MINISTERUL EDUCAÞIEI, CERCETÃRII ªI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învãþãmântul Preuniversitar

ghid de bune practici
2008 pentru educaþia timpurie a copiilor între 3 - 6/7 ani

GHID DE BUNE PRACTICI
PENTRU

EDUCA IA TIMPURIE A COPIILOR ÎNTRE 3-6 / 7 ANI

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

MINISTERUL EDUCA IEI, CERCET RII ûI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Înv mântul Preuniversitar

Ghidul de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
a fost realizat în cadrul Proiectului pentru Educa ie Timpurie Incluziv , din cadrul Programului de Incluziune Social cofinan at de Guvernul României üi Banca Mondial .

Mul umim Gr dini ei cu Program Prelungit CSIPIKE-Sfântu Gheorghe, Gr dini ei cu Program Prelungit nr. 3 Step by Step-Tulcea, Gr dini ei nr. 1-Videle üi Gr dini ei Waldorf-Pucioasa, pentru amabilitatea de a oferi poze pentru ilustrarea prezentului ghid.

2

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

CUVÂNT ÎNAINTE

Copil ria timpurie reprezint cea mai important perioad din via a unui individ prin consecin ele durabile pe care le are asupra dezvolt rii ulterioare a acestuia. Ultimele cercet ri au demonstrat üi argumentat modul în care trebuie abordat aceast perioad de vârst insistând pe practicile adecvate de îngrijire üi educa ie a copilului mic. Ideea central este aceea c fiecare copil este unic iar unicitatea lui reprezint punctul de plecare în toate deciziile luate în privin a lui, cu scopul primordial de a-l ajuta s se dezvolte deplin.

Ghidul are ca reper primordial COPILUL!
Tot ceea ce ütim, credem üi gândim despre copil se reflect în tot ceea ce facem pentru el. Cu cât ne vom apropia mai mult de el üi îl vom în elege mai bine, cu atât vom înv a mai multe despre ceea ce ar trebui s facem pentru a-l ajuta s creasc üi s se dezvolte la nivelul întregului poten ial de care dispune. În educa ie nu exist re ete, exist experien acumulat , idei, teorii bazate pe cercet ri noi, practici confirmate care üi-au demonstrat în timp eficien a, valori, principii, reguli. Succesul educa iei se bazeaz pe adaptarea demersului educa ional la nevoile individuale ale fiec rui copil. Ghidul de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de 3-6/7 ani reprezint un instrument de lucru pentru cadrele didactice care lucreaz cu copiii de vârst timpurie cu scopul: - de a crea o perspectiv comun üi unitar în rândul tuturor cadrelor didactice asupra dezvolt rii üi educa iei copilului în perioada timpurie; - de a promova practicile educa ionale care stimuleaz üi sus in dezvoltarea copilului; - de a sprijini deciziile pedagogice ale cadrelor didactice în practica zilnic ; - de a oferi sprijin în aplicarea cerin elor Curriculumului Na ional.

5

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Cunoaüterea creüterii üi dezvolt rii copilului este absolut necesar pentru în elegerea fiziologiei üi patologiei vârstei. Ele sunt procese complementare. Creüterea se refer la schimb rile specifice de ordin fizic üi creüterea în dimensiune. Dezvoltarea este definit ca sporirea în complexitate sau modificare de la forme simple la forme mai complexe üi mai detaliate. Este un proces ordonat continuu în care copilul dobândeüte cunoütin e, achizi ioneaz deprinderi, dezvolt comportamente adecvate, adaptabile, se autodefineüte în raport cu sine üi cu ceilal i. Factorii ereditari üi de mediu, unici în cazul fiec rui copil, influen eaz ritmul üi calitatea dezvolt rii copilului – de aici diferen ierea atât de semnificativ a dezvolt rii copilului. Respectarea drepturilor fiec rui copil, asigurarea egalit ii üanselor la educa ie, valorizarea sinelui (cultivarea respectului fa de sine, a stimei), dezvoltarea rela iilor cu semenii bazate pe respect, polite e, toleran , colaborare, încredere, onestitate sunt aspecte care stau la baza elabor rii acestui ghid. Întregul ghid este construit pe axa de la teorie la practic . Se ütie c orice teorie devine steril dac nu este înso it de practica ce îi poate confirma valoarea, precum orice practic devine improviza ie dac nu este sus inut cu argumente ütiin ifice. Fiecare capitol cuprinde aspectul teoretic al problemei abordate, conturând universul teoretic al educa iei timpurii, perspectiva psihopedagogic actual privind educa ia copilului mic, principiile de baz care trebuie respectate în abordarea integrat a copilului. Sunt prezentate numeroase argumente care sus in: - avantajele abord rii holiste (globale) a copilului acordându-se aten ie în egal m sur dezvolt rii acestuia atât în plan fizic, al s n t ii, precum üi în plan cognitiv üi socio-emo ional; - necesitatea respect rii unicit ii fiec rui copil prin adaptarea educa iei la nevoile, interesele üi ritmul individual de dezvoltare a copilului. Conceptul conform c ruia copilul este un tot unitar are la baz principiul acceptat pe larg c toate domeniile creüterii üi dezvolt rii umane sunt legate între ele. Nici unul din aspectele dezvolt rii nu se manifest de sine st t tor, iar toate deprinderile, oricât de simple sau complexe ar fi, reflect intercorelarea abilit ilor. Sunt numeroase modalit i de clasificare a domeniilor dezvolt rii (cea mai r spândit fiind cea a lui Bloom). În prezent, pe plan interna ional, preocup rile de conceptualizare cât mai comprehensiv a dezvolt rii copilului au condus spre definirea acestor domenii având ca reper atât psihologia dezvolt rii, dar üi finalit ile educa iei în perioada copil riei timpurii. Astfel, cele trei domenii clasice în psihologie, domeniul fizic (psihomotor), cognitiv, socio-emo ional, au fost explicitate üi completate. În curriculumul pentru educa ia timpurie a copilului de la 3 la 6/7 ani, aceste domenii ale dezvolt rii copilului sunt prezentate üi constituie direc ii prioritare în aplicarea curriculumului. Acestea sunt:

6

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 1. DOMENIUL Dezvoltarea fizic , s n tate üi igien personal – cuprinde o gam larg de deprinderi üi abilit i (de la miüc ri largi, cum sunt s ritul,
alergarea, pân la miüc ri fine de tipul realiz rii desenelor sau modelarea), dar üi coordonarea, dezvoltarea senzorial , al turi de cunoütin e üi practici referitoare la îngrijire üi igien personal , nutri ie, practici de men inerea s n t ii si securit ii personale. Dezvoltare fizic : Dezvoltarea motricit ii grosiere Dezvoltarea motricit ii fine Dezvoltarea senzorio-motorie S n tate üi igien personal : Promovarea s n t ii üi nutri iei Promovarea îngrijirii üi igienei personale Promovarea practicilor privind securitatea personal

2. DOMENIUL Dezvoltarea socio-emo ional – vizeaz debutul vie ii sociale a copilului, capacitatea lui de a stabili üi men ine interac iuni cu adul i si
copii. Interac iunile sociale mediaz modul în care copiii se privesc pe ei înüiüi si lumea din jur. Dezvoltarea emo ional vizeaz îndeosebi capacitatea copiilor de a-üi percepe üi exprima emo iile, de a în elege üi a r spunde emo iilor celorlal i, precum üi dezvoltarea conceptului de sine, crucial pentru acest domeniu. În strâns corela ie cu conceptul de sine se dezvolt imaginea despre sine a copilului, care influen eaz decisiv procesul de înv are. Dezvoltare social : Dezvoltarea abilit ilor de interac iune cu adul ii Dezvoltarea abilit ilor de interac iune cu copiii de vârst apropiat Acceptarea üi respectarea diversit ii Dezvoltarea comportamentelor prosociale Dezvoltare emo ional : Dezvoltarea conceptului de sine Dezvoltarea controlului emo ional Dezvoltarea expresivit ii emo ionale

3. DOMENIUL Dezvoltarea limbajului üi a comunic rii – vizeaz dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar üi a
în elegerii semnifica iei mesajelor), a comunic rii (cuprinzând abilit i de ascultare, comunicare oral si scris , nonverbal si verbal ) üi preachizi iile pentru scris-citit üi înso eüte dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii. Dezvoltarea limbajului üi a comunic rii: Dezvoltarea capacit ii de ascultare si în elegere (comunicare receptiv ) Dezvoltarea capacit ii de vorbire üi comunicare (comunicare expresiv ) Dezvoltarea premiselor citirii üi scrierii: Participarea la experien e cu cartea; cunoaüterea üi aprecierea c r ii Dezvoltarea capacit ii de discriminare fonetic ; asocierea sunet-liter Conütientizarea mesajului vorbit/scris Însuüirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj

7

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4. DOMENIUL Dezvoltarea cognitiv – a fost definit în termenii abilit ii copilului de a în elege rela iile dintre obiecte, fenomene,
evenimente üi persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul include abilit ile de gândire logic üi rezolvare de probleme, cunoütin e elementare matematice ale copilului üi cele referitoare la lume üi mediul înconjur tor. Dezvoltarea gândirii logice üi rezolvarea de probleme Cunoütin e üi deprinderi elementare matematice, cunoaüterea üi în elegerea lumii: Reprezent ri matematice elementare (numere, reprezent ri numerice, opera ii, concepte de spa iu, forme geometrice, în elegerea modelelor, m surare) Cunoaüterea üi în elegerea lumii (lumea vie, P mântul, Spa iul, metode ütiin ifice)

5. DOMENIUL Capacit i üi atitudini în înv are – se refer la modul în care copilul se implic într-o activitate de înv are, modul în care abordeaz
sarcinile üi contextele de înv are, precum üi la atitudinea sa în interac iunea cu mediul üi persoanele din jur, în afara deprinderilor si abilit ilor men ionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare. Curiozitate üi interes Ini iativ Persisten în activitate Creativitate

Aceste domenii contribuie la concentrarea asupra unor elemente ale dezvolt rii normale a copilului üi sunt utilizate pentru a descrie evolu ia copilului de-a lungul procesului continuu al dezvolt rii. În elegerea fiec rui domeniu al dezvolt rii contribuie la conturarea „portretului” copilului, care e util pentru evaluarea caracteristicilor imediate üi permanente legate de abilit ile copilului üi comportamentul lui. Progresul personal al copilului poate fi diferit în diverse domenii: un copil merge mai devreme, dar vorbeüte mai târziu, altul are capacitatea de a rela iona foarte uüor, dar stabileüte mai greu rela ii cauzale între fenomene, obiecte. Dezvoltarea în fiecare domeniu depinde de stimulii pe care-i întâlneüte copilul üi de posibilit ile de înv are oferite de mediul educa ional. Ideea care str bate ghidul, îndeosebi prin exemplele üi recomand rile prezentate, este c înv area üi dezvoltarea copilului la vârstele timpurii trebuie abordate dintr-o perspectiv integrat . Aceast idee este promovat de: • Abordarea integrat a curriculumului pornind de la obiectivele cadru formulate pe domenii experien iale care vizeaz toate domeniile de dezvoltare men ionate în curriculum; proiectarea de unit i tematice care integreaz obiectivele cadru ale tuturor domeniilor de experien iale prin sarcinile üi materialele utilizate;

8

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

• • • • •

Corelarea domeniilor de dezvoltare üi a celor experien iale cu tipurile de activit i proiectate üi cu centrele de activitate organizate în sala de grup ; Valorificarea jocului ca modalitate de abordare integrat în cadrul activit ii copilului în gr dini ; Organizarea mediului de înv are care s permit dezvoltarea liber a copilului üi s pun în eviden dimensiunea intercultural üi pe cea a incluziunii sociale; Utilizarea strategiilor didactice centrate pe individualizare, descoperire, cooperare prin modul de evaluare üi planificare a programului zilnic; Parteneriatul dintre gr dini – familie – comunitate conduce spre abordarea integrat a înv rii üi dezvolt rii copilului în func ie de necesit ile üi cerin ele individuale ale sale.

Gradarea progresiv de la teorie la practic de-a lungul întregului ghid a avut ca scop unic argumentarea necesit ii promov rii activit ii integrate la vârstele timpurii, promovarea üi sus inerea unei noi perspective asupra educa iei copiilor de 3 – 6/7 ani. Noi trebuie s fim preg ti i üi convinüi c prin interven iile noastre educative stimul m dorin a üi nevoia de cunoaütere, dorin a üi nevoia de miücare, dorin a üi nevoia de explorare, dorin a üi nevoia de joc, dorin a üi nevoia de a se exprima în forme cât mai variate. Copilul înva f când! S -i oferim toate oportunit ile de a înv a, asigurându-i protec ie, siguran , încurajare üi, mai presus de toate, iubire! Gândit s fie prietenos üi folositor în acelaüi timp, s ofere informa ii de ordin general dar üi repere importante, atât teoretice cât üi practice, ghidul devine un instrument accesibil pentru activitatea didactic de zi cu zi.

9

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Capitolul 1. Copil ria timpurie
z z z z

Importan a perioadei timpurii în dezvoltarea invidului Teorii psihopedagogice care stau la baza educa iei timpurii üi contribuie la perspectiva integrat înv rii üi dezvolt rii. Obiectivele generale ale educa iei timpurii Principiile care stau la baza practicilor în educa ia timpurie.

a abord rii

z

Importan a perioadei timpurii în dezvoltarea individului

Educa ia timpurie este prima treapt de preg tire pentru educa ia formal üi se adreseaz copiilor de la naütere la 6-7 ani, oferind condi ii specifice pentru dezvoltarea deplin , în func ie de evolu ia individual üi de vârst a acestora. Conform Raportului de monitorizare global a Educa iei pentru To i (2007), educa ia timpurie sprijin supravie uirea, creüterea, dezvoltarea üi înv area copiilor de la naütere pân la intrarea în ciclul primar (formal, informal, nonformal), incluzând s n tatea, nutri ia üi igiena, dezvoltarea cognitiv , social , fizic üi emo ional a lor. Educa ia timpurie încorporeaz ideea c vârstele mici constituie baza personalit ii, iar pentru reuüita educa ional a copilului e necesar s fie antrena i to i agen ii cu influen e asupra copilului, pornind de la familie, institu ii de educa ie pân la comunitate. În aceast perioad educa ia este un proces holist, care se centreaz atât pe dezvoltarea fizic , cât üi pe cea cognitiv , socio-emo ional üi const în activit i üi experien e care influen eaz dezvoltarea plenar a copilului. • Dezvoltarea reprezint un proces continuu de schimbare în cadrul c ruia nivelul de miücare, gândire, sim ire üi interac iune al copilului cu persoanele üi obiectele din lumea înconjur toare devine din ce în ce mai complex. • Dezvoltarea este un proces multidimensional; o dimensiunea fizic / motorie (abilitatea de miücare üi coordonare, s n tate üi nutri ie); o dimensiunea cognitiv (abilitatea de a gândi, a reflecta, a judeca, a asculta üi a în elege, a comunica oral üi scris); o dimensiunea socio-emo ional (abilitatea de a interac iona cu lumea din jur üi de a tr i emo ii sentimente adecvate).

10

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Dezvoltarea este un proces integrator, toate dimensiunile dezvolt rii sunt interdependente, se afl într-o strâns determinare üi rela ionare reciproc , se influen eaz üi se dezvolt simultan. Dac un copil se confrunt cu st ri de stres emo ional üi nu poate face fa stresului vor fi afectate capacit ile lui de a se dezvolta fizic üi de a înv a. Aceast interac iune dintre dimensiuni, distincte din punct de vedere conceptual dar interdependente organic, solicit o aten ie asupra “copilului în întregime”. Tot ce se întâmpl în primii ani de via ai copilului este esen ial, atât pentru progresul s u imediat cât üi pentru viitorul s u. De aceea educa ia timpurie are în vedere aceast perioad fundamental pentru dezvoltarea creierului, ce determin progresele în formarea capacit ilor fizice, cognitive, lingvistice, sociale, emo ionale ale copilului. Toate modific rile ce au loc asupra domeniilor de dezvoltare ale copilului au la baz interac iunea acestuia cu oamenii, lucrurile din jur. Un copil care se bucur de aten ie, grij , r bdare, joc, comunicare va manifesta dorin a üi încrederea de a înv a repede, de a-üi dezvolta capacit ile de rela ionare. •

¨ Repere cheie privind dezvoltarea
Dezvoltarea uman este determinat de interac iune dinamic üi continu a factorilor biologici üi a experien ei, copiii trecând prin procese succesive de asimilare üi acomodare. Cultura influen eaz toate aspectele dezvolt rii umane üi este reflectat în tradi iile üi regulile de creütere a copiilor; Formarea abilit ilor de autoreglare constituie piatra de temelie în dezvoltarea copiilor mici sub toate aspectele; Copiii sunt participan i activi la procesul de dezvoltare a lor, reflectând dorin a proprie fiin ei umane de a explora üi st pâni mediul; Rela iile umane üi impactul lor asupra individului constituie elementele unei dezvolt ri s n toase. Dezvoltarea copiilor se produce pe c i individuale, traiectoria lor este caracterizat prin continuitate üi discrepan e, precum üi prin contexte culturale semnificative; Timpul în care copilul trece prin experien e proprii are importan , dar el r mâne vulnerabil în fa a riscurilor üi este predispus s accepte influen ele protectoare din primii ani de via pân la maturitate. Dezvoltarea poate fi influen at în copil ria timpurie prin interven ii eficiente, care schimb echilibrul dintre riscuri üi factorii protectori, conducând la preven ia unor probleme sau deficien e.

¨ Efectele pozitive ale educa iei timpurii
Educa ia timpurie are un efect pozitiv asupra abilit ilor copilului, asupra carierei sale ücolare (note mai mari, repeten ie sc zut ). Copiii dobândesc atitudine pozitiv üi motiva ie pentru activitatea ücolar , se îmbun t eüte abilitatea intelectual a copilului pe termen scurt, se schimb percep ia celorlal i asupra poten ialului copilului; Educa ia timpurie dezvolt abilit ile sociale ale copiilor, independent de mediul de provenien , atunci când mediul educa ional üi interac iunea adult-copil promoveaz calitatea üi incluziunea.

-

11

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Frecventarea unei institu ii üi durata acestei frecvent ri reprezint o condi ie esen ial pentru înregistrarea unor progrese în dezvoltarea copilului. - Educa ia timpurie are efecte pozitive asupra integr rii sociale a adolescentului üi adultului. Copiii proveni i din medii socio-economice defavorizate, care au beneficiat de o educa ie timpurie adecvat , parcurg un traseu ücolar mai lung, se reduce comportamentul delicvent, rate mai sc zute de abandon üi o dorin mai mare de a fi integra i în societate. În concluzie, educa ia timpurie îüi pune amprenta pe tot parcursul vie ii copilului üi de aceea programele de înalt calitate depind în mod direct de: - calitatea preg tirii personalului; - mediul educa ional adecvat; - practici de grupare eficient a copiilor; - un program zilnic ütiin ific; - implicarea p rin ilor. -

z Teorii psihopedagogice care stau la baza educa iei timpurii
Pentru realizarea unei educa ii centrate pe copil, metodologia propus în acest ghid se bazeaz pe o re ea teoretic solid , pe practici pedagogice de succes pe plan mondial. ¨ Teoriile constructiviste acord aten ie egal eredit ii üi educa iei în dezvoltarea copilului, punând accent pe dezvoltarea cognitiv . Copiii sunt aborda i ca subiecte care îüi utilizeaz capacit ile fizice üi intelectuale în continu dezvoltare, pentru a interac iona activ cu mediul üi a ac iona asupra acestuia. În acest proces ei îüi dezvolt capacit i cognitive üi modele comportamentale tot mai complexe, mediul poate frâna sau stimula ritmul dezvolt rii, dar etapele parcurse în dezvoltare sunt generale, universale. Ideile lui J. Piaget privind impactul înv rii prin descoperire üi explorare asupra dezvolt rii copiilor mici constituie baza educa iei timpurii. Stadiile dezvolt rii în procesul de înv are üi formare a personalit ii copilului, dup Piaget, sunt: ™ stadiul inteligen ei senzorio-motorii, cuprins între 0-2 ani; ™ stadiul gândirii preopera ionale, cuprins între 2-6 ani; ™ stadiul opera iilor concrete, cuprins între 6/7 – 10/11 ani; ™ stadiul opera iilor formale, peste 11 ani. Copiii îüi construiesc structuri mentale care iau naütere prin interiorizarea ac iunilor cu obiectele. Dezvoltarea üi înv area sunt constante, reciproce între procesul de asimilare üi adaptare. Prin asimilare coreleaz obiectul cu schema deja existent , prin adaptare îüi modific schema conform obiectului. Cunoaüterea noului activeaz procesul de asimilare üi acomodare, iar în elegerea se produce doar atunci când aceste procese se afl în echilibru.

12

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Piaget a demonstrat rolul activ al copilului în explorarea mediului în care tr ieüte, în dezvoltarea sa cognitiv üi moral . Copilul se str duieüte s g seasc explica ie evenimentelor üi lumii din jurul lui iar adultul are sarcina de a-i crea oportunit i pentru cercetare üi explorare, s -i asigure suport emo ional, securitate üi s încurajeze cunoaüterea. Înv area în primii doi ani este senzorial , are loc pe etape, structurile mentale se formeaz prin interac iunea copilului cu mediul. Ulterior informa iile dobândite prin explorare sunt utilizate în ac iuni, stabilind raporturi între obiecte, fiin e, evenimente, fenomene.

¨ Teoria dezvolt rii psihosociale a lui Erik Erikson completeaz teoria dezvolt rii cognitive a lui J.Piaget. Dup Erikson: - dezvoltarea e un proces de integrare a factorilor biologici individuali cu factorii de educa ie üi cei socio-culturali; - poten ialul de dezvoltare al individului cap t împlinire pe tot parcursul existen ei, omul traverseaz 8 stadii polare; - individul traverseaz crize de dezvoltare în urma c rora acumuleaz noi achizi ii, anumite calit i. - Stadiile sunt consecutive, au o anumit structur üi se soldeaz cu un produs psihologic pozitiv sau negativ ce marcheaz dezvoltarea ulterioar a personalit ii. ™ În primul an de via exist rela ia bipolar încredere-neîncredere ce poate avea ca achizi ie încrederea în adul i. ™ De la 1 la 3 ani → autonomie / emancipare – dependen a / îndoiala üi genereaz autocontrolul; ™ Între 4 üi 5 ani → dorin a de a afla ce fel de persoan va fi – sentimentul vinov iei genereaz sentimentul de responsabilitate. ™ Între 6 üi 11 ani → constituirea ini iativei – sentimentul de inferioritate conduce spre sentimentul competen ei. ™ Între 12 üi 18 ani → conütientizarea identit ii Eu-lui – confuzia rolurilor, iar ca produs – fidelitate, loialitate.

¨ Teoria înv rii socio-culturale üi zona proximei dezvolt ri a lui Lev Vîgotsky are ca idei cheie: → caracterul social al înv rii → zonele dezvolt rii o zona actualei dezvolt ri – spa iul în care copilul rezolv independent situa iile problem ; o zona proximei dezvolt ri – spa iul în care copilul ajunge s solu ioneze problema, dar numai cu ajutorul adultului; Orientarea procesului educativ spre zona proximei dezvolt ri este o condi ie prioritar pentru educa ia copilului.

¨ Teoria inteligentelor multiple a lui Howard Gardner (social /interpersonal , personal , spa ial , lingvistic , logico-matematic , muzical , corporal-chinestezic , naturalist üi existen ial ) eviden iaz laturile forte üi punctele vulnerabile care influen eaz dezvoltarea fiec rui individ. El renun la no iunea de inteligen general üi arat c multe probleme legate de înv are trebuie considerate diferen e üi nu deficien e.

13

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Teoria lui Gardner atrage aten ia asupra talentelor unice ale fiec rui copil, astfel p rin ii, educatorii trebuie s acorde aten ie laturilor forte ale copilului üi s ac ioneze în sensul dezvolt rii lor. Procesul educa ional planificat üi realizat din perspectiva inteligen elor multiple: - condi ioneaz centrarea pe copil üi individualizarea; - faciliteaz interac iunea cu lumea; - asigur üi sus ine succesul în autoexprimare; - înt reüte imaginea de sine üi sentimentul de competen . ¨ John Dewey subliniaz necesitatea îmbog irii experien ei personale ca fiind o component vital în faza de dezvoltare a conceptelor “S se înve e f când”, “ûcoala este îns üi via a” – afirma el… ¨ Jerom Bruner a observat c , în timp ce copiii manipuleaz mediul social, ei dobândesc capacitatea de a comunica prin intermediul limbajului. Toate aceste teorii se constituie în argumente ütiin ifice pentru abordarea educa iei în perioada copil riei timpurii din perspectiva stimul rii dezvolt rii plenare a acestuia üi a adopt rii de practici care s pune în centrul preocup rilor copilul üi ceea ce este cel mai bine pentru el.

z Obiectivele generale ale educa iei timpurii
¨ Dezvoltarea liber , integral

üi armonioas a personalit ii copilului în func ie de ritmul propriu üi trebuin ele sale, sprijinind formarea autonom üi creativ a acestuia; ¨ Dezvoltarea capacit ii de a interac iona cu al i copii, cu adul ii üi mediul, pentru a dobândi cunoütin e, deprinderi, atitudini üi conduite noi. Încurajarea explor rilor, exerci iilor, încerc rilor üi experiment rilor, ca experien e autonome de înv are. ¨ Descoperirea de c tre fiecare copil a propriei identit i, a autonomiei üi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive. ¨ Sprijinirea copilului în achizi ionarea de cunoütin e, capacit i, deprinderi üi atitudini necesare acestuia la intrarea în scoal üi pe parcursul vie ii.

14

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

z Principiile care stau la baza practicilor în educa ia timpurie incluziv
În perioada timpurie adultul trebuie s aib ca principal obiectiv dezvoltarea deplin a copilului pornind de la unicitatea lui. Principiile care stau la baza interven iei adultului asupra copilului reprezint repere importante ale activit ii lui, care ghideaz deciziile privind interac iunea cu copiii, cu familiile acestora, modul cum organizeaz contextele üi experien ele de înv are üi abordeaz jocul üi înv area.

4

Principiul consider rii copilului ca un întreg, abordarea holistic a dezvolt rii copilului presupune preocuparea permanent a cadrelor didactice pentru cunoaüterea copilului ca individualitate üi adaptarea programelor de educa ie la profilul individual al subiectului educa iei, condi ie esen ial pentru formarea unei personalit i integrale üi armonioase. Copilul este o individualitate, o personalitate în formare ale c rei arii de manifestare: fizic , spiritual , emo ional , cognitiv , social , se influen eaz reciproc üi se dezvolt simultan, fiecare din acestea fiind în egal m sur important üi trebuie s fac obiectul educa iei timpurii incluzive. Caracterul unic al personalit ii copilului este dat de specificul nevoilor individuale de cunoaütere üi formare ale copilului, considerate punctul de start al interven iei educa ionale. Principiul respect rii depline a drepturilor copilului cuprinse în documentele interna ionale: - Conven ia cu privire la drepturile copilului (septembrie 1990); - Declara ia Conferin ei mondiale de la Jomtien, Thailanda (1990) referitoare la “Educa ia pentru to i”; - Declara ia de la Salamanca (1994), cu privire la asigurarea accesului particip rii üi calit ii educa iei pentru to i. Drepturile copilului sunt în sensul cel mai strict responsabilit ile educatorilor, care trebuie s asigure cadrul propice de manifestare a acestora: → asigurarea üanselor egale la educa ie üi dezvoltarea deplin a poten ialului individual pentru to i copiii, indiferent de sex, religie, ras , limb , nevoi speciale; → asigurarea asisten ei üi îngrijirii necondi ionate din partea adultului, familiei, comunit ii, serviciilor sociale; → asigurarea respectului fa de copil, ceea ce implic üi asigurarea dreptului la libera expresie üi decizie. Exemplu: Dreptul copilului a fi ascultat üi a i se oferi ocazia s -üi exprime opiniile implic responsabilit i pentru adult: s încurajeze comunicarea, s asculte, s ghideze/medieze discu iile colective, s formeze la copii deprinderi de comunicare. Principiul medierii înv rii în cadrul procesului educa ional îüi g seüte fundamentul în cercet ri de dat recent ale psihologiei dezvolt rii privind dezvoltarea cognitiv nu dintr-o simpl interac iune a copilului cu lumea, ci fiind mediat de interac iunile sociale cu unul sau mai mul i indivizi (A. Glava, C. Glava, 2002). Rolul educatorului implicat în programul de educa ie timpurie este acela de a conütientiza valen ele formative ale interac iunilor sociale üi de a-üi exersa competen ele de utilizare a lor ca instrumente de facilitare a dezvolt rii copiilor.

4

4

15

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

4

Principiul diferen ierii üi individualiz rii implic : - identificarea timpurie a copiilor cu cerin e educative speciale üi cu risc de eüec ücolar; - derularea unor programe de diferen iere üi individualizare curricular , care s permit evitarea apari iei problemelor asociate sau efectelor secundare unei r mâneri în urm în dezvoltare; - promovarea unor ac iuni complexe de asisten psihopedagogic , medical , social care s dubleze interven ia educa ional diferen iat ; - asigurarea interven iei educa ionale precoce pentru dep üirea dificult ilor într-un mediu tolerant üi flexibil; - asigurarea üanselor egale de dezvoltare a fiec rei individualit i üi pregatirea pentru integrarea social üi ücolar . Diferen ierea üi individualizarea curricular presupune un ansamblu de ac iuni organizate üi sistematice ale cadrului didactic, ce au ca scop identificarea nevoilor educa ionale individuale sau ale unor subgrupuri üi crearea unui context educa ional care s r spund acestor nevoi. Activit ile trebuie s inteasc “zona proximei dezvolt ri”, iar adaptarea curricular vizeaz con inuturile, ac iunile, procesele, mediul (fizic üi social) üi produsele aüteptate de la copii în urma parcurgerii activit ilor de înv are. Principiul înv rii prin joc Jocul este activitatea fundamental a copil riei üi st la baza conceperii întregului program din gr dini . Jocul înseamn înv are, modul cel mai natural de a înv a al copilului. Principiul abord rii integrate a curriculumului În educa ia timpurie abordarea interdisciplinar a con inuturilor este o necesitate ce decurge din nevoia fireasc a copilului de a explora mediul înconjur tor, fizic üi social, de a-l cunoaüte üi a-l st pâni, iar integrarea informa iilor, priceperilor, deprinderilor diverse în jurul unor teme care le-au stârnit interesul face parte din modul lor natural de a înv a. Studierea integrat a realit ii îi permite copilului explorarea în mod global a mai multor domenii de cunoaütere, iar abordarea interdisciplinar a con inuturilor educa iei timpurii permite luarea în considerare a nevoilor de cunoaütere a copiilor mici üi abordarea unor subiecte de interes. Acesta este üi motivul pentru care actualul curriculum promoveaz activit ile tematice, integrate, proiectele tematice. Principiul diversit ii contextelor üi situa iilor de înv are Acest principiu subliniaz importan a oferirii de c tre educator în mediul educa ional de contexte üi situa ii de înv are cât mai diverse, care implic motric, cognitiv, emo ional, social copilul. Fiecare moment al zilei reprezint o oportunitate de înv are üi cu cât contextele de înv are sunt mai diverse cu atât sunt mai valoroase experien ele tr ite üi achizi iile dobândite în urma lor. Principiul altern rii formelor de organizare a activit ii üi a strategiilor de înv are Înv area are loc fie prin sarcini individuale, fie prin sarcini în perechi sau în grupuri mici, fie cu întreaga grup , dar eficien înv utilizarea lor în momentul oportun în func ie de particularit ile de vârst üi individuale, de obiective, con inuturi, momentul zilei.

4

4

4

4
16

rii este dat de

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

4

Principiul parteneriatului cu familia üi cu comunitatea Continuitatea üi coeren a în demersul educa ional sunt asigurate prin rela iile de parteneriat autentic între gr dini -familie-comunitate. În elegerea valorii educa iei timpurii incluzive de c tre familie, comunitate üi participarea acestora la oferirea tuturor copiilor a üanselor egale la educa ie, dezvoltare, creütere üi îngrijire înseamn participarea la asigurarea unui start bun în via pentru orice copil.

Capitolul 2. Înv

area la vârstele timpurii – Cum înva

copilul?

z z

Specificul înv rii la copilul de 3-6/7 ani. Experimentarea, explorarea, jocul Predarea integrat - activit ile tematice

Educa ia formal în perioada timpurie reprezint activitatea desf üurat la nivelul gr dini ei în vederea form rii üi dezvolt rii personalit ii. Acesta are un caracter planificat, sistematic, metodic, intensiv, este organizat , condus üi supravegheat de c tre cadrul didactic. Educa ia formal completeaz /complementeaz educa ia informal , oferit la vârste mici în cadrul familiei üi educa ia nonformal care se realizeaz prin unele activit i desf üurate în afara gr dini ei üi familiei. În gr dini , toate activit ile care se desf üoar împreun cu copiii reprezint experien e de înv are pentru copil, pornind de la activit ile integrate (centrate pe anumite obiective üi con inuturi), pân la momentele de rutin sau tranzi ie, care consolideaz anumite deprinderi, abilit i ce contribuie la autonomia copilului, convie uirea social , s n tatea, igiena üi protec ia lui, dar üi pot extinde cunoütin ele üi experien ele acumulate prin activit ile integrate.

17

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

z Specificul înv

rii la copilul de 3-6/7 ani. Experimentarea, explorarea, jocul

Printre mijloacele folosite în activitatea cu copilul, juc ria ocup un loc important, ea fiind necesar pentru a face ac iunile copiilor reale: „üoferul” are nevoie de un „ automobil” , „ aviatorul” – de un „ avion” . Toate acestea sunt legate de o particularitate psihologic interesant üi anume aceea ca tr irile celor antrena i în joc sunt întotdeauna adev rate, sincere, ac iunile lor sunt reale. Menirea fundamental a juc riei este aceea de a oferi copilului posibilitatea s ac ioneze, exprimându-si ideile üi sentimentele. Juc riile reuüite îl stimuleaz pe copil s gândeasc , ridic în fa a lui diferite probleme üi acest fapt contribuie la dezvoltarea proceselor cognitive. Copiii folosindu-se de cunoütin ele anterioare, tind în acelaüi timp s ob in informa ii suplimentare, aüa se nasc nenum ratele întreb ri, ale c ror r spunsuri copiii le rezolv prin explorare (care se realizeaz prin încercare üi eroare üi implicarea tuturor sim urilor). Explorarea presupune încerc rile üi tentativele copilului de a cunoaüte üi de a descoperi lucruri noi. Este una din ac iunile fundamentale ale dezvolt rii copilului. Ea permite cucerirea lumii înconjur toare üi stimuleaz motiva ia de a cunoaüte, oferind bazele dezvolt rii poten ialului psihofizic üi aptitudinal al copilului. De pild , o juc rie mecanic , demontat , spre disperarea p rin ilor, ofer un anumit r spuns în leg tur cu mecanismul unei maüini, cu modul ei de func ionare. De aceea, trebuie acordat o aten ie deosebit folosirii unei mari variet i de juc rii care au o însemn tate imens în dezvoltarea cognitiv a copilului, c ruia îi stimuleaz gândirea, îi face cunoscute calit ile üi însuüirile diferitelor materiale, cunoscând-o prin sim urile sale. Deüi juc riile sunt necesare copiilor chiar üi la vârsta ücolar mic , caracterul acestora trebuie s r mân specific fiec rei vârste. În cazul copiilor mici, este important s ac ioneze ei înüiüi, adic s se transforme în automobil sau locomotiv , s alerge, s fluiere. Ei au nevoie de o maüin pe care s o trag cu o sfoar , s o încarce, s o descarce. Pentru cei mai mari prezint interes mai ales juc riile care con in mecanisme. Rolul educativ general al juc riilor nu numai ca antreneaz miüc rile, exerseaz organele de sim , dar ele au üi alt valoare, dezvolt gândirea, opera iile prematematice (grupare, seriere, clasificare etc.), rela iile cauzale üi spa iale dintre obiecte üi multe alte cunoütin e, deprinderi üi capacit i. Juc riile se pot împ r i în mai multe categorii: juc rii distractive, juc rii muzicale, juc rii tehnice, juc rii teatrale ü.a. La copiii de 3-4 ani importante sunt juc riile, p puüile, accesoriile de menaj, juc riile mobile, containerele, diversele obiecte care înlocuiesc în mod avantajos juc riile (cutii, sticlu e de plastic, dopuri, etc.). Toate acestea permit copilului s stabileasc anumite raporturi dobândind, prin participarea întregului corp, experien cu privire la: greut i, volume, culoare, m rime, form , rezisten a materialelor, se familiarizeaz cu no iunea de echilibru.

18

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Juc rille ca üi materialele didactice, reprezint instrumente care utilizate corespunz tor, în contextul oportun, pot contribui semnificativ la dezvoltarea copiilor üi la atingerea obiectivelor propuse prin curriculum. Asupra materialelor didactice vom mai reveni în capitolul dedicat mediului educa ional. Important este ca orice cadru didactic s cunoasc îndeaproape particulularit ile înv poten ialul formativ al materialelor üi juc riilor potrivite vârstei copiilor. rii la copilul mic pentru a exploata

De exemplu, pentru vârsta 3-5 ani, în jocul „Straiele împ r teüti” se pot pune la dispozi ia copiilor cartoane pe care s-au desenat h inu e diferite, cu contururi diferite pe care copiii üi le pot alege pentru a le decora. Cu ajutorul unor confeti sau a altor bucatele de diferite texturi, fiecare dintre straie se va transforma în h inu e cu model. Sau se poate organiza o activitate de gospod rie, în cadrul c rora copiii v d, miros, gust , pip ie diverse fructe sau legume üi pot identifica diferite calit i ale lor üi pot afla despre beneficiile lor în cadrul unui program s n tos de alimenta ie. La grupe de 5-6/7 ani, rolul educatoarei este üi acela de a antrena copilul s perceap raporturi între m rimi, greut i, volume, distan e, pozi ii üi direc ii üi acela de a-l implica pe copil în rezolvarea de situa ii problematice. Exemplu: se pot organiza experimente în cadrul col ului de Nisip üi ap pentru a explora fenomenul plutirii corpurilor. Astfel se pot realiza corela ii între greutate üi densitatea apei. Copiii pot realiza predic ii privind unele obiecte dac vor pluti sau nu, pot experimenta üi în elege ce se întâmpl cu cele care sunt mai uüoare üi cu cele care sunt mai grele. Sau se pot realiza experimente privind rostogolirea obiectelor pe suprafe e înclinate pentru a observa rela ia dintre greutate, unghiul de înclina ie üi distan a parcurs prin rostogolire. Deüi ele reprezint rela ii de ordin fizic foarte complexe, pentru copil este foarte important stabilirea de rela ii de cauzalitate între însuüirile obiectelor üi ac iunea efectuat , de tipul „dac ...atunci...”. Acestea implic dezvoltarea gândirii logice. Sau cu prilejul unei excursii în anotimpul toamna se pot realiza gr mezi de frunze mari üi gr mezi cu frunze mici. Desigur, se pot face üi alte variante de clasificare: frunze mici üi simple, simple cu contur neted, simple cu contur din at; frunze mici üi compuse, compuse cu contur neted, compuse cu contur din at. Alte criterii: alegerea anumitor frunze cu forme specifice: salcâm, cireü, anin, alun, tei . Se vor face compara ii cu formele geometrice simple deja cunoscute de copii. Pentru dezvoltarea gândirii divergente, copiilor li se pot prezenta situa ii problematice pentru care trebuie s g seasc solu ii. Ele pot fi inspirate din poveüti, povestiri sau din via a de zi cu zi. Spre exemplu, se pot formula probleme de tipul: „Nu ütiu ce s m fac, pentru c am plecat la pia üi f r s -mi dau seama am cheltuit to i banii, dar nu am cump rat mâncare pentru pisicu a mea. Dac m duc acas üi m întorc, se închide magazinul. Ce m sf tui i s fac?” Pentru studierea intensit ii se va juca un joc prin care se cere copiilor s vorbeasc cu glas tare, s cânte dând drumul glasului, s loveasc cu putere în mas , s sune un clopo el – cât mai tare cu putin , s vorbeasc cu glas sc zut, s cânte în surdin , s sune un clopo el cât se poate de încet, s umble cu paüi uüori, s vorbeasc în üoapt . Pentru lateralizare üi structurarea unui spa iu dat. Exerci ii individuale: s enumer m, ar tându-le cu mâna dreapt , toate p r ile drepte ale corpului nostru (ochi, ureche, bra , um r, picior, glezn , genunchi). Aceleaüi serii de exerci ii, se pot desf üura üi pentru p r ile stângi üi cunoaüterea mâinii stângi.

19

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Dezvoltarea senza iilor gustative se poate face üi prin jocul „ De-a alimentara”. Copiii definesc unele gusturi üi mirosuri: „Vanilia miroase frumos”, „Cafeaua este amar , miroase a cafea”, „Zah rul este dulce, este bun, nu miroase” . Pentru formarea no iunii de neted – zgrun uros cu prilejul unei plimb ri le putem propune copiilor s exprime ce simt când pip ie coaja unui copac. R spunsul exprimat poate fi „m zgârie, e tare”, sau „e fin, e neted” . Pentru antrenarea tuturor analizatorilor se poate desf üura jocul: „De-a descoperitorii”. Acest joc obiünuieüte copiii s sesizeze însuüirile obiectelor, chiar üi pe cele mai ascunse privirii lor. Ca material se poate folosi o minge, un iepuraü din melan , o bil , un caiet. Jocul se poate desf üura frontal. Le spunem copiilor s priveasc cu aten ie un obiect üi s spun tot ce v d üi simt la el. Ar tându-le un cub, le spunem c acesta are culoarea roüie, c fe ele lui au forma p trat , când îl pip im este lucios üi neted, c este din lemn, c este col uros, când îl arunc m auzim zgomotul produs de lemn, dac îl cânt rim în palm , sim im c este greu. Le explic m c la cuvintele: „priveüte obiectul üi descoper !” copilul numit de educatoare, va lua un obiect în mân üi va spune ce descoper la el. De exemplu, pentru a descoperi însuüirile mingii spunem: „Priveüte-o üi descoper ”, „Pip i-o!”, „Miroase-o!”, „Las-o s cad üi descoper !”, „Ascult-o s rind!”, „Apas-o üi descoper !”, „M soar-o!”. Dup ce s-au enumerat toate însuüirile mingii preciz m c ei au descoperit c mingea are culoarea roüie, este mare, rotund , este din cauciuc, sare, este neted , lucioas üi face zgomot când sare. În felul acesta proced m üi cu celelalte obiecte. Toate aceste exemple au sugerat modul în care trebuie s abord m experien ele de înv are ale copilului la aceast vârst . Aüadar, primul mijloc prin care copilul descoper lumea îl constituie contactul direct cu obiectele. El vede, apuc , miroase, gust üi astfel acumuleaz experien , cap t cunoütin e în m sura în care interac ioneaz cu mediul (prin mediu în elegând obiecte, materiale, mediul din sala de grup , din afara s lii de grup ). Prin activit ile desf üurate, copilul de 3-6/7 ani se intereseaz în mod deosebit de natur , de fenomenele caracteristice fiec rui anotimp, de diferite aspecte din via a plantelor üi a animalelor care le atrag aten ia, îi trezesc curiozitatea üi-i preocup . Curiozitatea spontan a copiilor, manifestat prin întreb rile: „La ce?”, „ Cum?”, se transform într-o activitate intelectual intens . Trei tipuri de activit i sunt fundamentale în gr dini : jocul, explorarea üi experimentarea. Copiii acumuleaz prin aceste trei tipuri de activit i experien e cu semnifica ie pentru dezvoltarea lor üi le satisface nevoile specifice vârstei. Ei încearc s cucereasc lumea din jur ac ionând pe cele trei c i. Activitatea din gr dini este bazat pe: - înv are prin descoperire (care presupune explorare üi experimentare) pe cale inductiv , care se foloseüte atunci când copiii au posibilitatea s observe diverse fenomene üi obiecte, pentru ca pe baza informa iilor culese s ajung la formularea unor generaliz ri (concluzii); rolul educatoarei este de a dirija procesul de observare üi formulare a concluziilor.

20

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
înv area prin descoperire pe cale deductiv , specific acestei variante este faptul ca înv area – se realizeaz prin trecerea de la adev ruri generale (no iuni, legi) spre adev ruri particulare. În sala de grup , la centrul „ ûtiin ” poate fi realizat un panou intitulat: „Curiozit i”. Aici pot fi desena i 2 copii încadra i între semnul întreb rii üi al mir rii. Ca materiale se pot folosi: planüe, ghivece cu semin e aflate în diferite stadii de dezvoltare, colec ii de semin e, colec ii de scoici, insectare, ierbare, eprubete, vase de capacit i diferite ü.a. Educatoarea va schimba zilnic sau la intervale de timp destul de mici materialul pus la dispozi ia copilului, în aüa fel încât acesta s -l atrag , s -l intereseze, s -l fac s întrebe din proprie ini iativ : „ce este”, „la ce foloseüte”, „ce se întâmpl dac …”, „cum este la gust”. Materialul nou este bine s fie prezentat într-o form atractiv . Dac acesta nu este sesizat de c tre copii educatoarea va fi cea care va incita copiii în a face unele descoperiri. De mare importan este transpunerea copiilor în lumea necunoscutului, ori a preocup rilor serioase ale adultului. Purtarea unui halat sau a unor însemne, desf üurarea unor activit i în cadrul deosebit de laborator creeaz cadrul psihologic favorabil accept rii posturii de descoperitor de cunoütin e. Prezent m în continuare câteva experimente simple, uüor de realizat care sus in ideile exprimate anterior, referitoare la cum pot cunoaüte copiii din gr dini unele fenomene fizice üi chimice. 1. Dizolvarea unor substan e în lichide: într-un pahar se pune apa üi se agit - aceasta nu are gust. Se adaug zah r üi acesta se depune pe fundul paharului. Dac se gust imediat se constat o uüoar îndulcire. Se amestec în pahar pân la dizolvarea complet a zah rului. Se gust apa, care de data aceasta are gust dulce. Copiii sunt îndruma i pentru a observa c în timp ce se amestec în pahar, cristalele de zah r se micüoreaz continuu pân dispar. Concluzia – ele s-au dizolvat, s-au amestecat cu apa, formând un lichid nou, care difer de ap prin culoare üi gust. Se poate folosi, în locul zah rului, sare, sare de l mâie. 2. Miücarea aerului în natur : se aprinde o lumânare. Ea arde normal pân în momentul când deschidem geamul sau uüa üi aüez m lumânarea în dreptul lor. Curentul de aer – aerul în miücare – o stinge. 3. Transformarea culorii unor lichide în amestec cu unele substan e. Într-un pahar cu ap , se pune cerneala. Agitându-se apa în pahar se observ c apa se coloreaz . Apa se amestec cu cerneala. O floare pus , cu tulpina, într-o vaz cu cerneal va schimba culoarea petalelor ini iale în culoarea cernelii, aceasta datorit schimb rii culorii apei. 4. Îngrijirea unui pom, plantat de copii îi va ajuta s descopere c toate plantele au nevoie de anumite condi ii pentru a se dezvolta: plant s n toas , lumin , c ldur , îngrijire, p mânt bun. De asemenea observ procese ca: înmugurire, înfrunzire, înflorire, formarea fructelor, creüterea üi coacerea lor. Folosind întreb rile cauzale, copiii pot fi ajuta i prin implicarea educatoarei în activitatea de înv are, s vad ceea ce este posibil, s vad unele leg turi cauzale simple între fenomenele din natur üi anume leg turi evidente cum ar fi: - toamna frunzele îng lbenesc üi cad din cauza frigului üi a umezelii; - apa înghea din cauza gerului; - z pada se topeüte din cauza c ldurii; -

21

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
pomii înmuguresc üi înfloresc numai dup înc lzirea vremii üi datorit luminii, c din muguri ies frunzuli e, din al ii apar florile, apoi fructele care cresc datorit c ldurii üi hranei. Apoi se coc. Astfel când am observat m rul, prin explica ii simple üi clare copiii au în eles c m rul – pom iese din s mân a de m r s n toas , pus în p mânt care în condi ii favorabile creüte, se maturizeaz . Deci, copiii ajung s în eleag c orice efect este determinat de o cauz .

În realizarea înv rii prin descoperire, educatoarea trebuie s cunoasc üi s respecte particularit ile de vârst ale copiilor s nu utilizeze idei abstracte, care nu pot fi în elese, s dezvolte gândirea üi vorbirea copiilor. Implicându-ne în activitatea lor putem observa c prin contactul direct cu lumea concret , prin efectuarea unor mici experien e trezim interesul copiilor üi le satisfacem curiozitatea. Sunt puüi în situa ia de a dialoga, de a se contrazice cu privire la opiniile lor sau de a se ajuta între ei pentru efectuarea unor experien e. Când se joac copiii experimenteaz posibilitatea de a deveni mai flexibili în gândirea lor üi în rezolvarea situa iilor problematice. Ca activitate specific uman , jocul este prezent pe tot parcursul vie ii, dar pondere üi semnifica ie diferit de la o vârst la alta. La vârsta copil riei, jocul reprezint activitatea fundamental . Este procesul natural prin care copiii înva üi se dezvolt . Jocul este munca copilului, atr gând în felul acesta aten ia asupra efortului pe care îl depune copilul în joc (M. Montessori, 1966). Jocul este un instrument prin care copilul ac ioneaz üi scoate la lumin sentimente üi idei interioare. Astfel, se pot rezolva anumite experien e traumatice sau pl cute, tr ite de aceütia, copilul câütigând în procesul de joc noi în elegeri asupra lumii înconjur toare (E. Erikson, 1963). Atunci când se joac , copilul pune în miücare toat capacitatea sa de a st pâni üi influen a realitatea (J. Piaget, 1973). Jocul „activitate prin care copilul se dezvolt , dar acest lucru este dependent de libera sa alegere, de motiva ia intrinsec , de orientarea c tre proces üi implicarea particip rii active” (E. Vr ümaü, 1999) . Înv area prin joc se bazeaz pe urm toarele: - experien a personal a copilului; ac iunile acestuia sunt îndreptate spre a descoperi, în elege üi transforma elementele din realitate; - s existe concordan între nevoile de ac iune, de joc ale copilului üi condi iile oferite de realitate; - materiale variate üi adaptate vârstei; - rela iile sociale dintre copii üi dintre copii üi adult; - respectarea identit ii üi unicit ii fiec rui copil (în joc interven ia de multe ori este indirect prin crearea condi iilor, stimularea ac iunii üi înt rire pozitiv ) ; - valorizarea procesului jocului üi mai pu in a produsului (fiecare copil ac ioneaz în stilul üi ritmul s u, ac iunile din timpul jocului sunt mai importante decât produsul jocului); - mediu stimulativ ( inând cont de particularit ile üi nevoile copilului de dezvoltare). Orientarea copilului c tre înv variate. are – dezvoltare se face prin amenajarea spa iului, din grup , în mod stimulativ üi realizând, prin joc, activit i

22

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

z Predarea/înv area integrat - activit ile tematice
In educa ia timpurie, predarea-înv area integrat semnific modul în care cadrul didactic integreaz con inuturile mai multor domenii experien iale, exploatând resursele din mai multe centre de activitate cu scopul atingerii mai multor obiective referin . Abordarea integrat a pred rii asigur stimularea copiilor pe mai multe domenii de dezvoltare, acordându-le egal aten ie tuturora. Activit ile integrate se desf üoar alternând formele de organizare a activit ii: frontal (atunci când este oportun ), pe grupuri üi individual, în func ie de con inut, particularit ile de vârst üi individuale ale copiilor, moment al zilei. Odat stabilite obiectivele cadru üi de referin asupra c rora cadrul didactic îüi concentreaz aten ia pe parcursul unei zile, acesta propune copiilor o tem circumscris celor 6 teme existente în curriculum. Gradul crescut de generalitate al temei (de exemplu: hrana vie uitoarelor) permite atingerea mai multor obiective de referin , dar üi organizarea de activit i diverse în centre de activitate diferite. Activitatea tematic este un exemplu de activitate integrat . Aceasta se poate desf üura simultan în mai multe centre de activitate cu sarcini diferite. Spre exemplu, în activitatea tematic „La magazin”, pot fi atinse obiective de referin din mai multe domenii experien iale: Limbaj üi comunicare, Om üi societate, ûtiin e, Estetic üi creativ prin propunerea de activit i în centrele de activitate: Bibliotec , Joc de rol, Construc ii, ûtiin e, Arte. Nu este obligatoriu ca în toate centrele de activitate s se reg seasc cunoütin e, deprinderi üi abilit i din toate domeniile experien iale. Copiii pot lucra la oricare dintre centre, putând participa la activit i din mai multe centre într-o singur zi. Fiecare activitate, din fiecare centru, contribuie cu con inuturi üi abilit i la repertoriul temei. În acelaüi timp, prin sarcinile pe care le realizeaz copiii, este stimulat dezvoltarea acestora în toate domeniile de dezvoltare, aüa cum indic tabelul de mai jos.

23

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Domeniul experien ial/ Centru de activitate Limbaj üi comunicare

Centrul Bibliotec
Analizeaz reviste cu produse ale magazinelor (vezi oferte ale supermarket-urilor) üi concep reclame ale produselor. (dezvoltarea limbajului üi comunic rii, dezvoltare social )

Centrul Joc de rol
Interpreteaz rol de vânz tor üi cump r tor üi poart un dialog privind produsele pe care le vând-cump r . (dezvoltarea limbajului üi comunic rii, dezvoltare socioemo ional ) Copiii utilizeaz formule de polite e la intrarea în magazin, în timpul conversa iei cu vânz torii. (dezvoltarea limbajului üi comunic rii, dezvoltare socioemo ional )

Centrul de ûtiin e
Stabilesc asem n ri üi deosebiri între produse, le sorteaz pe categorii (dezvoltarea limbajului üi comunic rii, dezvoltare cognitiv , dezvoltare social )

Centrul Construc ii

Centrul Arte

Om üi societate

ûtiin e

Creeaz rime privind diverse produse alimentare pentru a scoate în eviden calit ile nutritive ale acestora. (dezvoltarea limbajului üi comunic rii, dezvoltare socioemo ional , dezvoltare cognitiv , dezvoltarea s n t ii, dezvoltarea creativit ii) Face o list cu denumiri de produse pe categorii (fructe, legume, lactate etc.) (dezvoltarea limbajului üi comunic rii, dezvoltare cognitiv )

Discut despre pre uri üi calitatea produselor (dezvoltarea limbajului üi comunic rii,

Pun preturi ale produselor, cânt resc produse utilizând metode conven ionale üi neconven ionale. (dezvoltare cognitiv ,

Amenajeaz rampe de acces în magazin pentru persoanele cu dizabilit i, spa ii sanitare (dezvoltarea motric – motricitate grosier üi fin , dezvoltare socioemo ional , dezvoltare cognitiv , dezvoltarea persisten ei) Construiesc magazinul; construiesc spa iile de depozitare a produselor, pe categorii, parcarea

24

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
dezvoltare cognitiv , dezvoltarea curiozit ii) dezvoltare fizic motricitate fin ) magazinului etc. (dezvoltarea motricit ii, dezvoltare cognitiv , dezvoltarea limbajului üi comunic rii) Deseneaz în contururi puse la dispozi ie diverse produse; Decupeaz etichete de produse, decupeaz imagini cu diverse produse. Realizeaz postere cu reclame de produse (dezvoltarea fizic – motricitate fin , dezvoltarea senzorio-motorie)

Estetic üi creativ

Îüi creeaz o costuma ie de vânz tor pentru diferite raioane (dezvoltarea limbajului üi comunic rii, dezvoltarea fizic motricitate)

Realizeaz bani din hârtie (monede, bancnote) sau monede din plastilin , coc (dezvoltare cognitiv , dezvoltarea motricit ii fine, senzorio-motorie, dezvoltarea limbajului üi comunic rii)

Pentru realizarea unei activit i integrate, tematice, cadrul didactic trebuie s gândeasc asupra tipurilor de sarcini pe care copiii le vor realiza în diferite centre de activitate din sala de grup (decizia asupra num rului de centre activate depinzând de tipul de tem al activit ii, de con inuturile vizate. Astfel pentru Tema „Prietenul/a meu/a”, cadrul didactic poate opta pentru deschiderea centrului Bibliotec unde copii pot discuta despre prietenii lor, descriindu-i chiar cu ajutorul unor poze, tr s turi fizice üi morale. La centrul Joc de rol pot g ti o pr jitur pentru prietenii lor, iar la centrul de Art , copiii pot realiza un cadou-surpriz pentru prietenii lor (utilizând diferite tehnici üi materiale). Discu iile se pot purta în grupuri mici, educatoarea trecând pe la fiecare centru în parte üi extinzând discu iile în func ie de sarcina pe care o au copiii üi tema propus , în acest mod extinzând înv area üi în alte domenii de dezvoltare. Centrele de activitate deschise, prin sarcinile pe care le propun, au rolul de a stimula dezvoltarea copilului în toate domeniile de dezvoltare.

25

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Capitolul 3. Jocul copilului
z z z z Ce înseamn jocul pentru copil? Evolu ia comportamentului de joc al copilului Tipuri de jocuri üi semnifica ia lor pentru dezvoltarea üi înv Jocul ca tip de activitate de înv are integrat

area copilului la vârste diferite

“Omul nu este întreg decât atunci când se joac ” (Schiller)
În via a copilului jocul este o activitate deosebit de atr g toare care evolueaz între fic iunea pur üi realitatea muncii (M. Debesse, 1967) üi ne ajut s cunoaütem mai bine înclina iile copilului, fiind cel mai bun turn de observa ie de unde putem avea o vedere de ansamblu asupra dezvolt rii copilului. Jocul ne permite s urm rim copilul sub toate aspectele dezvolt rii sale, în întreaga sa complexitate: cognitiv, motor, afectiv, social, moral.

z Ce este jocul pentru copil?
Pentru copil aproape orice activitate este joc, prin joc el anticipeaz conduitele superioare. Pentru copil “jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vie ii. Jocul este sintagma, atmosfera în care fiin a sa psihologic poate s respire üi, în consecin , poate s ac ioneze” (Ed. Claparede,1936). Nu ne putem imagina copil ria f r râsetele üi jocurile sale. Un copil care nu ütie s se joace, “un mic b trân”, este un adult care nu va üti s gândeasc .

„Copil ria este ucenicia necesar vârstei mature, iar prin joc copilul îüi modeleaz propria sa statuie” (J. Chateau, 1967)
Prin joc el pune în ac iune posibilit ile care decurg din structura sa particular ; traduce în fapte poten ele virtuale care apar succesiv la suprafa a fiin ei sale, le asimileaz üi le dezvolt , le îmbin üi le complic , îüi coordoneaz fiin a üi îi d vigoare. În 1990, Asocia ia Interna ional pentru Dreptul Copilului de a se juca a prezentat importan a jocului în procesul educa iei, afirmând: - jocul are un rol important pe întregul parcurs al procesului de educa ie; - jocul spontan dezvolt copilul; - climatul natural, cultural, interpersonal trebuie îmbun t it üi extins pentru a încuraja jocul;

26

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
interac iunile copil-adult în activit ile de joc sunt o component important a procesului înv rii.

Ce este jocul? - o experien natural , universal ; - o form de activitate individual sau de grup; - un mod de explorare a mediului înconjur tor; o modalitate de dezvoltare a competen elor sociale, a inteligen ei, a limbajului, a creativit ii; - o cale de transmitere üi p strare a culturii autentice, de cunoaütere üi intercunoaütere; - jocul ofer oportunit i pentru copiii cu nevoi speciale, favorizeaz incluziunea social . Jocul este considerat o strategie optim pentru promovarea îngrijirii timpurii üi a dezvolt rii. Jocul, în contextul ataüamentului securizant oferit de adul i, ofer copiilor bog ia, stimularea üi activitatea fizic de care au nevoie pentru dezvoltarea creierului pentru înv area viitoare. Jocul este un proces interdisciplinar, el încurajeaz toate tipurile de inteligen , conform teoriei inteligen elor multiple a lui H. Gardner (1983): lingvistic , muzical , logico-matematic , spa ial , corporal-chinestezic , personal üi social . Prin joc, copiii: „ înva elemente de vocabular nou numind obiectele în timpul jocului; caracteristicile acestora, rela iile dintre ele, utilizând structuri gramaticale, dezvoltându-üi abilitatea de a sus ine o conversa ie; Exprim dorin e, negociaz , împ rt üesc idei, experien e, imit aspecte din via a cotidian . „ înva muzica prin intermediul jocurilor cu text üi cânt, jocurilor cu acompaniament instrumental; „ îüi formeaz deprinderi matematice, construiesc, num r cuburi, obiecte, le compar , le sorteaz , le aüeaz în spa iu. „ îüi dezvolt abilit i spa iale prin arte (desen, pictur , modelaj), prin jocurile de coresponden vizual üi pe baza realiz rii de semne vizuale; „ alearg , se ca r , arunc üi prind mingea sau alte obiecte, sar coarda dezvoltându-üi abilit ile de tip corporal-kinestezic; „ conütientizeaz propriile sentimente, gânduri; „ rezolv situa ii problematice, g seüte solu ii pentru probleme reale; „ dobândeüte abilit i sociale îndeplinind diferite roluri sociale, înva s vad lumea din perspectiva altor persoane, folosesc limbajul adecvat negocierii üi rezolv rii de probleme, colaboareaz üi accept propuneri, idei etc.

z Evolu ia comportamentului de joc al copilului de la 3 la 6 ani
Jocul este activitatea care conduce la cele mai importante modific ri psihice ale copilului: - jocul reflect üi reproduce via a real într-o modalitate proprie copilului, ca rezultat al interferen ei dintre factorii biopsihosociali; În jocul simbolic “De-a familia” copilul interpreteaz rolurile p rin ilor üi ale celorlal i membri ai familiei aüa cum i-a cunoscut, au rela ionat cu el; utilizeaz expresiile acestora, imit atitudinile fa de el üi fa de mediul apropiat.

27

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
în joc copilul transpune în plan imaginar via a real , prelucrând-o conform aspira iilor sale, tendin elor, dorin elor. Un copil care provine dintr-o familie uniparental va interpreta rolul tat lui pe care nici nu-l cunoaüte aüa cum üi-ar dori s fie, s existe în via a lui (merge la plimbare, îi cump r dulciuri üi juc rii).

Jocul evolueaz concomitent cu primele reprezent ri ce permit copilului s opereze pe plan mental cu experien a pe care o dobândeüte în fiecare zi. J. Piaget acord un rol deosebit factorului “imita ie” în evolu ia jocului simbolic, imita ia constituind o etap important a jocului simbolic. Astfel, copilul hr neüte p puüa aüa cum mama, bunica, sora îi pun mâncarea în farfurie üi cu linguri a parcurge traseul de la mâncare la gura p puüii întrebând-o: “E bun ? Î i place? Te-ai s turat?” sau “Hai m nânc , nu mai face mofturi” – toate aceste comportamente sunt rezultatul experien ei sale de via pe care a transpus-o în joc üi constituie o surs de informa ie despre copil üi mediul în care el tr ieüte. Având în vedere ca esen a jocului este concentrat în procesul de reflectare üi transformare pe plan imaginar a realit ii concrete, proces prin care devine posibil üi pl cut p trunderea copilului într-o realitate complex pe care o cunoaüte activ, consider m c factorii cu rol principal în evolu ia jocului izvor sc din contactul copilului cu realitatea imediat apropiat lui. Acest contact cu realitatea tr deaz anumite contradic ii care stimuleaz , dar üi încarc rolul imaginar üi libertatea exprim rii care îl caracterizeaz . Contradic ii cu rol de factori în evolu ia jocului la vârstele timpurii „ contradic ia dintre nivelul deprinderilor üi dorin a copilului de a utiliza obiectele conform destina iei lor (copilul “piloteaz avionul”, este aviator). „ contradic ia dintre tendin a copilului de a reproduce via a adul ilor üi posibilit ile lui limitate (“ne facem c suntem la serviciu”); „ contradic ia dintre libertatea de ac iune a copilului üi necesitatea respect rii regulilor jocului (jocul: “barza üi broaütele” – copiii broscu e ar dori s sar mai des pentru pl cerea jocului, dar regula le interzice); „ contradic ia dintre imita ie üi creativitate (preg teüte masa pentru musafiri üi în locul fripturii pune cubule e); „ contradic ia dintre planul real üi cel imaginar (în jocul “De-a capra cu trei iezi”, mama-capr merge la pia cu autobuzul üi cump r hran pentru copiii ei); „ contradic ia dintre elementul de înv are, de asimilare prin joc üi jocul propriu-zis (“de-a musafirii” – copiii înva normele de polite e, utilizeaz formulele de adresare în timp ce se joac ); „ contradic ia dintre planul concret üi cel mental în joc, jocul fiind forma de trecere de la ac iuni exterioare la cele interioare. Preocuparea pentru receptarea extern adecvat conduce pe copii spre adoptarea de conven ii, simboluri pentru ac iuni, obiecte, dar planurile nu sunt complete, nici am nun ite, las loc pentru improviza ie, schimbare. Noul curriculum pentru educa ie timpurie pune accent pe jocul liber ini iat de copil sau ales de acesta dintre centrele de activitate puse la dispozi ie în sala de grup .

28

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Copilul are nevoie de timp zilnic pentru joc, de spa iu corespunz tor üi de obiecte (juc rii, materiale, truse) absolut necesare ini ierii üi desf üur rii jocului. Adultul trebuie s urm reasc : ce se joac , cu ce se joac , cu cine se joac . Interesul copilului pentru joc creüte atunci când el este stimulat prin crearea unui spa iu educa ional, adecvat cu materiale care s -i stimuleze curiozitatea, dorin a de explorare, imagina ia, s -i dezvolte gândirea. Dac ne propunem ca proiect tematic: “Mijloace de locomo ie”, amenaj m centrele de activitate în aüa fel încât copilul s g seasc juc rii-maüini de forme, m rimi, culori diferite, imagini, c r i, truse de üofer, mecanic, marinar, aviator, culori, coli desen, carioca, acuarele, lego, truse de construc ii, tot ce poate fi selectat üi utilizat pentru dezvoltarea temei. Copilul alege centrul în func ie de stimulul pe care-l reprezint obiectele ce se afl acolo üi care-i satisfac lui nevoia de exprimare a experien ei tr ite. În continuare el se manifest liber, creativ, dezvolt subiectul jocului, caut parteneri, joac roluri pe care üi le asum , stabileüte üi respect reguli. Educatorul/adultul: - poate s sugereze teme de joc - s intervin în complicarea jocului cu elemente de noutate, s utilizeze concepte, cuvinte noi, obiecte noi - s se integreze în joc, interpretând un personaj - s solicite üi s aprecieze comportamentul copilului - s încurajeze cooperarea între copii în joc (în func ie de vârsta copilului) Jocul cap t valoare formativ deosebit o dat cu venirea copilului la gr dini când cadrul rela ional se l rgeüte. Copilul intr în contact cu al i copii üi adul i din afara cercului familial, cunoaüte aspecte legate de înf iüare, obiceiuri, au loc socializarea, incluziunea, acceptarea. Jocurile: “Cine sunt eu?” sau “Spune-mi ce ütii despre mine” au rol de cunoaütere üi autocunoaütere. Prin joc copilul dobândeüte deprinderile de autoservire üi deservire („De-a buc t ria”, „De-a familia“), apoi jocul devine mai complex, se structureaz , se diversific datorit materialului divers pus la dispozi ie, cunoütin elor acumulate. Jocul de mânuire a obiectelor se transform treptat în joc cu tem , cu subiect üi roluri, cu rela ii bine stabilite între parteneri. Contactul direct cu adultul îmbog eüte experien a de via , ofer modele, complic jocul, diversific subiectele üi rolurile, apar regulile din dorin a de transpunere cât mai fidel a realit ii. Acum üapte secole, M. Parten a analizat rolul jocului în via a copilului mic din perspectiva rela iei joc-dezvoltare social . Astfel el a observat c în joc comportamentul copilului evolueaz progresiv cu capacitatea lui de a opera pe plan mental üi de a rela iona cu ceilal i, cu experien a ce o dobândeüte în fiecare zi. Copilul parcurge urm toarele etape privind implicarea în joc, în func ie de vârst : z neimplicare – se plimb de la o activitate la alta, f r s se implice direct (1 an-1,5 ani); z supraveghere – urm reüte ceilal i copii cum se joac timp mai îndelungat, uneori pune întreb ri, ofer sugestii, dar nu se implic în rezolvarea practic a situa iilor (1,5-2,5, ani);

29

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
z joc paralel – îüi alege juc rii, se joac lâng ceilal i üi nu e interesat de ceea ce fac aceütia (2,5 ani-3/3,5 ani) z joc asociativ – se joac împreun cu ceilal i, se implic , selecteaz partenerii, are tendin a de a exclude pe al ii. Subiectul este mai simplu, apar complet ri, evolu ii, reguli noi cu sau f r negocieri (3,5 ani-5 ani). z joc prin cooperare – copiii se organizeaz singuri, de obicei apar 1-2 lideri care domin jocul, îüi aleg subiectul, stabilesc reguli, împart roluri (5 ani-7 ani üi dup ). În func ie de individualitatea fiec rui copil üi de influen ele educative, etapele se parcurg diferit ca durat , uneori perioadele sunt mai lungi, alteori ritmul este mai alert. Astfel, un copil de 3 ani poate trece foarte repede la etapa de joc asociativ dac are fra i mai mari cu care a exersat jocuri, dac a frecventat o institu ie în care a tr it în colectiv, dac adultul s-a implicat în jocul lui üi i-a oferit un mediu care l-a stimulat. Aceste etape atrag îns aten ia asupra faptului c , dac urm m copilul cu particularit ile sale de vârst üi individuale în parcursul dezvolt rii sale, vom üti mai bine cum üi când s intervenim în jocul lui pentru a le stimula dezvoltarea. Nu putem impune jocuri cu reguli impuse la copii de 3-5 ani pentru c nu contribuie la dezvoltarea lor la fel de mult ca üi jocurile simbolice, specifice acestei vârste. Întotdeauna trebuie s urm m copilul!

Sentimentul de siguran , încredere üi acceptare pe care i le confer contextul jocului, permit copilului s îüi exprime emo iile, s -üi asume riscuri, s încerce s experimenteze, s descopere lucruri noi, s treac peste dezam giri, nereuüite. În joc nu exist corect üi greüit, pentru c la vârsta preücolar jocul simbolic permite s schimb m/invent m realit i, reguli, personaje!

Comportamentele de joc ale copiilor sunt fundamentul creativit
Jocul pune bazele s n t

ii la vârsta adult .

ii mentale üi a rezisten ei, înt reüte încrederea în sine üi dezvolt capacitatea de a rezolva situa ii-problem .

z Tipuri de joc specifice vârstei timpurii 3-6/7 ani:

Conform lui Piaget, tipul de joc al copilului se modific în strâns leg tur cu stadiul dezvolt rii sale cognitive. Astfel, pân la 2 ani, jocurile manipulative (de explorare üi manipulare a obiectelor) sunt cele dominante, de la 2 la 7 ani, jocul simbolic este cel corespunz tor stadiului preopera ional al gândirii, iar de la 7 la 12 ani üi mai departe, sunt jocurile cu reguli, corespunz toare etapei opera iilor concrete.

30

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Dac jocurile practice üi manipulative sunt specifice copiilor pân la 3 ani, dup aceast vârst apar jocurile simbolice. Dou categorii mari de jocuri se diferen iaz în func ie de ini iatorul jocului: Jocul liber – este tipul de joc pe care copilul îl utilizeaz tot timpul pe parcursul zilei îmbr când diferite forme. Fie c manipuleaz obiecte încercînd diverse miüc ri üi experimente, fie c realizeaz anumite ac iuni pentru a ob ine satisfac ie (parcheaz maüini, construieüte cazemate, rostogoleüte c tre o anumit destina ie un obiect, leag obiecte între ele pentru a ob ine un üir pe care apoi îl deplaseaz tr gându-l dup el etc., toate acestea copilul le realizeaz jucându-se. Nu sunt sarcini impuse de nimeni, îi fac pl cere üi astfel înva despre lucruri, despre efectele ac iunii sale asupra obiectelor üi, totodat , despre el, ce poate üi ce nu poate înc s fac . Educatoarea/adultul trebuie s îi acorde timp copilului pentru acest tip fundamental de joc, specific înv rii în copil ria timpurie. Este natural üi de aceea are un impact puternic asupra dezvolt rii copilului în toate domeniile de dezvoltare. Jocurile libere sunt jocurile alese, propuse, ini iate de copil, f r interven ia adultului. El singur îüi alege locul, juc riile üi tipul de joc pe-l care doreüte. Jocul liber ofer educatoarei üansa de a cunoaüte cât mai bine copilul, fiind momentul în care copilul utilizeaz cunoütin ele, deprinderile, experien ele dobândite anterior, în contexte în care el se simte liber s se exprime. Limbajul üi ac iunile copilului în jocul liber vorbesc despre modul în care el percepe lumea din jurul lui. De exemplu, dac îl observ m cum se joac cu o maüinu , vom vedea ce lucruri ütie despre maüini, ce scenarii inventeaz inspirate din via a real , în care apar personaje, evenimente, ac iuni aüa cum le-a perceput el, putem observa tipurile de raporturi pe care le stabileüte între personaje, precum üi limbajul utilizat. Sau dac se joac un joc simbolic, de tipul „ De-a...”, vom vedea cum copilul transpune în joc experien e proprii fie ca „spectator” al evenimentelor din jurul lui, fie ca personaj principal. Jocul simbolic permite copilului totodat üi s transpun în „realitatea” lui, dorin e, gânduri, frustr ri, insatisfac ii, bucurii din via a lui üi sunt pline de semnifica ie, pentru c nu exist cenzur în exprimarea sa în timpul jocului liber indiferent ce tip de joc e (simbolic, de manipulare, de construc ii, etc.). Jocul didactic este ini iat numai de c tre adult, scopul fiind acela de a urm ri atingerea unor obiective educa ionale. Elementele joc se împletesc cu înv are, reprezint o form utilizat în activitatea educativ din gr dini . O serie de obiective propuse în cadrul proiectelor tematice se rezolv prin aceast form de organizare üi desf üurare a actului educativ.

31

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Exemple de jocuri didactice pot fi: „ Senzoriale senzoriale, de ghicire, de recunoaütere a unui obiect cu ajutorul sim urilor: “Ghici ce ai gustat!”; “Spune cum este?”; “Ce po i spune despre?” „ Jocuri de analiz perceptiv vizual , de reconstituire de imagini din buc ele: “Loto flori, fructe, p s ri, animale”, “Din jum tate – întreg”, “Jocul umbrelor”. „ Jocuri logice de comparare a obiectelor dup criterii date üi de analiz , descriere, clasificare: “Mare, mic”, “G seüte locul potrivit!” „ Jocuri gramaticale: “Eu spun una, tu spui multe” (singular-plural), “Spune al cui este?” (folosirea corect a genitivului), “Cui trimit scrisoare?” (folosirea corect a dativului), “Unde a zburat rândunica? (pozi ii spa iale). „ Jocuri de miücare: „Cuibul rândunicilor”, „Ursul doarme”, „ûtafeta uriaüilor” etc. Atât jocurile libere, cât üi cele didactice, în func ie de deprinderile, capacit activitate de baz a jocului) pot fi: ile pe care le dezvolt prin forma instrinsec a jocului (tipul de

Jocuri de manipulare - antreneaz musculatura fin (premis de baz în formarea deprinderilor de scris), capacit ile de coordonare a miüc rilor, controlul lor, precum üi coordonarea oculo-motorie. Prin manipularea obiectelor din mediul ce îl înconjoar , copilul începe s controleze posibilit ile de cunoaütere, de a schimba üi st pâni realitatea. Un aspect foarte important este câütigarea independen ei de ac iune üi autocontrol. De exemplu, manipulând piesele jocurilor existente în centrele Joc de mas sau ûtiin e (puzzle, Lego, mozaic, basme în buc ele, jocuri educative, jetoane) copiii îüi dezvolt : coordonarea ochi – mân , musculatura fin , capacitatea de discriminare vizual , deprinderi de îmbinare, triere, aüezare în ordine, clasificare, num rare, punere în coresponden , percep iile de culoare, m rime, form ; sociabilitatea; capacitatea de a rezolva probleme; sentimentul de bucurie la realizarea unor sarcini. Dimensiunea cognitiv , imaginativ , de gândire a jocului este doar un aspect al influen ei în înv area copilului atât la vârstele timpurii, cât üi pentru dezvoltarea ulterioar . Jocul simbolic – copilul utilizeaz mediul pentru a pune în scen realitatea aüa cum o percepe el, interpreteaz roluri, personaje reale sau imaginare. Aici este posibil ca F t-frumos s plece cu racheta la palatul zânelor Scufi a Roüie s mearg la bunicu a împreun cu prietenii ei piticii. Copilul trebuie încurajat s g seasc solu ii noi pentru personajele sale, s gândeasc asupra unor conexiuni între evenimente s motiveze cu argumente proprii ac iunile sale. Un aspect semnificativ al cunoaüterii la vârstele timpurii este dezvoltarea jocului simbolic în timp ce îüi construiesc reprezent ri sofisticate asupra lumii, dar pentru aceasta au nevoie de oportunit i de joc. Reprezent rile simbolice reprezint precursorul cititului atâta timp cât literele simbolizeaz sunetele. Rela ia

32

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
dintre joc üi înv area literelor poate fi ini iat de copii în jocurile spontane, ori de adult, atunci când ajut copiii s scrie poveütile create în cadrul jocului. “Doctorul” scrie re ete pentru pacien ii s i în jocul “De-a doctorii”; “buc tarul” face mâncare, pr jituri citind re etele culinare, “poütaüul” citeüte adresele de pe scrisori…) Prin jocul simbolic (deseori imitativ) e pus în miücare fantezia copilului care d lucrurilor üi fiin elor însuüiri pe care nu le au în realitate. C rui b iat nu i-a servit un b , cu care se juca drept cal?! Covorul din camer drept plaj sau pajiüte?! Fiecare obiect în jocul copilului cap t o importan , dar fa de acesta el ia atitudine real fa de fiecare. B ul care serveüte drept cal este mângâiat, i se d mâncare, ap , este îngrijit, dar poate fi üi b tut dup împrejur ri; se urc pe munte – pe pat, de fapt; se joac pe plaj . Feti a se joac cu p puüa, o îngrijeüte când este bolnav , o îmbrac , o culc , îi d s m nânce, dac se comport frumos o mângâie, dar o üi ceart dac nu vorbeüte frumos. Feti a, în jocul s u, imit grija mamei pentru copii. Jocul imitativ îl ajut pe copil în înv area de a accepta üi de a tr i dup anumite reguli üi norme, de a lucra prin cooperare cu al ii, pentru schimbarea acestor reguli pentru binele grupului. În cadrul acestui tip de joc copiii imit mersul animalelor, glasul acestora, îüi dezvolt instinctul de auto-ap rare üi instinctul de conservare. Prin asumarea unor roluri copiii pot desf üura jocuri care sunt încadrate în jocul cu subiect din via a cotidian . Astfel de jocuri sunt: „ Dea familia”, „ De-a gr dini a”, „De-a strada”. Aceste jocuri au subiecte alese din via a cotidian . Jocul simbolic poate fi ini iat de copil, în cadrul activit ilor alese üi atunci este un joc liber, sau poate fi propus de adult üi atunci devine o activitate care vizeaz utilizarea jocului simbolic pentru atingerea anumitor obiective. Preg tirea lor vizeaz : alegerea üi amenajarea locului de joc, alegerea juc riilor üi preg tirea copiilor. În desf üurarea acestor jocuri sunt avute în vedere urm toarele aspecte: - crearea unor leg turi între con inutul jocurilor simbolice üi con inutul activit ilor care se desf üoar (poate fi un joc care valorific unele con inuturi, deprinderi care au fost achizi ionate, exersate în cadrul unui proiect, a unei activit i tematice); - asigurarea unui climat favorabil consolid rii/extinderii prin jocul simbolic a con inutului activit ii tematice sau a proiectului; - încurajarea copiilor pentru asumarea unor roluri cât mai diverse; Exemple de utilizare a jocului simbolic: Joc simbolic cu caracter anticipativ: jocul „De-a cofetarii” (pentru preg tirea unei salate de fructe) se organizeaz înaintea desf üur rii observa iei „Fructe de toamn ” în Centrul de ûtiin e. Desf üurarea jocului ofer posibilitatea copiilor de a observa însuüirile caracteristice ale unor fructe (form , m rime, culoare), prin intuirea lor prin to i analizatorii, p r ile componente de a respecta unele reguli de igien . Copiii îüi dezvolt un limbaj specific prin asumarea de roluri diferite (cofetar, consumator, produc tor de alimente etc.) Joc simbolic folosit drept cadru introductiv în desf üurarea unor activit i, de exemplu, înainte de a desf üura activitatea de observare în centrul de ûtiin e „ Flori de prim var ”, din cadrul temei „Din lumea celor care nu cuvânt ”, se poate începe cu un joc simbolic intitulat „De-a gr dinarul”, în care copiii pot s interpreteze diferite roluri: de flori, de vânz tor de flori, de gr dinar, de fluturi, de albinu e, etc.

33

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
În urma desf üur rii lecturii dup imagini: „ Strada” la centrul Bibliotec , se pot desf üura jocurile: „ De-a circula ia”, „De-a strada” în centrul de Construc ii ü.a. În felul acesta copiii pun în practic cunoütin ele însuüite anterior. Ei vor respecta locul pe unde se circul , ca pieton, reguli de circula ie, semnalele luminoase, semnele de circula ie etc. Educatoarea poate interveni în organizarea üi desf üurarea acestor jocuri prin: • interpretarea unui rol mai complex (în interpretarea acestui rol, ac iunile educatoarei reprezint un model pe care copiii îl preiau cu toate aspectele lui, inclusiv dialogul) . • îmbog irea unui joc, prin demonstrarea unei noi ac iuni (…vine în vizit aducând flori üi ciocolat ,…respect reguli civilizate de comportare) sau extinderea con inutului jocului, propunerea de situa ii problematice c rora copilul în timpul jocului trebuie s le g seasc solu ii (. • corectarea lui prin sugestii verbale, întreb ri, explica ii, indica ii, aprecieri, dezaprob ri. Important este p strarea pl cerii jocului!!! Atât jocul simbolic cu subiecte din via a cotidian cât üi cu subiecte din basme üi poveüti se desf üoar fie individual (interpretând rolul unui personaj) , fie colectiv (transpunând scene din poveüti). Jocul de rol/dramatizarea presupune o preg tire prealabil üi anume, transpunerea subiectului, care trebuie bine cunoscut de c tre to i partenerii, în eles üi redat cu fidelitate. Jocul dramatizare are ca surs tematic lumea mijlocit a poveütii, basmului, filmului, teatrului, dar üi realitatea cotidian . În cadrul acestor jocuri copiii au interven ie personal . În ceea ce priveüte interpretarea rolurilor asumate üi modalit ile de înscenare a con inutului din lipsa posibilit ii de discern mânt üi de asimilare diferen iat , copilul mic îmbin elementele fantastice cu cele luate din via a cotidian . De pild , „prin ul” vine c lare pe cal (pe un b ) üi are la brâu „sabie” (o bucat de scândur , legat cu o sforicic ). În jocurile colective cu subiecte din basme üi poveüti, în cele ini iate de copiii de 6/7 ani, se stabilesc rela ii complexe üi are loc un schimb viu üi continuu de p reri, fiecare fiind în acelaüi timp üi interpret üi regizor. În cadrul acestor jocuri, preocup rile copiilor se îndreapt spre inuta vestimentar c reia simt nevoia s -i adauge detalii de natur s le sublinieze identitatea împrumutat üi c tre procurarea unor obiecte care le permit s ac ioneze conform rolului asumat. Pe ultimul plan st grija pentru „decor” (cadrul în care s se desf üoare jocul). La baza îndrum rii acestor jocuri stau: • observarea copiilor în timpul jocului; • posibilit ile psihofizice ale copiilor; • încadrarea educatoarei în joc (prin asumarea unui rol); • stimularea jocului din exterior; • impulsionarea üi dezvoltarea jocurilor prin: repovestiri, conversa ia cu caracter preg titor, analiza jocului, stimularea lui prin intermediul unor materiale noi; • îndrumarea jocului din exterior (dep üind trecerea de la jocul individual la înscen ri scurte inspirate din poveütile cunoscute în gr dini ).

34

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Dramatizarea presupune: 1. Alegerea selectiv a textului care urmeaz s fie dramatizat (acesta trebuie s cuprind ac iuni accesibile üi dinamice, dialog bogat, viu care mobilizeaz copiii üi faciliteaz înscenarea conflictului, cuprinderea unui num r mare de personaje) . De asemenea trebuie s se in seama de posibilit ile de memorare ale copiilor üi capacitatea redus de concentrare. Textul trebuie redus ca întindere (pentru copiii de 3-4 ani). Exemple de poveüti agreate la grupa mic : „ Ridichea uriaü ”, „M nuüa”, „Turti a” ü.a. La aceste dramatiz ri farmecul rezid în reluarea repetat a unor ac iuni üi dialoguri simple. Aceste texte se aleg în mod progresiv, cu un con inut mai complex. De pild , „Coliba iepuraüului”, „Pungu a cu doi bani”, „Fata babei üi fata moüneagului” etc. 2. Însuüirea temeinic a textului poveütii (basmului), în vederea transpunerii lui in joc. C ile cele mai folosite în acest sens sunt: repovestirea, povestirea dup un üir de tablouri, vizionarea diafilmului, experien a câütigat în jocul – dramatizare. 3. Cerin ele materiale ale dramatiz rii (asigurarea tuturor condi iilor materiale menite s -i sprijine reuüita) ; 3 cadru suficient de larg care s permit miücarea liber a copilului; 3 amenajarea cadrului, încât s evoce atmosfera cerut de basmul, povestea aleas pentru înscenare. Acesta trebuie s fie simplu, discret, evocator (decorarea excesiv devine sup r toare – ob inându-se efecte violente care copleüesc üi perturb copiii) . Exemplul decorului pentru dramatizarea poveütii „ Capra cu trei iezi” : • o m su cu un vas românesc, o farfurie de lut üi 3 sc unele în jur; • pe perete un ütergar întins; • un scaun de dimensiuni obiünuite. Amenajarea cadrului, de c tre educatoare, se poate face fie în absen a copiilor, pentru efectul surpriz , copiii angajându-se de la sine în joc, fie cu concursul copiilor trezindu-le interesul pentru dramatizare. 3 alegerea celor mai potrivite costume üi alte accesorii. Ca modalit i de conducere a dramatiz rii amintim: 1. încadrarea educatoarei în jocul copiilor üi sprijinirea lor prin demonstrarea rolurilor implicate în înscenare; 2. încadrarea în jocul copiilor prin asumarea unui rol definit; 3. îndrumarea exterioar . În cadrul dramatiz rii: „ Unde a zburat rândunica” de T. Constantinescu, prin încadrarea educatoarei în dramatizare, prin asumarea unui rol definit, aceasta are prilejul s conduc prin însuüi rolul ales înscenarea prin urm toarele momente: - Vizita f cut de vr biu rândunicii (desprins din versurile autorului: „ Vecinic / Rândunic , /Ieüi afar / Surioar / Nu-i nici cald/ ûi nu-i nici soare, /Dar e bine de plimbare”. - Convorbirea dintre vr biu üi furnic : „ Cip – cirip, sor furnic /, N-ai v zut pe rândunic ?...” - Convorbirea dintre vr biu üi bursuc: „ Moü bursuc, n-ai v zut/ Vecinica rândunica/ Pe aici a trecut? ” - Convorbirea dintre vr biu üi üopârl ; - Convorbirea dintre vr biu üi broasc : „ Hai broscu Oac – oac –oac/ Ieüi acum pu in din lac! / Cip – cirip / Cip – cirip”… - Convorbirea dintre vr biu üi rândunic .

35

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Jocul cu reguli – sunt jocurile cu reguli formulate fie de c tre copii sau de c tre adul i. În general sunt jocuri care arat prin ce modalit i po i s câütigi (au la baz întrecerea precum üi jocurile de echip ), jocuri inventate de copii, jocurile sportive, jocurile didactice. La vârsta preücolar jocurile cu reguli inventate de copii sunt cel mai des întâlnite, treptat, spre finalul preücolarit ii, la 7 ani, ap rînd üi jocurile cu reguli impuse, care devin foarte populare în ücolaritatea mic , ele bazându-se pe competi ie, pe m sura în care copilul demonstreaz o mai mare performan în aplicarea unor cunoütine, capacit i, abilit i. Copiii îns pot simplifica sau complica aceste reguli, în func ie de interesul manifestat, de experien a de via , de context. În jocurile lor simbolice, copiii inventeaz propriile lor reguli ( de ex.: „Eu sunt postasul, dar tu nu ai voie sa deschizi uüa pân nu sun eu la uü ...”) În jocurile “ûoarecele üi pisica”, “De-a v-a i ascunselea”, “Batistu a”, pe lâng bucuria particip rii, implicarea afectiv , dorin a de a câütiga, are loc socializarea, incluziunea, fiind jocuri de grup. Copiii sunt puüi în situa ia de a respecta regula, de a ac iona doar atunci când sunt nominaliza i, de a alege un partener, de a se întrece cu el de a se bucura de reuüita sau de a accepta eüecul (s fi prins de pisic , s nu observi batistu a üi s fi pedepsit cu statul într-un picior, üi s fi v zut la jocul, “De-a v-a i ascunselea”). Jocul de construc ii reprezint activitatea prin care copilul exerseaz multe deprinderi üi capacit i care contribuie îndeosebi la dezvoltarea sa cognitiv üi a musculaturii fine. Prin construc ie copilul sorteaz , grupeaz , asociaz , realizeaz coresponden e, stabileüte raporturi între obiecte (de m rime, de lungime, de greutate, de volum, rela ii spa iale, raporturi cauzale etc.), organizeaz sau pune în valoare spa iul (prin intermediul diferitelor materiale üi forme), îngr direa spa iului, separarea, acoperirea lui. Copilul construieüte cu cele mai diferite materiale din natur : piatr , nuiele, z pad , lemn (deüeuri), lut, buc i de c r mid , cuburi de lemn. Numim joc de construc ie, arhitectura creat de copil, adic munca lui cu materiale de construc ie. În dezvoltarea unei construc ii de c tre copii deosebim urm toarele stadii: - procesul de examinare üi combinare a formelor; - crea ia tematic (la început de ordin pur asociativ, îi d m numele); - construc ia conütient a formei; - construc iile întâi sunt pe vertical , apoi de extind pe orizontal . În cadrul jocurilor de construc ie, copiii lucrând: stabilesc rela ii cauzale între obiecte (care sunt mai mari üi mai grele cad mai uüor dac nu au stabilitate etc.), respect reguli, dau frâu imagina iei, apreciaz cantitativ materialele utilizate (mai mari, mai lungi, mai grele), se joac cu alternan e de forme, de culoare. Exemple de jocuri de construc ie: „Blocul în care locuiesc”, „Gr dini a mea”, „Or üelul copiilor”, „Strada”, „Gara” etc. Jocurile de construc ii sunt foarte importante pentru dezvoltarea cognitiv a copilului în perioada copil riei timpurii. De aceea trebuie s beneficieze de materiale corespunz toare pentru a-üi exersa opera iile cognitive implicate în jocurile de construc ie.

36

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Jocurile dinamice/de miücare au la baz ac iuni motrice mai simple sau mai complexe dirijate de anumite reguli, prin care se consolideaz deprinderile motrice de baz (mers, alergarea, aruncarea, prinderea, s ritura, c rarea, echilibrul), se dezvolt calit ile motrice (viteza, for a, rezisten a) üi st ri emo ionale pozitive. În selectarea üi practicarea jocurilor dinamice se au în vedere particularit ile de vârst : tipul exerci iilor incluse în jocuri, durata lor, exigen a fa de executare, num rul regulilor va fi în dependen direct cu vârsta copiilor. Pentru a evita excesul, suprasolicitarea, oboseala, extenuarea fizic , pe lâng o bun dozare a timpului de joc dinamic, este necesar üi alternarea acestuia cu jocuri liniütitoare. O aten ie deosebit s acord m copiilor timizi, fricoüi, apatici sau instabili, respectându-le ritmul propriu üi particularit ile individuale. Jocurile dinamice se pot organiza üi în aer liber, în func ie de anotimp, üi în sal , cu sau f r obiecte, aparate. Ele mobilizeaz întreaga grup de copii, educ atitudini, comportamente, dezvolt st ri emo ionale, sentimentul de apartenen la grup , spirit de cooperare, sentimentul de altruism, prietenie. Atractivitatea üi eficien a jocului depind de ingeniozitatea educatoarei de a îmbina sarcina educativ atr g toare.

cu dorin ele copiilor, cu simboluri üi reguli

z Jocul ca tip de activitate de înv

are integrat
form de înv are

Prin joc copilul este stimulat din toate punctele de vedere ale dezvolt rii sale! De aceea, jocul este cea mai eficient integrat datorit naturale ei cu care copilul înva !

Prin joc copilul: • desf üoar o activitate specific în sensul identit ii personale, urmeaz cerin ele üi determin rile de baz ale copilului; • realizeaz miüc ri de motricitate grosier üi fin , de coordonare oculo-motorie; • comunic , îüi îmbog esc üi exerseaz vocabularul, îüi dezvolt limbajul; • rezolv probleme de via din mediul lor fizic üi social; • experimenteaz posibilit i de adaptare, rezolv probleme, creeaz solu ii; • exprim sentimentele lor în simboluri, îüi dezvolt astfel gândirea abstract ;

37

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
• • comunic cu sine, cu ceilal i, îüi exprim sentimente, reac ioneaz afectiv, recep ioneaz üi înva s recunoasc sentimentele celorlal i; folosesc obiectele din jurul lor în scopuri în care au fost create, dar üi în alte scopuri (îüi dezvolt creativitatea), îüi dezvolt aten ia, motiva ia, interesul.

Pentru ca jocul s contribuie cât mai semnificativ la dezvoltarea copilului sunt necesare câteva condi ii: • jocul s permit copiilor ocazia unor descoperiri, experimente sub supravegherea adultului; • materialele puse la dispozi ia lor s solicite copilul üi s -l antreneze în noi experien e, s -i faciliteze formarea deprinderilor, s -i extind cunoaüterea; • interesul copilului, preocup rile lui imediate s fie satisf cute prin situa iile de joc create; • s se încurajeze interac iunea, s se stimuleze dezvoltarea socio-emo ional ; • s se creeze un spa iu adecvat abord rii jocului ca activitate complex üi complet ; • jocul copilului reprezint feed-back-ul influen ei educative a adultului asupra sa. Jocul influen eaz pozitiv dezvoltarea ulterioar a copilului, prin joc se declanüeaz mecanismul propice cultiv rii unor calit i morale: perseveren , curaj, ini iativ , precum üi educarea voin ei, a st pânirii de sine, autocontrolul. Astfel, în jocul ”De-a magazinul de juc rii” copilul care interpreteaz rolul de vânz tor • trebuie s aranjeze marfa în rafturi, s stabileasc pre urile, s aütepte frumos clien ii. Nu-i uüor s - i înfrângi dorin ele imediate, dar rolul cere acest lucru üi astfel î i educi voin a • îüi dezvolt acuitatea vizual , sim ul ordinii (copilul aüeaz juc riile într-o ordine stabilit dup criterii proprii, ütie unde se afl o juc rie üi merge direct la ea când e cerut de un cump r tor). • se dezvolt sub aspect cognitiv, jocul îmbog eüte cunoütin ele, declanüeaz capacit ile mentale (cunoaüte üi denumeüte juc riile pe care le aüeaz în rafturi, utilizeaz corect formulele de adresare, face aprecieri la adresa acestora, le compar sub aspect cantitativ, calitativ, stabileüte pre ul, num r „banii”). • îüi precizeaz , exerseaz üi îmbog eüte vocabularul (utilizeaz cuvinte, expresii, formule lingvistice în context, apreciaz , descrie, admir , întreab ), comunic uüor, firesc, cu pl cere în joc. • se dezvolt sub aspect fizic (face miüc ri de aplecare, întoarcere, ridic ri üi coborâri ale bra elor, r suciri, prindere, aruncare, ghemuire). • înva s -üi st pâneasc emo iile, reac ioneaz adecvat, se modeleaz procesele afectiv-emo ionale (copilul este total convins c trebuie s joace cât mai fidel rolul pe care îl modeleaz cu maxim convingere, el este cu adev rat vânz torul pe care l-a cunoscut üi care l-a impresionat, ad ugând la aceasta cum üi l-ar dori).

38

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
• în plan social copilul înva prin joc s tr iasc üi s ac ioneze împreun cu ceilal i (rolul interpretat are coresponden social , realitatea nu este reprodus identic, ci transfigurat respectându-se îns rela iile interumane: vânz torul are acest statut atâta vreme cât exist si un cump r tor cu care rela ioneaz ).

Jocul este o experien natural , universal ce face parte din via a de zi cu zi. Pretutindeni în lume copiii se joac individual sau în grupuri mici, explorând mediul înconjur tor, cunoscându-üi tovar üii, descoperindu-se pe sine, înv ând, dezvoltându-se. Jocul serveüte pentru sus inerea culturii autentice, încorporeaz poveüti populare, anivers ri, tradi ii, obiceiuri, teme universale, fiind o experien de înv are cu multiple valen e.

Sugestii pentru cadrele didactice… üi p rin i privind jocul copilului:

4 4 4

Participa i la jocul copilului dac v accept („Ce zici dac eu aü dori s cump r de la magazinul t u, dou pâini üi un pachet de biscui i?”; Juca i-v efectiv cu copilul, stimula i-l s manipuleze obiecte üi situa ii, diversificându-i modurile üi modalit ile de joc(„Acum e rândul meu s aüez cubul roüu. Care pies urmeaz ?”) Folosi i materiale potrivite pentru nivelul de dezvoltare a copilului üi stimularea sa (la 3-4 ani oferim copiilor cuburi mai mari, viu colorate, uüoare, puzzle-uri mari; la 5-6 ani se pot juca cu lego, piese mai mici care necesit precizie în miücare, mult aten ie, r bdare, perseveren üi experien ); Materialele alese s fie colorate, sigure üi durabile (jocurile üi juc riile s fie din materiale rezistente, uüor de mânuit, estetice, s nu prezinte pericol de accidente, s atrag prin form , culoare, m rime, s corespund preocup rilor de vârst üi scopului urm rit. Nu vom folosi obiecte din sticl , sârm , nasturi, pioneze la 3-4 ani üi nici cuburi grele sau alte juc rii care presupun efort fizic ce dep üeüte posibilit ile acestora); Planifica i activit ile în aüa fel încât copilul s -üi antreneze cât mai multe abilit i (În momentul în care copilul a c p tat o deprindere e necesar s complic m jocul, solicitând copilul s rezolve sarcini cu un grad mai mare de dificultate. „Dac ai adus toate p puüile pe canapea, hai s le aüez m în ordine, de la cea mai mic la cea mai mare”.);

4

4

39

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

4 4 4 4 4 4 4

Atrage i copiii s se joace dac este nevoie („ûtii c nu m simt prea bine, am r cit, vrei s -mi faci tu un ceai?” sau „Eu sunt copilul, vrei s fii tu mama üi s ne juc m de-a familia?”); Aprecia i mereu pozitiv eforturile copilului în joc („Ce frumos ai construit, eüti grozav!”, „Bravo, i-a reuüit pr jitura pentru p puü !”, ”Ce mult îmi place cum ai aranjat maüinu ele!”); Extinde i ac iunile copiilor üi propune i üi altele („Acum c a i terminat de g tit, haide i s aüez m masa pentru toate p puüile üi s facem niüte invita ii s participe üi al i invita i. Unii dintre noi aranjeaz masa üi al ii vom scrie invita iile. De câte farfurii avem nevoie?” Etc.); L sa i copiilor destul timp s se gândeasc , s -üi dezvolte jocul üi s g seasc solu ii la problemele ivite, nu le r spunde i dumneavoastr (Când vin cu solicitarea: „Nu ütiu cum s fac aici, ajut -m !” nu v gr bi i s oferi i solu ia, spune i-le ”Oare cum ar fi mai bine? Tu la ce te gândeüti? Încearc ....üi vom vedea dac e bine...” üi l sa i-le un timp s g seasc variante, solu ii, s experimenteze, sa înve e din greüeli, s persevereze); Îmbog i i cunoütin ele copilului cu materiale noi pe care el le poate folosi jucându-se, introduce i idei noi, pentru a extinde cunoütin ele üi experien ele copilului (în jocul ”De-a brutarii” da i copiilor f in , drojdie, sare üi ap üi ajuta i-i s fr mânte aluatul din care ei vor modela cele mai minunate produse. Pune i la dispozi ia lor semin e de mac sau susan üi sugera i-le s modeleze ”specialit i” folosind aceste ingrediente). Crea i copilului posibilit i multiple de a se juca cu al ii; stimula i copilul s stabileasc rela ii de joc cu al i copii, dezvolta i jocul în comun al copiilor (Când ieüi i în parc încuraja i copilul s rela ioneze cu al i copii: ”Uite ce minge frumoas are b ie elul acela, întreab -l cum se numeüte üi roag -l s se joace cu tine!”, ”Ia üi feti a cu tine ca s plimba i împreun p puüa cu c ruciorul, s fi i dou m mici!”); Folosi i-v întreaga dumneavoastr creativitate üi experien pentru a descoperi împreun cu copilul noi obiecte üi materiale ce îi pot stimula üi l rgi experien a prin joc (În timpul plimb rilor aduna i materiale din natur : crengu e, frunze, ghinde, pietricele, pastra i ambalaje, haine vechi, vase, aparate – toate sunt o surs inepuizabil pentru subiecte noi de joc, dezvolt imagina ia, creativitatea, gândirea, satisfac curiozitatea, îmbog esc experien a de via a copiilor”); Folosi i toate ocaziile pentru a dirija aten ia copilului spre obiectele üi evenimentele naturale/reale care pot stimula üi satisface curiozitatea sa (Urm ri i transform rile din natur , venirea üi plecarea p s relelor, zborul fluturaüului, via a gâzelor, r spunde i la întreb rile copiilor, creüterea plantelor); Îmbog i i cunoütin ele copiilor cu teme variate despre evenimentele, lucrurile, fenomenele din lumea înconjur toare, l rgi i tematica üi arealul de subiecte (Vorbi i copilului despre naüterea lui, despre botez, despre evenimentele religioase pe care le s rb tori i, despre tot ce se întâmpl üi el este p rtaü, satisface i-i orice curiozitate cu explica ii adecvate nivelului s u de în elegere);

4 4

40

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

4 4 4

Valorifica i experien a personal a copilului üi integra i-o cu noile cunoütin e üi deprinderi prin situa iile de înv are pe care le crea i. Prin joc acest lucru este cel mai lesne de realizat. Fi i în permanent c utare de noi modalit i prin care s facem jocul copiilor pe m sura posibilit ilor acestora (Porni i cu jocuri simple, accesibile, care trezesc interes, satisfac nevoia de cunoaütere üi ac iune, îmbog i i-l prin noi materiale üi reguli, introduce i personaje, situa ii noi de înv are üi experimentare, urm ri i cu aten ie cum se joac , cât se joac üi cu cine se joac ): Acorda i timp suficient üi spa iu ambiental într-un mediu curat üi securizant unde jocul s fie o experien benefic üi sigur (Copilul trebuie s se joace într-un spa iu curat, bine aerisit, luminos unde exist mobilier adecvat, jocuri üi juc rii ce nu-i pun în pericol via a sau s n tatea, sub directa supraveghere a adultului. Copilul se joac atâta timp cât îüi satisface nevoia de cunoaütere, de miücare, cât timp mediul îl stimuleaz iar adultul îi ofer suport.) Asigura i participarea tuturor copiilor în joc, îndeosebi a celor care sunt timizi sau nu au încredere c pot s contribuie üi ei la derularea jocului prin asumarea unui rol sau nu sunt solicita i de al i copii. („Eu am aflat c üi Daniel are acas un c eluü üi chiar el are grij de el. Cred c v poate ajuta el la prepararea mânc rii pentru Pongo”.).

4

41

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Capitolul 4. Mediul de înv

are

z Centrul de activitate Art

z

Centrul de activitate Bibliotec

z

Centrul de activitate ûtiin e

z

Centrul de activitate Construc ii

z

Centrul de activitate C su a P puüii

z
42

Centrul de activitate Jocuri de mas

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Una dintre condi iile esen iale ale aplic rii unui curriculum centrat pe nevoile, interesele üi dezvoltarea lui global se refer la crearea unui mediu educa ional adecvat, care s permit dezvoltarea liber a copilului si s pun în eviden dimensiunea intercultural üi pe cea a incluziunii sociale. Noi, educatoarele, suntem responsabile de crearea unui mediu favorabil de înv are, fiind noi înüine parte integrant a acestuia (Viorica Preda, 2000). De aceea, este bine s inem seama de urm toarele aspecte : 3 Gr dini a este spa iul în care realiz m educa ia timpurie, dup ce copilul a parcurs deja câteva etape de formare (de la naütere la 3 ani). 3 Mediul fizic trebuie gândit aüa încât s putem sesiza dinamica proprie a fiec rui copil üi s oferim posibilitatea dezvolt rii lui armonioase, stimulându-i dezvoltarea sub toate aspectele. 3 Este bine s oferim situa ii variate de joc üi activitate, deoarece nevoile copilului, cerin ele lui pentru educa ie sunt diferite, educa ia adresânduse fiec rui copil în parte üi nu copiilor, în general. 3 Simpla prezen a unor factori de mediu nu este suficient ca ea s determine transformarea universului psihic al copilului, dac nu apare interac iunea dintre aceüti factori üi copil/copii, copil/adul i. 3 Mediul social este la fel de important ca üi mediul fizic creat. To i copiii înva cel mai bine prin contactul activ cu mediul üi cu cei din jur (colegi, educatoare, p rin i). 3 Prin organizarea spa iului grupei pe centre de activitate procesul de înv are este unul activ, de socializare, în care copiii interac ioneaz direct cu materialele, cu al i copii, cu adul ii, individual, în perechi sau în grupuri mici. 3 Acest tip de organizare permite dezvoltarea liber a copilului pe domeniile de dezvoltare: • dezvoltare fizic , s n tate si igiena personal ; • dezvoltarea socio-emo ional ; • dezvoltarea capacit ilor üi atitudinilor în înv are; • dezvoltarea limbajului, a comunic rii üi premisele citirii üi scrierii; • dezvoltarea cognitiv üi cunoaüterea lumii. Putem concluziona c va trebui s cre m o sal de clas atractiv , pl cut , securizant , func ional , care s invite copiii la joc üi activitate, unde ei s se simt st pâni üi în siguran . Pentru a r spunde cerin elor de dezvoltare a copiilor în toate domeniile men ionate mai sus, în scopul oferirii unor experien e de înv are cât mai diverse üi a unor con inuturi circumscrise de cele 5 domenii experien iale, spa iul s lii de grup va fi organizat pe centre de activitate, care integreaz diferite domenii de cunoaütere üi experien e de înv are1:

1

Un alt centru de activitate care este recomandat a fi amenajat în sala de grup este cel de Nisip üi ap . Chiar dac el nu este men ionat üi descris precum celelalte centre, nu înseamn c nu pate fi amenajat, fiind un centru de activitate foarte important pentru dezvoltarea copilului. Fiecare

43

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

~ Bibliotec ~ ûtiin ~ Art ~ Joc de rol ~ Jocuri de mas ~ Construc ii
În aceste zone vom organiza jocuri si activit i liber alese, dar putem ini ia üi desf üura üi activit i tematice care s contribuie la atingerea obiectivelor cadru üi a celor de referin . Prin distribuirea materialelor pe centre de activitate, putem crea o atmosfer de înv are spontan , prin joc, pentru parcursul zilei / s pt mânii, asigurând posibilit i de op iune pentru copii, astfel încât aceütia s poat ini ia propriile lor activit i de înv are. Vom desf üura activit i pl cute üi interesante üi vom observa manifestarea unei atitudini relaxante üi în interac iunile copii-copii, copii-educatoare sau al i actori implica i în educa ie (profesori pentru activit ile op ionale, p rin i, bunici ) . Gândind creator, putem g si multe idei pentru ca materialele amplasate în zonele amenajate s stimuleze üi s amplifice procesul de înv are. Când gândim amenajarea spa iului educa ional, trebuie s rezerv m un loc pentru centrul tematic (reprezentat imagistic sau chiar cu mesaje scrise). Acesta poate fi plasat la intrarea în clas , pentru a putea fi v zut atât de copii, cât üi de p rin i. Putem amenaja un panou, o etajer , o m su üi vom expune elemente ce sugereaz tema de studiu üi care urmeaz a fi completate de c tre copii, p rin i pe tot parcursul abord rii acesteia . Tot aici putem aüeza “Cutiu a cu întreb ri” pe care copiii le pun în leg tura cu tema propus üi la care urmeaz a g si r spunsuri împreun cu colegii, educatoarea, fra ii mai mari, p rin ii.

educator, amenajeaz spa iul grupei în func ie de condi iile fizice de care dispune, unele centre putând avea caracter permanent, altele putînd fi deschise doar pentru anumite activit i.

44

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

z Centrul de activitate Art

În acest centru de activitate vom desf üura activit i de desen, pictur , modelaj, activit i practice . Il vom stabili într-un loc luminos al clasei, cu posibilit i de depozitare a materialelor necesare, dar si de expunerea lucr rilor realizate . Putem afiüa planüe model, reproduceri, üi albume de art , diplome ob inute de preücolari la diferite concursuri. Materialele de lucru trebuie s fie suficiente, de bun calitate, aüezate la îndemâna copiilor, s nu fie periculoase ( foarfece cu vârf ascu it ), acuarelele üi pasta de modelat s nu fie toxice .Este bine s existe sor ule e, halate, pentru a nu-üi p ta h inu ele üi totodata se creeaz o atmosfer de “atelier”.

Materiale sugerate:
¨ Desen , pictur : creioane colorate, ceracolor, carioca, creioane negre, acuarele, pensule, palete, be iüoare, vase pentru ap , ütampile, üerve ele, periu e pentru stropit, suporturi pentru desen –pictur , coli desen, coli colorate de diferite forme üi dimensiuni, pl ci faian , pânz , es turi r rite, sec iuni dintr-un trunchi de copac, buc i de sticl ülefuite, frunze pentru amprentare, aracet. ¨ Modelaj : pasta de modelat ( plastilin , argil , lut moale, coc ), eboüoare, scobitori, be e de chibrituri, planüete, forme de diferite modele. ¨ Activit i practice: coli glacee, carton de diferite culori, forme üi dimensiuni, lipici, aracet, palete, be iüoare, fire din lân , buc i de pânz , blan , resturi din material de piele, dopuri, cutii de chibrituri, üabloane, foarfece, hârtie de impachetat, reviste, ziare, materiale din natur , sârm .

45

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
În acest centru copiii pot combina tehnici specifice artei plastice cu cele ale activit ii practice. Ii îndrum m cu privire la tehnicile de lucru, le suger m teme, dar nu impunem modele. Astfel, pot picta, apoi pot decupa formele pictate ; pot decupa forme pe care le aüeaz pe suport, stropesc suportul cu ajutorul unei periu e imbibat în tempera, iar când ridic formele decupate rezult o lucrare deosebit ; pot picta modelajele ob inute din coc ; pot rupe / decupa hârtie de ziar, o lipesc, contureaz formele cu cear , apoi picteaz toat suprafa a ; pot ataüa castanelor, ghindelor elemente din plastilin , ob inând diverse figurine; pot ob ine siluete de animale sau orice alte forme plastice prin amprente de culoare ale frunzelor, palmelor, etc. Lucr rile pot fi individuale, dar pot fi üi produsele unor grupuri de copii, caz în care se eviden iaz colaborarea, comunicarea prin intermediul culorilor üi al simbolurilor grafice üi au un efect puternic asupra încheg rii comunit ii de înv are. Educatoarea poate influen a procesul de crea ie al copiilor prin aten ia acordat üi prin comentarii despre culorile folosite, instrumentele de lucru întrebuin ate, liniile trasate, formele ob inute, modul în care s-a folosit spa iul suportului de lucru. Este bine s evit m întreb ri de genul ,,Ce ai desenat aici?” sau ,,Ce reprezint desenul t u?”, deoarece copilul poate fi dezam git, creându-i sentimentul c ceea ce a f cut nu este destul de bun, c nu este în eles. Vom pune întreb ri care subliniaz tehnici, procesul de crea ie, folosind afirma ii înconjur toare: • Cum ai f cut aceasta? • Ce mai po i ad uga ca s foloseüti tot spa iul colii de desen? • Ce elemente ale lucr rii i i plac cel mai mult? • Ce culori ai amestecat pentru a ob ine acest frumos portocaliu (roz

etc.)?
Spa iul de expunere a lucr rilor trebuie s fie într-un loc vizibil üi nu foarte aglomerat. Vom schimba lucr rile destul de des, având grij ca fiecare copil s fie apreciat, ütiut fiind faptul c prin expunerea lucr rilor sus inem procesul de crea ie üi r spl tim efortul copiilor. Un aspect de mare importan este formarea la copii a deprinderilor de a face ordine la locul unde lucreaz . Pentru aceasta, trebuie s le asigur m timpul üi materialele necesare, iar exemplul personal este foarte important.

46

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

z Centrul de activitate Bibliotec

În acest centru copiii desf üoar activit i din sfera limbajului üi a comunic rii, un centru foarte important, având în vedere urm toarele aspecte: 4 Se dezvolt în elegerea simbolurilor (imagini üi litere care reprezint cuvântul vorbit), contactul cu mesajul scris în diversele sale forme de exprimare: imagini, cuvinte, simboluri ; 4 Se îmbog esc cunoütin ele despre lume üi îüi extind vocabularul; 4 Se dezvolt cursivitatea, coeren a exprim rii, capacitatea de relatare a evenimentelor, de povestire, de recitare de poezii, de compunere de poezii sau ghicitori, de creare de poveüti noi dup diverse imagini; 4 Se încurajeaz dorin a copilului de a citi (imagini); 4 Se dezvolt imagina ia prin povestiri üi repovestiri, convorbiri, crearea de c rticele, jocuri de rol sau dramatiz ri; 4 Se cultiv interesul üi respectul fa de carte. Centrul de activitate bibliotec se stabileüte într-un col cât mai intim üi relaxant, mai departe de centrele active (Construc ii, Nisip üi Ap )

47

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Materiale sugerate: ¨ covor, ¨ perni e, ¨ scaunul povestitorului, ¨ raft pentru c r i , ¨ instrumente de scris, ¨ coli, ¨ caiete, ¨ imagini din poveüti, ¨ cuburi cu poveüti,

¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨

c r i de colorat, scene din poveütile cunoscute pictate de copii, fiüe de lectur , tabla magnetic , televizor, video, computer, imprimant , ¨ cd-uri cu muzic üi poveüti

Este foarte important s sprijinim dezvoltarea copilului în acest centru având în vedere urm toarele aspecte: ƒ pozi ia confortabil a copiilor pe perni e în jurul educatoarei; ƒ s folosim o voce cald , expresiv , un ritm adecvat; ƒ s folosim ilustra ii pe care copiii le vor comenta; ƒ s -i stimul m copiii s asculte activ, nu doar pasiv, încurajându-i s continue povestea, s gândeasc în mod critic, s vin cu solu ii noi. În acest centru se exerseaz îndeosebi limbajul, contactul cu mesajul scris în diversele sale forme (imagini, simboluri, cuvinte), dar üi deprinderi de exprimare în scris. O cerin important este aceea de a deprinde copiii s utilizeze cu grij materialele puse la dispozi ie, de a li se cultiva sentimente de pre uire fa de carte üi de autorul acesteia. La grupele mari/preg titoare, copiii pot scrie etichete, completeaz fiüe de lectur , pot scrie poezii scurte, pot ilustra paginile pe care le pot capsa pentru a realiza c rticele. Efortul personal îi face s pre uiasc üi mai mult c r ile. Este necesar s schimbe periodic c r ile din bibliotec , s mergem cât mai des în acest centru, s st m lâng copii, s le citim, s r sfoim împreun c r i. Dac noi, educatoarele, manifest m pl cere pentru lectur üi copiii vor dovedi interes sporit pentru bibliotec . Tot aici vom desf üura unele jocuri-dramatiz ri, aceasta urmând în mod firesc lecturii, repovestirilor. Cu ajutorul câtorva m üti, ecusoane reprezentând diferite personaje sau costume simple ( pelerine divers colorate), copiii pot interpreta roluri din basmele üi poveütile îndr gite.

48

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

z Centrul de activitate ûtiin e
Este centrul în care se desf üoar activit i din aria experien ial ûtiin e (cunoaüterea mediului, activit i matematice, educa ie ecologic ), unde copiii experimenteaz , descoper , exploreaz üi comunic pe baza celor observate. Scopul acestora este dezvoltarea capacit ilor de cunoaütere üi în elegere a mediului înconjur tor üi de rezolvare a situa iilor problematice cu care se confrunt în via a de zi cu zi üi mai apoi la ücoal . Aici încuraj m dezvoltarea gândirii logice (rela iile cauzale, rela iile spa iale, temporale) üi a opera iilor prematematice (grupare, seriere, ordonare, comparare, clasificare, m surare etc.). În acest centru de activitate dezvolt m abilit i de înv are independent . Copiii înva s aib in iativ üi sunt stimula i s fie curioüi. Trebuie s stimul m cooperarea üi înv area activ , deoarece oamenii înva cel mai bine lucrând. Copiii care înva prin cooperare, înva s lucreze cu ceilal i. Capacitatea de cooperare este cunoscut din ce în ce mai mult ca o necesitate, atât pentru rezultatele bune în înv are, dar üi mai târziu, facilitându-se rela ionarea pozitiv . Spa iul destinat acestor activit i este prev zut cu etajere pentru expunerea diverselor materiale .Acestea se expun pe rând, pentru a nu se produce aglomerare, iar prin schimbarea periodic se stârneüte interesul copiilor pentru a le explora.

Materiale sugerate: ¨ ghivece, pahare, l di e, t vi e, semin e aflate în diferite stadii de dezvoltare, crengu e înflorite, înmugurite, semin e grâu, orz, ov z, etc. ¨ colec ie de roci, insectar, ierbar, acvariu, microscop, lup , cântar, set de eprubete, lantern , termometru, spirtier , magne i. ¨ seturi de c r i, planüe cu imagini de la poli, ecuator, deüert, peüter , salin , mijloace de transport üi locomo ie, despre univers, etc. ¨ forme geometrice (truse logi II, tangram), cântar, metru de croitorie, rigle gradate, bancnote, monede, coli, probleme ilustrate, instrumente de scris.
Tot în acest centru vom afiüa calendarul naturii pe care îl vom completa zilnic cu ajutorul copiilor.

49

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

z Centrul de activitate Construc ii
Centrul de activitate destinat construc iilor este unul dintre cele mai frecventate de copii, de aceea trebuie plasat lâng alte centre active. Trebuie s oferim spa iu suficient de plasare a construc iilor de miücare üi de depozitare a jocurilor. Construind, copilul îüi dezvolt gândirea prin rela iile cauzale üi spa iale pe care le stabileüte între obiecte üi rezolvarea unor situa ii pe care le întâmpin în realizarea construc iei. Se dezvolt în domeniul socio-emo ional, prin folosirea în comun a cuburilor, prin atitudinea de negociere; în planul dezvolt rii fizice prin dezvoltarea musculaturii, coordonarea ochi-mân üi în domeniul limbajului prin comunicarea de idei, descrierea construc iilor, numind, etichetând unele construc ii etc. . Este o zona preferat de b ie i, dar trebuie stimulate üi fetele s participe pentru importan a pe care o au jocurile de construc ii în dezvoltarea tuturor copiilor.

Materiale sugerate: 3 cuburi din lemn 3 cuburi din plastic 3 rotodiscuri 3 lego 3 betiüoare 3 cutii de chibrituri 3 materiale din natur ( ghinde, conuri, castane, frunze presate, paie, nuiele, scoici), 3 l di cu nisip üi forme (acolo unde este posibil se pot amenaja în interior, dar cel mai indicat este în curte

50

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Materialele puse în acest centru nu trebuie s fie foarte numeroase, cel pu in pentru început, aüa încât s poat fi strânse cu uüurin üi aüezate în locurile stabilite împreun . Este bine s aüez m pe perete, la nivelul privirii copiilor, imagini sugestive, care s le stimuleze jocul (blocuri, cl diri, sate, oraüe, ferme, etc.). În cadrul jocurilor de construc ii putem solicita copiilor s foloseasc numai piese mari/roüii/de formele cerute sau s adune câte trei cuburi deodat , s le aüeze unul lâng altul, unul peste cel lalt, apelând la cunoütin e despre form , m rime, culoare, pozi ii spa iale, numera ie. Este important ca noi, educatoarele, s apreciem construc iile, s le expunem üi s fie p strate pentru o vreme, s fie fotografiate üi chiar premiate, deoarece produsele rezultate în acest sector nu pot fi p strate pentru foarte mult timp.

z Centrul de activitate C su a P puüii (Joc de rol)
Col ul C su ei (sau Col ul p puüii) reprezint o c su în miniatur , pe care o putem amenaja în diferite forme (din lemn, delimitate prin pere i din pânz ), în func ie de spa iul clasei. Jocurile desf üurate aici dezvolt în special domeniul socio-afectiv al limbajului üi al comunic rii, al s n t ii üi igienei personale, dar üi cel senzorial. Este centrul preferat de feti e , dar este bine s fie coopta i üi b ie i , sugerându-le roluri pe care le vor îndeplini când vor fi adul i .

Materiale sugerate ¨ p puüi ¨ truse de buc t rie, brut rie ¨ trus coafor ¨ trus medic ¨ trus de electrician ¨ trus de mecanic

51

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

¨ ¨ ¨ ¨

halate sor ule e b sm lu e bonete ¨ costume specifice unor personaje din poveüti

Aici este îndeosebi spa iul jocurilor simbolice. În astfel de jocuri copiii înva despre ei, despre familie, despre societate, construindu-se astfel conduite sociale de apartenen la grup, de colaborare, de disciplin în grup, de ascultarea opiniilor altora, de toleran . Acest gen de jocuri îi preg teüte s fie adul i în multiplele roluri pe care le au adul ii (gospodine, p rin i, salaria i). Noi, educatoarele, trebuie s fim prezente, aüa încât s nu-i stingherim, dar s putem interveni cu sfaturi, idei, luând üi noi diferite roluri.

z Centrul de activitate Jocuri de mas
Centrul jocurilor de mas este preferat atât de b ie i cât üi de feti e prin diversitatea materialelor folosite üi care le dezvolt în domeniul afectiv, fizic, cognitiv, üi al limbajului üi comunic rii, astfel : • coordonarea ochi-mân ; • musculatura mic ; • capacitatea de discriminare vizual ; • deprinderi de îmbinare, triere, aüezare în ordine, clasificare, num rare, punere în coresponden ; • percep iile despre culoare, m rime, form ; • capacitatea de a rezolva situa ii problematice; • perseveren a üi sentimentul de bucurie la finalizarea unei sarcini.

coperarea în realizarea unor produse colective

52

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Materiale sugerate: ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ jocuri lego jocuri în buc ele cu diferite grade de dificultate jocuri incastre cu diferite forme cuburi mici colorate domino / loto cu imagini c r i de joc diferite materiale adunate impreun cu copiii,care se preteaz la sortare üi combinare: semin e, sâmburi, pietre, boabe

Materialele trebuie p strate în ordine, în cutii – coüule e speciale, etichetate, puse la loc vizibil, aüa încât copiii s üi le poat alege în func ie de tema aleas sau propus . La sfârüitul jocului copiii iüi vor expune lucr rile sau vor depozita piesele, dup cum este cazul. ûi aici se recomand imortalizarea aspectelor demne de apreciat. Ca üi în cazul celorlalte centre de activitate, trebuie s observ m copiii în timp ce se joac , deoarece jocurile copiilor în acest spa iu pot furniza informa ii valoroase despre aceütia üi astfel educatoarea poate interveni în ameliorarea unor probleme care apar.

53

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Exemplu de valorificare a mediului de înv Tema: Ce üi cum sunt vreau s fiu Subtema: B iatul üi feti a

are la grupa mare

1. Centrul de activitate Bibliotec Asigur m c r i ce con in înforma ii üi imagini cu corpul omenesc (exemplu: Tom üi Tina, autor Elena Butunoi), poezia „Corpul omenesc” de Elena Eugenia Ol an (sau la alegere):
Am c püor cu p rul cre , Buna zice c -s iste ! Pe obraji am doi bujori Ochi senini üi rotunjori. Arcuite am sprâncene, Ochii-mpodobi i cu gene. Limb üi din i în guri – ûi mi-i sp l cu-o periu ! Dou n ri, colea-n n suc. Ce miresmele-mi aduc ! Urechile-mi dau de veste, Când în juru-mi se vorbeüte ! Gâtul, capul mi-l întoarce – Stânga,dreapta – cum imi place ! Trupul meu – azi , mic, dar tare – Dou mâini de lucru are ! ûi mai am dou picioare , Ca s-alerg la fiecare : Când la tata, la m mica, S-o ajut üi pe bunica !

Prezent m copiilor ghicitori despre organele de sim , hran , obiecte de imbr c minte üi îi punem în situa ia de a crea sau a c uta üi ei ghicitori pe tema dat . Solicit m ajutorul ücolarilor pentru a scrie împreun cu copiii grupei ghicitori üi poezii, realizând file pentru c rticica individual . Tot aici putem cînta un cântecel despre diverse p r i ale corpului. Se pot utiliza poze cu corpul uman apar inând mai multor rase üi etnii, tocmai pentru a ar ta c sunt asem n tori deüi diferi i. 2. Centrul de activitate – ûtiin În acest centru punem la dispozi ia copiilor siluete de b ie i üi feti e üi jetoane cu obiecte de îmbr c minte üi înc l minte. Copiii pot selecta üi ataüa imagini corespunzatoare siluetelor primate. Putem utiliza enciclopedii sau alte c r i care con in imagini ale corpului uman. Putem ini ia exerci ii senzoriale, punându-i în situa ia de a recunoaüte prin sim uri gustul/mirosul/forma unor alimente, legume, fructe, flori. Le putem lega ochii pentru a utiliza auzul, mirosul sau pip itul, sau îüi pot astupa urechile pentru a utiliza celelalte sim uri, etc. Mai putem folosi instrumente de m surat (rigla gradat , metrul de croitorie) üi lupe pentru a m sura, privi, studia, compara. Copiii iüi pot m sura lungimea piciorului, lungimea bra elor etc.

54

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Tot aici putem folosi o poezie, care prin con inut îi va ajuta s g seasc r spunsuri la întreb rile adresate prin fiüa de mai jos :

Sim urile, de N. Nasta ,,Eu cu ochii, dragi copii, V d p puüi üi juc rii. Limba üi cu cerul gurii Imi spun gustul pr jiturii. Cu urechile oricând Aud fiece cuvânt. Iar cu nasu-adeseori Sorb parfumul tot din flori.”
3. Centrul de activitate Art Pe panoul de afiüare a lucr rilor putem aüeza poze ale copiilor üi ale familiilor lor care s -i stimuleze pe copii pentru a realiza teme ca: - autoportret - portretul prietenului/prietenei mele. Propunem copiilor s realizeze amprenta palmei üi a piciorului. Putem folosi tehnica amprent rii pentru a realiza imprimeuri necesare confec ion rii h inu elor pentru p puüi. Pot realiza colaje sau s modeleze din plastilin corpul uman. Toate aceste lucr ri le putem uni pentru a realiza o c rticic individual . Coperta acesteia o pot realiza folosind tehnica haüur rii üi a lipirii unor elemente, realizând astfel portret de copil (b iat/feti a) sau o c rticic cu numele „Cine sunt eu?”

La sfârüitul s pt mânii îi putem sf tui s ofere aceste c rticele persoanelor dragi (p rin i, fra i, bunici, prieteni, colegi de grup ).

55

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

4. Centrul de activitate – Col ul c su ei Putem oferi copiilor posibilitatea de a folosi materiale, conform temelor: ƒ De-a familia ƒ De-a croitorii/croitoresele ƒ De-a brutarii ƒ De-a coafeza/frizerul Urm rim îndeaproape comportamentul copiilor, rela ionarea acestora, stimulandu-i s ini ieze jocuri în perechi/ în grupuri mixte. 5. Centrul de activitate Construc ii Putem pune la dispozi ia copiilor cuburi din lemn, lego, rotodiscuri üi s le suger m teme precum: ƒ C su e pentru pitici ƒ Cartierul meu ƒ Leag nul feti ei/b ie elului ƒ P tu pentru bebeluüi Este bine s urm rim ca grupul de copii care particip s fie mixt, s fie în rela ii de întrajutorare, s coopereze în realizarea construc iilor propuse sau liber alese. 6. Centrul de activitate Jocuri de mas Pornind de la con inutul poeziei ,,Corpul omenesc” de Elena Eugenia Ol an prezentat la Centrul Bibliotec putem confec iona puzzle-uri (siluete de feti e üi b ie i), iar copiii le pot completa cu p r ile ce lipseau. Tot aici, copiii pot înüira m rgele pentru a realiza accesorii vestimentare. B ie ii pot üi ei înüira m rgele üi br ri pentru a le d rui colegelor din grup . Activit ile desf üurate pe centre ofer posibilit i multiple de abordare a domeniilor experien iale. Educatoarele împreun cu p rin ii üi copiii pot participa la amenajarea üi dotarea centrelor, pot propune schimbarea materialelor sau teme ce pot fi abordate. Asumându-üi responsabilit i, copiii îüi formeaz deprinderi adecvate de interac iune social , înva s comunice eficient cu al ii üi pot g si activitatea educativ mult mai atr g toare üi mai motivant .

56

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Capitolul 5: Rolul educatoarei/adultului în interac iunea cu copilul üi dezvoltarea sentimentului de apartenen la grup
z z z

Recunoaüterea unicit ii copilului, a personalit ii lui üi a drepturilor sale fundamentale Formarea üi respectarea independen ei, autonomiei copilului Rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului

Fiecare copil este diferit; acest lucru este ceea ce îl face s fie special. Exist , cu siguran , câteva lucruri esen iale comune tuturor copiilor: ƒ au nevoie de dragoste; ƒ au nevoie de securitate; ƒ de hran bun ; ƒ de sprijinul nostru ca s creasc , s se dezvolte s n tos üi s înve e. To i copiii cresc üi se dezvolt parcurgând aceleaüi etape, dar îi deosebeüte ritmul în care dezvoltarea lor se petrece. Dezvoltarea se realizeaz pe mai multe domenii: fizic, intelectual, social, emo ional, toate fiind strîns legate între ele üi influen ându-se reciproc! Un copil la un moment dat poate înregistra salturi mai mari în dezvoltare într-un anumit domeniu decât alt copil. Dar ulterior poate avea perioade de stagnare. Astfel c a face compara ii între copii pentru a-i evalua nu este indicat. Progresele copiilor trebuie privite individual, pentru c ele se petrec în ritmul lor propriu. Important este s nu neglij m niciun domeniu de dezvoltare, pentru c toate influen eaz dezvoltarea global a copilului. De exemplu:

Andrei, de cinci ani, are un vocabular uimitor „vi ica este o vac în devenire”; cea mai mare parte a timpului o petrece aplecat peste c r ile de poveüti, cunoaüte literele üi încearc s citeasc ; înva iute concepte noi, îüi utilizeaz corect cunoütin ele. În rela iile cu ceilal i copii, are neîn elegeri, iar la joc, miüc rile îi sunt neîndemânatice. Concluzion m c , din punct de vedere al limbajului üi al dezvolt rii cognitive, Andrei este „peste anii s i”, dar în privin a altor domenii de dezvoltare, are nevoie de sprijin pentru a progresa, de aceea aten ia va fi concentrat asupra situa iilor üi sarcinilor care stimuleaz dezvoltarea în respectivele domenii.

57

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Andy este un b ie el de cinci ani, toat lumea îl simpatizeaz pentru c este prietenos üi dr gu , coopereaz în jocuri üi în activit i. Dar nu ascult o poveste un timp mai îndelungat, îi este greu s fie atent la ceva pe o perioad mai lung de timp, puterea de concentrare este limitat . Deüi manifest entuziasm în cele mai multe activit i, nu reuüeüte s termine ceea ce începe, sau s aütepte rândul atunci când regula o cere. Toate acestea ne atrag aten ia îndeosebi asupra domeniului de dezvoltare socio-emo ional üi în plan cognitiv. Unele aspecte ale dezvolt rii sale nu au fost suficient stimulate Un copil este o persoan integral . Ca s -i dezvolt m aceast personalitate, trebuie s avem în vedere toate aspectele dezvolt rii sale.
™ În gr dini (dac nu a fost frecventat vreun serviciu de educa ie timpurie pân în 3 ani) se pun bazele : 9 primei forme de educa ie organizat , sistematic üi competent ; 9 socializ rii copilului 9 dezvolt rii copilului la maximum de poten ial de care dispune. ™ Activit ile de socializare din gr dini se sprijin pe cunoaüterea copilului despre sine însuüi, despre ceilal i üi despre lumea din jurul s u.

„Fugind dup stele copiii se izbesc de lume.”
Lumea copilului este în schimbare…intrând în gr dini , pentru copil este evident c lumea con ine üi alte persoane decât cele cu care este el obiünuit üi în care are încredere, în primul rând p rin ii. Noi, ca adul i, trebuie s asigur m cele mai bune condi ii pentru dezvoltarea s n toas üi plenar a copilului üi de aceea sunt recomandate câteva principii de baz ale interac iunii dintre educator üi copil.

z Recunoaüterea unicit

ii copilului, a personalit

ii lui üi a drepturilor sale fundamentale

Fiecare copil este unic üi, de aceea, interac iunea cu fiecare copil trebuie s reflecte aceast unicitate. Când soseüte în gr dini , copilul este egocentric, nu se joac împreun cu ceilal i, se joac al turi de ei; acesta este jocul paralel. Aici intervine rolul nostru în a aprecia copilul: „Andy, nu ai reuüit s termini cabana”- o apreciere negativ care d uneaz rela ion rii cu copilul üi diminueaz încrederea în adul i. Copilul trebuie încurajat, stimulat, apreciind de fiecare dat comportamentele pozitive, micile cuceriri ale lui: ”Ce frumos ai construit pân aici, Andy! Eu ütiu c po i s termini cabana.” Astfel de rela ionare creeaz fundamentul interac iunii copilului cu educatoarea. Dac -i suger m cu delicate e s se al ture celorlal i copii - „Andy, vrei s -i aju i pe Marcel üi pe Radu s construiasc o caban la fel cu a ta?” el se va al tura bucuros; dup aproximativ un an, acelaüi copil îüi va da toat silin a pentru a se conforma unor reguli stabilite pentru a-i face pe plac adultului. Va înv a s coopereze üi s arate simpatie.

S -i l ud m üi s -i încuraj m pe copii üi o s -i vedem înflorind!

58

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
A respecta copilul înseamn : 9 s ne adres m copilului folosind întotdeauna ca apelativ, numele lui: „Adelina, r spunde tu!”; 9 s comunic m cu copiii frecvent de-a lungul zilei, prietenos üi interesat: ”Livia, ast zi o s te duc m tuüa în parc?” 9 s identific m ceva pl cut la fiecare copil, de fiecare dat când comunic m cu el: „Teo, ce frumos te-a îmbr cat mama ta ast zi!” 9 s -i acord m aten ie copilului când acesta vorbeüte; 9 s -l încuraj m pe copil când acesta încearc s fac ceva, f r îns a-i cere perfec iune 9 s nu-i tr d m încrederea.

Convingerea ta vine din încrederea în al ii!
Câteva idei ce ne pot sprijini în în elegerea copilului:

„ „ „ „ „

În jurul vârstei de trei-patru ani, la copii se manifest o puternic dezvoltare. Aceasta se observ atât în ac iunile lor, cât üi în modul de manifestare verbal ; o tr s tur important este imagina ia deosebit de vie; este vârsta întreb rilor „cum”, „de ce” üi a fanteziilor. Copilul de patru ani se g seüte într-o perioad important de acumul ri; copleüit de propriile achizi ii üi din nevoia de confirmare a exactit ii lor, îüi împ rt üeüte informa iile oricui doreüte s -l asculte: „Pot s scriu üi eu o scrisoare?”, „ûtiu cum s fac o barc de hârtie; vrei s - i ar t?”. S încuraj m copilul în eforturile sale! S apreciem fiecare din realiz rile sale cu tot interesul üi entuziasmul pe care îl merit noile achizi ii ale copilului: „Miruna, ast zi ai realizat o lucrare aüa de frumoas ! Ai decupat pe contur, ai aüezat frumos în pagin , ai lipit f r s murd reüti.” În urm torul an de via , interesele copilului se l rgesc considerabil. Mai pune întreb ri, dar nu mai exagereaz în manifest ri, pentru c a câütigat echilibru üi st pânire de sine. Din punct de vedere social, copilul se integreaz copiilor de aceeaüi vârst , împreun cu care planific üi realizeaz diferite activit i. În general, capacitatea de a stabili contacte se flexibilizeaz .

Comunicarea de la egal la egal, cere de la noi respectarea unor condi ii:

„ „ „ „

S manifest m empatie (a vedea lumea cu ochii copilului) - adic s ne plas m imaginar pe pozi ia copilului pentru a în elege mai bine „EU-ul” lui. Cu cât îi cunoaütem üi îi în elegem mai bine cu atât mai uüoar ne este sarcina de adult în preajma lui. S -i respect m prin ceea ce facem, doar astfel vom putea fi respecta i. S ne ridic m la nivelul de în elegere a adev rului „copil resc”. Comunicarea pe care o avem cu copilul s se realizeze pe baza dorin ei noastre de a cunoaüte specificul individualit ii lui.

În gândul copiilor, to i oamenii sunt la fel.

59

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Cum s vorbim cu copiii:

3 3 3 3 3 3 3

S vorbim cu copiii, folosind o voce blând ; s ne uit m în ochii lui când vorbim, s ne adres m pe prenumele lui cu c ldur , dar üi cu fermitate când este necesar stabilirea unor limite. Copiii înva prin exemple: modul în care vorbim üi rela ion m cu al i adul i, îi va înv a pe copii la fel de mult ca ceea ce spunem. R bdarea noastr , buna dispozi ie, toate vor fi transmise în mod natural copiilor prin comportamentul nostru. S le ar t m c sunt importan i pentru noi: fiecare copil are nevoie s ütie c el este cineva special „Bun diminea a, Adelina! Ce fusti frumoas ai! S ne facem timp în fiecare zi s vorbim cu fiecare copil! O propozi ie sau dou , spuse numai pentru el, va ajuta la stabilirea unor rela ii calde între el üi noi: „Bun diminea a! Ai lipsit ieri; ce s-a întâmplat? ûtii ce dor ne-a fost de tine?” S l ud m copilul pentru încerc rile lui de a face ceva, indiferent de rezultatul ob inut: „Foarte frumos, Aura! Pentru c ai încercat s desenezi

Scufi a Roüie.”
Încercare üi eroare, experiment ri ce par absurde, caraghioase - tras ri de linii tremurate üi inegale, a colora soarele în albastru, pentru c „aüa e mai frumos”, toate acestea sunt erori fericite ale dezvolt rii copilului. S -l cert m sau s râdem de copil pentru aceste erori, este o descalificare pentru meseria noastr . A cunoaüte copilul, a-l respecta, a-l încuraja – iat calea corect a educatorului bun.

z Formarea üi respectarea independen ei, autonomiei copilului
Începând de la vârsta de doi ani, când copilul se dezvolt în planul limbajului, expresivit ii, motricit ii, toate acestea îi confer o mai mare încredere în for ele proprii; copilul, începe s manifeste primele semne de independen ; nu renun îns la ajutorul p rin ilor. Este perioada crizelor de furie, când noi üi p rin ii suntem atât de încerca i. Este perioada în care copilul conütientizeaz c a dobândit unele abilit i üi doreüte s demonstreze acest lucru, îns constat üi c nu poate fi total independent, ceea ce determin o stare de conflict interior. El îüi doreüte s fie mare... o Independen a este dorin a copilului de a ac iona în via în func ie de experien a lui. De aceea se spune: „Dac -i doreüti binele copilului, las -l s se descurce f r tine”. o Copiii au nevoie de libertate, dar de o libertate între anumite limite. S le d m posibilitatea s fac alegeri, astfel încât ei poat începe s înve e s ia decizii. Pentru aceasta, trebuie s limit m num rul de alegeri, numai acelea acceptabile; de exemplu: copilul nu este liber s umble nesupravegheat în afara clasei. Nu este liber nici s nec jeasc alt copil, ori s -i strice lucrarea. o Copilul este liber s aleag între a picta un tablou, a se juca cu niüte cuburi, ori a încerca s potriveasc culorile într-un joc de mas . Acestea sunt alegeri acceptabile. o Manifestând independen , copilul îüi p streaz pozi ia proprie, fiindc o consider corect . Independen a se manifest în situa ii critice. o Când apare o situa ie conflictual între experien ele proprii ale copilului üi comportamentul p rin ilor, al adul ilor din jurul lui, conflictul iscat genereaz independen a copilului.

60

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
o o Trebuie s conütientiz m faptul c la vârsta de cinci üase ani se schimb structura comunic rii cu copilul. În diferitele activit i (joc, vorbire, construc ii) prin colaborare, cooperare se valorific rela iile de egalitate, parteneriat. La început copilul înva prin imita ie, care treptat este înlocuit cu elemente ale atitudinii critice fa de ac iunile p rin ilor, educatoarei, apar primele forme de comportament independent. La formarea acestui tip de comportament, contribuie stilul de comunicare practicat de noi, educatorii.

Modalit

i de stimulare a independen ei copilului:

• • •

Atunci când comunic m cu acest copil, ne adres m ca unei persoane care va încerca s egaleze prin ceva adultul, conferind copilului încredere în for ele üi cunoütin ele proprii: s rug m copiii s ne ajute la preg tirea s lii de grup , a centrelor, împ r ind materiale, ustensile, juc rii; este ajutorul nostru de educatoare. De aceea momentele de tranzi ie dintre activit i constituie oportunit i naturale de înv are pentru copii. Iar prin acest rol ar trebui s treac cât mai mul i copii, dându-le üansa s se simt utili üi necesari, s -üi demonstreze c üi ei pot s fac ceea ce face adultul üi c sunt de încredere. Îi vom încuraja s se îmbrace üi dezbrace singuri la vestiar S le permitem s -üi aleag mâna cu care deseneaz , nefor ându-i s o schimbe. S le oferim o gam de op iuni acceptabile : o ce carte s priveasc ; o cu ce juc rii s se joace; o ce s deseneze sau picteze; o ce colaj s realizeze la tema dat ; o ce materiale s foloseasc ; o cu care dintre copii s lucreze, evitând situa iile stânjenitoare, poten ial de excludere a unora din diverse motive. Acceptând diferen ele dintre copil üi adult, evitând s -i impunem o „manier adult ” de comportament üi cunoaütere, trebuie s accept m üi varia iile care exist în cadrul aceluiaüi nivel de vârst üi s consider m naturale diferen ele dintre copii.

Sinceritatea copilului este total .
• Când soseüte în gr dini , copilul, în general, are o imagine pozitiv despre sine, pentru c p rin ii au aceast imagine. La gr dini , imaginea pozitiv despre sine trebuie s accepte imaginile celorlal i copii despre ei înüiüi üi trebuie s coexiste cu acestea. Imaginea pozitiv de sine încurajeaz înv area. Egalitatea üi cooperarea nu se câütig uüor. E sarcina noastr s orient m copiii spre integrarea cu uüurin între copii, s aplan m eventualele frustr ri. Treptat, activit ile din gr dini ocup un loc tot mai important în via a copilului, se stabilesc leg turi relativ constante. Socializând, copilul îüi dezvolt limbajul, care are un rol important în evolu ia inteligen ei, precum üi a întregii personalit i.

• •

61

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
• De ce punem accent pe limbaj? Pentru c func ia cea mai vizibil a limbajului este socializarea. Limbajul este un mijloc de comunicare, dar üi un foarte important mijloc de stabilire üi men inere a rela iilor cu al i oameni.

Interac iunea copil-educatoare se construieüte în jurul cuvintelor cheie: comunicare – cooperare - prietenie ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ Comunicarea între adult üi copil este esen ial în formarea lui ca fiin social Dac priv m copilul de comunicare, îl transform m într-o fiin introvertit . S fim toleran i în comunicare! O obliga ie foarte important a cadrului didactic. S nu presupunem, s ne form m opinii, înainte de a asculta. S nu judec m dup primul contact. S accept m c exist diferen e culturale, mai mult sau mai pu in accentuate între gr dini üi familie, între noi üi p rin i, ele putând determina erori de interpretare cu consecin e grave asupra copilului. S ne p str m calmul üi sim ul umorului într-o situa ie conflictual datorat lipsei de comunicare. Pentru o bun comunicare, noi trebuie s evalu m mediul din care provine copilul: obiceiuri, tradi ii, norme de comportament, religie. S ne asigur m c ceea ce aütept m noi de la copil este identic cu aütept rile p rin ilor . Oricare ar fi dificult ile în comunicarea dintre educatoare üi copil, niciodat nu trebuie s ridic m tonul, sau s ne manifest m prin comportamente non-verbale (surâs lipsit de amabilitate, grimas , ridicare din um r). Nu tonul ridicat rezolv problemele ap rute, ci mai degrab le agraveaz .

Înveliüurile cuvântului sunt trepte spre adev r.
Comunicarea eficient porneüte de la atitudinea pozitiv fa de sine însuüi üi fa de cel din fa a noastr . Copiii au nevoie de sprijinul nostru, dar au nevoie üi s afle de la noi cât de mult au progresat, au nevoie s -i ajut m s avanseze, s fim lâng ei când dau greü, au nevoie s -i încuraj m.

Premise pentru stabilirea unei bune comunic ri:
„ S încuraj m copiii cât mai des! Dac ne gândim c etimologia cuvântului „a încuraja” înseamn „a da din inim ”, vom üti c atunci când încuraj m, transfer m curaj din inima noastr într-a lor; îi îndemn m s treac la fapte , îi ajut m s ac ioneze. „ Exist diferite moduri de a încuraja üi folosim ca prim modalitate lauda. S l ud m copiii atât pentru tentativele lor, cât üi pentru realiz rile lor. L udându-i, le stimul m sim ul valorii personale üi al demnit ii, imaginea pozitiv de sine üi doar atunci va mai îndr zni s încerce. Orice copil merit s simt acest lucru.

62

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
„ S folosim aten ia pozitiv üi aprecierea în mod proactiv; este bine s l ud m comportamentul, üi nu copilul; „Ce fericit eüti c ai salvat o vr biu !”, sau calit i globale „eüti b iat bun”. Un cuvânt de apreciere bine formulat îi ofer copilului informa ii explicite despre ceea ce a fost

„ „ „

„

„

demn de laud în comportamentul s u, pentru a-l putea repeta.. S -l l ud m atunci când face un gest generos; aceasta îl va înv a c generozitatea üi bun tatea sunt importante. Trebuie s -i spunem foarte clar copilului ce anume apreciem (proactiv) üi nu doar „bravo”, „bine”(reactiv), aceüti termeni, de ordin general, nu-i ajut pe copii s în eleag ce anume vrem de la ei. S pre uim paüii timizi pe care-i fac copiii! Ex: Adelina este ea, îns üi o timid ; nu ütie üi nu poate s -l liniüteasc pe Filip, care plânge, nefiind înc acomodat la programul de gr dini ; îns ea se duce lâng el üi st pe sc unel al turi –„Uite, Adelina, Filip nu mai plânge, fiindc tu ai stat mereu lâng el”. Adelina râde. Când l ud m pe cineva, s o facem necondi ionat; l ud m pur üi simplu, nu mai ad ug m un „dar” ce induce condi ionarea: „dar de ce nu te por i tu mereu aüa”; „A i realizat amândoi o lucrare foarte frumoas !”- o laud pur üi simplu; „A i realizat amândoi o lucrare foarte frumoas , dar ar fi fost grozav dac nu a i fi vorbit atâta!”- laud condi ionat , incorect folosit . S oferim ajutor concret în rezolvarea problemei-este întotdeauna mai util üi mai eficient; „Bogdan construieüte din Lego o construc ie

complicat . Având în vedere c la baz este mult mai îngust decât la vârf, construc ia nu are stabilitate: ai f cut o construc ie frumoas , hai s lucr m amândoi s nu se mai d râme”. Bogdan este mul umit c -i remarcasem construc ia, îüi însuüeüte ideea de a realiza baza mai mare sau la fel
de mare ca vârful, noi c am prevenit renun area. „ Încuraj m tr s turile sufleteüti pe care üi le dezvolt copiii noütri - personalitatea în ansamblu. Comentariile pe care le facem contribuie la conturarea imaginii de sine pozitive pe care copiii o vor purta în ücoal , în via , în societate. Modalit i de a face aprecieri pozitive

„ Limbajul trupului üi tonul vocii sunt mult mai importante decât cuvintele pe care le folosim: s nu fim furioüi, s nu folosim tonul critic, ci doar expresii afectuoase pentru a dezvolta o rela ie bazat pe încrederea reciproc . S folosim o varietate de tonuri pentru a solicita aten ia copiilor, pentru a dezvolta diverse raporturi cu ei, precum üi expresivitatea limbajului . „ S zâmbim mai mult, mai des, cald… To i avem nevoie de zâmbetul cald üi încurajator al celor din jur. Copilul vrea tot timpul acest semn de afec iune, semn c lumea este un spa iu cald, unde nimic nu-i este ostil, atât timp cât este lâng noi... „ S fim blânzi üi binevoitori cu copilul, manifestând interes fa de el, receptivitate la cerin ele acestuia. Adul ii care sunt blânzi cu copiii, îi fac s se simt în largul lor, ütiind c au pe cine se baza üi c sunt iubi i. „ S respect m principiul egalit ii üi al colabor rii cu copilul. Suntem adul i üi noi ini iem üi conducem activit ile cu copiii, în rest suntem acelaüi participant ca üi ei. La fel ca üi ei st m pe jos s culegem ciupercu e sau, ca un copil curios, batem din picior; noi suntem modelul unui comportament creativ care este imitat involuntar de c tre copii. „ S accept m sentimentele copiilor! Când sunt furioüi, plâng cioüi, înva s -üi exprime sentimentele üi nu sunt capabili s le st pâneasc , pe parcurs vor înv a. De exemplu, Filip este un b ie el timid, cu o tendin minor spre bâlbâial . Aceasta se accentueaz când exist posibilitatea

63

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
de a începe o furtun üi atunci îl rog s -i vorbeasc d-lui Tunet, spunându-i c -i este fric üi s plece de aici. Având libertatea de a-üi exprima adev ratele sentimente, copiii fac primul pas spre controlul lor. „ Ac iunile noastre trebuie s fie în concordan cu spusele. Dac un copil arunc cu juc riile, putem merge la el üi împreun s folosim juc riile pentru a dezvolta un joc; astfel îi ar t m pentru ce sunt juc riile într-un mod pl cut, decât s -i inem o predic lung ; copiilor trebuie s le spunem ce s fac , nu ce nu au voie. „ S nu ne pierdem umorul, „oamenii de umor sunt oameni de suflet”; dac râdem üi glumim cu copiii, stimul m c ldura uman üi prietenia dintre noi üi copii, încuraj m colaborarea în sala de grup . Modalit i negative de comunicare

„ S evit m întreb rile autoritare, pe un ton ridicat („Ce te-a apucat s -i strici nava lui Vl du ?” i se spune lui Andrei. Acesta simte ostilitatea din tonul nostru üi îüi diminueaz încrederea în noi). „ S fim aten i la interven iile copilului, s nu-l ignor m. Ignorarea, t cerea sau acordarea unei aten ii superficiale din partea adultului, atunci când el are nevoie, când o solicit , reprezint tot o modalitate negativ de comunicare. „ S nu-i compar m pe unii cu al ii!! Risc m s facem mai mult r u decât bine. Psihologii sus in c aceast metod creeaz o situa ie de concuren üi competi ie, ce dezvolt deseori complexe, inhibi ii; dac nu câütig acea competi ie exist posibilitatea s se înr iasc , s intre într-un soi de lupt cu adul ii, s -üi piard încrederea în for ele proprii. „ Dac facem afirma ia „eüti un copil r u” determin m copilul s se simt lezat; el nu este r u, doar ac iunea pe care o face este! E mai bine s -i explic m de ce nu este bine ceea ce face, cât de periculoas este ac iunea lui. Num rul relativ mare dintr-o grup de copii poate determina apari ia unor tendin e la cadrul didactic: „ De a monologa mai mult decât a dialoga; „ De a emite instruc iuni; „ De a face aprecieri negative; „ De a dojeni; „ De a cere explicit copiilor s r spund strict la întreb ri sau s aütepte doar anumite r spunsuri la întreb ri deschise; „ De a ridica tonul „ De a dori acelaüi lucru de la to i copiii, când ei sunt atât de diferi i! Astfel, comunicarea se reduce la o singur direc ie: de la cadru didactic la copil üi cap t tendin e de autoritarism, de îngr dire. Dezvoltarea comunic rii trebuie s se realizeze la copil într-o direc ie bilateral , de împ rt üire a experien ei. F r s -i limit m r spunsurile, vom invita copilul s se exprime cât mai mult, cât mai divers, s -üi împ rt üeasc experien ele personale. Dac îi facem observa ii üi corect ri repetate, vom ajuta la producerea blocajelor üi perpetuarea erorilor.

64

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

z Rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului
Noi, cei care lucr m cu copiii, trebuie s -i trat m din perspectiva dezvolt rii, percepându-i ca fiind unici, demni de respect üi în elegere, doar astfel vom putea crea pentru ei experien e satisf c toare. Realizând o educa ie care r spunde necesit ilor copilului, stilului predominant de înv are al acestora, care se centreaz pe proces, nu pe produs, cadrul didactic îndeplineüte mai multe roluri: „arhitect”, observator/evaluator, regizor, mediator/facilitator, (dup Carter, Margie, Curtes, Deb, Traning Teachers)

Ca „arhitect”: ¾ Evalu m spa iul din perspectiva ochiului copilului; ¾ Adapt m spa iul la necesit ile üi interesele jocului copilului; ¾ Cre m posibilit i de a explora lumina, umbra, sunetele, culorile, textura; ¾ Integr m elemente din lumea de afar în mediul s lii de grup ; ¾ Reamenaj m spa iul grupei pentru a crea noi provoc ri în fiecare centru ¾ Etichet m tot mobilierul üi materialele din spa iul educativ pentru a facilita înv area Ca observator/evaluator: ¾ Ne vom comporta ca un cercet tor în domeniul educa iei timpurii: vom realiza continuu observ ri ale tuturor copiilor pentru a identifica: preferin e, interese, cunoütin e, frustr ri, ataüamente, competen e, st ri, comportamente ale copiilor. ¾ Observarea ne orienteaz în aprecierea progreselor copilului în atingerea obiectivelor educa iei timpurii. ¾ Înregistr m datele observa iilor noastre pentru ca pe baza lor s realiz m o proiectare a înv rii cât mai adaptate nevoilor üi intereselor copiilor üi o evaluare cât mai precis , realist üi obiectiv . Ca regizor: ¾ Prin buna cunoaütere üi acceptare necondi ionat a fiec rui copil, promov m numeroase strategii üi tehnici interactive pentru a promova înv area, cre m oportunit i echitabile pentru to ii copiii; timp suficient üi suport adecvat pentru fiecare copil, inând cont de diferen ele individuale, de stilul üi ritmul de înv are; ¾ Regiz m un anumit scenariu prin selectarea de teme üi materiale sugestive; intervenim cu noi materiale üi idei pe parcurs, f r a-ntrerupe jocul; suger m o varietate de posibilit i de joc; ¾ Ajust m sarcinile la interesele üi posibilit ile copiilor; schimb m spa iul educativ în func ie de evolu ia programului üi de nevoile grupei. ¾ Stimul m lucrul în echip al copiilor; ¾ Eviden iem p r ile forte ale copiilor pentru a încuraja progresele, a-i spori încrederea în sine üi a-i înv a s -üi construiasc evolu ia mizând pe laturile tari, planific m oportunit i pentru a le valorifica, a le face func ionale;

65

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
¾ ¾ ¾ Vom ine seama de calit ile unice ale fiec rui copil, îi vom respecta ritmul propriu de dezvoltare; Vom asigura un mediu îmbog it, apropriat vârstei, intereselor üi posibilit ilor copiilor; Construim parteneriate educa ionale de decizie üi ac iune: gr dini -familie-copii-comunitate;

Ca mediator/facilitator: ¾ Cre m copiilor un mediu stimulativ de joc, favorabil pentru a-üi exprima necesit ile, sentimentele üi emo iile; încuraj m copiii s fac alegerea, le oferim libertatea de a decide singuri; ¾ Îndemn m copiii s foloseasc lucrurile üi s practice deprinderile în mod spontan, netradi ional; ¾ Experiment m noi metode de joc, reprezentând o alt cale de dezvoltare a spiritului inventiv; ¾ Facilit m comunicarea între copii; cre m ocazii de dialog între copii, între copii üi adul i; ¾ Prin solu ionarea unor conflicte, dezvolt m abilit i sociale; oferim modele copiilor de a negocia üi solu iona situa ii pe cale paünic ; ¾ Stimul m posibilit i de exprimare creatoare, independen în gândire, comportament, stimul m exprimarea üi respect m opinia copilului. ¾ Punem în valoare mult mai mult con inutul jocului, decât respectarea rigid a regulilor; ¾ Echilibr m eforturile copilului cu posibilit ile lui spre a-i favoriza dezvoltarea, dar üi autocontrolul în interac iunile sociale; ¾ Ajut m copilul s -üi extind experien a de cunoaütere, s o conütientizeze; ¾ Favoriz m tr irea unor experien e reale de c tre copii, experien e de via care ulterior vor stimula jocul.

66

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Capitolul 6. Proiectarea activit
z Strategii educa 1. Strategii de 2. Strategii de 3. Strategii de

ilor de înv

are

ionale de abordare integrat a dezvolt rii copilului üi centrarea procesului educa ional pe copil înv are prin descoperire înv are prin cooperare promovare a unei educa ii incluzive

z Strategii educa ionale de abordare integrat a dezvolt rii copilului üi centrarea procesului educa ional pe copil
„A creüte un copil este un lucru riscant; c ci reuüita depinde de mult trud üi grij , iar nereuüita întrece orice alt durere”. (Democrit)
Înv area, ca proces, este abordat nuan at de c tre specialiütii în psihologie ücolar . Ea poate fi: • Orice activitate care dezvolt noi cunoütin e üi abilit i. (Galperin, 1965) • Un proces de reorganizare prin feed-back, al paternurilor senzoriale ce asigur celui ce înva un control asupra propriului s u comportament, când se afl în rela ie cu obiecte üi evenimente din mediul înconjur tor.(Smith, 1965) • Modificare a dispozi iilor organismului, care se men ine în timp üi care nu se datoreaz proceselor de creütere.(R.Gagne, 1975) • O alternare a comportamentului ca rezultat al experien ei individuale. În teoriile moderne se vorbeüte: • De înv area experien ial ; • De cadru didactic în rol de facilitator al procesului de înv are; • De valorizare üi dezvoltare a poten ialului fiec rui copil; • De respectarea ritmului üi stilului s u cognitiv specifice; Pentru realizarea curriculumului centrat pe copil, trebuie s stabilim scopuri pentru fiecare copil, luând în considerare toate aspectele dezvolt rii lui: • Vârsta intelectual ; • Ritmul de dezvoltare;

67

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
• • • Temperamentul; Punctul forte (prin care copilul este pus în valoare); Veriga slab (pe care nu le eviden iem copilului/copiilor).

În realizarea acestor scopuri, trebuie s gândim strategii, s select m metode, tehnici, procedee adecvate. Centrarea procesului educa ional pe copil are loc când:

™

Respect m principiul constructivismului: • Înv are interactiv ; • Înv are semnificativ ; • Înv are prin descoperire; • Înv are tematic : înv are integrat , interdisciplinaritate.

™

Facilit • • • • • • •

m comunicarea prin: Lucru în grup; Proiectare; Echitate; Acceptare necondi ionat ; Încurajare; Confiden ialitate; Flexibilitate.

™

Oferim un mediu educa ional fizic üi social: • Confortabil; • Îmbog it; • Deschis; • Securizant; • Stimulativ; • Flexibil.

™

Copilul • • • •

este subiect al înv rii: Implicare activ ; Utilizarea experien ei; Opinie personal ; Responsabilitate.

68

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

™

Copilul • • • • • • • •

are noi roluri: partener; interlocutor; gânditor; prieten; organizator; ascult tor, persoan care rezolv probleme; evaluator;

™

Copilul • • • •

se implic în: comunicare: negociere; interac iune; luare de decizii.

™

Educatorul cunoaüte despre copil: • Caracteristici de vârst üi individuale; • Experien e anterioare; • Stil de înv are; • Interese; • Nevoi specifice.

™

Educatorul are roluri de: • Manager; • Facilitator; • Partener; • Designer; • Observator; • Prieten; • Mentor; • Evaluator; • Motivator; • Surs de informare.

69

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

™

Educatorul ofer copilului în comunicare: • Ascultare; • Încurajare; • Constan ; • Toleran ; • Sim ul umorului; • Sensibilitate; • Securitate.

™

Familia: • Ofer mediu securizant, cald si stimulativ; • Observ üi ine cont de caracteristici de vârst ; • Identific caracteristici specifice de dezvoltare; • Identific interese, nevoi; • Stimuleaz înv area prin experien e variate

™

Familia ………….îndeplineüte roluri noi: • Educator; • Prieten; • Mentor; • Avocat; • Partener; • Expert; • Asistent:

™

....ofer în comunicare: • Ascultare; • Încurajare; • Afec iune; • Toleran ; • Securitate; • Încredere

70

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
În concep 9 9 9 9 9 9 ia lui Howard Gardner: Caracteristica cognitiv a omului este descris de ansamblul de deprinderi, abilit i, înclina ii, talente grupate pe nou tipuri de „inteligen e”. To i indivizii normali posed aceste inteligen e, care interac ioneaz üi se combin într-un mod unic, singular. Toate tipurile de inteligen e se manifest rar în mod independent. Inteligen ele ac ioneaz complementar, concurent, compensatoriu üi coordonat. Autorul sus ine c un individ reprezint o” colec ie de inteligen e”. Dac un registru de inteligen nu este prea dezvoltat, din combina ia celorlalte tipuri, care cunosc o mai înalt dezvoltare, îi permite s activeze cu mai mare succes într-un anumit domeniu. 9 Autorul consider c inteligen a este multidimensional . 9 Un curriculum axat pe dezvoltare üi formare, recunoaüte multidimensionalitatea, existen a diferen elor dintre copii.

„ Copiii ütiu s fie arbitrii norocului lor üi st pânii propriei fericiri, lucru pe care-l ignor dup aceea în decursul vie ii.” („De l”homme”, La Bruyerre)
În realizarea curriculumului, implica iile teoriei multiplelor inteligen e are urm toarele consecin e: • Impune cunoaüterea îndeaproape a copilului, a profilului de inteligen prin cunoaüterea: - aptitudinilor; - a punctelor forte; - a punctelor vulnerabile; - stilurilor de înv are. - ritmurilor de dezvoltare; - intereselor; • Impune proiectarea demersurilor pedagogice necesare procesului educa ional prin proiectarea: - obiectivelor; - strategiilor; - mediului educa ional favorabil înv rii autentice; üi reglarea üi ajustarea permanent a demersului pedagogic. • Este necesar s conütientiz m c implicarea T.M.I. (Teoria Multiplelor Inteligen e) în individualizarea înv inteligen au acelaüi grad de importan în dezvoltarea personalit ii copiilor. • Inteligen ele reprezint diferite domenii üi con inuturi, diferite modalit i de înv are.

rii, demonstreaz c toate tipurile de

71

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
• Conform lui H. Gardner, avem nou inteligen e: - Naturalist -în orice activitate s aducem natura cât mai aproape de copii, s -i implic m s observe rela ii, detalii senza ionale; - Lingvistic —s determin m copiii s citeasc , s scrie, s povesteasc , s joace jocuri de cuvinte. - Logico-matematic —s incit m copiii s experimenteze , s pun întreb ri, s rezolve probleme logice, s calculeze. - Vizual-spa ial —s îndemn m copiii s vizualizeze, s deseneze, s schi eze. - Kinestezic —s cre m momente care s implice copiii în dans, s construiasc , s ating , s gesticuleze. - Muzical —s aducem în activitate muzica, sunetul, ritmul. - Interpersonal —s g sim solu ii üi s motiv m copiii s coopereze în înv are. - Intrapersonal —s le exers m capacitatea de autoevaluare, de în elegere de sine, de exprimare a sentimentelor üi gândurilor - Existen ial i.

Exemplific m cum putem folosi T.M.I. într-o activitate de reconstituire a unui afiü; activitate în care copilul exerseaz diverse abilit

Anterior acestei activit i, se observ în cadrul unui joc un afiü; în prezentul joc se motiveaz pierderea afiüului, fiind necesar s -l reconstituim. Reconstituirea se face f r suport intuitiv üi necesit folosirea informa iilor anterior însuüite. De asemenea, reconstituirea se face dup un plan de întreb ri clare, conceput anterior, ce vizeaz , pe rând, câte un singur element al afiüului. Copiii înva prin exerci ii pozi iile spa iale, aplicând cunoütin ele în domenii noi. Compara iile imaginare, analizele, sintezele se negociaz . Noi, educatoarele, avem rol de negociatori. M rimea foii, personajele, culorile, pozi iile spa iale, toate sunt analizate apelând la memorie, gndire logic , imgina ie, reprezent rile anterioare. În prima etap analiz m afiüul. Reconstituim afiüul f r suport intuitiv. Se „reg seüte” afiüul original. Compar m cele dou afiüe. Copiii analizeaz fiecare element prin compara ie üi g sesc asem n ri üi deosebiri. Elementele noi sunt elemente ale imagina iei creatoare üi dau un plus de originalitate. Activitatea de reconstituire se poate organiza pe mai multe grupuri(desen,colaj); vom compara apoi afiüele cu originalul üi-l vom alege pe cel care a respectat cel mai bine criteriile de reconstituire. Renun m la sarcini uniforme, la perspectiva limitat a concentr rii pe sarcini ce vizeaz doar competen e de tip academic (scris, citit, num rat, socotit). Aplic m o sarcin practic centrat pe copil, pe necesit ile lui. Folosind T.M.I., stimul m copiii s valorizeze resursele individuale prin implicarea mai multor inteligen e. Eviden iem stiluri de înv are care ne sunt eviden iate de respectarea T.M.I.: - Încurajarea copiilor s utilizeze inteligen ele preferate pentru înv are (unii prefer experien ele tactile, al ii prefer s înve e explicându-li-se, al ii prefer experimentele sau contactul cu natura, al ii prefer s înve e cântând ü.a.m.d.) - Activit ile educa ionale s fac apel la diferite tipuri de inteligen e üi stiluri de înv are; - Evaluarea înv rii s ajute la identificarea stilului de înv are al copilului; - Rolul nostru este de îndrum tor/facilitator al activit ii de înv are.

72

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Exemple de strategii adaptate la tipuri de inteligen e-folosite în povestirea „Salba veveri ei.” o Naturalist - ne gândim cum am putea utiliza natura în predarea poveütii- prin reactualizarea cunoütin elor despre animalele p durii, imitarea sunetelor produse de ele, a miüc rilor lor; crearea unui decor-secven , utilizând figurine, plante de camer . o Verbal-lingvistic —ne gândim cum am putea utiliza limbajul verbal pentru ca un num r cât mai mare de copii s în eleag povestirea—prin utilizarea dialogului, copiii vor pune üi vor r spunde la întreb ri, fac predic ii, sunt coautori. Vor crea subiecte noi, introducând üi alte personaje, alte ac iuni. o Vizual-spa ial —ne gândim cum am putea utiliza grafica, imaginea, juc ria pentru a vizualiza ideile din poveste—în timpul expunerii vom desena personajele din poveste; unele secven e pot fi predate prin dramatizare, iar copiii vor reda prin pantomim ac iuni, emo ii tr ite de personaje. Copiii vor ilustra povestea cu ajutorul juc riilor, vor construi din cuburi decorul din poveste. o Logico-matematic —cum am putea valorifica limbajul logico-matematic, cunoütin ele copiilor despre mul imi, calcule, clasific ri, compara ii, opera ii logice pentru înv area acestei povestiri—copiii vor num ra personajele, ac iunile realizate de fiecare din ei, r spund la întreb ri: de câte ori a încercat Aricic s o ajute pe Veveri ? o Muzical-ritmic —cum aü utiliza sunetul, melodia, ritmul pentru înv are—vor audia diverse melodii, vor selecta melodia care arat dispozi ia Veveri ei diminea a, dup ce a pierdut m rgelele, când Aricic i-a adus nuci: s mergem ca üi Aricic ( b tând din palme tactul) o Corporal-kinestezic —cum aü putea utiliza limbajul kinestezic în înv area poveütii?—prin dramatizare: s riturile veveri ei-în adâncime, în l ime, peste obstacole; imitarea mersului ariciului/cu sprijin pe palme üi t lpi. o Intrapersonal —cum aü putea valorifica limbajul interior, reflec ia personal , emo iile, tr irile afective, motiva iile—întreb ri: Care este dispozi ia Veveri ei? (vesel , trist , ...); A i putea ajuta Veveri a? Ce a i schimba în poveste? o Interpersonal —cum s utilizez cooperarea/colaborarea în înv are?—discu ie în perechi: De cine i-a pl cut mai mult din poveste? De cine i-a pl cut mai pu in? Realizarea în grup a decorului. o Existen ial —cum aü putea utiliza filozofia poveütii pentru a în elege mai bine faptele üi consecin ele lor?—conexiuni cu via a personal /evoc ri/momente similare cu ale personajelor. Care au fost solu iile? Ce prelu m din comportamentul fiec rui personaj? Noi am prezentat doar câteva strategii utile în demersurile de realizare a procesului educa ional individualizat: ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ Încurajarea autonomiei copilului în alegerea mijloacelor de înv are; Încurajarea autonomiei prin organizarea condi iilor de înv are în func ie de op iunile personale; Prezentarea curriculum-ului într-un mod adecvat resurselor copiilor, asimilarea noului în ritm propriu fiec rui copil; Conceperea unor unit i de înv are destinate diferitelor categorii de copii. Pornind de la teoria lui H. Gardner, noi trebuie s proiect m activit i educa ionale capabile s sprijine diversitatea, valorificarea optim a diferen elor individuale, realizarea unui proces educa ional individualizat.

„Cu fiecare copil pe care-l educ m, câütig m un om.” (Victor Hugo) 73

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

z 1. Strategii de înv are prin descoperire
Putem spune c metodele noi, v zute dintr-un unghi al didacticii, pot c p ta noi aplica ii. Calitatea activit ii noastre la clas este o „carte de vizit ” din care „banalul” üi „rutina” trebuie üterse din prima carte a copil riei—„Gr dini a”. Re eta este s avem mereu „curaj”, dorin , încredere în noi, „nebunie”, nep sare fa de sceptici,……. ”Schimb - m schimb - v schimb — reuüesc!” Suntem pionieri într-o societate democratic , european , f r frontiere üi educa ia modern s o facem prin regândirea educa iei formale, schimbând rela ia cu copiii üi între copii. Educa ia modern r spunde la întrebarea: „pentru ce înve i?” iar r spunsul este –„s ütim ce s facem cu ceea ce am înv at.” Noul, necunoscutul, c utarea de idei, prin metodele interactive se constituie ca o secven a cunoaüterii în care copilul este participant activ. El întâlneüte probleme, situa ii complexe pentru mintea lui de copil; în grup, prin analize, dezbateri, descoper r spunsurile, rezolv sarcinile de înv are.

™ Înv area prin descoperire: • Îl situeaz pe copil în ipostaza de subiect al cunoaüterii ütiin ifice; • Este o modalitate de lucru prin intermediul c reia copiii sunt puüi s cunoütin elor prin activitate proprie, independent .

descopere adev rul ref când drumul elabor rii

™ Ca s transform m educa ia în interac iune folosind înv area prin descoperire, implicam patru componente: B Copilul-participant activ - care solu ioneaz probleme; - este implicat în proces de studiu personal; - are posibilitatea de studiu personal; - are posibilitatea: s observe, s exploreze, s experimenteze, s analizeze, s descrie fenomene üi lucruri necunoscute, s înve e cuvântul. B Educatorul - suntem resursa de motivare, stimulare, clarificare, sau explicare. - avem grij de securitatea copiilor; - avem rol de asistent, ghid, facilitator. B Mediul-include familiaritate, libertate de ac iune. B Con inutul poate fi nou; un adev r exprimat pe care copilul trebuie s -l g seasc , foloseasc .

74

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Orice cercetare are la baz investigarea proprie, realizat de copil. O putem desf üura, dac pe parcursul ei respect m urm toarele condi ii: 3 Situa ia problem s se înscrie în sistemul de opera ii concrete üi mentale de care copilul este capabil; 3 Oferta de cunoütin e s nu fie nici prea complicat , nici prea s rac ; 3 Copilul percepe üi memoreaz date, fapte, informa ii; 3 Copilul prelucreaz üi asimileaz ra ional materialul asimilat. 3 Copilul formuleaz generaliz ri üi le integreaz în sisteme, în ipoteze operatorii. Etapele pe care copiii le parcurg în înv area prin descoperire sunt: Confruntarea cu situa ia problem -etapa în care se declanüeaz dorin a de c utare üi exploatare. Vom exemplifica cu o activitate integrat „ûtim ce este timpul?”. Centrele de activitate deschise sunt: Exemple de activit i în centrele de activitate: 8 Art : s aleag materialul din care doreüte s realizeze m ütile, s contureze, s decupeze, lipeasc elementele respective; s m soare timpul necesar pentru realizarea fiec rei etape de lucru, haüurând pe cercul de carton, împ r it în 10 arii egale, apoi comparând duratele ob inute; s se joace cu m ütile, interpretând diferite roluri; s fie capabil s realizeze lucr ri practice inspirate de natur , fie din povestire, valorificând deprinderile de lucru însuüite anterior. 8 ûtiin : s realizeze un puzzle cu imaginea unui elemente de decor; s m soare durata necesar pentru completarea fiec rei imagini, s perceap desf üurarea unor elemente temporale în raport cu propriile activit i; s m soare timpul prin intermediul ordon rii elementelor, dar üi a instrumentelor adecvate; s utilizeze strategii de rezolvare a problemelor; 8 Construc ii: s redea o cas descris într-o poveste de I. Creang ; s precizeze etapele de lucru; s haüureze pe cerc câte minute a durat fiecare etap de construc ie. 8 Joc de rol: s interpreteze roluri cu m üti confec ionate la centrele de activitate, s m soare durata fiec rei interpret ri. Scenariul didactic: Vom aüeza la centrul tematic materialele de care avem nevoie: ceas, clepsidr , cercurile de carton împ r ite în 10 segmente, materiale pentru m üti, piese de puzzle ….. Copiii cunosc ceasul din activit ile anterioare; vor descoperi un alt instrument de m sur a timpului - clepsidra. Prin manevrarea ei, vor descoperi cum func ioneaz . Ca s -i ajut m s în eleag , desf üur m câteva citiri de fragmente, anticipat alese pentru ca lectura s dureze cât timp cronometreaz o clepsidr , sau dou sau trei. Vom cere copiilor s haüureze pe cerc atâtea fragmente câte goliri ale clepsidrei s-au realizat. Dup ce vom realiza tema pe centre, vom urm ri s realiz m obiectivele stabilite pentru reprezent ri matematice, pentru activitatea practic , dup aceea la jocul de rol.

75

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
1. O prim etap a înv rii prin descoperire este confruntarea cu situa ia problem üi declanüarea dorin ei de c utare, exploatare; confruntarea se produce atunci când se descoper clepsidra, instrument vechi de m surare a timpului. 2. Realizarea actului descoperirii, care presupune structurarea üi interpretarea datelor, utilizarea opera iilor gândirii üi eviden ierea noului. 3. Verbalizarea- a treia etap , verbaliz m generaliz rile f cute, formul m concluziile. 4. În ultima etap , exers m ceea ce am descoperit, aplicând cele descoperite în noi contexte educa ionale.

Concluzion m:
B B B B B Copiii înva descoperind; Pornesc de la o întrebare, o problem , o ipotez , observa ie, fenomen, un obiect; Cu sprijinul adultului înva independent, individual, în grup; Accept s fie desf üurat sub forma unui algoritm; Rezultatele sistematiz rii sunt notate.

z 2. Strategii de înv are prin cooperare
Pentru o în elegere corect a ceea ce reprezint aceast metod , vom face o delimitare între înv area în grup üi înv area prin cooperare: • Înv area în grup desemnat activitatea de studiu a unui grup de copii care pot sau nu s coopereze; în cadrul înv rii în grup, sunt recompensate performan ele individuale: • Înv area prin cooperare desemneaz o situa ie de înv are în care copiii lucreaz în grupuri având abilit i üi cunoütin e eterogene üi împreun realizeaz o sarcin , un produs. Copiii sunt recompensa i pe baza performan elor grupului. Aceast metod reprezint o form de înv are în grup a copiilor prin interac iuni, astfel încât aceütia s poat lucra împreun , urmând ca fiecare membru s -üi îmbun t easc performan ele proprii üi s contribuie la creüterea performan elor celorlal i. Înv area prin cooperare faciliteaz înv area reciproc . Înv area prin cooperare are loc atunci când copiii lucreaz împreun pentru a rezolva una üi aceeaüi problem , pentru a explora o tem nou sau a crea idei noi, combina ii noi.

Ce fac copiii?
B Studiaz individual situa ia prezentat , îüi împ rt üesc ideile, se ajut unii pe al ii s în eleag üi s g seasc solu ii. B Stau unii lâng al ii, explic celorlal i ceea ce ütiu, discut împreun fiecare aspect al temei pe care o au de rezolvat.

76

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Ce face educatoarea?
B Asigur ambian a proprie muncii în echip , aranjând mobilierul în sala de grup în mod corespunz tor. Ideale sunt grupurile de patru copiii, aranja i de-o parte üi de alta a fiec rei m su e. B Stabileüte criteriul de grupare(sex, prietenii, nivelul abilit ilor, diferite jocuri) üi dimensiunea grupului(de la 2 la 6 copii) B Stabileüte reguli de lucru: Se vorbeüte pe rând; nu se atac persoana, copiii se ascult între ei, nu se monopolizeaz discu ia, nu se rezolv sarcina de unul singur, se lucreaz cu culori diferite. B Explic obiectivele activit ii, se specific timpul pe care îl au copiii la dispozi ie.

Avantajele înv
% % % % % % % % %

rii prin cooperare

Copiii înva s lucreze împreun cu ceilal i, nu doar al turi de ceilal i, cap t mai mare încredere în sine al turi de colegi Solicit dezvoltarea în plan socio-emo ional Comunicarea dintre copii reprezint o cale natural pentru aceütia de a înv a lucruri noi unii de la ceilal i. Înva s negocieze, s ia decizii împreun cu ceilal i, s îüi argumenteze un punct de vedere. Interac iunile la nivel de grup ajut la sesizarea üi rezolvarea unor conflicte de idei, ce se nasc din interpretarea proprie a informa iilor dobândite de ei anterior Se eviden iaz discrepan ele între cunoütin ele anterioare üi cerin ele sarcinilor. Prin întreb ri ce vizeaz în elegerea unor fenomene dezb tute anterior, ei pot fi conduüi s emit idei noi, Discu iile în grup ajut pe membrii grupului s repete üi s -üi fixeze noi cunoütin e, s le proceseze pe cele noi. Realizeaz conexiuni logice, îüi organizeaz cunoütin ele.

Elemente de baz ale înv
9 9 9 9

rii prin cooperare

Interdependen a pozitiv ; copiii trebuie s lucreze împreun pentru a atinge scopul propus, au nevoie unul de cel lalt, pentru sprijin, explica ii, coordonare. Responsabilitatea individual : fiecare membru al grupului este r spunz tor de propria contribu ie la îndeplinirea scopului propus. Analiza activit ii grupului: copiii reflecteaz asupra activit ii lor, decid asupra modului de îmbun t ire a eficien ei acestui tip de activitate. Dezvolt deprinderi de comunicare interpersonal în cadrul grupului.

77

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Aplica ie - realizarea unui poster „La munte”
Copiii îüi verific ei înüiüi cunoütin ele despre munte. ™ Un grup decupeaz elemente componente pentru a realiza o imagine montan . ™ Un grup deseneaz üi decupeaz plantele; ™ Un grup deseneaz üi decupeaz pe cei ce îngrijesc mun ii. ™ Un grup preg teüte fundalul planüei. Harta conceptual —este o metod prin care înv area noilor informa ii depinde de cunoütin ele dobândite de copil üi de rela ion rile pe care le stabileüte între acestea. • Structureaz cunoütin ele acestuia, important nu este cât cunoaüte copilul, ci leg turile care se stabilesc între acestea. • Este recunoscut ca o metod de evaluare a cunoütin elor copilului, dar poate fi utilizat üi ca instrument de predare. • Aplica ii ale „H r ii conceptuale” — Copacul — se poate lucra individual sau în grupuri; se deseneaz un copac în mijlocul colii üi, prin s ge i, se spune (deseneaz ) tot ce se ütie despre acesta. „Mâna oarb ” - fiecare alege un fruct cu ochii închiüi, iar sarcinile se rezolv prin cooperare: unii deseneaz fructul în mijlocul foii, al ii deseneaz tot ce ütiu despre acel fruct. Metoda p l riilor gânditoare P l ria albastr este liderul, conduce activitatea. Este p l ria responsabil de controlul discu iilor. Clarific . P l ria alb este povestitorul, cel care red pe scurt con inutul textului, exact cum s-a întâmplat ac iunea, este neutru—informeaz . • P l ria roüie îüi exprim emo iile, sentimentele, sup rarea, nu se justific —spune ce simte. • P l ria neagr este criticul, reprezint aspectele negative ale întâmpl rilor, exprim doar judec i negative. Identific greüeli. P l ria verde este gânditorul, care ofer solu ii alternative, idei noi. Genereaz idei noi. P l ria galben este creatorul. Simbolul gândirii pozitive üi constructive, exploreaz optimist posibilit ile. • •

• •

Aplica ie—Scufi a Roüie, povestirea copiilor • P l ria Alb -red pe scurt textul povestirii. • P l ria Albastr –o caracterizeaz pe Scufi a Roüie în compara ie cu lupul; e vesel , prietenoas , bun la suflet, gata s sar în ajutor, dar neascult toare, în timp ce lupul este r u, lacom, üiret, pref cut. Arat ceea ce se întâmpl când sfaturile p rin ilor nu sunt ascultate.

78

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
• • • P l ria Roüie-arat cum Scufi a Roüie îüi iubea mama üi bunica, de care a ascultat întotdeauna Ea iubeüte florile, animalele, se joac cu ele în natur , îi este mil de bunic , este bucuroas când vân torul le salveaz , este sup rat pe lup pentru ceea ce a f cut. P l ria Neagr - critic atitudinea Scufi ei Roüii: trebuia s asculte sfaturile mamei, trebuia s ajung repede la bunica bolnav . Nu trebuia s aib încredere în animale, nu trebuia s spun inten iile ei, este sup rat pe vicleüugul lupului. P l ria Verde-acord variante Scufi ei Roüii; dac dorea s ofere flori trebuia s cear mamei s cumpere un buchet de flori, dac dorea s culeag flori, trebuia s o roage pe mama s o înso easc în p dure sau s o întrebe dac are voie. Lupul o putea ajuta s culeag mai repede flori sau ciuperci pentru bunica. P l ria Galben -g seüte alt final textului. Scufi a Roüie putea s refuze s mearg la bunica, ütiind c trece prin p dure; ea nu ascult de lup, lupul i-arat Scufi ei Roüii drumul cel mai scurt pân la bunica, animalele din p dure o sf tuiesc s nu asculte de lup.

Metoda R.A.I. (R spunde-Arunc -Intreab ) — este o metod de fixare üi sistematizare a cunoütin elor, dar üi de verificare, are la baz stimularea üi dezvoltarea capacit ilor copiilor de a comunica prin întreb ri üi r spunsuri. • Participan ii activi se selecteaz ad-hoc, printr-un joc de aruncare/prindere a unei mingi uüoare. Copilul care arunc mingea trebuie s adreseze o întrebare (din cunoütin ele însuüite) copilului care o prinde; acesta r spunde la întrebare, apoi o arunc unui alt coleg, dup acelaüi algoritm. Copilul care prinde mingea dar nu ütie r spunsul la întrebare, iese din joc. Aplica ie-metoda R.A.I.—„Din tainele p durii”, povestire „Cine a spus „miau”? Întreb ri üi r spunsuri: cine este personajul principal al povestirii-c eluüul • Cine îl deranjeaz pe c eluü din somn - Un miorl it. • Ce face atunci c eluüul? - Pleac s afle cine a spus „miau” • Cu cine se întâlneüte prima dat ? - Cu un üoricel. • Îi d üoricelul r spunsul la întrebare? - ûoricelul se sperie üi fuge. • Cu cine se mai întâlneüte c eluüul? - Cu cocoüul. • Îi r spunde la întrebare cocoüul? - Nu, îi spune doar cum strig el. • Pe cine mai întreab c eluüul? - Pe albin . • Albina îi d r spunsul? - Albina îl în eap , f r a-i r spunde. • Cu cine se mai întâlneüte c eluüul? - Cu un peüte care nu îi r spunde. Metoda Bulg relui de z pad - presupune îmbinarea activit ii individuale cu cea desf üurat în mod cooperativ în cadrul grupurilor • Faza de desf üurare: 1. Faza introductiv -expunerea problemei. 2. Faza lucrului individual—copiii lucreaz individual timp de cinci minute. 3. Faza lucrului în perechi—discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare. 4. Faza reuniunii în grupuri mari—grupurile ini iale se adun în grupuri mai mari üi se reiau temele abordate, recapitulând r spunsurile.

79

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
5. Faza raport rii solu iilor în colectiv—grupul reunit analizeaz üi concluzioneaz ideile emise. 6. Faza decizional —se alege solu ia final üi se stabilesc concluziile. Aplica ie-metoda Bulg relui de Z pad .—Lectur dup imagini „P durea” 1. Copiii ob in informa ii prin lectura dup imagini „P durea” 2. Ei lucreaz individual 5 minute, timp în care au formulat întreb ri de tipul: Ce se întâmpl cu plantele dac dispar p durile? Dar cu animalele? De ce în p dure vara este r coare? De ce iarna nu sufl vântul tare în p dure? Ce se întâmpl dac se taie copacii din p dure? 3. Se lucreaz apoi în perechi, discutându-üi p rerile üi încercând s r spund la întreb ri. 4. Copiii se grupeaz în grupuri mai mari üi extr gând jetoane prin jocul „Mâna oarb ”, recapituleaz cunoütin ele: despre brazi, despre iepuri, despre ciupercu e, despre veveri e. Se r spunde la întreb rile la întreb rile la care nu au ütiut s r spund . 5. Copiii reuni i formuleaz concluziile. 6. Educatoarea concluzioneaz c t ierea abuziv a p durilor are efecte negative: dispari ia unor plante, dispari ia unor animale, alunec ri de teren, c lduri mari, secet , lipsa aerului ozonat.

Alte metode:

Ciorchinele - stimuleaz realizarea unor asocia ii de idei; permite cunoaüterea propriului mod de a în elege o anumit tem . Predic iile - metoda stimuleaz imagina ia copiilor, asocia iile de idei, originalitatea.

Stad - metoda înv rii pe grupuri mici (la grupele mari, preg titoare) o se anun tema (de ex. Fructe), se formeaz grupuri mici; o fiecare grup discut 3-4 minute despre tema respectiv (pot s stabileasc üi o melodie, strof dintr-o poezie); o realizeaz sarcina primit (s deseneze fructe de toamn ); o fiecare grup lucreaz cu o alt culoare; o se cere copiilor s anun e finalizarea sarcinii prin jocul „Creioanele la mijloc” înseamn c acel grup a terminat; o se analizeaz produsele activit ii prin metoda „Turul galeriei” o se fac complet ri, corecturi.

80

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

„Drama pedagogiei, ca dealtfel üi a medicinei, üi a altor ütiin e care in în acelaüi timp de art üi de ütiin faptul c metodele cele mai bune sunt üi cele mai dificile.” (J. Piaget)

, const în

z 3. Strategii de promovare a unei educa ii incluzive
În conformitate cu Conven ia Drepturilor Copilului üi apelând la principiul nondiscrimin rii, drepturile copiilor trebuie respectate indiferent de ras , culoare, sex, limb , religie ale copilului sau ale p rin ilor sau ale reprezentan ilor s i legali, indiferent de originea lor na ional , etnic sau social , de situa ia lor material , de incapacitatea lor, de naütere sau de alt situa ie. ™ Se promoveaz elaborarea unor strategii care s faciliteze „un mod de via ” ce îndeamn la acceptare, adic a-i reprimi printre noi pe cei care ni s-au p rut diferi i, ciuda i sau bizari. ™ Colectivitatea care îi recepteaz pe cei defavoriza i, trebuie s in cont de o rela ie tripolar la nivelul gr dini ei: educatoare/ p rin i/copii. ™ O condi ie sine-qua-non pentru reuüita acestor ac iuni concertate ale celor trei factori activi din gr dini , este existen a unor rela ii biunivoce destinse, comprehensive, constructive. Din punct de vedere al unei culturi incluzive: B Gr dini a este primitoare pentru toat lumea üi dezvolt rela iile cu comunitatea; B În gr dini üi în sala de grup trebuie promovate prin practici cotidiene valori precum respectul, toleran a, grija, aten ia fa cooperarea (üi nu competi ia!), implicarea comun , co-responsabilitatea. B Valorizeaz nevoile üi interesele copiilor üi nevoile specifice ale familiile acestora. Din punct de vedere al unor politici incluzive: B Gr dini a trebuie s includ to i copiii din comunitatea local , derulând programe eficiente de integrare; B Curriculum-ul trebuie adaptat ca s in seama de: o diversitatea copiilor; o divergen e de cultur , o din punct de vedere lingvistic, o sex, o dizabilit i. B Cadrele didactice trebuie s fie la punct cu toate nout ile ap rute în domeniu; B P rin ii s fie parteneri activi üi direc i în procesul de înv are a copiilor.

de cel lalt,

81

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Din punct de vedere al unor practici incluzive, se urm reüte: B Participarea activ a tuturor copiilor la activit i. B Valorificarea experien elor tuturor copiilor üi valorizarea diferen elor dintre experien ele lor B Explica ii clare astfel încât s în eleag üi s înve e to i copiii; B Încurajarea copiilor s se joace împreun . B Adaptarea activit ilor în func ie de nevoile üi disponibilit ile copiilor. În înv mântul preücolar se pune puternic accentul pe abordarea integral a copilului üi a educa iei sale, pe principul nediscrimin rii - adic un înv mânt pentru to i, împreun cu to i. Integrarea/incluziunea trebuie s fie sus inute de interesul üi disponibilitatea noastr , bazat pe empatie, toleran üi respect fa de to i copiii, indiferent de na ionalitate, ras , religie, nivel de dezvoltare sau statut socio-economic.. Maniera integrat presupune abordarea realit ii printr-un demers holist în care grani ele dintre categoriile üi tipurile de activit i dispar se topesc într-un scenariu unitar, în cadrul c ruia tema se las investigat cu mijloacele diferitelor domenii de cunoaütere. • Acceptarea conütient a celorlal i în stabilirea unor rela ii integrate prin: Æ Participarea la jocurile üi activit ile propuse de al ii; Æ În elegerea faptului c via a în grup presupune respectarea unor reguli; în primul rând, copilul trebuie s înve e s -üi aütepte rândul („aüteapt întâi s vedem ce spune Irina”); s înve e modalit i de adresare c tre persoane mai în vârst üi de sexe diferite; formule de polite e folosite zilnic, aprecierea diferen elor între opinii. Æ Eliminarea manifest rilor de discriminare fa de anumi i colegi; • Acceptarea conütient a celorlal i üi stabilirea unor norme de comunicare; Æ Ini ierea unor reguli de baz ale dialogului: s nu întrerup partenerul, s lase timp pentru interven ia celuilalt; Æ Evitarea monopoliz rii aten iei educatoarei üi evitarea tendin ei de a pârî pe cel cu care este în divergen e sau un altul; Æ Educarea unei atitudini deschise fa de grup. Alc tuirea unui program de activit i care s favorizeze dezvoltarea rela iilor de prietenie între copii care se joac împreun . Iat câteva sugestii pe care vi le oferim: Æ Având în vedere c aceste grupe se formeaz prin înscriere, f r a se cunoaüte copiii, noi trebuie s planific m activit i care s favorizeze crearea rela iilor de prietenie între copiii ajunüi din întâmplare împreun . Æ S prezent m o gam de activit i din care copiii s -üi aleag în mod liber; pentru ele pot opta copiii care au stabilit deja rela ii de prietenie, dar e posibil ca tocmai aceste activit i s duc la formarea unor prietenii. Æ S cre m unele activit i care îi solicit pe copii s lucreze, s se joace împreun . Ele pot fi create pentru participarea a câte doi copii cu temperamente asem n toare ori a mai multor copii.

82

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Æ Organizarea unor activit i de expunere a cunoütin elor , evenimentelor prin care au trecut copiii, a impresiilor despre o întâmplare sau alta; ele se pot desf üura fie la bibliotec , fie la centrul de joc de rol. Æ Activit ile trebuie s dureze suficient pentru a permite copiilor s se acomodeze unul cu altul üi s doreasc s formeze un grup üi cu alte ocazii. Nu trebuie s limit m durata unei activit i, nici s o întrerupem brusc, ci s anun m din timp finalizarea ei. Æ Când planific m activit i de grup, este bine s avem în vedere nivelurile de dezvoltare ale copiilor. Dac interesele lor sunt similare, este de presupus c exist üansa unor prietenii strânse între copii. Toate metodele prezentate la capitolul „Strategii de promovare a înv rii prin cooperare” se pot adapta cu reuüit deplin în promovarea unei educa ii incluzive.

83

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Capitolul 7. Evaluarea progresului copilului
z z z

Rela ia observare – evaluare Forme ale evalu rii Portofoliul copilului

z Rela ia observare – evaluare
Cu cât o activitate de înv are este mai complex , cu atât ac iunile evaluative devin mai necesare, evidente üi îüi amplific rolurile. Ce înseamn evaluarea? Evaluarea, este o ac iune complex , un ansamblu de opera ii mintale üi ac ionale, intelectuale, atitudinale, afective în cadrul c reia se precizeaz : • con inuturile üi obiectivele ce trebuie evaluate; • în ce scop üi în ce perspectiv se evalueaz ; • când se evalueaz (la începutul înv rii, pe parcursul acesteia, la sfârüit de bilan ); • cum se evalueaz ; • în ce fel se prelucreaz datele üi cum sunt valorizate informa iile; • pe baza c ror criterii se apreciaz . Alain Kerlan consider c evaluarea presupune o concep ie sistematic üi operatorie pornind de la mai multe întreb ri cheie: - pentru ce se face? (ceea ce pune în evident – func ii ale evalu rii); - în raport cu ce? (destinatarii evalu rii); - ce? (ce se evalueaz ); - cum? (instrumentele üi procedurile de evaluare). B. Bloom în elege evaluarea ca „ formulare, într-un scop determinat, a unor judec i asupra valorii anumitor idei, lucr ri, situa ii, metode, materiale etc.” Evaluarea este o ac iune de cunoaütere, în cazul nostru, a unei persoane – copil cu vârsta cuprins între 3-6/7 ani.

84

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Ca act de cunoaütere, evaluarea prezint unele note comune cu procesul de cunoaütere. Ambele reprezint procese de cunoaütere, întreprinse în scopuri definite, utilizând instrumente üi metodologii adecvate üi presupun opera ii de prelucrare üi interpretare a datelor. Evaluarea are ca procese componente: m surarea (ce a înv at copilul) üi aprecierea ce cuprinde: predic ia (nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul urm tor üi în special pentru intrarea în ücoal ) üi diagnoza (ce anume frâneaz dezvoltarea copilului). M surarea nu se reduce la procedura de dimensionare cantitativ , exprimat în limbajul cifrelor, ci trebuie privit ca proces prin care lucrurile sunt observate üi diferen iate. Ea are deci, caracter informal. Dup cum remarc Hopkins K., m surarea se poate efectua üi informal, prin observare; când se realizeaz prin limbajul cifrelor, procesul de m surare este mai complet. Trebuie subliniat faptul c unele fenomene supuse evalu rii nu sunt m surabile sau nici m car observabile direct. În asemenea situa ii, se aplic principiul acceptat în evaluare: „s m sur m tot ce poate fi m surat üi s facem m surabil ceea ce la o prim aproxima ie nu poate fi m surat” . M surarea nu este un scop în sine; ea marcheaz un moment al evalu rii, fiind urmat de prelucrarea datelor ob inute recurgându-se, atunci când este posibil, la metode statistice. M surarea r spunde la întreb ri de tipul: Cât de mult? Ce dimensiuni? Ce cantitate? ü.a. Aprecierea se defineüte ca un proces de judecare a valorii rezultatelor m sur rii. Ea r spunde la întreb ri de felul: cum este?, ce valoare are? , în ce m sur r spunde trebuin elor sau aütept rilor? ü.a. Evaluarea este un concept mai cuprinz tor decât m surarea üi aprecierea. Etimologic, semnific a aprecia valoarea (atitudine axiologic ) ceea ce înseamn c actul de evaluare implic o opera ie dubl : a) înregistrarea obiectiv a dimensiunii fenomenului (m surarea acestuia); b) aprecierea rela iei dintre starea constatat üi criteriul general al unei st ri dorite (activit i reuüite). Func iile psihopedagogice ale ac iunii de evaluare a copilului Func ia diagnostic const în aprecierea, pe baza datelor ob inute în procesul de observare, a nivelului de dezvoltare psihofizic (în raport cu media vârstei üi alte caracteristici individuale), depistarea üi explicarea cauzelor psihologice care stau la baza diverselor reac ii cognitive üi afective. Modalitatea cea mai la îndemân educatoarelor pentru în elegerea acestor cauzalit i este abordarea copilului ca întreg, integrarea acestuia în complexul de factori care îi influen eaz existen a üi interpretarea datelor privind manifest rile psihice üi prin prisma acestor factori. Aceast func ie mai permite stabilirea cauzelor care au condus la o slab preg tire üi la o eficien sc zut a ac iunilor educative. Func ia de constatare üi de m surare indic dac o activitate de înv are s-a derulat în condi ii optime, cunoütin ele au fost asimilate, o deprindere a fost achizi ionat sau stadiul dezvolt rii acesteia. Func ia de reglare. Caracterul permanent pe care trebuie s -l aib ac iunea de cunoaütere psihopedagogic va oferi date privind dinamica diferitelor variabile ale personalit ii. Cunoaüterea acestora îi permite educatoarei reglarea üi ameliorarea interven iilor didactice, diferen ierea üi chiar individualizarea acestora acolo unde este cazul.

85

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Func ia prognostic se refer la anticiparea tendin elor üi ritmului de evolu ie a vie ii psihice a copilului, a nevoilor üi disponibilit ilor viitoare ale copiilor. Ea permite organizarea interven iilor educa ionale astfel încât ele s faciliteze împiedicarea manifest rilor negative üi valorificarea la maxim a poten ialului copilului. Func ia de informare. Profilul de dezvoltare psihologic – aüa cum este el descris de educatoare – constituie o surs de informare permanent pentru p rin i üi un punct de pornire în cunoaüterea proasp tului ücolar pentru înv torii de la ciclul primar. Din acest stadiu al educa iei preücolare educatoarea trebuie s fac din aceast ac iune de cunoaütere a individualit ii üi un suport pentru încurajarea autocunoaüterii. Func ia de condi ionare a deciziilor pedagogice presupune stabilirea direc iilor de ac iune în vederea dezvolt rii la maximum a poten ialit ilor psihofizice de care dispune copilul. Acestea pot s fie: - men inerea tipului de interven ie educa ional în vederea activ rii poten ialului real de exprimare a copilului; consilierea – accentul se pune pe protejarea dezvolt rii psihice üi contracararea tendin elor deviante; - psihoterapia – accentul este pus pe recuperare (cazurile de r mânere în urm în dezvoltare, insucces, abandon al activit ii, neadaptare la cerin ele gr dini ei etc.) în func ie de amploarea activit ii terapeutice se recomand ca aceasta s se desf üoare de c tre o echip multiprofesional (educator, psihopedagog, psiholog etc.); - orientarea ücolar viitoare – dar üi orientarea spre exersarea în procesul educa ional în domeniile în care copilul are dificult i sau dimpotriv , înclina ii speciale. Aceast func ie permite formularea deciziilor din dou perspective: • din perspectiva copilului – stimulativ , de înt rire a rezultatelor, de formare a unor abilit i, de conütientizare a posibilit ilor etc. • din perspectiva educatoarei – a üti ce a f cut üi ce are de realizat în continuare. Buna cunoaütere psihopedagogic a copilului de 3-6/7 ani e important deoarece în aceast perioad evolu ia este foarte rapid üi diversificat , iar educatoarea trebuie s -üi adapteze activitatea la particularit ile de vârst üi individuale ale copiilor. Cunoaüterea în profunzime a fiec rui copil cere mult timp educatoarei üi competen üi nu se reduce la totalitatea informa iilor cu privire la o realitate dat . În psihologie „a cunoaüte” înseamn a descifra formula psihologic individual , sau, dac ne referim la personalitate în ansamblu, cunoaüterea devine posibil numai cu condi ia st pânirii factorilor multipli care alc tuiesc aceasta realitate complex , adic a factorilor fizici, psihologici, sociali, culturali. Cei care pot realiza o evaluare obiectiv a copilului sunt cei care interac ioneaz zi de zi cu aceütia . Traducem în fapt trei deziderate: • s -l ajut m pe copil s se cunoasc pe sine însuüi pentru a-üi valorifica la maxim poten ialul; • s -i ajut m pe p rin i s -üi cunoasc copilul pentru a-l stimula üi sus ine corespunz tor; • s ajut m educatoarele s -üi cunoasc mai bine discipolii pentru a le acorda acestora sprijinul necesar la fiecare pas de dezvoltare a lor.

86

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Scopul evalu rii copilului este de a acorda sprijin üi ajutor acestuia în tendin a lui de a afla noul, de a se orienta în lumea înconjur toare a lucrurilor, a naturii, de a-üi explica unele lucruri despre propria persoan . Rezultatele evalu rii nu trebuie s capete coloratura emo ional sau etic de genul „ Aceasta e r u, dar aceasta e bine”, „Aici faci r u, aici nu e bine….” ü.a. Informa ia privind dezvoltarea copilului e bine s fie strict confiden ial (în special cea mai pu in pozitiv ), dar ea trebuie comunicat p rin ilor, altor adul i sau copii. În baza ei se pot formula pentru p rin i recomand ri (sugestii despre cum s -üi ajute copilul în dezvoltarea lui. Exemple: • s g seasc modalitatea accesibil copilului de a explica lucrurile; • s -l ajute s se includ într-o activitate pl cut üi atr g toare; • s -i satisfac necesitatea lui de informa ie prin poveüti, ghicitori, exerci ii-probleme, istorioare, s -i acorde mai mult timp üi mai mult afec iune.

În perioada copil riei timpurii, rezultatele evalu rii se compar cu performan ele copilului îns üi, cu succesele üi insuccesele lui proprii!!!
Ac iunile de evaluare a progresului înregistrat de copil trebuie s aib loc în mediul natural al copilului. În timpul activit ilor, al jocului liber ales sau al jocului organizat de c tre educatoare, al plimb rilor, sau al altor momente de regim, educatoarea urm reüte/observ comportamentul copiilor, men ioneaz problemele ap rute, st rile de interes cognitive sau cele de lips de interes, de bucurie sau necaz, fixeaz performan ele fiec rui copil üi reac ia lui la laud sau recompens . Este inadmisibil s i se spun copilului sau s i se dea de în eles c el va fi apreciat într-un mod care îi va bloca dorin a de a înv a, de a încerca lucruri noi, curiozitatea. Dezvoltarea copilului este un proces global, unitar; nivelul üi ritmul dezvolt rii în fiecare domeniu nu pot fi privite izolat, deoarece acestea sunt strâns legate între ele üi se influen eaz reciproc. În evaluare trebuie inut seama îndeosebi de faptul c fiecare copil are ritmul s u de dezvoltare care înregistreaz uneori momente de salt, alteori de stagnare. Pentru a avea o imagine global despre dezvoltarea copilului, este necesar a aprecia nivelul tuturor domeniilor de dezvoltare: • dezvoltarea fizic – s n tate üi igien personal ; • dezvoltare socio-emo ional ; • capacit i üi atitudini în înv are; • dezvoltarea limbajului, a comunic rii üi premisele citirii üi scrierii; • dezvoltarea cognitiv üi cunoaüterea lumii. Datele ob inute trebuie analizate în interrela ie, stabilindu-se totodat üi relevan a lor pentru ansamblul structurilor individuale.

87

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Pentru a aprecia performan ele copilului, ritmul lui de dezvoltare üi progresul (sau regresul) lui, este necesar s se repete unele situa ii de evaluare care in de obiectivele principale privind interven iile educa ionale. Este necesar s repet m observ rile, s efectu m cu regularitate discu ii cu p rin ii etc. în dependen cu importan a parametrilor sau a tendin ei acestora de a se schimba. Putem spune c evaluarea progresului copilului nclude: - acumularea informa iei despre dezvoltarea copilului; - înregistrarea informa iei c p tate; - interpretarea acesteia. Acumularea informa iei despre dezvoltarea copilului. • Copilul însuüi ca surs de informa ie. Observând copilul, înc din primele zile ale sosirii lui în gr dini , ob inem informa ii despre r spunsurile lui la întreb ri, exprimare, idei üi propuneri. Afl m dac se desprinde uüor de persoanele din familie; dac comunic uüor cu educatoarea sau cu ceilal i copii; ce juc rii prefer ; dac este curios; cum r spunde la diferi i stimuli (sunete, zgomote, miüc ri, spa ii largi) ; dac este emotiv; afectuos; dac r spunde la o sarcina dat ; dac are anumite aptitudini speciale. • Grupa de copii, ca üi context social, poate servi drept surs de informa ie. Educatoarea nu numai c are nevoie de informa ie despre caracteristicile ce influen eaz dezvoltarea personalit ii copilului ca membru al grupului; pentru ea este important s ütie üi cum diferi i copii influen eaz atmosfera din grup. Copilul poate fi concomitent membru al mai multor grupuri: la gr dini , cu copiii din curte/cartier, cu fra ii/surorile lui. Toate aceste grupuri pot servi drept surse de informa ii despre abilit ile cognitive, sociale, comunicative ale copilului, despre abilit ile de rezolvare creativ a situa iilor problematice ce se isc , modalit ile de luare a deciziilor üi asumarea responsabilit ilor. • P rin ii, educatoarele din gr dini , pedagogii – specialiüti (de arte, educa ie fizic , limbi moderne, logopedul, psihologul etc.) , medicul üi asistentele medicale, personalul administrativ üi auxiliar, care interac ioneaz cu copilul, fra i/surori, bunici, unchi etc. pot servi drept surse de informa ie despre dezvoltarea copilului. Informa ia primit de la aceste persoane, inclusiv de la p rin i, trebuie privit ca una suplimentar deoarece ea este indirect , nu vine nemijlocit de la copil. Ce trebuie s ütim despre copil? - Identitatea psiho-fizic a copilului, care ne spune cum este copilul adic eviden ierea particularit ilor individuale, determinate de vârsta cronologic , aptitudinile copilului, ritmul s u unic de dezvoltare üi înv are, stilul predilect în ac iune üi înv are, capacitatea sa de concentrare asupra activit ilor, dificult i de adaptare üi înv are etc. - Ac iunile copilului, cum ac ioneaz copilul cu obiectele, fenomenele üi persoanele din jur: manipularea obiectelor, identificarea elementelor componente, recunoaüterea particularit ilor, modul predilect de ac ionare, tipurile de activit i üi condi iile în care acestea se desf üoar etc. - Rela iile psiho-sociale ale copilului. Situând copilul în interiorul grupului social, identific m cum rela ioneaz el cu ceilal i copii, cu adul ii cu care vine în contact.

88

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Vom trece în revist câteva metode de acumulare a informa iei:

Observarea üi înregistrarea datelor. Aceast metod este eficient pentru a determina „ ce”, „cât” üi „cum” înva

copiii.

Înregistrarea este procesul document rii activit ii observate sau a comportamentului urm rit. Aceast informa ie alimenteaz judec ile f cute asupra copiilor üi a metodelor de instruire potrivite. În func ie de contextul educa ional, observ rile sunt uneori informale üi nu includ înregistrarea; alteori ele se fac cu scop precis, pentru a ne documenta, spre exemplu, dac a c p tat o anume abilitate copilul sau a în eles corect ceva. Înregistrând ceea ce vedem sau ceea ce se face în sala de grup ob inem un document al muncii copilului, al calit ii acestuia sau al contactului lui cu ceilal i. În timp observ rile asupra copilului ne pot dezv lui tipare comportamentale, preferin e, stiluri de a înv a un lucru sau altul, st pânirea unor abilit i üi progresul ca dezvoltare üi creütere. Avantajele observ rii: - o mai precis cunoaütere üi evaluare a fiec rui copil în parte referitor la cum se simte acesta, cum gândeüte cum vede lumea, cum ac ioneaz , cum interac ioneaz ce ütie üi ce poate s fac . Aceste date individuale pot fi raportate la caracteristicile generale de dezvoltare; - o imagine global a fiec rui copil, sub aspectul intereselor, capacit ilor reac iilor caracteristice precum üi domeniile de dezvoltare mai mult stimulate sau mai pu in; - o mai mare capacitate de a reac iona în rela iile cu copiii. Pentru a fi eficiente, observ rile trebuie s fie sistematice, obiective, selective üi atent înregistrate. Urm toarele orient ri v pot fi de folos în efectuarea observ rilor: ƒ observa i ce anume face copilul; ƒ observa ii pe copii în locuri diferite, în momente diferite ale timpului petrecut în gr dini ; ƒ fi i realiüti în programarea observ rilor; ƒ concentra i-v asupra unui singur copil; ƒ fi i discret – copilul nu trebuie s simt c este supus observ rii; ƒ proteja i confiden ialitatea observa iilor; ƒ înregistra i observa iile cât mai repede posibil; ƒ alege i un sistem practic de înregistrare a informa iilor. Tehnici de observare informal : - înregistr rile factuale – ofer informa ii despre ce s-a întâmplat care a fost stimulul/motiva ia interesului pentru o anume activitate, care au fost reac iile copilului üi cum s-a încheiat ac iunea. Pot include citate din dialogurile copilului üi descrieri ale calit ii comportamentului; - înregistr ri narative – pot fi aprecieri zilnice sau impresii asupra activit ilor individuale sau de grup, care sunt înregistrate la sfârüitul zilei. Ele sunt utile pentru depistarea unora dintre succesele sau insuccesele zilei;

89

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
verificarea zilnic a st rii de s n tate üi a dispozi iei copilului. Toate observa iile de natur medical , dar üi psihologic se consemneaz la dosarul copilului; liste cu comportamente/specifice/de observat. O list de verificare privind dezvoltarea ofer un exemplu de proces sistematic de colectare a datelor privind nivelul de dezvoltare üi ac iune a unui copil în diferite domenii ale dezvolt rii.

Putem observa üi înregistra üi op iunile copiilor pentru diverse centre de înv are sau pentru diferite materiale cu care s opereze, sau pentru diferi i copii - parteneri de joac . Aceasta ne poate ajuta s ne asigur m c acei copii care îüi petrec majoritatea timpului liber, în centrul pentru activit i practice, vor fi încuraja i s exploreze üi alte centre de activitate. Putem uüura tranzi ia copilului (trecerea de la un centru la altul) prin amplasarea unei activit i artistice îndr gite de copil, într-o alt parte a s lii de grup . De exemplu, copilul poate fi încurajat s deseneze/picteze norii üi cerul de deasupra castelului care va fi construit în zona Construc ii din cuburi üi cutiu e sau în zona Nisip üi ap sau, în zona bibliotec copilul ar putea înfrumuse a coperta unei c r i pe care „ au editat-o” îns üi copiii.

Înregistrarea datelor strânse prin observare
Alege i-v propria modalitate de înregistrare! Respecta i echilibrul dintre informa ia înregistrat üi cea neînregistrat . Înregistra i doar ceea ce vi se pare interesant, important, lucruri noi ap rute în dezvoltarea copilului. Este bine s avem permanent la noi un carne el üi un creion, pentru a înregistra, f r a întrerupe activitatea cu copiii, o fraz sau pentru a descrie evenimentele – cheie într-un contact fizic sau emo ional. Putem avea foi volante üi creioane peste tot în sala de grup . La sfârüitul zilei aceste scurte noti e vor fi transcrise într-un carnet sau dosar (comun sau pentru fiecare copil) . Listele de verificare pot fi plasate pe pere i de jur împrejurul s lii de grup pentru a ine eviden a op iunilor f cute de copii. Casetofonul este üi el un mijloc eficient de înregistrare a faptelor de comportament al copiilor (informa ia verbal ). Aüadar str dui i-v ca p rerile üi convingerile dumneavoastr s influen eze cât mai pu in aprecierea dumneavoastr dat dezvolt rii copilului. Încerc m s fim obiectivi înregistrând rezultatele observ rilor noastre. Asupra aprecierilor noastre date copilului ac ioneaz mai mul i factori: informa ia precedent , predic iile üi suspiciunile proprii, momentul în care este realizat observarea etc. Înregistrând comportamentul copilului aüa cum s-a derulat el este necesar : fixarea situa iei care a generat informa ia (numim acei copii sau adul i care au luat contact nemijlocit cu copilul în momentul observ rii, activitatea în el era inclus, atmosfera, anturajul care a generat un atare comportament etc.). Observarea copilului poate fi structurat urm rind atingerea obiectivelor de referin cuprinse în curriculum üi corelarea acestora cu domeniile de dezvoltare ale copilului. În fapt, ceea ce ne intereseaz cel mai mult este dezvoltarea lui sub toate aspectele. Modul de organizare a observ rii este decis de c tre educatoare în func ie de num rul de copii în grup , de vârsta acestora üi, implicit, complexitatea deprinderilor üi abilit ilor pe care le presupune vârsta acestora. Important este de re inut c toate obiectivele prev zute în curriculum trebuie atinse de to i copiii üi, de aceea, urm rirea lor prin observare pe parcursul celor doi ani pentru care sunt formulate, trebuie s fie f cute foarte sistematic.

90

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
În func ie de obiectivele de referin propuse pentru o anumit perioad de timp ( de ex. pentru a anumit tem ), ne putem fixa zilnic un num r de copii pe care s -i observ m având în vedere comportamentele vizate de acele obiective de referin . Durata observ rii lor poate fi de mai multe zile, întrucât obiectivele respective de referin sunt avute în vedere pe parcursul mai multor activit i în zile diferite. Întrucât perioada de atingere a acelor obiective este de doi ani de zile, observarea atingerii lor de c tre to i copiii se face prin revenire asupra observ rii lor periodic. Scopul observ rii este îndeosebi acela de a constata salturile în dezvoltare, dar üi dificult ile întâmpinate de copii pentru a üti cum s ne redefinim scenariile didactice în perioada urm toare. Cum putem utiliza informa iile strânse prin observare! V suger m utilizarea urm toarelor tehnici de adaptare individual a informa iilor culese în urma observ rii: - încurajarea intereselor - utilizând o activitate deja cunoscut copilului prin integrarea unei activit i noi; - lucrul în perechi sau pe grupe pentru stimularea acelor deprinderi, abilit i care necesit mai mult suport. (Piaget este de p rere c cel mai bine copiii înva unul de la altul, astfel c deseori copilul poate fi stimulat prin simpla implicare într-o activitate în perechi sau de grup mic); - axarea pe nevoi specifice – dac observ m c mai mul i copii întâmpin dificult i în derularea anumitor activit i, se pot organiza activit i pe grupuri mici centrate pe anumite sarcini. Convorbirea üi interviul Convorbirea se desf üoar în condi iile unei dispozi ii normale a copilului. Ea trebuie s fie liber , degajat , nestingherit , s decurg într-o atmosfer sincer de încredere, binevoitoare, în condi ii de maxim naturale e pentru c numai aüa vor putea fi surprinse manifest rile spontane ale copilului, mecanismele psihice aüa cum sunt ele în realitate. Convorbirile pot avea loc în timpul activit ilor sub forma unor scurte dialoguri cu copilul. Convorbirea este recomandabil de utilizat în combina ie cu observarea sau subordonat unei activit i pe care copilul o are de îndeplinit (în timp ce el „solu ioneaz ” o problem sau face, execut ceva, i se pot pune diverse întreb ri). De exemplu, desenele copiilor trebuie înso ite de explica iile acestora privitoare la inten iile sale, deoarece f r acestea au o mai slab valoare informativ . Toat produc ia verbal a copilului trebuie notat üi anexat lucr rii. M rturia copilului dezv luie certe aptitudini practice, dar mai ales tr s turi ale personalit ii. Metoda analizei produselor activit ii este o metod auxiliar üi poate oferi informa ii numai în combina ii cu observarea, convorbirea üi alte metode de cunoaütere a copilului. Prin aplicarea acestei metode ob inem date cu privire la: - însuüirile psihice ale copilului (spiritul de observa ie, capacitatea de a în elege, caracteristici ale reprezent rilor etc.) ; - capacit ile psihice de care dispun copiii (coeren a planului mintal, continuitatea logic a ideilor, for a imagina iei, amploarea intereselor, calitatea cunoütin elor, deprinderilor, priceperilor üi aptitudinilor) ; - stilul realiz rii (personal, original, sau comun, obiünuit) ; - progresele realizate prin înv are (prin realizarea repetat a unor produse ale activit ii).

91

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

z Forme ale evalu rii
Activitatea educativ a gr dini ei este complex üi cere forme de evaluare multiple. Evaluarea ini ial . Se efectueaz la începutul unui program educa ional (ciclu de înv mânt, an ücolar, semestru, începutul unui capitol üi chiar al unei lec ii). Evaluarea ini ial constituie o condi ie hot râtoare pentru reuüita activit ii de înv are, fiind menit s ofere posibilitatea de a cunoaüte poten ialul de înv are al copiilor la începutul unei activit i, de a üti care sunt premisele de la care pornim s proiect m activit ile de înv are. Relevând importan a pe care o are în acest sens, Ausubel D. subliniaz : „ Dac aü vrea s reduc toata psihopedagogia la un singur principiu, eu spun: ceea ce influen eaz cel mai mult înv area, este ceea ce ütie copilul la plecare. Asigura i-v de ceea ce el ütie üi instruieüte-l în consecin ! ” Func iile evalu rii ini iale a) Func ia diagnostic . Vizeaz cunoaüterea m surii în care copiii st pânesc anumite cunoütin e üi posed capacit i necesare angaj rii lor cu üanse de reuüit într-un nou program educa ional. Obiectul evalu rii ini iale îl constituie acele cunoütin e üi capacit i care reprezint premise pentru asimilarea noilor con inuturi üi formarea altor deprinderi üi abilit i. Ceea ce intereseaz nu este aprecierea performantelor globale ale elevilor si nici ierarhizarea lor, ci cunoaüterea poten ialului de înv are, a premiselor „cognitive üi atitudinale” (capacit i, interese, motiva ii) necesare integr rii în activitatea care urmeaz . b) Func ia prognostic sugereaz condi iile probabile ale desf üur rii noului program üi îi permite anticiparea rezultatelor. Anticiparea activit ii se întemeiaz pe utilizarea „gândirii previzionale” üi const în a proiecta în timp üi în spa iu desf üurarea unor ac iuni orientate spre realizarea obiectivelor, deci etapele activit ii, componentele ei üi efectele probabile. Evalu rii ini iale îi apar in mai multe idei: o evaluarea ini ial este indisociabil construc iei unui demers didactic riguros üi eficace; o func iile ei sunt asigurate pân la final numai dac mijloacele üi resursele sunt stabilite üi folosite pentru a face posibil derularea activit ii în condi ii de eficien ; o constituie un demers pedagogic esen ial pentru desf üurarea cu succes a programului de instruire. Evaluarea sumativ (cumulativ ) este tipul de evaluare prin care se constat nivelul de performan atins în raport cu obiectivele cadru üi de referin cuprinse în curriculum. Constat rile se exprim prin aprecierea m surii în care aceütia au atins obiectivele de referin . Beneficiarii rezultatelor ei sunt în primul rând adul ii. În gr dini e se poate vorbi de evaluare sumativ , în special înainte de p r sirea gr dini ei; când trebuie s i se constituie profilul de personalitate, inventarul de cunoütin e principale, s i se caracterizeze interesul üi posibilit ile de înv are pentru a se argumenta recomandarea înscrierii sale în ücoala primar sau re inerea în gr dini . Pentru cunoaüterea unor particularit i, de exemplu, creativitatea în plan verbal, cunoaüterea numerelor, a unei deprinderi motorii, se pot organiza üi alte momente de evaluare sumativ . Calitatea, obiectivitatea evalu rii sumative, pot fi cele dorite când aceasta este realizat de educatoare, pentru c pot fi folosite üi concluziile evalu rii formative.

92

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Evaluarea formativ (continu ) presupune verificarea rezultatelor pe parcursul procesului didactic, realizat pe secven e mai mici (1-2 s pt mâni, capitol) üi permite o evaluare a performan elor tuturor copiilor privind con inutul esen ial al cunoütin elor parcurse în secven a respectiv . Astfel în ce m sur au fost însuüite cunoütin ele üi deprinderile predate se identific neajunsurile üi se adopt m surile de recuperare fa de unii copii üi de ameliorare a procesului de înv mânt. Evaluarea continu are caracter permanent üi este integrat în actul didactic, realizându-se pe parcursul activit ii de predare-înv are, mai ales la verificarea cunoütin elor, priceperilor üi deprinderilor. Evaluarea continu se poate realiza cu ajutorul fiüelor individuale, imagini sec ionate (puzzle), p puüi pentru teatru de mas – alegerea personajelor corespunz toare poveütii, poeziei înv ate; redarea dialogului dintre 2-3 personaje; jocuri-exerci ii ü.a. modalit i în func ie de grup üi de educatoare. În urma evalu rii continue am evaluat volumul de cunoütin e re inut de copii. Apoi se stabileüte un plan ameliorativ pentru recuperarea cunoütin elor üi deprinderilor neînv ate, urm rind realizarea lor în cadrul activit ilor recuperatorii. Evaluarea continu are ca scop s -l informeze pe copil asupra obiectivelor pe care trebuie s le realizeze üi s -i in la curent pe copii, educatoare, p rin i cu progresele înregistrate pe traseul c tre obiectivele vizate. Ea vizeaz , în principal, sus inerea activit ii de înv are. Unele momente ale evalu rii continue au func ie cheie. De exemplu, înainte de înv are trebuie s se asigure c st pânesc bine ceea ce este necesar pentru în elegerea noilor con inuturi; în timpul înv rii, s fie aplicate, dac sunt necesare corec ii imediate üi s fie reglat progresul elevilor, iar în cazul unor eüecuri s se propun exerci ii suplimentare de recuperare. Evaluarea continu antreneaz o evolu ie a elevului marcând o mai mare respectare a ritmului individual, ini iativ üi grij pentru verificarea propriilor rezultate. Privit în ansamblu, evaluarea continu transform ac iunea de evaluare: din proces predominant constatativ în unul diagnostic, de sus inere a înv rii; dintr-o evaluare globala în una nuan at ; din ac iune ad ugat activit ii didactice în proces constitutiv al acesteia. Cele mai adecvate modalit i de evaluare a copilului în perioada copil riei timpurii sunt feedback+ul verbal (lauda, încurajarea), observarea acestuia, înregistrarea sistematic a rezultatelor, colectarea produselor activit ii lui – toate acestea cuprinse într-un portofoliu care vorbeüte despre progresul copilului pe intervale de timp. Toate documentele cuprinse în portofoliul copilului trebuie s fie înso ite de observa ii, comentarii, aprecieri ale cadrului didactic. Portofoliul nu este doar o colec ie de produse, el este dovada traiectoriei dezvolt rii lui, punctat de cadrul didactic.

93

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

z Portofoliul copilului
În evaluare sunt utilizate üi o serie de metode complementare celor clasice, tradi ionale, pornind de la calificative pân la note. Printre acestea se afl üi portofoliul copilului. Portofoliul constituie cea mia potrivit metod de evaluare a copilului mic, întrucât respect principul de baz al ritmului unic de dezvoltare a copilului. Analizând un portofoliu, po i constata progresele înregistrate de copil în timp. El este „ cartea de vizit ” – mijloc de valorizare a datelor ob inute prin evalu ri realizate. Presupune un proces de analiz a datelor ob inute pe numeroase c i üi o perioad relativ mare (de obicei raportat la semestru, an ücolar, ciclu de înv mânt) . Portofoliul copilului are în vedere toate „produsele” copiilor üi, în acelaüi timp procesul înregistrat de la o etap la alta. El reprezint un veritabil „ portret pedagogic” al copilului relevând: - nivelul general de dezvoltare; - rezultatele deosebite ob inute în unele domenii ca üi rezultatele slabe în altele; - interese üi aptitudini demonstrate; - capacit i formate; - atitudini; - dificult i de înv are. Portofoliul trebuie s cuprind üi observa ii ale cadrului didactic, comentarii privind progresele f cute de copil üi aspectele care necesit mai mult sprijin sau stimulare. Întotdeauna trebuie s ne gândim c fiecare copil este în plin proces de dezvoltare, de aceea trebuie s avem are grij în formularea anumitor aprecieri categorice. În înv mântul preücolar nu se dau note üi, ca atare, notarea numeric a rezultatelor copiilor nu poate avea rol de clasificare nici în cadrul probelor de evaluare. Educatoarele pot ine – pe domenii de dezvoltare – eviden a lacunelor înregistrate în dezvoltarea fiec rui copil, ca premis pentru o diferen iere üi individualizare înv rii cu focalizare pe ameliorarea acelor aspecte care necesit mai mare aten ie. Ce con ine un portofoliu? lista con inutului acestuia, (sumarul, care include titlul fiec rei lucr ri/fiüe); argumenta ia care explic ce lucr ri sunt incluse în portofoliu, importan a fiec reia; lucr rile pe care le face copilul, individual sau în grup, notate cu numele celor care au lucrat üi data cînd cu fost realizate; caietele individuale; chestionare cu data realiz rii lor; înregistr ri, fotografii care reflect activitatea desf üurat de copil, individual sau împreun cu colegii s i, datate; date ob inute în urma unor ghiduri de observare, cu data calendaristic a înregistr rii lor; reflec iile proprii ale copilului asupra a ceea ce a lucrat; alte materiale, contribu ii la activitate care reflect participarea copilului/grupului la realizarea temei date;

94

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
viitoare obiective pornind de la realiz rile curente ale copilului/grupului pe baza intereselor üi a progreselor înregistrate; comentarii ale educatoarei dup anumite perioade de timp (semestru, an)

Portofoliul se compune în mod normal din materiale obligatorii üi op ionale selectate de educatoare üi care fac referire la diverse obiective cadru üi de referin . Aüa cum afirma profesorul Ioan Cerghit, portofoliul cuprinde „ lucr ri sau realiz ri personale ale copilului, cele care îl reprezint üi care pun în eviden progresele sale; care permit aprecierea aptitudinilor, talentelor, pasiunilor, contribu iilor personale. Alc tuirea portofoliului este o ocazie unic pentru copil de a se autoevalua. În al i termeni, portofoliul este un instrument care îmbin înv area cu evaluarea continu , progresiv üi multilateral a procesului de activitate üi a produsului final. Acesta sporeüte motiva ia înv rii” . (Ioan Cerghit, 2002) . Portofoliul reprezint un element flexibil de evaluare, care, pe parcurs poate s includ üi alte elemente c tre care se îndreapt interesul copilului üi pe care doreüte s le aprofundeze. Aceast metod alternativ de evaluare ofer fiec rui copil posibilitatea de a lucra în ritm propriu stimulând implicarea activa în sarcinile de lucru üi dezvoltând capacitatea de autoevaluare. Este o map deschis în care tot timpul se mai poate ad uga ceva. Forma pe care o poate îmbr ca portofoliul este fie o map cu documente, fie o cutie de carton în care se pot aduna: casete video, materiale, desene, picturi, fotografii ce reprezint aspecte ale înv rii üi/sau pe cei implica i în activitate, diplome, CD ü.a. Portofoliul poate fi folosit la orice vârst . De exemplu, copiii de 5 ani pot alc tui un portofoliu la disciplina educa ie muzical . Acesta poate s con in : - înregistr ri pe casete audio, video, CD, DVD; - fotografii din timpul unor ac iuni desf üurate; - desene realizate de copii în leg tur cu ceea ce au înv at üi sim it pentru c nu ütiu s scrie; - diplome ob inute în urma desf üur rii unor concursuri de muzic üi festivaluri ( „ Stelu ele dansului” , „ Sub semnul copil riei” ). Este ilustrat astfel modul în care au evoluat de-a lungul studiului muzicii, adunând materiale într-o colec ie pe care copiii pot oricând s o revad üi s o completeze. Avantajele folosirii portofoliului: - este o metod mai obiectiv de evaluare din perspectiva particularit ilor vârstei timpuri, punând în valoare progresul copilului, precum üi dificult ile acestuia, acordându-i timpul necesar pentru dobândirea acelor cunoütin e deprinderi, abilit i, capacit i vizate de curriculumul pentru educa ie timpurie a copilului de la 3 la 6/7 ani; - portofoliul este un instrument flexibil, care permite aprecierea üi includerea în actul evalu rii a unor produse ale activit ii copilului care în mod obiünuit nu sunt avute în vedere; - evaluarea prin portofoliul este eliberat în mare parte de tensiunile üi tonusul afectiv negativ care înso esc formele tradi ionale de evaluare; evaluarea devine astfel motivant üi nu stresant pentru educatoare – copil; - dezvolt capacitatea copilului de autoevaluare, aceütia devenind autoreflexivi asupra propriei munci üi asupra progreselor înregistrate; - implic activ copilul în propria evaluare üi în realizarea unor materiale care îl reprezint cel mai bine. Autoevaluarea este un proces de înv are, copiii asumându-üi responsabilitatea asupra activit ii desf üurate.

95

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Dezavantajul portofoliului este acela c nu poate fi repede üi uüor de evaluat üi necesit mai mult timp üi grij permanent din partea cadrului didactic pentru a fi îmbog it cu documente semnificative. Ca metod alternativ de evaluare, portofoliul solicit mai mult o apreciere calitativ decât cantitativ üi este mai uüor de aplicat pe grupuri de copii. Portofoliul nu este numai o metod alternativ de evaluare a copilului. Este un exemplu reprezentativ al activit ii üi al performan elor copiilor unei grupe/gr dini e. Educatoarea încercând astfel s -üi creeze o imagine în rândul colegelor ori în rândul p rin ilor, ar tându-le mostre ale activit ilor üi ac iunilor desf üurate de copii. Poate fi considerat în acelaüi timp un instrument complementar folosit în aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul în echip , pe elaborarea de proiecte ample de cercetare üi înv are. De asemenea, portofoliul este compatibil cu instruirea individualizat ca strategie centrat pe stilurile diferite de înv are. Prin complexitatea üi bog ia informa iei pe care o furnizeaz , sintetizând activitatea copilului de-a lungul timpului (un semestru, an ücolar sau ciclu de înv mânt) portofoliul poate constitui parte integrant a unei evalu ri sumative sau a unei examin ri.

96

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Capitolul 8. Planificarea zilnic /s pt mânal

Planificarea activit ilor reprezint o activitate de baz în aplicarea curriculumului. Ea demonstreaz capacitatea cadrului didactic de a organiza toate elementele ac iunii educa ionale într-o form coerent , exprimat prin corelarea obiectivelor educa ionale cu con inuturile, materialele üi mediul educa ional. Planificarea activit ilor reflect coeren a atât pe orizontal (în cadrul unei zile de lucru), cât üi pe vertical (pe parcursul unei s pt mâni, a unei luni) a modului în care obiectivele, con inuturile se coreleaz pe o durat mai mare de timp, asigurând un continuum al ac iunii cadrului didactic în scopul stimul rii dezvolt rii copilului. Punctul de plecare în planificarea activit ilor îl constituie obiectivele cadru üi de referin , deoarece ele reprezint finalit ile tuturor activit ilor care se petrec în gr dini (aüa cum sunt ele prev zute în planul de înv mânt). Prin diversitatea lor, obiectivele cadru üi de referin vizeaz dezvoltarea copilului sub toate aspectele, aüa cum sunt precizate în curriculum prin domeniile de dezvoltare. Dezvoltarea plenar a copilului reprezint scopul primordial al educa iei timpurii, de aceea prin domeniile experien iale propuse de curriculum, urm rim stimularea dezvolt rii complet a copilului. Planificarea activit ilor este condi ionat în cea mai mare m sur de specificitatea grupului de copii pe care îl coordon m. Astfel, durata atingerii unor obiective poate varia de la o grup la alta, cum dealtfel variaz în mod firesc de la un copil la altul. Cadrul didactic este cel care decide care obiective, cu ce con inuturi, cu ce materiale üi care metode le va utiliza pe o anumit perioad de timp (zi, s pt mân , lun ). O durat prea mare de timp (un an întreg) pentru a realiza o planificare am nun it poate suporta modific ri, deoarece planificarea activit ilor este un proces ce este puternic influen at de progresul înregistrat de copii. De aceea un rol foarte important îl joac observarea üi evaluarea progresului copilului. Astfel, unele obiective pentru a fi atinse de to i copiii au nevoie de reveniri prin planificarea altor activit i. Noul curriculum promoveaz ideea activit ilor integrate, care combin domeniile experien iale sub cupola a 6 teme mari. Aceste teme, în func ie de grupa de vârst a copiilor, sunt adaptate pentru atingerea obiectivelor specifice grupei de vârst 3-5 ani sau 5-7 ani. Cadrele didactice au libertatea de a propune subteme, circumscrise celor generale, care reflect : - obiectivele propuse, - interesele copiilor, - contextul geografic, cultural al gr dini ei, - materialele didactice de care dispun. Mai jos sunt prezentate schemele propuse pentru realizarea planific rii zilnice üi s pt mânale üi un exemplu în acest sens.

97

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
PERIOADA: TEMA: OBIECTIVE DE REFERIN

VIZATE:

CENTRE DE INTERES DESCHISE üi MATERIALELE puse la dispozi ia copiilor:

INVENTAR DE PROBLEME:

Ce ütim?

Ce nu ütim üi vrem s afl m ?

98

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

S PT MÂNA: DATA/ ZIUA Tura 1 ACTIVIT I DE ÎNV ARE Tura a 2-a

SUBTEMA: SEMN TURA

99

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Exemplu: TEMA CINE SUNT/SUNTEM ? OBIECTIVE DE REFERIN VIZATE:

z

CENTRE DE ACTIVITATE DESCHISE üi MATERIALELE puse la dispozi ia copiilor:

z

s participe la activit ile de grup, inclusiv la activit ile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât üi în calitate de auditor; s audieze cu aten ie un text, s re in ideile acestuia üi s demonstreze c l-a în eles; s manifeste interes pentru citit; s utilizeze efectiv instrumentele de scris, st pânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora. s -üi îmbog easc experien a senzorial , ca baz a cunoütin elor matematice referitoare la recunoaüterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mul imi, pe baza unor însuüiri comune (form , m rime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan; s cunoasc unele elemente componente ale lumii înconjur toare (obiecte, fiin a uman ca parte integrant a mediului), precum üi interdependen a dintre ele; s comunice impresii, idei pe baza observ rilor efectuate. s cunoasc üi s respecte normele necesare integr rii în via a social , precum üi reguli de securitate personal ; s aprecieze în situa ii concrete unele comportamente üi atitudini în raport cu norme prestabilite üi cunoscute; s cunoasc üi s utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activit i practice. s redea teme plastice specifice desenului; s exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice; s intoneze cântece pentru copii; s acompanieze ritmic cântecele.

BIBLIOTEC -

ART -

-

c r i üi reviste cu imagini ale corpului uman în diferite ipostaze, cu scene de familie etc. caiete de lucru (fiüe adecvate temei) albume cu poze (tema: Familia mea) felicit ri, vederi, coli de scris, plicuri poütale

-

z

-

creioane negre üi colorate, pensule acuarele/tempera plastilin planüete materiale-suport pentru amestecul culorilor üi pentru diluarea culorii cu ap caiete de desen, coli de carton üi de hârtie A4, A3, A5 instrumente muzicale (tob , trianglu, triol etc.)

JOC DE ROL („C su a p puüii”) -

-

„c su a” utilat corespunz tor pentru activit i care se pot desf üura în familie (g tit, cur enie, petrecerea timpului liber – citit, jocuri, vizionare TV) p puüi tablou/tablouri uzuale cu membri ai familiei sau scene de familie afiüate în spa iul centrului

z z

CONSTRUC II - cuburi de lemn/plastic

ûTIIN E -

NISIP ûI AP - suport de lemn cu nisip

s cunoasc üi s aplice regulile de igien referitoare la igiena echipamentului; s -üi formeze o inut corporal corect (în pozi ia stând, üezând üi în deplasare).

- cuburi cu litere - maüini, utilaje etc. - personaje-miniatur de plastic sau lemn

- ap - forme de plastic

INVENTAR DE PROBLEME:

Ce ütim?
- c suntem oameni üi despre cum arat un om (corpul uman); - c avem o familie; - membrii familiei üi ce rol are fiecare în familie; - cum trebuie s ne purt m în familie.

Ce nu ütim üi vrem s afl m ?
- despre drepturile copilului; - despre corpul uman (func ionalitatea unor p r i constitutive) - despre cum apare familia üi cât de mare poate fi ea, despre arborele genealogic

100

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Sugestie de planificare saptamânal
DATA 06.10. 2008 ZIUA Lu

ACTIVIT

I DE ÎNV

ARE (tura I)

ACTIVIT

I DE ÎNV

ARE (tura a II-a)

SEMN TURA

ADP: ”Facem prezent ri” (Numele meu este…M bucur s v cunosc.), „M preg tesc pentru activit i” ALA: „Familii” (citire de imagini din reviste üi discu ii libere despre familiile prezentate în diferite imagini); „Eu” (desen üi colaj – definitivarea propriei figuri prin selectarea üi lipirea ochilor a nasului si a gurii, precum üi prin colorarea cu creionul colorat a p rului); Joc de miücare: „ûotronul”, jocuri la nisipar: „Cas pentru familia mea” Activitate integrat (DLC, DEC): “În familie…” (lectura educatoarei „Dl.Goe” de I.L.Caragiale; predare cântec „Un copil politicos”)

ALA: Citire de imagini, colorare imagini din c r i, desen, puzzle (respectând tematica s pt mânii) ADE üi ADP: „Eu” (continuarea lucr rilor r mase nefinalizate diminea a üi executarea unor noi lucr ri cu cei care doresc); repetare cântec nou înv at „Un copil politicos” üi exersarea acompaniamentului de c tre cei care doresc; mim sau exerci iu euritmic „Copilul politicos”; „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire)

07.10. 2008

Ma

ADP: ”Ce culoare au ochii mei ? Ce culoare are p rul meu?”, „M preg tesc pentru activit i” ALA: „Mari descoperiri” (studierea unui fir de p r la microscop, studierea pielii cu lupa, lucru cu cartea interactiv „Corpul uman”); “B iat/fat ” (joc de mas – p r ile corpului, caracteristici individuale, îmbr c minte); Jocuri la aparatele de joc üi cu diferite obiecte specifice jocului în aer liber: “Ce pot face” (c rare, alunecare pe tobogan, s rituri cu coarda, üotron etc.) Activitate integrat (DS, DPF): “Corpul meu” (educa ie fizic – predare „Mersul”; observare „Copilul”)

ALA: Jocuri de mas : „Jocul umbrelor” (corelare umbre cu imagini potrivite - oameni sau p r i ale corpului uman) üi „Corpul uman” (b iatfat ), joc senzorial: „Cald-rece/aspru-neted”, num r toare: „Am un nas pe obraz” ADE: „Corpul meu” (prezentare üi discu ie, în grup restrâns, în func ie de interesul manifestat de copii, a planüei dup care s-a f cut observarea diminea a; lucrare colectiv – colorare/lipire – „Corpul meu”, format A1) ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire); Op ional englez „My name is…”

08.10. 2008

Mi

ADP: ”M numesc…üi am…ani. Mama/tata/fratele/sora mea/meu se numeüte…”; „M preg tesc pentru activit i” ALA: “Omule i pe nisip” (urme ale degetelor, palmelor proprii pe nisipul ud sau desenarea unor omule i - schematic - cu degetul pe nisipul ud); “Îmi scriu numele” (copiere dup model, scriere liber sau lipirea literelor corespunz toare numelui propriu pe caietele de lucru, pe mapa cu lucr ri proprii, pe ecusonul pentru prezen sau de la tabelul responsabilit ilor etc.); Joc liniütitor „Jocul mut”, jocuri de miücare: “Joac , joac b iete!”, „ ranul e pe câmp” Activitate integrat (DS, DEC) : “Grup m omule i”(colorarea unor omule i de carton cu p m tuful de vat în cel pu in trei culori; exerci ii cu material individual – constituire de grupe dup culoare üi aprecierea global a cantit ii)

ALA: „Îmi scriu numele” (cuburi cu litere, litere magnetice, litere autocolant), desen „Omule ul” (schematic, dup model, pe caiet de matematic , în trei culori), selectare üi, eventual, decupare imagini din reviste üi poze cu familii sau familia proprie pentru album ADE: Povestire „Bunicul” de B.ût.Delavrancea ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire);

101

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
09.10 2008 Joi ADP : ”Portretul mamei/tat lui”; „M preg tesc pentru activit i” ALA: ”Eu cu familia mea”(citire de imagini/poze); “P rin ii mei”(desen/pictur ); Plimbare în aer liber (observ m cum merg copiii cu m micile lor pe strad ) Activitate integrat (DOS): “Cum ne comport m în familie?” (convorbire; alc tuirea unui album de familie colectiv, cu imagini din reviste/poze) ALA: Rezolvare de fiüe interdisciplinare „În familie”; puzzle, labirint, jocuri de mas (respectând tematica s pt mânii) ADE: „Grup m omule i” (exerci ii cu material individual – constituire de grupe dup culoare üi aprecierea global a cantit ii) ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire); „Bunicul” (pictur ); discu ii libere despre tema sugerat la activitatea de pictur ALA: „Puiüori, veni i la mama!”, „Feti e üi b ie i” – jocuri de miücare;“Ghici, ghicitoarea mea !” – ghicitori despre om si familie; „Trasee în nisip” (de la gr dini -acas ) ADE: Dramatizare „Dl.Goe” ADP: „Singurel m îngrijesc” (deprinderi de igien üi de autoservire)

10.10. 2008

Vi

ADP: ”Povestea mea” (nume, caracteristici, p rin i, eventual adres ); „M preg tesc pentru activit i” ALA: “E s rb toare în familia mea!” (preg tiri pentru s rb toare, prepararea unor gust ri, derularea evenimentului); desen prin copierea umbrei corpului în miücare/static sau a unor p r i ale corpului propriu pe coli mari de carton üi, eventual, colorarea lor; conturul umbrei realizat cu materiale de construc ie; „Împreun pentru un mediu curat!” (aranjarea juc riilor în clas üi ecologizarea spa iului verde din curte)

DLC: “Sfatul degetelor”(memorizare) Not : ALA – Activit i liber alese; ADE – Activit i pe domenii experien iale; ADP – Activit i de dezvoltare personal ; DLL – Domeniul Limb üi comunicare, Dû – Domeniul ûtiin , DOS – Domeniul Om üi societate; DEC – Domeniul Estetic üi creativ; DPM – Domeniul Psihomotric

O activitate integrat vizeaz atingerea mai multor obiective de referin , implicarea mai multor domenii experien iale üi activarea mai multor centre de activitate.

102

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Capitolul 9. Colaborarea cu familia üi comunitatea z z z z

Cum cunoaütem familia copiilor? Cum comunicam eficient cu p rin ii? Cum promov m incluziunea social ? Leg tura: gradini -familie-comunitate. Necesitate, eficien

Pentru fiecare dintre noi, familia a jucat üi joac un rol foarte important în vie ile noastre. Familia este unicul grup social caracterizat de determin rile naturale üi biologice, singurul în care leg turile de dragoste üi consanguinitate cap t o importan primordial . J.S. Bruner considera c , admi ând ca to i oamenii sunt în esen a lor umani, aceast umanitate este data de tipul de copil rie pe care l-au tr it. A. Berge considera familia un fel de cooperativ de sentimente, care îndulceüte pentru fiecare membru, loviturile vie ii, dispersând efectele asupra tuturor. Familia este primul grup social (mediul primar de socializare) din care face parte copilul. Este una din cele mai vechi forme de comunitate uman , o institu ie stabil , cu rosturi fundamentale pentru indivizi üi pentru familie (M. Voinea, 1996). Mediul în care copilul se naüte, tr ieüte primii ani ai vie ii, se dezvolt üi se formeaz pentru via a îl ofer familia. Are rolul central în asigurarea condi iilor necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare ale copil riei, condi ii ce stau la baza structur rii personalit ii individului. Apari ia unei persoane micu e în orice familie, care la început este complet dependent de adul i üi i i inspir tandre e aduce cu ea un enorm sens al responsabilit ii, privind modul în care s o îngrijeüti üi s-o educi. P rin ii sunt primii educatori deoarece: - Ei sunt primii cu care copilul interac ioneaz constant înc din prima zi a vie ii - Familia este modelul pe care copilul îl imit ; modul de via al familiei este principalul reper în via al copilului, el este internalizat puternic în anii copil riei; - Comunicarea intrafamilial influen eaz decisiv dezvoltarea psihofizic a copilului, formarea personalit ii lui. Copiii îüi observ proprii p rin i cum ac ioneaz în rolul de p rin i. Ei sunt primele modele pentru modul în care s ac ioneze ulterior ca p rin i. Ei creeaz o în elegere subconütient a competen elor parentale.

103

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Pedagogul John Locke, convins de puterea exemplului în familie, de ambian a üi climatul acesteia üi de înclina ia c tre imita ie a copilului, se adresa p rin ilor: „ Nu trebuie s face i în fa a copilului nimic din ceea ce nu vre i s imite”. Rezultatele unor cercet ri f cute au demonstrat c dezvoltarea copilului este influen at în propor ie de 70,63% de familie. Gr dini ei îi revine rolul de partener în rela iile ei cu familia – acest rol deriv din faptul c este un serviciu specializat, cu cadre preg tite pentru realizarea sarcinilor educa iei copiilor cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani. Rela ia gr dini -familie nu se poate constitui f r asigurarea unei condi ii de baz , fundamental : cunoaüterea familiei de c tre educatoare, a caracteristicilor üi poten ialului ei educativ. Educatoarea trebuie s cunoasc mai multe aspecte ale vie ii de familie, deoarece aceasta o ajut în cunoaüterea üi în elegerea copiilor cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani. Gr dini a nu poate face minuni, iar educa ia dat în aceasta institu ie nu va avea rezultate bune, dac nu se va sprijini üi nu va colabora cu familiile copiilor. Nu putem educa în mod just un copil f r a-l observa atent, f r a-l studia, f r a-i în elege personalitatea. În privin a aceasta ne ajut familia – care este o surs principal de informa ii pentru educatoare, privind: la rela iile interpersonale dintre membrii s i, aütept rile privind educa ia copilului, stilul educa ional al p rin ilor, autoritatea p rin ilor üi metodele educative pe care aceütia le folosesc, valorile promovate, climatul educa ional din familie, responsabilit ile pe care copilul le îndeplineüte în familie etc. P rin ii dau informa ii educatoarei, c ci ei îl cunoasc cel mai îndeaproape üi cel mai bine copilul, îi cunosc obiceiurile, ütiu ce îi place üi ce nu îi place, la ce reac ioneaz mai bine üi mai repede. De aceea, educatoarea trebuie s se bucure üi de încrederea copilului, dar üi de a familiei sale. C ldura raporturilor dintre p rin i üi educatoare, încrederea üi respectul reciproc se stabilesc prin schimbul de informa ii – pentru care trebuie s g sim întotdeauna timpul necesar. Astfel, educatoarea poate ajuta familia în cel mai simplu üi natural mod s urmeze calea just în raporturile cu copilul s u, s previn îndep rtarea lui sufleteasc , s înl ture eventuale caren e educative. Complexitatea problemelor lumii contemporane cere deschiderea üi flexibilizarea raporturilor în parteneriatul educa ional. Implicarea, ca agen i ai educa iei, a diferitelor institu ii üi persoane din comunitate dezvolt în prezent o imagine complex üi dinamic a influen elor educa ionale. P rin ii, copiii üi comunitatea se influen eaz puternic unii pe al ii. Mediul în care tr iesc p rin ii poate sprijini sau devia vie ile lor, poate determina multe dintre valorile lor. Poate s se comporte ca o surs de for üi siguran , sau ca o restric ie a dezvolt rii. La rândul lor, p rin ii pot influenta comunitatea, deopotriv ca indivizi sau ca membri ai unui grup. Ei pot contribui la dezvoltarea valorilor comunit ii üi la fixarea priorit ilor sociale.

z Cum cunoaütem familia copiilor
A creüte üi a educa un copil ar trebui s fie pentru to i p rin ii o datorie. Educarea calit ii de p rinte a r mas înc o cerin societatea, gr dini a caut înc solu ii. pentru împlinirea c reia

104

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Prin intrarea copiilor în gr dini , ei sunt integra i într-un sistem formal de educa ie, care urm reüte atingerea unor finalit i ce decurg din curriculumul educa iei timpurii, în conformitate cu particularit ile de vârst üi individuale.

Cu cât cunoaütem mai bine familiile copiilor, cu atât mai eficient va fi parteneriatul cu ele. Cu cât p rin ii vor cunoaüte mai bine programul educa ional, cu atât va fi mai coerent influen a ambilor factori educa ionali üi a ambelor medii educa ionale. Cu cât colaborarea dintre educator üi p rin i este mai strâns cu atât mai bine ambii actori vor cunoaüte mai bine copilul. Modalit i de cunoaütere:

¨ Întâlnirile cu p rin ii sunt prilejuri pentru a informa p rin ii referitor la modul cum se comport copilul lor cu ceilal i copii üi progresele pe care le înregistreaz acesta în timpul activit ilor. Tot la aceste întâlniri educatoarea afl de la p rin i despre problemele pe care aceütia le parcurg üi de cele mai multe ori le ofer solu ii sau le g sesc împreun . Aüadar, dialogul dintre educatoare üi p rin i este foarte necesar. De exemplu: în leg tur cu faptul c a constatat c mul i copii vin obosi i la gr dini atunci educatoarea le sugereaz p rin ilor s -üi culce copii mai devreme seara, s petreac mai pu in timp la televizor sau calculator. La rândul lor p rin ii sunt informa i, de c tre educatoare, c la gr dini copiii beneficiaz de un program ra ional, echilibrat, alternând activit ile comune cu cele op ionale, ce statice cu cele dinamice, timp în care copilul are posibilitatea s asimileze cunoütin e üi deprinderi noi, üi, în acelaüi timp se destinde. Nu la fel se simte copilul atunci când este obosit de un program prea înc rcat. Putem constata c unii p rin i sunt prea indulgen i cu copilul lor, nu respect un program zilnic necesar copilului, nu i se cere s respecte normele de comportare civilizat în familie, pe strad , la teatru, în excursie etc. Lucrul acesta face ca acesta s se comporte la fel üi la gr dini : nu salut , perturb activit ile – vorbind neîntrebat, este neastâmp rat, agresiv, foloseüte cuvinte auzite în familie. Dialogul educatoare-p rinte se poate organiza, fie individual prin consulta ii, cu fiecare familie, fie în adun rile organizate cu p rin ii; se informeaz reciproc, ceea ce contribuie atât la buna desf üurare a procesului educa ional din gr dini , cat üi la o buna educa ie în familie. Dialogul deschis bazat pe încrederea reciproc cere timp pentru a fi cl dit. Unii p rin i, care au avut experien e negative în timpul propriilor lor ani de ücoal , se pot sim i intimida i de prezen a unor cadre didactice. Al ii, care au fost înv a i c educatorul „ ütie cum e mai bine” , nu pun la îndoial faptele acestuia. Educatoarele la rândul lor pot s fi avut experien e negative; probabil unii p rin i le-au dat lec ii despre cum s -üi fac meseria. Aceste atitudini sau sentimente pot obstruc iona o bun comunicare. Talentul üi tactul pedagogic al educatoarei este indispensabil dialogului deschis. Întreb rile cu final deschis precum: „Ce-i place lui Rareü s fac acas ? ” sau „ Ce v povesteüte Ana despre ce facem noi la gr dini ?”, sau „Ce a i observat c -i place cel mai mult s fac ?” ofer familiei ocazia de a v spune mai multe despre copil. Când d m explica ii despre activit ile din gr dini üi/sau despre problemele care se pot ivi, ar fi bine s o facem în termeni care sunt pe în elesul familiei, de asemenea, s oferim familiei ocazia s pun întreb ri. Unele informa ii le putem culege aplicând unele instrumente de culegere a datelor semnificative despre copil. Iat câteva exemple:

105

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Fiüa personal a familiei
COPIL: - NUME ûI PRENUME........... - DATA NAûTERII.................... - TELEFON ....................... P RIN I TATA NUME ûI PRENUME ..... LOCUL DE MUNC ...... PROFESIA ûI OCUPA IA.... TELEFON.................... MAMA NUME ûI PRENUME… LOCUL DE MUNC ……… PROFESIA ûI OCUPA IA....... TELEFON.................... - ÎNAINTE DE TERMEN………. - TERMEN DEP ûIT................................. PROBLEME DEOSEBITE ÎN TIMPUL NAûTERII - ALE COPILULUI………… - ALE MAMEI…………… AL PTARE - NATURAL ……………….CÂT TIMP.................. - ARTIFICIAL ……………DE LA…….LA................

PROBLEME DE S N TATE - DUP NAûTERE..................................................... - ÎN PREZENT....................................................... PROBLEME DE ADAPTARE ............................................ ALTE PROBLEME ............................................................................ COPILUL A FOST ÎNGRIJIT EXCLUSIV DE MAM ....TIMP DE... COPILUL ÎNGRIJIT DE MAMA AJUTAT - TATA.......... - BUNICI............... - ALTE PERSOANE.................. DE:

NUM RUL DE COPII ÎN FAMILIE........ - DATA NAûTERII FIEC RUIA..... - NUME ûI PRENUME.................... - OCUPA IA ( ELEV, STUDENT ETC ).......... FELUL CUM A DECURS SARCINA................... PROBLEME DEOSEBITE ÎN TIMPUL: - SARCINII - NAûTERII GREUTATEA COPILULUI LA NAûTERE…… SCORUL APGAR……..... FELUL CUM A DECURS NAûTEREA - NORMAL ……………… - CEZARIAN ………………………….. - LA TERMEN…………………..

COPILUL ÎNGRIJIT DE - TATA....................DE LA ...........TIMP DE................ - BUNICI........................DE LA............TIMP DE....... - ALTE PERSOANE......DE LA............TIMP DE................

106

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Chestionar pentru culegerea unor date despre copil
R spunzând la urm toarele întreb ri m ajuta i s v cunosc mai bine copilul. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Cine se ocup în mod special de copil ? R : ............................................................................................................... Copilul are ore regulate de somn üi de servit masa când este acas ? R : .............................................................................................................. Pute i spune care este programul zilnic al copilului ? R : .............................................................................................................. Cum se comport copilul în familie ? R : .............................................................................................................. Este activ acas ? Se joac ? Cu ce se joac cel mai mult? R : .............................................................................................................. Ajut la treburile gospod reüti ? R : .............................................................................................................. Are deprinderi autonome de igien ? R : ............................................................................................................. Cum se comporta cu persoanele pe care le cunoaüte ? R : ............................................................................................................. Cum poate fi consolat când este trist / sup rat ? R : ............................................................................................................. Care sunt orele din zi favorabile pentru copilul dvs. ? Care sunt cele mai dificile ore ? R : ............................................................................................................. Observa i o creütere a nivelului de cunoaütere üi deprinderi la copilul dvs. ? R : ............................................................................................................. Colabora i cu gr dini a la rezolvarea unor probleme atunci când sunte i solicita i ? R : ............................................................................................................. Observa ii üi propuneri R : ..............................................................................................................

11. 12. 13.

107

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
¨ Vizitarea gr dini ei de c tre p rin i. Pentru a ajuta familiile s se simt binevenite üi în largul lor în sala de clas e nevoie de mai mult decât o simpl noti scris sau de o invita ie unic , izolat . Este bine ca asemenea vizite s se fac periodic, nu numai atunci când au ap rut anumite simptome nepl cute în activitatea de înv are a copilului sau în comportamentul lui. Crearea unei atmosfere de încredere reciproc , bazat pe comunicare sincer , necesit respectul reciproc care survine în timp. Exist numeroase avantaje ale promov rii particip rii familiei ca üi component esen ial în educa ia copiilor de 3-6/7 ani. ¨ Participarea p rin ilor la activit i ale grupei reprezint un alt prilej de cunoaütere a p rin ilor, dar üi un mod prin care aceütia sunt familiariza i cu programul grupei, cu con inutul üi metodele didactice, cu materialele didactice üi mijloacele necesare desf üur rii activit ilor, cu modul de comunicare üi abordare a situa iilor problematice, cu semnifica ia respectului fa de copil. Rela ia p rinte-educatoare astfel contribuie la constituirea unor rela ii pozitive între familie-gr dini , la o coeren a practicilor educa ionale üi a cerin elor referitoare la copil. Astfel p rin ii devin parteneri în educa ie de inând informa ii despre scopul programului educativ la care particip copilul lor, care sunt obiectivele urm rite, cunosc progresele f cute de copil üi cum ar trebui sprijinit acesta üi acas . Trebuie s -i ajut m pe p rin i s ütie mai multe despre ce le este de ajutor copiilor în dezvoltarea lor. Coeren a üi continuitatea influen elor educa ionale din gr dini üi de acas asigur o dezvoltare cât mai s n toas a copilului. De aceea, primul pas trebuie s -l facem noi, profesioniütii. P rin ii trebuie implica i permanent în activitatea gr dini ei prin participarea lor la crearea unui mediu pl cut, a unei baze didactico-materiale satisf c toare prin contribu ii personale - sponsoriz ri. Avantaje pentru membrii familiei: • vor înv a mai multe despre dezvoltarea unui copil; • vor înv a s desf üoare activit i care s sprijine dezvoltarea s n toas a copilului üi acas ; • vor putea s extind procesul de înv are üi acas . • îüi vor dezvolta un sentiment individual al particip rii la procesul educa ional; • vor înv a s -üi creasc copilul în rela ie cu al ii, copii sau adul i; • vor ajunge s cunoasc üi s respecte echipa de educatori; • vor face cunoütin cu prietenii copiilor lor. Avantaje pentru educator: • va petrece un timp mai îndelungat cu câte un copil în parte sau va avea ocazia s lucreze cu grupuri mai mici; • va înv a cum pledeaz p rintele pentru cauza copilului s u; • va vedea cum membrii familiei îi ajut pe copii la rezolvarea de probleme; • va înv a lucruri noi despre diverse realit i üi practici culturale; • va afla lucruri interesante legate de talentele üi hobby-urile unor membri de familie pe care aceütia le împ rt üesc copiilor, de exemplu g titul sau cântatul la diferite instrumente muzicale.

108

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Copiii au avantajul c prin asigurarea unor medii de dezvoltare consecvente din punct de vedere ale solicit rilor (üi la gr dini üi acas ), vor în elege mai bine ce anume se doreüte de la ei, ce este bine üi ce nu este bine, ce e voie üi ce nu e voie, cine este el üi cum este el. Continuitatea, consecven a üi perseveren a în educa ia copilului la vârste mici sunt caracteristici critice ale unei parcurs educa ional de succes. ¨ Vizitele periodice la domiciliu. Consider m c acest lucru este bine s se fac numai cu acordul p rin ilor. Ele vor fi programate la momentele convenabile acesteia üi-i ofer educatoarei posibilitatea de a cunoaüte familia üi copilul în mediul lor propriu. Familia va fi încurajat s viziteze la rându-i sala de grup în orice moment. Copiii vor fi atât de încânta i de ideea c educatoarea lor îi viziteaz , încât trebuie s v planifica i dinainte timpul special pentru ceea ce vor dori ei s v arate. E bine s aduce i cu dumneavoastr o juc rie cu care copilul s se joace cât vreme sta i de vorb cu p rin ii. Când v planifica i vizita la domiciliu, respecta i regulile generale de curtoazie. Pe lâng respectarea momentului convenabil pentru familie, dac e posibil, încerca i s programa i vizita când tat l este acas , scopul üi durata vizitei. Gazdele îüi pot imagina c o astfel de vizit ar putea însemna comunicarea unor veüti proaste; aüadar, fi i cât mai clari în specificarea scopurilor pentru care veni i. La începutul vizitei, relua i prezentarea scopului acesteia; deschide i discu ia prin a ar ta câteva aspecte pozitive, întotdeauna, chiar üi atunci când a i venit s v exprima i îngrijorarea în anumite privin e. Dac exist date anume pe care dori i s le comunica i familiei scrie i-le astfel, ca ele s poat fi rev zute dup ce dumneavoastr pleca i. Nu monopoliza i discu ia; l sa i întotdeauna timp üi p rin ilor pentru a-üi exprima p rerile despre copii üi ideile lor, preocup rile üi interesele acestora. Nu discuta i despre copil în prezen a acestuia decât dac este vorba despre laude sincere sau despre informa ii pozitive. Vizitele la domiciliu pot fi recompensatorii atât pentru educatoare cât üi pentru familii. Educatoarea poate afla lucruri interesante despre: - cultura familiei respective; - modul de a interac iona; - talentele üi aptitudinile membrilor acesteia; - are üansa de a se discuta pe larg despre progresele üi succesele individuale ale copilului. De aceea pute i aduce câteva mostre din activitatea copilului la gr dini pentru a le ar ta p rin ilor. Familia se bucur astfel de aten ia educatoarei üi vede cum educatoarea intr în contact comunica ional cu copilul. Familia poate împ rt üi: - idei legate de anumite preocup ri; - neîn elegeri; - obiective specifice referitoare la copilul lor. Dac , în aceeaüi m sur , familia üi educatoarea se clarific asupra scopului üi inten iei vizitei, aceasta poate deveni o practic stabilit de comun acord üi poate men ine o bun comunicare îmbun t ind experien a copilului üi familiei.

109

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Alte modalit i de cultivare a parteneriatului gr dini -familie

Întâlniri formale cu to i p rin ii desf üurate în cadrul formal al negocierilor dintre administrarea gr dini elor üi asocia ia p rin ilor. În cadrul acestor întâlniri p rin ii trebuie implica i în luarea unor decizii menite s asigure securitatea copiilor, stabilirea meniului zilnic corespunz tor pentru men inerea s n toas a copilului ü.a. Activit i practice, educative pentru abilit i de comunicare, antreprenoriale üi tehnice. Organizarea unor expozi ii cu vânzare de obiecte. Aceste obiecte se pot realiza în activit i de educa ie plastic üi practic (desene, picturi, lucr ri din plastilina, lucr ri cu materiale din natur - colaje). La serbare pot participa p rin i üi rude ale copiilor. Din suma provenit din vânzarea acestor obiecte se pot cump ra jocuri üi juc rii necesare dot rii centrelor. V suger m organizarea unor ac iuni ca: „ Tombola prim verii” , „ Din suflet-pentru suflet” . Participarea p rin ilor la excursii, vizite, serb ri, anivers ri. P rin ii por fi implica i nu doar in organizarea acestor eveniment, dar pot veni üi cu sugestii, propuneri de teme, de activit i. Aceste evenimente sunt prilejuri de a asigura o cît mai mare coeren între valorile üi practicile educa ionale promovate de gr dini üi familie. F r stabilirea unui sistem unitar de cerin e, colaborarea dintre cei doi factori educa ionali va r mâne f r rezultatele scontate.

z Cum comunic m eficient cu p rin ii
MOTTO: „ Eu sunt copilul. Tu ii în mâinile tale destinul meu. Tu determini, în cea mai mare m sur , dac voi reuüi sau voi eüua în via te rog, acele lucruri care s m îndrepte spre fericire. Educ -m , te rog, ca s pot fi o binecuvântare pentru lume”. (Child’s Appeal) ! D -mi,

În pedagogia tradi ional , aceast tem era tratat sub denumirea de „colaborare dintre gr dini üi familie”. Actualmente dimensiunile acestei rela ii sunt mai cuprinz toare datorit l rgirii conceptului de colaborare spre cel de comunicare prin cooperare, üi mai nou, prin conceptul de parteneriat care le cuprinde pe toate üi în plus, exprim , üi o anumit abordare pozitiv üi democratic a rela iilor educative, în sensul implic rii active üi al valoriz rii experien ei üi statutului fiec rui actor în egal m sur . Colaborarea dintre gr dini üi familie presupune o comunicare efectiv üi eficient , o unitate de cerin e üi o unitate de ac iune când este vorba de interesul copilului. Rolul educatoarei este acela de a discuta cu p rin ii copiilor, de a stimula comunicarea permanent cu aceütia, de a informa membrii familiei cu privire la nevoile psihice üi motrice ale copiilor, de a-i orienta c tre cunoaüterea activit ilor din gr dini üi sprijinul în desf üurarea cât mai eficient a acestora.

110

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Ea concepe cele dou institu ii sociale exprimându-se în schimburi de opinii üi în discu ii, iar atunci când este vorba de decizii, p strându-üi fiecare identitatea üi aportul în mod specific. Modul cum interrela ioneaz p rin ii üi educatorii îüi pune amprenta pe formarea üi educarea copilului. Numeroasele studii au demonstrat c o rela ie bun între cele dou institu ii ale educa iei – gr dini -familie – este în avantajul dezvolt rii copilului la toate vârstele. Cu toate acestea, complexitatea actului educa ional, a realit ii umane üi sociale contemporane üi sarcinile tot mai dificile c rora trebuie s le fac fa procesul educa ional fac s se identifice tot mai multe fisuri în rela ia amintit . La copiii cu vârste între 3-6/7 ani este foarte important ca familia üi personalul gr dini ei s comunice liber üi deschis despre copii üi activit ile lor. Gr dini a üi c minul p rintesc sunt strâns legate intre ele üi cu cât comunicarea între ele este mai eficient , cu atât mai mult sprijin pot primi copiii pentru a trece printr-o perioad educa ional încununat de succes. Când educatoarea consider comunicarea ca fiind indispensabil pentru succesul copilului, ea devine parte integrant a activit ilor de zi cu zi. Comunicarea cu familia presupune : • s aloca i timp suficient, crea i ocazii üi încuraja i familiile s discute cu dumneavoastr despre ideile, bucuriile, scopurile üi grijile lor; • s stabili i locuri special amenajate pentru a purta discu ii între patru ochi üi trata i întotdeauna informa ia primit ca fiind confiden ial ; • c familiile v vor împ rt üi informa ii cu adev rat personale üi este de datoria noastr , a educatoarelor, s le asigur m c ele vor fi strict confiden iale. În func ie de scopul urm rit în cadrul parteneriatului cu familia, comunicarea gr dini -familie poate îmbr ca forme diferite cu rezultate diferite. Astfel, modalit ile de comunicare cu familia pot fi: - formale: este un mod mai oficial, uneori în scris, adresat în general tuturor p rin ilor, care urm resc scopuri generale, administrative, de organizare sau îmbun t ire a colabor rii sau de educa ie parental ; - informale: este un mod de comunicare mai familiar, mai apropiat, care urm reüte obiective specifice ce privesc dezvoltarea copilului, problemele specifice pe care acesta le întâmpin üi care necesit o atmosfer mai relaxat , mai cald pentru a crea contextul necesar împ rt üirii de idei üi lu rii de decizii în comun.

111

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Strategii de comunicare formal

z

Activit i organizate în cadrul Centrelor de Resurse pentru P rin i (CRP) CRP este un spa iu anume preg tit s asigure un mediu propice comunic rii optime üi pozitive dintre educatoare üi p rin i. Ca spa iu, el trebuie s îndeplineasc toate condi iile pe care le impune mediul educa ional: s constituie un mesaj indirect c tre comunicarea cu familia. De aceea, în acest spa iu trebuie amenajate: • obiecte de mobilier pl cute üi func ionale (canapea, fotolii, mese mici etc.) care s ofere o ambian pozitiv üi relaxant ; • câteva scaune în jurul unei mese de discu ii; • mic bibliotec în care s fie expuse: c r i despre educa ie, broüuri educative pentru p rin i, materiale care îi pot interesa pe p rin i, jocuri üi juc rii model pentru vârste diferite, desene üi lucr ri efectuate de copiii din grupe diferite sau în activit ile de zi cu zi, materiale produse de gr dini ca: programul educativ, orarul zilnic, programa, c r i pentru copii (modele) casete cu experien ele de înv are ale copiilor sau cu alte exemple de bune practici educa ionale etc.

Tot la CRP din gr dini este bine s se g seasc : • ludotec în care p rin ii s g seasc men ionate cele mai utile juc rii pentru copiii de vârste diferite; • videotec care va aduna diferite filme educative, inclusiv filme cu serb rile copiilor üi cu programul educativ propus de gr dini . Chiar dac de CRP r spunde o singur educatoare (de program) este bine ca el s fie în responsabilitatea tuturor educatoarelor care vor avea acces permanent üi periodic. Programul activit ilor planificate este bine s fie stabilit împreun cu comitetul de p rin i, care dac este foarte activ poate prelua o parte din sarcinile CRP üi p rin ii pot amenaja üi organiza acest spa iu üi activit ile lui În cadrul CRP se pot organiza üi sus ine: ¨ activit i de informare Broüurile educative trebuie s aib un limbaj simplu, clar üi concis, cu o tematic foarte variat . Ele vor prezenta teme precum: s n tatea, creüterea, dezvoltarea, educa ia, hrana, rela iile copiilor etc. Modul de prezentare trebuie s fie expresiv üi simplu pentru a atrage aten ia üi a exprima cerin ele necesare într-o manier cât mai atractiv . V recomand m urm toarele c r i üi broüuri educative: „Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor”, „Cât üi cum privesc copii la TV”, „Cum le ar t m copiilor noütri dragostea” , „Masa în familie”, „Minciuna la copii” etc.

112

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
¨ activit i de educa ie parental Întâlnirile tematice cu p rin ii se organizeaz pentru to i p rin ii. Prin intermediul lor se realizeaz propaganda pedagogic în rândul acestora. Referatele, expunerile sau dezbaterile abordeaz anumite teme pedagogice, de interes general. Cu acest prilej pot fi invita i specialiüti din domeniul educa iei pentru a prezenta asemenea teme. Propuneri de teme de dezbatere cu p rin ii: „Criza de împotrivire”, „Pedepsele. B taia”, „Singur în camer ?”, „Reguli de polite e”, „Oboseala copilului în gr dini ”, „Frica de întuneric”, „S üti i s -i spune i NU”, „Igiena: semnifica iile ei” . Programele de educa ie parental Aceste cursuri s-au n scut din ideea c educa ia p rin ilor în ceea ce priveüte comunicarea cu copilul este un element esen ial în via a de familie üi c în societatea româneasc contemporan este deosebit de necesar o asemenea interven ie. Prin informarea üi educarea p rin ilor se pot preveni multe conflicte în via a de familie, care uneori pot ajunge la situa ii ireversibile. În urma desf üur rii acestor cursuri, educatoarea primeüte semnale importante despre felul üi calitatea educa iei din familie, cartier, ideile p rin ilor despre aceasta, întreb ri cu privire la educa ie, probleme üi situa ii tensionate în familie. Toate aceste informa ii se noteaz , iar educatoarea va îmbun t i via a copilului prin „ educarea p rin ilor”. Aceste cursuri sunt bazate pe un cadru teoretic strict, care nu poate fi pus în aplicare doar din ce este con inut în materialele oferite (materiale vizuale, broüuri, fiüe individuale). În plus, se pretinde ca cei ce lucreaz cu grupuri de p rin i - în special cu grupe de p rin i cu situa ii mai dificile s fie specialiüti, s de in aptitudini üi profesionalism în folosirea materialelor. Putem sugera p rin ilor s reflecteze asupra urm toarelor subiecte: „Acordarea aten iei”, „Aprecierea” , „A spune NU üi a interzice”, „Ignorarea”, „Separarea”, „Pedepsirea”, „Imaginea de sine”, „Autonomie versus dependen ” etc. Biblioteci cu sec ie de împrumut O rezerv special de c r i üi juc rii poate fi disponibil pentru p rin i, pentru ca aceütia s le poat folosi acas pentru o perioad de timp. Juc riile pot fi p strate în CRP. P stra i o list cu semn turi sau buletine individuale pentru a ine eviden a celor care au împrumutat o juc rie üi eviden a datei când juc ria trebuie returnat . În general juc riile se pot împrumuta pentru dou sau trei s pt mâni. P rin ii trebuie s aib posibilitatea s împrumute oricât de des doresc. Lectura c r ilor pentru copii reprezint momente speciale de tandre e acas între p rinte üi copil, iar citirea frecvent de povesti poate deschide gustul pentru literatur pentru întreg restul vie ii copilului. Pentru împrumutul c r ilor se pot folosi, la fel, liste de eviden cu semn turi. Înc perea destinat familiei ar putea con ine üi c r i de specialitate despre dezvoltarea copilului üi despre educa ia parental . Acestea trebuie s fie la îndemâna p rin ilor, care fie le citesc la gr dini fie le împrumut . Dac nu exist astfel de c r i, educatoarea ar trebui s încerce s scrie câteva date simple despre dezvoltarea copilului, date pe care p rin ii s le citeasc . Unii membrii ai familiei pot alege ocazia unei întruniri cu familia pentru a face un schimb de informa ii privind creüterea üi dezvoltarea copilului. Unele dintre ideile acestor p rin i pot fi scrise, pentru ca al ii s le poat citi üi aprecia.

113

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Membrii familiei pot organiza üi men ine mici biblioteci cu sec ie de împrumut. Activitatea lor ar consta din aranjarea juc riilor üi c r ilor, din verificarea listelor cu semn turi üi din trimiterea de note c tre familiile care se întâmpl s uite s returneze o juc rie sau o carte. Este important ca familiile s nu-üi fac probleme în ceea ce priveüte aceste împrumuturi, deci spune i-le c orice juc rie folosit în mod normal se poate strica üi orice carte se poate rupe. Fireüte c familia trebuie s aib grij ca aceste materiale s nu se deterioreze, dar este de în eles c se pot întâmpla accidente. Juc riile deteriorate trebuie scoase din uz, deoarece pot deveni periculoase. Dac e posibil, juc riile stricate üi c r ile rupte din sala de clasa üi din CRP ar trebui s fie reparate. P rin ii sunt adesea foarte pricepu i în a repara diferite obiecte; aceasta este o cale prin care ei se pot sim i utili în activitatea gr dini ei. ¨ activit i de consiliere Pentru a-üi exercita cu succes rolul în viata copiilor, familiile trebuie încurajate üi sprijinite prin ac iuni sociale specifice care favorizeaz derularea optim a rela iilor educa ionale. Aceast interven ie socio-educa ional este constituit dintr-un complex de m suri care sprijin familia, intervenind benefic în mecanismele care regleaz rela iile intrafamiliale, în favoarea educa iei familiei üi a educ rii copiilor. Decizia de a realiza o cercetare cu aceasta tem a fost determinat , pe de o parte, de noile solicit ri asupra familiei cu copii cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani üi, pe de alt parte, de recunoaüterea comunic rii insuficiente dintre p rin i, copii üi cadre didactice. Se identific tot mai presant nevoia sprijinirii familiei în educa ie, dar üi g sirea unor c i noi de comunicare üi colaborare între p rin i üi gr dini . În gr dini , rela ia dintre familie üi cadrele didactice este mai uüor de influen at üi poate determina efecte pozitive asupra copiilor. Consilierea familiei presupune üi ac iuni de informare, deci de transmitere üi primire a unor cunoütin e, idei üi teze importante pentru asigurarea succesului în comunicarea intrafamiliala üi în rezolvarea situa iilor conflictuale, implicând în egal m sur to i membrii triadei (mam , tat , copil). ¨ activit i de voluntariat al p rin ilor

¨ activit i cu sponsori, acele firme üi întreprinderi care pot sprijini cu resurse materiale programul educativ (De exemplu: o fabric de mobil poate oferi mici buc i de lemn; o fabric de sticl poate oferi oglinzi.)

z

Întâlniri cu comitetul de p rin i. Comitetul de p rin i se alege la începutul fiec rui an ücolar, în prima adunare cu p rin ii. Rolul acestuia este de a-i mobiliza pe to i p rin ii în vederea particip rii lor la diferite ac iuni ini iate de c tre educatoare la nivelul clasei sau unit ii, de a-i antrena în rezolvarea unor probleme social-gospod reüti.

z z

Analiza caietelor sau mapelor cu produsele activit ii copiilor. P rin ii pot primi informa ii despre copii üi pot vedea diferite obiecte pe care aceütia le-au realizat în gr dini , la activit ile desf üurate. Rapoartele periodice pot prezenta unele rezultate ob inute în cadrul diverselor proiecte sau evenimente de tipul: „ Color m üi înv „Festivalul copiilor”, „Stelu ele dansului” , „Sub semnul copil riei” ü.a. m!”, „Piticot”,

114

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Strategii de comunicare informal cu p rin ii

z

Coresponden a scris cu p rin ii: ¨ Scrisorile reprezint o alt modalitate de comunicare cu familiile. Se pot trimite ori de cate ori este nevoie. Reuüita este pentru formulare tip. Trimi ând acas o astfel de scrisoare prin copil din dou în dou s pt mâni sau o dat pe lun v asigura i c toate familiile sunt informate substan ial. Tonul üi con inutul scrisorilor poate varia. Educatoarele pot utiliza: - scrisoarea de înütiin are, pentru a descrie evenimente üi activit i petrecute în gr dini üi pentru a sugera diferite c i de aprofundare a acestor activit i la domiciliu. - apeleaz la o abordare tematic , dezb tând activit i üi idei care detaliaz o anumit tem . - scrisori cu diverse anun uri ca: „ evenimente prezentate” , „ de re inut” etc. Într-o scrisoare de înütiin are se pot include: • anun uri ale unor întruniri, ale unui eveniment sau ale unor excursii; • cereri de materiale cu care p rin ii ar putea ajuta la realizarea unui proiect; • informa ii care in de via a comunit ii; • opinii despre preocuparea curent a educatoarei; • sugestii despre activit ile care trebuie s se desf üoare acas ; • note de mul umire pentru p rin ii care se ofer voluntari sau cereri pentru activit ile de voluntariat. Scrisorile de înütiin are trebuie s fie scurte üi lizibile. Este mai eficient s trimite i scrisori scurte în mod frecvent decât scrisori lungi la intervale rare. ¨ „ Noti e üi observa ii” trimise la domiciliu de educatoare cu detalii despre activit ile preferate de copil. Se poate ca într-o astfel de familie, un bunic/o bunic s aib grij de copii cât timp p rin ii sunt la serviciu. Bunica poate participa cu pl cere la o activitate s pt mânal de g tit, împreun cu copiii, în sala de grup . Aceasta permite copilului s aib un membru al familiei lui care cunoaüte noua lui lume, iar bunica, ajungând s cunoasc mai multe despre activit ile din sala de grup , poate comunica impresiile üi nout ile restului familiei.

¨ Carnetele de dialog Acestea circul între cas üi gr dini üi sunt foarte utile. Aceasta este o modalitate foarte nimerit în care familiile pot dialoga cu educatoarea, mai ales dac familiile nu prea au timp s comunice astfel la gr dini sau dac nu au telefon. Aceste carnete de dialog pot fi simple caiete cu foi detaüabile, decorate de c tre copil, care sunt „transportate” înspre üi dinspre gr dini de c tre copil sau de c tre un membru al familiei. În cazul unui copil cu particularit i sau probleme specifice, acesta poate fi un mod optim de a asigura fluxul unei comunic ri continue. Astfel se pot uüor aduce la cunoütin a educatoarei üi a familiei succesele sau schimb rile de comportament ale copilului.

115

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Majoritatea programelor educa ionale care utilizeaz aceasta tehnica încearc s comunice cu familia prin intermediul carnetului de dialog cel pu in o data pe s pt mâna. Aceasta tehnica func ioneaz foarte bine pentru familiile c rora le vine uüor s se exprime în scris. Pentru familiile care nu se pot acomoda cu aceasta tehnica alte sisteme pot func iona mai bine.

¨ Scurte mesajele scrise Comunicarea dintre gr dini üi familie poate fi facilitat üi de transmiterea unei scurte note (a unui mesaj) c tre p rin i, prin copil. Mesajele trebuie s fie scurte üi clare üi s descrie o realizare a copilului, o nou deprindere sau un nou comportament. Ele pot de asemenea s con in mul umiri adresate familiei pentru ceea ce a f cut pentru gr dini . Familia apreciaz gestul educatoarei de a trimite astfel de mesaje üi se poate sim i încurajata s trimit la rândul ei mesaje educatoarei. Acest stil de comunicare poate fi deosebit de eficient daca educatoarea lucreaz cu copilul la un proiect anume care este apoi aprofundat acas , cu p rin ii. V suger m urm torul mesaj:

Dragi p rin i, V invit m s s rb torim împreun fiin a cea mai draga, „ MAMA” Veni i s ne bucur m împreun .

¨ Afiüierul pentru anun uri Afiüierele reprezint o alt modalitate prin care se comunic informa ii familiilor într-o manier informal . Informa iile de pe afiüier pot fi adresate direct anumitor p rin i. Ele pot fi: anun uri ale diverselor întruniri, biletele cu note despre comportamentul copilului sau despre alte aspecte importante. Se pot prezenta üi informa ii legate de activit ile petrecute în gr dini , produse artistice ale copiilor, povestiri despre excursiile f cute sau fotografii cu membrii familiilor din care provin copiii. De asemenea, vor fi afiüate üi liste cu orarul zilnic, note care trebuie semnate, liste cu instruc iuni pentru voluntari. Informa iile de pe afiüier pot repeta sau accentua date deja men ionate prin intermediul altor forme de comunicare cum ar fi scrisorile sau mesajele scrise. Este important ca afiüierele sa fie frumos colorate üi pl cute la vedere, aspectul lor trebuind, ca de altfel üi con inutul, s fie schimbat frecvent. Dac afiüierele sunt pline de date vechi sau arat dizgra ios familiile nici nu se vor uita la ele. Schimbarea con inutului afiüierelor poate reprezenta o sarcin pl cut pentru educatoare, care trebuie s se asigure de faptul c afiüierele sunt întotdeauna actuale üi interesante. Este întotdeauna mai uüor üi mai interesant s se alc tuiasc afiüierul printr-o munc de echip . Folosi i-v creativitatea, f când în aüa fel încât afiüierele s comunice atmosfera üi activit ile din sala de grup . Ruga i familiile s contribuie la elaborarea acestor afiüiere. De exemplu, dac un t tic deseneaz bine, ruga i-l s vin în sala de clas üi s deseneze sau s picteze împreun cu copiii, iar apoi expune i lucr rile executate pe afiüier.

116

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Sfaturi utile pentru o optim utilizare a afiüierelor. • Plasa i inscrip iile la nivelul ochilor unui adult de în l ime medie pentru a uüura citirea textului. • Reactualiza i cel pu in par ial informa ia de pe afiüier. • Nu uita i c fiec rui om îi place s -üi vad scris numele üi s vad afiüate fotografii care îl reprezint pe el üi pe copilul lui. • Afiüa i lucr rile copiilor. • Informa ia trebuie redactat într-o form cât mai laconic . • Ruga i familiile s contribuie la elaborarea afiüierului. • Afiüa i mesaje adresate direct, personal, cum ar fi o not de mul umire la adresa unui anume p rinte care a ajutat la un anume proiect sau la o anume activitate. • Desemna i dou persoane care s se ocupe de întocmirea afiüierului. În doi este mai uüor üi mai amuzant. Afiüierul poate cuprinde: 3 Gazeta p rin ilor poate avea rubrici de genul: „Avem nevoie de…”, „V aducem la cunoütin c …”, „Înv m o poezie”, „Ast zi e ziua ta!”, „Sugestiile dumneavoastr ne-ar fi de folos”, „Mul umim pentru”, „ûtia i c …”. Aici apar: data unor întruniri, orarul zilei, informa ii despre activit ile tematice, alte informa ii utile pentru p rin i, lucr ri ale copiilor ü.a. 3 Popularizarea în rândul p rin ilor a unor proiecte/activit i tematice aflate în derulare. Prin afiüarea la loc vizibil a obiectivelor, titlul proiectului/activit ii tematice, coordonatorul proiectului/activit ii tematice, eventualii colaboratori, ac iunile ce se vor desf üura, a unor fotografii üi lucr ri reprezentative. Astfel de proiecte ar putea fi: „Poveütile noastre preferate”, „Alimentele-izvor de s n tate”, „ Ecopictura” etc. 3 Amenajarea unor expozi ii se realizeaz în urma desf üur rii anumitor activit i, cu grij s prezinte tuturor p rin ilor toate lucr rile realizate de copiii lor. V suger m expozi ii de genul: „Prima mea c rticic !”, „La mul i ani, copil rie! ”.

z

Alegerea unei „zi a p rin ilor”, când aceütia sunt pentru câteva ore, copii. Se duc în centrele de activit i üi aleg împreun cu copiii activit ile unde vor lucra în ziua respectiv . Astfel, modeleaz , construiesc, deseneaz , realizeaz colaje s.a. La sfârüit povestesc cum au lucrat împreun cu copiii üi ce impresii au. Emo iile üi pl cerea cu care se discut sunt impresionante. Copiii se simt mândri üi ferici i c demonstreaz p rin ilor lor cum se joac üi cum lucreaz ei în gr dini . P rin ii se familiarizeaz üi cu acele juc rii care dezvolt creativitatea üi antreneaz capacit ile fundamentale vârstei. Totul se poate termina cu o comunicare extrem de eficient între gr dini üi familiile copiilor. În urma acestei ac iuni p rin ii pot contribui dup posibilit i, cu obiecte care nu le mai sunt de folos (pentru crearea unui mediu ambiant specific locuin ei) üi cu dona ii de juc rii de la copiii lor mai mari. Se sugereaz alte modalit i creative pentru facilitarea comunic rii: „Un mic dejun duminica”, organizat pentru familii la gr dini . Convorbirile cu p rin ii desf üurate la ora venirii üi cea a plec rii de la gr dini Programul înc rcat al p rin ilor cât üi un orar de lucru prelungit au drept consecin lipsa de timp liber a familiei. De aceea, ocaziile informale de dialog, dintre educatoare üi familie au o mare importan . Educatoarea poate dialoga (comunica) cu familia diminea a, când copilul, este l sat la

z

117

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
gr dini , üi dup amiaza, când copilul este luat üi dus acas . Acestea sunt momentele când educatoarea poate comunica familiei am nunte despre activit ile zilei, despre progresele copilului, amintind de asemenea diferite aspecte legate de întruniri ulterioare cu familia sau de programul s pt mânal. Totuüi, aceste momente nu sunt propice pentru discutarea neliniütelor educatoarei sau problemelor cu care copilul se confrunt în perioada respectiv , acesta fiind de fa . Pentru un astfel de scop este bine s se stabileasc o întrevedere special . Pentru a asigura un timp special acestor dialoguri familiare cu familiile este nevoie ca orarul s lii de clasa s fie flexibil.

z Promovarea incluziunii sociale în parteneriatul cu familiile copiilor
Se zice c , uneori, zânele fur copiii oamenilor üi las , în locul copilului furat, un alt copil, de zân . Acesta este, de obicei, foarte frumos, dar dezvolt un comportament diferit de cel al majorit ii oamenilor… Principiul fundamental al educa iei incluzive – înv mânt pentru to i, împreun cu to i – constituie un deziderat, dar üi o realitate care câütig adep i üi se materializeaz în experien e üi bune practici de integrare/incluziune. Integrarea/incluziunea sunt sus inute de existenta unui cadru legislativ flexibil üi realist, de interesul üi disponibilitatea cadrelor didactice, de acceptul üi sus inerea p rin ilor copiilor integra i, de implicarea întregii societ i civile, precum üi de nivelul de rela ii care se formeaz üi se dezvolt la nivelul clasei integratoare, bazat pe empatie, toleran üi respect fa de to i copiii. „Educa ia incluziv presupune un proces permanent de îmbun t ire a institu iei ücolare, având ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a sus ine participarea la procesul de înv mânt a tuturor elevilor din cadrul unei comunit i” (MEN & UNICEF, 1999). Integrarea copiilor cu cerin e speciale în programul gr dini ei este facilitat de realizarea parteneriatului între p rin i üi gr dini . P rin ii pot fi parteneri la educa ie pentru c ei de in mai multe informa ii despre copiii lor. În mod special, rela ia gr dini ei cu p rin ii copiilor cu CES este nu numai benefic , ci üi necesar , ea furnizând informa ii privind specificul dizabilit ii copilului, precum üi informa ii privind tot ceea ce pân în momentul includerii în înv mântul de mas a copilului a constituit contextul de dezvoltare a acestuia (incluzând necesit i de ordin fizic üi/sau psihic, cutume, factori motiva ionali etc). Beneficiarii acestui tip de parteneriat sunt p rin ii üi copiii. Serviciile de educa ie timpurie se adreseaz tuturor p rin ilor. Practicile incluzive vizeaz întâmpinarea nevoilor specifice unor anumite categorii de p rin i: • p rin i cu origine socio-economic defavorizat ; • p rin i afla i în situa ii critice ce influen eaz exercitarea responsabilit ilor lor parentale üi prezint risc crescut pentru creüterea üi dezvoltarea copiilor: divor a i, bolnavi cronici, p rin i vitregi, üomeri afla i în pragul s r ciei; p rin i s raci, p rin i adoptivi, p rin i singuri/familii monoparentale; • p rin ii copiilor cu cerin e educative speciale (deficien e, handicapuri, tulbur ri üi dificult i specifice, copiii cu performan e superioare üi supradota i etc);

118

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
• p rin ii copiilor care întâmpin dificult i de adaptare ücolar respectiv: - dificult i üi tulbur ri de înv are, aten ie, maturizare etc; - tulbur ri de comportament; - eüec ücolar. p rin ii în situa ii normale, dar care: - temporar au nevoie de sprijin; - resimt nevoia unei inform ri periodice; - au nevoie de perfec ionarea practicilor üi schimbarea percep iilor despre educa ie în general üi despre copilul lor în special.

Munca în parteneriat este üi în avantajul copilului üi în interesul acestuia: • permite o organizare mai bun a întregului demers educativ-recuperator; • colaborarea üi comunicarea permanent între partenerii adul i constituie un model de comportament üi pentru copii; • din punct de vedere afectiv, copiii cap t încredere în ei, îüi dezvolt autonomia, le apar sentimente de bucurie üi satisfac ie, simt interesul, afec iunea, aprecierile adul ilor cu privire la activitatea lor pentru p rin i, pentru cadrele didactice, pentru comunitate. Este clar faptul c pentru a realiza un parteneriat la nivelul interven iilor timpurii asupra copiilor trebuie s p rin ilor üi c deciziile trebuie preg tite cu grij üi împreun . fie suficiente informa ii la îndemâna

Avantajele promov rii incluziunii sociale în parteneriatul cu familiile copiilor: • pentru p rin i: - devin mult mai implica i în educa ia copiilor lor; - stabilesc prietenii üi rela ii de ajutor cu ceilal i p rin i. • pentru cadrele didactice: - descoper noi tehnici de înv are pentru a veni în ajutorul copiilor care întâmpin dificult i. • pentru comunitate: - copiii devin participan i ai comunit ii üi contribuie la bunul mers al acesteia; - ajut la dezvoltarea solidarit ii üi toleran ei comunit ii; - avantaje financiare pe termen lung deoarece educarea copiilor în clase integrate cost mai pu in decât în ücoli speciale; - previne üi reduce problemele sociale ale comunit ii üi societ ii. V suger m urm toarele proiecte ce s-ar putea derula: „ S -i cunoaütem pe ceilal i üi s înv S fim uni i ca o familie” . m împreun ” , „ To i copiii trebuie s vin la gr dini ” , „

119

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

z Triada gr dini

–familie–comunitate

La nivelul înv mântului preücolar se înregistreaz câteva dificult i: resurse financiare alocate mult prea mici pentru nevoile existente, slaba diversificare a dot rilor, deficien e în plan administrativ ce se vor schimba o dat cu schimbarea sistemului de alocare a fondurilor. Aceste dificult i pun în evident nevoia de sprijin din partea comunit ii, dar üi din partea educatoarelor o üi mai mare implicare, care s stabileasc pun i de colaborare cu diferi i actori din comunitate. M refer la implicarea lor în derularea unor parteneriate care s conduc la îmbun t irea condi iilor de desf üurare a procesului educa ional üi la creüterea calit ii acestuia. Fiecare institu ie din comunitatea apropiat copilului poate influen a formarea üi instruirea acestuia prin modalit i indirecte, dar üi prin modalit i directe: sprijin, colaborare, cooperare. În fapt este o responsabilitate pe care o au diferitele institu ii de a contribui la efortul educativ üi de a sprijini gr dini a. Pentru educatoare este foarte important s identifice acei p rin i sau factori de comunitate care pot sprijini, s -i antreneze în acest domeniu, s valorifice üi s fac cunoscut contribu ia lor. Popularizarea sponsorilor se face la loc vizibil prin nominalizare, fotografii sau prin cuvinte de mul umire cum ar fi: „mul umim sponsorilor noütri ” , „mul umim pentru…” .

z

Parteneriate cu p rin ii Parteneriatele cu familia coopteaz p rin ii ca parteneri în procesul educativ, îi informeaz despre valorile promovate în aceste institu ii specializate în educa ia celor mici, formându-i ca beneficiari direc i ai achizi iilor de ordin educa ional ale propriilor copii. Exemple de parteneriate: „ Eu sunt unic” , „ Eu üi ceilal i” , „ P rin i üi copii” . Pentru realizarea parteneriatului cu p rin ii este esen ial ca: - p rin ii s fie privi i ca participan i activi care pot aduce o contribu ie real üi valoroas la educarea copiilor lor; - p rin ii s fie parte la adoptarea deciziilor privitoare la copiii lor; - s se recunoasc üi s se aprecieze informa iile date de p rin i referitoare la copiii lor; - s se valorifice aceste informa ii üi s se utilizeze în completarea informa iilor profesionale; - responsabilitatea s fie împ r it între p rin i üi educator. Parteneriate cu comunitatea Copilul vine în contact cu persoane diferite, creüte üi se dezvolt într-un mediu comunitar variat, necunoscut pentru el. Specificul cultural, valorile promovate de acest mediu trebuie avute în vedere. De aceea este nevoie ca membrii comunit ii s fie antrena i în luarea unor decizii, direc ionarea unor activit i, remedierea unor aspecte negative. Cu sprijinul acestora educatoarea îüi poate manifesta disponibilitatea de colaborare în cele mai diverse domenii.

z

120

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
¨ Colaborarea cu prim ria Aceasta institu ie se poate implica în activit i didactice üi de distrac ie pentru copii cum ar fi: - înotul sau gimnastica; - între inerea üi repara ia localurilor de înv mânt; - dotarea unit ilor de înv mânt cu mobilier üi alte materiale necesare, echipament informatic. - finan area unor ac iuni colective: concursuri cu prilejul zilei de 1 Iunie, cu ocazia s rb torilor de iarn . Exemple de ac iuni comune cu prim ria: „La mul i ani, copil rie!”, „Ur ri de Anul Nou” , „Datini üi obiceiuri la români” , „Artiüti în devenire” . În urma acestor ac iuni copiii pot fi r spl ti i cu dulciuri, juc rii, carti, diplome üi altele. ¨ Colaborarea cu ücoala Parteneriat gr dini –ücoal În cadrul ac iunii de reformare a sistemului de înv mânt üi reaüezare a lui pe baze moderne, se subliniaz tot mai intens ideea parteneriatelor educa ionale, ce creeaz oportunit i de cooperare, consultare, comunicare, conlucrare în vederea atingerii unui scop comun. În urma consult rilor reciproce, a nevoilor resim ite de ambii parteneri s-a stabilit un acord între unit ile de înv mânt implicate. Acest parteneriat se naüte dintr-o serie de neajunsuri întâmpinate cum ar fi: rela ia sporadic dintre ücoal üi gr dini , necunoaüterea suficient a prevederilor celor dou institu ii, neconcordan a de cerin e, dezorientarea p rin ilor în ce priveüte cerin ele scolii, nehot rârea lor cu privire la înscrierea copiilor la ücoal . Parteneriatul între cele dou institu ii de înv mânt, urm reüte g sirea celor mai eficiente c i pentru a asigura adaptarea copiilor cu vârste între 3-6/7 ani la noua etapa din via a lor, ücoala, dup cum vizeaz üi îmbun t irea preg tirii profesionale a cadrelor didactice prin activit i organizate în ücoal üi gr dini , valorificând cunoütin ele, experien a cadrelor üi baza materiala a unit ilor implicate. V suger m realizarea parteneriatului: „Paüi spre succesul ücolar” . ¨ Colaborarea cu biserica face ca aceasta s promoveze valorile moral-religioase care sunt un punct de reper important în educa ia moral üi comunitar a copilului. Exemple: „În Tine cred”, „Doamne, vino mai aproape” ü.a. ¨ Colaborarea cu poli ia Ajut în educa ia preventiv üi cultivarea comportamentelor prosociale. Exemple: „ Înv m s circul m corect”, „La drum mici pietoni!” ü.a. ¨ Colaborarea cu institu ii sanitare, care constituie un partener necesar în creüterea üi dezvoltarea tuturor membrilor comunit ii üi la care familia face cel mai des apel. Exemple: „Copii frumoüi üi s n toüi” , „Fructe üi legume de vitamine pline” ü.a.

121

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
¨ Colaborarea cu asocia iile nonguvernamentale, ca form de participare la via a societ ii üi de promovare a voluntariatului üi a activit ii în favoarea rezolv rii problemelor sociale. ¨ Colaborarea cu parteneri priva i care pot sprijini material unit ile de înv mânt üi anumi i copii (ajutoare). Trebuie încurajate ac iunile de voluntariat, inându-se seama de coresponden a dintre competen ele personale üi activit ile prestate; orice contribu ie va fi negociat üi contractualizat prin precizarea rolului, a limitelor de competen , precum üi a obliga iilor celor dou p r i. ¨ Colaborarea cu mass-media ca sprijin al programelor educative, promovare a ideilor noi, inova iilor üi reformei, dar üi a unor percep ii, imagini üi idei în sensul valorilor educa iei. ¨ Oferta educa ional a gr dini ei unde se cuprind date de baz privind programul educativ üi administrativ, obiectivele generale üi particulare urm rite, personalul didactic üi nedidactic, fotografii cu aspecte de la activit ile din gr dini , inclusiv cu cele la care iau parte üi p rin ii sau reprezentan i ai comunit ii, dac exist sponsori, fotografii cu întreprinderile economice care au sprijinit material gr dini a. ûi alte elemente care s particularizeze unitatea respectiv . Dac este vorba de realizarea unui album acesta poate purta numele gr dini ei üi poate prezenta un simbol/emblem care s reprezinte gr dini a. În acelaüi sens, fiecare grup poate ad uga în album anumite informa ii. ¨ Colaborarea cu cabinetele de asisten psihopedagogic Consilierea are la baz unitatea triadic familie-gr dini -copil, urm rind o educa ie eficient üi o dezvoltare optim a personalit ii copilului prin armonizarea celor trei termeni ai rela iei triadice. În procesul de consiliere se încearc provocarea unei schimb ri voluntare în atitudinile üi comportamentul celui consiliat. Strategiile utilizate în acest sens depind atât de scopurile clientului, cât üi de orientarea teoretic a consilierului. Scopul fundamental al consilierii ücolare este sprijinirea clientului (copil, p rinte, cadru didactic) pentru ca acesta s fie capabil s se ajute singur, s se în eleag atât pe sine însuüi, cât üi realitatea înconjur toare. Principalele componente ale acestei forme de sprijin reprezint : 1. Consilierea educativ a familiei sau consilierea familial care se refer la un set de ac iuni preventive üi directe de sprijinire a membrilor familiei în îndeplinirea rolului acestora în creüterea, îngrijirea üi educarea adecvat a copiilor lor. 2. Educa ia familiei üi educa ia p rin ilor se adreseaz în principal p rin ilor üi prevede înt rirea rolurilor acestora în ac iuni în favoarea educa iei üi p str rii coeziunii familiei; are üi un caracter preventiv, fiind constituit din elemente de educa ie aplicate individului înc din copil rie în vederea devenirii unui bun partener de cuplu üi bun p rinte. Ea se deosebeüte de consilierea cuplului, care se refer la p strarea rela iilor maritale üi rezolvarea diferitelor situa ii de criz între p rin i.

122

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Consilierea familiei üi consilierea parental se adreseaz familiilor cu copii. Preocup rile vizeaz constituirea unor deprinderi, atitudini, capacit i üi competen e parentale üi familiale. Sunt ac iuni proiectate profesional, realizate de specialiüti (consilieri psihopedagogi, consilieri educa ionali, sau psihopedagogi educa ionali) care îüi propun s sprijine familia. Construirea unui parteneriat educativ în comunitatea în care creüte, se dezvolt üi este educat copilul constituie o cerin a educa iei de azi. Se recunoaüte faptul c deciziile, ac iunile üi rezultatele educa iei nu mai pot fi realizate decât în comunitatea de op iune dintre mediile responsabile: familie-gr dini -comunitate. Din experien se trage concluzia urm toare: colaborarea familie-gr dini -comunitate este benefic üi cu rezultate deosebite atât pentru implicarea p rin ilor dar üi pentru membrii comunit ii care îüi dau silin a s se integreze în atmosfera gr dini ei üi s se împrieteneasc cu copiii. Beneficiarii parteneriatelor educa ionale: - copiii; - p rin ii; - cadrele didactice üi profesioniütii în domeniul ocrotirii üi educ rii copiilor.

123

Ghid de bune practici pentru educa ia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

Bibliografie:
1. Bunescu, G. , Alecu, G. , Badea, D. , Educa ia p rin ilor, Strategii üi programe, E.D.P., Bucureüti, 1997 2. Gongea, E. , Breban, S. , Ruiu, G. , Activit i bazate pe inteligen e multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002 3. Ionescu, M. , Ciucureanu, M. , Preda, V. , Centrele de resurse pentru p rin i din înv mântul preücolar, Editura Mark Link, Bucureüti, 2004 4. Kirten A. Hansen, Roxane K. Kaufmann, Kate Burke Walsh, Crearea claselor orientate dup necesit ile copilului 5. Vr ümaü, E. , Consilierea üi educa ia p rin ilor, Editura Aramis, Bucureüti, 2002 *** Cum s devenim p rin i mai buni, Editura Lumen, 2002, traducere üi adaptare: Lumini a Costache, Livia Trif, Brenda Padina üi Cezar Iliescu-Halt 6. Neam u, Cristina, Ghergu , Alois, Psihopedagogie special , Polirom, Iaüi, 2000. 7. Preda, Viorica, Educa ia pentru ütiin în gr dini a, Editura Compania, Bucureüti, 2000, pag.6. 8. Rogers, Cosby S., Sawyers, Janet K, Play in the Lives of Children, N.A.E.Y.E.C, Washington D.C., 1988.

124

NOTE

_______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________

125

NOTE

_______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 126

NOTE

_______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________

127

NOTE

_______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________ 128

ghid

bune pra de

ct i
ci