru marii investitori străini. Pe de altă parte.

Astfel.7. valoarea nominală n-are semnificaţie pentru cursul bursier. iar pe de alta parte. pe de o parte.4. 88/1997. implicarea pieţelor valorilor mobiliare în privatizare contribuie la realizarea unui exerciţiu extrem de util pentru fluidizarea acţiunilor pe piaţa secundară.. Politica promovată de noua legislaţie amplifica rolul pieţelor de capital în derularea programului de privatizare. indiferent de metoda de privatizare utilizată. din cauza rigidităţii metodologiei aplicate anterior.) nu exclude posibilitatea conversiei datoriei publice în acţiuni în cazul în care a emis obligaţiuni convertibile.conversia datoriilor în acţiuni (. acestea s-au diversificat. la preţul de piaţă . De asemenea. în timp ce investitorul cumpăra o valoare viitoare.)... pe cale de consecinţă. poate fi considerată. 3 din Ordonanţă acceptând ". cât şi a acţiunilor factorilor decizionali. Ori. În ceea ce priveşte tehnicile procedurale. aplicarea metodelor de privatizare (. din mai multe motive: • mai întâi. este vorba de o valoare trecută. prin chiar prevederile pe care le cuprinde. care să guverneze procesul de trecere a cotelor de acţiuni deţinute de stat la societăţile comerciale în proprietate privată. Bursa de valori în sprijinul privatizării Adoptarea Ordonanţei nr. prin noua legislaţie se determină pe baza raportului dintre cerere şi ofertă. art. alin. deoarece.. care va grăbi formarea unor preţuri de piaţă echilibrate . ori vânzarea acţiunilor pe piaţa internaţională de capital prin bănci de investiţii. propune o abordare complet diferită.. 93 ." Apoi. o recunoaştere a unor nereuşite ale programului de privatizare anterior acestui moment. realizabil prin elaborarea unei politici coerente de eficientizare atât a metodologiei aplicate. vânzarea de acţiuni sau active făcându-se. ceea ce el cedează nu este o sumă ce serveşte pentru consum. O problemă devenită acută vizează restructurarea şi privatizarea societăţilor cu mari datorii. 13. de a valorifica acţiunea în viitor. ele încercând pe lângă accelerarea privatizării şi acoperirea situaţiilor care. renunţânduse la impunerea unui preţ minim de vânzare (ca valoare estimată). în aceste cazuri sunt apelate tot instrumente şi actori ai pieţei de capital. valoarea nominală a constituit multă vreme un reper al cursurilor acţiunilor. au dus la frânarea şi chiar blocarea derularii procesului de privatizare. Deţinătorul de acţiuni trebuie să plece de la interesul celui care cumpără. ci bani-capital. Este de reţinut faptul că în percepţia generală. Obiectivul principal declarat este accelerarea privatizării.. o valoare de piaţă superioară celei nominale reprezentând adesea un semnal de vânzare. Preţurile.

în vederea manifestării funcţiei majore de finanţare a economiei. prin mobilizarea economiilor interne şi atragerea pe o bază durabilă a capitalurilor străine. De asemenea. calculat la valoarea nominală. este datorată supraevaluării activelor şi totodată reprezintă o ajustare aplicată atât de forţele pieţei (legea cererii şi a ofertei) cât şi de faptul că acţiunea este bani-capital (valorificare în viitor). unde estimările iniţiale ale valorilor acţiunilor au fost total 94 . a avut loc un proces inflaţionist accentuat. sau dacă s-a făcut nu a contat în confruntarea cu fortele pieţei libere. Exemple în acest sens sunt: Republică Cehă. se mizează pe reglaje susţinute prin participarea la tranzacţii a investitorilor străini. însumează circa 1. în dorinţa de a accelera procesul de privatizare. începând cu anul 1997.75 miliarde lei.192. sau în Germania.• apoi. pentru scopul prezentei lucrări. decât rareori. un procent mediu de aprox. Totuşi. an până la care se şi consideră. fără să se reflecte însă. iar suma totală încasată de APAPS din vânzarea acţiunilor se ridică la 1. 80% realizat din preţul estimat este rezonabil. Implicarea Pieţei de Capital în privatizarea din România Implicarea pieţei de capital în privatizare s-a făcut timid şi cu întârziere. vânzarea acţiunilor prin metode specifice pieţei de capital. care a "revalorizat" marfurile (de la materii prime până la produse finite). Capitalul social total oferit la vânzare prin piaţa de capital (aferent cotelor de capital vândute de APAPS). succesul subscrierii ofertelor secundare va crea apetitul emitenţilor pentru apelarea la piaţa de capital în vederea finanţării (emisiune publică de acţiuni). dar anul 2004 poate fi considerat un an de cotitură şi de succes. Corecţia de preţ făcută de piaţă.8. a constat din oferirea la vânzare de pachete de acţiuni la un număr de 379 societăţi comerciale. Nu în ultimul rând. ţinând cont că în alte ţări nu s-a făcut deloc evaluarea. ceea ce corespunde unui procent mediu de 79.506. faţă de valoarea nominală. perioada de implementare şi maturizare a privatizării si pieţei de capital Româneşti. În perioada iunie 1997 – aprilie 2004.32 miliarde lei. 4.13% din valoarea nominală. stimulaţi la rândul lor de creşterea ofertei de titluri prin distribuţia secundară de la BVB sau RASDAQ. în preţul capitalului. după care s-a făcut evaluarea propriu-zisă pentru listarea pe piaţa de capital. unde societăţile comerciale au fost estimate ca valoare funcţie de „punctele” de pe vaucher-ele schimbate contra acţiuni în procesul de privatizare.

şi 5. Evoluţia pieţei de capital din România poate fi împărţită pe două segmente: cea de la Bursa de Valori Bucureşti şi cea de la RASDAQ. Figurile 5. după un an 2002 excelent din toate punctele de vedere. indicatorul de maxim interes pentru investitori este randamentul oferit de acţiuni. Desigur. În aceste condiţii au existat temeri că Bursa de Valori şi-a atins potenţialul şi.4. a urmat un an 2003 relativ dezamăgitor. dacă ne gândim la evoluţiile din ultimii doi ani. Astfel.nerealiste. în care s-a înregistrat o creştere generalizată a acţiunilor şi o apreciere a indicelui BET (Bucharest Exchange Trading) de 81%. Bursa de Valori Bucureşti Anul 2004 a fost un an de mare excepţie pentru investitorii la Bursă. existând societăţi care în final au fost vândute simbolic pe 1 Deutsche Mark. considerentele sociale primând în faţă celor financiare. din mai multe puncte de vedere 2004 a fost cel mai bun an din istoria BVB. Cu alte cuvinte. în lipsa unor emitenţi sau instrumente noi. 5.2004) 95 . cu evoluţii stabile şi o creştere a indicelui de numai 22%. iar din acest punct de vedere situaţia a fost mai mult decât mulţumitoare: indicele oficial al bursei. preţurile acţiunilor se vor plafona. BET. calculat ca medie a preţurilor celor mai reprezentative 10 acţiuni listate la Bursă. a crescut cu peste 100% în 2004. demonstrează că aceste temeri nu s-au îndeplinit: Fig. Randamentul BET (1995 . câştigul mediu oferit de acţiunile listate la bursă a dus la dublarea banilor investitorilor.. de fapt.3. Creşterile înregistrate în 2004 au fost relativ surprinzătoare. de după 1990.3.

lichiditate şi creşterea de preţ ulterioară a captat imediat interesul investitorilor.5%. +114. şi Banca Comercială Carpatica (BCC). în ciuda unei situaţii financiare nu tocmai remarcabile.2004 Anul 2004 a adus şi o serie de listări noi la BVB. indicele BET a crescut cu 106%. care prin dimensiune. lichiditate şi creşterea de preţ. 5.4. implicarea pe piaţă. indicele BET-C (calculat pe baza preţurilor tuturor acţiunilor listate la Bursa) cu 103. Un investitor care ar fi aplicat o strategie de investiţii foarte simplă – alocarea unei sume egale pentru cumpărarea fiecarei acţiuni listate la Bursă la începutul lui 2004 şi păstrarea acţiunilor până la sfârşitul anului – ar fi înregistrat un câştig de +106. acţiune interesantă prin domeniul de activitate (băncile fiind foarte căutate de investitori). Capitalizarea bursieră 1999 . dintre acestea două au fost remarcabile – Rompetrol Rafinare Constanţa (RRC). [16]. BET-C.5%.0% pentru BET.8%.5%.  creşterile indicilor bursei exprimaţi în EURO au fost de +111.1% şi +127. Fig. 96 . iar indicele BET-FI (calculat pe baza preţurilor actiunilor SIF) cu 115. respectiv BET-FI.

5. Răspunsul este imediat dacă ţinem seama că. de aproape trei ori mai mare decât cea de la sfârşitul anului 2003. întrebarea firească a fost motivul acestei creşteri şi cât de mult va continua aceasta. Indicii de profit pe acţiune.1 mil EUR.6%.Dacă investitorul din exemplul nostru s-ar fi rezumat numai la acţiunile listate la Categoria I. după scăderile continue din 1997-1999.5.2004 97 . unde valori pentru P/E sub 5. atunci câştigul ar fi fost de +111. Valoarea tranzacţiilor în 2004. aşa cum se înregistrau în 2000 sau 2001. Performanţele pot fi considerate spectaculoase ţinând cont de simplitatea strategiei şi de evoluţiile de pe piaţa financiară: scăderile continue ale dobânzilor la depozitele bancare. 5. 2000 . creşterea preţurilor acţiunilor listate la Bursă a fost o consecinţă normală a reajustării indicilor de profit pe acţiune. arătau că acţiunile româneşti erau puternic subevaluate. şi aprecierea leului ce făcea neatractivă păstrarea economiilor în valută. Acest aspect reiese din figura 5. a reprezentat o creştere cu 122. pentru a simplifica puţin strategia. Şi ceilalţi parametri ai bursei au înregistrat maxime istorice în anul analizat: capitalizarea bursei la sfârşitul anului era de 8. la nivel mediu ale BVB. P/E (Price – Earning Ratio) la niveluri « rezonabile ». întâlnite şi pe alte pieţe. de 598. După patru ani de creştere continuă a preţurilor.6% faţă de cea din 2003. de fapt. Fig.8 mld EUR. ce se apropiau de 12-13% la sfârşitul anului.

rata medie a dobânzii era de 18. de 71.5 miliarde).6.6.). 18 emisiuni de obligaţiuni municipale şi 6 emisiuni de obligaţiuni corporative (doua emisiuni listate la Bursă.72%/an (numai pentru emisiunile cu dobânda calculată în lei). pe un nou sistem Arena. Astfel. Legat de tranzacţionarea acţiunilor.Din punctul de vedere al evenimentelor majore derulate la Bursă în anul 2004. Pentru obligaţiunile corporative. La sfârşitul anului 2004 se tranzacţionau prin sistemul BVB. astfel încât începând din 2005. mai operativ şi mai performant şi în plus. reprezintă o iniţiativă binevenită de consolidare a pieţei. Raiffeisen Bank în valoare de 1. Rata medie a dobanzilor la obligaţiunile municipale la sfârşitul anului 2004 era de 18.3 milioane EUR. Sistemul Arena este mai eficient. Acesta din urma a fost folosit cu succes pentru tranzacţionarea obligaţiunilor. Finansbank în valoare de 410 miliarde. Bursa intenţiona transferul tranzacţionarii acţiunilor de pe sistemul electronic Horizon. ce permite după finalizarea sa prezentarea unei oferte integrate de instrumente şi mecanisme financiare ce duce la creşterea vizibilităţii pieţei de capital româneşti pe plan extern. este şi proiectul de schimbare a sistemului de tranzacţionare a acţiunilor la Bursă. şi patru emisiuni tranzacţionate pe piaţă valorilor mobiliare necotate: BCR Leasing în valoare de 75 miliarde. Şi piaţa obligaţiunilor a înregistrat un salt important în 2004. Valoarea tranzacţiilor cu obligaţiuni în perioada 2001 . astfel încât întreţinerea şi dezvoltarea acestuia vor fi mai uşor de realizat. Tot prin sistemele Bursei se tranzacţionau şi 24 de emisiuni de obligaţiuni municipale şi corporative. acesta este realizat de BVB. Un prim pas în direcţia fuziunii a fost că pe sistemul electronic al bursei de valori să se translateze un număr de 107 acţiuni listate pe RASDAQ. cea a BRD de 500 miliarde lei şi cea a Impact de 49. Valoarea tranzacţiilor cu obligaţiuni. Fig.2004 98 .68%/an.200 de miliarde şi TBI Leasing în valoare de 24. proiectul de fuziune a BVB cu RASDAQ.8 miliarde. 5. a reprezentat o creştere de peste 15 ori faţă de anul 2003(vezi figura 5. Bursa a anunţat şi transferul tranzacţionarii acţiunilor pe acest sistem.

Banca Comercială Română s-ar alătura şi ea la un moment dat societăţilor listate la Bursă. 99 . În fine. a crescut în 2004 cu 38. program ce presupune listarea la Bursa de Valori a şapte mari companii de stat începând cu anul 2005: CN Transelectrica SA. În rest. existau planuri de colaborare mai stransă cu Bursa Monetar Financiară şi de Marfuri Sibiu (BMFMS) – deocamdată singura piaţă de tranzacţionare a instrumentelor derivate din ţară noastra (BMFMS s-ar putea alătura BVB şi RASDAQ în procesul de consolidare instituţională al pieţei de capital). Electrica Muntenia Nord SA. tranzacţii în marja şi multe alte instrumente sau mecanisme absolut necesare investitorilor şi emitenţilor. Electrica Transilvania Nord SA. opţiuni pe acţiuni. mai departe. piaţa de capital nu oferea încă tranzacţionarea titlurilor de stat. Bursa Electronică RASDAQ Indicele oficial al pieţei RASDAQ-Compozit (RASDAQ-C). calculat pe baza preţurilor tuturor acţiunilor listate pe piaţă. care s-a dovedit din nou un pionier pe piaţa de capital.Anul 2004 a adus două prezenţe notabile noi la Bursă (Rompetrol Rafinare şi Banca Carpatica) şi o ofertă publică iniţială de larg interes (SSIF Broker). dar tranzacţiile ramâneau sporadice. existau semnale conform cărora şi anumiţi emitenţi privaţi mari considerau ipoteza unei oferte publice iniţiale şi listarea la Bursă. în urma finalizării procesului de privatizare (realizat cu Erste Bank). Luna decembrie a adus şi o intenţie fermă de tranzacţionare a drepturilor de preferinţă din partea societăţii Impact (IMP). care să ofere alternative din ce în ce mai multe şi mai diverse investitorilor. vânzări în absenţă. la aproape zece ani de la începerea tranzacţiilor la Bursă. o evoluţie relativ modestă dacă ne raportăm la performanţele bursei de valori. însă totuşi semnificativă din mai multe puncte de vedere. Este vorba în primul rând despre programul guvernamental „O piaţă puternică” lansat în cursul anului 2004. Romgaz SA şi CN Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti SA.95%. Anul 2004 a trecut fără introducerea unor instrumente sau mecanisme noi pe piaţă. CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanta. Nici la nivelul instrumentelor noi situaţia nu era mai stralucită. Piaţa obligaţiunilor s-a dezvoltat şi consolidat destul de mult în 2004. Piaţa de capital are nevoie de emitenţi noi – societăţi solide şi dinamice. Transgaz SA.

Luând în considerare unificarea RASDAQ-lui cu BVB-ul. În fine. Capitalizarea în EURO a crescut cu numai 6% în 2004. Tendinţele pe piaţa RASDAQ sunt cele identificate şi în anii precedenţi. iar pe de altă parte «scoaterea la lumină» a unor emitenţi valoroşi de pe RASDAQ.990 de societăţi listate din Programul de Privatizare în Masă. putând deveni un model de obiective ţintă pentru orice ţară în tranziţie. proces despre care am amintit intr-un capitol precedent şi care a avut o influenţă benefică asupra multora dintre aceştia . performanţele unor grupuri selectate de acţiuni. de la lansarea sa în 1998 până în prezent (creşterea pe 2003 a fost de 21. delistări şi transformarea societăţilor deschise în societăţi inchise. sunt mult mai mari şi se apropie de cele de la Bursa. faţă de 2003 (faţă de 195% la Bursa de valori).000 de societăţi (mai exact 2. care în general este de laudat. precum şi de absenţa unei prioritizari pe diferite nivele de importanţă pentru obiectivele propuse. este interesant de prezentat în continuare această strategie. 100 . Piaţa trecea în continuare printr-un proces de concentrare a acţionariatului emitenţilor. cel puţin orientative dacă nu precise şi cu responsabilităţile aferente. în timp ce valoarea anuală a tranzacţiilor în EURO a crescut cu 22% (faţă de 122% la Bursa de valori). dintr-un total de 3. În al doilea rând. Fuziunea BVB cu RASDAQ Un alt element interesant este legat de fuziunea BVB cu RASDAQ cu două beneficii importante: pe de o parte integrarea pieţei de capital româneşti.9%). Un proces interesant este cel al translatării unor emitenţi pe sistemul electronic al BVB. în ciuda unor stângăcii legate de lipsa unor precizari privind orizonturile de implementare în timp. consolidarea acesteia şi creşterea vizibilităţii sale.În primul rând creşterea indicelui cu aproape 40% este cea mai mare creştere anuală înregistrată de indicele oficial al RASDAQ. preluări şi transferuri de proprietate. şi într-un număr semnificativ de cazuri.061). performanţa este importantă dacă ne găndim la faptul că pe piaţă se tranzacţionau acţiunile a peste 2. precum cele listate la categoriile I şi II de excelenţă ale RASDAQ.

2) Misiunea Misiunea pieţei bursiere este să fie o piaţă eficientă.B. în condiţii de transparenţă şi siguranţă. b) obţinerea statutului de societate care administrează o piaţă reglementată de către BVB şi BER (Bursa Electronică RASDAQ). Strategii şi Tactici Piaţă eficientă. atractivă şi compatibilă cu standardele europene.4. atragerea şi alocarea eficientă a resurselor financiare. în scopul integrării cu succes a României în Uniunea Europeană. c) elaborarea unui plan de fuziune pentru consolidarea BVB cu BER. să devină un factor de influenţă a tendinţelor economice şi instituţionale şi să se constituie intrun mediu de dezvoltare şi iniţiativă antreprenorială prin oferirea de servicii.9. Strategia de dezvoltare a BVB-ului [16] 1) Viziunea Construirea celei mai performante pieţe de capital din regiune. • valoarea medie zilnică a tranzacţiilor să fie de 15-20 milioane USD Strategii şi Tactici: 1. 3) Obiective. cu reguli corecte Obiectiv 1: Consolidarea poziţiei pieţei bursiere din România astfel încât la orizontul anilor 2005-2007. mecanisme si norme pentru mobilizarea. Consolidarea / integrarea celor două pieţe de valori mobiliare: a) reorganizarea BVB în societate comercială pe acţiuni. principalii indicatori bursieri să fie cel puţin la nivelul burselor din regiune: • capitalizarea totală a pieţei să reprezinte între 30 şi 40% din P. cu reguli corecte. 101 .I.

Realizarea unei tranzacţii de referinţă pentru atragerea şi a) b) c) d) fidelizarea investitorilor de portofoliu (“flagship transaction”): lobby pe lângă reprezentanţi ai ministerelor. pentru următoarele aspecte: • introducerea în strategia de privatizare a componentei de piaţă de capital. pentru piaţa primară a titlurilor de stat care vor fi tranzacţionate pe piaţa bursieră. bancar.) • implicarea specialiştilor pieţei bursiere în vederea elaborării unei strategii hibride de privatizare care să îmbine vânzarea tradiţională către investitorii strategici cu mecanismele de piaţă (Ofertă publică. din sectoarele telecomunicaţii.2. Transelectrica. IT: a) intensificarea lobby-ului pentru listarea companiilor la care statul deţine pachete de acţiuni (majoritare sau reziduale) şi vânzarea prin mecanismele bursiere a acestor pachete. consultanţi în privatizare. 3. 102 . lobby pe lângă MFP şi BNR pentru utilizarea modulului din sistemul ARENA pentru licitaţiile la preţ multiplu. b) crearea unei culturi bursiere la nivelul reprezentanţilor statului şi managerilor. SNP. listarea pe piaţa bursieră a acţiunilor şi/sau a certificatelor de depozit ( Romanian Depository Receipts) care au la bază acţiunile emise de un emitent de renume din altă ţară. pentru companiile deţinute de stat (BCR. organisme internaţionale şi sindicate. pachete de opţiuni de cumpărare) • participarea la conferinţe şi forumuri organizate de piaţa bursieră având drept invitaţi specialişti români care lucrează la bănci de investiţii din străinătate lobby pe lângă reprezentanţii acţionariatului şi managementului companiilor de anvergura naţională pentru emisiunea şi tranzacţionarea pe piaţa bursieră de obligaţiuni corporative. Atragerea de noi emitenţi la Cota Bursei:  companii reprezentative (societăţi deţinute de stat şi societăţi de tip închis) pentru economia românească. asigurări. etc. energetic.

Listarea titlurilor de stat (certificate de trezorerie) pe piaţa secundară bursieră: 103 . 4. 5. în condiţii de transparenţă şi corectitudine.c) listarea de companii care s-au deschis prin derularea de oferte publice iniţiale (IPO-uri) derulate prin piaţa bursieră. Încurajarea creşterii free-float-ului şi a efectuării de oferte publice primare prin piaţa bursieră în scopul majorărilor de capital social: a) îmbunătăţirea reglementărilor pieţei bursiere referitoare la numărul acţiunilor aflate în circulaţie (vizarea atingerii unui free-float de 25%).  minim 10 companii româneşti de anvergură naţională şi a 10 companii din cele mai dinamice sectoare ale economiei româneşti: a) identificarea societăţilor potenţiale a fi listate pe piaţa bursieră prin intermediul unor studii de piaţă efectuate în colaborare cu specialişti în domeniu. b) elaborarea de materiale promoţionale care să prezinte beneficiile listării pe piaţa bursieră . Descurajarea procesului de de-listare a societăţilor de pe piaţa bursieră:  concentrarea eforturilor promoţionale asupra emitenţilor care au potenţial de dezvoltare în ceea ce priveşte beneficiile finanţării şi vizibilităţii prin intermediul pieţei bursiere. 6. b) elaborarea şi/sau îmbunătăţirea procedurilor pentru efectuarea de oferte publice secundare şi primare derulate de emitenţii listaţi pe piaţa bursieră. c) marketing susţinut prin vizite la sediul companiilor vizate şi prin intermediul mass-media (utilizarea formatorilor de opinie).

Diversificarea produselor tranzacţionate pe piaţa bursieră:  implementarea în sistemul ARENA a produselor financiare pentru care există cerere din partea participanţilor la piaţă şi elaborarea de reglementări. etc. precum şi cu alţi specialişti în domeniu pentru dezvoltarea pieţei obligaţiunilor corporative şi municipale. regimul colateralului în cazul obligaţiunilor corporative garantate. 8. BNR şi CNVM. înainte de intrarea în vigoare a noii legi consolidate a pieţei de capital. d) Menţinerea legăturii cu Banca Mondială în ceea ce priveşte acordul PSAL II referitor la stadiul implementării operaţiunilor cu titluri de stat pe piaţa bursieră. inexistenţa agenţiilor de rating credibile. aspecte legate de practici anticoncurenţiale în ceea ce priveşte creditarea. 104 . 7. în calitate de dealeri primari şi secundari. autorităţile competente. b) permiterea accesului direct al băncilor comerciale pe piaţa secundară bursieră a titlurilor de stat.a) facilitarea accesului pe piaţa secundară bursieră a SIF-urilor prin diminuarea cerinţelor restrictive de capital social impuse de regulamentul tripartit emis de MFP. 15 privind operaţiunile cu titluri de stat”. care va avea în vedere aspecte cu privire la restricţiile din legea 31/1990. Creşterea ponderii tranzacţiilor cu obligaţiuni municipale şi corporative în total cifră de afaceri:  elaborarea unui document de tip „White Paper” în colaborare cu intermediarii pieţei. c) Înaintarea unei scrisori comune BVB-CNVM către reprezentanţii MFP şi BNR pentru demararea operaţiunilor cu titluri de stat pe piaţa secundară bursieră. înainte de intrarea în vigoare a legii consolidate a pieţei de capital şi în conformitate cu “Regulamentul BVB nr.

astfel încât preţurile stabilite pentru valorile mobiliare tranzacţionate pe piaţa bursieră să reflecte rapid şi eficient informaţiile publice referitoare la societăţile emitente. întocmirea proiectului de dezvoltare (design. din punctul de vedere al structurii şi actualizării prompte a informaţiilor publicate.). c) organizarea de cursuri şi examene de autorizare a persoanelor de legătură de la emitenţi. Strategii şi Tactici: 1. Dezvoltarea unui sistem electronic eficient pentru raportarea şi diseminarea informaţiilor cu privire la emitenţi: a) realizarea proiectului de fezabilitate care să cuprindă fundamentarea cerinţelor de business. Obiectiv 3: Implementarea extinsă a principiilor de guvernanţă corporativa: cel puţin 50% din emitenţii listaţi la Cota Bursei să adopte codul de guvernanţă corporativă. Impunerea de standarde ridicate de transparenţă a emitenţilor: a) revizuirea standardelor de transparenţă a emitenţilor în ceea ce priveşte informarea continuă şi periodică. platforme hardware.Obiectiv 2: Asigurarea permanentă a informări complete şi prompte a tuturor participanţilor la piaţă. fundamentarea tehnică (arhitectura sistemului. software. etc. Guvernanţa corporativă poate fi definită ca 105 . d) îmbunătăţirea paginii web a pieţei bursiere în ceea ce priveşte informaţiile furnizate despre emitenţi. 2. protocoale specifice. creşterea transparenţei activităţii desfăşurate de emitenţii de valori mobiliare tranzacţionate pe piaţa bursieră. b) aplicarea penalizărilor legii şi regulamentelor pentru emitenţii care nu respectă cerinţele de transparenţă. analiza primară de sistem. etapele şi resursele necesare). b) elaborarea planului de implementare.

cu societatea pe ansamblu. 2. îmbunătăţirea activităţii de supraveghere a pieţei. [Financial Times. Promovarea principiilor şi standardelor de guvernanţă corporativa => tactici: instituirea unui premiu anual acordat de institutul de guvernanţă corporativă (“Corporate Governance Award”) acordat emitenţilor care respectă principiile şi standardele guvernanţei corporative. integrităţii şi credibilităţii pieţei bursiere. c) racordarea acestui institut la organizaţiile internaţionale de profil. precum şi identificarea surselor de finanţare. d) promovarea unui indice care să reflecte evoluţia societăţilor listate care implementează standardele de guvernanţă corporativă (Corporate Governance index). sau mai pe larg.  Obiectiv 4: Creşterea siguranţei. 106 . Înfiinţarea unui institut al guvernanţei corporative sub egida pieţei bursiere: a) obţinerea autorizărilor necesare. Strategii şi Tactici: 1.ansamblul relaţiilor unei companii cu acţionarii sai. 1997] Strategii şi Tactici: 1. b) identificarea specialiştilor de renume din România şi străinătate care vor participa la programele de pregătire şi la activităţile desfăşurate de acest institut. Reducerea riscului sistemic prin îmbunătăţirea managementului riscului şi prin creşterea standardelor operaţionale şi profesionale ale operatorilor de piaţă: a) creşterea eficienţei activităţilor de supraveghere a pieţei pentru prevenirea practicilor de abuz de piaţă (“market abuse”).

2. c) consolidarea securităţii sistemelor informatice şi a informaţiilor confidenţiale. g) obiecte promoţionale cu logo-ul pieţei bursiere. profesionale şi a integrităţii profesionale şi transparenţei operatorilor de piaţă. Promovarea unei structuri integrate a pieţei bursiere (tranzacţionare. operaţionale. d) creşterea standardelor. d) transmisiuni în direct de la Bursă. 107 . b) inaugurarea tabelei electronice. f) deschiderea periodică a show-room-ului către public. compensare-decontare şi registru): a) aplicarea unui singur comision pentru activităţile de tranzacţionare şi post-tranzacţionare. e) acordarea de terminale gratuite la universităţi şi institute de cercetare. Obiectiv 5: Adoptarea unei structuri de costuri adecvate şi a unor costuri de operare (tranzacţionare şi post-tranzacţionare) la nivel competitiv Strategii şi Tactici: 1. b) elaborarea unei politici de reducere a taxelor şi comisioanelor de operare (în condiţiile menţinerii integrării operaţionale). Promovarea în rândul publicului a noii viziuni şi a obiectivelor strategice ale pieţei bursiere: a) activităţi de marketing prin apariţii televizate ale reprezentanţilor pieţei bursiere. c) deschiderea saptămânală a pieţei de către o personalitate (ritual al deschiderii).b) îmbunătăţirea managementului riscului aferent operaţiunilor de decontare prin monitorizarea electronică a expunerilor participanţilor.

3. CNVM. precum şi cu alţi specialişti. Promovarea în faţa forurilor competente (MFP. 4. etc. b) organizarea periodică de întâlniri cu CNVM. ţinând cont de structura organizatorică a fiecărei instituţii (de exemplu. autorităţile competente. cu privire la gradul de impozitare în România şi în lume în ceea ce priveşte piaţa de capital. Costurile aferente operaţiunilor de piaţă (tranzacţionare şi post-tranzacţionare) să fie sub controlul instituţiei bursiere: a) obţinerea de poziţii majoritare în acţionariatul Depozitarului Central şi al Casei de Compensare. care sa aibă ca subiect analiza costurilor de operare pe piaţa de capital din România. b) lobby pe lângă autorităţi pentru stimularea pieţei de capital prin politici fiscale adecvate.2. atragerea şi alocarea eficientă a resurselor financiare Obiectiv 6: 108 . în cazul în care astfel de instituţii vor fi implicate şi în derularea operaţiunilor realizate pe piaţa bursieră. Mobilizarea.) a unei strategii de susţinere a pieţei bursiere prin aplicarea unei politici fiscale adecvate care sa conducă la scăderea pe ansamblu a costurilor pieţei: a) elaborarea unui document de tip „White Paper” în colaborare cu intermediarii pieţei. b) promovarea de comisioane şi taxe diferite. dacă serviciile de compensare-decontare şi registru sunt integrate bursei sau nu). Alinierea costurilor pieţei bursiere la nivelul altor pieţe din regiune => tactici: a) analiza politicilor de taxe şi comisioane practicate de bursele din regiune. în funcţie de instrumentul tranzacţionat.

. respectiv publicării sancţiunilor aplicate de piaţa bursieră şi CNVM. etc.000 Strategii şi Tactici: 1.).Consolidarea încrederii şi creşterea interesului investitorilor pentru piaţa bursieră: numărul de conturi active să depăşească nivelul de 500. c) acordarea de asistenţă tehnică şi de specialitate investitorilor prin : • tipărirea Ghidului investitorului. lista agenţilor autorizaţi. • materiale informative cu legislaţie şi reglementări utile investitorului (drepturile şi obligaţiile investitorului). f) implicarea în procesul educaţional: • participarea unor reprezentanţi ai pieţei bursiere (în calitate de invitaţi specialişti) la unele cursuri şi seminarii din universităţi. sancţiunile. b) creşterea siguranţei operaţiunilor bursiere. colegii economice. d) publicarea datelor de identificare complete pentru intermediarii pieţei. Consolidarea reputaţiei pieţei bursiere în rândul investitorilor autohtoni şi internaţionali: a) certificarea calităţii serviciilor şi produselor oferite de piaţa bursieră prin audit intern şi prin intermediul altor certificări. 2. conflictul de interese. • stabilirea şi menţinerea de relaţii de colaborare cu mediul academic. b) punerea în aplicare a principiilor de guvernanţă corporativă la nivelul emitenţilor listaţi (tratamentul acţionarilor minoritari. 109 . transparenţă. institute. e) dezvoltarea de parteneriate cu mediul de afaceri şi organismele internaţionale. Îmbunătăţirea protecţiei investitorilor: a) întărirea supravegherii pieţei şi aplicării. etc.

) a cotaţiilor şi indicilor bursieri. b) raportarea situaţiilor financiare conform IAS (Standardele Internaţionale de Contabilitate) şi facilitarea votului de la distanţă prin internet. 4. etc. b) politica de costuri atractive pentru investitorii de retail. precum şi utilizarea unei platforme integrate de monitorizare a operaţiunilor de piaţă. 3. • listarea titlurilor de stat şi a acţiunilor emise de companii atractive. • prezenţa pe reţelele de ştiri internaţionale (analiza oportunităţii ca piaţa bursieră să devină contribuitor de informaţii la Bloomberg). Wall Street Journal. • includerea în cotidianele financiare prestigioase (Financial Times. cu ajutorul instituţiilor de reglementare de profil. • implementarea de noi instrumente şi tehnici utilizate pentru administrarea riscului portofoliului societăţilor de asigurări. c) dezvoltarea ofertei de instrumente oferite de piaţa bursieră: • creşterea lichidităţii titlurilor tranzacţionate pe piaţa bursieră (acţiuni şi obligaţiuni). fondurilor de pensii. Atragerea de noi investitori străini: a) creşterea vizibilităţii internaţionale a pieţei bursiere prin : • road-show-uri organizate de piaţa bursieră la care să participe reprezentanţii Guvernului României. etc.c) coordonarea supravegherii pieţei între CNVM şi piaţa bursieră. c) utilizarea extinsă a mediului internet pentru accesarea sistemelor electronice ale pieţei bursiere Obiectiv 7: 110 . Dezvoltarea sectorului de retail şi consolidarea componentei investitorilor instituţionali autohtoni : a) popularizarea mecanismelor şi avantajelor investiţiilor pe piaţa bursieră în vederea atragerii economiilor populaţiei.

b) elaborarea reglementărilor pieţei bursiere. Strategii şi Tactici: 1. c) simplificarea procedurilor de autorizare a produsului. drepturilor de preferinţă. Implementarea tehnicilor noi de tranzacţionare (vânzarea în lipsă şi tranzacţiile în marjă) Piaţă atractivă şi compatibilă cu standardele europene Obiectiv 8: Îmbunătăţirea infrastructurii tehnice a pieţei bursiere. warant-urilor şi a certificatelor de depozit:  implementarea de instrumente şi tehnici de tranzacţionare noi în sistemul dezvoltat de BVB şi utilizat în prezent pentru tranzacţionarea obligaţiunilor municipale şi corporative (“ARENA”). 2. Listarea obligaţiunilor şi titlurilor ipotecare. asigurarea interconectării sistemelor de tranzacţionare şi compensare – decontare cu cele ale altor pieţe bursiere. 3. Strategii şi Tactici: 1.Introducerea a cel puţin 5 instrumente financiare noi. Pregătirea operaţiunilor de piaţă cu instrumente financiare derivate: a) implementarea operaţiunilor de marcare la piaţă şi apel în marjă în sistemul ARENA. Implementarea de noi instrumente şi tehnici în sistemul ARENA (sistemul integrat de tranzacţionare. care să genereze peste 50% din valoarea totală a tranzacţiilor realizate pe piaţa bursieră. compensare-decontare. registru 111 .

E. etc. 2. Reprezentarea şi promovarea intereselor comunităţii brokerilor: a) adoptarea de standarde de autorizare şi operare la nivel internaţional. . Obiectiv 10: Dobândirea calităţii de membru plin în cadrul organizaţiilor internaţionale de profil (W. d) realizarea unei broşuri de prezentare a sistemului şi a instrumentelor implementate.F. b) organizarea de seminarii şi cursuri de pregătire a personalului SIFurilor.şi custodie. b) realizarea de demonstraţii de operare cu sistemul de tranzacţionare ARENA. la standarde europene. Pregătirea sistemului de decontare al pieţei bursiere pentru conectarea cu alţi depozitari şi sisteme de plăţi din Europa: Analiza oportunităţii adoptării sistemului de mesaje SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication) pentru interconectarea electronică a sistemelor pieţei bursiere cu piaţa interbancară în vederea implementării RTGS (Real Tima Gross Settlement = Decontare în timp real pe bază brută) cu alţi depozitari din Europa. 3. Perfecţionarea sistemelor electronice şi de protecţie cu recuperarea datelor la standarde europene.World Federation of Exchanges. dezvoltat in-house de BVB şi utilizat în prezent la tranzacţionarea obligaţiunilor): a) implementarea caracteristicilor şi regulilor de piaţă în sistemul ARENA. Obiectiv 9: Susţinerea dezvoltării societăţilor de servicii de investiţii financiare. Strategii şi Tactici: 1. astfel încât acestea să devină operatori puternici care să ofere servicii financiare de calitate. c) punerea la dispoziţia publicului în mod gratuit pe o perioada de test. 112 .

S. b) identificarea posibilităţii de listare a companiilor străine pe piaţa bursieră româneasca şi a companiilor româneşti pe pieţele străine (“cross-listing”). Implementarea principiilor şi cerinţelor de eligibilitate necesare pentru a dobândi calitatea de membru plin în organizaţii internaţionale de profil (W.F.S.):  identificarea aspectelor din activitatea pieţei bursiere care necesită îmbunătăţire pentru alinierea la standardele internaţionale 2. 113 .E.E. Participarea activă a pieţei bursiere în cadrul evenimentelor şi conferinţelor organizate de instituţiile internaţionale de profil: a) prevederea de resurse financiare necesare participării la/organizării de astfel de evenimente în bugetul de venituri şi cheltuieli. 3. Identificarea şi explorarea potenţialelor alianţe cu burse din regiune şi din Europa în vederea evitării marginalizării pieţei bursiere din România: a) cooperare şi schimburi de experienţă de specialitate..E. Strategii şi Tactici: 1. F. Organizarea de către piaţa bursieră din România de manifestări cu participarea reprezentanţilor instituţiilor internaţionale de profil.D.S. oferirea de servicii financiare la standarde Europene şi creşterea nivelului competitiv al pieţei bursiere româneşti astfel încât aceasta să fie capabilă să facă faţă competiţiei europene şi/sau să încheie alianţe strategice.C. E.A.E.E.A. b) identificarea evenimentelor principale şi publicarea calendarului acestor evenimente pentru planificarea din timp a părticipării la aceste evenimente de către reprezentanţii pieţei bursiere şi cei ai SIFurilor. European Central Securities Depositories Association) şi dezvoltarea de parteneriate cu alte burse din regiune. c) identificarea posibilităţii de interconectare între platformele de tranzacţionare utilizate de piaţa bursieră din România şi cele din alte ţări (“cross-trading”)..F. 4. E. – Federation of European Securities Exchanges.C.D.S.

astfel încât în orizontul anilor 20052007 aceasta să fie capabilă să facă faţă competiţiei europene şi/sau să încheie alianţe strategice. Mediul de dezvoltare şi iniţiativă antreprenorială Obiectiv 11: Utilizarea mecanismelor pieţei de capital ca sursă reală de finanţare complementară sistemului bancar şi ca mediu de privatizare: valoarea totală a ofertelor publice derulate pe piaţa bursieră până în anul 2007 să depăşească 1 miliard USD. Promovarea finanţării prin emisiune de obligaţiuni corporative: 114 . • vizite ale reprezentanţilor pieţei bursiere şi ai comuniţării brokerilor la sediul companiilor de tip închis (road-show-uri interne şi externe). Încurajarea derulării ofertelor publice primare de acţiuni în scopul majorării capitalului social: a) creşterea atractivităţii şi transparenţei prin derularea ofertelor primare de acţiuni prin sistemul ARENA. 2. Strategii şi Tactici: 1. care să includă o analiză comparativă a finanţării prin piaţa bursieră vis-a-vis de creditul bancar (avantaje versus costuri). • organizarea de seminarii şi întâlniri la sediul pieţei bursiere. Încurajarea derulării prin piaţa bursieră a ofertelor publice iniţiale (IPO-uri): a) activităţi de marketing susţinut care să aibă drept ţintă companiile de tip închis care au potenţial de a fi listate pe piaţa bursieră: • elaborarea de broşuri promoţionale pentru a fi distribuite managerilor / proprietarilor acestor companii.d) identificarea posibilităţii de export de tehnologie (sistemul ARENA). b) elaborarea de proceduri pentru ofertele publice primare de acţiuni. 3.

inexistenţa agenţiilor de rating naţionale credibile. ca repere în evaluarea performanţelor economiei româneşti Strategii şi Tactici: 1. etc. Lansarea de noi indici sectoriali. elaborarea unui plan de măsuri în colaborare cu autorităţile competente pentru dezvoltarea pieţei obligaţiunilor corporative. 115 . Obiectiv 12: Promovarea societăţilor profitabile de dimensiuni mici şi mijlocii (IMM) Strategii şi Tactici: 1. regimul colateralului în cazul obligaţiunilor corporative garantate. cu reprezentativitate la nivel naţional. Factor de influenţă asupra evoluţiilor economice şi instituţionale Obiectiv 13: Promovarea indicilor pieţei bursiere şi a capitalizării bursiere. Crearea unui segment nou de piaţă pentru societăţile cu potenţial ridicat de dezvoltare (“New Market”): a) identificarea companiilor potenţiale de a fi incluse în această categorie nouă.). care va avea în vedere aspecte cu privire la restricţiile din legea 31/1990. b) identificarea şi atragerea de resurse financiare de către piaţa bursieră pentru susţinerea acestui proiect (fonduri PHARE. corelat cu listarea de noi emitenţi pe piaţa bursieră:  diversificarea şi consolidarea sectoarelor de activitate ale emitenţilor înscrişi la Cota Bursei prin listarea de noi emitenţi (corelare cu obiectivele referitoare la listarea de noi emitenţi reprezentativi pentru economia naţională). c) elaborarea de reglementări ale pieţei bursiere cu privire la această secţiune de piaţă.

3. 116 . care urmăreşte evoluţia celor mai importante titluri listate la bursele din ţările Europei Centrale).2. Obiectiv 14: Piaţa bursieră trebuie sa devină un partener de încredere al instituţiilor guvernamentale în stabilirea şi adoptarea unor măsuri şi promovarea unei legislaţii care să stimuleze economia de piaţă în general şi piaţa de capital în special. Guvern. Promovarea internă şi internaţională a indicilor pieţei bursiere româneşti: .): a) organizarea de evenimente cu invitarea reprezentanţilor autorităţilor publice centrale şi locale. b) auditarea periodică a indicelui de către un organism internaţional care să-i dea acestui indice credibilitatea necesară. c) seminarii şi conferinţe la care să participe ataşaţii comerciali. b) organizarea de vizite la alte burse din regiune şi din lume la care să participe şi reprezentanţi ai guvernului în vederea creşterii capacităţii de interes pentru cel mai noi instrumente financiare tranzacţionabile. Poziţionarea pieţei bursiere ca partener de încredere în relaţia cu autorităţile publice (Parlament. Îmbunătăţirea structurii indicelui BET (Bucharest Exchange Trading) în vederea creşterii relevanţei acestuia pentru piaţa bursieră: a) simplificarea formalităţilor de trecere a companiilor dintr-o categorie de cotare inferioară (Categoria a II-a) la una superioară (Categoria a I-a) pentru o mai mare flexibilitate a ajustării coşului indicelui BET. Strategii şi Tactici: 1. etc. promovarea companiilor lichide care sunt tranzacţionate pe piaţa bursieră pentru a fi incluse în indicele regional CESI (indice bursier regional.creşterea vizibilităţii indicilor prin lansarea de instrumente derivate care au drept activ suport indicii pieţei bursiere.

*** Urmare realizării dezideratului comun de unificare. 3) indicele BET-FI (descrie evoluţia cotaţiilor emise de cele 5 SSIF (fostele FPP) a crescut cu +175.2%.2%.7 (sursa: ABN AMRO Bank). prin persoane de legătură. S-a consolidat astfel încrederea investitorilor români şi străini. faţă de 2004 la final. adică 26% din PIB România pe anul 2004. observăm că indicele regional CESI a crescut cu +47% ceea ce comparat cu indicele BET (+50%) al BVB ne spune că investitorii încep sa privească România şi piaţa ei de capital ca pe o parte a pieţei financiare din Europa Centrală şi de Est. în 2005 s-au produs transformări benefice ale pieţei de capital din România. Dacă ne uităm la evoluţia pieţelor bursiere din regiune. indicii bursieri atingând noi valori record: 1) indicele BET (descrie evoluţia celor mai lichide 10 titluri) a crescut cu peste 50% din valoarea din ultima zi a anului 2004. care au impact asupra pieţei de capital: Menţinerea unui contact permanent dintre piaţa bursieră şi instituţiile competente. fiscale.2. Participarea activă a pieţei bursiere în procesul de elaborare a politicilor economico-financiare. capitalizarea bursieră a cunoscut o creştere care a făcut să se depăşească pragul de 15 mld. grupuri şi proceduri de lucru pentru informări periodice cu privire la dezvoltările recente ale pieţei bursiere. 2) indicele BET-C (descrie evoluţia de ansamblu) a inregistrat o creştere cu 38. în piaţa de capital autohtonă şi în instrumentele financiare tranzacţionate. Euro. evoluţia spectaculoasă a indicelui BET în ultimii cinci ani de zile poate fi remarcată şi din figura 5. etc. Astfel. Dealtfel. 117 .

5.1 a PIB (GDP). Indicele BET la BVB între 2003 .8: 118 . care au şi ele economii în tranziţie. putem spune cu siguranţă că un rol pozitiv l-a avut şi privatizarea pe temeliile căreia s-a construit o piaţa de capital viabilă care a contribuit cu siguranţă la o medie de 6.BET Index 10000 8000 +536% 6000 -30% 4000 2000 0 Jan-03 May-03 Sep-03 Jan-04 May-04 Sep-04 Jan-05 May-05 Sep-05 Jan-06 May-06 Sep-06 Jan-07 May-07 Sep-07 Jan-08 Fig.2008 Dacă privim în continuare România comparativ cu celelalte ţări din regiune. cel mai mare în regiune din ultimii şapte ani. după cum se poate vedea şi din următoarea figură 5.7.

8 4.5 4. Eurostat.0 5. Coeficientul de corelaţie între procesul de privatizare şi dezvoltarea pieţei de capital O măsură a legăturii dintre procesele de privatizare şi de dezvoltare a pieţei de capital reiese din calculul coeficientului de corelaţie dintre aceste procese.1 6.2007 4. Variaţia PIB (GDP) în 7 ţări din Europa Centrală şi de Est.4 4.8. 5.9 Hungary Romania Slovakia Bulgaria Source: INS. în perioada 2001 .10. ABN AMRO Croatia Czech 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007F Fig. 119 .10 9 8 7 6 (%) 5 4 3 2 1 0 GDP growth 6.0 Poland 3.

Valorile anuale ale tranzacţionărilor obţinute pe cele două pieţe bursiere BVB şi RASDAQ. de la faza de implementare până la cea de maturizare. cele două procese (de privatizare şi de dezvoltare a pieţei de capital) s-au desfăşurat în paralel.1.404 326.ro S-a folosit pentru prelucrarea datelor funcţia Correl din Excel.466 634.330 224. capital care a generat numărul de acţiuni tranzacţionabile.0 Sursele datelor: [36] şi www.076 921.491 1996 0. Explicaţia trebuie căutată în întârzierea care apare între cele două variabile (valoarea tranzacţiilor bursiere fiind ulterioară proceselor de privatizare).1 2003 0.USD] Valoarea tranzacţiilor pe piaţa de capital (BVB+RASDAQ) [mil.5 1998 0. cât şi capitalul social tranzacţionat sunt prezentate în tabelul şi figura 4.247 342.USD] 1994 0. 120 .418 426.3 2001 0. Tabelul 4.877 0. Valorile de calcul .448. iar rezultatul obţinut este: -0.Acest calcul a fost realizat pe baza datelor privind capitalul social privatizat în perioada 1994 – 2004. la cursul mediu comercial al fiecărui an.291 665.6 1999 0.bvb.423 6.198 0.în vederea determinării coeficientului de corelaţie între valoarea capitalului social privatizat şi valoarea tranzacţionărilor pe pieţele bursiere BVB şi RASDAQ Anul Capital social privatizat [mld. În perioada considerată.060 1995 0. în care valorile au fost transformate în USD.8 2004 0.164 1997 0.7 2002 0.1. Valoarea negativă a coeficientului de corelaţie este opusă atât aşteptărilor cât şi celor demonstrate prin aplicarea modelului propus.7 2000 0.252 226.

9 0.Fig.4 0.7 0.2 0. 4. USD 500 400 300 200 100 0 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 121 .6 mld.: Evolutia valorii tranzactiilor pe piata de capital 1000 900 800 700 600 mil. 4.1 0 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Fig.1.1.8 0.5 0.: Evolutia capitalului social privatizat 0. USD 0.3 0.

0 Anul 1995 Valoarea tranzacţiilor 0.00 800.46 6 1999 326..418 2004 921. Tabelul 4.00 200..2 .: Indicele variatiei tranzactiilor raportat la capitalul social privatizat 1. 5 1997 0.16 4 1996 0.25 2 2001 224.33 0 2002 342.1.4. USD 0. 1 2002 0.00 -200.49 pe piata de capital 1 (BVB+RASDAQ) [mil.00 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Pentru a face o analiză completă.00 -800.000.bvb.ro 122 . 4. 8 2003 0.42 3 1997 665.00 600. 7 1999 0. 3 ani) – conform datelor din tabelele 4. se calculează coeficientul de corelaţie (r) pentru diferite intervale ale întârzierii (τ = 1.40 4 2000 226.Fig.2.001994 -400.000. Valorile de calcul .00 400. 4.USD] Sursele: [36] şi www. 6 1998 0.00 -600.87 7 1996 6.29 1 1998 634.USD] 1994 0. 7 2001 0.19 8 1995 0. 3 2000 0.00 mil.00 -1.în vederea determinării coeficientului de corelaţie între valoarea capitalului social privatizat şi valoarea tranzacţionărilor pe pieţele bursiere BVB şi RASDAQ (întârzierea τ = 1 an) Anul Capital social privatizat [mld. 2.24 7 2003 426.

2.5 0.4 0.2 0.2.1 0 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Fig.6 mld. 4. USD 500 400 300 200 100 0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 123 .8 0.: Evolutia capitalului social privatizat 0.7 0. 4.: Evolutia valorii tranzactiilor pe piata de capital 1000 900 800 700 600 mil.Fig.3 0. USD 0.9 0.

00 -1.00 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Tabelul 4.7 2000 0.7 1998 0.291 1999 326.00 -600.3 1999 0.bvb.252 2002 342.423 1998 634.1 2001 0.: Indicele variatiei tranzactiilor raportat la capitalul social privatizat 600.330 2003 426.5 1996 0.3.6 1997 0.00 -800.404 2001 224.Fig.USD] Anul Valoarea tranzacţiilor pe piata de capital (BVB+RASDAQ) [mil.2.USD] Sursele: [36] şi www.00 0.000.în vederea determinării coeficientului de corelaţie între valoarea capitalului social privatizat şi valoarea tranzacţionărilor pe pieţele bursiere BVB şi RASDAQ (întârzierea τ = 2 ani) Anul Capital social privatizat [mld.8 2002 0. Valorile de calcul .247 2004 921.466 2000 226.00 200.198 1996 6.0 mil.00 400. 4. USD 124 .877 1997 665.164 1995 0.00 -400.ro 1994 0.00 1995 -200.

5 0. USD 0. 4.3.1 0 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 Fig.9 0.7 0.4 0.: Evolutia valorii tranzactiilor pe piata de capital 1000 900 800 700 600 mil.6 mld.: Evolutia capitalului social privatizat 0.8 0.2 0.3. 4.3 0.Fig. USD 500 400 300 200 100 0 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 125 .

4.7 1997 0.7 1999 0.1 2000 0.în vederea determinării coeficientului de corelaţie între valoarea capitalului social privatizat şi valoarea tranzacţionărilor pe pieţele bursiere BVB şi RASDAQ (întârzierea τ = 3 ani) Anul Capital social privatizat [mld.3.: Indicele variatiei tranzactiilor raportat la capitalul social privatizat 500 400 300 200 100 0 1996 -100 -200 -300 -400 -500 mil.466 2001 224. USD 1997 1998 1999 2000 2001 2002 Tabelul 4.8 2001 0.ro 1994 0.5 1995 0.877 1998 634.330 2004 921.USD] Sursele: [36] şi www.4.3 1998 0.404 2002 342.291 2000 226. Valorile de calcul .bvb.USD] Anul Valoarea tranzactiilor pe piata de capital (BVB+RASDAQ) [mil.Fig.0 126 .198 1997 665.6 1996 0.252 2003 426.423 1999 326.

2 0.: Evolutia valorii tranzactiilor pe piata de capital 1000 900 800 700 mil.6 mld.1 0 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Fig. 4. 4.4.4 0. USD 0.Fig.8 0.: Evolutia capitalului social privatizat 0.9 0.7 0.4.3 0. USD 600 500 400 300 200 100 0 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 127 .5 0.

Fig. nesemnificativă 128 .300 r = + 0.057 Întârzierea (τ) τ=0 τ = 1 an τ = 2 ani τ = 3 ani Comentarii Corelaţie inversă Corelaţie inversă şi slabă Corelaţie directă şi slaba Corelaţie directă.: Indicele variatiei tranzactiilor raportat la capitalul social privatizat 400 300 200 mil. 4.4.448 r = . USD 100 0 1997 -100 -200 1998 1999 2000 2001 Rezultatele obţinute sunt sintetizate în tabelul 4.0. Tabelul 4.0.5. Valorile coeficientului de corelaţie între Valoarea capitalului social privatizat şi Valoarea tranzacţiilor pe piaţa de capital (r) în funcţie de întârzierea dintre cele două fenomene (τ) Valoarea coeficientului de corelaţie (r) r = .5.196 r = + 0.

5.057 0. evitandu-se astfel transparenţa tranzacţiilor pe care ea le permite şi pe de altă parte întarzierea mare a punerii în tranzacţionare a acţiunilor din privatizarea de masă.3 0. Coeficientul de corelatie (r) r 0. Acest lucru a fost generat de lipsa de voinţă a politicului şi de lipsa de informare a publicului asupra mecanismelor pieţei de capital.3 0.196 2 3 -0.3 -0. în general. Rezultatul calculelor confirmă fenomenul practic şi anume faptul că pe de o parte piaţa de capital nu a fost implicată încă de la început în privatizare. cat şi de reticenţa privind evoluţia pieţei de capital în particular şi a economiei Romaniei.4 0.Fig.2 0.2 -0. 129 .4 -0. 4.1 0 1 -0.1 -0.448 ani -0.5 Acest coeficient poate fi interpretat – conform regulilor sugerate de Colton (1974) – că între capitalul social privatizat în cei 10 ani consideraţi şi valoarea tranzacţiilor de pe piaţa de capital (BVB şi RASDAQ) există un grad de asociere cauzală slabă – în condiţiile unei întârzieri de circa doi ani.

a spus Vosganian. estimează că producătorul de energie va fi pregatit pentru listarea pe bursă in circa şase luni. „Totodata. Potrivit lui. a declarat pentru Business Standard ministrul Economiei si Finanţelor. “UE ar putea să ceară. Varujan Vosganian. apoi termenul a fost sfârşitul lui 2008. Administratorul FP nu s-a ales nici acum. proces ce va dura considerabil. Conform MEF. ar mai fi: • Fondul Proprietatea (FP). mai multe luni bune. şi se întrevede o nouă întîrziere după ce Fondul a anunţat că va publica regulamentul de organizare a licitaţiei si un caiet de sarcini la sfârşitul lui 2008. dar va trebui să vedem si cum evoluează bursa”. Iniţial se anunţase listarea sa la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) in 2007. Business Standard scrie: “Ministerul Economiei si Finanţelor (MEF). acţionar majoritar al Nuclearelectrica S. pentru construcţia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavodă trebuie să aştepte finalizarea consultărilor dintre Comisia Europeană şi autorităţile române.A. “Suntem în consultări cu oficialii Comisiei Europene privind reactoarele 3 şi 4. acum este programata listarea pentru luna iunie 2009. Fiind vorba despre o participare majoritară a statului român si implicarea fondurilor statului. este nevoie de o clarificare cu oficialii europeni”. Darian Rom Suisse si PricewaterhouseCoopers vor evalua un pachet de 76 de companii.. României un studiu de impact pe piaţa de energie. negocierile ar putea fi blocate în continuare. Astfel în articolul din 29 Iulie 2008. „Probabil ca vom fi gata cu pregătirile pentru listare cam in vreo şase luni. va fi scos la vanzare pe bursă un pachet de cel puţin 10%. să vedem în ce fel ar putea fi ea afectată de deţinerea de către stat a unei participaţii de 51% in viitoarea companie de proiect. dar condiţionează intrarea in ringul bursier de situaţia de pe piaţa de capital”. Alte exemple de întârzieri şi decalaje elocvente şi din alte domenii de activitate. de pildă.Un exemplu grăitor în direcţia decalajelor între cele două procese îl reprezintă şi listarea cu întârziere a pachetelor de acţiuni din energie.A. urmând ca procedura cu cei 28 de candidaţi să fie 130 . Realizarea acestui studiu ar putea sa mai dureze alte cateva luni”. Abia în 2008 s-au organizat licitaţii pentru evaluarea celor 88 de companii din portofoliul său. a mai afirmat oficialul MEF”. iar un altul de 12 companii. oficialul MEF anunţa că firmele interesate de intrarea in parteneriat cu Nuclearelectrica S.

mai înainte a ajuns Erste. Autorităţile se tem că picajul BVB să nu afecteze compania. Romgaz. în 2005 s-au produs transformări benefice ale pieţei de capital din România.028 persoane private care controlau 11. Dobrogea. poate prin aplicarea lui să producă o îmbunătăţire a corelaţiei dintre cele două procese menţionate (procesul de privatizare şi procesul de dezvoltare a pieţei de capital). Desigur ca nu s-a intamplat nimic. Programată pentru 2008. Au trecut doi ani si BCR nu a a juns pe Bursă. adică 26% din PIB România pe anul 2004. Urmare realizării dezideratului comun de unificare. Astfel. în cadrul procesului de privatizare. • • • • În concluzie.26%. pot ajunge mai sigur şi cu evitarea multor întârzieri produse de sistemul economic şi social. Banat şi Moldova) ar fi trebuit vândute pe bursă iar filialele listate până în 2008. Anunţată o dată cu Nuclearelectrica si Hidroelectrica. decalajele sunt evidente şi „Modelul de analiză şi de optimizare”. nu a demarat înca procesul de listare.demarată de atunci încolo. BCR. Oltenia. Electrica. care e de interes naţional. Euro. propus în această lucrare. Între timp.970 de persoane ce controlau 20%. prin aplicarea corectă a mecanismelor specifice. 131 . Listarea BCR e inscrisă în contractul de privatizare. Romtelecom. procesul de listare la BVB nici na demarat. Daca la începutul anului Fondul avea 3. existau 1. la începutul lui Octombrie 2008. Pachetele minoritare la distribuţiile privatizate (Muntenia Sud. valorile mobiliare (acţiunile) necesare tranzacţiilor de pe piaţa de capital. capitalizarea bursieră a cunoscut o creştere care a făcut să se depăşească pragul de 15 mld. bancamama. • Hidroelectrica. Anunţat pentru 2008. micşorând decalajele. acţiunile Fondului au început să se concentreze în mâinile cercurilor de interese. listarea e în aşteptarea clarificării situaţiei companiei energetice naţionale Electrica. Astfel.

cu relevanţă preponderent pentru ţările în tranziţie economică. al managementului modern şi a elementelor managementului ştiinţific. Necesitatea utilizarii în acest model. Datorită complexităţii componentelor de management ce concură la realizarea proceselor de privatizare şi piaţă de capital. deoarece el consideră componenta umană un factor nepredictibil. etc. conceptul fiind propus de Frederick Winslow Taylor. Pachetul de concluzii şi recomandări care constituie componentele managementului implementării proceselor de privatizare şi piaţă de capital din prezenta lucrare. care ulterior pot reprezenta puncte de referinţă în monitorizarea procesului de privatizare pe ramurile economiei unei ţări. echipe autoconduse. acest ansamblu fiind caracteristic pentru managementul modern. a cercurilor media şi de protecţie socială (incluzând şi reconversia profesională). ne ajută să previzionăm prin calcul. Model de optimizare a structurii procesului de privatizare şi implementare a Pieţei de Capital Managementul ştiinţific pleacă de la premize matematice şi inginereşti. la începutul secolului XX şi dezvoltat în lucrarea sa « Principiile managementului ştiinţific ». marketing intern. În acest sens. dar şi procesele organizaţionale pot fi modelate matematic.5. rezultatele ţintă pentru procesul de privatizare. Dealtfel. Managementul modern cuprinde concepte de genul: creativitate organizaţională. rezultă că pe lângă componente de management ştiinţific sunt incluse şi elemente legate de factorul uman. de la financiar la social. 132 . m-a condus la ideia necesităţii încadrării lor într-un Model de Optimizare. care îmbină diferite aspecte. pe baza unui management ştiinţific s-a construit pentru fiecare aspect organizaţional modele de tip “dacă–atunci”. unele din aceste precepte găsindu-le în unele sisteme de management al performanţei sau în sistemele de salarizare în funcţie de obiective. de la politic la ştiinţific şi de la aspecte media la impactul psihologic asupra populaţiei. nu numai deciziile. Ceva mai recent. şi din acest punct de vedere se poate spune că nu este ştiinţific. mecanismele de pregatire a factorilor de decizie politici. sunt edificatoare pentru latura modernă a managementului sistemelor de implementare a privatizării şi pieţei de capital. leadership.

FEED-BACK-ul are ca suport componente ale managementului ştiinţific şi anume un Model matematic de analiză liniară pentru previzionarea cuantificată a rezultatelor privatizării. Ipoteze minimale pentru începerea procesului de privatizare: 1) Voinţa politică de a privatiza. Componentele Modelului de Optimizare propus [8]. Sistemul RELAŢIONAL cuprinde cele două sisteme cu succesiunea etapelor de implementare a mecanismelor privatizării şi pieţei de capital. Aceste ipoteze vor fi factorii de corelare cu principiile şi mecanismele de aplicare ale privatizării. nu trebuie făcută la întamplare.1. a conducătorilor ţării în cauză.5. 2) Existenţa unei “mase critice” de societăţi comerciale de stat. La rândul lor. ci trebuie să aibe la bază respectarea unor ipoteze minimale de către ţara în care se va desfăşura procesul. 133 . VARIABILE. mecanismele de operare în cadrul procesului de privatizare trebuie sa aibe la bază cunoaşterea managementului corect al acestora pe parcursul întregului proces. În continuare. reprezentate de Ipotezele minimale implementarea proceselor (privatizare şi piaţă de capital). atractive pentru privatizare. CONSTANTE. se vor descrie principalele elemente care stau la baza componentelor modelului expus mai sus: I. IV. [9]: I. V. reprezentate de Recomandările şi concluziile pentru implementarea celor două procese (a caror variabilitate este determinată de necesitatea adaptării acestor procese la condiţiile fiecarei ţări) III. REZULTATUL modelului şi anume realizarea premizelor unei economii de piaţă viabile. CONSTANTELE : Pentru procesul de privatizare Abordarea privatizării. pentru II.

corelate cu convertibilitatea monedei naţionale. pentru a crea premizele unui mediu sănătos de implementare şi de dezvoltare a unei pieţe de capital. locatarilor şi retrocedarea proprietăţilor justificate temeinic cu acordarea protecţiei foştilor locatari).proces ce trebuie corelat cu cel al privatizării. birocraţia şi corupţia concurând în principal la această situaţie. • Deschiderea economiei către investiţiile de capital străin şi liberalizarea comerţului. statul devine un administrator ineficient.3) Acceptarea ideii că. conform formulării oficiale a UE) trebuie să promoveze dezvoltarea şi stabilitatea economică. după caz) . • Reforma pieţelor pentru bunuri şi servicii. corelat cu liberalizarea preţurilor. Pentru procesul de implementare a pieţei de capital Ipoteze minimale pentru începerea procesului de implementare a pieţei de capital: 1) Mediul economic liberalizat (adică economia de piaţă funcţională. • Reforma pieţelor financiare (sistemului bancar. • Reforma întreprinderilor şi agriculturii. al asigurărilor şi pieţei de capital. • Crearea unui sistem integrat de securitate socială şi redirecţionare profesională (se include vânzarea locuinţelor de stat. în condiţiile reale în care legile ţării nu sunt respectate. 134 . prin pregătirea lor pentru privatizare. • Reforma pieţei muncii (deregularizarea). Acesta presupune: • Reforma instituţiilor statului şi a legislaţiei.

instituţional al privatizării. cuprinde : Sistemul de mecanisme din procesul de privatizare 1. a) Sistemul RELAŢIONAL [4]. II. înainte de procesul de privatizare). 2. prin desemnarea activităţilor principale. III. Mecanismul pregatirii media (ziarişti şi populaţie). Mecanismul creării cadrului legislativ . Transparenţă în toate deciziile majore. ale celor două instituţii de bază în acest proces. 4. Mecanismul pregatirii ideatice la nivelul conducătorilor politici şi de stat. Mecanismul protecţiei sociale specifice privatizării (ajutoare sociale pe termene limitate. 5. • Reforma administraţiei publice şi a sistemului de pensii 2) 3) 4) Democraţie (mediu politic democratic în evoluţie către un echilibru de forţe democratice). 3. Profesionalism combinat cu simţ etic. Mecanismul pregatirii profesionale a operatorilor (funcţionari de stat şi operatori privaţi). şi anume: Banca Naţională pentru politica monetară şi Ministerul de Finanţe pentru politica fiscală. cuplate şi condiţionate de reconversii profesionale în corelaţie cu strategia domeniilor de dezvoltare a ţării respective. această strategie se presupune că este concepută şi recunoscută de clasa politică. 135 .• Reconstrucţia sistemului de management economic. VARIABILELE: acestor componente le-a fost dedicat în lucrare capitolul 7 “Concluzii şi Recomandări”.

2. după rezultatele şi reacţiile constatate în procesul de privatizare pilot. Mecanismul pregatirii ideatice la nivelul conducătorilor politici şi de stat. 5. pregatire şi înregistrare pentru societăţile comerciale ce urmează să facă parte din primele societăţi listate. se vor aplica mecanismele de creare a pieţei de capital. Mecanismul creării cadrului legislativ .privatizare. 3. 8. 7. legilor şi metodologiilor iniţiale. 136 .6.instituţional al pieţei de capital. Mecanismul monitorizarii post . 9. Mecanismul implementării pieţei de capital pilot (pe un număr restrâns de firme. b) Sistemul de mecanisme din procesul de implementare a pieţei de capital În paralel cu aplicarea mecanismelor de privatizare. dar de dorit cu o defazare de întârziere şi anume după pasul (7). 4. Mecanismul implementării propriu-zise a privatizării (aplicarea mecanismului fiind condiţionată de implementarea celorlalte mecanisme descrise mai sus şi de ajustarea procesului după realizarea privatizărilor pilot. Mecanismul pregatirii profesionale a operatorilor (funcţionari de stat şi operatori privaţi). 6. Mecanismul pregatirii media (ziaristi şi populaţie). care în mare măsură sunt asemănătoare ca tip şi ca ordine cu cele aplicate la privatizare şi anume: 1. Mecanismul de ajustare al instituţiilor. pe baza rezultatelor şi concluziilor obţinute). dar cu atractivitate mare pentru investitori). Mecanismul implementării privatizării pilot pentru societăţile profitabile din diferite sectoare economice. Mecanismul de selectare.

pe baza rezultatelor şi reacţiilor constatate în procesul de implementare şi funcţionare a pieţei de capital pentru societăţile listate în cadrul programului pilot. Managementul corect al acestor mecanisme (prezentate schematic în următoarea figură 6. 2. Mecanismul implementării pieţei de capital propriu-zise.) cu componentele lor şi ordinea în care sunt puse în funcţiune.7.1.2 şi 3. privind procesul de privatizare (capitolul 3) şi implementarea pieţei de capital (capitolul 4) (fără a considera însă. amplitudinea acţionarii fiecărui mecanism în parte şi momentul aplicării. Mecanismul supravegherii pieţei de capital. ele reprezentând în sine teme pentru alte doctorate pe domeniu. 4 şi 7. 8. legilor şi metodologiilor de aplicare. determină succesul procesului de privatizare. rămânând defazate în urmă. adaptându-se de la o ţara la alta. care nu au fost descrise deloc. că aceste componente sunt şi de urmat. funcţie de condiţii şi de voinţele politice). acesta reprezentând un element de noutate al prezentei lucrări. ele fiind doar orientative. 137 . Este important de observat la cele doua sisteme că: mecanismele 1. şi Componentele mecanismelor descrise mai sus. spre exemplu: nr. Există şi mecanisme. cum ar fi mecanismele nr. (aplicarea mecanismului fiind condiţionată de implementarea celorlalte).1 şi 9. cum ar fi. au fost explicate pe larg odată cu prezentarea celor două cazuri particulare ale României. diversificarii promovării de noi instrumente financiare tranzacţionabile. iar alte mecanisme ale căror componente au fost amintite şi parţial descrise pe parcursul prezentării cazurilor particulare. Funcţie de maturitatea economică şi politică a ţării. doar implementările pentru piaţa de capital pilot şi cea propriu-zisă. 9. Mecanismul de ajustare a organizării instituţiilor. sunt identice ca denumire şi ca abordare. se poate încerca o simultaneitate în ceea ce priveşte aplicarea mecanismelor de privatizare şi piaţă de capital. 3. din cadrul fiecărui proces. cât şi crearea viabilităţii pieţei de capital. minimizarea efectelor nedorite postprivatizare. cu efecte benefice asupra economiei ţării în care se aplică.

139 .

mai ales. Fie şi pentru atât. de a se analiza obiectiv rezultatele şi prin prisma efectelor nu numai asupra privatizării dar şi asupra implementării pieţei de capital şi mai ales să se găndească strategii de implementare cu 140 . iar avantajele pentru populaţie se lasă încă aşteptate. de întârzierile în luarea unor decizii adecvate. Vine pentru profit. A condamna însă. Modelul matematic de analiză liniară pentru previzionarea cuantificată a rezultatelor privatizării Problema estimarii valorii pe care statul trebuie să o obţină din activele şi societăţile comerciale privatizate este din ce în ce mai spinoasă. S-a ajuns până acolo încât inclusiv cei care au organizat mare parte din privatizarea unor societăţi strategice să blameze acum aceste procese şi să prorocească majorări de preţuri tocmai pe seama a ceea ce au făcut ei. Iată ce spune « Săptămâna Financiară » în nr.2. să analizeze obiectiv rezultatele şi. Banii obţinuţi în urma procesului au fost puţini. se şterg însă cu buretele elementele pozitive. FEED-BACK 5. care surprind elemente reale ale apariţiei capitalului străin în principalele domenii economice. Nimeni nu are răbdare să cuantifice greşelile. Constrânşi de organismele financiare internaţionale. conform căreia ne-am vândut economia pe nimic. guvernanţii României au înstrăinat mare parte din avuţia naţională fără nici o noimă. s-a greşit. indiferent de provenienţa lui. Retorica naţionalistă. Această lucrare demonstrează că totuşi mai există răbdarea de a se cuantifica greşelile. Pe fondul unor dispute tot mai aprinse între cum s-a făcut privatizarea şi efectele negative. fără nici un discernământ. să gândească strategii adecvate pentru viitorul privatizării. întreţinute îndeosebi de clasa politică. câstigă teren în faţă moderaţilor. privatizarea a fost o necesitate”. cheltuiţi în mare parte. atâtea câte sunt. aşa cum nici jaful la care a fost supusă economia în perioada de tranziţie nu putea fi stopat. Capitalul. urmând ca din acest profit să câştige şi statul. atâta vreme cât proprietatea era gestionată de stat. Modernizarea României nu poate fi făcută fără aportul acestui capital.IV. nu vine într-o ţară pentru a face acte de caritate.130/2007 : „Costurile celor mai importante privatizări din România au început să fie percepute tot mai des în sens negativ. politicile noilor proprietari ai societăţilor vândute. este din capul locului o greşeală. Inevitabil. ambele curente fiind însă de acord cu un aspect esenţial: privatizarea duce inevitabil la majorări de preţuri.

Constantele modelului sunt: Bij – reprezintă coeficientul mediu de eficienţă în ramura economiei i. împreună cu exemplul de model de programare liniară prezentat în continuare.3. atât resursele bugetului naţional cât şi valoarea viitoare a acţiunilor societăţilor comerciale privatizate.2. 5. Modelul matematic de analiză liniară Este format din următoarele: Funcţia obiectiv (F) este: F = valoarea totală estimată a contractelor de privatizare a societăţilor comerciale şi activelor.…. 141 . se crează un punct de referinţă pentru monitorizarea procesului de privatizare de către instituţiile abilitate şi pentru programarea surselor financiare viitoare la bugetul statului. Acesta din urmă. ce conduc în final la crearea bazei pentru formarea pieţei de capital. care trebuie privatizate prin diferite metode.2. în exemplu: România. Vi – reprezintă estimarea valoarii totale a contractelor de privatizare. metodele de privatizare folosite conform legislaţiei Xij – reprezintă valoarea totală a contractelor de privatizare din ramura economiei i.m. prin privatizare cu metoda j. care se privatizează prin metoda j. influenţând în mod benefic. provenite din privatizare şi piaţa de capital.n. ramurile economiei în care se vor face privatizări j=1. în orizontul strategic de timp T (T=7ani. permite determinarea valorii optime estimate pentru societăţile comerciale şi activele statului.mecanismele aferente. în care FPS trebuia să incheie procesul de privatizare) Variabilele decizionale sunt: i=1.…. În acest fel. în ramura economică i. termen legal pentru cazul României.

(5. care şi ea trebuie maximizată. prin metoda j. adică siguranţa privatizării (1 . Rij – riscurile asociate obţinerii valorilor estimate pentru contractele de privatizare din ramura economiei i. etc. Restricţiile (SR): n ∑ j =1 n Xij ≤ Vi – Sim.Sim – valoarea societăţilor comerciale şi activelor din ramura i.3) ∑ j =1 Condiţia de nenegativitate (CN): Xij ≥ 0. Modelul liniar are următoarele componente: Funcţia multiobiectiv ce reprezintă valoarea adaugată care se doreşte a fi maximizată (FO): [max] F = ∑ i =1 m [ ∑ j =1 n Bij Xij (1 – Rij) ]. (5. respectând legislaţia din România) sunt: 142 .4) Metodele de privatizare (alese ca fiind cele mai des folosite. fără însă ca să se privatizeze toate societăţile din acea industrie. dintr-o industrie.2.2) (5. cum ar fi: societăţi din domeniu economic strategic. restul rămânând în proprietatea lui (din diferite motive.) SiM – valoarea maximă admisă a societăţilor comerciale şi activelor din ramura i.2.Rij ). pentru crearea condiţiilor de dezvoltare şi relansare a respectivei industrii. până la care este permis ca statul să privatizeze.…m (5. i=1.1) în componenţa acestei funcţii se găseşte şi inversa riscului privatizării (R ij). având rol strategic pentru ţara respectivă). i=1. cum ar fi: necesitatea privatizării unui număr „critic” de societăţi comerciale şi de active. care trebuie sa rămână în proprietatea statului (din diferite motive. societăţi în proces de restructurare.…m Xij ≤ Vi – SiM.

4. ∑ j =1 xij ≥ 0. REZULTATUL modelului. Totodată.4. Astfel. 2. 3.2.2’) (5.3) şi (5.siM . Buy-Out). MEBO (Management. care poate fi monitorizată de-a lungul procesului de privatizare. „Rezultate”.j = 1. formulele devin: [max] F = ∑ i =1 m Vi[ ∑ j =1 n Bij xij (1 – Rij) ]. Pentru exemplul concret am recurs la un artificiu de calcul în vederea operării mai comode cu procente în loc de valori.3’) (5. Rezultatul valoric al acestui model poate fi în acelaşi timp o sursă de venituri pentru bugetul statului care-l aplică.3. în special pentru ţările în tranziţie economică. Negociere (cu investitori strategici. valoarea obţinută poate fi o valoare de referinţă pe industrii si pe economie. 5.2). Employees.1). în vederea exemplificarii numerice.4).4’) ∑ j =1 n n xij ≤ 1 . în care: Xij este procentual din Vi sim este procentual din Vi siM este procentual din Vi Acestea sunt formulele pentru care se construiesc. (5. prin înmulţirea şi împărţirea cu Vi a formulelor (5. este o noutate în literatura de specialitate ce se ocupă de managementul proceselor de privatizare. Oferta publică de acţiuni. SiM siM = Vi [%]. V.sim . (5. 143 . Metode de vânzare specifice pieţelor de capital. deobicei). xij ≥ 1 . având ca finalitate realizarea premizelor dezvoltării unei economii de piaţă viabile.1’) (5. Xij xij = Vi [%]. Sim sim = Vi [%]. şi anume: 1. matricele de valori care se prezintă în capitolul 7.5. Licitaţii cu strigare sau licitaţii cu oferta în plic. (5.

000 600 1. Editură şi poligrafie 5 10 TOTAL GENERAL Tabel 6. Matricea valorilor Vi Ramura i Valoarea totală (estimată prin evaluare) a firmelor din ramura i care: trebuie să este admisibil să rămână în rămână în proprietatea proprietatea statului statului sim [%] siM [%] 1.2.6. Pielărie şi încălţăminte 0 5 4.7 1.3 1.20 1.7 1.4 1.10 1. am construit următoarele matrice de valori.1. Celuloza şi hartie 5 10 2. alegând spre exemplificare patru ramuri industriale la care s-au aplicat cinci metode de privatizare. Celuloză şi hârtie 1.6 1. paragraful IV "FEEDBACK": Model matematic de analiza liniară pentru previzionarea cuantificată a rezultatelor privatizării. Prelucrarea ţiţeiului.3 1. cocsificarea 1. Editură şi poligrafie 1. Lei] 1. după cum urmează: Tabel 6.0 cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari 0 0 0 5 3.500 4. Pielărie şi încălţăminte 1.2 0 0 0 0 2.00 1. 10 25 cocsificarea cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari 3.100 7.2 0 0 0 0 4.5 1.4 1. j 1 2 3 4 1.5 0 0 0 0 5 1.30 144 .5 1.1 1. Matricea valorilor Bij Ramura i Vi [mld.200 Metoda de privatizare. Prelucrarea ţiţeiului. Rezultatele modelului propus Pe bază formulelor prezentate la capitolul precedent.6 1.2 1.

1 0.15 0.1 0. au rolul de a constitui un exemplu numeric. Prelucrarea ţiţeiului.0 0 5 5 5 4. Celuloză şi hârtie 0. în cazul nostru. nucleari 145 . riscul de ramură prin prisma: tehnologiilor.0 0 5 5 5 2. Estimarile făcute sunt bazate pe: potenţialul ramurilor respective şi gradul lor de atractivitate. j 1 2 3 4 1.0 0.2 0.Valorile conţinute în matricea de mai sus.0 0. ce diferă de la ţară la ţară şi ar putea constitui în sine. din România . x21 x22 x23 x24 x25 cocsificarea cărbunelui. cocsificarea 0.15 Ca şi valorile din matricea Bij. valorile conţinute în matricea de mai sus. Tabel 6.0 0. în privatizarea din România. Estimarile făcute se bazează pe: complexul de riscuri (social. o temă pentru doctorat. ce diferă de la ţară la ţară şi ar putea constitui în sine.0 0. o altă tema pentru doctorat. dar şi pe experienţa eşecurilor în privatizările realizate în aceste ramuri precum şi pe riscurile pe care le pot genera metodele selectate în privatizarea.1 0.0 5 5 0 5 5 0. tratarea comb. situaţia financiară a cumpărătorului.20 0.20 0.1 0.1 0.4 Simulare pe 4 industrii cu 5 metode de privatizare Metoda de privatizare (j) Oferta Pieţe publică Negode Licitaţii MEBO de ciere capital (4) (5) acţiuni (3) (2) (1) Celuloză şi hârtie (1) x11 x12 x13 x14 x15 Prelucrarea ţiţeiului. Editură şi poligrafie 0. experienţa privatizărilor realizate în aceste ramuri şi pe eficacitatea metodelor selectate după criteriul utilizării frecvente. Modelul de programare liniară are 20 de variabile şi 12 restricţii: Tabel 6.3 Matricea valorilor Rij Ramura i Metoda de privatizare. Pielărie şi încălţăminte 0. afectării mediului şi surselor de materii prime.) din fiecare ramură aleasă.1 0. au rolul de a constitui un exemplu numeric. etc.1 0.1 cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari 5 0 0 0 3. economia mondială şi globalizarea.

2 0.90 3780 5 0 0 x25 1. 5 S-au calculat mai întâi coeficienţii funcţiei de eficienţă corespunzători fiecărei variabile: Tabel 6. 3.1 4.5 Coeficienţii funcţiei de eficienţă Variabila Bij Rij Vi (1-Rij) Bij(1-Rij)Vi x11 1.95 1710 0 5 0 x15 1.95 1995 0 5 0 x13 1.85 3740 0 5 0 x22 1.2 4.85 3400 0 5 0 x31 1.2 0.95 912 0 5 x33 1.0 0.3 0.2 0.90 4320 0 0 0 x23 1.50 0.0 600 0. j = 1. 2.50 0.95 684 146 .1 600 0.0 600 0. 2.0 0.90 756 0 0 x32 1.1 4.1 4.1 1.0 1.00 0.85 867 0 5 x34 1.5 0.00 0.Industrie (i) (2) Pielărie şi încălţăminte x31 (3) Editură şi poligrafie (4) x41 x32 x42 x33 x43 x34 x44 x35 x45 xij = procent din valoarea totală a industriei i privatizată prin metoda j i = 1.4 0. 4.0 1.90 1755 0 0 0 x12 1.1 0.00 0.50 0.4 0. 3.1 4.00 0.80 1320 0 0 0 x21 1.6 0.00 0.50 0.7 0. 4.2 1.1 1.5 0 5 0 x14 1.1 0.85 1912.1 600 0.80 4160 0 0 0 x24 1.3 0.50 0.

0 5 0.95 0.2 0 0.10 0 1.90 0.5 0 1.80 0.5 1672 1683 1567.2 0 1. x11 x12 x13 x14 x15 x21 x22 x23 x24 x25 x31 x32 x33 x34 x35 x41 x42 x43 x44 x45 Restricţii considerate pe industrii: 147 1755 1995 1912.5 1672 1683 1567.7 0 1.5 .5 Funcţia de eficienţă se maximizează: Max f = 1755x11 + 1995x12 + ….5 1710 1320 3740 4320 4160 3780 3400 756 912 867 684 576 1567.10 0 1.0 5 0.5 1215.85 576 1567.1 5 600 1.10 0 0.10 0 1.0 5 0.95 0.5 1215.x35 x41 x42 x43 x44 x45 0 1.3 0 5 0.6 0 1.1 0 0.95 0..10 0 1.5 0 1.

x 11 = 0. folosind Solver Addin din MSExcel este: f = 7.50 x15 + x 25 + x 35 + x 45 ≥ 0. i = 1.13 (faţă de Totalul General iniţial estimat la 7.05 x 12 = 0 x 21 = 0 x 31 = 0.50 x 13 = 0. 5 Soluţia optimă. 4.200). apare o îmbunătăţire.50 x 25 = 0 x 35 = 0.90 ≤ x 41 + x 42 + x 43 + x 44 + x 45 ≤ 0.05 0 0. 4. 2.95 0.50 x 45 = 0 x 41 = 0.95 ≤ x 31 + x 32 + x 33 + x 34 + x 35 ≤ 1 0.00 Original Value 0 0 0 0 Final Value 7852. Deci.90 x 23 = 0 x 33 = 0 x 43 = 0 x 14 = 0 x 15 = 0 x 22 = 0.90 x13 + x 23 + x 33 + x 43 ≥ 0.75 ≤ x 21 + x 22 + x 23 + x 24 + x 25 ≤ 0.90 x 32 = 0 x 24 = 0 x 34 = 0 x 44 = 0. 3.50 Condiţii de nenegativitate: x ij ≥ 0.0.9 0 148 .90 x14 + x 24 + x 34 + x 44 ≥ 0.95 Restricţii considerate pe metode de privatizare: x11 + x 21 + x 31 + x 41 ≥ 1 x12 + x 22 + x 32 + x 42 ≥ 0.45 x 42 = 0 Raportul de răspuns din Solver este: Microsoft Excel 11.0 Answer Report Worksheet:[DanAnghel. j = 1.xls]VarI Report Created: 10/15/2007 10:08:40 AM Target Cell (Max) Cell Name $A$12 Functia Adjustable Cells Cell $C$3 $D$3 $E$3 $F$3 Name x11_ x12_ x13_ x14_ Original Value 0.90 0. 3.90 ≤ x 11 + x 12 + x 13 + x 14 + x 15 ≤ 0.852.13 Final Value 0. 2.

149 . care oferă totodată şi valori de referinţă ţintă. o piaţă de capital viabilă poate să ofere o alternativă la sursele de finanţare a societăţilor comerciale. prin folosirea modelului de optimizare propus.5 0. În felul acesta. cum este cazul ţărilor din Europa Centrală şi de Est.5 0 Se observă deci că modelul funcţionează.$G$3 $H$3 $I$3 $J$3 $K$3 $L$3 $M$3 $N$3 $O$3 $P$3 $Q$3 $R$3 $S$3 $T$3 $U$3 $V$3 x15_ x21_ x22_ x23_ x24_ x25_ x31_ x32_ x33_ x34_ x35_ x41_ x42_ x43_ x44_ x45_ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0. Într-o ţară în care economia se află în proces de transformare de la cea de tip centralizat. abordarea privatizării trebuie făcută din perspectiva creării unei pieţe de capital de succes. necesare instituţiilor care monitorizează procesul de privatizare într-o ţară şi în special pentru cele cu economii în tranziţie. nu ar trebui să fie un scop în sine.Recomandările şi concluziile pentru relizarea procesului [2] Privatizarea. la cea de piaţă liberă funcţională. obţinându-se o îmbunătăţire a valorii totale din procesul de privatizare. Concluzii şi Recomandări Privatizare.5 0 0 0 0. dar poate să devină pentru situaţia ţărilor în curs de tranziţie spre o economie de piaţă.9 0 0 0 0. precum şi pentru investitori şi populaţie. pe ramuri şi pe economie.45 0 0 0. contribuind în final la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor. 7.

etc. sunt la dispoziţia şi inspiraţia conducătorilor ţarilor în care se aplică. pentru a contrabalansa aceste efecte. sursele de finanţare. influenţănd negativ asupra rezultatelor societăţilor comerciale. răspunzător în cea mai mare măsură de succesul privatizării în ţara respectivă. nuanţele. aşa cum sunt acestea enunţate în lucrare. Pentru a evita caracterizarea ca « rău necesar ». după modelul propus. Amplitudinea. • Procesul de privatizare. ce are ca efect crearea premizelor unei privatizări de succes cu evitarea din timp a deteriorării relaţiilor de muncă şi implicit a creşterii şomajului. concep sau conduc procese de privatizare şi în special cele care se adresează societăţilor comerciale: • Privatizarea este cea mai buna metoda de restructurare a unei economii în tranziţie. dar pe de altă parte creşte productivitatea muncii. în special pentru ţările în 150 . • Niciodată pe întreg parcursul procesului de privatizare. faţă de situaţia în care firmele erau de stat şi în ultimă instanţă. De aceea. prin introducerea unui spirit de competiţie şi de piaţă liberă. dacă este corect implementată. influenţează pozitiv întreagă economie. • Privatizarea este "un rău necesar". Calitatea privatizării este singura care poate să sufere din accelerarea procesului şi aici intervine de fapt priceperea conducătorilor şi posibilităţile ţării în care se desfăşoară procesul.În urma parcurgerii procesului de privatizare în mai multe ţări şi în special în România. decizie şi până la terminarea implementării. trebuiesc cunoscute mecanismele privatizării şi ipotezele lor minimale de aplicare şi chiar mai mult. metodele. prin utlizarea unei strategii de management a procesului de implementare ca un întreg: « Privatizare + Piaţa de Capital ». este prin grija celor care-l conduc şi implementează. în special a ţarilor în tranziţie care au nevoie de o restructurare în profunzime. • Durata procesului de privatizare este invers proporţională cu efectele şi direct proporţională cu costurile ei. ordinea în care se aplică. pentru că pe de o parte măreşte temporar şomajul şi deteriorează relaţiile de muncă. de la concepţie. până la restabilirea altora mai bune. privatizarea trebuie condusă după un Model de Optimizare. se impun următoarele sugestii pentru cei care studiază.

151 . Mai mult. semnele greşelilor din procesul de privatizare se vor repercuta asupra celor care vor dori sa-şi finanţeze afacerile cu ajutorul pieţei de capital. interesele economice care sunt ajutate prin privatizare. care să cuprindă atât componentele funcţionale cât şi pe cele de reglementare şi supraveghere. Piaţa de capital . are ca urmare o schimbare nedorită în restructurarea economică a ţării. cu cât momentul cand se va construi şi o piaţa de capital pe temelia rezultatelor privatizării.Recomandările şi concluziile pentru implementare Viabilitatea unei pieţe de capital se manifestă numai dacă ea reprezintă un sistem integrat coerent. Calitatea consultanţilor lor sau ai celor pe care conducătorii îi aleg. dar şi asupra investitorilor obişnuiţi. mecanismele referitoare la pregătirea media şi a populaţiei. date de fapt de obiectivele ei priorotare [25]. consistent şi echilibrat. este cu atât mai bună cu cât aceştia formează o sumă de experienţe.tranziţie spre o economie de piaţă. precum şi mecanismul protecţiei sociale sunt cele mai neglijate. schimbarea nedorită se poate redresa cu costuri suplimentare. compromiţând procesul. nu trebuie uitat că. şi anume: a) realizarea unei competiţii care să genereze prosperitate şi progres bazat pe cooperare şi parteneriat. cu atât mai mari. • Orice pas greşit în procesul de privatizare. nu sunt mai presus decât. b) realizarea unei industrii de servicii financiare • standardizarea totală. fie el şi parţial. conducând la blocarea şi/sau întârzierea privatizării. mai puţin preţul. cetăţenii. din care nu trebuie să lipsească. cei cu experienţă în ţările care sunt în regiuni cu situaţii economice similare şi care au parcurs un proces de privatizare. care trebuie să fie de fapt beneficiarii de drept şi finali ai procesului. la crize guvernamentale şi la nemulţumirea cetăţenilor. ci trebuie cooptate în proces. • Nu trebuie neglijat rolul instituţiilor donatoare de fonduri pentru asistenţă tehnică. având următoarele trăsături generale. în marea majoritate a ţarilor lumii care au parcurs procese de privatizare. Atunci. În mod paradoxal. va fi mai îndepărtat.

se poate spune că mediul economic. chiar dacă 152 . nu poţi să obţii cele mai bune rezultate din privatizare. La rândul lor. în cadrul pieţei de capital. fondurile de investiţii pe termen mediu şi lung împreună cu un management corect al desfăşurării programului de implementare pot să ducă la succesul pieţei de capital. Stimularea concurenţei încurajeaz eficienţa şi dezvoltarea.  Să genereze un mecanism pentru investitori care să-i ajute la transformarea investiţiilor în lichidităţi. este determinant. într-o piaţă de capital viabilă şi cu şanse de expansiune. d) asigurarea lichidităţii pieţei. De o importanţă capitală este crearea unei comisii de reglementare a pieţei.  Să prolifereze produsele lor în piaţă. În absenţa unui mediu economic permisiv şi bine pregătit. Suportul la nivel politic înalt. Din perspectiva situaţiilor petrecute în procesul de implementare al programului de piaţa de capital din România. Ca o concluzie.)  Să genereze un mecanism de formare a preţurilor pentru evaluarea investiţiilor.• automatizarea activităţilor. etc. O bursă nu poate să ţină loc de piaţă de capital. • reducerea costurilor de operare. • simplificarea infrastructurilor. II. patru mari funcţii:  Să genereze un mecanism de atragere a capitalului prin punerea în legatură a celor care au disponibilităţi financiare (investitorii) cu cei care au nevoie de acestea (emitenţii . VI. guverne. în implementarea unui program de realizare a unei pieţe de capital. Respectarea guvernanţei corporatiste trebuie stimulată şi instituţionalizată.societăţi. c) asigurarea integritatii pieţei. independentă şi cu putere de implementare. IV. III. s-a ajuns în urma analizelor făcute la următoarele concluzii [42]: I. V. chiar dacă ai instituţii bune. societăţile de valori mobiliare trebuie să îndeplinescă.

instituţional şi legislativ piaţa este pregatită şi procesul de privatizare început corect. Practici recomandate pentru înfiinţarea si/sau reforma şi/sau dezvoltarea pieţelor de capital din ţările emergente: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) Orientarea spre profit a burselor din stadiul de conceptie; Diversificarea instrumentelor financiare oferite clienţilor ca produse de tranzacţionat; Generalizarea activităţilor burselor pe baza sistemelor electronice în vederea realizării tranzacţionarilor, compensarii-decontării şi supravegherii; Creşterea rolului autoreglementării, prin descentralizarea supravegherii Integrarea burselor prin folosirea de modele de platforme comune de tranzacţionare (ex. NASDAQ din SUA şi Canada, RASDAQ din România); Simplificarea procedurilor; Reducerea costurilor de operare; Perfecţionarea continuă prin utilizarea managementului schimbării.

Sinteza elementelor de noutate şi originalitate pe care le aduce lucrarea I. Modelul de Optimizare (MO) pentru managementul etapei de implementare a proceselor de privatizare şi piaţă de capital oferă o imagine de ansamblu a tuturor mecanismelor ce trebuiesc aplicate. Deasemenea, pentru prima dată se abordează implementarea acestor procese, ca un întreg inseparabil, punându-se în evidenţă faptul că cele două procese au la bază două sisteme de mecanisme similare ca abordare, compuse din acelaşi număr de mecanisme de implementare, o parte din acestea fiind chiar identice. În cadrul fiecarui mecanism, oamenii politici şi conducătorii ţarilor în stadiul de tranziţie economică, sunt chemaţi să-şi adapteze Modelul de Optimizare propus şi să aplice soluţiile cele mai potrivite mediului lor politico economic.

153

II. Modelul de optimizare, prin modelul matematic de analiză liniară propus şi verificat a demonstrat că funcţionează, obţinându-se o îmbunătăţire a valorii totale a contractelor rezultate din procesul de privatizare, oferind totodată şi valori de referinţă ţintă, pe ramuri şi pe economie, necesare instituţiilor care monitorizează procesul de privatizare pe parcursul evoluţiei lui. III. Teza deschide noi drumuri pentru alte lucrari de doctorat în acelaşi domeniu, spre exemplu pentru aflarea direcţiei şi tendinţelor pe care o iau aceste procese de privatizare şi implementare a pieţei de capital, după evoluţia şi schimbările apărute în timp, o dată cu “maturizarea” lor, sau influenţele care le au în domenii conexe, cum ar fi cel: social, politic şi altele, cu scopul de a crea o imagine şi o formă cât mai completă Modelului de Optimizare propus. Deasemenea, variaţiile de la o ţară la alta a valorilor din matricele Bij şi Rij, cu specificitaţile lor pe diferite ramuri şi industrii, ar putea constitui în sine, alte teme de doctorat. IV. Lucrarea prezintă totodată, două elemente foarte utile pentru implementarea unei piaţe de capital, în special într-o ţară cu economie emergentă: 1) O listă de criterii de evaluare care se adresează întregului domeniu de funcţionalităţi necesare alegerii unui sistem electronic de tranzacţionare acţiuni şi în special pentru cele care rezultă din privatizări de masă. 2) O strategie de dezvoltare a unei pieţe de capital cu obiective ţintă, folositoare pentru orice ţară în tranziţie.

Bibliografie
1. Amante S. - "Privatization, the internal labor market, and human resources în Philippine state-owned firms". (1995) 2. Anghel Dan – „Privatizarea şi lecţiile implementării”, ziarul „Bursa” (08/10/2007) articol în

3. Anghel Dan – „ Piaţa de capital şi lecţiile implementării”, articol în ziarul „Bursa” (09/10/2007)

154

4. Anghel Dan – „Modelul ţintă pentru implementarea privatizării şi pieţei de capital”, articol în ziarul „Bursa” (10/10/2007) 5. Anghel Dan – „Mass Privatization Program in România”– USAID Conference on RASDAQ, Bucureşti - România (1997). 6. Anghel Dan, "Summary on RASDAQ Market” – USAID, Annual Report, Conference on Capital Markets, Bucureşti - România (1999). 7. Anghel Dan, "Selectarea unui sistem de tranzacţionare a valorilor mobiliare pentru România", Academia de Studii Economice, Bucureşti - ASEBUSS (1998), pag. 8 – 13. 8. Anghel Dan and Scarlat Cezar, "Model for Successful Privatization and Implementation Process of a Viable Capital Market. A Romanian Experience", Vilnius, Lituania, International Conference "Business Management and Current Issues of Economics", vol.1, pag.7-16, 2008 9. Anghel Dan, "Contribuţie la realizarea unui model ţintă pentru procesul de privatizare si de implementare a unei pieţe de capital viabile în ţările cu economii emergente", Jurnalul Economic nr.26/2007, ISSN 1454-4296 şi "A doua conferinţă internaţională: The Future of Europe Security and Economic Development", ASE, Bucureşti - România, (16.11.2007) 10. Badea Gh. Dumitru - Piaţa de capital şi restructurarea economică edit. Economică, Bucureşti, (2000); 11. Barron’s – Dictionary of Finance and investment Terms, (1991) – USA 12. Borish, Michael S., Wei Ding, and Michel Noel. "On the road to EU accession: financial sector development in Central Europe", World Bank.. Discussion paper No. 345/1996 13. Boyer, W. Et al.: „Privatization of South Korea’s public enterprises”, Journal of Developing Areas, Jan. 1994, (pp.157-166), (1994). 14. Bucharest Stock Exchange: „A Short Overview”, BVB, (2005);
155

(Comisia Economică Europeană) ."Bursele de valori . Stijn. (2004) al 22. Frâncu Marian Bucureşti.Ghid de listare societăţi comerciale.. Carlin."Strategia de dezvoltare".15. Djankov. Journal of Finance. 64-70). Cezar Basno . John van Reenen. Wendy. Bursa de Valori Bucureşti (BVB) .2005) 20. C. Bucureşti. Simeon and Gerhard Pohl.E."Bursele de valori şi tranzacţii la bursă". 27. Bucharest Stock Exchange. "Enterprises restructuring în early transition: Case study evidence from Central and Eastern Europe. Economics of Transition".Mimeo (1997). Mexico (pag. India. 26. Bucureşti.E. "Does privatization matter? Evidence from Poland". Dardac Nicolae.(1997) 24.09. . Ciobanu Gheorghe . (1995) 21. Fătu Simona . Vox. Economică. (15."Raport de ţară Comisiei Europene privind România ". 427-429 & 431-458.dimensiuni şi rezonanţe social economice". Edit. (1998). Claessens. (8/11/1993) 19. It's China. (1997). (1997) 23."Piaţa românească de capital privită din interior".nr. 25. "Corporate Governance in the Czech Republic". pag.37. Country Presentation (prepared for 2000 SEC Institute) 16. World Bank . Tribuna Economică. Bucureşti. Business Weekly: "GE's brave new world: Welch sees the future. Bursa de Valori Bucureşti (BVB) . (2000) "Piaţa de capital". (2005) 17. "Capital" . Edit. 156 . Economică. Edit. Edit. and Toby Wolfe. (2001) 18.

(1995) 31. (1997–2007) 34. Turin. (1997) 157 . and Pacono. Paşol Răzvan. 41."First Inaugural Address". 162- 163). International Training Centre. Piaţa de Capital . (24/4/1995) 30. (1994) 35. Gradu Mihaela . pag. Reuters. Forbes: "Power hungry: US companies build power plants" (pp. Oestmann. Editura Economică. and Luders R. C. Olteanu Alexandru. (1996).elemente fundamentale". Mădălina Antoaneta Olteanu . PDS „Third wave of privatization eyed” (23/10/96) 40. Roosevelt . "Privatization în Chile" (pp. 10-18. Monitorul Oficial al României – colecţii. Gheorghe Militaru . (2005) 37. (2006) 38. Popa Ioan.176) (1993) 32. " Piaţa internaţională de capital" . : "Pieţe de Capital". Bucureşti.28.suport de curs.culegere de acte normative. (2003) 39. Franklin D. Rondinelli. (1933) 29. Teora. UNICAPITAL .Prezentare: "Piaţa de Capital din România". Stancioiu Ion. "Evoluţia pieţei de capital în 2004 şi perspective pentru 2005". Dareco. (1999) 42. 13.: "Privatization of public services and public utilities. "Policies and institutions for managing privatization: international experience". D. (2003) 36."Tranzacţii bursiere"."Management . (2005) 33. 163 . Hachette D. Bursa. M. sectoral activities". ILO. "Investor Guide at Bucharest Stock Exchange” – BVB.

site-ul oficial al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare 47. (1992) 44. T. (2007) 158 . www.sfin. Yuen. (pp.site-ul oficial RASDAQ 49. K.primet.www.ro/ Raport (2006) 46. 4260.rdsnet. www. the Asian-Pacific region". No.RASDAQ. N. « Privatizarea.ro – Săptămâna Financiară.ro/analize sinteze/2005 48.Technical Assistance for the Government of România on Strengthening of Consolidated Supervision (UNOPC). 2/92.ro .avas. 62-68). "Privatization. www. World Bank .cnvm.ro .43. and Woon.gov. (2000) 45. bumerangul şi românii » nr. G. Asian Pacific Economic Literature. www.130.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful