682

Rezidentiat 2004
Tema nr. 34 Chisturile de maxilar
BIBLIOGRAFIE:

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1334001. Chistul dentiger al molarului 3 mandibular evoluiaza A. in condilul mandibular B. in ramul ascendent mandibular si unghi C. in apofiza coronoida D. in procesul alveolar E. Nici un raspuns
(pag. 716)

S1334002. Chistul radicular are initial forma: A. Piriforma B. Sferica C. Neregulata D. Bilobat E. Policiclic
(pag. 722)

S1334003. Chistul rezidual are frecventa de: A. 1-5% B. 3-13% C. 22% D. 26% E. 50%
(pag. 723)

S1334004. Membrana chistului dentiger se insera pe: A. Apexul dintelui inclus B. Suprafata radiculara a dintelui inclus C. La coletul dintelui inclus D. Pe osul adiacent E. Pe fibromucoasa gingivala
(pag. 717)

S1434005. Chistul nazo-palatin se localizeaza: A. in jurul coroanei unui canin superior inclus B. lateral de radacina unui dinte vital, din resturi epiteliale parodontale C. in locul unui dinte care nu a reusit sa se dezvolte D. intre radacinile incisivilor centrali superiori E. intre incisivii laterali si caninii superiori
(pag. 719)

S1434006. Chistul rezidual ia nastere din: A. chist radicular restant, dupa extractia dintelui

682

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

683

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

sacul folicular al unui dinte ramas in incluzie lama adamantina a unui dinte supranumerar resturi epiteliale ale proceselor embrionare maxilare degenerescenta chistica a resturilor epiteliale parodontale
(pag. 723)

S1434007. Etiopatogenic, chisturile radiculare sunt urmarea: A. unei infectii pulpare cronice extinse in tesutul periapical B. unei pungi parodontale cu evolutie spre apexul radicular C. unui chist folicular care inglobeaza si radacina dintelui D. degenerescenţei chistice a resturilor epiteliale din parodonţiu E. extinderii unui chist rezidual din vecinatate
(pag. 722)

S1434008. Examenul radiografic al chistului radicular arata: A. imagine de radiotransparenta net delimitata in dreptul radacinii unuia sau mai multor dinti B. imagine de radioopacitate net delimitata in dreptul radacinii unuia sau mai multor dinti C. imagine de radiotransparenta in forma de"inima"cu varful situat intre cei doi incisivi centrali superiori D. imagine de radiotransparenţa neregulata cu insule calcificare de os E. imagine de radiotransparenta net circumscrisa multiloculara
(pag. 724)

S1434009. Prin cura radicala a chistului de maxilar se realizeaza: A. evacuarea continutului chistic prin punctie B. suprimarea unui perete al chistului pentru a-l transforma intr-o cavitate anexa orala C. distrugerea membranei chistice prin introducerea de solutii antiseptice D. extirparea chirurgicala a membranei chistice E. extractia dintilor adiacenti
(pag. 727)

S1534010. Aparitia chisturilor de maxilar se datoreaza: A. existentei epiteliilor in spongioasa osoasa; B. prezentei dintilor; C. consistentei osoase; D. vascularizaţiei bogate; E. drenajului limfatic incrucisat.
(pag. 713)

S1534011. Care este cea mai frecventa categorie de chisturi maxilare: A. rezidual; B. folicular; C. radicular; D. nazoalveolar; E. globulomaxilar.
(pag. 721)

S1534012. Care este complicatia cea mai frecventa a chisturilor maxilare: A. fractura"in os patologic"; B. infectarea ; C. degenerarea maligna; D. fistulizarea; E. recidiva.

683

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

684

Rezidentiat 2004
(pag. 725)

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S1534013. Cristalele de colesterina din lichidul unui chist maxilar se datoreaza: A. degenerarii grase a elementelor mezenchimale; B. suprainfectarii chistului; C. presiunii coloidosmotice; D. fistulizarii spontane; E. dezvoltarii embrionare.
(pag. 722)

S1534014. Cum se mai denumeste chistul folicular: A. keratochist; B. dentiger; C. rezidual; D. globulomaxilar; E. de eruptie.
(pag. 714)

S1534015. Keratochistul odontogen se poate asocia cu unele sindroame generale ca: A. keratita opaciforma; B. nevomatoza bazocelulara; C. boala Behcet; D. sindromul Sjogreen; E. mononucleoza infectioasa.
(pag. 715)

S1634016. Chistul calcificat odontogen: A. apare mai frecvent pe partea anterioara a mandibulei B. histologic este delimitat de membrane bazale nediferentiate C. este o forma de chist foarte frecventa D. este situat intraosos E. celulele isi pastreaza conturul prezentand in interior o masa hialina.
(pag. 718)

S1634017. Chistul de eruptie: A. Este o varietate de chist odontogen localizat superficial in jurul coroanei unui dinte, cel mai adesea temporar in eruptie B. Este captusit cu un epiteliu cilindric ciliat C. Localizarea la un dinte permanent in curs de eruptie este exceptionala D. Mucoasa crestei alveolare care il acopera este ingrosata E. Chistul are o coloratie alba.
(pag. 717)

S1634018. Chistul dentiger: A. chistul dentiger al molarului 3 superior este cel mai frecvant B. se dezvolta mai frecvent la copii si la adolescenti C. chistul dentiger al caninului inferior este de dimensiuni mai reduse D. deformarile maxilarelor se produc destul de precoce E. provine din resturile Malassez
(pag. 716)

S1634019. Chistul nazolabial: A. este un chist extraosos care isi are originea in partea inferioara a canalului nazolacrimal

684

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

685

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

clinic, tumefierea intraosoasa accentueaza santul nazogenian evolueaza frecvent spre fundul de sant vestibular superior are o consistenta dura radiografia standard este in incidenta de film muscat.
(pag. 720)

S1634020. Chistul nazopalatin A. se dezvolta in portiunea mediana intre radacinile incisivilor centrali B. cresterea in dimensiuni este foarte rapida C. continutul chistului este un lichid seros D. evolueaza la nivelul emergentei canalului nazopalatin la nivelul papilei incisive E. sunt diagnosticate intre 20-40 ani
(pag. 719)

S1634021. Sindromul Gorlin consta in: A. chisturi primordiale multiple situate pe mai multe cadrane asociate cu nevomatoza bazocelulara, cu modificari vertebrale, nervoase, oculare si psihice B. keratochisturi asociate cu odontoame, leziuni gastrointestinale C. keratochisturi multiple asociate cu hipertrofia bilaterala a gl. salivare, xerostomie D. chisturi primordiale asociate cu pareza de facial, limba scrotala, edem labial intens E. chisturi primordiale asociate cu eruptii veziculo-buloase pluriorificiale.
(pag. 715)

S2134022. Caracteristic chisturilor de maxilar este: A. Semnul Valsalva B. Semnul Dupuytren C. Semnul Vincent d’Alger D. Semnul Heryng E. Semnul Virchow-Troisier
(pag. 724)

S2134023. Cea mai frecventă complicaţie a chisturilor maxilare este: A. Degenerescenţa malignă B. Deschiderea sinusului maxilar C. Furunculul nazal D. Infectarea chistului E. Sindromul Frey
(pag. 725)

S2134024. Este considerat chist extraosos: A. Chistul globulo-maxilar B. Chistul radicular C. Chistul folicular D. Keratochistul E. Chistul nazo-labial
(pag. 720)

S2134025. Imaginea radiologică caracteristică chisturilor mediane interincisive este: A. baloane de săpun B. “miez de pâine” C. “inimă” cu vârful între incisivii centrali D. “soare care răsare”

685

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

chistul rezidual (pag. se mai numeste si chist de eruptie D. chistul dentiger D. Chistul dentiger (folicular) B. 714) S2234027. 725) PROFIL STOMATOLOGIE . In etiopatogenia chistului radicular intervine: A. Urmatoarele caracteristici apartin chistului rezidual: A.INTREBARI . este de origine inflamatorie E. chist anevrismal (pag. Chistul globulo-maxilar D.ro . chist gingival al sugarului E. 716) S2234032. Keratochistul odontogen primordial (pag. 722) S2234029. Chistul periodontal lateral C. chistul radicular C. o infectie pulpara acuta extinsa in tesuturile periapicale C. Chistul gingival al sugarului E. 721-723) S2234028. Sunt considerate odontogene următoarele chisturi. 1990): A.rezidentiat2004. este un chist neodontogen (pag. cu excepţia (clasificarea OMF. Nodulul Bonn este cunoscut si sub denumirea de: A. Chistul dentiger: A. este situat la nivelul apexului unui dinte devital D. chistul periapical B. sesiunea 2004 www. este cel mai frecvent chist de maxilar B. 723) S2234030. 714) S2234031.PARTEA a IV a S2134026. o infectie pulpara cronica extinsa in tesuturile periapicale B. presiunea osmotica a lichidului interstitial E. este situat la nivelul apexului unui dinte vital B. se dezvolta dupa extractia dintelui din granulomul care nu a fost chiuretat (pag. se dezvolta in legatura cu dintii ramasi in incluzie in grosimea maxilarelor C. “os pătat” (pag. chist globulo-maxilar C. predispozitia individului D. este situat lateral de apexul unui dinte devital E. chist calcifiat odontogen B. chist de eruptie D. chistul lateral periodontal E. Chistul marginal posterior este: 686 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.686 Rezidentiat 2004 E. este situat lateral de apexul unui dinte vital C. In categoria chisturilor de origine inflamatorie nu intra: A. vascularizatia deficitara in zona periapicala (pag.

E. portiunea inferioara a canalului incisiv B. PROFIL STOMATOLOGIE . avulsia spontana a dintilor D.rezidentiat2004.ro . un chist radicular infectat (pag. 718) S2234033. D. un traumatism B. osteomielita (pag. portiunea superioara a canalului nazo-lacrimal (pag.PARTEA a IV a Un chist periodontal lateral pe fata distala a molarului mandibular 3 partial inclus chistul median palatin posterior de origine inflamatorie cel mai frecvent gasit la caninii maxilari o urgenta chirurgicala (pag. In cazul perforarii punctiforme a mucoasei sinusale in cursul efectuarii chistectomiei: A. albicios D. se practica marsupializarea (pag. se practica cura radicala sinusala B. B. o boala de sistem C. C.687 Rezidentiat 2004 A. citrin B. 720) S2234036. mobilitate dentara 687 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 725) S2234035. Chistul nazo-labial este localizat in: A. 730-731) S2234037. purulent E. ruperea peretelui chistic C. hemoragic C. se practica sutura atenta a plagii si se indica evitarea suflarii nasului D. se asigura drenaj decliv la nivelul meatului inferior E. Complicatiile chisturilor maxilare sunt urmatarele. o incluziune dentara E. portiunea inferioara a canalului nazo-lacrimal C. Simptomatologia lacunei esentiale a maxilarelor cuprinde: A. dreptul apexului incisivului central E. 724) S2234034. sesiunea 2004 www.INTREBARI . fractura spontana "in os patologic" a mandibulei E. In etiologia lacunei esentiale a maxilarelor se deceleaza: A.cu exceptia: A. dureri de tip nevralgiform C. tumefactii insotite de dureri si parestezii ale buzei inferioare B. se lasa deschis sinusul pentru a asigura drenajul C. degenerescenta maligna B. portiunea inferioara a canalului infraorbitar D. nu are continut (pag. eruptia dentara D. deformarea importanta a contururilor osoase D. Continutul chistic in cazul keratochisturilor este: A. 733) S2234038.

720) S2234041.cu exceptia: A. este foarte greu de diagnosticat D. Chistul dentiger: A. au evolutie foarte rapida E. apare extrem de rar E. 715-716) S2234040. Rolul esential in cresterea chistului il are: A. este de origine inflamatorie B. se dezvolta in jurul coroanei unui dinte inclus E.PARTEA a IV a S2234039.ro . Examenul radiografic al chistului nazo-palatin deceleaza: 688 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. continutul chistic E. provine din teaca Hertwig B. 716-717) S2234044. durerea apare devreme C. 722) S2234042. exista posibilitatea transformarii maligne D. recidiveaza in proportie de 20-40% D. prezinta o simptomatologie zgomotoasa (pag. Chistul nazo-labial si globulo-maxilar: A. 721-722) S2234045. in interiorul chistului se gaseste keratina C.INTREBARI . osteoclastele D. 733) PROFIL STOMATOLOGIE . apare numai la dintii temporari C. 715) S2234043. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la chistul radicular sunt false: A. au tendinta de crestere si liza osoasa B. sunt chisturi juxta-osoase C.688 Rezidentiat 2004 E. presiunea intrachistica C. pot fi confundate foarte usor (pag. este un chist de dezvoltare C. sunt de origine inflamatorie B. apare in zona in care un dinte nu a reusit sa se dezvolte (pag. Chistul primordial prezinta urmatoarele caracteristici: A. este cea mai frecventa categorie a chisturilor de maxilar B. cristalele de colesterina (pag. sesiunea 2004 www. sunt chisturi neodontogene D. partile moi prezinta semne celsiene (pag. initial are forma sferica (pag. se poate infecta E. este un chist de dezvoltare E. nu are tratament (pag. Urmatoarele caracteristici apartin keratochisturilor.rezidentiat2004. rezorbtia osoasa B. nu are tendinta de crestere si liza osoasa D.

D. 723) S2234051. Diagnosticul diferental al chistului nazo-labial se face cu: A. este situat la apexul unui dinte devital B. se foloseste numai la chisturile de dezvoltare 689 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Chistul rezidual: A. nici unul (pag.INTREBARI . chistul gingival al sugarului E. nu se vede radiologic E. 719) S2234046. 719) S2234049. este cel mai frecvent utilizata metoda de tratament B. B.689 Rezidentiat 2004 A.rezidentiat2004.PARTEA a IV a o zona de radioopacitate sub forma de "inima "intre radacinile incisivilor centrali o zona de radiotransparenta sub forma de "inima" intre radacinile incisivilor laterali nu se poate decela radiografic o zona de radiotransparenta sub forma de "inima" intre radacinile incisivilor centrali o radiotransparenta fara contur net (pag. se formeaza doar in raport cu dinti devitali D. Care din urmatoarele chisturi sunt inflamatorii: A.ro . mici zone radioopace intr-o cavitate radiotransparenta C. E. C. keratoacantomul D. nici unul din cele de mai sus (pag. este cel mai frecvent dintre toate chisturile de maxilar B. Metoda rinologica de tratament a chisturilor de maxilar: A. ia nastere din chistul radicular care isi continua evolutia dupa extractia dintelui E. este un pseudochist (pag. apare numai pe dintii temporari D. cancerul de mezostructura B. este metoda de electie in chisturi mici D. PROFIL STOMATOLOGIE . sesiunea 2004 www. mucocelul C. dispare odata cu aparitia dintelui pe arcada C. 718) S2234047. Imaginea radiologica a chistului calcifiat odontogen este: A. este un chist de dezvoltare C. chistul folicular D. identica cu a ameloblastomului D. degenereaza malign in lipsa tratamentului E. consta in marsupializarea cavitatii ramase dupa extirparea chistului din sinusul maxilar sau din fosa nazala C. 720) S2234050. o zona radiotransparenta fara margini precise B. Chistul periodontal lateral de dezvoltare: A. chistul sebaceu E. chistul nazo-palatin C. apare preponderent la barbati (pag. 714) S2234048. o zona radioopaca (pag. chistul calcifiat odontogen B.

0-5 E. Pe osul adiacent E. 716) S2334054. in ramul orizontal (pag. 5-0 B. Neregulată D. 3-13% C. În condilul mandibular B. Cu resorbţii sau deplasări ale rădăcinilor dentare cu care vine în contact E. Apexul dintelui inclus B.690 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . Chistul rezidual are frecvenţa de: A. Cu contur neregulat C.INTREBARI . 3-5 (pag. În procesul alveolar E. Cheratochisturile dau imagini radiografice radiotransparente: A.ro . Bilobat E. 22% D. Suprafaţa radiculară a dintelui inclus C. Chistul dentiger al molarului 3 mandibular evoluează A. În formă de pară D. 716) S2334053. 50% (pag. 6-1 D. 715) S2334058. Pe fibromucoasa gingivală (pag. Piriformă B. sesiunea 2004 www. Chistul radicular are iniţial forma: A. Membrana chistului dentiger se inseră pe: A.PARTEA a IV a E. Afectarea mandibulă-maxilar a keratochistului odontogen este într-un raport de: A. Unice sau multiple zone de radiotransparenţă B. Policiclic (pag. În apofiza coronoidă D. 717) S2334055. are dezavantajul ca restaurarea morfofunctionala a sinusului este mai rapida (pag. 723) S2334057. Sferică C.rezidentiat2004. Chistul calcificat odontogen este o formă de chist odontogen: 690 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. În ramul ascendent mandibular şi unghi C. 26% E. 1-6 C. La coletul dintelui inclus D. Conţinând cantităţi variabile de material opac (pag. 732) S2334052. 1-5% B. 722) S2334056.

313) S2834062. rară frecventă foarte frecventă foarte rară medie ca frecvenţă (pag. Celulele epiteliale din peretii canalelor incisive E. deformarea peretelui infero-extern al fosei nazale D. Examenul radilogic caracteristic in chistul nazo-palatin este: A.sau termopolimerizabile C. zonă radioopacă între incisivul lateral şi canin E. cu varful in jos. (pag. B. Tesutul remanent de la nivelul canalului nazo-lacrimal (pag. Tratamentul de electie in cazul chistului calcificat odontogen consta in: A. sesiunea 2004 www. Imobilizarea permanentă prin mijloace mobilizabile se realizează prin: A. Marsupializare B. punţi stabilizatoare D.PARTEA a IV a S2534059.INTREBARI . fara sa fie in contact cu un dinte inclus sau erupt B. coroane acrilice reunite între ele C. atelă acrilică şi ligatură de sârm ă. ligaturi metalice din sârmă de viplă.intre incisivii centrali D. Excizie C. E. 719) S2634060. (pag.691 Rezidentiat 2004 A. 716) S2834063. gutiere din răşini acrilice auto. Mici zone radioopace intr-o cavitate radiotransparenta C. Zone de transparenta cu contur bine delimitat. Rezectie segmentara (pag. două chisturi radiculare pe ambii incisivi centrali B. cu convexitate mediana 691 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Degenerarea chistica a resturilor epiteliale din parodontiu D. (pag. Imobilizarea temporară a dinţilor parodontotici se realizează prin: A. 718) PROFIL STOMATOLOGIE . C.ro . atela Steiger D. 718) S2834064. Organul adamantin din jurul unei coroane dentare C. aur B. chist dentiger al unui meziodens C. Enucleiere D. D. coroane metalice totale sau parţiale reunite E. Lama dentara a unui dinte normal B. ligaturi metalice din sârmă B.rezidentiat2004. radiotransparenţa în formă de *inimă* cu vărful în jos. Examenul radiografic al chistului nazo-palatin evidenţiază: A. 296) S2634061. coroane semifizionomice sau de substituţie reunite. Chistul folicular dentiger provine din: A. Deformare a peretelui infero-extern al fosei nazale. Incizie E. placa palatină Hawley E. Zona de radiotransparenta in forma de inima. cupru.

INTREBARI . poate fi confundat cu o tumora maligna (pag. 721) S1234069. Chistul de eruptie este caracterizat prin: A. se face diagnosticul diferential cu un chist dentiger al unui meziodens 692 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. aspectul radiografic este caracteristic. iritatie sau infectie cronica a unui canal dentinar aberant sau a unei cai false. este foarte dureros spontan D. este un chist inflamator C. resturile epiteliale ale lui Malassez. pe calea canalului mandibular E. 720) S1234070. 722) INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1234066.PARTEA a IV a E. printr-o plaga postextractionala C. 725) S1234067. pe cale retrograda. E. cresterea in dimensiuni este extrem de rapida. este un chist odontogen de dezvoltare D. exteriorizarea se produce oral E. sesiunea 2004 www.ro . o radiotransparenta in forma de inima cu varful in jos E. Chistul nazo-palatin: A. prin crestere poate obstrua fosa nazala (pag. are coloratie galben citrina. D. Chistul globulo-maxilar nu prezinta urmatoarele caracteristici: A. este de origine inflamatorie B. 718) S1234068. C. este un chist extraosos B. vizibila prin mucoasa crestei alveolare care il acopera C. granulom periapical care nu a fost chiuretat sau a unui chist radicular. se face diagnostic diferential cu abcesele vestibulare D. celulele epiteliale ale periodontului. Caile de infectare a chisturilor pot fi: A. pe cale hematogena (pag. Zona radiotransparenta intre radacinile incisivului lateral si canin (pag. se dezvolta intre incisivii laterali si caninii superiori D. fiind diagnosticate intre luna a 3-a si a 7-a de viata C. Chistul rezidual se dezvolta din: A. se dezvolta in portiunea laterala a radacinilor incisivilor centrali B. modificarea chistica a organului smaltului. 719) S2934065. diagnosticul diferential se face cu chistul radicular (pag.de la o infectie sinusala D.rezidentiat2004. prezinta risc crescut de transformare maligna E. de la focarul de gangrena dentara B. este usor sensibil la presiune E. este un chist neodontogen de dezvoltare C. localizare frecventa in jurul unui dinte permanent in curs de eruptie B. B. (pag. Chistul nazolabial are urmatoarele caracteristici: A.692 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE .

Lacuna esentiala a maxilarelor este: A. osteomielita maxilarului E. 723) S1234072. sesiunea 2004 www. perioada de dezvoltare rapida extraosoasa mai frecvent. 723) S1234073. in chisturile din unghiul mandibulei E. in chisturile mici. recidivarea chistului (pag. Diagnosticul diferential al chistului globulo-maxilar se face cu: A. degenerescenta maligna B. cancer de infrastructura D. diverticuli sinusali C. avulsia spontana a dintilor D.rezidentiat2004. perioda de interiorizare E. perioada de crestere rapida B. fractura spontana"in os patologic"a mandibulei E. poliartrita reumatoida E. modificari vertebrale (pag. Chisturile de maxilar evolueaza in doua perioade succesive. 726) S1234077. modificari oculare C. chist hemoragic cu extravazare 693 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. osteomielita (pag. cand peretele chistului este singura bariera intre cavitatea chistica si mucoasa fosei nazale B.INTREBARI .pentru a evita interventiile traumatizante D. perioada de germinare rapida in viata intrauterina B. Chisturile de maxilar evolueaza in doua etape. in chisturile supurate.si anume: A.cand colectia este in tensiune C. ruperea peretelui chistic C. 725) S1234074. Complicatiile chisturilor maxilare sunt: A. ameloblastom (pag. 715) S1234076. chisturile primordiale se asociaza cu: A. perioada de exteriorizare (pag. 721) S1234075. perioada de latenta D.693 Rezidentiat 2004 (pag. displazii de smalt si dentina D. cand starea generala a pacientului nu permite cura radicala (pag. Indicatiile marsupializarii chisturilor sunt: A.ro . mai rar intraosoasa C. suprainfectarea chistului C. In cadrul sindromului Gorlin. 719-720) PROFIL STOMATOLOGIE .PARTEA a IV a S1234071. tumora cu mieloplaxe B. perioada de dezvoltare lenta intraosoasa mai frecvent. perioada de exteriorizare E. acestea fiind: A. mai rar extraosoasa D. nevomatoza bazocelulara B.

694 Rezidentiat 2004 B. Chistul colateral inflamator C. Perforarea sau sectionarea unui pachet vascular important C. Lax 694 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. D. Chistul anevrismal (pag. Chisturi osoase anevrismale E. Chisturile odontogene de origine inflamatorie sunt: A. Printre caracteristicile chistului de eruptie se enumera: A. Chisturi osoase idiopatice (pag. continutul chistic este citrin. 732) PROFIL STOMATOLOGIE . Subtire D. 724) S1334083. Peretele chistului radicular este alcatuit din tesut conjunctiv reprezentat la exterior printr-un plan de tesut: A. este usor sensibil la presiune (pag. 714) S1334082. Lezarea trunchiurilor nervoase D.PARTEA a IV a S1234078. 714) S1334081. Carcinomul adenoid chistic (pag. chist osos solitary chist fisural chist marginal posterior chist extraosos (pag. Chisturi odontogene de origine inflamatorie B. Chisturi odontogene de dezvoltare C. Dens B. Sectionarea nervului facial B. Fibros C. Condromul C. are coloratie albastruie C.usor hemoragic E. Accidentele intraoperatorii in tratamentul chisturilor maxilare sunt: A. recidiveaza frecvent D. C. sesiunea 2004 www. Diagnosticul diferential clinic al chistului de maxilar se face cu: A. Chistul dermoid D. Sectionarea canalului Stenon (pag. Fracturarea mandibulei E. risc crescut de transformare maligna B. Chisturi epiteliale neodontogene D. E. Chistul radicular B. 718) S1334079. Tumora cu mieloplaxe E. Chistul globulo-maxilar E. 730) S1334080. Chistul rezidual D.INTREBARI . Chisturile epiteliale pot fi: A.rezidentiat2004.ro . Displazia fibroasa B.

733) S1434086. la palpare se constata: A. fractura spontana"in os patologic" C.ro . 722) PROFIL STOMATOLOGIE . Tratamentul lacunei esentiale a maxilarului este. Dureroasa E. Marsupializarea (pag. lichid purulent (pag. Perioada de latenta in evolutia chisturilor de maxilar este: A. in perioada de latenta a unui chist radicular. Incizie. degenerescenta maligna (pag.695 Rezidentiat 2004 E. 725) S1434087. Chisturile de maxilar se pot complica in evolutia lor cu: A. bombare osoasa cu senzatia de"minge de celuloid" C. ca"apa de stanca" C. indelungata C. A. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu: A. lipomul D. Chiuretarea si avivarea peretilor ososi D. Trepanarea lacunei coroanei C. zona de fluctuenta delimitata de o margine osoasa dura D. 723) S1434088. Continutul chistului radicular poate fi: A. 724) S1334085. infiltrarea si aderenţa parţilor moi invecinate E. in perioada de exteriorizare a unui chist maxilar. cresterea in volum si consistenta a ganglionilor regionali (pag. examenul clinic 695 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.INTREBARI . Cu infiltratie cronica limfoplasmocitara (pag. tumora cu mieloplaxe B.rezidentiat2004. deformarea tablei osoase vestibulare B. insotita de congestia partilor moi (pag. sinuzita maxilara D. 724) S1434089. chistul sebaceu C. drenaj B. sesiunea 2004 www. in zona lui de evolutie. Rapida B. carcinomul maxilarului (pag. Plombarea cavitaţii cu grefe osoase E. Asimptomatica D. hemoragie prin erodarea vaselor sanguine E. 724) S1434090. lichid clar. lichid de aspect laptos D. lichid socolatiu E. osteomielita maxilarului B.PARTEA a IV a S1334084. condromul maxilarului E. lichid sero-citrin B.

Ce tipuri de incizie se folosesc in cazul curei radicale a unui chist de maxilar (Partsch II): A. poate da hipoestezia 1/3 anterioare a fibromucoasei palatine. 725) S1534095. B. D. C. are aspect radiografic de"inima". abcesul vestibular. intotdeauna este centrat pe dinti vitali. infectarea.INTREBARI . B.rezidentiat2004. E. E. B. C. incizia Partsch. pastos. (pag. sterge santul nazogenian. E.PARTEA a IV a prezenta unui dinte cu necroza sau gangrena pulpara absenta dintelui de pe arcada persistenta unui dinte temporar dureri cu caracter de parodontita apicala deformarea reliefului osos (pag. sesiunea 2004 www. incizia"in trapez". B. incizia"in romb". degenerare maligna. este chist intraosos. abcesul palatin. 696 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. C. 728) S1534096. sterge sanţul labiomentonier. C. Ce complicatii pot apare in evolutia chisturilor de maxilar: A. B. inclina convergent incisivii centrali superiori. B. osteoradionecroza. incizia verticala. fractura"in os patologic". (pag. C. (pag. incizia Pichler. purulent. B. este chist extraosos. E. D. C. 723) S1534092. 719) S1534094. (pag. 724) S1534091. Diagnosticul diferential al chistului nazoalveolar se face cu: A. (pag. D. Ce aspect poate avea lichidul unui chist radicular: A. laptos. socolatiu.ro . se poate suprainfecta. cicatrizare. D. Ce caracterizeaza chistul nazopalatin: A. este chist odontogen. E. E. D. PROFIL STOMATOLOGIE . furunculul nazal. D.696 Rezidentiat 2004 evidentiaza: A. Ce caracteristici prezinta chistul nazo-labial: A. C. 720) S1534093. serocitrin.

sesiunea 2004 www. se recomanda frezarea patului osos si irigarea cu ser fiziologic C. Laskin preconizeaza cauterizarea cavitatii ramase cu solutie Carnoy ce contine acid tricloracetic D. 720) PROFIL STOMATOLOGIE . incizie"in trapez". chisturi supurate. C. strat intern – cu epiteliu pavimentos. E. E. subtire dar destul de rezistent B. chist salivar labial superior. 722) 697 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Se indeparteaza eventualele invazii microchistice (pag. abcesul mentonier. D. Plombajul cavitatii ramase dupa extirparea unui chist se face cu: A.PARTEA a IV a S1534097. transformarea cavitaţii chistice intr-o anexa a cavitaţii orale. Caracteristicile chistectomiei cheratochisturilor sunt: A. folii din titan. deschiderea sinusului maxilar. 726) S1534098. E. (pag. 730) S1634100. 728) S1634101.697 Rezidentiat 2004 D. in ce consta chistotomia (Partsch I): A. ciment parodontal. keratochistul. D. (pag. operatia Partsch II B. 727) S1634102. C. (pag. au o membrana friabila. Chistul radicular microscopic este alcatuit din: A. in tensiune. cu multiple zone de aderenta B.rezidentiat2004. cand exista riscul dehiscentei. suprimarea unui perete al cavitatii chistice. este indicata doar in chisturile maxilare odontogene D. C. Indicatiile marsupializarii chisturilor dunt: A. B. B. chisturi voluminoase cu riscul producerii fracturii. Se preconizeaza cauterizarea cavitatii cu solutie Protargol 1% E. 726) S1534099. sutura stransa a mucoasei orale.INTREBARI . spongie din creasta iliaca. intermediar – tesut conjunctiv lax bogat vascularizat C. la exterior un strat de tesut conjunctiv dens si fibros. E. bureţi de fibrina. consta in suprimarea totala a membranei chistice C. implica o atitudine terapeutica radicala fata de dintii implicati E. biovitroceramica. B. este metoda de tratament de electie (pag. infiltrat inflamator limfoplasmocitar D. in chisturi parasinusale. Chistectomia: A. (pag.ro . in interior lichid chistic de aspect mucoid (pag. D. uneori cu insule de celule cheratinizate E.

PARTEA a IV a S1634103. injectarea intracavitara de acid tricloracetic (pag. metoda de tratament chirurgical denumita si chistostomie sau operatia Partsch I B. mentonier D. 726) S1634107. examenul radiografic este caracteristic. 1983): A. Clinic chistul median anterior al maxilarului se caracterizeaza prin: A. se poate scurge o secretie mucopurulenta bolnavii acuzand si senzatia de gust sarat C. sesiunea 2004 www. este recomandata la pacienti cu stare generala alterata. Chistul median mandibular B.ro . decomprimarea chistului prin punctie evacuatorie. Marsupializarea: A. conservarea dintilor sanatosi erupti si a celor care pot erupe C. infectarea chistului B.698 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . Complicatiile chisturilor de maxilar: A. incisivii centrali prezinta o inclinare convergebnta a axei de implantare E. cu excepţia (clasificarea Shear. apare ca o tumefactie palatinala la nivelul papilei incisive. Tratamentul chistului osos solitar consta in: A. fractura spontana in os patologic a mandibulei C. (pag.rezidentiat2004. Lacuna esentiala a maxilarelor prezinta urmatoarele denumiri: A. crearea conditiilor pentru indepartarea completa a tuturor tesuturilor patologice B. conservarea structurilor anatomice invecinate ca manunchiuri vasculonervoase. D. Chisturile neepiteliale sunt următoarele. chist primordial E. 725) S1634105. hipoestezie a fibromucoasei palatine in treimea anterioara D. hipoestezia permanenta in teritoriul n.INTREBARI . 726) S2134109. reprezentand o zona de radioopacitate in forma de inima. extractia dintilor sanatosi limitrofi E. chist hemoragic de extravazare D. 733) S1634108. Tratamentul chisturilor de maxilar are la baza urmatoarele principii: A. este o interventie chirurgicala ce consta in suprimarea totala a membranei chistice (pag. chistectomie B. plombarea cavitatii cu grefele osoase. fie cu ceramohidroxilapatita sau biovitroceramica D. trepanarea lacunei osoase cu chiuretarea peretilor ososi C. se recomanda injectarea intracavitara de metil-prednizon E. sinus maxilar etc. (pag. Chistul osos anevrismal 698 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. chist osos solitar C. chist osos simplu B. chist marginal (pag. este indicata in chisturile supurate D. sau vestibular median imediat sub insertia frenului buzei superioare B. 719) S1634104. care nu permite chistectomia E. consta in suprimarea unui perete al cavitatii chistice si transformarea intr-o cavitate anexa a cavitatii bucale C. 733) S1634106. recidiva – pentru keratochist in proportie de 10-15% (pag. degenerescenta maligna E.

Diagnosticul diferenţial al chistului nazo-labial se face cu: A. Chistul rezidual E. Chistul paradentar C. Constituie metoda de elecţie B. În chisturile supurate.699 Rezidentiat 2004 C. Chistul osos simplu traumatic D. În chisturile de dimensiuni mici D. Cavităţi osoase idiopatice E. când colecţia este în tensiune B.PARTEA a IV a S2134110. Lacuna esenţială (pag. Din categoria chisturilor odontogene de origine inflamatorie fac parte (clasificarea Shear. Chistul gingival al sugarului D. Chistul periodontal lateral C. Epistaxisul D. În chisturile voluminoase ale mandibulei. când există risc de fractură în os patologic E. Se mai numeşte şi operaţia tip Partsch II D. Keratochistul (pag. 1983): A. Chistul gingival al adultului D. Abcesele vestibulare B. Se mai numeşte şi marsupializare E. La tineri C. 721) S2134113. Chistul rezidual E. Complicaţiile chisturilor pot fi: A. Marsupializarea este indicată: A. Cura radicală. Deschiderea sinusului maxilar (pag. Furunculul nazal (pag. Chistul salivar labial superior C. Constă în extirparea completă a membranei chistice C. Chistul radicular B. 714) S2134115. Diagnosticul diferenţial al chistului globulo-maxilar se face cu: A. Fractura spontană “în os patologic” a mandibulei E. Când starea generală a pacientului nu permite cura radicală 699 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 720) S2134114. Chistul folicular (dentiger) E. ca metodă de tratament a chisturilor de maxilar: A. Degenerescenţa malignă B. Chistul globulo-maxilar (pag.INTREBARI . Este indicată când starea generală a pacientului este precară (pag. Ameloblastomul B. 725) S2134111.ro . Infectarea chistului C.rezidentiat2004. 727) S2134112. 714) PROFIL STOMATOLOGIE . Tumora cu mieloplaxe D. sesiunea 2004 www.

perioada de exteriorizare (pag. un strat extern format din tesut conjunctiv dens C. perioada de crestere rapida B. 723) S2234120. perioada de germinare rapida in viata intrauterina B. 726) PROFIL STOMATOLOGIE . recidivarea chistului (pag. peretele chistului este in general usor decolabil de planul osos E. perioada de dezvoltare apida. 723) S2234122. Din punct de vedere microscopic.ro . are structura diferita fata de a chistului periapical E. are intotdeauna forma sferica D. este mai frecvent intre 20-40 ani B. perioada de dezvoltare latenta D. perioada de interiorizare E. un strat extern fomat din tesut epitelial B. un strat intern format din epiteliu de tip pavimentos (pag. sesiunea 2004 www. 721-722) S2234117. peretele chistului este multistratificat (pag. Chisturile de maxilar evolueaza in 2 perioade succesive.acestea fiind: A. Urmatoarele caracteristici nu apartin chistului radicular: A. continutul chistic este un lichid sero-citrin. prezinta o simptomatologie zgomotoasa 700 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 722) S2234119. 723) S2234121. un strat intern format din tesut conjunctiv lax E.INTREBARI . se dezvolta la nivelul orificiului unui canal dentar aberant B.intraosoasa mai frecvent.mai rar extraosoasa D. apare lateral de apexul unui dinte vital (pag.continand cristale de colesterina (pag.filant.700 Rezidentiat 2004 (pag. se dezvolta la nivelul unei fracturi radiculare D. perioada de dezvoltare lenta. un strat intermediar D. Chistul lateral periodontal(inflamator): A. se dezvolta lateral fata de apexul unui dinte devital E. Perioada de latenta a evolutei chisturilor: A. suprainfectarea chistului C.si anume: A.rezidentiat2004.PARTEA a IV a S2234116.chistul radicular are urmatoarea sructura: A. 722) S2234118. apare in special la dintii permanenti C.de la 1 la 7-8 cm D. se dezvolta la nivelul unei cai false C. marimea este variabila. Urmatoarele caracteristici apartin chistului radicular: A. se dezvolta la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal intern B.mai rar intraosoasa C.extraosoasa mai frecvent. Chisturile de maxilar evolueaza in doua etape. se dezvolta mai ales in raport cu dintii temporari C. perioada de exteriorizare E.

E. ameloblastomul B. modificari vertebrale 701 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. In cadrul Sindromului Gorlin chisturile primordiale se asociaza cu: A. chistul dermoid E. la maxilar in regiunea molara E. carcinomul adenoid chistic (pag. osteodistrofiile maxilarelor C. partile moi sunt nemodificate. chistul globulo-maxilar C. la maxilar in zona incisivo-canina C. 715) S2234128. Diagnosticul diferential al chisturilor maxilare se face cu: A. PROFIL STOMATOLOGIE . In clasificarea dupa OMS a chisturilor de maxilar.asimptomatica se asociaza uneori cu dureri nevralgiforme este inconstanta este perioada in care diagnosticul este evident (pag. deformarea conturului osos B. chistul dermoid D. chistul paradentar E. 714) S2234127. Care din urmatoarele caracteristici apartin perioadei de exteriorizare a chisturilor: A. atat la mandibula cat si la maxilar in dreptul premolarilor (pag. 724) S2234124. chistul osos anevrismal (pag. la mandibula in dreptul caninului B. chistul folicular B. chistul median palatin posterior D.PARTEA a IV a este de regula indelungata. dintii adiacenti sunt expulzati din os (pag. chistul lateral periodontal D. 724) S2234125. chistul gingival al sugarului B. modificari oculare C. 724) S2234123. Localizarile cele mai frecvente ale keratochistului odontogen sunt: A.doar impinse de chistul subiacent E.rezidentiat2004. D. displazii de smalt si dentina D. chistul globulo-maxilar C.701 Rezidentiat 2004 B.INTREBARI . semnul Dupuytren C. tumora cu mieloplaxe E. mucoasa endobucala acoperitoare prezinta semne celsiene D. In categoria chisturilor fisurale intra : A.in categoria chisturilor de dezvoltare intra: A. la mandibula in regiunea molara D. sesiunea 2004 www. poliartrita reumatoida E. nevomatoza bazocelulara B. 714) S2234126. chistul calcifiat odontogen (pag.ro . C.

se mai numeste si chist de eruptie D.cu exceptia: A. Printre caracteristicile chistului de eruptie se enumera: A. pe cale hematogena (pag. goma sifilitica C. este usor sensibil la presiune (pag. printr-o plaga postextractionala C. carcinomul adenoid chistic D. 725) S2234135. stare generala nealterata D. 715-716) S2234130. risc crescut de transformare maligna B. mucoasa si tegumentul sunt congestionate B. Chistul dentiger nu prezinta urmatoarele caracteristici: A. sesiunea 2004 www. de la focarul de gangrena dentara B. apare in sindromul Gorlin C. Printre complicatiile posibile ale chisturilor de maxilar se numara: A. recidiveaza frecvent D. pe cale retrograda.ro . condromul B. nu prezinta nici un fel de simptomatologie (pag.usor hemoragic E. pe calea canalului mandibular E.702 Rezidentiat 2004 (pag. este un chist primordial B. stare febrila E. 724) S2234133. provine din organul adamantin D. continutul chistic este citrin. tumora cu mieloplaxe (pag. Chisturile infectate prezinta urmatoarea simptomatologie: A. 725) S2234134. 715) PROFIL STOMATOLOGIE . apare mult mai frecvent la mandibula decat la maxilar C. Caile de infectare a chisturilor pot fi: A. se malignizeaza in majoritatea cazurilor (pag.rezidentiat2004. membrana chistica se insera la coletul dintelui inclus E. Printre caracteristicile keratochistului odontogen se numara: A. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu urmatoarele afectiuni. 718) S2234132. evolueaza cu durere atroce E. abcesul laterofaringian E.de la o infectie sinusala D. 716-717) S2234131.PARTEA a IV a S2234129. apare in zona in care un dinte nu a reusit sa se dezvolte B. uneori in cavitatea chistica se pot gasi mai multi dinti (pag. are coloratie albastruie C. infectarea chistului pe cale hematogena 702 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.INTREBARI . dureri vii C.

In urma ruperii peretelui chistic se produce: A. 726) S2234140. deschiderea chistului in cavitatea bucala B. degenerescenta maligna E. conservarea structurilor invecinate C. fractura "in os patologic" D. este situat juxtaosos C. este dureros spontan si la palpare D. indepartarea completa a tesuturilor patologice (pag. conservarea dintilor erupti sanatosi si a celor care pot erupe B. E. Variantele de tratament al chisturilor de maxilar include: A. se produce dupa extirpari incomplete C. PROFIL STOMATOLOGIE . apare foarte frecvent B. Obiectivele tratamentului chisturilor de maxilar se bazeaza pe urmatoarele principii: A.703 Rezidentiat 2004 B. tratamentul de electie este enucleerea E. tratamentul chirurgical D. 725) S2234137. 726) S2234139. fistule persistente C. Chistul calcifiat odontogen prezinta urmatoarele caracteristici. apare exceptional E. Degenerescenta maligna a chisturilor: A. apare mai ales in cazul keratochisturilor (pag. C.rezidentiat2004.PARTEA a IV a infectarea chistului printr-o punctie exploratorie degenerescenta maligna ruperea peretelui chistic nevralgie trigeminala esentiala (pag. rezectia apicala (pag. sesiunea 2004 www. 725) S2234138. 725) S2234136.INTREBARI . cura radicala D. extractia tuturor dintilor implicati D. se produce dupa aplicari terapeutice de substante chimice cauterizante D. drenajul continutului chistic prin tub de polietilen E. apare foarte frecvent 703 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. extractia dintilor adiacenti chistului C. punctia evacuatorie C. punctia evacuatorie B.cu exceptia: A. pastrarea unei portiuni din membrana chistica E. 726) S2234141. osteomielita mandibulei (pag. rezectia segmentara E. este un chist intraosos B. incizia si drenajul (pag. Variantele de trataent chirurgical al chisturilor de maxilar sunt: A. marsupializarea B.ro . D.

este intalnit numai la varste tinere D. este de origine inflamatorie E.cu exceptia: A. 719-720) S2234144. de origine inflamatorie (pag. se mai numeste si chist nazo-labial C. 718-719) PROFIL STOMATOLOGIE . poate evolua cu mobilitate dentara (pag. 719) S2234143.INTREBARI . chisturi de dezvoltare evoluand in vecinatatea dintilor B. chist dermoid C.rezidentiat2004. evolutia foarte rapida B.o radiotransparenta sub forma de inima cu varful in jos E. este un chist odontogen de dezvoltare D. cunoscute si sub denumirea de chisturi fisurale C. este situat in grosimea buzei inferioare (pag. prin crestere poate obstrua fosa nazala (pag. este un chist cu evolutie endosinusala B. Chistul nazo-palatin mai este cunoscut sub denumirea de: A. sesiunea 2004 www. 720) S2234148.ro . aspectul radiografic este caracteristic. Chistul nazopalatin: A. apare ca o tumefactie palatina sau vestibulara mediana C. Chistul nazo-alveolar prezinta urmatoarele caracteristici: A. Diagnosticul diferential al chistului nazo-labial se face cu: A. cresterea in dimensiuni este extrem de rapida. chistul osos anevrismal si chistul rezidual D.PARTEA a IV a S2234142. abcesul palatinal 704 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. este de origine inflamatorie C. Chisturile neodontogene sunt: A.fiind diagnosticate intre luna a 3-a si a 7-a de viata C. 719) S2234145. este un chist extraosos B. Chistul nazolabial prezinta urmatoarele caracteristici. cu evolutie rapida spre malignizare E.704 Rezidentiat 2004 (pag. prezinta risc crescut de transfrmare maligna E. este un chist extraosos D. incisivii centrali sunt intotdeauna vitali E. chist mucoid D. chist median anterior al maxilarului B. 720) S2234147. chist osos idiopatic (pag. se dezvolta in portiunea laterala a radacinilor incisivilor centrali B. Printre caracteristicile chistului nazo-palatin nu se numara: A. se face diagnosticul diferential cu un chist dentiger al unui meziodens (pag. se face diagnostic diferential cu abcese vestibulare D. chistul canalului incisiv E. 719) S2234146.

C. Diagnosticul diferential al chistului globulo-maxilar se face cu: A. cancer de infrastructura D. sesiunea 2004 www. numai chisturi neodontogene D. este un chist neodontogen de dezvoltare C.PARTEA a IV a S2234149.rezidentiat2004. marsupializarea chistului B. Operatia tip Partsch I este: A.pentru a evita interventiile traumatizante D. 726) S2234154. in chisturi care au raport cu numerosi muguri dentari B. este o metoda curativa (pag.705 Rezidentiat 2004 B. Chistul globulo-maxilar nu prezinta urmatoarele caracteristici: A. cand peretele chistului este singura bariera spre mediul exterior (pag.cu exceptia: A. timpul scurt de vindecare C. chistectomie D. pastrarea unei parti din membrana chistica B. in chisturile mici. Marsupializarea se indica in urmatoarele cazuri. cand starea generala a pacientului nu permite cura radicala (pag. 720) PROFIL STOMATOLOGIE . E. 726) S2234153. ameloblastom (pag. Inconvenientele marsupializarii chisturilor sunt: A. abcesul vestibular furunculul nazal chistul sebaceu chistul salivar labial superior (pag. timp indelungat de vindecare si supraveghere D. extirparea in totalitate a membranei chistice E. se dezvolta intre incisivii laterali si caninii superiori D. exteriorizarea se produce oral E. chistotomie C. diverticuli sinusali C. in chisturi voluminoase cand nu exista risc de fractura"in os patologic" E. Indicatiile marsupializarii chisturilor sunt: A. 721) S2234150. D. 721) S2234151. in chisturile supurate cand colectia este in tensiune C. este de origine inflamatorie B. osteomielita maxilarului E. cand peretele chistului este singura bariera intre cavitatea chistica si fosa nazala B. tumora cu mieloplaxe B. 726) S2234152.ro . in chisturi supurate C. metoda de electie in tratamentul chisturilor 705 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. diagnosticul diferential se face cu chistul radicular (pag. in chisturile din unghiul mandibulei E.INTREBARI . cura radicala E.

protejarea cu un decolator a trunchiului nervos B. se aplica numai in chisturile de dezvoltare neodontogene D. 726) PROFIL STOMATOLOGIE . chist marginal posterior E. Cura radicala a chistului: A. Accidentele intraoperatorii aparute in chistectomii sunt: A. sesiunea 2004 www. 732) S2234160. este metoda de electie B.ro . manopere blande de decolare D. durerile postoperatorii C. 730-731) S2234157. perforarea mucoasei nazale B. edemul postoperator B. chist fisural D. chist extraosos (pag. se aplica numai in chisturile de dezvoltare odontogene B. se aplica numai in chisturile inflamatorii (pag. are avantajul ca se pot proteja crestele alveolare D. este identica cu operatia tip Partsch II (pag. 731) S2234158. este marsupializarea cavitatii ramase dupa extirparea chistului din sinusul maxilar sau fosa nazala C. se aplica in chisturile inflamatorii C. perforarea mucoasei sinusale D. Printre complicatiile chistectomiei se numara: A. edem C. Continutul lacunei esentiale a maxilarelor poate fi: A. lichid hemoragic 706 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Metoda rinologica de tratament al chisturilor de maxilar: A. tulburari de sensibilitate E. hematomul intracavitar evolutiv D. lezarea trunchiurilor nervoase (pag. are avantajul ca vindecarea plagii bucale este mai sigura E. Pentru a evita lezarea trunchiurilor nervoase in cursul chistectomiei se practica: A.PARTEA a IV a S2234155. chist osos solitar C. Lacuna esentiala a maxilarelor este: A. 727) S2234156. constituie metoda de electie E.INTREBARI . sectionarea nervului E. chist hemoragic cu extravazare B. supuratia E.706 Rezidentiat 2004 (pag. exercitarea unei elongari exagerate C.rezidentiat2004. perforarea sau sectionarea unui pachet vascular important (pag. 732) S2234161. 731) S2234159. tehnici de microchirurgie (pag.

chistul dermoid D. 733) S2234163. resturi ale canalului nazo-palatin C. chisturile odontogene B. chistul osos anevrismal C. Localizarea cea mai frecventa a lacunei esentiale a maxilarelor este: A. chisturi inflamatorii C. Diagnosticul diferential al lacunei esentiale a maxilarelor nu se face cu: A. sesiunea 2004 www. la nivelul unghiului mandibular D.PARTEA a IV a S2234162. la nivelul maxilarului superior (pag. tumora cu mieloplaxe E. carcinomul adenoid chistic D. 733) PROFIL STOMATOLOGIE .INTREBARI . chisturi de dezvoltare E. resturile Malassez E. 733) S2234165. Epiteliul de origine neodontogena care constituie originea chisturilor maxilare provine din: A. chistul sebaceu E.rezidentiat2004. cavitati esentiale Stafne D. lichid sero-citrin aer tesut moale colesterina (pag. 713) S2234166.ro . la nivelul ramurilor mandibulare B. organul smaltului nedezvoltat B. 713) S2234167. 733) S2234164. resturi de epiteliu care acopera procesele embrionare (pag. la nivelul simfizei mentoniere C. chistul mucoid C.707 Rezidentiat 2004 B. C. Chisturile neepiteliale sunt: A. granulomul central cu celule gigante E. displazia fibroasa C. E. ameloblastomul (pag. Diagnosticul diferential al lacunei esentiale a maxilarelor se face cu: A. chistul dermoid D. D. chistul osos hemoragic solitar B. cilindromul (pag. la nivelul tuberozitatii maxilare E. incluzii de epiteliu glandular salivar D. pseudochisturi B. chistul radicular 707 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. chistul anevrismal B. chisturi mucoide (pag. In categoria chisturilor neepiteliale se incadreaza: A.

chistul dentiger al molarului 3 mandibular evolueaza in unghi si ramul ascendent B. chistul radicular 708 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. sesiunea 2004 www. apare in proportie egala maxilar:mandibula (pag. 716-717) S2234172. continutul este laptos (pag. Urmatoarele caracteristici apartin chistului gingival al sugarului: A. se dezvolta in legatura cu dintii ramasi in incluzie E. sunt foarte durerosi D. anomalii costale C.ro .INTREBARI . Urmatoarele caracteristici apartin chistului dentiger: A. anomalii vertebrale B. sunt leziuni situate pe arcada alveolara a sugarului B.rezidentiat2004. este localizat profund in os B. sunt de culoare mai alba comparativ cu gingia inconjuratoare (pag. provine din organul adamantin din jurul unei coroane dentare in formare C. nevomatoza bazocelulara (pag. se mai numeste si chist folicular D. 715) S2234170.708 Rezidentiat 2004 (pag. Keratochistul odontogen prezinta urmatoarele caracteristici: A. simptomatologia este foarte zgomotoasa (pag. este un chist juxtaosos (pag. este un chist inflamator D. 714) S2234169. 714) PROFIL STOMATOLOGIE . apare mai frecvent legat de dintii temporari C. Keratochisturile se pot asocia cu unele sindroame generale cum ar fi: A. se mai numeste si chist primordial D. este de origine inflamatoie E.usor hemoragic B. necesita tratament de urgenta E. are forma unui nodul cu diametrul intre 1-3 mm C. are un continut citrin. malformatii cardiace E. Care din urmatoarele chisturi sunt extraosoase: A. chistul are coloratie albastruie D. se dezvolta intotdeauna la apexul unui dinte B. retard mental D. dintele in jurul caruia se formeaza este inclus submucos C. 715) S2234171. tratamentul de electie consta in extractia dintelui E. 717-718) S2234174. 717-718) S2234173. chistul de eruptie nu prezinta urmatoarele caractere: A. se dezvolta in locul unui dinte C. Chistul de eruptie: A. este usor sensibil la presiune E.PARTEA a IV a S2234168.

Chistul nazo-palatin poate fi confundat cu: A. chist dentiger al unui meziodens B. furunculul nazal 709 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. este un chist extraosos B.709 Rezidentiat 2004 B. chistul nazo-labial E. Diagnosticul diferential al chistului nazo-labial se face cu: A. este un chist neodontogen D. 719) S2234176. 720-721) S2234180. D.PARTEA a IV a S2234175. cancer de infrastructura (pag. doua chisturi radiculare pe ambii incisivi centrali D. continutul are un aspect mucoid B. foarte lent (pag. chistul nazo-palatin poate evolua: A. Chistul globulo-maxilar este situat: A.ro . E. se face diagnostic diferential cu chistul globulo-maxilar C. intre radacinile incisivilor laterali si caninilor superiori B. chistul salivar labial superior B. are forma de inima (pag. 718-720) PROFIL STOMATOLOGIE . chistul radicular cu punct de plecare caninul superior D. 719-720) S2234178. la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal intern D. sesiunea 2004 www. palatinal B.rezidentiat2004. la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal extern E. chistul sebaceu E. chistul globulo-maxilar C. foarte rapid E. cresterea in dimensiuni este extrem de lenta C. Chistul nazo-palatin prezinta urmatoarele caracteristici: A. 719) S2234177. C. intre radacinile incisivilor centrali (pag.INTREBARI . este situat in osul maxilar (pag. chistul mucoid C. este o varianta a chistului nazo-palatin E. intre radacinile incisivilor laterali si caninilor inferiori C. 720) S2234179. chistul nazo-labial chistul periodontal lateral chistul calcifiat odontogen chistul globulo-maxilar (pag. vestibular C. endosinusal D. incisivii centrali sunt intotdeauna devitali D. Chistul nazo-alveolar: A. este dureros spontan si la palpare E.

aderenta la peretele osos C. devine purulent in cazul unei infectii supraadaugate E. este intalnit frecvent pana la varsta de 10 ani D. are aceeasi structura morfologica cu a chistului periapical C. 723) S2234185.PARTEA a IV a S2234181.710 Rezidentiat 2004 (pag.rezidentiat2004. persistenta unui dinte temporar D. este cea mai frecventa categorie a chisturilor de maxilare B. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu: A. peretele chistic este tristratificat E. Chistul lateral periodontal de origine inflamatorie: A. apare la nivelul unei cai false (pag. prezenta unui rest radicular pe arcada C. dureri violente E. sesiunea 2004 www. contine cristale de colesterina C. tumori maligne in stadiul de debut D.ro . Infectia chistului duce la: A. 723) S2234184. este de consistenta dura (pag. 724) S2234186. tumori de parti moi E. La examenul obiectiv in perioada de latenta a chisturilor se poate decela: A. apare numai pe dintii temporari E. se face doar tratament conservativ (pag. tablia osoasa deformata (pag. apare semnul Dupuytren 710 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 721-722) S2234182. ingrosarea peretelui chistic B. prezenta unui dinte cu necroza sau gangrena pulpara B. dintele adiacent este vital D. tumori benigne C. hiperplazia epiteliului D. are aspect murdar D. este un lichid sero-citrin B. rezorbtia chistului (pag. 720) PROFIL STOMATOLOGIE . localizarea la maxilar este mai frecventa decat la mandibula C. apare de regula in gingia fixa B. In perioada de exteriorizare a chisturilor: A. Continutul chistului radicular: A. tumori maligne in stadiu avansat B. distructia epiteliului E. Chistul radicular prezinta urmatoarele caracteristici: A. 723) S2234183.INTREBARI . 724) S2234187. osteodistrofiile maxilarelor (pag.

D. un dinte inclus D. 719) S2334193. Chistul nazopalatin E. keratoacantomul E. Chistul rezidual D. material autopolimerizabil D. 718) S2234190. E. Chistul calcifiat odontogen poate fi confundat cu: A. chistul globulo-maxilar (pag. bureti hemostatici rezorbabili de fibrina B. Cheratochisturi B. Fibros C. C. biovitroceramica (pag. Chist osos esenţial (pag. Chistul globulo-maxilar C.labial D. Plombajul cavitatii ramase dupa extirparea chistului se poate face cu: A.rezidentiat2004.711 Rezidentiat 2004 B. Chistul nazo. sesiunea 2004 www. Chistul globulo-maxilar E.PARTEA a IV a apare la palpare senzatia de "minge de celuloid" mucoasa endobucala acoperitoare este lezata durerile sunt insuportabile stare generala alterata (pag. 719) S2334191. chisturile foliculare B. hetero si homotransplante osoase C. hidroxilapatita E. Chistul radicular B. chistul dermoid C. odontomul E. Lax 711 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. ameloblastomul B. Dens B. Chisturile odontogene de origine inflamatorie sunt: A. 724) S2234188.ro . 714) S2334192. Subţire D.INTREBARI . PROFIL STOMATOLOGIE . Chistul anevrismal (pag. ameloblastomul D. Chistul colateral inflamator C. 730) S2234189. Chisturile neodontogene sunt: A. Diagnosticul diferential al chistului periodontal lateral se face cu: A. keratochistul C. Peretele chistului radicular este alcătuit din ţesut conjunctiv reprezentat la exterior printr-un plan de ţesut: A. cilindromul (pag.

Diagnosticul diferenţial al chistului nazo-labial se face cu: A. Trepanarea lacunei osoase C.INTREBARI .rezidentiat2004. Diagnosticul diferenţial clinic al chistului de maxilar se face cu: 712 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Chisturi epiteliale neodontogene D. Fracturarea mandibulei E.712 Rezidentiat 2004 E. 720) S2334196.ro . Plombarea cavităţii cu grefe osoase E. 722) PROFIL STOMATOLOGIE . Marsupializarea (pag. Accidentele intraoperatorii în tratamentul chisturilor maxilare sunt: A. Chisturi odontogene de origine inflamatorie B. Secţionarea nervului facial B. 733) S2334198. 725) S2334197. Infectarea chistului B. Complicaţiile chisturilor pot fi: A. Fractura spontană în os patologic D. Adenomul pleomorf C. Chisturi odontogene de dezvoltare C. Îndelungată C. sesiunea 2004 www. Incizie. Perforarea sau secţionarea unui pachet vascular important C. Chisturile epiteliale pot fi: A. Chistul salivar labial superior (pag. Chiuretarea şi avivarea pereţilor osoşi D. Furunculul nazal E. Degenerescenţă malignă C. 714) S2334195. Chisturi osoase idiopatice (pag.PARTEA a IV a S2334194. Abcesul vestibular B. Rapidă B. Cu infiltraţie cronică limfoplasmocitară (pag. Asimptomatică D. 731) S2334199. Lezarea trunchiurilor nervoase D. Chistul radicular al caninului superior D. drenaj B. Osteomielită E. Dureroasă E. Tratamentul lacunei esenţiale a maxilarului constă în: A. Secţionarea canalului Stenon (pag. Chisturi osoase anevrismale E. Însoţită de congestia părţilor moi (pag. Diplopie (pag. Perioada de latenţă în evoluţia chisturilor de maxilar este: A. 724) S2334200.

INTREBARI . Sistemele de imobilizare se clasifică după următoarele criterii: A. elastic C. o perioadă de dezvoltare în pusee succesive (pag. coloraţia albăstruie B. dureros (pag. fluctuent D. în funcţie de starea pulpei dentare D. poate fi găsit la orice grup de dinţi D. sesiunea 2004 www. 723) S2534204. în funcţie de gradul de mobilitate dentară C. o perioadă de evoluţie rapidă C. se dezvoltă lateral în raport cu rădăcina unui dinte devital C. imobilizări (pag. tratamentul proceselor carioase D. uşor sensibil la presiune E. ajustarea prin şlefuire a suprafeţelor ocluzale B. o perioadă de dezvoltare lentă D. este un chist mic cu perete subţire B. Chistul dentiger al caninului superior poate eroda: A. Displazia fibroasă Condromul Chistul dermoid Tumora cu mieloplaxe Carcinomul adenoid chistic (pag. cel mai adesea se formează pe faţa distală a molarului 3 maxilar. bolta palatină C.PARTEA a IV a S2334201. (pag. Chistul de erupţie are următoarele caracteristici: A. Perioadele succesive de dezvoltare ale chisturilor maxilare sunt: A. 279) S2634206. perioada de timp în care se menţine imobilizarea B. 724) PROFIL STOMATOLOGIE . 718) S2334203. C. o perioadă de dezvoltare intraosoasă E. sinusul maxilar E. poate fi găsit numai la nivelul molarilor E. B.713 Rezidentiat 2004 A. podeaua fosei nazale B. tratamente ortodontice E.rezidentiat2004. 718) S2634205. 716) S2334202. incisivul lateral D. se practică: A. spina nazală anterioară (pag. o perioadă de exteriorizare B. D. Pentru a preveni sau a trata disfuncţia ocluzală la bolnavii parodontotici. E. relaţia dintre sistemul de imobilizare şi dinţii angrenaţi 713 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.ro . restaurări protetice C. Chistul periodontal lateral: A.

Imobilizarea permanentă prin mijloace fixe se realizează cu: A. urmăreşte imobilizarea mai multor dinţi laterali mobili între ei. (pag. 309) S2634210. 312) S2634209. pot aluneca spre cervical. punţi stabilizatoare E. este un mijloc de imobilizare permanentă B. se realizează prin crearea unui simplu şanţ ocluzal B. se poate realiza prin aplicarea unor coroane acrilice reunite între ele C. în funcţie de modalitatea de realizare. se pot aplica numai la dinţii laterali D. coroane semifizionomice sau de substituţie reunite. care sunt o sursă potenţială de rupere a sârmei C. prezintă aspect fizionomic E.25 mm C. constituie un factor de retenţie pentru resturile alimentare. (pag. Imobilizarea prin ligatură de sârmă în “8”: A. au următoarele dezavantaje: A. reprezintă un mijloc de imobilizare temporară C. se realizează prin ligaturi metalice din sârmă de viplă D. necesită corectări periodice. sesiunea 2004 www. Imobilizarea temporară: A. (pag. se realizează prin crearea unor cavităţi clasice de clasa a II-a D.ro . se aplică pe dinţii laterali D. 299) S2634211. Imobilizarea intracoronaă a dinţilor laterali cu amalgam: A. folosite ca mijloace de imobilizare temporară. (pag. executată incorect produce leziuni ale părţilor moi învecinate E.rezidentiat2004.714 Rezidentiat 2004 E. poate fi îmbunătăţită prin folosirea unor bare turnate din aliaj de Cr-Co E. se face cu sârmă de viplă de 0. (pag.sau termopolimerizabile B. activări. se realizează cu aparate ortodontice E. este un procedeu terapeutic de solidarizare a dinţilor parodontotice B. are durabilitate mare.INTREBARI . Ligaturile din sârmă de viplă. constituie un factor de retenţie pentru detritusurile alimentare B. (pag. se realizează cu ajutorul gutierelor acrilice. aur. limbă E.PARTEA a IV a S2634207. benzi metalice. coroane acrilice reunite între ele D. obraji. cupru. 295-296) S2634212. are rigiditate deosebită D. 311) S2634208. ortodontice C. gutiere din răşini acrilice auto. 294) PROFIL STOMATOLOGIE . este un mijloc de imobilizare temporară C. Şina Mamlock: A. este folosită la imobilizarea dinţilor frontali vitali B. (pag. 299) 714 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. executate incorect exercită traumatisme la nivelul părţilor moi: buze.

Chistul nazo-labial C. Chistul radicular al caninului superior C. Chist radicular care nu a fost chiuretat C. chistul de eruptie C. Un canal aberrant D. Complicatiile chisturilor sunt reprezentate de: A.INTREBARI . Chistul lateral periodontal se dezvolta in relatie cu: A. Chistul periodontal lateral D. In cadrul chisturilor neodontogene se inscriu: A. sesiunea 2004 www. 714) S2834214. Chistul nazo-alvelar D. apare mai frecvent la maxilar B. Infectie B. Apexul unui dinte devital B. 723) S2834218. Abcesul vestibular B. Chistul residual se dezvolta din: A. Tesutul remanent de la nivelul canalului nazo-lacrimal E. Un chist periodontal insufficient chiuretat D.PARTEA a IV a S2834213. Fractura in “lemn verde” 715 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Keratochistul odontogen are caracteristic: A. Chistul rezidual (pag. 715) S2834215. Un granulom apical B. degenerarea chistica a resturilor epiteliale din parodontiu (pag. 719) S2834216. chistul rezidual E. Chistul globulo-maxilar E. Fractura spontana C. O fractura radiculara (pag. chistul lateral periodontal D.rezidentiat2004. Din grupa chisturilor inflamatorii fac parte: A. evolueaza catre ramul ascendent (pag. localizarea in zona incisivo-canina este mai frecventa D. este localizat mai frecvent la mandibula C. Chistul salivar labial superior (pag. 720) S2834217. 723) S2834219.715 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . Furunculul nazal E. Un dinte vital C. Chistul nazo-palatin B. O cale falsa E. Diagnosticul diferential in chistul nazo-labial se face cu: A. evolueaza in unghiul mandibular E. chistul radicular B.ro . chistul dentiger (pag.

D. E. Ruperea peretelui chistic E. ia nastere din celulele epiteliale care se gasesc pe peretii canalelor incisive. Chisturi odontogene de origine inflamatorie sunt: A.INTREBARI . D. D. 716) S2934221. se dezvolta in legatura cu dintii ramasi in incluzie in grosimea maxilarelor. D. E. Chistul nazopalatin: A. este denumit si chist pericoronar. chistul nazo-palatin (al canalului incisiv).3% din totalul chisturilor de maxilar. Chisturile neodontogene de dezvoltare sunt: A. chistul globulo-maxilar. chistul rezidual. reprezinta 2. B. E. se mai numeste chist median anterior al maxilarului sau chistul canalului incisiv. chistul de eruptie. Degenerescenta maligna (pag. B. este denumit si chist rezidual. chistul nazo-palatin (nazal alveolar). C. (pag. (pag. 719) S2934222.ro . situat interincisiv inferior. B. chistul dentiger.PARTEA a IV a S2934220. 714) S2934223. (pag. C. chistul radicular. E.716 Rezidentiat 2004 D. se intalneste in deosebi la copii si adolescenti. B.rezidentiat2004. sesiunea 2004 www. C. 724) PROFIL STOMATOLOGIE . poate evolua la orice nivel al canalului nazo-palatin. chistul dentiger. chistul primordial. Chistul folicular: A. (pag. 714) 716 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. C. este denumit si chist periodontal apical. chistul de eruptie.

818) S1335002. Lupusul eritematos E. Eritroplazia C. 90% (pag.INTREBARI . 5-25% C. 827) S1435005. 35 Leziuni orale cu potenţial de malignizare BIBLIOGRAFIE: PROFIL STOMATOLOGIE . sesiunea 2004 www. eritroplaziile B. Dupa O.717 Rezidentiat 2004 Tema nr. 1999. apare ca o placa alba cu diametrul mai mare de 5 mm C. Eritroplazia C. Lichenul plan D.S. A. 819-826) S1335003. singura leziune precanceroasa a mucoasei cavitatii orale este: A.M. Bucureşti. manifestarile orale ale lupusului eritematos E.PARTEA a IV a 2. nu mai mica de 5 mm diametru. papilomatoza fluorida a cavitatii orale (pag. 3-6% D. Papilomatoza florida (pag. senzatie de usturime la contactul cu alimente iritante (pag. apare ca o pata de culoare rosie vie. Discheratozele orale considerate carcinom"in situ"sunt: A. Riscul de degenerare maligna al keratozelor solare este de: A. eritroplazia prezinta urmatoarele caracteristici: A. Lichenul plan B. Burlibaşa .medicală.catifelata E. este asimptomatica B. care nu poate fi inlaturata prin stergere si nu poate fi clasificata in nici o alta boala". manifestarile orale ale lichenului plan D. 818) 717 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. C. Obiectiv. 818-825) S1335004. Leucoplazia B.Chirurgie orală şi maxilo-facială.ro . este dureroasa la palpare D. Lupusul eritematos E. 50-60% E. 10-12% B. Leucoplazia D. INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1235001.rezidentiat2004. Care dintre urmatoarele leziuni cu potential de malignizare este definita de PINDBORG (1985) ca "o pata sau placa alba. leucoplaziile C. Candidoza orala (pag. Ed.

factori imunitari (pag.718 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . B. tota raspunsurile de mai sus (pag. 827) S1435010. C. retea ramificata cu arborizatii ca nervurile unei frunze de feriga D. odontalgia si mobilitatea dentara D. albe. anestezia unor ramuri nervoase senzitive B.frecvent de culoare bruna E. 718 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. trismusul E. limba scrotala. 829) S1435009. displazii cutanate circumscrise. placa alb-sidefie.ro . nuclei in mitoza. 826) S1435007. Keratoza actinica este consecinta: A. Nevii reprezinta: A. translucida ca fumul alb. tumori cutanate de natura virotica D. cenusii sau roze (pag.rezidentiat2004. lichenul plan. vilozitati fine. Radiodermitele cronice sunt provocate de: A. eritroplazia. leucoplazia. transformarii maligne a unor cicatrici postcombustionale C. Ce diferentiaza eritroplazia de carcinomul epidermoid din punct de vedere histopatologic: A. pete catifelate de culoare rosie B. 818) S1535012. sesiunea 2004 www. paralizia unor ramuri nervoase motorii C. Care este singura leziune considerata de OMS ca precanceroasa: A. keratoze senile (pag. Semnele de exteriorizare ale unor tumori maligne situate in spatiile profunde oro-maxilofaciale pot fi: A. arsurilor provocate de mucul de tigara la marii fumatori D.PARTEA a IV a S1435006. dermatoze precanceroase C. factori genetici D. D. candidoza. zone atrofice eritematoase intricate cu zone hipertrofice E. displazia. efecte secundare ale razelor X asupra tegumentelor B. laptoase sau alb-galbui C.INTREBARI . (pag. 820) S1435008. factori neuro-distrofici E. B. expunerii prelungite la razele solare B. 835) S1535011. expunerea prelungita la actiunea razelor solare C. acţiunii unor agenţi poluanţi industriali E. carcinoame"in situ"ale tegumentelor B. Leucoplazia se manifesta clinic prin: A. radiochimioterapiei (pag. E.

keratoacantom. candidoza. (pag. 819) S1535015. antibiograma. 1g/zi timp de 2 saptamani. lupusul. dureroasa E. 1g/zi timp de 1 saptamana. 834) S1635017. D. (pag. reactioneaza bine la tratament E. E. epiteliom spinocelular. apare de obicei la persoane tinere B.INTREBARI . apare in urma unor iritatii si traumatisme continui (pag. D. B. pastrarea integritatii membranei bazale. coloratia vitala. papilomatoza. sediul este numai la nivelul pielii paroase C. E. (pag. 1-2g/zi timp de 3-4 saptamani. C. C. B. histologic prezinta caracterele unui carcinom"in situ" (pag.719 Rezidentiat 2004 C.ro . 827) S1635018. 824) S1535016. nuclei"in palisada". Ce leziune cu potential de malignizare este o afectiune autoimuna: A.5-1g/zi timp de 6-8 saptamani. 2-4g/zi timp de 6 saptamani. eritroplazia. C. 826) S1535014. sesiunea 2004 www. citologia exfoliativa. afecteaza cu preponderenta sexul feminin B. evolutia este de scurta durata D. Cornul cutanat: A. dezorganizarea arhitectonicii celulare. leucoplazia. B. nu prezinta risc de malignizare D. leziunea se prezinta sub forma unor pete de culoare violacee C. 819) PROFIL STOMATOLOGIE . dezvoltarea este rapida. D. tomografia computerizata. C. E. Eritroplazia: A. 818) 719 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. carcinom verucos. B. E. biopsia. Tetraciclina se administreaza: A.PARTEA a IV a S1535013. D. Ce este tumora Ackermann?: A. (pag. sarcom . epiteliom bazocelular.rezidentiat2004. 0. in tratamentul lichenului plan oral. Ce investigatie poate diagnostica o eritroplazie: A. D. (pag. E.

827) S1635020. 831) S2135023. afecteaza in special copiii D.5cm D.720 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 822) S2135025. Melanoza Dubreuilh: A. apare ca o leziune de culoare bruna C.INTREBARI .PARTEA a IV a S1635019. Lupusului eritematos (pag. sexul feminin este mai afectat (pag. Acyclovirul se foloseşte în tratamentul: A. 819) S1635022. 820) S1635021. are diametrul mai mic de 0. apare in urme expunerii prelungite la soare C. Asociată cu prezenţa virusului Epstein-Barr este: A. sesiunea 2004 www. Candidozei orale B. Virală B. sediul este oriunde pe suprsfata corpului E. Candidoza orală E. este localizata numai retrocomisural E. Leucoplazia se poate localiza: A. Eritroplaziei C. Leucoplazia păroasă orală B. se prezintaa sub forma unor pete de culoare rosie E.ro . este o afectiune cu risc scazut de malignizare B. afesteaza in special adollescentii B. 822) S2135024. Keratozele actinice: A. in santul intercuspidian (pag. Bacteriană 720 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Leucoplazia: A. Eritroplazia D. pe mucoasa obrazului C. nu prezinta risc de malignizare (pag. Lichenului plan oral D. Lichenul plan oral C. pe tegumentele expuse la soare B. apare ca o pata alba C. Etiopatogenia lupusului eritematos este: A. Papilomatoza orală floridă (pag. leziunile sunt remarcate la nivelul tegumentelor acoperite D. evolutia bolii este de scurta durata (pag. pe mucoasa conjunctivala E.rezidentiat2004. pe tegumentele acoperite D. Leucoplaziei păroase orale E. poate fi inlaturata prin stergere B.

prezenta hiperkeratozei la nivelul placii eritroplazice (pag. Exereza prin tehnica micrografică Mohs se foloseşte în tratamentul: A. 818) S2235029. 819) 721 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Leucoplazia se caracterizează prin următoarele: A. 818) S2235031. 824) PROFIL STOMATOLOGIE . lipsa structurii papilare B. In eritroplazie diferenta de aspect fata de mucoasa bucala normala este data de: A. lipsa stratului cornos la nivelul placii eritroplazice D. prezenta congestiei periferice in eritroplazie C. Frecvenţă deloc neglijabilă în cavitatea orală E. Papilomatozei orale floride (pag. Uneori medicamentoasă (pag. clinic subiectiv. pastrarea integritatii membranei bazale D. eritroplazia C. displazia B. candidoza (pag. dureri spontane intermitente B. se manifesta: A. Lupusului eritematos B.rezidentiat2004. Neuro-distrofică E. Eritroplazia. lipsa hiperkeratozei la nivelul placii eritroplazice E. care este singura leziune considerata de OMS ca precanceroasa A.ro . dezorganizarea arhitectonicii celulare E. Posibilă etiologie virală B. Dispariţia stratului cornos şi granulos (pag. dureri iradiante D.INTREBARI . limba scrotala E. leucoplazia B. sesiunea 2004 www. Leucoplaziei păroase orale C. Eritroplaziei D. ce diferentiaza eritoroplazia de carcinomul epidermoid din puct de vedere histopatologic A. senzatii de arsura E. nuclei in mitoza C. nuclei "in palisada" (pag. 819) S2135027. Candidozei orale E. Dimensiuni de până la 5 mm diametru C.721 Rezidentiat 2004 C. 325-327) S2235028. 819) S2235030. Prin îndepărtarea stratului superficial se evidenţiază microulceraţii D. lichenul plan D. Autoimună D.PARTEA a IV a S2135026. dureri provocate de agenti termici C. asimptomatic (pag.

are diametrul mai mic de 5 mm C. poate fi inlaturata prin stergere D.INTREBARI .722 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 1-2 g/zi timp de 3-4 saptamani B. tomografia computerizata E. leucoplazia A. administrarea unei medicatii de protectie cu vitamina A B. in santul intercuspidian (pag. tratamentul chirurgical (pag. in leucoplazia verucoasa se recomanda A. lucrarile conjuncte incorect adaptate E. 820) S2235035. tutunul B. 822) S2235038. pe mucoasa conjunctivala E. 821) S2235036.PARTEA a IV a S2235032. In tratamentul licheului plan oral tetraciclina se administreaza A. indepartarea factorilor iritativi locali C. este o keratoza cutaneo mucoasa B. coloratia vitala B. pe mucoasa obrazului C. pe tegumente acoperite D. sesiunea 2004 www. citologia exfoliativa C. are o componenta displazica severa C. lucrarile adjuncte incorect adaptate D. prin diferente de potential in etiologia leucoplaziei actioneaza ca factori etiologici A. 820) S2235037. 2-4 g / zi timp de 6 saptamani 722 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. pe tegumente expuse l soare B. biopsia D.ro . aplicarea de substante caustice D. apare ca o pata alba B. este o leucokeratoza D.rezidentiat2004. 820) S2235034. antibiograma (pag. este o varietate lezionala intalnita la persoane imunosupresate (pag. lichenul plan oral A. 819. badijonari cu pantotenat de calciu E. leucoplazia se poate localiza A. alcoolul C. apare frecvent inainte de varsta de 40 de ani (pag. 819) S2235033. afecteaza preponderent sexul feminin E. pe baza carei investigatii se pune diagnosticul de certitudine d eritroplazie A. este o metaplazie epidermoida E. bimetalism (pag.

A. 819-826) S2235042. 826) S2235043. forma benigna a lupusului eritematos este A. lupusul eritematos cronic discoid (pag. apreciat in ani si zeci de ani D. se observa la nivelul fetelor. are caracter simetric B. Care dintre urmatoarele leziuni cu potential de malignizare este definita de PINDBORG(1985)ca "o pata sau placa alba. keratozica E. prezinta un aspect malign C. antiinflamatoare nesteroidiene D. lupusul eritematos acut sistemic B. lupusul eritematos acut diseminat C. 824) PROFIL STOMATOLOGIE . Eritroplazia C. epiteliom spinocelular (pag. mainilor C. 0. administrarea de antipaludice de sinteza B. sesiunea 2004 www. este inconjurata de o colereta acantozica (pag. epiteliom bazocelular D.rezidentiat2004. Ce este tumora Ackerman? A.ro . prezinta un aspect benign B. Tratamentul lupusului eritematos consta in: A. 1 g / zi timp de 1 saptamana E.INTREBARI . administrarea Tetraciclinei 1-2mg/zi E.5-1mg/kg corp/zi (pag. prezinta degenerescenta tonofibrilelor la nivelul laminei bazale D.nu mai mica de 5mm diametru. este lenta. carcinom verucos B. eruptia din lupusul eritematos A. lupo-eritematoviscerita maligna D. 825) S2235041. se caracterizeaza prin aparitia stratului cornos si fibros 723 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Candidoza orala (pag. lupo-eritematoviscerita benigna E. sarcom E. 824) S2235040. apare ca o formatiune proeminenta.PARTEA a IV a S2235039.5-1 g / zi timp de 6-8 saptamani D. Leucoplazia D. Lichenul plan B. dura. 1 g / zi timp de 2 saptamani (pag. administrarea de antibiotice C. 825) S2235044.723 Rezidentiat 2004 C. keratoacantom C. Lupusul eritematos E. Din punct de vedere histologic papilomatoza florida a cavitatii bucale: A. administrarea de Tigason 0. 824.care nu poate fi inlaturata prin stergere si nu poate fi clasificata in nici o alta boala".

rezidentiat2004. sesiunea 2004 www. Candidoza orala: A. eritroplazia D. presupun expuneri de scurta durata le razele solare C. apar in urma expunerii prelungite la soare C. lupusul C. este replicata in geneza cancerului oral C.PARTEA a IV a S2235045. papilomatoza (pag. 10-12% E. candidoza B. este o keratoza cutaneo-mucoasa cu un polimorfism lezional D. 827) S2235048. afecteaza cu preponderenta persoanele tinere sub 30 de ani B. se prezinta sub formaunor pete pigmentare bine delimitate (pag. actiunii unor agenti poluanti industriali E. ce leziune cu potential de malignizare este o afectiune autoimuna A. Keratoza actinica este consecinta: A. reprezinta o deficienta a sistemului imun B. este o leucokeratoza sau o metaplazie epidermoida E. 826) S2235046. 826) S2235049. cornul cutan 724 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. afecteaza in special adolescentii B. debutul este brusc E. arsurilor provocate de mucul de tigara la marii fumatori D. Keratozele actinice A. 50% B. 827) S2235051. se prezinta sub forma unor pete de culoare rosie E. keratozele actinice A. leziunile sunt remarcate la nivelul tegumentelor acoperite D. Riscul de malignizare a keratozelor actinice este de: A. radiochimioterapiei (pag.724 Rezidentiat 2004 E. 824) S2235050. 825) PROFIL STOMATOLOGIE . 826) S2235047. este singura iesire precanceroasa a mucoasei orale (pag.ro . transformarii maligne a unor cicatrici postcombustionale C. leucoplazia E. prezinta caracterele unui carcinom in situ (pag. expunerii prelungite la razele solare B. leziunile sunt remarcate la nivelul tegumentelor acoperite D.INTREBARI . nu prezinta risc de mlignizare (pag. 20% (pag. 15% D. 100% C.

1 ani dupa iradiere E. crioterapia leziunilor cu azot lichid C. tratamentul cornului cutan consta in A. 827) S2235056. 5 ani dupa iradiere C.rezidentiat2004.ro . masuri de protectie impotriva radiatiilor solare B.725 Rezidentiat 2004 A. C. radiodermitele cronice apar dupa o perioada medie de A. degenerescenta colagenului in corion 725 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 6 luni dupa iradiere (pag. sesiunea 2004 www. apare in urma unor iritatii si traumatisme continue (pag. dezvoltarea este rapida. D. 827) S2235054. modificarile sunt de tipul parkeratozei E.PARTEA a IV a apare frecvent la persoane tinere sub 20 dea ni apare la persoane mai in varsta este localizat exclusiv la nivelul pielii paroase este localizat exclusiv la nivelul fetei apare intr-un procent de 1 % din totalul leziunilor faciale cu potential de malignizare (pag. modificarile sunt de tipul hiperkeratozei (pag. PROFIL STOMATOLOGIE . dureroasa E. modificarile sunt de tip hipertrofic D. modificarile sunt de tip atrofic C. 15 ani dupa iradiere D. sediul este numai la nivelul pielii proase C. 827) S2235052. o acantoza alternand cu zone de atrofie B. laserterapia prin vaporizare D. B. 827) S2235053. E. administrare de Tigason E. in radiodermitele cronice examenul histopatologic evidentiaza A. o boala in aparitia careia se intrica atat factori genetici cat si factori heterogeni (pag. 827) S2235055. din punct de vedere histopatologic la nivelul cornului cuatn A. o boala dispozitionala E. cornul cutan A. consecinta unor efecte secundare ale razelor X asupra tegumentelor B. apare de obicei la persoane tinere B. consecinta expunerilor indelungate la razele solare C. 828) S2235057. exereza chirurgicala in tesut snatos (pag. radiodermita cronica este A.INTREBARI . o boala plurifactoriala D. aspect asemanator boli Bowen D. nu prezinta risc de malignizare D. nu se gasesc atipii sau modificari in structura epidermului B. imaginea unui "carcinom in situ" C. 10 ani dupa iradiere B.

un carcinom in situ B. 30-40 ani D. se prezinta ca un mic nodul de consistenta elastica E. infiltratia tesuturilor din jur C. 829) S2235064. keratoacantomul A. 828) S2235059. 5-10 ani B.ro . indepartarea crustei determina hemoragie (pag. sesiunea 2004 www. o zona de acantoza care alterneaza cu zone de hiperkeratoza D. nevii nevocelulri se clasifica in 726 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. o tumora epiteliala maligna C. 828) S2235061. 829) S2235062. boala Bowen apare la examenul histopatologic ca A. clinica bolii keratoantomului se distinge prin A. se prezinta ca un mic nodul bine delimitat C. 10-30 ani C. keratoacantomul reprezinta A. prezenta ulceratiei sub crusta E. o zona de acantoza care alterneaza cu zone de atrofie C. perioada de latenta a cancerului aparut pe radiodermite este intre A. 828) S2235058. 1-5 ani E. 1-5% C. 1-2 ani (pag. aparitia recenta B.726 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . se prezinta ca un mic nodul prost delimitat B. se prezinta ca un mic nodul cu modificari de culoare D.rezidentiat2004. 45-55% (pag. adenopatie de acompaniament D. o tumora epiteliala benigna fara potential de malignizare B.INTREBARI . o tumora epiteliala bengna cu potential de malignizare D.PARTEA a IV a E. 828) S2235060. e prezinta ca un mic nodul cu suprafata neregulata (pag. modificari degenerative ale celulelor malpighiene E. riscul de malignizare a radiodermitelor cronice este intre A. 85-90% B. 25-30% E. 829) S2235063. absenta modificarilor in structura epidermului (pag. o tumora epiteliala benigna cu localizarea cea mai frecventa la nivelul mainilor E. keratinizarea mucoasei cu aparitia stratului cornos si granulos (pag. o tumora epiteliala cu localizare mai rara la nivelul fetei (pag. 5-25% D.

care apare ca o pata de culoare brun inchisa nevul in dom. 5-25% C. După O. care are aspectul unei cupole puternic bombate nevul tuberos. 816) S2335068. 90% (pag.M. virusul Epstein-Barr B. virusul Coxackies (pag. asa numitul "graunte de frumusete" (pag.S. 822) S2335069. sediul este oriunde pe suprafata corpului E. Riscul de degenerare malignă al keratozelor solare este de: A. sexul feminin este mai afectat (pag. 831) S2335066. Următorii agenţi virali pot avea contribuţie în etiopatogenia cancerului oral: A. apare ca o leziune de culoare bruna C. D. care nu poate fi înlăturată prin ştergere şi nu poate fi clasificată în nici o altă boală”. 65% din cazuri E. 45% din cazuri B. afecteaza in special copiii D. melanoza Dubreuilh A. Lupusul eritematos E. virusul citomegalic D. Lichenul plan se poate manifesta doar ca erupţie orală. rhabdovirusul C. este o afectiune cu risc scazut de malignizare B. 50-60% E. Lichenul plan B. 10-12% B. 824) S2335070. virusul herpes simplex E. 60 % din cazuri D. 70 % din cazuri (pag. Eritroplazia 727 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. E. 3-6% D.rezidentiat2004. Care dintre următoarele leziuni cu potenţial de malignizare este definită de PINDBORG (1985) ca "o pată sau placă albă. Leucoplazia B. sesiunea 2004 www. B. Eritroplazia C.INTREBARI . 827) S2335067. A. care apare ca o proeminenta ovoida brun inchisa nevul tuberos. C. care esfe un nev acromic nevul pigmentar gigant. Papilomatoza floridă (pag. în: A.PARTEA a IV a nevul pigmentar maculos. singura leziune precanceroasă a mucoasei cavităţii orale este: A. 50 % din cazuri C. Lichenul plan D. nu mai mică de 5 mm diametru.ro . 830) S2235065. PROFIL STOMATOLOGIE .727 Rezidentiat 2004 A.

stomatite infectioase. parodontita juvenilă înaintea tratamentului antimicrobian C. leucoedemul. Lupusul eritematos E. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu: A. leucoedemul. parodontita marginală cronică superficială înaintea tratamentului antimicrobian şi antiinflamator B. D. E. (pag. C. eritroplazia. 818) 728 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. B.PARTEA a IV a S2535071. Carcinom metatipic D. prezintă o formă hipertrofică şi una hiperplazică B. B.ro . 818) PROFIL STOMATOLOGIE .rezidentiat2004. cheilita. parodontita marginală cronică profundă înaintea tratamentului complex D. D. se diferenţiază de carcinomul epidermoid prin păstrarea integrităţii membranei bazale. Candidoza orală (pag. leucoedemul. (pag. eritroplazia. sesiunea 2004 www. lichenul plan oral. 819) S2935076. parodontita distrofică E. în combinaţie cu lichenul plan oral realizează aşa numita *leucoplazie pătată* C. 819) S2635072. Eritroplazia: A. Bioterapia de reactivare este indicată în: A. chieilita. 316-317) S2835073. C. stomatite provocate de agenti fizici. apare mai frecvent la nivelul bolţii palatine D. (pag. B. D. leucoplazia. Carcinom spinocelular C. 820) S2935075. C. Nu se malignizeaza (pag. E. Sarcom E. Candidoza orala poate degenera malign in: A. (pag. stomatite protetice. E. (pag. E. leucoplazia. Diagnosticul diferentia al leucoplaziei se face cu: A. Leziunea precanceroasa cu cel mai mare potential de malignizare este: A.728 Rezidentiat 2004 C. parodontopatii involutive cu semne de inflamaţie. 826) S2935074.INTREBARI . papilomatoza florida. OMS o consideră singura leziune benignă a mucoasei orale. Carcinom bazocelular B. stomatite infectioase. Leucoplazia D.

ro . lupusul eritematos oral. mepacrin. este o dermatoza precanceroasa B. cancer cu debut in spatiile profunde D. Tratamentul lichenului plan oral se face cu: A. hidroxoclorochin. C. Diagnosticul diferential al lichenului plan oral se face cu: A. leucoplazia paroasa orala. keratozele actinice. apare sub forma unor eroziuni profunde C. celulita D. clorochin.INTREBARI . Boala Bowen are urmatoarele caracteristici: A. 831) S1235081. 823) S2935078. cancer cu debut la suprafata (pag.rezidentiat2004. tetraciclina 1-2g/zi timp de 3-4 saptamani. 824) INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1235079. enantemele medicamentoase B. (pag. eritroplazia D. B. lichenul plan C. cancer de gradul zero B. leucoedemul. atebrina. prezinta risc de malignizare E. Cancerul preinvaziv este: A. E. este o hiperplazie pseudo-epiteliomatoasa a mucoasei orale sau a tegumentelor fetei D. sesiunea 2004 www. D. 819) 729 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.729 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . C. cancer intraepitelial E. B. lupus eritematos C. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu: A. lichenul plan-forma hiperkeratozica E. apare dupa iradierea tegumentelor fetei (pag. afecţiuni virotice ale mucoasei E. candidozele cronice (pag. D. radiodermitele cronice. candidozele cronice (pag. carcinomul de mucoasa B. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu: A. E. (pag. 828-829) S1235080. 822) S1235082. cancer minimal invaziv C.PARTEA a IV a S2935077.

rezidentiat2004. hipovitaminoza A C. nevii celulari C. etapa de hiperkeratoza B. apar in special la nivelul mucoasei jugale E. afecteaza cu prepondernta persoanele varstnice B.de culoare bruna murdara D. la aparitia lui contribuie factorii imunologici 730 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 818-819) S1235085. sesiunea 2004 www. In etiologia leucoplaziei concura urmatorii factori generali: A. predispozitie imunitara D. 828) S1235086. lucrari protetice incorect adaptate E. etapa atrofica D. 826-827) S1235088. leziuni carioase multiple D. sunt pete pigmentate bine delimitate.de forma unui corn miniatural C.INTREBARI . 829) S1235084. furunculul B. Evolutia spre malignizare a radiodermitelor cronice se desfasoara in urmatoarele etape: A.730 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 820) S1235087. etapa sclerodermica C. este asimptomatica (pag. Eritoplazia: A. Diagnosticul diferential al keratoacantomuui se face cu: A. prezinta o forma hiperkeratozica C. Lichenul plan oral: A. se pot maligniza (pag. sunt formatiuni proeminente. eritroplazia D. lichenul plan E. Keratozele actinice prezinta urmatoarele caracteristici: A. se asociaza cu eritoplazia (pag. este o keratoza cutaneo-mucoasa C. epiteliomul spinocelular (pag. etapa hiperplazica (pag. evolueaza cu regularitate spre malignizare B.keratozice. tulburari psihice B. are ca etilogie consumul de tutun.ro . Lichenul plan oral: A. alcool. etapa hipertrofica E. este o keratoza cutaneo-mucoasa cu un polimorfism lezional accentuat B.dure. 822-824) S1235089.PARTEA a IV a S1235083. evolueaza intotdeauna spre malignizare E. debuteaza cu dureri sub forma de arsura E. nu intotdeauna se malignizeaza C. este un carcinom in situ B. are o etiologie neuro-distrofica D. luesul (pag.

818) S1335095.: A. cu arborizatii C. opaline. Lichenul plan se manifesta clinic ca A. Variatii anatomice normale: linia alba. opaline. 822-823) S1235091. Leziuni vasculare B. Leucoplazia D. pete albe cu suprafata neregulata (pag. Lupusul eritematos (pag. verucoase (pag. atrofice D. Leziuni traumatice recente E.rezidentiat2004. suprafete albe. ca fumul alb D.INTREBARI . mici E. papule albe. Omogena E. sediul de predilectie este portiunea anterioara a cavitatii bucale (pag.PARTEA a IV a D. aparitia lui este asociata cu virusul Epstein-Barr E. hiperkeratoze combinate cu eroziuni sau ulceratii C. Keratoza traumatica C. Malignizarea lichenului plan se produce cel mai frecvent pe formele: A. suprafete albe. 822) S1235090. Eroziva C. v 731 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 839) S1335094. Tumorile cu debut in spatiile profunde se exteriorizeaza mai intai prin urmatoarele semne subiective: A. Biopsia este contraindicata in: A. pigmentatii fiziologice D.731 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . Patata B.ro . Lichenul plan E. Leziuni acute. vechi C. uniforme B. erozive E. sesiunea 2004 www. glosodinia pentru tumorile limbii B. recente B. Care din urmatoarele diskeratoze prezinta un potential de malignizare crescut. trismus D. 835) S1335093. leziuni eritematoase inconjurate de zone hiperkeratozice (pag. Care dintre urmatoarele forme de leucoplazie sunt cele mai expuse riscului de degenerare maligna: A. disfagie pentru unele tumori faringiene E. subacute inflamatorii (pag. 823-824) S1235092. Leziuni diskeratotice C. Verucoasa D. Eritroplazia B. retea ramificata.

820-821) S1335100.ro . Formele clinice ale eritroplaziei sunt: A. Leziunile luetice C. Leucoedemul B. Lichenul plan C. Lupusul eritematos oral B.rezidentiat2004. Factori imunitari E.PARTEA a IV a S1335096. sesiunea 2004 www. Diagnosticul precoce al cancerului oro-facial. Examen radiografic B. Carcinomul de mucoasa C. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu: A. Leucoplazia E. Factori imunologici E. 836) S1335102. Care dintre urmatorii factori sunt implicati in etiopatogenia cancerului oro-facial: A. Candidoze cronice (pag. Eritroplazia E.INTREBARI . Tulburari endocrine D. Limba paroasa (pag. 823) S1335101. Factori neuro-distrofici B. Eritroplazia (pag. Candidoza cronica hiperplazica D. 821) PROFIL STOMATOLOGIE . Hiperkeratoze orale E. Tulburari ale metabolismului glucidic C. Efecte adverse medicamentoase D. Fumatul (pag. 815-818) S1335097. Coloraţia intravitala cu albastru de toluidina E. Diagnosticul diferential al lichenului plan trebuie luate in considerare urmatoarele leziuni: A. Care dintre urmatorii factori sunt incriminati in etiopatogenia lichenului plan oral: A.732 Rezidentiat 2004 (pag. 822) S1335098. Leucoplazia idiopatica B. Diagnosticul diferential al leucoplaziei paroase orale se face cu: A. omogena 732 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Lichen plan D. 822) S1335099. Examen clinic C. Examen biopsic D. Absenta igienei orale (pag. Papilomatoza fluida D. Tutunul si alcoolul concentrat B. Examen citologic (pag. in perioada asimptomatica si/sau subclinica se face prin: A. Agentii virali C.

Biopsia are ca scop precizarea diagnosticului histologic prin: A. excizia unei leziuni suspecte cu diametrul sub 2 cm C. lichen plan. Leziunile de debut ale cancerului oral la nivelul gingiei si crestei alveolare se pot manifesta ca: A. administrare de Tetraciclina si Griseofulvina E. prin puncţie aspirativa a conţinutului tumoral dintr-o leziunea suspecta E. ulceratii B. Formele clinice ale lichenului plan sunt. B.733 Rezidentiat 2004 B. cauterizarea leziunilor cu substante astringente C. 819) PROFIL STOMATOLOGIE . leucedemul E. C. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu: A. lichenul plan (pag.INTREBARI . A. fisuri in"foaie de carte" (pag. sesiunea 2004 www. hipertrofica atrofica scleroasa pigmentara (pag. papilomatoza orala D. candidoza orala cronica C. Leucoplazia beneficiaza de urmatoarele masuri terapeutice: A. verucos D. atrofic E. prin raclarea celulelor de pe zona suspecta D. hipercheratozic C. nodul interstiţial E. D. determinarea markerilor tumorali (pag. 733 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 839) S1435105. 822) S1435104. gingivita hiperplazica C. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu: A.ro . stomatita infectioasa. E. excizie chirurgicala (pag. suprimarea factorilor presupusi cauzali B. stomatitele aftoase B. leziuni luetice.rezidentiat2004. C.PARTEA a IV a S1335103. medicatie de protectie cu vitamina A D. recoltarea unui fragment de tesut din leziunea suspecta B. 820) S1435106. Eroziv B. epulisul. 821) S1435107. D. bulos (pag. 834) S1535108. epulis D.

E. C. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu: A. chistul mucoid. tulburari de metabolism glucidic. B. pastrarea unei igiene orale riguroase. factori neurodistrofici. dispensarizarea prin controale periodice la 4-6 luni. antipaludice de sinteza. antibiotice cu spectru larg. citostatice. B. Tratamentul medicamentos general al lichenului plan oral este: 734 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. limba geografica. D. C. 819) PROFIL STOMATOLOGIE . tutunul. D. papilomatoza. lichenul plan. leucoplazia. consumul cronic de alcool. Diagnosticul diferential in lupusul eritematos discoid se face cu: A. 825) S1535114. 823) S1535111. C. perlele Fordyce. (pag. sesiunea 2004 www.rezidentiat2004. badijonari cu acid tricloracetic. 822) S1535113. Medicatia folosita in tratamentul lupusului eritematos este: A. leucoplazia. tuberculoza. indepartarea factorilor iritativi locali. glosita candidozica. E. (pag. B. E. C. E. Diagnosticul diferential al lichenului plan oral se face cu: A. carcinomul de mucoasa. dermatoze buloase. D. C. factori imunologici: (pag. candidoza cronica. B. corticoizi. (pag.734 Rezidentiat 2004 E. 825) S1535112.PARTEA a IV a S1535109.INTREBARI . gingivita. E. (pag. B.ro . (pag. D. actinomicoza. D. E. C. B. Factorii predispozanti in aparitia lichenului plan oral sunt: A. 820) S1535110. (pag. eritroplazia . Tratamentul leucoplaziei consta in: A. D. aplicarea de substante astringente. 821) S1535115. chinolone. sifilisul.

sesiunea 2004 www. Tigason 0.PP. puntile dentare laterale E. Placile leucoplazice pot avea unele din urmatoarele culori: A. carcinomul cu debut in suprafata (pag. dinti cu pozitii iatrogene C. alba laptoasa C. irigatii cu solutii acide E. B. tulburari hormonale B. diabetul C. eritem exudativ multiform C. dinti cu leziuni traumatogene B. leucoplazia este corelatra cu actiunea unor iritatii locale pe fondul unei predispozitii determinate de.5-1mg/kg corp/zi. tutunul si alcoolul (pag. in tratamentul eritroplaziei se poate recurge la: A.K. eritroplazia (pag. 824) PROFIL STOMATOLOGIE . candidoza cronica C. hipovitaminoza A D. lichenul plan B.B12. hipertensiunea arteriala (pag.rezidentiat2004. D. C. aftoza cronoca recidivanta E. 4 saptamani. 820) S1635118. extirpare prin vaporizare cu laser C. 819) S1635120. Penicilina 4 milioane/zi. E. papilomatoza orala E. luesul E.735 Rezidentiat 2004 A. bimetalismul D. 3-4 saptamani. leucoedemul D. (pag. Kanamicina 1g/zi.B1. Leziuni asemanatoare leucoplaziei sunt: A.B6. lichenul plan D. alb-galbuie 735 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Etiologioc. Diagnosticul diferential al lupusului eritematos se face cu: A. irigatii cu solutii alcaline (pag. alba-sidefie B.A.INTREBARI . A. 820) S1635121. 824) S1635117. excizie chirurgicala B. 820) S1635119. Tetraciclina 1-2g/zi. Vitamine D2. leucoplazia B.ro . tratament cu antibiotice si corticoizi D. Factorii iritativi locali ce pot determina leucoplazia sunt: A. 3 saptamani.PARTEA a IV a S1635116.

Papilomatoze (pag. Factori imunologici (pag. Eritroplazia prezintă următoarele forme anatomo-clinice: A. Leucoplazia păroasă orală (pag. Diagnosticul diferenţial al leucoplaziei se face cu: A. Stomatitele protetice D. Localizare în special pericomisurală B. Diagnosticul diferenţial al leucoplaziei păroase orale se face cu: A. Candidozele cronice E. Leucoplazia idiopatică B. Leucoedemul B. Romboidală (pag. În etiopatogenia lichenului plan oral întânlim: A. Simptomatologie variabilă în funcţie de forma anatomo-clinică E. Hiperplazică C. Discoidă E. Lichenul plan E. 825) S2135125. Disfagia sideropenică C.ro . 822) S2135127. Factori neuro-distrofici sau vegetativi B. Lupusul tuberculos C. Eritroplazia E. cenusie (pag. Factori iritativi locali D. Papilomatoza orală floridă D. Hipovitaminoza A E. Eritemul exsudativ multiform B. Leucoedemul (pag. Lichenul plan C. Polimorfism lezional C. Hipertrofică B. 822) S2135123. Candidoza cronică hiperplazică D. Risc de malignizare crescut pentru formele recente D.rezidentiat2004. 819) S2135126. 822-824) 736 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Tulburări de metabolism glucidic C. Se poate administra tratament cortizonic (pag. sesiunea 2004 www. Atrofică D. Diagnosticul diferenţial al lupusului eritematos se face cu: A. 820) PROFIL STOMATOLOGIE . 821) S2135124.736 Rezidentiat 2004 D.PARTEA a IV a S2135122. Lichenul plan oral prezintă următoarele caracteristici: A. verzuie E.INTREBARI .

poate fi solitara sau pot fi mai multe pete D. este o efectiune frecvent intalnita C. pata de culoare rosie vie B. forma hipercheratozica (pag. 818) S2235130. fumatul C. 825) S2235129. papilomatoză C. Eritroplazia se manifesta clinic obiectiv prin: A. este o leziune precanceroasa a mucoasei orale (pag. lucios C. Este o afecţiune autoimună D. Eritroplazia afecteaza cu preponderenta urmatoarele categorii de pacienti: A. 818) S2235132. hiperkeratoză. lucrarile protetice acrilice D. Formează una sau mai multe placarde bine delimitate (pag. fondul unei predispozitii imunitare (pag. Forma atrofica (agranulata) a eritroplaziei are urmatorul aspect: A. 818) S2235131. sexul masculin C. petele multiple pot fi confluente E. suprafata neteda C. In etiopatogenia eritroplaziei sunt incriminati urmatorii factori: A.INTREBARI . are o componenta displazica severa E. aspect neted. granulara B. forma ulcerata E. Are un polimorfism lezional accentuat E. Se suprapune uneori pe un lichen plan B. sexul feminin B. este o efectiune rar intalnita B. bauturile alcoolice concentrate E. 818) S2235133. 819) S2235134.PARTEA a IV a S2135128. forma distrofica B. forma hipertrofica D. are aspect albicios (pag. Eritroplazia este o efectiune care se caracterizeaza prin urmatoarele: A. decada a VI -a de viata E. Histopatologic prezintă acantoză. forma atrofica C. alimentele condimentate B.rezidentiat2004. Papilomatoza orală floridă: A. sesiunea 2004 www.ro . are o componenta metaplazica severa D. decada a VII -a de viata (pag. Eritroplazia se prezinta sub urmatoarele forme clinice: A. decada a V-a de viata D. suprafata rugoasa.737 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . suprafata usor denivelata prin depapilare 737 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.

integritatea membranei bazale E. 819) S2235140. invadarea membranei bazale (pag. sesiunea 2004 www. suprafata neteda B. simultan in mai multe locuri E. numai pe mucoasa palatului (pag. stomatite infectioase. 819) S2235139.rezidentiat2004. numai pe mucoasa planseului bucal D. cu potential de malignizare transformandu-se intr-un carcinom spinocelular D. cu zone de hiperkeratoza E. 819) S2235138. prezenta abundenta a stratului cornos E. este usor reliefata fata de tesutul din jur D. Evolutia eritroplaziei este: A. caracterele unui carcinom in situ B. 819) S2235136. fara zone de hiperkeratoza (pag. eritroplazia se caracterizeaza prin: A.INTREBARI . nu se malignizeaza niciodata (pag. 819) S2235137. in zonele de "mare risc" ale cavitatii bucale B.738 Rezidentiat 2004 D. de lunga durata B. 819) 738 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. provocate de proteza si de agenti fizici sau chimici C. rebela la tratament C.PARTEA a IV a S2235135. de scurta durata E. suprafata neregulata. caractere exclusiv de benignitate C. grad inalt de displazie care efecteaza toate straturile mucoasei D. caracterele unui carcinom in situ B. forma eroziva a lichenului plan. grad inalt de displazie ce afecteaza toate straturile mucoasei D. Eritroplazia din punct de vedere histopatologic prezinta: A. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu: A. 819) PROFIL STOMATOLOGIE . Histopatologic. Topografic. candidoze cronice E. papilomul mucoasei orale B. numai pe mucoasa jugala C. granulara C. este acoperita cu depozite albicioase (pag. eritroplazia poate sa apara: A. este acoperita pe alocuri cu zone de hiperkeratoza E. Forma hipertrofica (granulata) a eritroplaziei are urmatorul aspect: A. arhitectura asemanatoare cu carcinomul epidermoid C.ro . diparitia membranei bazale (pag. (pag. enanteme medicamentoase D.

irigarea cu solutii acide (pag. existand dovezi de cancere spinocelulare minimal invazive adiacente E. hipovitaminoza A E. Malignizarea eritroplaziei se manifesta clinic prin: A. 819) S2235143. tulburarile hormonle C. este o metaplazie epidermoida a mucoasei orale C. tratament cu antibiotice si corticoizi D. irigarea cu solutii alcaline E. dinti cu pozitii iatrogene C. factorii iritativi locali ce pot determina leucoplazia sunt A. 820) S2235147. 819) S2235142. aparitia multiloculara a leziunilor D. tratamentul eritroplaziei consta in A. leziunea este rar multifocala C. la exereza prin tehnica micrografica Mohs a leziunilor de eritroplazie se recurge din urmatoarele motive A.ro . tutunul si alcoolul (pag. puntile dentare laterale E. diabetul zaharat D.INTREBARI . dinti cu leziuni traumatogene B. care se acopera cu cruste B. sesiunea 2004 www. excizia chiurgicala B. leziunea are margini vag delimitate (pag. leziunea pare superficiala. extirparea prin vaporizare cu laser C. leucoplazia A. acoperirea leziunilor pe alocuri cu zone de hiperkeratoza (pag.PARTEA a IV a S2235141. 819) S2235145. bimetalismele (pag. este o afectiune autoimuna E. determinand leucoplazia A. 820) S2235146. leziunea este foarte bine delimitata B.rezidentiat2004. luesul B. histologic se constata intreruperea membranei bazale C. predispozitia individuala in cadrul leucoplaziei este data de urmatorii factri generali A. bimetalismul D.739 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . reliefarea suprafetei leziunii fata de tesuturile din jur E. prin efect caloric asupra mucoasei orale actioneaza urmatorii factori. lucrarile protetice conjuncte incorect adaptate 739 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. este o leucokeratoza a mucoasei orale B. 819) S2235144. este o afectiune hiperkeratozica (pag. este o keratoza cutaneo-mucoasa D. aparitia unor eroziuni pe suprafata placii eritroplazice. leziunea este intotdeauna superficiala D.

INTREBARI . indepartarea factorilor iritativi mecanici D. diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu A. keratinizarea mucoasei B. este scurta B.740 Rezidentiat 2004 B. se prezinta cao retea cu rborizatii ca nervurile unei frunze de ferig E. poate sa fie spre malignizare E.PARTEA a IV a S2235148. un grad inalt de displazie E. sesiunea 2004 www. se prezinta sub forma unei pete de culoare rosie vie (pag. din punct de vedere histopatologic leucoplazia se caracterizeaza prin A. este sesizata ca o asperitate perceputa in contact cu limba C. este descoperita intamplator la un examen stmtologic D. iritante C. 821) S2235153. este asociata cu ureri nevralgice (pag. 820) S2235151. 820) PROFIL STOMATOLOGIE . tratamentul leucoplaziei vizeaza A. papilomatozele E. leucoplazia A. leucoplzia A. tratament topic cu bleomicina 740 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. candidozele cronice D. este de lunga durata C. D. 820) S2235149. aparitia stratului cornos si granulos C. poate sa regreseze spontan D.rezidentiat2004. lucrarile protetice adjuncte incorect adaptate bimetalismul tutunul alcoolul (pag. goma sifilitica (pag. determina senzatia de jena in masticatie E. modificari dermoepidermice. acantoza (pag. in care se gaseste parakeratoza. disparitia stratului cornos si granulos D. este multa vreme asimptomatica B. hiperkeratoza. 820) S2235150. suprimarea factorilor presupusi cauzali B. C. leucoedemul B. are o suprafata neteda C. E. se prezint sub forma unor placi albe sidefii B. 820) S2235152. carcinomul de mucoasa cu debut in suprafata C. medicatie de protectie cu vitamina A E. se prezinta sub form unui placard eritematos (pag. aplicarea de substante caustice. evolutia leuoplaziei A.ro . are o suprafata cu un aspect papilomatos D.

820) S2235156. rugoasa D. candidoza cronica hiperplazica E.INTREBARI . verzuie E. 822) S2235158. leucoplazia idiopatica C. se prezinta ca o pata alba B. alba sidefie B. diagnosticul diferential al leucoplaziei paroase orale se face cu A. este frecvent intalnita la varstnici D. sesiunea 2004 www. este intalnita la persoane la care li s-au facut transplante de maduva hematogena (pag. factori neurodistrofici 741 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. se prezinta ca o pata rosie (pag.ro . 820) S2235155. nu se poate suprainfecta cu candida E. aftoza cronica recidivanta E. leucoplazia fumatorilor D.PARTEA a IV a S2235154. alb galbuie D. factorii predispozanti in aparitia lichenului plan oral sunt A. 822) S2235159. este o varitate lezionala intalnita la persoanele imunosupresate cronic B. candidoza cronica C. carcinomul cu debut in suprafata (pag. leucoplazia paroasa orala A. diagnosticul diferential a leucoplaziei se face cu A. este intalnita la persoane la care li s-au facut transplante de organe E. candidoza cronica E. chistul mucoid (pag. este asociata cu prezenta virusului Epstein Barr C. lihenul plan B. leucoedemul D. cenusie (pag.rezidentiat2004. leziuni asemanatoare leucoplaziei sunt A. 820) S2235157. cu diferite forme de hiperkeratoze ale mucoasei orale (pag. alba laptoasa C. 821) PROFIL STOMATOLOGIE . papilomatoza C.741 Rezidentiat 2004 (pag. perlele Fordyce B. se caracterizeaza prin un contur neregulat al leziunilor C. are o suprafta plicaturata. 822) S2235160. eritemul exudativ multiform B. carinomul de mucoasa D. placile leucoplzice pot avea unele din urmatoarele culori A. clinic leucoplazia paroasa orala A.

unui lichen plan ulcerativ E. se insoteste de senzatia de uscaciune a mucoasei E. in care se gaseste hiperkeratoza C. Diagnosticul diferential al lichenuui plan se face cu A. tulburari de metabolism glucidic consumul cronic de alcool tutunul factori imunologici (pag. pe leziuni hiperkertozice (pag.PARTEA a IV a S2235161. in care se gaseste degenerscenta tonofibrilelor la nivelul laminei bazale E.INTREBARI . modificari dermoepidermice. unui lichen plan verucos C. unui lichen plan bulos 742 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. pe leziuni erozive D. in care se gaseste acantoza D. sesiunea 2004 www. patata (pag. hiperkeratozice B. modificari dermoepidermice. eritroplazia E. pe leziuni verucoase E. erozive E. keratinizare a mucoasei cu aparitia stratului cornos si granulos (pag.742 Rezidentiat 2004 B. Histopatologic. clinic lichenul plan A. C. de alterarea starii generale (pag. 822) S2235163. pe leziuni vechi B. se insoteste de senzatia de asprime a mucoasei D. lupusul eritematos oral B. pe leziuni atrofice C.rezidentiat2004. in care se gaseste parakeratoza B. E. dermatozele buloase (pag. formele clinice de lichen plan sunt A. 822) PROFIL STOMATOLOGIE . are debut acut B. are debut insidios C. atrofice C. 823) S2235166. modificari dermoepidermice. 823) S2235165. 822) S2235162. leucoplazia D. buloase D. unui lichen plan eroziv D. Papilomatoza florida orala isi face aparitia pe fondul A. stomatita aftoasa conica recidivanta C. lichenul plan se caracterizeaza prin A. unui lichen plan hiperkeratozic B. D. 822) S2235164. Malignizarea lichenului plan apare: A.ro . modificari dermoepidermice.

are o etiologie neuro-distrofica C. inconstant se asociaza cu prurit 743 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. suprafete albe. 824) S2235170. tetraciclina 1-2 g / zi. este un carcinom in situ B. retea ramificata cu arborizatii E. 824) S2235169. suprafete albe. o boala cauzata de factori genetici D. se asociaza cu eritoplazia D. este o keratoza cutaneo mucoasa cu un polimorfism lezional accentuat E.PARTEA a IV a S2235167. sediul de predilectie este portiunea anterioara a cavitatii bucale D. lupusul eritematos A. 824) S2235168.5-1 mg / kg corp/ zi C.INTREBARI . 824) S2235173. la aparitia lui contribuie factori imunologici (pag. lichenul plan oral A. leziuni eritematoase inconjurate de zone hiperkeratozice (pag.rezidentiat2004. o boala dispozitionala B. aparitia lui este asociata cu virusul Epstein Barr C. uniforme B. excizia leziunilor care nu dau semne de agitatie celulara B. evoleaza intotdeauna spre malignizare (pag. B12. opaline. B6. PP. K. carbamazepina 3*300mg / zi E. B1. augmentin 2*625 mg / zi D. 824) PROFIL STOMATOLOGIE . o boala cauzata de factori heterogeni E. tigason 0. lichenul plan se manifesta clinic ca A. chirurgia micrografica Mohs E. Tratamentul medicamentos general al lichenului plan oral este A. opaline. o boala plurifactoriala C. lichenul plan oral A. 822.743 Rezidentiat 2004 (pag. alternativele terapeutice in tratamentul lichenului plan sunt A. lupusul eritematos este A. crioterapia D. vitamine D2. ca fumul alb D. 822. 3-4 saptamani B. aplicarea locala de preparate caustice si iritante C.ro . papule mici albe C. A (pag. indus de tulburari de metabolism glucidic (pag. 823) S2235172. 822) S2235171. prezinta o forma hiperkeratozica B. sesiunea 2004 www. tratamentul cu laser (pag. este o keratoza cutaneo mucoasa E.

leucoplazia B. Papilomatoza florida a cavitatii orale evolueaza spre: A. sesiunea 2004 www. se prezinta sub forma unei zone ulceroase E. Procesele patologice de la nivelul tegumentului fetei cu potential de malignizare sunt: A. 826) S2235179. se prezinta sub forma unei zone atrofice C. 824) S2235174. eritem exudativ multiform C. candidoza orala (pag. Se manifesta prin hiperkeratoza sau parakeratoza C. C. Papilomatoza florida a cavitatii orale A. papilomatoza orala E. tumora Ackermann D.cenusii C. E. se suprapune uneori pe leziuni de lichen plan D. Pot fi asemanatoare lichenului plan B.rezidentiat2004. D. catifelata (pag. Poate aparea degenerescenta hidropica a stratului bazal D. leziuni neinflamatorii si nedureroase mai mult sau mai putin reliefate B. eruptia mucoasa a lupusului eritematos A. nevii si nevomatozele cutanate D.INTREBARI . eritroplazia 744 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. vie . eritroplazia (pag.PARTEA a IV a se prezinta sub forma unui placard eritematos inconstant se asociaza cu senzatia de arsura se prezinta sub forma unei cicatrici de culoare alba se prezinta sub forma unei retele cu arborizatii ca nervurile unei frunze de feriga (pag. se prezinta sub forma unei zone eritematoase D. 825) S2235176. ulceratii cronice atone C. carcinom epidermoid B.albe. Arhitectura epiteliala este bulversata datorita unui inalt grad de displazie ce afecteaza toate structurile mucoasei (pag. Modificarile histopatologice ale lupusului eritematos discoid: A. 824) S2235177. se caracterizeaza prin mase de vilozitati fine. se prezinta sub forma unei pete de culoare rosie vie (pag. Prezinta caracterele unui carcinom in situ E.744 Rezidentiat 2004 B. se asociaza cu senzatia de uscaciune la nivelul gurii si nasului B. Diagnosticul diferential al lupusului eritematos se face cu: A.ro . lichenul plan D. 825) S2235178. lichen plan E. 824) S2235175. este o afectiune hiperkeratozica B. se prezinta sub forma unei pete de culoare rosie. PROFIL STOMATOLOGIE . se suprapune uneori pe keratoza tabagica E. carcinom verucos C.

Keratozele actinice prezinta urmatoarele caracteristici: A. 827) S2235183. elemente discoide E. se prezinta sub forma unor pete care in timp devin hiperkeratozice E. de tip hipertrofic C.PARTEA a IV a S2235180.de culoare bruna murdara D. apare frecvent sub forma unor leziuni multiple (pag.rezidentiat2004. plaje hiperpigmentate cu o retea teleangiectazica la suprafata D.INTREBARI . afecteaza cu preponderenta persoanele varstnice B. 826) PROFIL STOMATOLOGIE .keratozice. de culoare cenusie B. 826) S2235182. are o dezvoltare brusca D. apare pe fondul unei keratite B. apar in special la nivelul mucoasei jugale E. 827) S2235185. apare pe fondul unei cheilite actinice C. sesiunea 2004 www. antibioterapie E. 826) S2235181. se prezinta sub forma unor pete pigmentate bine delimitate B. unguente cu 5-fluoro-uracil1% C.ro . Tratamentul keratozei actinice consta in: A. 828) S2235186. laserterapie D. cu parakeratoza E. radiodermitele cronice se prezinta ca A. sunt pete pigmentare bine delimitate. keratozele actinice A. un mic nodul bine delimitat (pag. cu hiperkeratoza D. sunt formatiuniproeminente. leucoplazia (pag. se pot maligniza (pag. de culoare maro-deschis C. cornul cutan A. in evolutie este insotit de acuze subiective E. se prezinta sub forma unor pete de culoare bruna murdara C.dure. plaje hiperpigmentate. se prezinta sub forma unui placard eritematos (pag.de forma unui corn miniatural C. cu degenerescenta hidropica a stratului bazal (pag. se prezinta sub forma unor pete plane sau usor reliefate D. 826-827) S2235184. aplicare de substante caustice (pag.745 Rezidentiat 2004 E. Din punct de vedere histopatologic modificarile in keratozele actinice pot fi: A. crioterapia cu azot lichid B. plaje hiperpigmentate. evolutia spre malignizare a radiodermitelor cronice se desfasuara in urmatoarele etape 745 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. de tip atrofic B.

INTREBARI . displazii cutante care persista toata viata E. nevii reprezinta A. apare su forma unor eroziuni profunde B. sangerarea si ulcerarea dupa traumatisme (pag. 828) S2235188. aplicarea de unguente cu 5 fluoro-uracil 1% (pag. 828) S2235187. cornoase. 831) S2335192. Lichenul plan 746 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. boala Bowen are urmatoarele caracteristici A. veruci. 829) S2235191. C. tratamentul radiodermitelor cronice consta in A. semnele de malignizare a neviilor sunt A.rezidentiat2004. acromica etapa de malinizare. displazii cutanate care se pot maligniza (pag.: A. furunculul B. este o dermatoza precanceroasa E. E. prezinta risc de malignizare C. Eritroplazia B. excizia larga si plastia lipsei de substanta E. sub forma de zone hiperkeratozice. displazii cutanate circumscrise B. sesiunea 2004 www. 829) S2235189. papiloame etapa de malignizare la nivelul unei formatiuni vegetante sau pe marginile ulceratiei etapa sclerodermica. epiteliomul spinocelular (pag. displazii cutanate de etiologie cunoscuta D. 828.746 Rezidentiat 2004 A. eritroplazia D.ro . 829) S2235190. culoarea devine mai deschisa D. infiltrarea tesuturilor din jur E. nevii celulari C. verucoase etapa hiperplazica. evitarea lezarii zonelor de radiodermita D. diagnosticul diferential al keratoacantomului se face cu A.PARTEA a IV a etapa sclerodermica. utilizarea razelor C. care produc mai putine radiodermite cronice C. D. Keratoza traumatică C. protectia impotriva iradierii B. acromica sau hipercromica (pag. este o hiperplazie pseudo-epiteliomatoasa a mucoasei orale sau a tegumentelor fetei (pag. prezentand o piele atrofica. lichenul plan E. displazii cutanate cu evolutie lent C. Leucoplazia D. extensie brutala B. apare dupa iradierea tegumentelor fetei D. suprafata neregulata C. PROFIL STOMATOLOGIE . prezentan o piele atrofica. B. Care din următoarele diskeratoze prezintă un potenţial de malignizare crescut. cu zone hiperkeratozice cornoase.

verucos D. hipercheratozic C.PARTEA a IV a S2335193. atrofică D. verucoasă D. 818) PROFIL STOMATOLOGIE . Boala Bowen D. Xeroderma pigmentosum E. Hemangiomul (pag. sesiunea 2004 www. eroziv B.rezidentiat2004. Care dintre următoarele forme de leucoplazie sunt cele mai expuse riscului de degenerare malignă: A. scleroasă E.ro .747 Rezidentiat 2004 E. Lichen plan D. Leucoedemul B. Carcinomul de mucoasă C. omogenă E. Candidoze cronice (pag. Eritroplazia (pag. Formele clinice ale lichenului plan sunt. 820-821) S2335195. Lupusul eritematos (pag. 821) S2335196. 822) S2335197. Diagnosticul diferenţial al lichenului plan trebuie luate în considerare următoarele leziuni: A. Diagnosticul diferenţial al leucoplaziei se face cu: A. Papilomatoza orală D. Lupusul eritematos oral B. Leucoplazia E. atrofic E. bulos (pag. 819) S2335194. Eritroplazia E. pătată B. Formele clinice ale eritroplaziei sunt: A. hipertrofică C. 823) 747 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Radiodermita cronică C.INTREBARI . pigmentară (pag. Care din următoarele leziuni sunt considerate precancere cutanate: A. A. nodulară (pag. Leziunile luetice C. Keratoza actinică B. omogenă B. erozivă C. 823) S2335198.

Lichenul plan C. Tulburări ale metabolismului glucidic 748 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Coloraţia intravitală cu albastru de toluidină E. 819) S2335202. copii B. Leziuni vasculare B. Riscul de malignizare a leucoplaziei este: A. Lupusul eritematos acut sistemic afectează cu preponderenţă: A. sesiunea 2004 www.748 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 824) S2335204. hipetrofică D. pigmentaţii fiziologice D. bărbaţii (pag. în cazul igienei orale defectoase B. Factori neuro-distrofici B. 826) S2335200. Leziuni traumatice recente E.rezidentiat2004. mai mare la femei C. femeile E. 821) S2335203. Leucoplazia idiopatică B. Examen citologic (pag. Diagnosticul diferenţial al leucoplaziei păroase orale se face cu: A. persoanele între 20 –40 ani C. 822) S2335205. Leziuni diskeratozice C. mai mare la bărbaţi D. în perioada asimptomatică şi/sau subclinică se face prin: A. Diagnosticul precoce al cancerului oro-facial. mai mare la tineri E. Leziuni acute/subacute inflamatorii (pag. veziculoasă E. Examen biopsic D. erozivă C.ro . Eritroplazia poate avea următoarele forme: A. 839) S2335201.PARTEA a IV a S2335199.INTREBARI . Limba păroasă (pag. Hiperkeratoze orale E. Variaţii anatomice normale: linia albă. Examen clinic C. vârstnicii D. atrofică (pag. Biopsia este contraindicată în: A. Care dintre următorii factori sunt incriminaţi în etiopatogenia lichenului plan oral: A. Candidoza cronică hiperplazică D. Examen radiografic B. eritematoasă B. mai mare la consumatorii de alcool şi tutun (pag.

se realizează prin administrarea de vit. sesiunea 2004 www. Tutunul şi alcoolul concentrat B. proceduri balneoterapeutice E. restaurări protetice D. Care dintre următorii factori sunt implicaţi în etiopatogenia cancerului oro-facial: A. Masajul gingival: A. (pag. 318) 749 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 317-318) S2635211. mucoasa planşeului oral B. 815-816) S2535207. Absenţa igienei orale (pag. este necesară pentru reducerea tulburărilor vasculare persistente după tratament C. vălul palatin D. vit. Factori imunologici E.A sub formă de drajeuri C. Efecte adverse medicamentoase D. 825) S2635208.749 Rezidentiat 2004 C. mucoasa jugală la nivelul molarilor C. mucoasa linguală E. se efectuează manual sau cu un dispozitiv adaptat la Unit-ul dentar B.PARTEA a IV a S2335206. produse medicamentoase de origine sintetică B. Tulburări endocrine D. vitaminoterapie. Agenţii virali C. vit. reprezintă un procedeu de bioterapie de reactivare. Bioterapia de reactivare se realizează prin: A. În bioterapia de reactivare prin vitaminoterapie se folosesc: A. 317) S2635209. Lupusul eritematos afectează cu predilecţie: A. 822) PROFIL STOMATOLOGIE . (pag. vit. se realizează prin administrarea de produse de origine animală E.ro . se face 5-10 minute zilnic timp de o lună D. gingia şi roşul buzelor.E sub formă de capsule. 317-318) S2635210. este indicată înaintea tratamentului antimicrobian şi antiinflamator B. masajul manual se face prin mişcări circulare sau prin acţiuni dinspre coronar spre apical C.rezidentiat2004.A D. este indicat în zonele inflamate. (pag.A sub formă de drajeuri B. (pag.K sub formă de capsule E. În parodontita marginală cronică superficială bioterapia de reactivare: A. vit. restaurări protetice C.K sub formă de capsule D. poate fi realizată prin masaj gingival. Factori imunitari E. (pag. Fumatul (pag. vit. abcese parodontale E.INTREBARI .

Tulburarile hormonale C. Excizie B. 820) S2835216.PARTEA a IV a S2835212. stomatita odontiazica (pag. sesiunea 2004 www. 820) S2835215. Dinti fracturati cu margini ascutite B.ro . Antitermice (pag. Citostatice D. Suprafete albe. Mase de vilzitati fine. Antipaludice B. stomatita aftoasa E.750 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . uniforme. Placi albe sidefii translucide ca fumul alb. Antibiotice E. leucoedemul D. Zone atrofice. Hipovitaminoza A (pag. Molarii de minte inclusi (pag. opaline. in placarde care in partea centrala pot lua aspect verucos C. eritroplazia B. Crioterapie 750 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Molari de minte superiori in pozitie vicioasa D.rezidentiat2004. Luesul B. Hepatita cronica D.INTREBARI . 822) S2835217. Factorii generali care pot favoriza aparitia leucoplaziei sunt A. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu: A. albe. 820) S2835214. Leziunile cu potential de malignizare sunt: A. Diabetul zaharat E. fine. Clinic lichenul plan se prezinta astfel: A. laptoase sau alb-galbui cu suprafata neteda. arborizate E. carcinom de mucoasa cu debut in suprafata C. leucoplazia C. lichenul plan D. 818) S2835213. 825) S2835218. keratoacantomul E. Retea ramificata cu arborizatii ca nervurile frunzei de feriga D. melanoza Dubreuilh (pag. candidoze cronice B. Molari de minte inferiori incomplet erupti E. Corticoizi C. eritematoase sau ulceroase. In etiologia leucoplaziei sunt incriminati urmatorii factori locali: A. omogena sau rugoasa B. Dinti cariati si netratati C. Tratmentul chirurgical in cazul leucoplaziei poate consta in: A. cenusii sau roze cu mase vegetante si papilomatoase (pag. Tratamentul lupusului eritematos cuprinde: A.

PARTEA a IV a S2835219. Leucoplazia C. sesiunea 2004 www. Iradiere (pag.INTREBARI . 825) 751 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. In lupusul eritematos diagnosticul diferential se face cu: A. Luesul (pag.751 Rezidentiat 2004 C. Papilomatoza florida E.ro . Laser D. Chirurgie micrografica Mohs E.rezidentiat2004. 824) PROFIL STOMATOLOGIE . Eritem exudativ mutiform D. Lichenul plan B.

4-6 de piesa dreapta B. Rezectia apexului este de preferat a se realiza cu: A. Trapezoidala D. Pichler B. pulpite cronice E. Burlibaşa . 139) S1236003. Partch C. In amputatia radacinii palatinale la molarii superiori. C. 1999. sesiunea 2004 www. premolari C. 36 Metode chirurgicale ajutătoare tratamentului endodontic (chirurgia endodontică) BIBLIOGRAFIE: 2. dinţii maxilari E. freze sferice montate la turbina D. ciocanul C. 144) S1336005. Indicatia de baza a drenajului transosos o reprezinta: A.PARTEA a IV a Tema nr. discuri E. gangrena necomplicata (pag. trepanatia se face cu: A. 160) S1336006.ro . parodontite apicale fistulizate B. freze cilindrice C. 148) S1336004. Cea mai frecventa indicatie a rezectiei apicale este pentru A. 140) S1236002. Osteotomia transmaxilara este indicata in: A. Ed.rezidentiat2004. dintii mandibulari (pag. pietre (pag. parodontite acute in stadiul endoosos C. pietre (pag.medicală. freze sferice nr. parodontite apicale cronice rebele la tratament D.752 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . in faza periapicala 752 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. dintii frontali B. Bucureşti.Chirurgie orală şi maxilo-facială.INTREBARI . INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1236001. parodontita apicala acuta. in cazul osteotomiei transmaxilare. De-a lungul axului radacinii E. dalta B. Triunghiulara (pag. incizia trebuie facuta: A. freze cilindrice D. discuri E. molari D.

D. amputatia radiculara (pag. 142) S1336008. Rezectia apicala este contraindicata: A. chiuretajul periapical D. atunci cand sunt dureri violente (pag. drenajul transosos E. Metoda de tratament a unei fracturi radiculare in treimea apicala este A.rezidentiat2004. chiurete curbe 753 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. cea intraoperatorie C. rezectia apicala cu obturatie directa B. Trepanatia ososasa in drenajul transosos se realizeaza cu: A. 139) PROFIL STOMATOLOGIE . nu are importanţa E. 141) S1336009. la premolarii inferiori (pag. in parodontite cronice care nu permit uscarea canalului D. dispozitivul Traunner in U E. la 24-48 de ore dupa efectuarea obturatiei B. amputaţia radiculara E. postoperatorie D. 146) S1336010. 142) S1336011. extractia dentara (pag. 145) S1336012. chiuretajul periapical C. Momentul optim de efectuare a chiuretajului periapical este A.4-6 D.INTREBARI . in fracturi radiculare plasate in treimea inferioara a radacinii B. parodontita apicala cronica osteita cronica periapicala gangrena simpla abcesul vestibular (pag. ciupitorul de os B. drenajul transosos B.ro . C. in osteite cronice periapicale C.753 Rezidentiat 2004 B. la 48 de ore (pag. imediat dupa efectuarea obturatiei D.PARTEA a IV a S1336007. dalta si ciocanul C. Pastrarea integritatii lungimii radacinii se realizeaza in A. nu are importanţa E. E. Obturatia cea mai buna a canalului in rezectia apicala este A. in esecuri ale tratamentului endodontic E. inainte cu cateva zile de operatie B. rezectia apicala cu obturate retrograda C. la o saptamana de la efectuatea obturatiei C. sesiunea 2004 www. freze sferice nr. rezectia apicala D.

754

Rezidentiat 2004
(pag. 140)

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S1336013. Una dintre indicatiile chiuretajului periapical este: A. substanta de obturatie a depasit foramenul apical B. osteite periapicale la dinti obturati C. granulomul periapical D. gangrena umeda E. parodontita apicala acuta in stadiul periapical
(pag. 141)

S1536014. Ce este"umbra reziduala"Hammer: A. opacitatea data de conul de gutaperca; B. imaginea radiologica a unui chist; C. imaginea radiologica postrezectie apicala; D. deformarea tablei vestibulare apicale; E. opacitatea data de un dinte inclus.
(pag. 155)

S1536015. Dificultatile ce tin de factori fiziologici in rezectia apicala la molarii superiori sunt: A. limitarea deschiderii gurii; B. bride cicatriceale; C. forma si volumul sinusului maxilar; D. constituţia si conformaţia obrajilor; E. afectiuni ale buzelor.
(pag. 157)

S1536016. in rezectia apicala cu obturatie retrograda se utilizeaza amalgamul de Ag., aliajele recomandate fiind de tipul: A. "non gamma 1"cu peste 65% Ag.; B. "non gamma 2" cu peste 65% Ag.; C. "non gamma 2"cu peste 45% Ag.; D. "non gamma 2"cu mai puţin de 55% Ag.; E. "non gamma 3"cu peste 65% Ag.
(pag. 154)

S1536017. Indicatia de baza a osteotomiei transmaxilare este: A. chistul suprainfectat; B. parodontita apicala supurata la dintii la care nu se poate realiza chiuretajul andodontic; C. gangrena umeda la dinti cu apexurile deschise; D. lacuna esenţiala a maxilarelor; E. hemangiomul cavitar:
(pag. 139)

S1536018. Momentul optim pentru practicarea chiuretajului periapical este: A. cu 24 ore inainte de obturatia canalului; B. concomitent cu obturatia de canal; C. la 24-48 ore dupa obturatia de canal; D. odata cu restaurarea protetica; E. odata cu extirparea pulpei vii.
(pag. 141)

S1536019. Vindecarea totala dupa rezectia apicala se realizeaza in: A. 5-7 zile;

754

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

755

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. 4-6 saptamani; 3-6 luni; 2-3- luni; 6-8 luni.
(pag. 155)

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S1636020. Premolarizarea molarilor presupune: A. amputatia radacinii palatinale a molarilor superiori B. amputatia unei radacini vestibulare a molarilor superiori C. indepatarea unei radacini impreuna cu coroana adiacenta a unui molar inferior D. indepartarea apexului oricarei radacini a unui molar superior E. ampurtatia apexului unei radacini a unui molar inferior
(pag. 160-161)

S1636021. Rezectia apicala cu obturatie anterograda este indicata in: A. canale obturate incomplet, care nu mai pot fi dezobturate B. dispozitive coronoradiculare a caror indepartare implica riscul fracturii radacinii C. leziuni periapicale la dinti cu canale permeabile D. ace rupte in canal E. canale cu anomalii anatomica care la fac inabordabile
(pag. 143)

S1636022. Rezectia apicala cu obturatie retrograda este indicata in: A. parodontita apicala cronica cu secretie bogata si canale permeabile B. substanta de obturatie radiculara a depasit foamenul apical determinand reactii de intoleranta C. tratament radicular perfect dar procesul peiapical patologic continua sa evolueze D. anchiloza dentoalveolara E. canale radiculare impermeabile din diferite motive (ace rupte, dispozitive coronoradiculare, denticuli)
(pag. 153)

S1636023. Rezectia apicala este indicata in: A. procese periapicale insemnate care distrugand osul reduc mult implantarea radacinii B. atrofii alveolare intinse, cu mobilitate dentara astfel incat prin rezectie se reduce foarte mult implantarea dintelui C. leziuni coronoradiculare intinse, care depasesc marginea alveolara iar radacina nu mai poate fi utilizata pentru dispozitive coronoradiculare D. fracturi radiculare ale 1/3 coronare a radacinilor E. esecuri ale tratamentului endodontic
(pag. 144)

S1636024. Rezectia apicala la premolarii superiori: A. prezinta dificultati date de prezenta crestei zigomaticoalveolare B. impune atentie deosebita pentru a nu deschide fosele nazale C. se poate solda cu deschiderea sinusului maxilar D. posate fi urmata de paralizii faciale E. nu prezinta nici un fel de risc chirurgical
(pag. 156)

S2136025. Contraindicaţiile relative ale rezecţiei apicale sunt următoarele, cu o excepţie: A. Afecţiuni cardiace decompensate B. Diabetul decompensat C. Perioada ciclului menstrual

755

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

756

Rezidentiat 2004
D. Stările febrile E. Convalescenţa după unele afecţiuni acute
(pag. 145)

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2136026. După rezecţia apicală, “umbra reziduală” Hammer reprezintă: A. Recidive ale procesului periapical B. Imaginea radiologică post-rezecţie apicală C. Osteită postoperatorie D. Cicatrizare osoasă E. Eşecuri postoperatorii
(pag. 155)

S2136027. În rezecţia apicală, cea mai utilizată dintre incizii este: A. Pichler B. Partsch C. În “L” D. Trapezoidală E. În “U”
(pag. 147)

S2136028. Metoda de tratament a unei fracturi radiculare în treimea superioară este: A. Premolarizarea B. Extracţia dentară C. Transfixaţia D. Rezecţia apicală E. Alveolotomia
(pag. 142)

S2136029. Osteotomia transmaxilară este indicată în: A. Depăşiri ale apexului cu substanţe de obturaţie ce nu se resorb B. Fracturi radiculare în treimea superioară C. Chisturi radiculare mici D. Fracturi radiculare în treimea inferioară E. Parodontita apicală acută în faza periapicală
(pag. 139)

S2236030. Cicatrizarea plagii mucoasei in rezectia apicala se face: A. in 3 - 6 luni B. per secundam C. in 6 - 12 luni D. in aproximativ 6 saptamani E. dupa aproximativ 5 - 7 zile
(pag. 155)

S2236031. In cazul unui focar periapical suprainfectat, dupa rezectia apicala se va efectua: A. sutura stransa a plagii cu materiale resorbabile B. sutura rara si plaga curatata C. impregnarea suprafetei de rezectie cu nitrat de argint 30% D. aplicarea in lpaga de iodoform si apoi sutura E. aplicarea in plaga de streptomicina
(pag. 151)

756

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

757

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2236032. La rezectia apicala a molarilor, cand sinusul este departe de procesul apical se procedeaza astfel: A. se chiureteaza tesutul de granulatie, se rezeca apexul si se continua apoi chiuretajul B. se sectioneaza apexul cu freza cilindrica, apoi se chiureteaza tesutul patologic C. se chiureteaza tesutul patologic in totalitate si se pastreaza apexul D. se rezeca apexul si se lasa plaga nesuturata E. se chiureteaza energic peretii ososi pentru indepartarea integrala a tesuturilor
(pag. 158)

S2236033. La rezectia apicala a molarilor superiori, atunci cand sinusul maxilar se afla juxtaapical: A. se indepatreaza tesutul de granulatie cu chiureta, apoi se rezeca apexul B. nu se indeparteaza tesutul de granulatie in totalitate pentru a proteja sinusul maxilar C. se procedeaza mai intai la sectionarea apexului, apoi se indeparteaza tesutul de granulatie si apexul cu excavatorul D. se indeparteaza tesutul de granulatie prin frezare la turatii mari E. se rezeca doar portiunea vestibulara a apexului
(pag. 158)

S2236034. Sectionarea apexului in rezectia apicala este preferabil sa fie realizata cu: A. dalta si ciocanul B. freze cilindrice C. pietre D. discuri E. laser
(pag. 148)

S2236035. In principiu, rezectia apicala poate fi efectuata: A. la toate grupele de dinti, pe ambele arcade B. numai la dintii frontali C. numai la persoane tinere D. numai la canini E. numai la premolarii si molarii inferiori
(pag. 144)

S2236036. Pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori seutilizeaza de obicei anestezia: A. nervului nazopalatin B. nervului bucal C. la spina Spix D. nervului infraorbitar E. nervilor alveolari superiori si anteriori
(pag. 158)

S2236037. Amputatia radiculara se efectueaza la: A. caninii superiori B. molarii de minte atipici, cu radacini fuzionate C. molarii superiori, in special primul molar D. molarii inferiori daca cele doua radacini nu sunt sudate E. premolarii infeirori
(pag. 159)

S2236038. Pentru amputatia radiculara la molari se prefera: A. anestezia de contact

757

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

osteita cronică periapicală D. (pag. elasticitatea pielii E. constituţia şi conformaţia obrajilor D. reducand mult implantarea radacinii. D. E. afecţiuni ale buzelor. creearea unei comunicari vestibulare de drenaj. parodontita apicală cronică C. spălături bucale cu soluţie apoasă de bicarbonat de sodiu 10% B. B. D. Dificultăţile ce ţin de factorii fiziologici în cazul rezecţiei apicale la molarii superiori se referă la: A. chiuretarea unui focar acut principal.ro .758 Rezidentiat 2004 B. E. in cursul unei interventii chirurgicale. anestezia prin refrigeratie electroanalgezia anestezia tronculara anestezia generala (pag. 325) S2936042. abcesul vestibular (pag. atrofii alveolare intinse. 157) S2636041. E. Indicaţia de bază a drenajului transosos o reprezintă: A. aplicaţii locale cu produse tipizate cu triamcinolon (Kenalog) E. gangrena simplă E. limitarea deschiderii gurii C. parodontita apicală acută. B. În tratamentul gingivitelor şi gingivostomatitelor micotice sunt indicate: A. atingeri locale cu perhidrol 3% diluat 1 în apă călduţă C. (pag. aplicaţii locale de colutorii complexe cu antibiotice şi corticosteroizi D. C. Chiuretajul periapical are ca obiectiv: A. (pag. forma şi volumul sinusului maxilar B. sesiunea 2004 www. 145) S2936044.INTREBARI . Rezectia apicala este indicata in cazul: A. 159) PROFIL STOMATOLOGIE . 140) S2936043. in cazul unor leziuni periapicale. C.rezidentiat2004. leziuni coronoradiculare intinse care depasesc marginea alveolara si radacina. C. 758 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. D. in cazul unor procese apicale insemnate. chiuretarea tuturor elementelor patologice sau materialelor de obturatie care au depasit apexul. chiuretarea unui focar acut principal. extirparea apexului radicular si a procesului patologic periapical. C. in cazul unor leziuni periapicale depasind 1 din lungimea radacinii. B. Contraindicatiile rezectiei apicale: A. care au redus mult implantarea radacinii. în faza periapicală B. in cazul lezarii accidentale a apelului unui dinte vecin.PARTEA a IV a S2336039. fracturi radiculare plasate in 1/3 inferioara a radacinii. administrarea pe cale generală de antibiotice (pag. 139) S2536040. care au distrus osul pe o mare intindere. in cazul unor cai false in apropierea apexului.

154) S1236046. Esecurile rezectiei apicale se pot datora urmatoarelor cauze: A. Indicatiile rezectiei apicale se stabilesc pe baza: A.PARTEA a IV a D. freze con invers D. chiuretarea tesutului patologic C. freze diamantate efilate C. acceptiunii pacientului B. radacina dintelui rezecat patrunde in sinus D. freze cilindrice B. curaţirea mecanica a canalului E. 156) S1236047. Cavitatea pentru obturatie la rezectia apicala cu obturatie retrograda se prepara cu: A. discuri E. examenului locoregional si general E. necroza osului prin frezaj intempestiv C. lezarea accidentala a apexului unui dinte vecin. obturatia canalului dentar (pag. in timpul VII (radicular) al rezectiei apicale cu obturatie anterograda se face: A. pregatirii medicului D. molarul I inferior B.759 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . in cursul unei interventii chirurgicale. rezectia apexului B. sesiunea 2004 www. numai la dintii frontali C. instrumente Black (pag. in primele 2 luni de sarcina. Premolarizarea este indicata la: A. (pag. molarul I superior D.INTREBARI .ro . la dintii cu leziuni periapicale E. molarul II superior 759 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. pacientul este febril in timpul rezecţiei apicale E. 144) S1236048. 153 . numai la persoane tinere D.rezidentiat2004. trepanarea tabliei osoase D. s-a efectuat pe dinti pluriradiculari B. in principiu rezectia apicala se poate realiza: A. molarul II inferior C. la toti dintii din cavitatea bucala B. dotarii tehnice C. numai la canini (pag. 144) S1236050. dintele este obturat radicular cu ciment cu mult timp in urma (pag. examenului radiografic (pag. 143) INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1236045. E. 150) S1236049.

155) S1336053.ro . premolarul I superior (pag. Ace rupte pe canal E. 160) PROFIL STOMATOLOGIE . sa fie suficient de larga B. dinti cu obturatii vechi incomplete C. deschiderea foselor nazale (pag.5 cm de marginea gingivala B.rezidentiat2004. in L C.760 Rezidentiat 2004 E. trapezoidala E. in anvelopa D. Canale obturate incomplet B. Tipul de incizie in amputarea radacinii vestibulare la molarii superiori poate fi A. 153) S1336052. 159) S1436057. 145) S1336054.PARTEA a IV a S1236051. nici una dintre acestea (pag. 147) S1336055. nefrite cronice severe (pag. hemofilia E. sesiunea 2004 www. sa nu se suprapuna viitoarei plagi ososase C. Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale sunt: A. edemul regional C. stari gripale C. plasata la 0. Parodontita apicala cronica C. Rezectia apicala cu obturatie retrograda este indicata la: A. Dispozitive coronoradiculare D.INTREBARI . curba. in cadrul amputatiei radacinii palatinale la molarii superiori: 760 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. dinti cu dispozitive corono-radiculare B. afectiunile cardiace decompensate B. dinţi frontali superiori neobturaţi E. dinti cu radacini drepte D. dinti frontali inferiori neobturati (pag. Complicatiile postoperatorii ale rezectiei apicale sunt: A. sa fie orizontala (pag. deschiderea sinusului maxilar D. osteoporoza senila D. sa permita o buna sutura a lambourilor D. durerea B. In rezectia apicala. Indicatiile rezectiei apicale cu obturatie retrograda sunt A. E. Gangrena umeda (pag. lezarea apexurilor dinţilor vecini E. 153) S1336056. sa nu depaseasca 1 cm. incizia trebuie sa indeplineasca unele conditii de baza A.

E. C. Indicatiile osteotomiei transmaxilare sunt: A. suprafata de rezectie va avea o inclinare descendenta la dintii inferiori. in cadrul amputatiei radiculare la molarii inferiori: A. 153) S1436063. B. C. cand exista canale cu anomalii anatomice care le fac inabordabile. parodontita marginala cronica E. In cadrul amputatiei radacinii vestibulare la molarii superiori: A. fracturi radiculare plasate in treimea inferioara a radacinii. descoperirea radacinii palatinale se face prin decolarea fibromucoasei palatine. C. (pag. 148) S1436061. C. (pag. dupa separare. infectii ale mucoasei orale care contraindica temporar interventia. ale carei canale sau canal nu au putut fi tratate corect. B. parodontita apicala acuta. se prefera dalta si ciocanul in locul frezei cilindrice. B. parodontita marginala acuta D. se indeparteaza numai radacina fara secţionarea coroanei. 139) S1436062. in cadrul timpului de rezectie a apexului: A.INTREBARI . se indeparteaza una dintre cele doua radacini. (pag. (pag. D. incizia poate fi curba si plasata la 1 cm de marginea gingivala. atunci cand canalele sunt obturate incomplet si nu mai pot fi dezobturate.5 cm superior de acesta. parodontite cronice care prin secreţia produsa. 160-161) S1436060. E. D. D. nu permit uscarea canalului. D. incizia se face de-a lungul axului radacinii. C. se practica asa-numita premolarizare. cand se rezeca ½ din radacina. radacina este indepartata cu clestele. radacina bolnava se extrage cu elevatorul cudat. granulom periapical (pag. D. 761 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. incizia poate fi curba si plasata la 0. C. sectionarea apexului la baza procesului osos. B.rezidentiat2004. in faza periapicala B.761 Rezidentiat 2004 A. de la colet catre apex. (pag. 159-160) S1436059. parodontitele apicale cronice cu secretie bogata C. Rezectia apicala cu obturatie retrograda este indicata: A. B. B.ro . PROFIL STOMATOLOGIE . suprafata de rezectie va avea o inclinare ascendenta la dintii superiori.5 cm de marginea gingivala. 160) S1436058. se face o incizie paralela cu festonul gingival. cai false cand sunt plasate in treimea apicala. la 0. D. Rezectia apicala este contraindicata in urmatoarele situatii: A. E.PARTEA a IV a se fac doua lambouri triunghiulare care se decoleaza anterior si posterior. pentru trepanarea tablei osoase se folosesc numai frezele sferice. E. E. cand exista ace rupte in canal. in obturatii canalare cu depasire. se face sectionarea coroanei pana la zona interradiculara. suprafata de rezectie va avea o inclinare descendenta la dintii superiori. secţionarea radacinii se face imediat sub tavanului camerei pulpare. sesiunea 2004 www. sectionarea radacinii se face imediat deasupra tavanului camerei pulpare.

C. D.rezidentiat2004. B. 156) S1536070. E. Rezectia apicala: A. D. D. toxicozele grave. (pag. E. este indicata in chisturi radiculare indiferent de implantarea radiculara restanta. Contraindicatii absolute de ordin general ale rezectiei apicale sunt: A. Accidente intraoperatorii in rezectia apicala sunt: A. C. lezarea nervului infraorbitar. 154-155) S1536067. D.PARTEA a IV a E. B. E. primele 2 luni si ultima luna de sarcina. D. vindecarea chirurgicala se face in 6-7 zile. (pag. lezarea dintilor vecini: B. leziuni corono-radiculare intinse care depasesc marginea alveolara. atrofii alveolare intinse. B. obstacole reprezentate de ace rupte accidental in canal.762 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . (pag. Indicatiile chiuretajului periapical sunt: 762 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. este o metoda nechirurgicala care consta in extirparea apexului periapical. E. C. mai este denumita apicectomie. fracturi coronare in treimea superioara. (pag. B. care au redus implantarea radacinii. 144-145) S1436064. sesiunea 2004 www. perioada ciclului menstrual. C.ro . B. E. C. in rezectia apicala sunt considerate indicatii operatorii incorecte urmatoarele: A. Rezectia apicala este indicata in: A.INTREBARI . (pag. efectuarea interventiei in puseu acut. diabetul decompensat. 145) S1536068. E. obturatia coronara definitiva se face dupa o saptamana. (pag. includerea dintelui intr-o lucrarea protetica cel mai devreme dupa 2-3 saptamani. efectuarea interventiei la bolnavi cu stare generala alterata. are avantajul ca da posibilitatea unei obturatii calibrate. 153) S1536069. lezarea pachetului vasculo-nervos mentonier. fracturi radiculare cu respectarea fara exceptie a regulii de pastrare a cel putin 2/3 din radacina. mai este denumita chiuretaj periapical. efectuate la vedere. hemoragia spongioasa. in rezectia apicala sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. aplicarea pe dintele in cauza a unui dispozitiv corono-radicular cel mai devreme dupa 4-6 saptamani. deschiderea sinusului maxilar. rezectia insuficienta a apexului. C. 142-143) S1536066. D. necroza osoasa prin frezaj osos intempestiv. obturaţia coronara definitiva se face dupa 2-3 saptamani. 142-145) S1436065. (pag. osteoporoza senila. parodontita apicala cronica granulomatoasa. pregatirea necorespunzatoare a canalului radicular.

B. Premolarizarea este amputatia radiculara la: A. erodari ale tablei vestibulare 763 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Riscurile existente in cazul efectuarii la cald a rezectiei apicale sunt: A. lezarea dintilor vecini D. chisturi radiculare mici si mijlocii. deschiderea canalului mandibular (pag. D. este orientata de examenul radiografic B. deschiderea sinusului maxilar E. D. (pag. 154-155) S1636075. Accidentele intraoperatorii ale rezectiei dintilor superiori pot consta in: A.763 Rezidentiat 2004 A. (pag. Indicatiile rezectiei apicale sunt: A.ro . hemoragia postoperatorie. granulomul intern Palazzi. E. B. premolari. fracturi radiculare plasate in 1/3 inferioara a radacinii. molarii 3 superiori. cementita. deschiderea foselor nazale B.rezidentiat2004. 158-159) S1636076. Nivelul trepanarii tablei osoase vestibulare in cursul rezectiilor apicale: A. osteita periapicala cronica. cementita necrotica. intarzierea vindecarii postoperatorii. parodontita apicala cronica cu secreţie bogata. parodontita cronica reziduala. 160) S1536073. 140) S1536071. prezenta canalului mandibular in imediata vecinatate a molarilor E. prezenta canalului mentonier C. poate utiliza dispozitivele in"U"Brosch-Trauner D. grosimea mare a corticalei osoase vestibulare D. (pag. C. E. grosimea redusa a tablei linguale B. C. Dificultatile rezectiei apicale la molarii inferiori sunt date de: A. molarii 1 superiori. 143) S1536072. molarii 2 inferiori. obturatia intraoperatorie incompleta de canal.PARTEA a IV a parodontita apicala cronica granulomatoasa. nu are importanta C. C. prezenta sinusului maxilar (pag. D. 145) S1636074. D. (pag. sesiunea 2004 www. B.INTREBARI . diseminarea infectiei. E. molari 1 inferiori. C. PROFIL STOMATOLOGIE . neinstalarea anesteziei. chisturi radiculare mici. poate fi stabilit de eventuale deformari. lezarea pachetului vasculonervos mentonier C. B. E.

Rezectia apicala la premolarii inferiori: A. Rezectia apicala: A. Obturatia canalului in cadrul rezectiilor apicale: A. Deschiderea sinusului maxilar B. anestezie generala obligatorie B. mai aproape de festonul gingival B. intraoperator se efectueaza anterograd sau retrograd E.INTREBARI . incizie curba vestibulara C. obturatia retrograda se realizeaza cu ciment oxifosfat iodoformat si con de gutaperca (pag. rezectie apicala sI chiuretaj D. nu este ingreunata de conditiile locale D.rezidentiat2004. 142) S1636081.764 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . trepanare osoasa C. 146) S1636078. apare riscul de confundare a eroziunii osoase produsa de procesul periapical al premolarilor cu gaura mentoniera (pag. 158) S1636080. 153) S1636079. aceasta ramanand in continuare cu o implantare suficienta (pag. 148) S1636077. incizia sI decolarea mucoperiostului B. pregatirea canalului sI obturatia anterograda E. Rezectia apicala cu obturatie retrograda presupune: A. sectionarea radacinii imediat deasupra tavanului camerei pulpare sI indepartarea radacinii E. pregatirea cavitatii retentive si obturarea ei (pag. sutura (pag. iumpune pastrarea a 2/3 din lungimea radacinii implantate in os C. Deschiderea foselor nazale E. in cazul radacinilor lungi se pot efectua rezectii pe o lungime mai mare de 1/3 din radacina dintelui. este obligatoriu la 1cm de marginea crestei alveolare (pag. sesiunea 2004 www. 154) 764 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Fractura tuberozităţii D. descoperirea radacinii prin indepartarea tablei osoase vestibulare D. necesita protejarea pachetului vasculonervos mentonier E. se poate efectua preoperator C. 159-160) S2136082. Lezarea dinţilor vecini C. consta in chiuretajul tesutului patologic periapical E. consta in extirparea apexului si a tesutului patologic periapica D. se efectueaza preoperator. numai in cazul in care se reuseste uscarea perfecta a canalului D. Accidentele intraoperatorii ale rezecţiei dinţilor superiori pot fi: A. se efectueaza numai intraoperator B. este imposibila datorita vecinatatii sinusului B. intampina greutati datorita vecinatatii canalului mentonier C. Tehnica amputatiei radacinii vestibulare la molarii superiori presupune: A. Fractura procesului alveolar (pag.PARTEA a IV a E. impune cel mai adesea o incizie la limita dintre mucoasa fixa sI mobila.ro .

rezidentiat2004. Diabetul decompensat D. Amalgam de argint tip “non gamma 2” C. Afecţiunile neuro-psihice (pag. 154) S2136088.PARTEA a IV a S2136083. Alveolotomia C.INTREBARI . Perioada ciclului menstrual C. Osteotomia transmaxilară B. Pastă iodoformată Walchoff D. Pentru obturatia retrograda se pot utiliza urmatoarele materiale: A. sesiunea 2004 www. Rezecţia apicală este contraindicată în următoarele situaţii locale: A. Indicaţiile chiuretajului periapical sunt: A. Afecţiunile cardiace decompensate B. Pastă de hidroxid de calciu E. 154) S2136084. 145) S2136085. amalgamul de argint C. 139) S2136087. acrilatul autopolimerizabil 765 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Chiuretajul periapical E. Contraindicaţiile relative ale rezecţiei apicale sunt: A. Primele două luni şi ultima lună de sarcină C. Necroza apexului D. Procese apicale însemnate (pag. Diabetul decompensat D. Metodele de chirurgie endodontică sunt: A. Fracturi radiculare plasate în treimea inferioară a rădăcinii C. Leziuni traumatice (fracturi) radiculare E. Osteoporoza senilă E. Replantarea D. Fracturi radiculare plasate în treimea superioară a rădăcinii D. 145) S2236089. Nefritele cronice severe E. Dinţi cu obturaţii incomplete (pag. ce depăşesc marginea alveolară E. Parodontita apicală acută în faza periapicală B. Stările febrile B. Substanţa de obturaţie a canalului a depăşit foramenul apical C. Acrilat autopolimerizabil B. Atrofii alveolare întinse B. Obturaţia retrogradă în rezecţia apicală se face cu: A. Con de gutaperă (pag. Amputaţia radiculară (pag. Contraindicaţiile absolute (de ordin general) ale rezecţiei apicale sunt: A. 140-141) S2136086. Leziuni corono-radiculare întinse.765 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE .ro . cimentul fosfat de zinc B. Hemofilia (pag.

sa permita o buna sutura a lambourilor E. deschiderea sinusului etmoidal C.PARTEA a IV a S2236090. 154. procese apicale cu pastrarea a cel putin 2/3 din implantarea radacinii C. sa aiba o dimensiune minima B. 148) S2236092. lezarea dintilor vecini B. Frezajul pentru trepanarea osului in rezectia apicala se va efectua: A. 148) S2236093. cu turbina (pag. 154) PROFIL STOMATOLOGIE . sa fie suficient de larga pentru o buna vizibilitate C. 147) S2236091. 145) S2236094. exista riscul deschiderii canalului mandibular C. sa sectioneze separat mucoasa si periostul D. pentru a evita supraincalzirea C. ciupitorul de os C. lent.INTREBARI . Accidentele intraoperatorii ale rezectiei apicale sunt: A. parodontite apicale cronice granulomatoase (pag. freze stelate B. intrerupt la intervale variabile de timp E. deschiderea foselor nazale E. procese apicale intinse care au distrus osul pe o mare intindere. freze con invers (pag. In cayul efectuarii rezectiei apicale "la cald": A. 155) 766 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. hemoragia spongioasa (pag. cu viteza mare si presiune ferma B.766 Rezidentiat 2004 D. exista riscul intarzierii vindecarii postoperatorii D. 145) S2236095. Trepanarea osoasa in rezectia apicala se face cu: A. Rezectia apicala este contraindicata in urmatoarele situatii locale: A.ro . deschiderea canalului mandibular D. abordand semicircular osul din jurul apexului D. Incizia pentru rezectia apicala trebuie sa respecte urmatoarele conditii: A. sa se suprapuna peste viitoarea lipsa de substanta osoasa (pag. Infectii ale mucoasei bucale B. ciment iodoformat (pag. exista riscul deschiderii sinusului sau foselor nazale B. endomethasone E. exista riscul diseminarii infectiei (pag. atrofii alveolare intinse cu dinti mobili D. sesiunea 2004 www. chiurete sau excavatoare D.rezidentiat2004. reducand mult implantarea radacinii E. freze sferice ascutite E. exista riscul lezarii dintilor vecini E.

limitarea deschiderii gurii D. ce nu permite vizualizarea radacinii palatinale C.ro . 155) S2236097. chiuretajul incomplet al tesutului patologic E. sectionarea apexului E. chiuretajul periapical D. deschiderea foselor nazale B. insamintarea osoasa de la un proces septic de vecinatate (pag. dreapta orizontala 767 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.rezidentiat2004. obturatiile radiculare cu depasirea apexului B. distanta intercomisurala mica E.PARTEA a IV a S2236096. 139) S2236100. osteotomia transmaxilara B. pregatirea mecanica necorespunzatoare a canalului radicular D. recidiva procesului periapical B. dreapta. are semnificatia unei acutizari a procesului periapical (pag. Indicatiile osteotomiei transmaxilare sunt: A. profilactic in tratamentul gangrenei simple intr-o singura sediinta C. 139) S2236101. 157) S2236099. verticala B. profilactic in tratamentul gangrenei complicate D. in parodontita apicala acuta in faza endoosoasa E. 140) S2236102. Incizia pentru osteotomia transmaxilara este: A.INTREBARI . Accidentele intraoperatorii in cazul osteotomiei transmaxilare pot fi: A. Constitiue greseli de tehnica operatorie in rezectia apicala urmatoarele: A. replantarea terapeutica C. rezectia apexului oblic spre vestibular B. bolta palatina plata. La examenul radiologic efectuat dupa rezectia apicala umbra reziduala Hammer are urmatoarele semnificatii: A. grosimea mica a corticalei osoase vestibulare B. lezarea apexului dintilor vecini D. e datorata unei osificari incomlpete D. deschiderea sinusului maxilar (pag. Metodele de chirurgie endodontica sunt: A. sesiunea 2004 www. in parodontite apicale cronice cu secretie bogata (pag. La rezectia apicala a molarilor superiori putem intampina urmatoarele dificultati: A. are semnificatie patologica C. amputatia radiculara (pag. obturarea canalului radicular C. rezectia apicala E.767 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 156) S2236098. luxatia dintilor vecini C. forma si volumul sinusului maxilar (pag. poate fi datorata lipsei de inchidere a orificiului de trepanatie in tablia vestibulara E.

dupa orientarea cu dispozitivul Brosch-Trauner D.6 (pag. Contraindicatiile relative ale rezectiei apicale sunt: A. dinti frontali inferiori neobturati (pag. leziuni coronoradiculare intinse. 140) S2236104. cu freze sferice nr. 156) S2236108. care depasesc marginea radiculara D. 145) S2236106. de 1cm. cu dalta si ciocanul (pag. tinand seama de datele de anatomie normala B. dinti cu radacini drepte D. dinti frontali superiori neobturati E. in dreptul apexului dintelui vizat D. efectuarea interventiei pe dinti pluriradiculari B. leziunile periapicale cronice C. Printre contraindicatiile rezectiei apicale se numara si: A. usor curba. varsta intre 45 . perpendicular pe apex C. o simpla intepatura. dintele este obturat radicular cu ciment cu mult timp in urma (pag. la 2mm deasupra apexului dintelui vizat D. dinti cu dispozitive coronoradiculare B.768 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . Rezectia apicala cu obturatie retrograda este indicata la: A. hemofilia B. 153) 768 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Trepanarea osoasa in osteotommia apicala transmaxilara se va realiza A. necroza osului prin intempestivitatea frezajului osos C. numai dupa fistulizarea spontana in vestibul E.55 de ani (pag. Esecuri ale rezectiei apicale se pot datora urmatoarelor cauze: A.PARTEA a IV a C. osteoporoza senila C. 140) S2236105. extinsa intre apexurile dintilor vecini (pag. 140) S2236103. starile febrile (pag.rezidentiat2004. bolnavi cu starea generala alterata D. stomatite E.6 E. cu freze cilindrice nr.INTREBARI . 139.4 . 145) S2236107. perioada ciclului menstrual D.ro . ace rupte in canal C. fracturile radiculare in treimea inferioara a radacinii B. Trepanarea osoasa in osteotomia transmaxilara se va efectua A. oblic in sus B. cu bisturiul E. afectiunile neuropsihice E. conforma datelor radiologice C. radacini curbe sau care patrund in sinus E. sesiunea 2004 www. 4 .

Incizia in chiuretajul periapical este: A.PARTEA a IV a S2236109. freze "con invers" (pag. 140. se spala periodic cu solutii antiseptice sau antibiotice E. 141) S2236111.INTREBARI . Accidentele intraoperatorii ale chiuretajului periapical sunt: A. cand substanta de obturatie radiculara a depasit foramenul apical D. sesiunea 2004 www. la dinti asimptomatici timp de cel putin 2 ani de la tratament B. apectomie 769 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.769 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . atingerea apexului dintelui vizat C. lezarea dintilor vecini (pag. deschiderea canalului mandibular D. se sutureaza la 48 de ore dupa interventia chirurgicala C. secretia purulenta abundenta (pag.ro . 141) S2236113. tratamentele endodontice corecte. osteotomie B. discuri B. instrumente Black D. parodontita apicala cronica cu canalul radicular deschis (pag. lezarea dintilor vecini B. plasata in dreptul apexului B. parodontita apicala acuta seroasa E. intereseaza numai mucoasa E. 141) S2236112. eroziuni osoase D. freze fisura C. In timpul trepanarii osoase din chiuretajul periapical semnele exteriorizarii procesului pe tabla osoasa vestibulara sunt: A. 142) S2236115. Plaga postoperatorie in chiuretajul periapical: A. se sutureaza cu fire neresorbabile B. Chiuretajul periapical este indicat in: A. Cavitatea apicala la rezectia cu obturatie retrograda se rpepara cu: A. de regula orizontala. 154) S2236110. deschiderea sinusurilor maxilare E. zona de os dur. se vindeca la nivelul cavitatii bucale in 5 . sectioneaza mucoperiostul pana la tablia osoasa (pag. zona de os moale E. proeminentele osoase C. cementita necrotica al un dinte cu tratament endodontic corect C. usor curba C.6 zile D. de culoare mai alba B. se sutureaza cu fire resorbabile (pag. 142) S2236114. verticala in derptul apexului D. freze sferice de dimensiuni reduse E.rezidentiat2004. Rezectia apicala este cunoscuta si sub denumirile de A.

amputatie radiculara (pag. cu sectionarea periostului in fundul de sant vestibular. esecuri ale tratamentului endodontic C.770 Rezidentiat 2004 C. Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale sunt: A. curba. parodontita apicala cronica granulomatoasa B. hemofilia C.rezidentiat2004. 143) S2236118.ro . chisturi radiculare mici si mijlocii ce depasesc jumatate din implantarea radiculara D. 2/3 din radacina sa fie implantata in os D. 143) S2236120. apicectomie D. orizontala la nivelul fundului de sac vestibular inferiori B. 145) S2236121. pulpita acuta seroasa totala (pag. parodontita apicala acuta supurata E. la limita dintre mucoasa fixa si mobila. diabetul zaharat decompensat D. 142. chisturi radiculare mari pe dinti cu implantare redusa C. 143. ultima luna de sarcina (pag. Indicatiile rezectiei apicale sunt: A. 2/3 din radacina sa fie obturata B. parodontita apicala cronica granulomatoasa (pag. cu convexitatea in jos. parodontita apicala acuta E. verticala E. dintele sa ramana cu o implantare suficienta dupa o rezectie mai mare de 1/3 din lungimea radacinii E. afectiunile neuropsihice E.INTREBARI . primele doua luni de sarcina B.PARTEA a IV a S2236116. osteita periapicala cronica E. parodontita apicala acuta D. esecuri ale tratamentului endodontic D. 144) S2236119. 1/2 din radacina sa fie obturata C. 142) PROFIL STOMATOLOGIE . sesiunea 2004 www. 142) S2236117. In evaluarea indicatiei de rezectie apicala se are in vedere ca: A. canale obstruate de procese dentinare C. ace rupte accidental in canal B. Incizia pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori este: A. gingivectomie E. plasata in fundul de sac vestibular C. Rezectia apicala se recomanda in cazul leziunilor periapicale de tipul: A. Printre indicatiile rezectiei apicale se numara: A. 158) 770 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. dintele va fi cuprins obligatoriu intr-o lucrare protetica conjuncta (pag. leziuni traumatice radiculare (pag. necroza apexiana B. separat de mucoasa (pag. mai apropiata de festonul gingival D.

de sus in jos D. 156) S2336128. 161) S2236127. obturatia corecta a tuturor canalelor radiculare C. 158) S2236123. cu freze sferice (pag. grosimea tabliei osoase vestibulare D. Sectionarea coroanei B.INTREBARI . sinusul maxilar E. efectuarea rezectiei apicale la bolanvi cu stare generala alterata B. Particularitatile anatomice ale rezectiei apicale la molarii inferiori sunt: A. Decolarea lamboului mucoperiostic pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori se face: A. ramanerea pe loc a portiunii de radacina rezecata (pag. dupa evidentierea gaurii mentoniere C. ciupitorul de os B. efectuarea rezectiei apicale in puseu acut D. 158) S2236124. linia oblica interna (pag. 159) S2236126. 158.771 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . sesiunea 2004 www. 160. numarul radacinilor B. sub gaura mentoniera B.PARTEA a IV a S2236122. rezectia insuficienta a apexului E. canalul mandibular cu continutul sau D. Constituie greseli de tehnica operatorie generatoare de esec in rezectia apicala urmatoarele: A. cu impingerea formatiunilor vasculo-nervoase odata cu lamboul mucoperiostic E. 158) S2236125. angulatia regiunii radiculare apicale C. gaura mentoniera B. dalta şi ciocanul 771 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Elementele anatomice care dau particularitate rezectiei apicale la premolarii inferiori sunt: A. rezectia apexului radacinii bolnave D.ro . Trepanaţia osoasă în drenajul transosos se realizează cu: A. gaura mentoniera (pag. cu sectionarea pachetului nervos si sutura lui ulterioara (pag. Treapnatia osului pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori se efectueaza: A. dinspre distal C. obturarea canalului radicular cu ciment si con de gutaperca C. extractia radacinii bolnave E. corticala deosebit de groasa a mandibulei C.rezidentiat2004. grosimea corticalei linguale E. cu freze cilindrice D. chiuretajul alveolei ramase dupa extractia radacinii bolnave (pag. dinspre mezial B. cu freze con invers E. Timpii operatori ai amputatiei radiculare la molarii inferiori cuprind: A.

afecţiunile cardiace decompensate B. molari D. căile false (pag. 143) S2336132. canini C. osteoporoza senilă D. freze sferice nr. canale obstruate de procese dentinare C. leziuni periapicale B. scop profilactic E. In rezecţia apicală. Indicaţiile cele mai frecvente ale rezecţiei apicale sunt: A. sesiunea 2004 www.PARTEA a IV a S2336129. să permită o bună sutură a lambourilor D.4-6 D. 140) PROFIL STOMATOLOGIE . să fie orizontală (pag. lezarea accidentală a apexului unui dinte vecin (pag. necroză a apexului D. să fie suficient de largă B. anomalii anatomice B. 147) S2336134. obstacole care împiedică tratamentul corect al canalului C. stări gripale C.ro .rezidentiat2004. parodontite apicale cronice cu secreţie bogată (pag. substanţa de obturaţie a depăşit foramenul apical C. rezecţia apicală este indicată în: A. chiurete curbe (pag. leziuni radiculare E. Contraindicaţiile absolute ale rezecţiei apicale sunt: A. incisivi B. cementită E. 140) S2336130. 144) S2336133. eşecuri ale tratamentului endodontic D. nefrite cronice severe (pag. În raport cu leziunea. Obstacolele care împiedică tratamentul corect endodontic sunt: A. 142) S2336131. dispozitivul în U Brosch-Traunner E. procesul patologic nu poate fi oprit la nivel periapical B. să nu depăşească 1 cm. molari de minte (pag. să nu se suprapună viitoarei plăgi ososase C. hemofilia E. incizia trebuie să îndeplinească unele condiţii de bază A.INTREBARI . Chiuretajul periapical este indicat în următoarele situaţii: A. E. 145) 772 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. obstacole reprezentate de ace rupte accidental în canal D. premolari E.772 Rezidentiat 2004 C.

edemul regional C. trapezoidală E. Streptomicină E.773 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE .ro . plasată la 0.INTREBARI . 151) S2336141. Amalgam de argint 773 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. înainte de sutură se aplica: A. Unii autori recomandă impregnarea suprafeţei de rezecţie cu: A. curbă. Gangrena umedă (pag. Canale obturate incomplet B. Amalgam de cupru B. în anvelopă D. lezarea apexurilor dinţilor vecini E. există şi situaţii patologice: A. Ace rupte pe canal E. Cloroform E. sesiunea 2004 www. 159) S2336137. Alcool 70% (pag. Tipul de incizie în amputarea rădăcinii vestibulare la molarii superiori poate fi: A. Soluţie de nitrat de argint 30% B. 149) S2336139. Procesul evoluează de la apex în sus C. Marfanil C. Faţă de situaţiile secţionării ideale ale apexului. Chisturile voluminoase B. 155) S2336136.5 cm de marginea gingivală B. în L C. Hidrochinonă 5% D. Obturaţia retrogradă se realizează cu: A.PARTEA a IV a S2336135. Parodontita apicală cronică C. Marbadal D. Dispozitive coronoradiculare D. 153) S2336138. Tumori maligne (pag. Procesul evoluează descendent D. Soluţie slabă de cloramină C. Alvogyl (pag. Iodoform B. durerea B. nici una dintre acestea (pag.rezidentiat2004. 151) S2336140. În plaga osoasă. deschiderea sinusului maxilar D. Fracturi radiculare E. Indicaţiile rezecţiei apicale cu obturaţie retrogradă sunt A. Complicaţiile postoperatorii ale rezecţiei apicale sunt: A. deschiderea foselor nazale (pag.

Cleşte de molar de minte inferior B.INTREBARI . chisturi radiculare mici E.PARTEA a IV a S2336142. Ciupitor de os E. Angulară D. Volumul sinusului maxilar E. ace rupte accidental în canal. Însămânţarea osoasă de la un proces septic de vecinătate D. Trapezoidală E. Rezecţia insuficientă a apexului B. Factori anatomici B. La limita dintre mucoasa fixă şi cea mobilă C. Curbă cu convexitatea în jos B. Greşelile de tehnică operatorie ale rezecţiei apicale sunt A.ro . Acrilat autopolimerizabil D. cementita necrotică B. Chiuretajul periapical este indicat în următoarele situaţii: A. 156) S2536147. Efectuarea rezecţiei în puseu acut D. Curbă cu convexitatea în sus (pag. Dinţi sinusali E. 157) S2336144. Dificultăţile întâmpinate în timpul rezecţiei premolarilor şi molareilor ţin de: A. 161) S2336146. Glasionomer E. Procese patologice apicale extinse B. 774 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 154) PROFIL STOMATOLOGIE . Necroza osoasă C. Cleşte de premolar inferior D. Efectuarea rezecţiei la bolnavi taraţi C.774 Rezidentiat 2004 C. Deschiderea sinusului maxilar (pag. Obturaţia incompletă E. Adhesor (pag. 158) S2336145. sesiunea 2004 www. Cleşte de resturi radiculare C. parodontita apicală cronică granulomatoasă D. Elevatoare curbe (pag. Relaţii intime cu canalul alveolar inferior (pag. parodontita apicală reziduală C. 156) S2336143. La nivelul premolarilor inferiori incizia poate fi: A.rezidentiat2004. Factori patologici D. Factori fiziologici C. Grosimea planului osos (pag. Indicaţiile operatorii incorecte sunt: A. După separarea completă a rădăcinilor molarilor inferiori extracţia rădăcinii bolnave se face cu A.

aplicaţii locale cu Orţochrome E. administrare de Nistatin sau Stamicin E. Tratamentul de urgenţă al gingivostomatitei ulcero-necrotice constă în: A. anestezice de contact E. instalaţii de colutorii complexe cu antibiotice C. permanganat de potasiu 1/5000 – 1/10000 B.775 Rezidentiat 2004 (pag. (pag. administrarea pe cale generală de antibiotice E. atingerea leziunilor cu soluţie de violet de genţiană 1% C. aplicaţii locale cu Orţochrome. 324-325) S2636149. aplicarea unui dren din meşă iodoformată D. atingeri locale cu nitrat de argint 30% D. corticosteroizi. gingivectomie. B1. B6. detartraj minuţios supra. În tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante se indică: A. (pag. B12 E. administrare de Prednison. aplicaţii de colutorii complexe cu antibiotice C. (pag. 322) S2636154. diluat 1 în apă călduţă B. Tratamentul pericoronaritelor constă din: A. îndepărtarea prin ştergere cu tampoane sau comprese imbibate în apă oxigenată a depozitelor de fibrină C. aplicaţii locale de colutorii complexe cu antibiotice şi corticosteroizi C. ştergerea cu tampoane imbibate în apă oxigenată a ulceraţiilor bucale D. 322) S2636153. 140) PROFIL STOMATOLOGIE . sesiunea 2004 www. spălături bucale cu soluţii antiseptice B. aplicaţii locale cu Orţochrome 775 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.PARTEA a IV a S2636148. vitaminoterapie: C. aplicaţii de colutorii cu antibiotice. În tratamentul gingivitelor descuamative sunt indicate: A. antimicotice. 324) S2636150. (pag. administrare de Nistatin sau Stamicin C.rezidentiat2004. aplicaţii de paste sau geluri adezive care conţin corticoizi E. spălături bucale largi cu soluţii antiseptice de: cloramină 3‰. vitaminoterapie. aplicarea locală de colutorii complexe cu antibiotice. spălături antiseptice abundente şi dese B. 323) S2636152. corticoterapie (pag. atingeri locale cu perhidrol 3%. reducerea fenomenelor acute sau subacute prin spălături antiseptice B. aplicaţii locale de produse tipizate cu triamcinolon D.ro . spălături bucale cu soluţie apoasă de bicarbonat de sodiu 10% B. Tratamentul hiperesteziei dentinare constă din: A. În tratamentul gingivostomatitei herpetice se practică: A.INTREBARI . (pag. corticoterapie: Prednison 10-20mg/zi D. 323) S2636151. În hiperplaziile gingivale medicamentoase se recomandă: A.şi subgingival D.

atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de Ag 30% B. C. Fractura in 1/3 apicala a radacinii (pag. medicaţie antivirală. deschiderea sinusului maxilar C. deschiderea foselor nazale D. Substanta de obturatie a depasit foramenul apical C. spălături bucale cu soluţie apoasă de bicarbonat de sodiu 10% E. 324) S2836157. sesiunea 2004 www. In cadrul osteotomiei transmaxilare pot surveni urmatoarele accidente: A. Nu traumatizeaza pacientul B. Indicatiile osteotomiei transmaxilare sunt: A. (pag.INTREBARI . fractura tuberozitatii maxilare E. aplicaţii locale de colutorii cu antibiotice. lezarea apexului dintilor vecini B. (pag. urmate de soluţie de clorură de Zn 30% atingeri cu glicerină caldă. Tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante constă în: A. infiltraţie cu penicilină şi xilină C. aplicaţii locale cu Orţochrome B. spălături bucale cu soluţie apoasă de bicarbonat de Na 10% D. soluţie apoasă 20%.ro . Asigura o buna implantare a dintelui 776 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. granuloame reziduale (pag. administrare de Nistatin sau Stamicin D. Necroza a apexului E. Menajeaza dintii vecini E. Conserva osul periapical C. 140) S2836160. Ac Lentullo rupt in 1/3 apicala D. E. Avantajele chiuretajului periapical sunt reprezentate de: A. 327) S2636155. deschiderea canalului mandibular (pag. depasirea apexului cu material de obturatie B. atingerea ulceraţiilor cu albastru de metilen 2% C. 139) S2836158. parodontita apicala acuta in faza periapicala D. Pastreaza integritatea radacinii D. Cand procesul patologic a depasit apexul B. 324) S2636156. PROFIL STOMATOLOGIE . 140) S2836159. parodontitele apicale cronice cu secretie persistenta E. D. menţinute 2-3 minute impregnări cu ferocianură de potasiu. Indicatiile chiuretajului periapical sunt: A.776 Rezidentiat 2004 B. (pag. administrarea de Nistatin E. Tratamentul gingivostomatitei herpetice constă în: A.rezidentiat2004. necroza apexiana C.PARTEA a IV a aplicaţii locale cu alcool etilic 70% aplicaţii de cristale de clorură de zinc sub izolare.

154) S2936167. 146) S2836165. Leziuni corono-radiculare intinse care depasesc marginea alveolara E. Indicatiile rezectiei apicale sunt urmatoarele: A. 153) S2836166. Procese apicale insemnate care reduc mult implantarea radacinii B. necroza osoasa E.ro . sesiunea 2004 www. Postoperator E. Dispozitive corono-radiculare care nu pot fi indepartate C. Ace rupte in canal E. In rezectia apicala obturatia de canal se poate realiza: A. dispozitive radiculare la dintii cu obturatii incomplete C.rezidentiat2004. Fracturi radiculare in 1/3 inferioara a radacinii (pag. parodontita apicala acuta in faza periapicala (pag. depasirea apexului cu material de obturatie D. Indicatiile rezectiei apicale cu obturatie retrograda sunt: A. 777 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. deschiderea sinusului maxilar C. lezarea dintilor vecini B. 142) PROFIL STOMATOLOGIE . Contraindicatiile rezectiei apicale sunt: A. 142) S2836162.INTREBARI .PARTEA a IV a S2836161. Parodontite cronice cu secretie persistenta D. hemoragia spongioasa (pag. Intraoperator C. Accidentele care pot surveni in timpul rezectiei apicale sunt: A. Preoperator B. Dispozitive radiculare care nu pot fi indepartate la dintii cu obturatii incomplete E. canale obstruate de procese dentinare E. Materialul de obruratie a depasit apexul D. 145) S2836164. Obturatii de canal incomplete C. 144) S2836163. chisturi radiculare mici si mijlocii care respecta cel putin jumatate din implantarea radiculara B. deschidere canalului mandibular D. Caile false in 1/3 apicala D. Esecurile tratamentului endodontic in care se indica rezectia apicala sunt: A. Osteotomia trans-maxilara: A. Dinti mobili in atrofii alveolare intinse C. Parodontite cronice cu persistenta secretiei pe canal B.777 Rezidentiat 2004 (pag. Fara tratament endodontic (pag. Retrograd D. Canale cu anomalii anatomice (pag. Granuloame reziduale (pag. poate duce la deschiderea sinusului maxilar sau a foselor nazale. Canale obturate incomplet B.

au indicatii de faza parodontita apicala acuta in faza periapicala.PARTEA a IV a B. E. D. metoda se mai numeste premolarizare. trepanatia se realizeaza cu freze cilindrice nr. 6. (pag. 4. se realizeaza la dintii la care nu s-a obtinut un drenaj suficient al procesului periapical pe cale transodontala. astfel incat spatiul dintre apex si baza sinusului sa fie suficient pentru a se evita deschiderea acestuia. 159) 778 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. (pag. consta in indepartarea completa a uneia dintre radacinile molarilor 1 si 2 superiori si 1 si 2 inferiori.ro . 139) S2936168.778 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . la molarii superiori metoda se poate adresa radacinilor. atat la molarii superiori cat si inferiori este de preferat anestezia tronculara. B. D.rezidentiat2004. sesiunea 2004 www. C. E. se indica in procese patologice apiale extinse. are indicatii de baza parodontita apicala cronica. C.INTREBARI . Amputatia radiculara: A.

779 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . a doua saptamana D. nu are importanta latimea D. un lambou patrat (pag. INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1237001.ro . 37 Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice BIBLIOGRAFIE: 2. 1999. un lambou triunghiular B. unul din scopurile terapiei chirurgicale este de a crea si mentine o zona de gingie fixa. Dupa chiuretajul parodontal. 186) 779 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.INTREBARI . suprafaţa neregulata E. ziua urmatoare interventiei B. keratinizata. in cazul interventiei segmentare. mai lata lateral si mai ingusta frontal (pag. in parodontopatii. lata de minimum 2 mm. 175) S1337005.Chirurgie orală şi maxilo-facială. Trapezoidal C. Curb D. C. lata de minimum 2 mm. un lambou trapezoidal cu baza in santul vestibular C. in cazul operatiei Neumann-Widman. ziua a doua C. Ed. Dupa efectuarea chiuretajului parodontal. clorura de zinc 20% B. ziua a sasea E.rezidentiat2004. un lambou trapezoidal cu baza spre marginea gingiei D. Bucureşti.PARTEA a IV a Tema nr. cat mai ingusta B. de latime egala atat in zona frontala cat si laterala C. clorura de zinc 30% D. dupa suprimarea eventualelor mese iodoformate se fac atingeri cu: A. Pichler E. 180) S1237002. ziua a zecea (pag. acid citric 10% (pag. sesiunea 2004 www. Aceasta trebuie sa fie: A. 186) S1237004. dupa incizie rezulta: A. acid citric 1% E. Burlibaşa . in anvelopa (pag. mai lata frontal si mai ingusta lateral E. bolnavii isi reiau periajul dentar din: A. Triunghiular B.medicală. clorura de zinc 10% C. 181) S1237003. In operatia cu lambou total Newman-Widman se realizeaza un lambou: A.

Obiectivul chiuretajului gingival este: A. 780 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. tratamentul parodontopatiilor marginale cu pungi infraosoase de adancime pana la 3-4 mm. 188) S1337007. Liniara C.rezidentiat2004. scop protetic.ro . 183) S1337008. Linia de incizie in gingivectomii ia de obicei o forma: A. trapezoidala E. 2-5mm B. gradul de mobilitate a dintelui. tipul si adancimea pungii parodontale. (pag. 179) S1337009. 10 grade B. numarul si dimensiunea radacinilor. indepartarea placii dentare B. D. inlaturarea pungilor supracrestale (pag. tratamentul pungilor gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale. reducerea defectelor gingivale E. Ghirlandata B. sesiunea 2004 www. B. Festonata D. 1-2 saptamani.780 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . tartrul si gradul atrofiei mucoase.PARTEA a IV a S1337006. Gingivectomia este indicata in: A. C. E. In tehnica operatiei cu lambou despicat. 182) S1537012. in cazurile de dinţi cu coroane lungi rezultate in urma extruziei. 2 grade D. reducerea mobilitatii dentare D. 7-9 mm E. Factorii cei mai importanti in prognosticul bolii parodontale sunt: A. E. 12 mm (pag. (pag. B. D. 5 grade C. obtinerea unei bune cicatrizari locale C. Membranele neresorbabile (Gore tex sau Latex) utilizate in osteoplastie se indeparteaza chirurgical dupa: A. localizarea bazei pungii parodontale si gradul rezorbtiei osoase. Operatiile cu lambou sunt indicate in parodontopatiile marginale progresive cu pungi intre: A. 7 grade (pag. 186) S1537010. parodontopatiile hiperplazice ereditare sau hidantoinice. 10 mm D. retractii parodontale mixte cu sau fara prezenta de pungi gingivale. Oblica (pag. sectionarea mucoasei se va face oblic fata de axul radacinilor sub un unghi de: A. 178) S1537011. 4-8 mm C. 12 grade E.INTREBARI . C.

fara resorbtii osoase. B.3 mm. E. fie in plan vertical E. largirea zonei de mucoasa keratinizata. procesul de liza parodontala este limitat la o portiune ingusta din apofiza alveolara la un numar restrans de dinti (1-3). E. care realizeaza o bariera intre epiteliu si tesutul desmodontal. D. C. este o hiperplazie epitelioconjunctiva B. paleativ. C. in extruzii ale dintilor impreuna cu procesul alveolar C. in parodontopatiile hiperplazice ereditare D.0. in parodontopatiile cu pungi intraosoase de pana la 3-4 mm. consta in mucoasa subtire. (pag.2 .rezidentiat2004. la dintii cu coroane scurte B. colagen. parodontopatii hiperplazice ereditare pe intreaga arcada. D. acid polilactic. 0.INTREBARI . Memrane neresorbabile utilizate in osteoplatie sunt: A. 3 -5 mm. C.0. B. este cauzata de actiunea iritativa prelungita a unor proteze deficitare C. 5-7 saptamani. 194) PROFIL STOMATOLOGIE . 180) S1637017.5 mm.2 mm. nici o varianta nu este corecta (pag. dura mater liofilizata. Indicatiile gingivectomiei in tratamentul bolii parodontale sunt: A. in scop protetic. (pag.ro . latex. pungi gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale C. Tehnica operatiei cu"lambou plic"este indicata in urmatoarele cazuri: A. 8-10 zile. in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare. (pag. doar cu liza limitata a tesuturilor parodontale B. pungi osoase localizate la 4-6 dinti indeosebi la nivelul frontalilor superiori. intinsa. Fibromatoza tuberozitara: A. E. deformeaza tuberozitatea fie in plan transversal. D. trombina. D. 194) S1537014.781 Rezidentiat 2004 B. temporizand extractia 781 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 194) S1537015. Membranele utilizate in osteoplastie. B. se insotesc frecvent de bride vestibulare (pag. in parodontopatiile hiperplazice hidantoina E.1 .PARTEA a IV a S1537013. 2-4 saptamani. 199) S1637018. Chiuretajul gingival este indicat: A. 6 -8 mm. E. 0. au urmatoarele grosimi: A. (pag. sesiunea 2004 www. 189) S1637016. curativ. 8-10 saptamani. 1 . aderenta de os D. C.

in recidivele postoperatorii E. Largirea zonei de mucoasa mobila este in cadrul chirurgiei proprotetice: A. obturaea corecta a cariilor de colet sI aproximale (pag. in cazul lupusului eritematos diseminat (pag. situate in apropierea crestei C. obligatorie in toate cazurile in care aceasta lipseste B. deplasarea insertiei epiteliale spre apical B. obturarea provizorie a canalelor radiculare la dintii gangrenati D. in cazul deficientelor campului protetic E. bolnavi cu tratament indelungat cu anticoagulante D. apofizele genii de volum mare. bolnavi corticodependenti B. Interventiile de chirugie proprotetica nu sunt indicate in cazul: A. asociaza tratamentul general (al deficientelor) organice cu tratamentul chirurgical sI cu cel local (inlaturarea factorilor iritativi. sesiunea 2004 www. infectiosI sau a tulburarilor functionale) 782 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. inserate in apropierea crestei B. cresterea in volum a gingiei. inlaturarea lucrarilor protetice defectuoase care altereaza ocluzia sI suprasolicita parodontiul B.rezidentiat2004.782 Rezidentiat 2004 D.3 pereti ososI (pag.PARTEA a IV a S1637019. se face daca santul vestibular este prea ingust C. necesita doar inlaturarea factorilor iritativi sI infectiosI locali B. consta doar in inlaturarea tulburarilor functionale si restabilirea ocluziei functionale D.2. groase. nu necesita un tratament complex E. resorbtia osului de tip orizontal D. fara modificarea insertiei epiteliale E. detartraj supra sI subgingival C. 198) S1637022. 178) S1637024.ro . inlaturarea tulburarilor functionale in cadrul terapiei initiale prechirurgicale a parodontopatiilor vizeaza: A. 182) PROFIL STOMATOLOGIE . nici o varianta nu este corecta (pag.INTREBARI . bolnavi cu transplante de organ C. tuberozitati maxilare sterse E. gaurile mentoniere aflate in apropierea crestei D. 204) S1637023. nu se face niciodata E. Pungile supraosoase presupun: A. frenurilor labiale si linguale scurte. este necesara daca santul lingual este putin adanc D. neregulate (pag. resorbtia osului de tip vertical C. este un timp operator obligatoriu in cursul plastiilor de adancire a santurilor periosoase (pag. creste alveolare reduse ca inaltime. pungi cu 1. 177) S1637020. Interventiile de chirugie proprotetica nu sunt contraindicate de: A. Tratamentul complex al parodontopatiilor: A. impune doar imobilizarea dintilor C. 198) S1637021. imobilizare temporara a dintilor E.

La 3-4 zile D. Sonda dentară de consultaţie D.rezidentiat2004. 183) S2237030. La o saptamana D. La o săptămână E. Incizia “în dublu echer invers din cadrul intervenţiei parodontale cu lambou despicat formează cu axul rădăcinii un unghi de: A. Total E. La ce interval de timp de la detartraj se practică gingivectomia: A. 185) S2137026. Pensa Crane-Kaplan C.INTREBARI . După gingivectomie. La 24 de ore E. 182) S2237031. La ce interval de timp de la detartraj se practica gingivectomia : A. În echer invers C. 48 de ore B. 1-3º B. 30-40 de zile (pag. Pensa stomatologică B. Dispozivul Brosch-Traunner (pag. se foloseşte: A. 182) S2137029. cimenturile parodontale de protecţie se menţin: A. 5-7 zile D. cimenturile parodontale de protectie se mentin : A. Pentru reperajul adâncimii pungilor parodontale în vederea gingivectomiei. Bisturiul gradat Orban E. 5º C. Despicat D. 176) PROFIL STOMATOLOGIE . Imediat B. 30º E. La 2 saptamani (pag. La 24 de ore C. 10-20 de zile E. Imediat B. În dublu echer invers B. 186) S2137027. 3-4 zile 783 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.PARTEA a IV a S2137025. Dupa gingivectomie. 10º D. La 3-4 zile C. La 2 săptămâni (pag. 188) S2137028. 45º (pag. În intervenţia parodontală Neumann-Widmann se creează un lambou: A.783 Rezidentiat 2004 (pag. sesiunea 2004 www. În “L” (pag.ro . 3-4 zile C.

E. Festonata C. Pentru reperajul adancimii pungilor parodontale in vederea gingivectomiei se foloseste: A.784 Rezidentiat 2004 B. 186) S2237033. 10° C. Un lambou trapezoidal cu baza in fundul de sant vestibular C. In dublu echer invers C. 45° C. Un lambou patrat 784 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 185) PROFIL STOMATOLOGIE . 48 de ore 10-20 de zile 5-7 zile 30 de zile (pag. sesiunea 2004 www. In cadrul operatiei Neuman-Widman. 30° D. Dispozitivul Brosch-Traunner E. 1-3° D. 10° B. Oblica B. Trapezoidala E. Ghirlandata D. 5° E. 45° E. 30° B. in cazul interventiei segmentare. In cadrul chirurgiei parodontale. 188) S2237034. Pensa stomatologica B. Total B.INTREBARI .ro . Un lambou triunghiular B. 60° (pag. 183) S2237037. incizia " in dublu echer invers "formeaza cu axul radacinii un unghi de: A. Liniara (pag. D. Un lambou trapezoidal cu baza spre marginea gingiei D. 5° (pag. Despicat D. dupa incizie rezulta : A. Sonda dentara de consultatie D. Pensa Crane-Kaplan C. In " L" E. In gingivectomii. prin tehnica Neuman-Widman se creaza un lambou: A.rezidentiat2004. 183) S2237035.PARTEA a IV a S2237032. Bisturiul gradat Orban (pag. linia de incizie ia de obicei o forma : A. Incizia primara din cadrul gingivectomiei va fi incliata catre apex intr-un unghi de : A. 183) S2237036. In echer invers (pag. In cadrul interventiei chirurgicale parodontale cu lambou despicat. C.

Dupa chiuretajul parodontal. temporizand extractia D. acid citric 10 % (pag.PARTEA a IV a S2237038. Obiectivul chiuretajului gingival este : A. 181) S2237041. 181) S2237040. reducerea defectelor gingivale (pag. cat mai ingusta B. inlaturarea pungilor supracrestale E. bolnavii isi reiau alimentatia normala incepand din ziua : A. de latime egala atat in zona frontala cat si lateral C. ziua a zecea (pag. lata de minimum 2 mm . clorura de zinc 30 % D. In parodontopatii . a doua saptamana C. 180) S2237042. a treia C. a cincea E. in extruzii ale dintilor impreuna cu procesul alveolar C. obtinerea unei bune cicatrizari locale D. mai lata frontal si mai ingusta lateral D. nu are importanta latimea (pag. sesiunea 2004 www. ziua a treia E. 186) PROFIL STOMATOLOGIE . Dupa chiuretajul parodontal. Chiuretajul gingival este indicat in : A. Aceasta trebuie sa fie : A. 181) S2237039. in scop protetic. in scop paleativ.rezidentiat2004. indepartarea placii bacteriene C.INTREBARI . acid citric 1% E. Suprafata neregulata (pag. ziua urmatoare interventiei B. unul din scopurile terapiei chirurgicale este de a crea si mentine o zona de gingie fixa . a doua D. clorura de zinc 20 % C. in parodontopatiile hiperplazice hidantoinice (pag. keratinizata. bolnavii isi reiau periajul dentar din : A.785 Rezidentiat 2004 E.ro . in parodontopatiile hiperplazice ereditare E. Dupa efectuarea chiuretajului gingival si suprimarea eventualelor mese iodoformate se face controlul plagii la fiecare doua zile cu inlaturarea depozitelor moi si atingeri cu : A. clorura de zinc 10 % B. mai lata lateral si mai ingusta frontal E. in formele avansate ale afectiunii. la dintii cu coroane scurte B. ziua a sasea D. a sasea B. reducerea mobilitatii dentare B. 179) S2237043. a saptea (pag. lata de minimum 2 mm . 175) 785 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.

tartrul si gradul atrofiei mucoase (pag. tipul ocluziei dentare D.2-0. 1-2 saptamani B. 0.8 mm (pag.rezidentiat2004. 7-9 mm (pag. parodontopatiile hiperplazice sau hidantoinice C. Gingivectomia este indicata in : A. cu sau fara prezenta de pungi gingivale (pag.786 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 0. Factorii cei mai importanti in prognosticul bolii parodontale sunt : A. 4-8 mm D. Membranele utilizate in osteoplastie au o latime de : A. 3-5 mm E.3 mm C.1-0-3 mm B. 0.1-0. 182) S2237047. 1-3 mm (pag. Membranele nerezorbabile ( Gore-tex sau latex ) utilizate in osteoplastie se indeparteaza chirurgical dupa : A.3 mm B. gradul de mobilitate al dintelui C. 0. Membranele rezorbabile utilizate in osteoplastie se indeparteaza chirurgical dupa : A. 178) S2237046. 6-8 mm D. tratamentul pungilor gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale B. 8-10 mm E. 2-4 luni (pag. localizarea bazei pungii parodontale si gradul rezorbtiei osoase B. scop protetic . 6-10 mm E.PARTEA a IV a S2237044. 194) S2237049. 186) S2237045. sesiunea 2004 www. 2-5 mm B. Membranele utilizate in osteoplastie.ro .6-0. la dintii cu coroane lungi rezultate in urma extruziei E. 6-8 mm C. tratamentul parodontopatiilor marginale cronice cu pungi infraosoase de adancime pana la 3-4 mm D. 0. 3-4 mm C. 5-7 saptamani C.INTREBARI . retractii parodontale mixte . 194) S2237050. Operatiile cu lambou sunt indicate in parodontopatiile marginale progresive cu pungi intre : A. care realizeaza o bariera intre epiteliu si tesutul desmodontal. 5-7 saptamani 786 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.5 mm D. 2-4 saptamani D.2-0. au urmatoarele grosimi : A. 194) S2237048. 5-7 luni E. numarul si dimensiunea radacinilor E.

10 zile B.787 Rezidentiat 2004 B. E. 3-4 saptămini D. excizia peretelui marginal C. pungi cu 1.rezidentiat2004. 2 luni E. electrocauterul B. rezorbtia osului de tip vertical C. 180) S2237052. 5-7 luni nu au nevoie sa fie indepartate nici un raspuns nu este corect 1-2 saptamani (pag. refacerea inserţiei epiteliale D. restabilirea igienei orale (pag. obţinerea unei bune cicatrizări locale E. in scop protetic . Chiuretajul gingival este indicat in : A. clorura de zinc 30 % D. toate raspunsurile de mai sus sunt corecte E. Mobilitatea dentară postoperatorie se remite după: A. sesiunea 2004 www. 5-6 zile C. 1 an (pag. se pot face mici cauterizari chimice cu : A. deplasarea insertiei apicale spre apical B. daca se observa o tendinta de proliferare a tesutului de granulatie . C. nici o varianta nu este corecta (pag. 3 saptămîni 787 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 181) S2237053.INTREBARI . Pungile supraosoase presupun: A. Obiectivul chiuretajului parodontal este: A. acid citric 10 % (pag.3 pereti ososi (pag. la dintii cu coroane scurte B. 178) S2337054. in extruzii ale dintilor impreuna cu procesul alveolar C.PARTEA a IV a S2237051. rezorbtia osului de tip orizontal D. D. 2 saptămîni D. clorura de zinc 20 % C. Dupa chiuretajul gingival si indepartarea eventualelor cimenturi gingivale. 179) S2337056. o solutie saturata de acid tricloracetic E.2. cresterea in volum a gingiei fara modificarea insertiei epiteliale E. remodelarea marginală B. in parodontopatiile hiperplazice ereditare D. Cimenturile gingivale se menţin de regulă: A. o zi B. 179) S2337055. 194) PROFIL STOMATOLOGIE . 2 saptămini C.ro .

după 15-20 minute E. apariţia imediat postextracţional a durerii B. localizarea bazei pungii parodontale şi gradul rezorbţiei osoase B. Simptomatologia alveolitei presupune: A. prezenţa tartrului şi abrazia dentară E. care creşte progresiv în intensitate.INTREBARI . 30-40 zile E. atrofia mucoasei bucale. Vindecarea completă după gingivectomie apare după: A. o saptamînă B. 134) S2637061. 178) S2637060. 189) S2537059. Alveolita uscată presupune: A. hemoragie postextracţională persistentă C. apariţia la 3-4 zile postextracţional a durerii violente. 185) S2337058. după 1-2 h B. asociată cu afectarea stării generale (pag. 2 saptamîni C. vasoconstricţie prelungită a capilarelor E. incizie tip Parch (pag. trombi care obliterează complet lumenul capilarelor gingivale şi osoase D.rezidentiat2004.PARTEA a IV a S2337057. după 3-4 zile C. tipul şi adâncimea pungii parodontale D. incizie trapezoidală C. 3 saptamîni D. Postextracţional sângerarea gingivo-osoasă normală se opreşte: A. hemoragie abundentă E. margini alveolare tumefiate. Tehnica operaţiei cu lambou plic necesită: A. 129-130) 788 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. incizie in ’L’ D. sesiunea 2004 www. după 300ml sânge pierdut D. după efectuarea obligatorie a chiuretajului endialveolar (pag.788 Rezidentiat 2004 E. Factorii cei mai importanţi în prognosticul bolii parodontale sunt: A. 134) S2637062. incizie tip Pichler E. 181) PROFIL STOMATOLOGIE .ro . turgescente D. dureri absente (pag. o lună (pag. gradul de mobilitate a dintelui C. lipsa congestiei B. (pag. doar incizie orizontală B. inflamaţia alveolei în totalitate C. 2 luni (pag.

sesiunea 2004 www. tamponarea faringelui E. constă în persistenţa hemoragiei câteva zile după extracţie B. obturarea corecta a cariilor de colet. restaurari protetice ceramice definitive corecte. E. Pregatirile preoperatorii in chirurgia parodontala consta in: A.789 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . Indepartarea tartrului subgingival si a cementului necrotic C. radiologic al tractului gastrointestinal B. antrenând o pierdere de până la 100ml sânge D. clatiri bucale cu clorhexidina si cu solutii fluorate. hemoragia este mică. fasole. 177) INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1237068. pungi parodontale supraalveolare E.4 mm D.rezidentiat2004. Indepartarea osului necrotic E. ramurile nervului VII C. apare la câteva zile după extracţie.8 mm C. D. nu poate avea cauze generale (pag. dietă bogată în fibre (spanac. pungi parodontale intre 3 . 129) S2637065. Indepartarea tartrului si conturarea tesutului gingival (pag. chiuretajul gingival. ramurile nervului V/1 B. (pag. În cadrul accidentelor postextracţionale leziunile nervoase pot interesa: A. pungi parodontale peste 6 . Chiuretajul parodontal curativ este indicat in: A. nervul XII D. 180) 789 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. administrarea de urgenţă a Dilauden-atropină şi transportarea pacientului într-un serviciu de bronhologie pentru extragerea corpului străin (pag. C. 179) S2937067. varză) C. nervul glosofaringian IX (pag. Indepartarea tartrului subgingival B.PARTEA a IV a S2637063. medicaţie care diminuă reflexul faringian D. 131) S2637064. B.8 mm (pag. clatiri bucale cu solutii antiseptice. Indepartarea tartrului.INTREBARI . Chiuretajul in camp inchis este o metoda chirurgicala care urmareste: A. este obligatoriu o hemoragie venoasă continuă C. a cementului necrotic si a epiteliului invaginat D. Hemoragia postextracţională tardivă A. În cazul aspirării unor fragmente dentare sau osoase în cursul extracţiei se recurge la: A. 127-128) S2837066. ramurile nervului V/3 E.ro . spontan sau provocată de un mic traumatism E. ex. afectiuni cronice periapicale B. pungi parodontale intre 4 .

790 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE .180) S1237071. E. gingivitele cronice la dinţi frontali E. se rastoarna vestibular fara a depasi mucoasa fixa E. repozitionarea apicala de lambouri gingivale (pag. Dupa curatirea minutioasa a radacinilor si osului.8 mm D. retractiile gingivale accentuate (pag. se decoleaza numai oral D. modelarea marginilor gingivale B. gingivoplastia modelanta C.PARTEA a IV a S1237069.184) S1237073. mucoasa C. pentru detoxifiere se poate aplica: A. in formele avansate de parodontopatii E. in pungi parodontale intre 6 . gingivectomia simpla B.A. excizia peretilor gingivali C. faţa interna a pungii gingivale E. apexul dintelui B. clorura de zinc 10 % (pag.ro . 182) S1237074.T. in operatia Neuman-Widman lambourile gingivale totale se: A. in recidivele postoperatorii. modelarea crestei alveolare D. Gingivectomia este indicata in: A.INTREBARI . inlatura (excizeaza) B. sesiunea 2004 www.D. in scopul amanarii extractiei (pag. clorura de zinc 30 % E. in scop protetic. fata externa a pungii gingivale (pag. acid citric 1 % B. se rastoarna si oral fara a depasi mucoasa fixa (pag. Gingivectomia consta in: A. osul alveolar D. acid citric 10 % C. se decoleaza numai mucoasa C. 188) S1237072. parodontopatiile marginale cu pungi adanci intre 2-4 mm C. indepartarea elementelor patologice de pe os si radacinile dentare E. Chiuretajul parodontal urmareste indepartarea elementelor patologice aderente de: A.rezidentiat2004. D. gingivita cronica B. 180) S1237070. glosectomia partiala a varfului limbii 790 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. parodontopatiile hiperplazice B. Metodele chirurgicale curative in cazul tratamentului in parodontopatii sunt: A. la dinti cu coroane scurte D. in pungi parodontale intre 4 . 179 . 186) S1237075.6 mm C. 182 . Chiuretajul parodontal paleativ se utilizeaza in: A.

sinele orale E. Riscul de combustie si necroza osoasa C. pietre diamantate in flacara E. 180) 791 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 185) S1337080. Ca mijloace de imobilizare temporara se pot utiliza: A.INTREBARI . 175 . dupa celelalte interventii D. in scop protetic D. Gingivite tartrice-schmutz pioree B. crearea si menţinerea unei zone de gingie fixa E. frenectomii (pag. gutiera ocluzala B. Pungi interradiculare C. refacerea mucoasei santurilor vestibulare D. chiureta de tip Gracey B.791 Rezidentiat 2004 D. sesiunea 2004 www. Gingivectomia este indicata in: A. in rest radicul intraalveolar (pag. Printre obiectivele chirurgiei parodontale sunt: A. chiurete de os C. temporizand extractia C. indepartarea tesutului patologic periapical B. ligaturi IvY C. 180) S1337079. Chiuretajul gingival este indicat in: A. Instrumentele adecvate. Producerea mortificarii pulpare ireversibile D. Dozarea dificila a intensitatii curentului B.ro .177) S1337077. stabilizarea procesului inflamator (pag. in extruzii ale dinţilor impeuna cu procesul alveolar E. sinele vestibulare sau vestibulo-orale (pag. Cand substanta de obturatie a depasit foramenul apical (pag. 179) PROFIL STOMATOLOGIE . Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt: A. Parodontopatii hiperplazice ereditare B. pilele subgingivale D.rezidentiat2004. 182) S1337081. in recidivele postoperatorii. Ca pregatire preoperatorie pentru reducerea gradului de inflamaţie E. Preţul de cost mare E. imobilizarea provizorie si definitiva a dintilor parodontotici C. in formele avansate ale afectiunii gingivale. ligaturi de sarma in 8 D. obligatorii in chiuretajul gingival sunt: A. Cicatrizarea intarziata (pag.PARTEA a IV a S1237076. frenoplastii E. nici una dintre acestea (pag. 177) S1337078.

granule de ceramohidroxiapatita C. implante de ceramohidroxiapatita B. 192) S1337083. crearea unui camp protetic ideal E. temporizand extractia (pag. pensa speciala Crane-Kaplan C. 177) S1437087. produse prin edeme gingivale D. sesiunea 2004 www. 180) S1437088.PARTEA a IV a S1337082.rezidentiat2004. eliminarea pungilor parodontale B. in formele avansate. impiedica migrarile dentare E. Pentru reperajul adancimii pungilor gingivale se foloseste: A. Imobilizarea dintilor in parodontopatii A. cand exista resorbtie osoasa intinsa B. 175) S1337084. Indicatiile operatiei cu lambou sunt 792 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. in tratamentul parodontopatiilor marginale cu pungi infraosoase de adancime pana la 34mm C. in scop paleativ. provoaca retractie gingivala C. Distrugerea fibrelor parodontale C. Metodele chirurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc: A. Materialele utilizate in osteoplastii sunt: A. Indicatiile chiuretajului gingival sunt A. toate acestea E. biovitroceramica D. drenajul transosos (pag. 182) S1337085. Modificarea aspectului fizionomic (pag. deoarece produce alterarea raporturilor de ocluzie (pag. in tratamentul pungilor gingivale supraosoase. in scop paleativ. nu se recomanda.INTREBARI . in vederea efectuarii altor interventii chirurgicale E. in scop curativ. Punga parodontala presupune: A. crearea unor contururi si structuri gingivale pentru o buna autocuratire C. numai primele doua (pag. sonda dentara gradata B. pentru reducerea gradului de inflamatie. restaurarea tesutului parodontal pierdut D. este o masura terapeutica indispensabila. hidroxid de calciu (pag. ca pregatire preoperatorie. in scopul protejarii parodontiului impotriva microtraumatismelor repetate din timpul masticatiei B. dispozitivul Trauner E. Distrugerea mai mult sau mai putin a osului alveolar B. impiedica exagerarea progresiva a mobilitatii dentare D. 176) S1437086. Marirea de volum a gingiei E. stilet butonat D. Proliferarea insertiei gingivale in sens apical D.ro .792 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . in tratamentul parodontopatilor marginale cu pungi infraosoase de adancime pana la 8mm.

in care punga gingivala fie ca este disproportionat de mare fata de lungimea radacinii.ro . stabilizarea protetica a dintilor mobili.INTREBARI .rezidentiat2004. retractii parodontale mixte. prin sine fixe sau mobile B. Scopul tratamentului chirurgical in parodontopatii este A.793 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . parodontopatiile hiperplazice ereditare B. cazurile in care exista o atrofie verticala accentuata. parodontopatiile marginale cronice cu pungi adanci intre 2-3mm D. stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale C. sesiunea 2004 www. gingivoplastia cu lambou pediculat alunecat in sens lateral E. parodontopatiile hidantoinice C. restaurarea tesutului parodontal pierdut (pag. in special a celor de colet si aproximale C. 179) S1437091. cu prezenta de pungi osoase. numai in formele localizate la un dinte B. gingivoplastia E. chiuretajul superficial al pungilor parodontale (pag. 186) S1437089. Printre metodele chirurgicale folosite frecvent in tratamentul parodontopatiilor marginale. parodontopatiile marginale cu prezenta de neregularitati osoase in exces sau in minus. se numara si A. crearea unor contururi si structuri gingivale care sa permita o buna autocuratire D. fie nu mai are suport osos C. 175-176) S1437092. Printre indicatiile gingivectomiei se numara si A. rezectia apicala C. parodontopatiile marginale cronice cu pungi adanci intre 6-8mm. mentinerea unor zone de gingie fixa keratinizata cat mai ingusta E. granuloamele apicale E. gingivectomia D. cu evolutie orala E. Terapia initiala in parodontopatii consta in A. Tehnicile operatiei cu lambou sunt urmatoarele A. parodontitele cronice difuz progresive (pag. cu sau fara prezenta de pungi gingivale D. 176) S1437094. tehnica operatiei cu lambou total Neuman-Widman B. igiena buco-dentara riguroasa 793 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. detartrajul minutios B. reechilibrarea ocluziei D. in pungile interradiculare (pag. osteoplastia (pag. tehnica operatiei cu"lambou plic" D. chiuretajul periapical B. 182) S1437090. eliminarea pungilor parodontale B. inlaturarea lucrarilor protetice deficitare E. tehnica operatiei cu lambou despicat C. obturarea corecta a cariilor.PARTEA a IV a A. 186-188-189-190) S1437093. Tratamentul de intretinere dupa interventiile chirurgicale in parodontopatii presupune A. tehnica operatiei limitate cu lambou total (pag.

scop paleativ in pungi infracrestale. stimularea troficitatii locale D. dozarea perfecta a intensitatii curentului. C. durerile postoperatorii sunt de intensitate mai mica. D. 183) 794 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. existenţa riscului de combustie si necroza osoasa. B. (pag. favorizarea unei cicatrizari fibroase stranse. D. durerile postoperatorii sunt de intensitate mai mare. 184-185) S1537099. C. C. cicatrizarea fibroasa stransa.INTREBARI . scop curativ in pungi infracrestale. gingivectomia la dintii laterali si operatii cu lambou la dintii frontali. (pag. E. Gingivectomia cu electrocauterul are urmatoarele indicatii: A. D.794 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . gingivectomie pe versantul palatinal si operatie cu lambou pe versantul vestibular. D. B. respecta in detaliu festonul marginal. dozarea dificila a intensitatii curentului. va fi usor bizotata in unghi de 30 grade cu apexul dintilor. D. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt urmatoarele . varful bisturiului va fi plasat la baza pungii. hiperplazii izolate. (pag. 195) S1537095. parodontopatii marginale generalizate. E. 185) S1537097. restabilirea morfo-functionala prin lucrari protetice provizorii ce nu trebuie sa fie neaparat bine adaptate E. nu va interesa peretele pungii gingivale. E. scop paleativ la 1-2 dinti. (pag. grabirea vindecarii plagii postoperatorii. C. Incizia primara in gingivectomie: A. A. (pag.PARTEA a IV a C. (pag. E. epulis. buna hemostaza imediat intraoperator.ro . sesiunea 2004 www. Chiuretajul subgingival in camp deschis este indicat in: A. 185) S1537098. E. Gingivectomia cu electrocauterul are urmatoarele avantaje: A. B. tratamentul general pentru eventualele tulburari cu rol in etiopatogenia parodontopatiilor (pag. C. E. scop paleativ pentru a temporiza extracţia. hipertrofii localizate la 1-2-3 dinti. gingivectomie pe versantul vestibular si operaţie cu lambou pe versantul palatinal. pungi cu adancime de 1-2 mm. C. B. in mod obisnuit se asociaza operatia cu lambou si gingivectomia sub urmatoarele forme: A. B.rezidentiat2004. cele doua interventii nu se pot asocia. gingivectomia la dintii frontali si operatie cu lambou la dintii laterali. hemostaza deficitara imediat intraoperator. D. 189) S1537100. parodontopatii marginale cronice. incizia va fi inclinata spre apex cu 45 grade. B. 180) S1537096.

proliferarea insertiei gingivale in sens apical E. E.795 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . Chirurgia mucogingivala in tratamentul parodontopatiilor urmareste: A. Ca materiale de umplere a pungilor parodontale se folosesc: A. 188) S1637104. osteoplastia. D. frenoplastia. au adancimi variabile. D. apar de regula in hipertrofii. sunt caracterizate de cresteri in volum ale gingiei cu modificarea insertiei epiteliale. indepartarea tesuturilor patologice B.INTREBARI . abordeaza radacinile vestibulare si linguale. consevate si liofilizate B. 176) S1637105. sesiunea 2004 www. E.rezidentiat2004. rezolvarea retractiei gingivale marcate la 1-2 dinti in zona frontala (pag. chiuretajul. abordeaza radacinile palatinale. C.PARTEA a IV a S1537101. ceramohidroxilapatita D. (pag. 178) S1537103. nici o varianta nu este corecta (pag. Tehnica operatiei cu lambou despicat: A. Chirurgia parodontala urmareste: A. distrugerea osului alveolar si al fibrelor parodontale D. obtinerea unui latimi adecvate de gingie fixa E. Pungile supraosoase: A. transplante osoase homologe. E. arestarea tuturor cauzelor parodontopatiilor 795 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. D. C. obtinerea unui contur gingival cat mai aproape de normal D. poate fi aplicata pe intreaga arcada. B. afectarea parodontiului apical B. gingivoplastia. apar de regula in gingivite. (pag. (pag. afectarea parodontiului marginal numai pe o fata a radacinii C. 192) S1637106. B. B. Boala parodontala presupune: A.ro . 190) S1637107. C. restaurarea tesutului parodontal pierdut B. marire de volum a gingiei (pag. biovitroceramica E. transplante heterogene conservate tip os -minerale C. indepartarea tartrului subgingival C. largeste zona de mucoasa keratinizata. apar de regula in hiperplazii. opartia cu lambou. Metodele chirurgicale care se folosesc mai frecvent in tratamentul parodontopatiilor marginale sunt: A. 179) S1537102. este indicata in repozitionarea lambourilor in sens apical.

gingivectomia C. cheratinizata cat mai lata E. cu punga gingivala disproportionat de mare fata de lungimea radacinii E. se adreseaza frenurilor scurte D. in vederea efectuarii altor interventii chirurgicale 796 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Chiuretajul gingival: A. cu pungi osoase adanci. localizate sau generalizate C. Hiperplaziile epitelioconjunctive: A. Frenoplastiile utilizeaza: A. se situeaza cu precadere in regiunea tuberozitara B. crearea unor contururi sI structuri gingivale care sa permita o buna autocuratire (pag. incizie in"V"sI sutura in"Y" D. gingivoplastia E. 179) S1637113.796 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 175-176) S1637108. chiuretajul periapical B. incizie transversala a frenului si sutura longitudinala E. poate consta in frenotomie B. pot fi unice. Metodele chirurgicale utilizate frecvent in tratamentul parodontopatiilor marginale sunt: A. 200) S1637112.ro . mentinerea sau crearea unei zone de gingie fixa. Operatiile cu lambou in chirurgia parodontala sunt indicate: A. se poate realiza si in camp deschis E. excizia frenului B. ca pregatire preoperatorie pentru reducerea inflamatiei. sunt adevarate pseudotumori C. implica dezvoltarea in exces a osului subiacent D. nici un raspuns nu este corect (pag. in parodontpatiile hiperplazice ereditare B. in atrofiile verticale accentuate. necesita obligatoriu excizia frenurilor (pag. operatii cu lambou D. urmareste indepartarea elementelor iritative si septice care intretin inflamatia D. 203) S1637111. obligatoriu necesita sI frenoplastie C. se aplica frenurilor ingrosate sI proeminente E. 179) S1637109.rezidentiat2004. in scop paleativ D.PARTEA a IV a C. stabilzarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale D. sesiunea 2004 www. in parodontopatiile cu neregularitati osoase in exces sau in minus.INTREBARI . nu se realizeaza decat in camp inchis C. urmareste indepartarea tesuturilor bolnave din pungile parodontale B. bifide sau multiple E. 201) S1637110. numai incizia transversala la jumatatea frenului (pag. Corectarea plastica a frenurilor labiale si linguale: A. neregulate (pag. plastia in"Z" C. 199. osteoplastia (pag. sunt cauzate de iritatia cronica a protezelor cu margini largi.

186) PROFIL STOMATOLOGIE . insertiile muschilor buccinatori. sunt recomandate pentru lizele osoase C. creste alveolare edentate reduse ca inaltime. acoperite de mucoasa keratinizata D. genioglosi si geniohiioidieni. 204. spina nazala anterioara proeminenta.INTREBARI . Plastia santurilor periosoase include: A. se face in cazul santurilor putin adanci C. Plastia santurilor periosoase ca interventie proprotetica: A. 205. se efectueaza cand mucoasa mobila se insera in apropierea coamei crestei alveolare E. in apropierea crestei alveolare B. elimina factorii etiologici D.797 Rezidentiat 2004 (pag. Hemostază prin electrocoagulare C. se adreseaza leziunilor parodontale extinse situate periapical B. nu sunt urmate decat rareori de recidiva E. sesiunea 2004 www. aplicare de grefe Ollier-Tiersch D. astfel incat recidivele sunt foarte frecvente (pag. creasta iliaca antero-superioara E. netede. 208) S1637115. situata la distanta de creasta alveolara C.rezidentiat2004. utilizeaza proteze conformator fixate cu fire circumferentiale D. este recomandata in cazul prezentei unei mucoase fixe pe o intindere suficienta B. dezinsertia muschiului milohioidian (pag. Risc de mortificări pulpare ireversibile E. milohioidieni. tibie (pag. spina nazala anterioara neproeminenta. situate la distanta de creasta (pag. utilizarea de conformatoare E. cu mucoasa mobila inserata in apropierea coamei crestei E. osteotomoo sI osteoplastii ale oaselor maxilare C. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt: A. 204. nu elimina factorii etiologici. 206) S1637116. alveole postextractionale proaspete C. 175) S2137119. Transplantele autologe osoase utilizate in tratamentul parodontopatiilor se recolteaza din: A. calvaria B. Factorii etiologici ai parodontopatiei marginale cronice care pot fi influenţaţi prin tratament chirugical sunt: 797 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice: A. neregulate. 198) S1637117. 185) S2137120. Printre deficientele campului protetic edentat sunt: A.ro . creste alveolare edentate inalte. Dureri postoperatorii mai intense (pag.PARTEA a IV a S1637114. Risc de necroză D. 205. peretele posteroextern al tuberozitatii maxilare D. 192) S1637118. Cicatrizare fibroasă strânsă B. pot interesa santurile perituberozitare (pag. deplasarea insertiei mucoase spre marginea bazilara a mandibulei B.

C. Hiperplazie gingivală D. Pungi parodontale de 3-4 mm C. Inserţiile musculare vicioase Vascularizaţia parodontală deficitară Erupţiile vicioase Morfologia coronară necorespunzătoare Morfologia gingivală necorespunzătoare (pag. Os mineral D. Existenţa a 1-2-3 pereţi osoşi E. Ceramohidroxiapatită E. 196) PROFIL STOMATOLOGIE . Cicatrizare fibroasa stransa C. Pungi parodontale sub 3-4 mm D. 192) S2137125. Transplant omolog liofilizat C.798 Rezidentiat 2004 A. Migrarea apicală a inserţiei epiteliale C. Os spongios din creastă edentată veche B. În vederea coronoplastiei (pag. Operaţiile cu lambou în chirurgia parodontală sunt indicate în: A. Refacerea papilelor interdentare E.INTREBARI . 186) S2137124. 190) S2137123. În scop protetic C. Hiperplazii gingivale hidantoinice B. Gingivectomia este indicată în: A. sesiunea 2004 www. Atrofii orizontale accentuate B. Os cortical din creasta iliacă (pag.rezidentiat2004. Atrofii verticale accentuate E. Aplicarea de mucoasă keratinizată pe rădăcina dintelui (pag. În gingivoplastia cu lambou gingivomucos se urmăreşte: A. Resorbţie orizontală osoasă (pag.ro . Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt: A. Absenţa modificării inserţiei epiteliale B. E. Parodontopatii marginale cu neregularităţi osoase în exces (pag. B. 182) S2137122. 178) S2237126. Hemostaza prin electrocoagulare 798 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Mobilizarea mucoasei keratinizate în sens coronar C. Pungile parodontale infraosoase se caracterizează prin: A.PARTEA a IV a S2137121. Hiperplazii gingivale E. D. Osteoplastia în tratamentul resorbţiilor osoase din parodontopatia marginală cronică profundă se poate face cu: A. Risc de necroza B. Adâncirea şanţurilor vestibulare B. Regularizarea festonului gingival D. Retracţii parodontale mixte fără pungi gingivale D.

12% D. solutie de apa oxigenata si ser fiziologic C. adancirea santurilor vestibulare D. Dureri postoperatorii mai intense (pag. temporizand astfel extractia E. Factorii etiologici ai parodontopatiei marginale cronice care pot fi influentati prin tratament chirurgical sunt : A. 185) PROFIL STOMATOLOGIE . atrofii orizontale accentuate B. acid tricloracetic E. in scop protetic. ingustarea zonei de mucoasa keratinizata fixa ca urmare a gingivectomiei B. In chirurgia parodontala. 195-196) S2237129. retractii parodontale mixte. In gingivoplastia cu lambou gingivomucos se urmareste : A. mobilizarea mucoasei keratinizate in sens apical C.PARTEA a IV a S2237127.rezidentiat2004. incluziile dentare C. retractii parodontale mixte cu pungi gingivale (pag. hiperplaziile gingivale hidantoinice D. aplicarea de mucoasa keratinizata pe radacinile dintilor (pag. Gingivoplastia cu lambou pediculat alunecat in sens lateral este indicata in : A. in formele avansate ale afectiunii. mobilizarea mucoasei keratinizate in sens coronar B. Gingivectomia este indicata in : A. ca interventie profilactica in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare E. parodontopatii hiperplazice ereditare D. morfologia gingivala necorespunzatoare D. 190) S2237132. insertiile musculare vicioase B. 186) 799 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. sesiunea 2004 www. fara pungi gingivale C.INTREBARI .799 Rezidentiat 2004 D. 182) S2237130.ro . eruptiile vicioase (pag. Dupa terminarea chiuretajului gingival se fac irigatii cu : A. clorura de zinc 30% B. Risc de mortificari pulpare ireversibile E. hiperplazii gingivale D. cu pierderea gingiei vestibulare (pag. parodontopatii "uscate " localizate la incisivii inferiori. gluconat de clorhexidina 12% (pag. operatiile cu lambou sunt indicate in: A. in cazurile de dinti cu coroane scurte C. in scop paleativ. 190) S2237131. gluconat de clorhexidina 0. sechelele gingivectomiei. ca decolarile si deplasarile de mucoasa sa dezinsere si muschii mimicii E. cu denudarea exagerata a radacinii unuia sau doi dinti din zona frontala C. parodontopatii marginale cronice cu pungi adanci intre 6-8 mm cu evolutie orala (pag. 180-181) S2237128. morfologia coronara necorespunzatoare E. parodontopatii marginale cu neregularitati osoase in exces E. pungi parodontale sub 3-4 mm B.

Chiuretajul gingival curativ este indicat in : A.800 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . In tratamentul rezorbtiilor osoase din parodontopatia marginala cronica profunda. sesiunea 2004 www. absenta modificarii insertiei epiteliale C. 178) S2237138. migrarea apicala a insertiei epiteliale D. Pungile parodontale supraosoase sunt caracterizate prin : A. rezorbtie verticala a osului din jur E. pungi parodontale intre 4-8 mm 800 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.rezidentiat2004. 178) S2237136. a osului din jur D. atrofii verticale accentuate B. mucoasa gingivala este edematiata si sangereaza usor la atingere E. os mineral C. migrarea apicala a insertiei epiteliale C. orizontala. 178) S2237139. 186) S2237134. rezorbtie redusa. Operatiile cu lambou in chirurgia parodontala sunt indicate in : A. existenta traumei ocluzale D. gradul rezorbtiei osoase E. Pungile parodontale supracrestale se caracterizeaza prin : A. insertia epiteliala este deplasata catre apical B. ceramohidroxiapatita E. os spongios din creasta edentata veche (pag. existenta a 1. existenta a 1. rezorbtie orizontala osoasa redusa (pag. localizarea bazei pungii parodontale B. pungi parodontale infraosoase de adancime pina la 3-4 mm B. 178) S2237137. absenta modificarii insertiei epiteliale (pag. cresterea in volum a gingiei B. pungi parodontale intre 4 si 8 mm D.2 sau 3 pereti ososi E. parodontopatii marginale cu prezenta de neregularitati osoase in minus (pag.PARTEA a IV a S2237133. pungi parodontale de 3-4 mm C. osteoplastia se poate face cu : A. rezorbtie verticala a osului din jur C. Pungile parodontale infraosoase se caracterizeaza prin : A. 2 sau 3 pereti ososi B. rezorbtie orizontala osoasa (pag. transplant homolog liofilizat B. fara modificarea insertiei epiteliale D. os cortical din creasta iliaca D.INTREBARI . Factorii cei mai importanti in prognosticul bolii parodontale sunt : A. 192) S2237135. hiperplazii gingivale E.ro . mobilitatea dentara C. iritatia data de placa dentara (pag.

indepartarea elementelor patologice de pe os si radacinile dentare (pag.INTREBARI . Chiuretajul gingival paleativ se utilizeaza in : A. in formele avansate ale afectiunii. modelarea crestei alveolare E. la dinti cu coroane scurte E. 179) S2237142. pungi parodontale intre 3-4 mm C. modelarea marginilor gingivale B. 180) S2237140. repozitionarea apicala a lambourilor gingivale C. se decoleaza numai oral C. apexul dintelui D."schmutz pioree" E. pungi parodontale intre 6-8 mm (pag. 182) S2237145. 180) S2237141. parodontopatiile hiperplazice ereditare B. cand exista resorbtii osoase intinse D. in scopul amanarii extractiei E. recidivele postoperatorii. se rastoarna si oral fara a depasi mucoasa fixa E. sesiunea 2004 www. fata externa a pungii gingivale (pag.ro . lambourile totale mucoperiostale : A. se decoleaza numai vestibular 801 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. In cadrul interventiei chirurgicale parodontale Neuman-Widman. se rastoarna vestibular fara a depasi mucoasa fixa B. gingivite cronice la dinti frontali (pag. 188) S2237143. clorura de zinc 30% (pag. Gingivectomia este indicata in : A. Chiuretajul parodontal urmareste indepartarea elementelor patologice aderente de : A. acid citric 10% B. se excizeaza D. fata interna a pungii gingivale E. in pungile interradiculare al caror abord nu poate fi realizat printr-un lambou C. formele avansate de parodontopatii D. dupa curatirea minutioasa a radacinilor si osului. in scop protetic.rezidentiat2004. excizia peretilor gingivali D. pentru detoxifiere se poate aplica : A. EDTA D. acid citric 1 % C. Gingivectomia consta in : A. gingivite tartrice . In operatia Neuman-Widman. mucoasa B.801 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 182-184) S2237144.PARTEA a IV a C. osul alveolar C. temporizand extractia (pag. gingivita cronica B. parodontopatiile marginale cu pungi adanci intre 2-4 mm D. acid tricloracetic E.

stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale (pag. o incizie orizontala la baza papilelor in cazul in care acestea sunt modificate (pag. 177) S2237152. chiuretajul gingival (pag.PARTEA a IV a S2237146. gingivectomia simpla E. frenoplastii C. spre fundul de sac vestibular D. sesiunea 2004 www.802 Rezidentiat 2004 (pag. se 802 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Metodele chirurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc : A. eliminarea pungilor parodontale E. restaurarea tesutului parodontal pierdut C. gutiera ocluzala D. cavitati aproximale preparate pe dinti vecini si unite prin stifturi parapulpare cimentate B. stabilizarea procesului inflamator D. refacerea mucoasei santurilor vestibulare C. operatiile cu lambou E. o incizie orizontala situata la marginea festonului gingival in cazul in care papilele sunt extrem de tumefiate si hemoragice E. in terapia initiala din cadrul chirurgiei parodontale. indepartarea tesutului patologic periapical (pag. glosectomia partiala a varfului limbii D. gingivectomia modelanta (pag. inlaturarea factorilor iritativi locali B. imobilizarea dintilor D. In cazul operatiei Neuman-Widman. 177) S2237149. createa unei zone de gingie fixa cat mai ingusta D. la interventiile limitate pe grupe de dinti.INTREBARI . imobilizarea provizorie si definitiva a dintilor parodontotici B. ligaturi de sarma " in 8" E. sine vestibulare din acrilat (pag. Printre obiectivele urmarite in cadrul tratamentul parodontopatiilor se regasesc: A.rezidentiat2004. 175-176) S2237148. divergente . spre fundul de sac vestibular B. doua incizii orizontale C. 187) PROFIL STOMATOLOGIE .ro . restabilirea raporturilor normale de ocluzie C. crearea unor contururi gingivale care sa permita o buna autocuratire E. imobilizarea temporara a dintilor se poate face cu : A. eliminarea pungilor parodontale B. frenectomii B. In terapia initiala din chirurgia parodontala. 186) S2237147. sarme cimentate intr-un sant la nivelul fosetelor orale ale dintilor frontali C. 179) S2237150. Metodele chirurgicale curative in tratamentul parodontopatiilor sunt : A. convergente . Terapia initiala in chirurgia parodontala consta in : A. se fac : A. Ca mijloace de imobilizare temporara. doua incizii verticale . doua incizii verticale . 175-177) S2237151.

drenajul transosos E. pretul de cost mare B. indepartarea tesutului patologic periapical (pag. chiuretele de tip Gracey B. 177) PROFIL STOMATOLOGIE . distrugerea fibrelor parodontale 803 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.803 Rezidentiat 2004 pot utiliza : A. hidroxidul de calciu E. Metodele chirurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc : A. modificarea aspectului fizionomic C. 180) S2237155. pilele subgingivale D. C. obligatorii in chiuretajul gingival. crearea unui camp protetic ideal D. Materialele utilizate in osteoplastii sunt : A. Instrumentele adecvate. granulele de ceramohidroxilapatita D. eliminarea pungilor parodontale B. stiletul butonat D. riscul de combustie si necroza osoasa D. 175) S2237157. sonda dentara gradata B. E. 192) S2237156. pensa speciala Crane-Kaplan C. sinele vestibulare ligaturi Ivy ligaturi de sarma in "8" sinele orale sinele vestibulo-orale (pag. numai primele doua E. toate acestea (pag.INTREBARI .PARTEA a IV a S2237153. restaurarea tesutului parodontal pierdut C. nici una dintre acestea (pag. D.ro . sunt : A. distrugerea mai mult sau mai putin a osului alveolar B. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt: A. Punga parodontala presupune : A. cicatrizarea fibroasa stransa (pag. osul spongios din crasta iliaca B. chiuretele de os C. dispozitivul Trauner (pag. 182-183) S2237158. sesiunea 2004 www. B. Pentru reperajul adancimii pungilor gingivale se foloseste: A. 185) S2237154. dozarea dificila a intensitatii curentului C. producerea de mortificari pulpare ireversibile E. pietrele diamantate "in flacara" E.rezidentiat2004. granulele de corali marini C.

804 Rezidentiat 2004 D. osteoplastia (pag. stabilizarea protetica a dintilor mobili prin sine mobile C. Metodele chirurgicale folosite frecvent in tratamentul parodontopatiilor marginale sunt : A. permite o distributie armonioasa a fortelor masticatorii (pag.INTREBARI . scop paleativ pentru a temporiza extractia E. rezectia apicala E. provoaca retractie gingivala B. detartrajul minutios B. marirea de volum a gingiei (pag. proliferarea insertiei gingivale in sens apical E. tehnica operatiei cu lambou despicat C. controale periodice la fiecare 8 luni E. gingivoplastia cu grefa de mucoasa libera (pag. impiedica migrarile dentare E. 180) 804 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. stabilizarea protetica a dintilor mobili prin sine fixe B. nu este o masura terapeutica indispensabila C. Tehnicile operatiei cu lambou sunt urmatoarele : A. 176) S2237163. chiuretajul superficial al pungilor parodontale (pag. restabilirea morfofunctionala prin lucrari protetice provizorii ce nu trebuie sa fie neaparat bine adaptate (pag. 195) S2237164.ro . scop paleativ la un grup de dinti sau chiar la intreaga arcada (pag. reechilibrarea ocluzala D. gingivoplastia cu lambou pediculat alunecat in sens lateral D. gingivoplastia D.rezidentiat2004. Tratamentul de intretinere dupa interventiile chirurgicale in parodontopatii presupune : A. impiedica exagerarea progresiva a mobilitatii dentare D. scop paleativ in pungi infracrestale B. Imobilizarea dintilor in parodontopatii: A. chiuretajul periapical B. 176) PROFIL STOMATOLOGIE . gingivectomia C. scop curativ in pungi infracrestale C. sesiunea 2004 www. tehnica operatiei cu lambou total Neuman-Widman B. Chiuretajul subgingival in camp deschis este indicat in : A. 179) S2237161. tehnica operatiei cu "lambou-plic" E. obturarea corecta a cariilor C. Terapia initiala in parodontopatii consta in : A. inlaturarea lucrarilor protetice deficitare E.PARTEA a IV a S2237159. 177) S2237160. pungi cu adancime de 1-2 mm D. igiena oro-dentara riguroasa D. 186-190) S2237162.

teflon C. colagen B. scop paleativ la 1-2 dinti (pag. grabirea vindecarii plagii postoperatorii E. Gore-tex (pag. 183) S2237169. colagen D. varful bisturiului va fi plasat la baza pungii C.rezidentiat2004. durerile postoperatorii sunt de intensitate mai mica (pag. latex B. favorizarea unei cicatrizari fibroase stranse C. Gingivectomia cu electrocauterul are urmatoarele avantaje : A. 185) S2237168. nu va interesa peretele pungii gingivale B. Incizia primara in gingivectomie : A. Membranele rezorbabile utilizate in osteoplastie sunt : A.INTREBARI . Pungile supraosoase : A. apar de regula in gingivite 805 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. acid polilactic E. 179) S2237166. apar de regula in hipertrofii C. buna hemostaza intraoperator B.805 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE .PARTEA a IV a S2237165. sesiunea 2004 www. in formele putin intinse E. 194) S2237170. teflon D. acid polilactic E. scop paleativ pentru a temporiza extractia E. hipertrofii localizate la 1-2-3 dinti C.ro . scop paleativ in pungi osoase supracrestale C. Chiuretajul gingival in camp inchis este indicat in : A. 184-185) S2237167. dura-mater liofilizata C. respecta in detaliu festonul gingival E. va fi bizotata in unghi de 30 ° cu apexul dintilor (pag. 194) S2237171. dozarea perfecta a intensitatii curentului D. epulis B. trombina (pag. Membranele nerezorbabile utilizate in osteoplastie sunt : A. apar de regula in hiperplazii B. gingivitele cronice cu o componenta inflamatorie evidenta D. parodontopatii marginale cronice. incizia va fi inclinata catre apex intr-un unghi de 45 ° D. Gingivectomia cu electrocauterul este indicata in : A. parodontopatii marginale cronice generalizate (pag. scop curativ in pungi osoase supracrestale B. hiperplazii izolate D.

ca lasa descoperite radacinile dentare B. ia obligatoriu o forma festonata B. 183) S2237176. plaga nu se protejeaza in mod obligatoriu cu cimenturi parodontale sau cu mese iodoformate C. Boala parodontala presupune : A. cimenturile parodontale de protectie se mentin 8-10 zile E. Dupa gingivectomie : A.rezidentiat2004. unui abord si al unei vizibilitati directe asupra elementelor pungii parodontale D. Chiuretajul gingival : A. 185) 806 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. nici un raspuns nu este corect E. sesiunea 2004 www. 176) S2237173. 178) S2237172. va fi plasata la nivelul fundului pungilor sau la limita zonei hiperplazice (pag. se poate realiza si in camp deschis D. 179) S2237174. durerea postoperatorie este insuportabila B. Linia de incizie in gingivectomie : A. Gingivectomia prezinta avantajul : A.PARTEA a IV a D. proliferarea insertiei gingivale in sens apical E. cu modificarea insertiei epiteliale (pag. plaga se protejeaza in mod obligatoriu cu cimenturi parodontale sau cu mese iodoformate B. afectarea parodontiului marginal numai pe o fata a radacinii D. urmareste indepartarea tesuturilor bolnave din pungile parodontale B. unui abord si al unei vizibilitati indirecte asupra tartrului C. respecta intocmai festonul gingival C. epitelizarea completa a plagii se face cam in 12-14 zile (pag.ro . epitelizarea completa a plagii se face cam in 20-30 de zile E. se realizeaza doar in camp inchis C.806 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . au adancimi variabile E. 185) S2237177.INTREBARI . permite excizia in totalitate a elementelor patologice E. urmareste indepartarea elementelor iritative si septice care intretin inflamatia (pag. durerea postoperatorie este moderata D. nu lasa descoperite radacinile dentare (pag. sunt caracterizate de cresteri in volum ale gingiei. vindecarea este completa dupa 30-40 de zile (pag. ia de obicei o forma festonata D. durerea postoperatorie este mica C. epitelizarea completa a plagii se face cam in 30-40 de zile D. Dupa gingivectomie : A. afectarea parodontiului apical C. procesele evolueaza pe toate fetele radacinilor dentare in mod egal (pag. nu respecta intocmai festonul gingival E. 182) S2237175. distrugerea osului alveolar si a fibrelor parodontale B.

eliminarea pungilor si repozitionarea gingiei fixe C. cand se doreste o repozitionare in sens apical a lambourilor E. abordeaza mai rar radacinile linguale (pag. largeste zona de mucoasa keratinizata B. sesiunea 2004 www. radacinile dentare raman dezgolite pe o intindere mai mare B. incizia orizontala se practica " in dublu echer invers " la 1mm de marginea libera gingivala B.PARTEA a IV a S2237178.INTREBARI . 188) S2237183. la 1 mm de marginea libera a festonului gingival B. poate fi aplicata pe intreaga arcada C. sectionarea mucoasei se face oblic. abordeaza radacinile vestibulare si palatinale D. Tehnica operatiei cu lambou despicat : A. disectia lamboului de mucoasa se face cu decolatorul C. la un numar restrans de dinti (1-3) D. este indicata in repozitionarea lambourilor in sens apical B. marirea zonei de gingie fixa D. 188) S2237182. ingustarea zonei de gingie fixa E. corectarea defectelor de tesut moale B. se poate aplica numai pe un numar limitat de dinti D. pana in fundul pungii parodontale E. 189) S2237184. se pot efectua si intr-o sedinta pe o arcada intreaga E. 186) S2237179. Lambourile parodontale au permis : A. radacinile dentare raman dezgolite pe o intindere mai mica D. procesul de liza parodontala este limitat la o portiune ingusta din apofiza alveolara B. nu abordeaza niciodata radacinile palatinale E. abordeaza numai radacinile vestibulare (pag. plastia de inlocuire a tesuturilor indepartate (pag. 186) S2237180. in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare (pag. Tehnica operatiei cu " lambou plic " este indicata in urmatoarele cazuri : A. Operatiile cu lambou in chirurgia parodontala au avantajul ca : A. disectia lamboului de mucoasa se face cu lama bisturiului D. lama bisturiului se insinueaza imediat submucos . largirea zonei de mucoasa keratinizata C.rezidentiat2004. efectul fizionomic este ceva mai bun C. incizia orizontala se practica " in echer invers " cu bizoul orientat extern 807 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 188) S2237181. in unghi de 10° fata de axul radacinilor (pag. se pot efectua cu rezultate bune si in cazul in care pacientul nu vrea sa-si intretina o stare de igiena corespunzatoare (pag. incizia verticala se practica " in dublu echer invers ". Tehnica operatiei cu lambou despicat : A. abordeaza mai rar radacinile vestibulare E. In tehnica operatiei cu lambou despicat : A. largirea zonei de mucoasa nekeratinizata C.ro .807 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . In tehnica operatiei cu "lambou plic" : A.

grefa se protejeaza 7-8 zile cu o placuta conformatoare din acrilat E. peretele postero-extern al tuberozitatii maxilare D. decolarile si deplasarile de mucoasa trebuie sa nu dezinsere si muschii mimicii (pag. este indicata in pungile osoase localizate la 1-2 dinti C. se urmareste mobilizarea mucoasei keratinizate in sens apical C. largeste zona de mucoasa keratinizata B. incizia intereseaza peretele pungii gingivale pana la baza acesteia (pag. 191) S2237189. se realizeaza incizii de degajare B. incizia orizontala se practica "in echer invers " cu bizoul orientat intern D. Tehnica operatiei limitate cu lambou total : A. o grefa libera. are toate sansele sa se integreze perfect D. Transplantele osoase autoloage utilizate in tratamentul parodontopatiilor se recolteaza din : A. creasta iliaca postero-inferioara E.INTREBARI . gingivectomie pe versantul palatinal si operatii cu lambou pe versantul vestibular E. 190) S2237188. in pungile care nu depasesc 3 mm se face chiuretaj in camp deschis . In tratamentul parodontopatiilor marginale se pot asocia diferite interventii astfel: A. se obtine un lambou triunghiular (pag.rezidentiat2004. se urmareste mobilizarea mucoase keratinizate in sens coronar D. Gingivoplastia cu grefa de mucoasa libera : A. 189) S2237186. implante de ceramohidroxilapatita D. "os mineral" C. gingivectomia la dintii frontali si operatii cu lambou la dintii laterali D.PARTEA a IV a C. gingivectomia la dintii laterali si operatii cu lambou la dintii frontali C. grefa se protejeaza 7-8 zile cu ciment parodontal (pag. Transplantele heterogene utilizate in tratamentul parodontopatiilor sunt : A. este indicata in ingustarea zonei de mucoasa keratinizata fixa ca urmare a gingivectomiei B. os spongios recoltat din alveolele postextractionale recente (5-6 saptamani) B. groasa. sesiunea 2004 www. In gingivoplastia cu lambouri gingivomucoase : A. creasta iliaca antero-superioara (pag. alveole postextractionale proaspete (5-6 luni) B. este indicata ca interventie profilactica in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare C. calvaria C. tibie 808 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. decolarile si deplasarile de mucoasa trebuie sa dezinsere si muschii mimicii E.iar in portiunile in care pungile depasesc 3-4 mm se pot face operatii cu lambou B.808 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 192) S2237190. 189) S2237185. se face o incizie " in L " D.ro . cu un derm bine reprezentat. se face o incizie orizontala "in echer invers" E. 189) S2237187. gingivectomie pe versantul vestibular si operatii cu lambou pe versantul palatinal (pag. se sectioneaza cu bisturiul longitudinal peretele pungii gingivale E. os spongios din creasta iliaca antero-superioara E.

INTREBARI . indepartarea tartrului subgingival E. nu se reface insertia epiteliala D. primele doua variante sunt corecte (pag. 175) S2237194. sesiunea 2004 www. inlaturarea lucrarilor protetice defectuoase care altereaza raporturile de ocluzie B.ro . elimina factorii etiologici D. nu sunt urmate decat rareori de recidiva (pag. transplante osoase homoloage. incizia va fi neta.809 Rezidentiat 2004 (pag. Operatiile cu lambou : A. transplante autoloage conservate de tip "os mineral" C. 190) S2237193. Cand chiuretajul gingival este folosit ca metoda paleativa : A. incizia va fi neta. obturarea provizorie a canalelor radiculare D. astfel incat recidivele sunt foarte frecvente E. restaurari protetice provizorii corecte C. In cadrul pregatirii preoperatorii in chirurgia parodontala . ceramohidroxilapatita D. 181-182) S2237196. Gingivectomia cu electrocauterul : A. Ca materiale de umplere a pungilor parodontale se folosesc : A. este indicata in hipertrofii izolate (pag. 192) S2237192. se produce o cicatrice fibroasa E. 192) PROFIL STOMATOLOGIE . obtinerea unei latimi adecvate de gingie fixa D. indepartarea tesuturilor patologice B. biovitroceramica E. inserarea gingiei se face in sens apical fata de nivelul anterior (pag. rezolvarea retractiei gingivale marcate. este indicata in parodontopatii marginale localizate la 1-2-3 dinti E. in parodontopatiile marginale progresive cu pungi intre 4 si 8 mm 809 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. conservate si liofilizate B. se produce o micsorare a adancimi pungii prin diminuarea partiala a tesuturilor moi B.PARTEA a IV a S2237191. cu bizoul indreptat in sens apical D. nu elimina factorii etiologici. cu bizoul indreptat in sens coronar C. 185) S2237197. se adreseaza leziunilor parodontale extinse situate periapical B. in zona frontala (pag. detartrajul minutios E. corectarea malpozitiilor dentare (pag. Chirurgia mucogingivala in tratamentul parodontopatiilor urmareste : A. inlaturarea tulburarilor functionale si restabilirea raporturilor normale de ocluzie presupune : A. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice : A. in scop paleativ. la 1-2 dinti. este recomandat pentru reconstructia lizelor osoase C. 177) S2237195. se reface insertia epiteliala C. obtinerea unui contur gingival cat mai aproape de normal C. este contraindicata in parodontopatiile marginale generalizate B. sunt indicate.rezidentiat2004.

consta in : A.INTREBARI . presupune : A. cand lambourile sunt in exces se face excizia unei portiuni marginale late de maximum 1-2 mm C. vor fi adaptate intim pe cement si nici intr-un caz pe smalt C. 186) S2237198. stabilizarea protetica a dintilor mobili prin sine fixe sau mobile B. controlul plagii se va face la 72 de ore postoperator E. vor fi adaptate intim pe smalt si nici intr-un caz pe cement B. consta doar in inlaturarea tulburarilor functionale (pag. asociaza tratamentul general (al deficientelor organice) cu tratamentul chirurgical si cu cel local E. 194) S2237200. au o grosime de 6-8 mm si o latime de 0. postoperator se recomanda o alimentatie moale sau lichida timp de 1-2 luni (pag. cimenturile parodontale se aplica sub forma de rulouri care fac priza in 5-10 minute in mediul bucal D. la interval de 2-3 saptamani (pag. obturaţiile interproximale şi de colet neadaptate corect C. Tratamentul complex al parodontopatiilor : A. D. PROFIL STOMATOLOGIE . pe o arcada intreaga clasic. C. 176) S2237202. tratamentul general pentru eventualele tulburari cu rol in etiopatogenia parodontopatiilor (pag. controale periodice la fiecare 4-6 saptamani D. tartrul supra si subgingival B. nu este necesar B. Tratamentul postoperator. fara pungi gingivale clasic.PARTEA a IV a sunt indicate in retractii parodontale mixte. Septopac) E. se executa intr-o sedinta. se executa pe grupe de 4-6 dinti succesiv. ph-ul salivar 810 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.rezidentiat2004. la interval de 2-3 saptamani clasic. Factorii care favorizează formarea si retenţia plăcii dentare la nivelul parodonţiului sunt: A. se folosesc si produse pe baza de butilcianoacrilati in solutie etilica. protectia plagii operatorii cu diferite formule de cimenturi parodontale B. cimenturile parodontale se aplica sub forma de rulouri care fac priza in 10-15 minute in mediul bucal C. se executa pe grupe de 2-4 dinti succesiv. nu se inlatura excesul de mucoasa cand pungile gingivale sunt umplute cu material de aditie D.3 mm (pag. Tratamentul de intretinere. dupa interventiile chirurgicale in parodontopatii. se folosesc si produse pe baza de pectine (Peripac. 188) S2237199. cand lambourile sunt in exces se face excizia unei portiuni marginale late de minimum 1-2 mm B. necesita si inlaturarea factorilor iritativi si infectiosi locali D. cu foarfece. Membranele utilizate in osteoplastie : A.1-0. 195) S2237201. stimularea troficitatii locale C. E. 195) S2337203. se croiesc intraoperator. pentru a se adapta perfect la colet E. defectele marginale ale coroanelor acrilice sau metalice D. dupa diferite interventii chirurgicale pentru parodontopatii. sub forma de spray (Akutol) (pag. sesiunea 2004 www. igiena bucodentara riguroasa E. impune doar imobilizarea dintilor C. se sutureaza in jurul dintelui cu fire resorbabile D.ro . In tehnica operatiei cu lambou total Neuman-Widman : A.810 Rezidentiat 2004 B.

evită riscul de necroză C. terminarea tuturor pregătirilor preoperatorii în modul cel mai corect E. Înlăturarea factorilor iritativi şi infecţiosi locali se face prin: A. 176) S2337204. periaj (pag. localizarea bazei pungii parodontale B. detartraj D. parodontopatii hiperplazice ereditare B.ro . igiena orală E. Tehnica operaţiei cu lambou despicat este indicată cînd se doreşte: 811 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. ameliorarea fenomenelor inflamatorii acute gingivo-parodontale B. Avantajele utilizării electrocauterului în gingivectomii sunt: A. Operaţiile cu lambou sunt indicate în: A. 179) S2337207. favorizează cicatrizarea fibroasă strînsă D. obturarea provizorie a canalelor radiculare în gangrenele pulpare (pag. gingivite tartrice E. 177) S2337205. protezele si aparatele ortodontice neadaptate şi/sau prost întreţinute din punct de vedere al igienei orale (pag. În prognosticul bolii parodontale factorii cei mai importanţi sunt: A. hemostaza bună intraoperatorie B. 186) S2337210. atrofii verticale accentuate B. remisia completă a fenomenelor acute C.PARTEA a IV a E.INTREBARI . obturarea corectă a cariilor E. gingivite tartrice D. retracţii parodontale mixte C. gradul rezorbţiei osoase D. extruzii dentare împreuna cu procesul alveolar E. îndepărtarea lucrărilor protetice defectuoase C. 178) S2337206. parodontopatii marginale cronice superficiale C.811 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . Intervenţiile chirurgicale se vor efectua după: A.rezidentiat2004. parodontopatii marginale cu neregularităţi osoase în exces sau în minus (pag. în scop protetic (pag. Gingivectomia este indicată în: A. durerea postoperatorie este de intensitate redusă E. clătiri orale D. detartraj minuţios B. sistemul de imobilizare aplicat (pag. accelerează procesul de vindecare (pag. parodontopatii cronice superficiale D. sesiunea 2004 www. 185) S2337209. 182) S2337208. atrofia osoasa orizontală C.

în parodontopatii ’uscate’ localizate la unii incisivi inferiori cu pierderea gingiei vestibulare (pag.rezidentiat2004. în gingivite cronice E.INTREBARI . la nivelul premolarilor superiori E. 190) S2337213. ram ascendent al mandibulei D. 191) S2337214. Gingivoplastia cu grefă de mucoasă liberă este indicată în: A.812 Rezidentiat 2004 A. alveolele postextracţionale recente B. în gingivite cronice (pag. sesiunea 2004 www. îngustarea zonei de mucoasă keratinizată fixă B. C. în hipertrofii gingivale E. în denudarea exagerată a rădăcinii unuia sau doi dinţi frontali B. îndeosebi la nivelul molarilor superiori C. la nivelul molarilor inferiori D. peretele postero-extern al tuberozităţii maxilarelor E. în parodontopatii marginale cronice superficiale C. o lărgire a zonei de mucoasa keratinizată deplasarea mezială a lamboului deplasarea distală a lamboului repoziţionarea în sens apical a lambourilor abordul rădăcinii palatinale (pag. 179) S2337216. B. în hiperplazii gingivale D. 192) S2337215.ro . Indicaţiile gingivoplastiei cu lambou pediculat în sens lateral sunt: A. D. supraosoase B. chiuretajul B. E. Pungile gingivale pot fi: A. gingivoplastia (pag. subperiostice 812 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Metodele chirurgicale care se folosesc în tratamentul parodontopatiilor marginale cronice sunt: A. 189) S2337212. ca intervenţie profilactică în cazul inserţiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare C. Tehnica operaţiei limitate cu lambou total este indicată în: A. îndeosebi la nivelul frontalilor superiori (pag. creasta iliacă antero-superioară (pag. gingivectomia E. în denudarea exagerată a rădăcinilor molarilor D. pungi osoase localizate la 1-2 dinţi B. Pungile osoase parodontale pot fi plombate cu os spongios recoltat din: A. menton C. 188) PROFIL STOMATOLOGIE . supracrestale C. operaţiile cu lambou C. detartrajul D.PARTEA a IV a S2337211.

brun-cenuşiu C. 182) S2637220. infiltrarea corticalei endoalveolare cu vasodilataţie (pag. (pag. hiperplazii gingivale C. hipertrofii gingivale D. toaletă. gingivite B. antialgic E. antisepsie C. sutură alveolară B. aplicaţii locale de analgezice şI antiinflamatoare D. 133) 813 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.PARTEA a IV a S2337217. intrasoase (pag. tratamentul pungilor gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale B. lameliforme care se detaşează foarte uşor D. ph-ul salivar E. 178) S2337218. ţesut de granulaţie burjonat. defectele marginale ale coroanelor acrilice sau metalice D. În alveolita umedă se produce: A. prelungite B. parodontopatii marginale cronice profunde E. persistenţa în alveolă a unor fragmente detaşate de os. infraosoase E. un cheag mic. parodontopatiile hiperplazice ereditare sau hidantoinice D. tartrul supra si subgingival B. tratament general şI local de stimulare a cicatrizării (pag. foarte sângerând E. Cauzele locale care favorizează apariţia alveolitelor postextracţionale sunt: A. C. 176) S2537219. tratament general antiinfecţios. obturaţiile interproximale şi de colet neadaptate corect C.813 Rezidentiat 2004 D. protezele si aparatele ortodontice neadaptate şi/sau prost întreţinute din punct de vedere al igienei orale (pag. hemostatice (pag. extracţii laborioase. aplicarea intraalveolară de substanţe antiseptice. respectarea condiţiilor de asepsie. dinte D.INTREBARI . scop protetic.ro . tratamentul parodontopatiilor marginale cu pungi infraosoase de adâncime până la 3-4 mm. inflamaţia alveolei în totalitate B. retracţii parodontale mixtecu sau fără prezenţa de pungi gingivale. parodontopatii marginale cronice superficiale (pag. Tratamentul curativ al alveolitei postextracţionale constă în: A. îndepărtarea din alveolă a cheagului infectat. Pungile supraosoase sunt întîlnite în: A.rezidentiat2004. 135) S2637221. sechestre mici osoase. sutura alveolară şi meşele iodoformate aplicate supraalveolar E. a corpilor străini şI a osului necrozat C. sesiunea 2004 www. 134) S2637222. Gingivectomia este indicată în: A. Factorii care favorizează formarea si retenţia plăcii dentare la nivelul parodonţiului sunt: A. în cazurile de dinţi cu coroane scurte prin abraziune sau infradenţie E. 178) PROFIL STOMATOLOGIE .

814 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . plăgi gingivale liniare (pag. alveolitele postextracţionale (pag. apropierea cât mai strânsă a părţilor moi peste alveolă B. hemoragia postextracţională D. împingerea resturilor dentare în spaţiile perimaxilare B. alveolita postextracţională (pag. felul vasului lezat E. soluţii macromoleculare. tipul extracţiei C. 129) S2637224. stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale 814 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. crearea sau mentinerea unei zone de gingie fixa keratinizata cat mai lata C. Printe accidentele extracţiei dentare se numără: A. 131) S2637226. 121) S2637228. sesiunea 2004 www. luxaţii ale dinţilor vecini C.PARTEA a IV a S2637223. bridele cicatriciale periosoase D. curăţarea plăgii de cheaguri. Printre complicaţiile extracţiei dentare sunt: A. împingerea unor fragmente dentare sau osoase în spaţiile perimaxilare C. inghiţirea unor corpi străini E. sânge C.ro . aspirarea unor fragmente dentare sau osoase B. cauze care le-au generat B. Adrenostazin. cantitatea de sânge pierdut (pag. hemoragie postextracţională C. 130) S2637225. fractura dinţilor vecini sau antagonişti E. 128) S2637227. administrare de plasmă. regularizarea ciocurilor osoase E. administrare generală de Etamsilat. Prin deraparea elevatoarelor sau aplicarea deficitară a cleştelui se pot produce: A. Între accidentele dentare care se pot produce în cursul extracţiilor sunt: A. fractura tuberozităţii maxilare C. Hemostaza locală în hemoragiile postextracţionale tardive presupune: A. infecţiile periosoase E. exostozele B. Vit. sutura marginilor alveolare. 121-123-125) S2837229. ţesuturi patologice. eliminarea pungilor parodontale B. K D. cu tamponament compresiv supraalveolar (pag. smulgerea sau lezarea mugurilor dinţilor permanenţi B.INTREBARI . Hemoragiile postextracţionale sunt clasificate după: A. smulgerea sau lezarea mugurilor dinţilor permanenţi D. fractura coroanei sau rădăcinii dintelui de extras (pag. momentul producerii D. luxaţia mandibulaei E.rezidentiat2004. Obiectivele tratamentului chirurgical in parodontopatiile marginale cronice sunt: A. împingerea rădăcinilor în sinus D.

Detartraj minutios supra si subgingival B. Supracrestale C. Gingivectomia C. 180) S2837235. Indepartarea elementelor patologice din pungi C. Conturarea tesutului gingival D. In parodontopatiile marginale cronice pungile gingivale pot fi: A. In recidive postoperatorii (pag. Extractia dintilor mobili (pag. Ca mijloc de imobilizare temporara se pot utiliza: A. Gingivectomia consta in: A. refacerea osului alveolar pierdut E. 182) 815 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Gutiera ocluzala B. Indepartarea elementelor patologice de pe radacinile dentare (pag. Interdentare D.PARTEA a IV a S2837230. sesiunea 2004 www. 177) S2837232. Supraosoase B.INTREBARI . Excizia peretilor gingivali ai pungii parodontale B. 175) PROFIL STOMATOLOGIE . In tratamentul pungilor gingivale supraosoase B. Obturarea provizorie a canalelor radiculare E. Coroane tip Belkin (pag. In scop paliativ in forme avansate D.rezidentiat2004. 179) S2837234. Osteoplastia (pag. Intermediare (pag. Ca pregatire preoperatorie pentru reducerea inflamatiei gingivale C. Gingivoplastia E. Ligaturi de sarma” in 8” C. Indepartarea lucrarilor protetice defectuoase C. Obturarea corecta a cariilor de colet si proximale D. Infraosoase E. 177) S2837231. Chiuretajul periapical B. Indicatiile chiuretajului gingival sunt: A. Inlaturarea tesutului patologic de pe os E.815 Rezidentiat 2004 D. Operatia cu lambou D. Ligatura cojocareasca D. In tratamentul parodontopatiilor marginale cele mai frecvente metode chirurgicale utilizate sunt: A. suprimarea factorilor de iritatie locala (pag.ro . Sine vestibulare E. Inlaturarea factorilor iritativi si infectiosi locali se realizeaza prin: A. 178) S2837233. In scop protetic la dintii cu coroane scurte E.

816 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . se poate realiza cu lambou peticulat alunecat in sens lateral. Metodele chirurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc: A. C. creearea unei zone de gingie fixa keratinizata ingusta. creearea unor margini gingivale groase. Indicatiile operatiei cu lambou Neuman-Widman sunt urmatoarele: A. stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale. 175 . E. Riscul de atingere a dintilor cu producerea unei mortificari pulpare D. 190 . restaurarea tesutului parodontal pierdut. B. atrofii verticale accentuate cu pungi osoase adanci D. Pregatirile preoperatoreii in chirurgia parodontala constau in: A. C. Dureri postoperatorii de intensitate mare (pag. Dozarea dificila a intensitatii curentului favorizand necroza B. D. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt: A. 190) 816 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. se realizeaza prin incizii de degajare. parodontopatiile hiperplazice sau hidantoinice B. Existenta riscului de combustie si necroza osoasa C. se realizeaza si prin operatii cu deplasare apicala a lamboului. sesiunea 2004 www. 186) S2937238.rezidentiat2004. D. se poate efectua cu grefa de mucoasa libera. detartraj minutios cu ultrasunete si cu instrumente manuale. retractii parodontale mixte cu sau fara pungi gingivale E. eliminarea pungilor parodontale. E. (pag. se poate efectua si prin gingivectomie. B. B. 178) S2937240. (pag.176) S2937239. D. obtinerea corecta a cariilor de colet. Produce o cicatrizare fibroasa stransa E.PARTEA a IV a S2837236. D. C. B. C. urmareste refacerea unei latimi si a unui contur gingival aproximativ normal. se efectueaza sub anestezie loco-regionala. Gingivoplastia: A. gingivite tartrice ( schmutz pioree ) (pag. E. chiuretaj gingival. presupune aducerea insertiei muschilor mimicii spre marginea gingivala. clatiri bucale cu solutii antiseptice. consta in osteotomie limitata.ro . Gingivoplastia cu lambouri gingivo-mucoase: A. E.191) S2937241. presupune o incizie orizontala de-a lungul festonului gingival. reechilibrarea ocluziei. (pag. in scop protetic la dintii cu coroane scurte C. (pag.INTREBARI . 185) S2837237.

la limita mucoasei pasiv-mobile D. la 1. la 1.817 Rezidentiat 2004 Tema nr. in mucoasa fixa. muschiul milohioidian (pag. in mucoasa labiojugala. muschiul constrictor superior al faringelui B. excizia frenului E. 38 Chirurgia protetica BIBLIOGRAFIE: PROFIL STOMATOLOGIE . C.ro . muschi geniohioidieni D. Pe apofizele genii inferioare se insera: A. Burlibaşa . Ed. incizia se face: A. muschi genioglosi E.5 cm de mucoasa pasiv mobila B. sectionarea si plastia frenului D. la limita mucoasei pasiv-mobile B. la 1 cm de joncţiunea mucoasei pasiv mobile E. Bucureşti. aplicarea de fire in"U" (pag.rezidentiat2004. in mucoasa labiojugala. decaptusirea mucoasei pana la periost si sutura longitudinala C. in vestibuloplastia prin metoda Clark. muschiul buccinator C. sectionarea frenului urmata de sutura B.0 cm de insertia mucoasei fixe D. 205) S1238004. in mucoasa labiojugala. Pentru indepartarea crestei balante se face: A. 205) S1238005. 204) S1238003. pe mijlocul crestei C.INTREBARI . 213) S1238006.PARTEA a IV a 2. de-a lungul crestei alveolare (pag. la 0. incizia se face: A. 1999.5 cm de inserţia mucoasei fixe E. 201) S1238002. in vestibuloplastia prin metoda Kazanjian. in cazul bridelor subtiri se indica: A. decolarea inserţiei musculare spre fundul sanţului vestibular E. la 1. sectionarea transversala a frenului C. excizia plastica B. orizontal. sesiunea 2004 www. INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1238001.Chirurgie orală şi maxilo-facială. lambou trapezoidal 817 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Frenotomia consta in: A. excizia in"V" (pag.medicală. vertical pe creasta spre fundul de sant (pag. simpla sectiune perpendiculara pe brida cu sau fara sutura longitudinala D.5 cm de insertia mucoasei fixe C.

Incizie mediana de-a lungul frenului. Inserate pe creasta (pag. Frenotomia este indicata cand frenurile labiale sau linguale sunt: A. parodontopatiilor marginale cronice profunde (pag. Torusurile mandibulare apar de obicei dupa a treia decada a vietii si pot avea dimensiuni variabile A.PARTEA a IV a S1338007. 203) S1338011. Deosebit de scurte C. 199) PROFIL STOMATOLOGIE . C. 0. In frenoplastia in Z se practica A. si doua incizii orizontale B. 2 cm B. D.5 cm. de la 2-3 pina la 18-20 mm B. Elastice E. extractiilor traumatizante ale molarilor de minte superiori B. sesiunea 2004 www. Perituberozitare D. Vestibular si palatinal care se unesc in V la nivelul crestei osoase B. Incizie in V (pag. Longitudinale E. 2. Hiperostozele tuberozitatilor sunt datorate: A.20 mm C. Doua incizii angulare D.rezidentiat2004. 1. Vestibulare C. nici una dintre acestea 818 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. In fibromatozele tuberozitare descendente se fac 2 incizii: A. 205) S1338012. neefectuarea regularizarii planului osos E. 1. Incizie trapezoidala C. D. E.INTREBARI . Paralele (pag. E.incizia in mucoasa mobila labiojugala se face la: A. 201) S1338008. C. luxatiei denate distale a molrilor de minte superiori C.818 Rezidentiat 2004 B.5 cm. Hipertrofice.ro . ingrosate D. de la 3-7 pina la 18. 199) S1338010. Incizie transversala E. de la 2-3 mm pina la 16-20 mm D. 210) S1338009.8 cm (pag. extractiilor alveoloplastice D.5 cm. Scurte si subtiri B. lambou in"L" incizie orizontala vestibulara si orala incizie Pichler plastie in"Z" (pag. In metoda Kazanjian.

819 Rezidentiat 2004 E. (pag. frenuri labiale hipertrofice ingrosate. milohioidienilor. C. D. inaltarea crestei alveolare prin transplant"sandwich". torusurile palatine. D. insertiile musculare ale buccinatorilor. D. incizie-excizie in marja de siguranta oncologica. au drept substrat osos o zona bogata in tesut spongios. hiperostoza tuberozitatilor. 213) S1538014. (pag. E. C. creasta alveolara edentata sa fie bine conformata fara neregularitati sau zone retentive. E. proteza basculeaza in jurul proeminentei osoase. zona este extrem de dureroasa . Conditiile necesare unui camp protetic edentat partial presupun: A. D. B. E. 219) S1538015. plastia santurilor perituberozitare (metoda Celesnik). spina nazala anterioara sa fie suficient de proeminenta. Apofizele genii hipertrofiate si crestele milohioidiene ascutite au drept caracteristici comune: A. sesiunea 2004 www. 208) S1538018.PARTEA a IV a S1538013. frenuri labiale sau linguale subtiri. 202) S1538017. 211) PROFIL STOMATOLOGIE .INTREBARI . D. (pag. B. torusurile mandibulare. nu permit extensia protezei pe versantul lingual. excizie in"bloc"cu mucoasa adiacenta formatiunii . 200) 819 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. D. 211) S1538016. B. C. frenuri labiale sau linguale scurte. apofizele genii sa fie de dimensiuni cat mai mici. plastia de aditie cu cartilaj costal (tehnica V. (pag. C. C. crestele milohioidiene ascutite.rezidentiat2004. B. fibromatoza tuberozitara. B. E. E. frenuri linguale sau labiale deosebit de scurte . plastia submucoasa a santurilor vestibulare (operatia Obwegesser). rezecţia torusurilor mandibulare. genioglosilor si geniohioidienilor sa fie situate la distanta medie de coama crestei alveolare. (pag. Frenectomia este indicata intr-una din urmatoarele situatii: A.Popescu). excizie plastica urmata de acoperirea defectului cu grefe de piele Ollier-Tiersch. anchiloglosie. Tratamentul chirurgical al hiperplaziilor epitelio-conjunctive consta in: A. nu pot fi abordate chirurgical decat dupa examen radiologic prealabil. Plastia cu grefe epidermice Ollier-Tiersch este necesara in urmatoarele interventii: A. incizie in"V"urmata de sutura in"Y". incizie in"felie de portocala". de la 5 la 10 mm (pag. C. E. Dupa a III-a decada a vietii apar de regula urmatoarele formatiuni patologice: A. B. perioada neprotezata sa nu fie mai mare de 6-12 luni. (pag.ro .

212) S2138025. frenuri labiale ingrosate C. plastia santurilor paralinguale prin dezinsertia muschiului milohioidea (met. Excizia chirurgicală D. frenuri linguale proeminente D.PARTEA a IV a S1638019. 4 săptămâni (pag. Plastia submucoasă a şanţurilor vestibulare D. Frenoplastia B. Epiderm 820 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Protezarea după plastiile cu adiţie de cartilaj a crestelor osoase se poate face: A. sesiunea 2004 www. La 10 zile postoperator C. Plastia “în Z” C. Mucoasă B. 205) S2138022. Deformarile osoase prin proeminente in exces. plastia santurilor periosoase (met. creasta alveolara neregulata B. inaltarea crestelor alveolare mandibulare sI maxilare se realizeaza prin: A. La o lună postoperator D. 214) S2138021. Incizia transversală şi sutura perpendiculară E. Transplantele Ollier-Tiersch sunt alcătuite din: A. Kazanjian) B. Plastia şanţurilor periosoase C. La 6 luni postoperator E. Trauner) D. plastii de aditie sI osteotomii cu osteoplastii diverse (pag. 8-10 zile D. Pentru frenuri groase se indică în scop protetic: A. milohioidian (pag. 2 săptămâni E.ro .rezidentiat2004. creasta alveolara atrofiata pana la nivelul osului bazal E. La 12 luni postoperator (pag. 209) S1638020. sunt: A. 4-5 zile C. plastia submucoasa a santurilor vestibulare (operatia Obwegeser) C. plastia santurilor perituberozitare (operatia Celesnik) E. Dezinserţia m. Plastia şanţurilor paralinguale B. 203) S2138024. Plastia şanţurilor perituberozitare E. care necesita interventii chirurgicale proprotetice. 2-3 zile B. Firele circumferenţiale în plastia şanţurilor periosoase se menţin: A. hiperplazii epitelio-conjunctive (pag. Intervenţia chirurgicală protetică de tip Kazanjian constă în: A.INTREBARI . 204) S2138023. Aplicarea de fire “în U” (pag. Imediat postoperator B.820 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE .

PARTEA a IV a S2238026. fibre musculare C. 214) S2238030. transversala . dupa 10 zile postoperator (pag. se poate face : A. imediat postoperator B. practicand o singura incizie verticala mediana E. aplicarea de fire in "U" D. Fibre musculare D. la 8-9 zile postoperator C. 8-10 zile E. epiderm E. la o luna postoperator D. 208) PROFIL STOMATOLOGIE . mucoasa B. 206) S2238029. 2-3 saptamani (pag.5 cm in regiunea canini-premolari D. dupa plastiile de aditie a crestelor osoase utilizand cartilaj costal.INTREBARI . hipertrofice. Os medular (pag. In cazul plastiei santurilor periosoase cu transplante epidermice. practicand o incizie orizontala la limita dintre mucoasa fixa si cea mobila C.ro . 10-12 zile D.821 Rezidentiat 2004 C. os mineral (pag. 205) S2238028.a bridei. la 6 luni postoperator E. excizia plastica B. os cortical D.5 cm de limita de insertie a mucoasei fixe B. practicand o incizie orizontala in mucoasa mobila la 0. 206) S2238031. acestea se integreaza in : A. cu sutura longitudinala C. plastia in "Z" (pag.rezidentiat2004. Transplantele Ollier-Tiersch sunt alcatuite din : A. Protezarea. scurte si groase D. sesiunea 2004 www. ingrosate B. lungi si subtiri (pag. practicand doua incizii verticale de 1-1. lungi E. sectionarea simpla . 5-7 zile C. In cazul bridelor subtiri se indica: A. Clark modifica tehnica Kazanjian : A. Frenotomia este indicata cand frenurile labiale sau linguale sunt: A. decolarea insertiei musculare spre fundul santului vestibular E. scurte si subtiri C. 204) 821 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. practicand doua incizii care inconjura tuberozitatea (pag. 1-2 saptamani B. 201) S2238027. Os cortical E.

213) S2238034. 204) S2238037. In vestibuloplastia prin metoda Clark. nu se face niciodata D. extractiilor alveoloplastice B. luxatiei distale a molarilor de minte superiori D. vertical pe creasta spre fundul de sant D. la bolnavi cu algii faciale atipice (pag. 2-3 zile C. Interventiile de chirurgie proprotetica nu sunt contraindicate : A. extractiilor traumatizante ale molarilor de minte inferiori E. este necesara daca santul lingual este prea adanc E. muschi geniohioidieni C. in cazul lupusului eritematos diseminat D. in cazul deficientelor campului protetic B. la 1. la 1 cm de jonctiunea mucoasei pasiv -mobile (pag. Metoda Kazanjian presupune: A. se face daca santul vestibular este prea ingust C.5 cm de mucoasa pasiv mobila B. plastia santurilor periosoase B. 8-10 zile D. obligatorie in toate cazurile in care aceasta lipseste B. 210) S2238035. 20-30 zile (pag.INTREBARI . sesiunea 2004 www.822 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 5-6 zile B. incizia se face : A. muschi genioglosi D. muschiul buccinator E. muschiul stiloglos (pag. la limita dintre mucoasa fixa si cea mobila E. Firele circumferentiale in plastia santurilor periosoase se mentin : A. 205) S2238033. 2 saptamani E.ro . muschiul milohioidian B. 198) S2238036. este un timp operator obligatoriu in cursul plastiilor de adancire a santurilor periosoase (pag.PARTEA a IV a S2238032. largirea zonei de mucoasa mobila este : A. plastia santurilor paralinguale 822 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. pe mijlocul crestei C. la bolnavi corticodependenti C. Pe apofizele genii inferioare se insera : A. Hiperostozele tuberozitatilor sunt datorate : A. extractiilor traumatizante ale molarilor de minte superiori (pag. la bolnavi cu transplante de organ E. In cadrul chirurgiei proprotetice. 205) S2238038.rezidentiat2004. neefectuarea regularizarii planului osos C.

5-6 luni E. 204) PROFIL STOMATOLOGIE . osteotomii orizontale C. incizie trapezoidala B.se indica : A. 216) S2238043.INTREBARI . extractiilor traumatizante C. osteotomia sagitala a ramului orizontal al mandibulei (pag. 217) S2238044. dezinsertia muschiului milohioidian (pag. 203) S2238041. dar cu un os suficient de lat .PARTEA a IV a S2238039. doua incizii angulare C. incizie in "V" E. 6-8 luni (pag.ro . Torusurile mandibulare pot avea dimensiuni variabile : A. de la 3-4 pana la 18-20 mm C. metoda Traunner C. plastia submucoasa a santurilor vestibulare D.transplantele osoase din creasta iliaca se integreaza in aproximativ : A. sesiunea 2004 www. plastia submucoasa a santurilor vestibulare 823 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. grefe osoase "inlay" E. incizie mediana de-a lungul frenului si doua incizii orizontale (pag. pierderii precoce a dintilor (pag. In general. nici una dintre acestea (pag. care nu permite totusi o protezare corespunzatoare . In tehnicile de osteoplastie. In frenoplastia in "Z" se practica : A. de la 2-3 pana la 16-20 mm B. incizie transversala D. plastia santurilor perituberozitare D. osteotomia transversala a ramului orizontal al mandibulei D. rezorbtiei crestei alveolare B. asa zisul "transplant sandwich" B. 211) S2238040. de la 3-7 pana la 16-20 mm E. 3-4 luni B. 2-3 luni C. metoda Kazanjian B. plastia santurilor perituberozitare E. iritatii cronice exercitate de marginile neregulate ale unor proteze vechi D. de la 2-3 pana la 18-20 mm D. 4-5 luni D. la mandibula . cand zona respectiva nu a fost mult timp protezata E. mucoasa subtire este datorata: A. 198) S2238042.rezidentiat2004.823 Rezidentiat 2004 C. In atrofiile mandibulare moderate. Inaltarea crestelor alveolare mandibulare si maxilare se realizeaza prin : A.

215) S2338050. Frenotomia este indicata cand frenurile labiale sau linguale sunt: A. sesiunea 2004 www. nu permit extensia protezei pe versantul lingual C. crestele milohioidiene ascutite (pag. excizie plastica urmata de acoperirea defectului cu grefe de piele Ollier-Tiersch E. 201) S2238049. In plastiile de aditie. zona este extrem de dureroasa D. 201) 824 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 2-3 saptamani D.rezidentiat2004. 3-4 luni E. sectionarea sagitala a frenului urmata de sutura B. torusurile palatine D. Dupa a treia decada a vietii apar de regula urmatoarele formatiuni patologice : A. lungi si groase E. granulele de ceramohidroxilapatita se fixeaza de suportul osos. Apofizele genii hipertrofiate si crestele milohioidiene ascutite au drept caracteristici comune : A.PARTEA a IV a S2238045.ro . plastii de aditie (pag. sectionarea transversala a frenului D. torusurile mandibulare C.INTREBARI . hiperostoza tuberozitatilor B. 213) S2238046. excizia in "V" (pag. 200) S2238047. 2-3 luni C. nu pot fi abordate chirurgical decat dupa examen radiologic prealabil E. au drept substrat osos o zona bogata in tesut spongios (pag. scurte si groase B. 214) PROFIL STOMATOLOGIE . incizie in "bloc " cu mucoasa adiacenta formatiunii C. lungi si subtiri C. excizia frenului E. deosebit de scurte si subtiri (pag. scurte si subtiri D. incizie-excizie in limite de siguranta oncologica B. sectionarea longitudinala a frenului C. permitand protezarea dupa : A. fibromatoza tuberozitara E. proteza basculeaza in jurul proeminentei osoase B. 211) S2238048.824 Rezidentiat 2004 E. Frenotomia consta in : A. incizie in "V" urmata de sutura in "Y" D. putin intinse. incizie in " felie de portocala " (pag. 8-10 zile (pag. 1 luna B. consta in: A. Tratamentul chirurgical al hiperplaziilor epitelioconjunctive unice.

8-10 zile C. 2. transversala a bridei B. santurile vestibulare si paralinguale sunt sterse. Alveoloprotruzia frontala.a carei reprezentare clinica o reprezinta o creasta alveolara subtire. vestibulul este ocupat de procese cicatriceale scleroase D. frenurile labiale sau linguale sunt scurte şi subţiri. frenectomia nu realizează o eliberare suficientă a buzei sau limbii C. 207) S2338054.5 cm B. frenectomia şi frenoplastia sunt ineficiente E. In cazul plastiei santurilor periosoase prin metoda Kazanjian incizia in mucoasa mobila se face la: A. frenurile labiale sau linguale sunt deosebit de scurte B. In cazul plastiei santurilor periosoase prin metoda Kazanjian cu fire trecute circummandibular. edentatii terminale neprotezate B. 1 cm C. sectionarea simpla. 0. incizia in “V” (pag. plastia in “Z” E. Frenotomia este indicată când: A. muschiul milohioidian se insera foarte aproape de coama crestei (pag. 205) S2338055. Tehnica chirurgivala indicata in cazul bridelor subtiri si scurte cand tesuturile subiacente si cele vecine sunt suple este: A. 7 zile D. Pericoronarita congestiva a dintilor temporarise caracterizeaza prin: 825 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 14 zile E. sesiunea 2004 www. 7-14 zile (pag. edentatii frontale neprotezate E. Metoda Trauner este indicata cand: A. insertia mucoasei mobile se face pe creasta alveolara C. apare in urmatoarele situatii: A. 209) S2538056. 204) S2338052. 7-10 zile B. (pag. edentatii totale (pag. edentatii unidentare D. excizia plastica D.INTREBARI .825 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE .acestea se mentin: A. frenurile labiale sunt hipertrofice. 205) S2338053. 2cm D.iar mucoasa gingivala este de proasta calitate E. 201) S2638057. insertia mucoasei mobile se face aproape de coama crestei alveolare B. 1.5 cm (pag. sectionarea mucoasei cu descoperirea fascicolului muscular C.ro .rezidentiat2004. edentatii intercalate C.5 cm E. îngroşate D.PARTEA a IV a S2338051.

Plastia santurilor periosoase B.rezidentiat2004. Plastia santurilor paralinguale D. Gingivostomatita eritematoasa pura a dintilor temporari A. Chistul de eruptie A. 256) S2838063. e moale la palpare C. durerea iradiaza retromolar C. adenopatia submandibulara este dureroasa D. determina alterarea starii generale D. 241) S2638059. e foarte dureros E. examenul endobucal este mai usor de efectuat (pag. foarte rar se vindeca spontan (pag.PARTEA a IV a S2638058. e o tumefiere gingivala de culoare albastru-violacee B. Pericoranarita cronica a dintilor permenenti: A.826 Rezidentiat 2004 A. de etiologie neprecizata D. Plastia santurilor perituberozitare 826 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. trismusul este mai puternic decât la molarii inferiori D. E. dureroasa hiposalivatie lipsa adenopatiei submandibulare stare generala nemodificata suptul calmeaza durerea (pag. creste rapid D. 240) S2638061. e fluctuent la palpare C. e dureros E. 241) S2638060. este foarte fracventa B. durerile sunt foarte accentuate E. sesiunea 2004 www.INTREBARI . stimuleaza eruptia dintelui (pag. e mai frecventa decât a molarilor inferiori B. apare în momentul eruptiei simultane a molarilor doi tamporari C. C. Operatia Obwegeser se refera la: A. durerile sunt foarte accentuate (pag. 246) S2638062. edematiata. 238) PROFIL STOMATOLOGIE . starea generala a paacientului este alterata C. B. Hematomul de eruptie A. tratamentul comporta dificultati deosebite E. trismusul este accentuat E. Pericoronarita molarilor 3 superiori: A. Plastia submucoasa a santurilor vestibulare C. D. este o tumefiere gingivala de culoare rosie B. gingie rosie. e extins la o arcada (pag.ro . apare când molarul 3 are o pozitie relativ favorabila eruptiei dar mocoasa supraiacenta este foarte groasa B.

sesiunea 2004 www. 204) PROFIL STOMATOLOGIE . adancire de sant D.INTREBARI . tunelizare E. secţionarea transversala urmata de sutura perpendiculara a marginilor frenului E. plastia santurilor paralinguale D. transplant de piele libera C. plastia santurilor periosoase B. Osteotomie tip Caldwell-Letterman (pag. plastia submucoasa santurilor vestibulare C.rezidentiat2004. Osteotomie tip Le Fort III D. 199) S1238069. plastia santurilor periosoase B. dupa 30 zile (pag. plastia santurilor perituberozitare E.827 Rezidentiat 2004 E. plastia santurilor perituberozitare E. 5-7 zile B. 12-14 zile D. Plastia torusului maxilar (pag. Osteotomie tip Le Fort II C. 204) S2838065. Deficitul de mucoasa ramas in urma exciziei de mucoasa subtire se poate reface prin: A. alungirea frenurilor scurte D. plastia torusului maxilar (pag. Frenoplastia consta in: A. plastia submucoasa a santurilor vestibulare C. sectionarea transversala a frenului B. Osteotomie tip Obwegeser E.ro .PARTEA a IV a S2838064. 206) S2838066. Operatia Celesnik se refera la: A. Grefele Ollier-Tiersch utilizate in plastia santurilor periosoase se integreaza in: A. plastie de aditie (pag. extirprea in "felie de portocala” si sutura cu fire nerezorbabile (pag. plastia de piele libera 827 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 200) S2838067. Hiperplaziile epitelio-conjunctive beneficiaza de: A. 15-20 zile E. 8-10 zile C. excizia frenului C. 217) INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1238068. mobilizarea fibromucoasei din apropiere B. Osteotomie tip Le Fort I B. In atrofiile accentuate ale maxilarului de tip centripet se practica: A. plastia santurilor paralinguale D.

Nevralgii de trigemen E. deplasat in jos si lasat liber C. in fundul de sant nou-creat.828 Rezidentiat 2004 (pag. lasat liber B. 205) S1238073. in vestibuloplastia prin metoda Kazanjian. Osteopetroze (pag.rezidentiat2004. incizie longitudinala pe creasta C. se fixeaza prin extremitatea libera la nivelul noului fund de sant vestibular (pag. Diabet B. Osteopetroze E. la periostul pe care il acopera C. tumori benigne C. la marginea superioara a periostului pe creasta (pag. netezirea crestei alveolare E. Afectiunile locoregionale care contraindica interventiile proprotetice sunt: A.INTREBARI . lamboul miomucos este: A. la marginea mucoasei labiale E. Hiperplaziile epitelio-conjunctive sunt: A. plastii de aditie 828 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. produse prin iritarea continua a marginilor protezei D. Displazii fibroase D. sutura lambourilor pe creasta (pag. decolarea unui lambou vestibular si altul oral D. Pentru rezolvarea chirurgicala a crestei alveolare neregulate se face: A. Inaltarea crestei alveolare la mandibula si la maxilar se poate realiza prin: A.200) S1238071. 203) PROFIL STOMATOLOGIE . Leziuni cu potential de malignizare C. adus in santul vestibular si suturat de periost cat mai aproape de muchia crestei D. lamboul mucos intern se sutureaza: A. 209) S1338074. in vestibuloplastia prin metoda Clark. un tesut reactiv rezultat prin atrofia crestei alveolare (pag. tumori maligne B.ro . 199 . sesiunea 2004 www. in fundul de sant. un ţesut reactiv cu potenţial de malignizare E.PARTEA a IV a S1238070. adus in sanţul vestibular si suturat de periost cat mai apical E. peste periostul vestibular B. Fonseca(1986) contraindica orice interventie proprotetica in urmatoarele situatii clinice: A. 206) S1238072. la periostul detasat de pe os D. 198) S1338076. Rinofaringite (pag. Nevralgia de trigemen B. 198) S1338075. vestibuloplastie B. Trombocitopenie C. Afectiuni renale cronice D.

Obturatoare E. tractiune intercraniomaxilara C. 199-213) S1438081.INTREBARI . sesiunea 2004 www.rezidentiat2004. apofize genii superioare hipertrofiate E. Proteze adjuncte (pag. Deficientele osoase ale campului protetic edentat total care necesita interventii chirurgicale proprotetice sunt: A. bride vestibulare 829 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. incizie la jumatatea frenului fara sutura B. 209) S1338078. 198) S1438079. plastia submucoasa a santurilor vestibulare B. Placa palatina va fi imobilzata cu: A. o fronda mentoniera B. Frenotomia este indicata in: A. hiperplazii epitelioconjunctive D. blocaj intermaxilar rigid E. incizie"in V"cu sutura in"Y" D.PARTEA a IV a S1338077. Preoperator se confectioneaza dispozitive protetice ca: A. D. C. Gutiere B. Placi palatinale C. ligaturi Ivy (pag. Frenoplastia se poate realiza prin urmatoarele procedee: A. E.ro . proteze conformator D. 203) S1438082. Cresterea zonei de mucoasa fixa se poate realiza prin urmatoarele procedee: A. creste milohioidiene ascutite C. frenuri labiale sau linguale scurte B. atrofia oaselor maxilare B.829 Rezidentiat 2004 B. 214) PROFIL STOMATOLOGIE . incizie transversala urmata de sutura perpendiculara C. plastia santurilor periosoase C. plastia santurilor paratuberozitare (pag. frenuri labiale sau linguale subtiri C. fire circumferentiale D. frenuri labiale hipertrofice D. 204) S1438080. osteotomii cu osteoplastii toate acestea plastia sanţurilor tuberozitare plastia santurilor paralinguale (pag. plastia santurilor paralinguale prin dezinsertia muschiului milohioidian E. plastia de aditie cu materiale de substitutie osoasa D. doua incizii angulare cu excizia unei portiuni romboidale (pag. plastia"in Z" E. ingustarea zonei de mucoasa fixa (pag.

Gingivectomia proprotetica este indicata in: A. 204) S1438085. Plastia de aditie a crestei alveolare se poate face cu urmatoarele materiale aloplastice: A. atrofiei marcate a maxilarelor datorita pierderii dintilor prin parodontita marginala cronica D. 198) 830 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. pierderii precoce a dintilor C. arsuri chimice localizate la nivelul mucoasei (pag. Urmatoarele afirmatii despre osteotomiile de tip Le Fort I cu coborarea si avansarea platoului palatoalveolar sunt adevarate: A. rezectia osoasa modelanta D. autotransplante cartilaginoase D. B. autotransplante osoase C.rezidentiat2004.cu portiunea coronara scurta D. D. excizia mucoasei in exces E. hepatita cronica evolutiva. extruzii alveolodentare in bloc cu dezechilibru ocluzal B. dinti puternic abrazati cu reducerea inaltimii coronare E. infradentie sau oligodontie cu dinti complet erupti. extractiilor dentare laborioase B. C. resturi radiculare situate la marginea gingiei cu substanta dentinara dura si radacina lunga (pag. se practica in atrofiile accentuate mandibulare C. biovitroceramica (pag. leucozele. incizie antero-posterioara de-a lungul tuberozitatii B.cu insertie joasa (pag. in diastazisul ramas deasupra platoului palatoalveolar se aplica materiale de aditie biologic active E. hiperplazii gingivomucoase C. insertiei aproape de creasta alveolara a muschilor E.PARTEA a IV a S1438083. Interventia chirurgicala de corectare a hiperostozelor tuberozitare comporta urmatorii timpi operatori: A. 210-211) S1438086. 201-202) PROFIL STOMATOLOGIE . Afectiunile generale care contraindica o interventie proprotetica sunt: A. sclerodermia E.830 Rezidentiat 2004 E. se practica in atrofiile accentuate maxilare B. ceramohidroxilapatita B. (pag. fragmentele osoase se fixeaza cu placi miniaturizat (pag. sutura cu fir neresorbabil (pag. heterotransplante conservate E. 217) S1538088. in diastazisul ramas deasupra platoului palatoalveolar se aplica grefe de spongie osoasa D. 214) S1438087.ro . sesiunea 2004 www. frenuri deosebit de scurte. 219) S1438084. incizie vestibulo-orala de-a lungul tuberozitatii C.INTREBARI . osteomielita. Ingustarea zonei de mucoasa fixa se datoreaza: A. Miastenia Gravis.

valvulopatii. Protezarea in conditii optime a unui camp protetic edentat total presupune existenta urmatoarelor conditii locale: A. B. la acest nivel apare proliferare epitelio-conjunctiva. C. C. D. intinsa. nevralgia de trigemen. transplant de organe. substratul osos este afectat in sensul resorbtiei crestei alveolare. captusita cu un strat dermic cu rezilienţa normala. B. bolta palatina adanca. creste milohioidiene insensibile la palpare si neproeminente. gauri mentoniere situate la distanta de coama crestei alveolare. E. displaziile fibroase ale maxilarelor. B. B. C. larga. gingivistomatita. 204) S1538092. C. D. (pag. excizia plastica a bridelor unice si subtiri . E. hemofilie. in cursul tratamentului chirurgical al bridelor vestibulare si paralinguale se pot efectua urmatoarele interventii: A. 198) S1538094. E. C. este afectata predilect regiunea laterala a crestei alveolare. limba sa aiba un volum normal. geniohioidieni.rezidentiat2004.acoperite de mucoasa cheratinizata. secţionarea bridei impreuna cu fibra musculara subiacenta atunci cand este determinata de inserţia pe creasta a acesteia.netede. In care din situatiile de mai jos este contraindicata o interventie chirurgicala proprotetica: A. E. 198) 831 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.ro . sectionarea simpla in cazul bridelor ingrosate.831 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . tuberozitatile maxilare sa fie bine reliefate chiar cu fibromatozasau exostoza daca este necesar pentru inaltimea crestei. perioada neprotezata a edentatiei sa fie suficient de lunga pentru o mai buna conformare a coamei crestei alveolare. sectionarea transversala cu sau fara sutura longitudinala in situatia bridelor unice si subtiri. D. este o entitate clinica datorata actiunii iritative prelungite a protezelor cu stabilitate deficitara. (pag. deformeaza regiunea atat in plan transversal cat si vertical. D. 198) S1538093. fara eroziuni.PARTEA a IV a S1538089. milohioidieni si buccinatori sa fie la distanta de creasta. (pag. intre afectiunile loco-regionale care contraindica o interventie proprotetica se numara: A. B. (pag. terapie cu anticoagulante. D. 198) S1538091. cu torus redus. creste alveolare suficient de inalte. B. 199) S1538090. insertiile muschilor genioglosi. (pag. eminente piriforme bine reprezentate si ferme. plastia in"Z"la bridele subtiri si scurte.INTREBARI . sesiunea 2004 www. artrita reumatoida. E. E. in vederea protezarii unui camp edentat total aveti nevoie de urmatoarele conditii: A.cu vascularizaţie buna. imobila. Caracteristice pentru cresta gingivala balanta sunt urmatoarele aspecte: A. (pag. leziunile cu potential de malignizare ale mucoasei orale. C. fibromucoasa gingivala cheratinizata sa ocupe o zona suficient de lata. D. nevralgia de glosofaringian.

torusuri palatine voluminoase D.ro . sutură longitudinală B. Parodontita marginală cronică superficială (pag. Dinţi puternic abrazaţi C. ceramohidroxilapatita E. La mandibulă – vestibular B. Nici o variantă nu este corectă (pag. 218) S2138099. Aplicarea protezei prevăzute cu aripioare linguale din Stents (pag. Plastie în V sau W (pag.rezidentiat2004. Incizie în V. Baghetă de biovitroceramică B. sutură în Y C. os heterolog (pag. Deformarile substratului osos care necesita interventii chirurgicale proprotetice sunt: A. inaltarea crestelor alveolare prin plastia de aditie. Infraalveolie maxilară frontală B.832 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE .211) S1638096. milohioidian cu fire circummandibulare D. sesiunea 2004 www. hiperostozele tuberozitatii (pag.PARTEA a IV a S1638095. La maxilar – palatinal C. Hiperplaziile epitelio-conjunctive prezintă următoarele localizări: A. La mandibulă – foarte rar lingual D. Dezinserţia m. 210. utilizeaza ca autotransplantele: A. Cartilaj costal 832 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 208) S2138101. torusuri mandibulare mari C. 203) S2138098. Excizie cu plastie E. Plastia şanţurilor paralinguale (Traunner) implică: A. Aplicarea de grefe Ollier-Tiersch E. os conservat sI liofilizat B. Gingivectomia proprotetică este indicată în următoarele situaţii: A. Resturi radiculare situate la marginea gingivală E. milohioidian C. Tracţiunea fibrelor m. Oligodonţie D. Incizie pe mijlocul crestei alveolare B. 214) S2138097. Frenoplastia poate consta în: A. Plastiile de adiţie ale crestelor edentate în scop protetic se pot face cu: A. cartilaj autolog D. creasta gingivala balanta B. fibromatoza tuberozitara E. Incizie transversală. Plastie în Z D. os autolog C. La maxilar – vestibular E. 216) S2138100.INTREBARI .

217) PROFIL STOMATOLOGIE . ulcer gastric D. 214. Cardiopatia ischemică E. hepatite cronice evolutive E. Apar după a treia decadă de viaţă C. extinderea zonei de mucoasa fixa (pag.5 cm in regiunea canini-premolari (pag. Următoarele afirmaţii privind torusurile mandibulare sunt adevărate. o incizie mediana D.INTREBARI . Sunt extrem de sensibile la presiune (pag. este indicata in urmatoarele cazuri : A. sindron Sjogren C. cardiopatie ischemica B. doua incizii verticale de 1-1. metoda Kazanjian . doua incizii verticale de 1-1. Transplant de spongioasă tip “sandwich” (pag. Lupus eritematos B. dezinsertia muschiului milohioidian C. insertia mucoasei mobile se face la distanta de creasta alveolara D. 207) S2238107. obtinerea unei aderente directe a mucoasei la periost D. o incizie orizontala la limita dintre mucoasa fixa si cea mobila E. 205) S2238105.833 Rezidentiat 2004 C. cu excepţia: A. atrofia osoasa este foarte accentuata (pag. Transplant osos de radius E. sesiunea 2004 www. Transplant osos din creasta iliacă D. decolarea submucoasa a partilor moi vestibulare perimaxilare de pe os B.rezidentiat2004. Sindrom Sjogren C. 208) S2238104. 198) S2138103. santurile vestibulare sunt sterse E.ro . Plastia santurilor periosoase . algii faciale atipice (pag. Sunt localizate lingual la nivelul premolarilor şi molarilor D. doua incizii verticale de 1. crearea unui sant perituberozitar E.5-2 cm in regiunea premolari-molari B. In plastia submucoasa a santurilor vestibulare ( tehnica Obwegeser ) se practica : A. insertia mucoasei mobile se face pe creasta alveolara C.5 cm in regiunea premolari-molari C.PARTEA a IV a S2138102. vestibulul este ocupat de procese cicatriciale scleroase posttraumatice B. Ulcer gastric (pag. In chirurgia proprotetica. operatia Obwegeser consta in : A. Sunt numai bilaterale B. Creează dificultăţi în extracţia dinţilor adiacenţi E. 207) 833 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Se contraindică intervenţiile chirurgicale protetice în următoarele situaţii: A. Se contraindica interventiile chirurgicale proprotetice in urmatoarele situatii : A. Nevralgia de trigemen D. 198) S2238106.

In vestibuloplastia prin metoda Clark . tumori benigne B. voluminoase. sunt foarte sensibile la presiune D. Urmatoarele raspunsuri privind torusurile mandibulare sunt adevarate. orientate transversal B.la periostul detasat de pe os D.217) S2238109. transplant osos de radius D.ro . adancire de sant (pag. plastie de aditie B. la marginea superioara a periostului. tunelizare C. sunt numai bilaterale C. transplant de spongioasa tip " sandwich " (pag. mobilizarea fibromucoasei din apropiere D. bagheta de ceramohidroxilapatita E. deplasat in jos si lasat liber (pag. un tesut reactiv rezultat prin atrofia crestei alveolare D.rezidentiat2004. sesiunea 2004 www. baghete de biovitroceramica B. adus in santul vestibular si suturat de periost cat mai aproape de muchia crestei D. in fundul de sant .PARTEA a IV a S2238108. 214. sunt unice sau multiple E. transplant de piele libera E. la marginea mucoasei labiale E. In vestibuloplastia prin metoda Kazanjian . impiedica realizarea unei proteze mobile corespunzatoare 834 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 205) S2238114. lasat liber C. in fundul de sant nou creat . Hiperostozele tuberozitatilor : A. apar dupa a treia decada de viata B. 211) S2238110. lamboul mucos intern se sutureaza : A. creaza dificultati in extractia dintilor adiacenti (pag. 199) S2238111.834 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . la periostul pe care il acopera C. adus in santul vestibular si suturat de periost cat mai apical B. cartilaj costal C. se fixeaza prin extremitatea libera la nivelul noului fund de sac vestibular E. sunt proeminente. peste periostul vestibular B. pe creasta (pag.INTREBARI . cu exceptia : A. tumori maligne C. lamboul miomucos este : A. un tesut reactiv cu potential de malignizare E. 199-200) S2238112. produse prin iritarea continua determinata de marginile protezei (pag. 205-206) S2238113. Deficitul mucos ramas in urma exciziei de mucoasa subtire se poate reface prin : A. Plastiile de aditie ale crestelor edentate in scop protetic se pot face cu : A. Hiperplaziile epitelioconjunctive sunt: A.

necesita obligatoriu excizia frenurilor D. este o hiperplazie a tesutului osos D. se aplica frenurilor ingrosate si proeminente E. devin mai aparente prin atrofia alveolara D. relatiilor intermaxilare. iar la maxilar pe fata linguala (pag.835 Rezidentiat 2004 C. indurate. cu o baza larga de implantare C. pe fata vestibulara si exceptional linguala (pag. sunt adevarate pseudotumori C. crestelor alveolare C. 210) PROFIL STOMATOLOGIE .ro . santurilor perimaxilare E. 199-200) S2238119. 201) S2238116. incizia in "V" si sutura in "Y" C. flotante. apar la mandibula. sunt situate la mandibula pe fata vestibulara . 199) S2238117. plastia " in Z " B. incizia transversala a frenului si sutura perpendiculara a marginilor plagii E. obligatoriu necesita si frenoplastie C.INTREBARI . deformeaza tuberozitatea in plan transversal B. pot fi voluminoase. 199-200) S2238118. Frenoplastiile utilizeaza : A. sunt de obicei bilaterale (pag. implica dezvoltarea in exces a osului subiacent E. gingiei nekeratinizate D. Hiperplaziile epitelioconjunctive : A. excizia frenului D. dintilor stalpi B. 203) S2238120. Corectarea plastica a frenurilor labiale si linguale : A. pot fi subtiri. sunt cauzate de iritatia cronica determinata de proteze cu margini largi. deformeaza tuberozitatea in plan vertical C. poate fi congenitala E. se situeaza cu precadere in zona tuberozitara B. poate consta in frenotomie B. bifide sau multiple D. apar dupa a treia decada a vietii E. pot fi unice. pediculate D. 197) 835 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. ingrosate.rezidentiat2004.PARTEA a IV a S2238115. Hiperplaziile epitelioconjunctive: A. Interventiile proprotetice corecteaza deficiente morfologice localizate la nivelul : A. se aplica frenurilor scurte (pag. sesiunea 2004 www. in plan sagital (pag. se situeaza cu precadere in zona tuberozitara E. numai incizia transversala la jumatatea frenului (pag. este cauzata de actiunea iritativa prelungita a unor proteze deficitare (pag. neregulate B. Fibromatoza tuberozitara : A.

eminentele piriforme sa fie bine reprezentate si ferme (pag. aplicarea de grefe Ollier-Tiersch C. Pentru a permite o protezare in conditii optime. deformeaza tuberozitatea in plan sagital B. in apropierea crestei alveolare B. bolta palatina sa fie suficient de mare .PARTEA a IV a S2238121. utilizeaza proteze conformator fixate cu fire circumferentiale (pag. osteopetroze E.rezidentiat2004. nevralgia de trigemen C. cu torus redus B.ro . crestele alveolare edentate sa fie suficient de inalte . este recomandata in cazul prezentei unei mucoase mobile prea inguste B. campul protetic edentat total trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte : A. 199) S2238127. netede. Plastia santurilor periosoase include : A.205. In fibromatozele tuberozitare descendente tehnica operatorie presupune : A. 204-206) S2238124. genioglosi la nivelul crestei edentate E. 204. 198) S2238126. suple . sesiunea 2004 www. Printre deficientele campului protetic edentat pot fi mentionate: A.care se unesc la extremitati si se excizeaza mucoasa B. doua incizii . insertiile muschilor buccinatori . cand sunt exagerat de voluminoase impiedica inserarea unei proteze mobile corecte (pag.vestibular si palatinal .milohioidieni . creste alveolare edentate reduse ca inaltime . doua incizii curbe . apare cand zona respectiva nu a fost mult timp protezata D. se efectueaza cand mucoasa mobila se insera in apropierea coamei crestei alveolare E.neregulate D. spina nazala anterioara proeminenta. Fibromatoza tuberozitara : A. 198) S2238122. poate interesa santurile perituberozitare D.836 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . acoperite de mucoasa keratinizata C. dezinsertia muschiului milohioidian (pag. formeaza adevarate pseudotumori E. se face in cazul santurilor putin adanci C.INTREBARI . apofizele genii.208) S2238123. Fonseca contraindica orice interventie proprotetica in urmatoarele afectiuni loco-regionale : A. lupus eritematos D. normal situate . fixate la distanta de creasta D. spina nazala anterioara sa nu fie proeminenta C. acoperite de mucoasa nekeratinizata E. creste alveolare edentate inalte. deplasarea insertiei mucosei mobile spre marginea bazilara a mandibulei B. deformeaza tuberozitatea in plan transversal C. displazii fibroase (pag. netede. trombocitipenie B. osteotomia si osteoplastia oaselor maxilare E. Plastia santurilor periosoase ca interventie proprotetica : A. de dimensiuni moderate (pag. frenurile labiale si linguale se fie lungi. 198) S2238125. foarte adanca . utilizarea de conformatoare D.care se unesc in "V" la nivelul crestei osoase 836 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.mezial si distal .

PARTEA a IV a C. frenuri labiale lungi si subtiri E.vestibular B. sesiunea 2004 www. plastia santurilor perituberozitare (metoda Traunner) C. torusurile palatine D. frenoplastia B.exceptional lingual E. marginile plagii sunt apropiate si suturate (pag.vestibular D. frenurile labiale deosebit de scurte B.palatinal C. frenectomia D. la mandibula . creasta gingivala balanta B.frecvent lingual (pag. 199) S2238128. 199) S2238132. frenuri labiale hipertrofice ingrosate D. 204) S2238133. cand frenotomia simpla nu realizeaza o eliberare suficienta a buzei C. Frenoplastia este indicata la : A. la mandibula . 202) S2238130. frenotomia C. parodontita marginala cronica superficiala (pag. plastia santurilor paralinguale (operatia Celesnik) D. la mandibula . hiperplaziile epitelioconjunctive (pag.ro . extirparea portiunii fibromatoase tuberozitare in exces D. plastia in "Z" 837 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. plastia submucoasa a santurilor vestibulare (operatia Obwegeser) (pag. in toate cazurile se face si rezectia modelanta a osului E. Deficiente ale partilor moi care necesita interventii chirurgicale proprotetice sunt : A. oligodontie E. excizia chirurgicala E.rezidentiat2004. dinti puternic abrazati D. hipertrofia fibromucoasei palatine E. infradentie C. la maxilar . Pentru frenuri groase se indica in scop protetic : A. Gingivectomia proprotetica este indicata in : A. 199) S2238129. plastia submucoasa a santurilor vestibulare (metoda Clark) E. la maxilar . Hiperplaziile epitelioconjunctive prezinta urmatoarele localizari : A. Interventiile chirurgicale proprotetice care se practica in cazul ingustarii zonei de mucoasa fixa sunt : A.837 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . frenurile linguale deosebit de scurte (pag. hiperostoza tuberozitara C. 219) S2238131.INTREBARI . plastia santurilor periosoase (metoda Kazanjian) B. infraalveolie maxilara frontala B.

Afectiunile generale care contraindica o interventie proprotetica sunt : A. devin mai aparente prin atrofia alveolara B. os conservat si liofilizat 838 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. incizia intereseaza si periostul D. incizia respecta periostul E.INTREBARI . utilizeaza ca autotransplante : A. insertiei musculare aproape de creasta alveolara (pag. firele circumferentiale .3-0.cu diametrul de 0. extractiilor dentare laborioase B. 205) S2238136. plastii de aditie B. 203) PROFIL STOMATOLOGIE . la maxilar pentru o mai buna fixare a protezelor conformator . arsuri chimice localizate la nivelul mucoasei E. incizia intereseaza mucoasa si tesutul submucos C.ro . gripa C. pot capata aspecte tumorale D.rezidentiat2004. La plastia santurilor periosoase (metoda Kazanjian) : A. sunt foarte dureroase la presiune E. toate acestea (pag. Torusurile palatine : A.5 cm de limita de insertie a mucoasei fixe B. Inaltarea crestei alveolare la mandibula si la maxilar se poate realiza prin : A. 205) S2238135. osteotomii cu osteoplastii C. atrofiei marcate a maxilarelor datorita pierderii dintilor prin parodontopatii marginale cronice D.4 mm E. sesiunea 2004 www. 211) S2238137. incizia se face in mucoasa fixa la 1. periostul D. afectiunile renale cronice D. Ingustarea zonei de mucoasa fixa se datoreaza : A. Inaltarea crestelor alveolare prin plastia de aditie . incizia intereseaza mucoasa . 214) S2238138.care se aplica pentru fixarea protezelor conformator . nu sunt dureroase spontan sau la presiune (pag. incizia se practica in mucoasa mobila labiojugala . tesutul submucos.se poate aplica o fronda mentoniera (pag. deficientele psihice E. La plastia santurilor periosoase (metoda Kazanjian) : A.PARTEA a IV a S2238134. la 1. sclerodermia (pag.5 cm de limita de insertie a mucoasei fixe B. 198) S2238140. se aplica grefe Olier-Tiersch (pag. apar dupa a treia decada a vietii C. 204) S2238139. plastia santurilor tuberozitare D.838 Rezidentiat 2004 (pag. miastenia gravis B. sunt de sarma moale inoxidabila . incizia se face in mucoasa mobila labiojugala la 0. plastia santurilor paralinguale E.5 cm de limita mucoasei mobile C. pierderii precoce a dintilor C.

199) S2238142. realizeaza plastia santurilor paralinguale B.rezidentiat2004. E. hiperostozele tuberozitare E. sunt mai accentuate in regiunea frontala (pag. creasta gingivala balanta B. ovalare. torusuri palatine voluminoase D. fibromatoza tuberozitara C. consta in crearea unui sant perituberozitar . se intalnesc in continuarea liniei oblice externe B.2-3. crestele milohioidiene ascutite (pag. Apofizele genii superioare hipertrofiate : A. realizeaza plastia submucoasa a santurilor vestibulare C. 214) PROFIL STOMATOLOGIE . se fac doua incizii verticale de 1-1. este datorata actiunii iritative a protezelor cu stabilitate deficitara B. triunghiulare . este indicata cand muschiul milohioidian se insera foarte aproape de coama crestei B. la acest nivel apare o proliferare epitelioconjunctiva E.de 2-5 mm C.PARTEA a IV a S2238141.5 cm in mucoasa velara D. Crestele milohioidiene ascutite : A. lungimea lor variaza intre 2-3 si 18-20 mm 839 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. au aspectul unor formatiuni dure. pe ele se insera muschii geniohioidieni (pag. 207) S2238144. Metoda Traunner : A. substratul osos este afectat. urmareste extinderea versantului lingual prin plasarea planseului bucal spre marginea bazilara a mandibulei (pag. C. in sensul rezorbtiei crestei alveolare C. au aspectul unor formatiuni dure. sunt afectate predilect zonele laterale D.5 cm in regiunea canin-premolari E. realizeaza plastia santurilor perituberozitare C.839 Rezidentiat 2004 B.care sa ofere retentivitate distala protezei (pag. se intalnesc la bolnavii cu edentatii frontale mandibulare recente B. Caracteristice pentru creasta gingivala balanta sunt urmatoarele aspecte : A. os autolog os heterolog cartilaj autolog biovitroceramica (pag.de 2-5 mm E. D. sesiunea 2004 www. 213) S2238146. pot ramane dupa milohioidotomie D. se face o incizie imediat inauntrul crestei alveolare D. produc mobilizarea seii protetice D. sunt extrem de sensibile la presiune C. este indicata in edentatii totale maxilare cu atrofie accentuata a tuberozitatilor E. Deformarile substratului osos care necesita interventii chirurgicale proprotetice sunt : A. Metoda Celesnik : A. se fac doua incizii care inconjura tuberozitatea prelungindu-se cu 1. 208) S2238145.INTREBARI . 210-211) S2238143.ro .

suprafata osoasa se netezeste cu o pensa ciupitoare E. leziuni ale mucoasei bucale cu potential de malignizare D.unite intre ele . Fibromatoza tuberozitara : A. 214) S2238148. hiperplazii gingivomucoase E.rezidentiat2004. se practica o incizie "in felie de portocala " in jurul bazei pediculului D. nu poate fi insotita de o ingrosare osoasa (pag. de-a lungul crestei mobile. nu se extirpa C. poate fi congenitala E. care se unesc spre os in forma de "V" E. 219) S2238149. resturi radiculare situate la marginea gingivala cu substanta dentinara dura si radacina lunga D. extruzii alveolodentare in bloc . 199) S2238151. care se unesc spre os in forma de "V" C. lungimea lor variaza intre 3 si 12 mm (pag. Dupa interventiile facute pentru hiperplazii gingivomucoase vestibulare : 840 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. osteopetroze (pag. nu-si modifica structura D. daca sunt franjuri multiple . 213) PROFIL STOMATOLOGIE . se extirpa B. Hiperplaziile gingivomucoase putin intinse. deformeaza tuberozitatea in sens sagital B. sclerodermia B.PARTEA a IV a S2238147. se poate face cu baghete de ceramohidroxilapatita (pag. dinti usor abrazati (pag. unice. situate pe versantul vestibular : A. algii faciale atipice E. vestibular si oral. 198) S2238150. este posibila deplasarea acestora de pe creasta E. se face excizie in bloc (pag. se practica doua incizii. Gingivectomia proprotetica este indicata in : A.ro . 199) S2238152.INTREBARI . Reconstituirea prin aditie a crestei alveolare cu autotransplante : A. doua incizii. sufera procese de resorbtie C. 200-201) S2238153. aplicarea imediata a unei proteze corectate prin rebazare D. sesiunea 2004 www. apare cand zona respectiva nu a fost mult timp protezata C. afecteaza inchiderea marginala a protezelor mobile D. Afectiunile loco-regionale in care sunt contraindicate interventiile proprotetice sunt : A. suprafata osoasa se netezeste cu o freza sferica la turatie mica (pag. Interventia proprotetica in cazul crestei gingivale balante presupune : A. doua incizii curbe mezial si distal de creasta moale B. vestibular si oral. are avantajul ca acestea isi pastreaza vitalitatea B. oligodontie C. cu dezechilibru ocluzal B.840 Rezidentiat 2004 E. hepatite cronice C.

se practica: A.in edentatii terminale protezate B. osteotomii ale platoului palatoalveolar. 219) S2238159. adeseori evolueaza oligosimptomatic (pag. pot fi congenitale (pag. este realizata cu scopul de marire a coroanei clinice a unui dinte B. de regula . asa zisul "transplant sandwich" (pag. cu coborarea si avansarea acestuia D. PROFIL STOMATOLOGIE . grefe osoase "inlay" C. Alveoloprotruzia frontala : A. debuteaza ca zona ulcerativ-infiltrativa limitata B.in care maxilarul ramane disproportionat de mic fata de mandibula . extirparilor de tumori B. B. 201) S2238154. se indica in supradentie (pag. apare . Hiperplazia mucoasei palatine : A.in edentatii terminale neprotezate C.deoarece interventia : A. poate fi confundata cu candidoza de proteza C. dintii frontali se deplaseaza vestibular . C. osteotomii sagitale B.ro . E. arsurilor chimice ale mucoasei E. chiuretajelor osoase C. ligaturi Ivy 841 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. actiunii iritative a unor proteze incorecte D. 204) S2238156.rezidentiat2004. poate suferi transformari maligne D. se extirpa printr-o incizie "in felie de portocala" E. se indica la dinti usor abrazati E. Bridele vestibulare si paralinguale sunt datorate : A. apare . sesiunea 2004 www. Gingivectomia proprotetica se deosebeste de gingivectomia din tratamentul parodontopatiilor . 201) S2238155. protezarea in aceste conditii necesita tehnici speciale E. o fronda mentoniera B.PARTEA a IV a in mod obligatoriu se va aplica proteza aplicarea protezei nu este obligatorie proteza are marginile captusite in hipocorectie cu stents examenul histologic se impune de fiecare data examenul histologic nu este obligatoriu (pag. se efectueaza de obicei pe dinti fara procese hiperplazice ale parodontiului marginal C. Placa palatina va fi imobilizata cu : A. se efectueaza pe dinti cu procese hiperplazice ale parodontiului D.841 Rezidentiat 2004 A. impune rezectia modelanta a crestei alveolare in protruzie (pag. 209) S2238157.INTREBARI . D. impreuna cu procesul alveolar D. 217) S2238158. In atrofiile accentuate maxilare de tip centripet .de regula . osteotomii de tip Le Fort I E.

842 Rezidentiat 2004 C. insertiile muschilor genioglosi. fibromucoasa gingivala cheratinizata sa ocupe o zona suficient de lata. biovitroceramica E. tractiune intercraniomaxilara (pag. metoda Celesnik (pag. Protezarea in conditii optime a unui camp protetic edentat total presupune existenta urmatoarelor conditii locale: A. fibromatoza tuberozitara E. autotransplante cartilaginoase (pag. plastia santurilor perituberozitare E. sunt : A.ro . milohioidieni si buccinatori sa fie la distanta de creasta E. 214) S2238161. perioada neproteazata a edentatiei sa fie suficient de lunga pentru o mai buna conformare a coamei crestei alveolare C. intinsa. 209) S2238164. tuberozitatile maxilare sa fie bine reliefate chiar cu fibromatoza sau exostoza. 198) S2238165. transplant de organe B. 208) S2238163. In care din situatiile de mai jos este contraindicata o interventie chirurgicala proprotetica : A. creasta alveolara neregulata C. Deformarile osoase prin proeminente in exces.rezidentiat2004. valvulopatii D. limba sa aiba un volum normal B. blocaj intermaxilar rigid E. autotransplante osoase D. fire circumferentiale D. heterotransplante conservate C. terapie cu anticoagulante E. cu vascularizatie buna. In cursul tratamentului chirurgical al bridelor vestibulare si paralinguale se pot efectua urmatoarele interventii : A. 198) S2238162. hiperplazii epitelioconjunctive D. operatia Obwegesser B. geniohioidieni. creasta alveolara subtire (pag. creasta gingivala balanta B. Plastia de aditie a crestei alveolare se poate face cu urmatoarele materiale aloplastice: A. care necesita interventii chirurgicale proprotetice .PARTEA a IV a S2238160. rezectia torusurilor mandibulare D. sesiunea 2004 www.INTREBARI . artrita reumatoida (pag. 209) PROFIL STOMATOLOGIE . ceramohidroxilapatita B. imobila. captusita cu un strat dermic cu rezilienta normala (pag. Plastia cu grefe epidermice Ollier-Tiersch este necesara in urmatoarele interventii : A. plastia de aditie cu cartilaj costal C. hemofilie C. sectionarea simpla in cazul bridelor ingrosate 842 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. daca este necesar pentru inaltarea crestei D.

INTREBARI . are forma de bagheta lunga de 7-8 cm si lata de 3 cm D. nu se utilizeaza ceramohidroxilapatita E. 198) S2238168. Inaltarea crestelor alveolare prin plastie de aditie utilizeaza ceramohidroxilapatita sub forma de : A. Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta contraindicatii loco-regionale ale interventiilor proprotetice: A. granule B. osteopetroze E. comprimate (pag.rezidentiat2004. obturatoare D. displazii fibroase D. sesiunea 2004 www. In cazul plastiilor de aditie cu autotransplant cartilaginos acesta : A. Plastiile de aditie sunt indicate cand : A. are forma de bagheta lunga de 7-8 cm si lata de 2 cm E. prin procesele de plastie a santurilor periosoase nu se poate obtine un relief suficient pentru sprijinul protezei D. pulbere C. baza osoasa este putin redusa in urma extractiilor B. se confectioneaza dispozitive ca : A. se recolteaza din blocul cartilaginos costal B. In cazul frenoplastiei se practica urmatoarele tipuri de incizii: A. placi palatinale C. baza osoasa este foarte mult redusa in urma atrofiei postextractionale C. eliptica de o parte si de alta a frenului B. simpla incizie transversala a frenului C. 204) S2238166. gutiere B. are forma de bagheta lunga de 9-10 cm si lata de 2 cm C. proteze adjuncte (pag. Preoperator. bagheta D. PROFIL STOMATOLOGIE . nici o varianta nu este corecta E. 198) S2338171. 214) S2238169. 214) S2338170. in interventiile proprotetice. este corecta doar varianta B (pag. nevralgia de trigemen B. 214) S2238167.PARTEA a IV a plastia in "Z" la bridele subtiri si scurte sectionarea transversala cu sau fara sutura longitudinala in situatia bridelor unice si subtiri excizia plastica a bridelor subtiri si unice incizia in "V" si sutura in "Y" a bridelor multiple si subtiri (pag. incizia transversala a frenului pus in tensiune urmata de sutura perpendiculara a marginilor plagii 843 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. proteze conformator E. C.ro . algii faciale tipice (pag. D. plaga toracica se sutureaza in trei planuri (pag.843 Rezidentiat 2004 B. E. sindrom Sjogren C.

214) S2338174. abrazii dentare accentuate C. 214) S2338173. interventia se face sub anestezie loco-regionala. sesiunea 2004 www. Pentru reconstructia reliefului crestei alveolare se pot folosi: A. adancirea santurilor vestibulare pe cale endobucala (pag. autotransplantul se recolteaza din blocul cartilaginos costal C. 216) S2338175. 217) S2338176. plaga mucoasa se sutureaza in doua planuri D. incongruente dento-alveolare E. Care sunt pregatirile preoperatorii din interventiile chirurgicale proprotetice: A. in patru timpi B. forma autotransplantului C.ro . examenul clinic loco-regional riguros B. decubitusurile interne ale mucoasei D. autotransplante osoase C. ceramica (pag. examen general complet D.INTREBARI .PARTEA a IV a D. examene radiografice C. implante din ceramo-hidroxilapatita E. cartilaj fragmentat in bucati mici de 1 mm D. cand suprafata ocluzala a dintilor atinge mucoasa gingivala a crestei alveolare mandibulare ce trebuie protezata (pag. incizia in “V” cu varful la nivelul insertiei pe creasta a frenului E. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la plastiile de aditie sunt adevarate: A.rezidentiat2004. 202) S2338172. infraalveolie maxilara frontala B. existenta unui surplus de mucoasa B. afectiuni sistemice E. dimensiunea redusa in sens vestibulo-oral E. procesele supurative secundare B. hetero transplante conservate B. examene detaliate neurologice E. 219) S2338177. structura mai spongioasa a maxilarului C. cartilajul se despica in doua jumatati E. fracturi de maxilar tip Le Fort I D. plastia in “Z” (pag. In ce situatii sunt indicate osteotomiile segmentare la maxilar: A. resorbtia de tip centripet a maxilarului D. Care sunt cauzele cele mai frecvente care conduc la eliminarea autotransplantului introdus juxtaosos subgingival: A. teste psihologice 844 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. irigatia mai bogata (pag. plaga toracica se sutureaza in trei planuri (pag.844 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . Care sunt motivele pentru care s-a propus inaltarea crestei alveolare de la o tuberozitate la alta prin grefele osoase “inlay”: A.

845

Rezidentiat 2004
(pag. 198)

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2338178. Care sunt caracteristicile mucoasei ce rezulta dupa extractiile traumatizante,cu denudari extinse ale osului: A. subtire B. intinsa C. aderenta de os D. necaptusita cu un strat sufficient de tesut dermic de amortizare E. bine vascularizata
(pag. 198)

S2338179. Ce aspecte fac ca o fibromatoza gingivala sa aiba aspectul de “creasta balanta”: A. hiperplazia gingivala B. resorbtia accentuata a osului alveolar, in special in zona frontala C. extractiile dentare la intervale mari D. traumatismele dento-parodontale E. interventiile anterioare la nivelul fibromucoasei gingivale
(pag. 198)

S2338180. Care este etiologia fibromatozei tuberozitare: A. protezarile indelungate B. cand zona respectiva nu a fost mult timp protezata C. iritatii mecanice D. iritatii chimice E. congenital
(pag. 199)

S2338181. Care din urmatoarele semen si simptome deosebesc torusurile palatine de formatiunile de tip tumoral: A. situarea lor mediana B. nedureroase spontan sau la presiune C. evolutie relativ scurta D. mucoasa acoperitoare de aspect normal E. tulburari de deglutitie
(pag. 211)

S2338182. Care dintre urmatoarele afirmatii corespund torusurilor mandibulare: A. sunt formatiuni osoase unice sau multiple B. apar pe fata linguala a apofizei alveolare C. favorizeaza mentinerea protezelor mobile D. sunt de obicei unilaterale E. apar la nivelul premolarilor si molarilor
(pag. 211)

S2338183. Timpul II al rezectiei apofizelor genii hipertrofiate evidentiaza: A. tendoanele muschilor geniohiodieni B. marginea bazilara a mandibulei C. tendoanele muschilor genioglosi D. linia oblica interna E. gaura mentoniera
(pag. 213)

845

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

846

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2538184. Afecţiunile locoregionale în care sunt contraindicate intervenţiile proprotetice sunt: A. a. algii faciale tipice B. b. nevralgia de trigemen C. c. nevralgia de glosofaringian D. d. displazii fibroase E. e. osteopetroze.
(pag. 198)

S2638185. În patologia eruptiei dentare sunt incriminate urmatoarele boli: A. rahitismul B. febrele eruptive C. hepatitele D. avitaminozele E. sifilisul
(pag. 237)

S2638186. Gingivostomatita ulcero-necrotica-manifestari locale: A. depozite necrotice, fetide B. halena accentuata C. mobilitate dentara D. hipersalivatie E. lipsa sângerarilor gingivale
(pag. 240)

S2638187. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei din primoinfectia herpetica se face cu: A. herpangina, B. leucoplazia C. varicela D. impetigo E. lichenul plan
(pag. 240)

S2638188. Foliculita expulsiva (Capdepont) A. este o infectie a nou-nascutului B. este o infectie a adolescentilor C. apare la nivelul gingiei mugurilor dentari temporali D. se datoreaza infectarii endogene a mugurilor dentari temporari E. se datoreaza infectarii exogene a mugurilor dentari
(pag. 240)

S2638189. Indicatiile decapisonarii molarului3 sunt: A. sa existe spatiu suficient de eruptie B. fibromucoasa ce acopera molarul sa fie în forma de fata de masa C. fibromucoasa ce acopera molarul sa fie în forma de cortina D. dintele sa fie erupt pâna la ecuatorul coronar E. dintele sa fie inclus
(pag. 247)

S2638190. Complicatiile pericoronaritei dintilor permanenti apar în urmatoarele cazuri: A. lipsa unui tratament B. instituirea unui tratament inadecvat C. tratament necorespunzator

846

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

847

Rezidentiat 2004
D. dupa incizie si drenaj E. reactivitate buna a organismului
(pag. 249-250)

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2638191. Accidentale mecanice ale eruptiei molarilor inferiori sunt: A. ulceratii jugale sau linguale B. carii ale molarilor 2 C. resorbtii radiculare ale molarilor 2 D. deplasari dentare E. tulburari vegetative reflexe secretorii
(pag. 253)

S2638192. Tulburari nervoase –motorii ale eruptiei molarilor 3 sunt: A. contracturi ale musculaturii faciale-ticuri B. trismus C. paralizii faciale tranzitorii D. tulburari de ocluzie E. nevralgii dentare
(pag. 253)

S2638193. Coplicatiile septice ale eruptiei molarilor superiori sunt. A. abces de loja infratemporala B. sinuzita maxilara C. celulitele si abcesul de val palatin D. abcesul submandibular E. abcesul laterofaringian
(pag. 256)

S2838194. Deficiente ale partilor moi care necesita interventii chirurgicale proprotetice: A. Mucoasa subtire B. Creasta gingivala balanta C. Fibromatoza tuberozitara D. Creasta alveolara neregulata E. Hiperplaziile epitelioconjunctive
(pag. 198)

S2838195. In hiperplaziile volumunoase cu aspect tumoral se practica: A. Decaptusirea mucoasei B. Decapisonarea mucoasei C. Decolarea mucoasei D. Mobilizarea mucoasei E. Excizia mucoasei
(pag. 201)

S2838196. In cadrul plastiei santurilor peiosoase fixarea protezelor-conformator la maxilar se realizeaza prin: A. Fronda mentoniera B. Cu fir care trece prin fosa nazala si se sutureaza anterior C. Cu fire trecute circummandibular si innodate pe burdonet D. Cu stentz sau acrilat autopolimerizabil E. Cu gutiere de acrilat
(pag. 205)

847

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

848

Rezidentiat 2004
S2838197. Frenoplastia se poate realiza prin: A. Doua incizii angulare B. Incizie in "V” C. Incizie in "Y” D. Plastie in "Z” E. Incizie in”W”
(pag. 203)

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2838198. Indicatia operatorie de regularizare a crestei alveolare va fi pusa obligatoriu pe baza: A. Examenului clinic B. Examenului radiologic C. Examenului histopatologic D. Examenului tomografic E. Examenului RMN
(pag. 209)

S2938199. Pentru a permite o protezare in conditii optime, campul protetic trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. crestele alveolare edentate sa fie suficient de inalte, netede, acoperita de mucoasa keratinizata, fara eroziuni; B. crestele alveolare edentate sa fie suficient de inalte, netede, acoperite de mucoasa keratinizata, cu eroziuni; C. bolta palatina sa fie suficient de mare, moderat de adanca cu torus redus; D. limba sa aiba un volum normal; E. gaurile mentoniere sa fie situate la distanta de coama crestei alveolare.
(pag. 198)

S2938200. Frenoplastia: A. este indicata in cazurile in care frenurile linguale sau labiale sunt deosebit de scurte; B. este indicata in cazurile in care frenurile linguale sau labiale sunt lungi; C. se efectueaza sub anestezie loco-regionala prin infiltratie; D. este contraindicata anestezia tronculara; E. este indicata cand frenotomia simpla nu realizeaza o eliberare suficienta a buzei sau a limbii si nici adancirea santurilor periosoase reespective.
(pag. 202)

S2938201. Plastia santurilor periosoase: A. se mai numeste metoda Kazanjian; B. se mai numeste metoda Traunner; C. se mai numeste metoda Obwegeser; D. este indicata in cazurile in care insertia mucoasei mobile se face pe creasta alveolara, iar santurile vestibulare sunt sterse; E. este indicata anestezia tronculara periferica
(pag. 205)

S2938202. Tehnica operatorie a crestei alveolare neregulate: A. prezinta IV timpi operatori; B. prezinta III timpi operatori; C. timpul III reprezinta sutura; D. timpul III reprezinta rezectia ciocurilor osoase; E. anestezia tronculara periferica poate fi asociata cu o infiltratie submucoasa in scopul diminuarii sangerarii;
(pag. 206)

848

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

prezinta III timpi operatori. B. sesiunea 2004 www. poate prezenta devieri vestibulare. indeosebi frontale. prezinta IV timpi operatori.ro .INTREBARI . cunoscute sub denumirea de alveolo-protruzii. E.849 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . D. interventia consta in rezectia portiunii subtiate si deplasate vestibular. se face sub anestezie loco-regionala. (pag.PARTEA a IV a S2938203. 209-210) 849 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. C.rezidentiat2004. Tehnica operatorie a crestei alveolare subtiri: A.

nu ofera o vizibilitate suficienta B.PARTEA a IV a 2. traumatismul este exagerat D. Bucureşti.rezidentiat2004. 279) S1239006. pentru dinti situati profund intraalveolar C. pentru dinti cu radacini bine conformate B. dizostoza cleidocraniana E. anestezia doar a nervilor alveolari superiori si posteriori C.850 Rezidentiat 2004 Tema nr. 265) S1239003.ro . cu spatiu suficient pe arcada (pag. 1999. Dezincluzia caninilor superiori inclusi se poate utiliza: A. Incluziile unice sunt determinate frecvent de: A. hipotiroidie B.medicală. pentru cazul cand parţile moi ale obrazului se insera in imediata vecinatate a crestei alveolare in zona dintelui inclus E. anestezie plexala D. hipertiroidie C. pentru dinti cu radacini curbe si divergente (pag. pierderea precoce a dintelui temporar corespunzator (pag.INTREBARI . in cazul lipsei complete a spatiului pe arcada D. rezulta un lambou triunghiular. favorizeaza aparitia unui hematom in spatiul mort anterior (pag. 267) S1239004. la persoane peste 35 ani C. Pentru odontectomia molarului trei superior este necesara: A. se lucreaza greu C. Reincluzia se intalneste cel mai frecvent la: 850 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.Chirurgie orală şi maxilo-facială. in cazul leziunilor superficiale. 290) S1239002. doar anestezia la tuberozitate B. Ed. 39 Incluzia dentară BIBLIOGRAFIE: PROFIL STOMATOLOGIE . incizia se poate prelungi pe marginea gingivala pana la molarul unu si apoi coboara oblic in vestibul. acest tip de incizie avand urmatoarele dezavantaje: A. 260) S1239005. doar anestezia nervului palatin anterior (pag. in odontectomia molarului trei inferior. Burlibaşa . la edentaţi E. sesiunea 2004 www. C. Dezincluzia molarilor de minte inferiori este indicata: A. anestezia la tuberozitate completata cu anestezia la gaura palatina mare E. favorizeaza fractura de unghi mandibular E. hipopituitarism D. in leziuni profunde B. INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1239001. pentru dinti cu axul de implantare oblic spre distal sau orizontal D.

incluzia dentara se constata cel mai frecvent la: A.ro . molar de minte inferior cu fata ocluzala sub linia cervicala a molarului de 12 ani (pag. caninii inferiori D. molarii de minte superiori C. in urma examenului clinic C. caninii superiori incisivii laterali superiori premolarii unu inferiori molarii doi temporari inferiori incisivii mandibulari (pag. in urma examenului ecografic E. in urma examenului radiografic B. Cea mai frecventa cauza generala a incluziei dentere este: A. insuficienta tiroidiana (pag. premolari inferiori (pag. nici una dintre acestea D. caninii superiori B. sesiunea 2004 www. molarii de minte inferiori B. profunzimea incluziei osoase sa fie mica sau medie. incisivii laterali superiori (pag. molar de minte inferior cu miametru mezio-distal al coroanei comple liber B. sifilisul D. 259) S1539012. in urma examenului scintigrafic (pag.rezidentiat2004. 259) S1439011. La dintii permanenti. molari de minte inferiori C. molar de minte inferior unde jumatatea distala a coroanei este acoperita de margine anterioara a ramului ascendemnt mandiobular D.PARTEA a IV a S1339007. rahitismul C. molar de minte inferioracoperit complet de ramul ascendent mandiobular C. Diagnosticul de precizie in incluzia dentara se pune: A. hipovitaminoza C E. C. E. 261) S1339009.851 Rezidentiat 2004 A.INTREBARI . Conditiile necesare pentru a institui redresarea chirurgical-ortodontica a unui canin inclus sunt: A. La dintii permanenti. B. incluzia se constata cel mai frecvent la A. canini inferiori D. D. factorul genetic B. caninii superiori E. 259) S1339008. molari de minte superiori E. 260) PROFIL STOMATOLOGIE . molar de minte inferior usor sub nivelul planului ocuzal al molarului de 12 ani E. 851 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Dupa Pell si Grey realizeaza o clasificare a milarului de minte inferior an care clasa a II cuprinde: A. 269) S1339010.

(pag. este posibila atunci cand coroana si radacinile sunt bine conformate. obraz. in cursul odontectomiei molarului 3 superior pot surveni o serie de accidente: A. (pag. B. sesiunea 2004 www. D. 281) S1539014. incizie in"baioneta". axul vertical al dintelui poate fi oblic pana la un unghi de cel mult 30 grade. C.dintele poate fi impins catre: A. incizia capusonului fibromucos si drenajul secretiei D. eliberarea coroanei dintelui excizand fibromucoasa C. E. E.ro . (pag. C.INTREBARI . (pag. D. cand pe arcada persista caninul temporar. repozitionarea dintelui B. incizie curba cu concavitatea in sus. (pag. incizie trapezoidala. fractura dintilor antagonisti. plaga sfasiata a mucoasei. C. (pag. coroana dintelui este situata in vecinatatea incisivilor sau a premolarilor. B. impingerea dintelui sau a unei radacini in obraz. odontectomia molarului de minte 852 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. E. E. pe arcada exista sau se poate obtine spatiu in vederea alinierii normale a caninului. axul longitudinal al dintelui este vertical sau putin oblic.rezidentiat2004. loja submandibulara. dupa ce a fost efectuata in prealabil dezincluzia. planseul oral. B. incizie orizontala. Odontectomia caninului superior inclus este indicata in situatiile: A. incizie in"L". Inciziile practicate pentru descoperirea molarului 3 superior inclus pot fi: A. D.PARTEA a IV a radacina sa fie dreapta sau usor curba pe directia de coborare. PROFIL STOMATOLOGIE . loja maseterina. E.852 Rezidentiat 2004 B. fractura procesului alveolar. C. D. Referitor la dezincluzia caninului superior putem spune ca: A. 290) S1639018. Pe durata unei interventii chirurgicale de indepartare a molarului 3 inferior inclus (odontectomie). 289) S1539013. D. C. smulgerea tuberozitatii. B. dupa ce s-a tentat redresarea chirurgical-ortodontica. Decapusonarea inseamna: A. este indicata atunci cand partile moi nu se insera in vecinatatea crestei alveolare. 283) S1539016. creaza posibilitatea folosirii coroanei intr-o lucrare protetica. dintele inclus produce tulburari mecanice sau trofice dintilor vecini.in mod accidental. 276) S1539017. B. este indicata cand caninul este inclus ectopic. E. spatiul parafarigian. 279) S1539015. C. D. creaza posibilitatea continuarii eruptiei.

gangrena pulpara C. Densitatea osului înconjurător C. Dimensiunea sacului folicular E.INTREBARI . Premolarii inferiori 853 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Caninii superiori C. Dintele care ramine in incluzie cel mai frecvent este: A. Folosirea elevatorului Lecluse C. 264) PROFIL STOMATOLOGIE . Premolarii superiori D. Pe locul doi în ceea ce priveşte frecvenţa incluziei dinţilor permanenţi se află: A. premolarii superiori E. Care dintre factorii legaţi de structurile de vecinătate sunt implicaţi în etiologia incluziei dentare: A. pulpita purulenta D. Aplicarea elevatorului în spaţiul parodontal lingual B. molarii de minte superiori C. Odontoame satelite (pag. Poziţie transversală în os E. caninii superiori (pag. Caninii inferiori E. transplantarea unui dinte inclus (pag.ro . chist folicular E. caninii inferiori B. Coroana molarului trei complet acoperită de ramul mandibular D. 278) S2139023. Axul longitudinal de erupţie (pag. Dinţi supranumerari D. În ce situaţii se produce mai frecvent fractura tablei osoase interne în odontectomia molarului de minte inferior: A. 261) S2139021. Molarul trei în incluzie transversală E. molarii de minte inferiori D.PARTEA a IV a S1639019. Incluzia dentara se poate complica cu: A. granulom periapical B. 259-260) S2139022. 275) S2139024. Rădăcini curbate spre lingual (pag. Natura ţesutului acoperitor D. Morfologia rădăcinilor B. Molarii de minte superiori B. Clasificarea formelor clinice ale incluziei molarului trei superior (după Archer) se face pe baza următoarelor criterii: A. Disostoza cleido-craniană B. sesiunea 2004 www. 259) S1639020. Germen dentar situat profund C. comunicare buco-sinusala (pag.853 Rezidentiat 2004 E.rezidentiat2004.

PARTEA a IV a S2139025.854 Rezidentiat 2004 (pag. avitaminoze E. pornind din dreptul incisivului central pina deasupra premolarului2 (pag. incizie festonata sau curba uniforma la nivelul coletului dintilor hemiarcadei respective. Tracţiunea caninului superior inclus după descoperirea chirurgicală a acestuia se face: A. asociind la extremitati doua contra incizii C. axul longitudinal al dintelui inclus este vertical sau putin oblic D. sesiunea 2004 www. Dinte acoperit de un strat subtire de os si fibromucoasa C. la distanta de 2mm de marginea gingivala E. curba cu concavitatea in jos in mucoasa semimobila. Dinte complet acoperit de os.rezidentiat2004. Imediat postoperator B. pornind din dreptul incisivului central pina deasupra premolarului 2 C. B. La 6 luni postoperator (pag. curba vestibulara de la incisivul lateral la primul molar cu concavitatea in jos E. incizie marginala la nivelul festonului gingival. care se opreste la marginea papilei. curba vestibulara de la incisivul central la primul molar cu concavitatea in sus B. dintele inclus produce tulburari mecanice sau trofice ale dintilor vecini C. apoi se prelungeste in bolta pe linia mediana D. orizontala la nivelul coletului incisivului central si al incisivului lateral. La o lună postoperator E.INTREBARI . iar coroana este situata in vecinatatea radacinilor incisivilor B. rahitism D. incizie marginala la nivelul festonului gingival. La 48-72 de ore postoperator C. incluzie profunda. Prin incluzie partiala se intelege: A. La 10-15 zile postoperator D. in odontectomia pe cale vestibulara Archer recomanda urmatoarea incizie: A.ro . disostoza cleidocraniana C. 284) S2239028. de a lungul festonului gingival. Odontectomia caninului superior nu este indicata in urmatoarele situatii: A. dintele inclus produce tulburari mecanice sau trofice ale dintilor vecini (pag. sifilis (pag. la nivelul festonului gingival . 283) S2239027. curba cu concavitatea in sus in mucoasa mobila. 259) PROFIL STOMATOLOGIE . pornind de la al doilea premolar de partea incluziei pina la spatiul interdentar intre caninul si lateralul de partea opusa. au aparut complicatii septice locale E. 260) S2239030. 290) S2239026. mergind de la primul molar de partea incluziei pina la primul molar de partea opusa (pag. Incluziile unice sunt determinate frecvent de: A. pina la nivelul fundului de sac vestibular D. pierderea precoce a dintelui temporal corespunzator B. 286) S2239029. Dinte situat profund in interiorul osului 854 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. mergind de la primul premolar de partea incluziei pina la primul molar de partea opusa B. prelungita la cele doua extremitati divergente in sus. Dupa Mead incizia pentru odontectomia caninului superior se face astfel: A.

tehnica chirurgicala care urmeaza a fi folosita D. molarul de minte se gaseste in ramul ascendent mandibular D. egal sau mai mare decit diametrul meziodistal al molarului de minte B. canin superior. Cind coroana dintelui nu este acoperita in totalitate de os C.INTREBARI . Insuficienta tiroidiana C. 259) S2239035. molarul de minte fiind situat lingual (pag. Spatiul existent intre fata distala a molarului 2 si marginea anterioara a ramului ascendent mandibular B. Un dinte este considerat inclus atunci cind: A. canin inferior E. canin inferior. In clasa II. Cind evolutia morfologica a dintelui este desavirsita si apexul inchis D. canin superior C. Molar de minte inferior. Dinte erupt submucos cu sac pericoronar integru (pag. Rahitismul B. molari de minte superiori. 262) S2239036. Molar de minte inferior. Hipovitaminozele C si D (pag. Factori genetici E.855 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . Molar de minte inferior. complicatiile date de molarul inclus (pag. sesiunea 2004 www. Prin anclavare dentara se intelege: A. dupa Pell si Gregory. Cind evolutia morfologica este desavirsita si sacul pericoronar este integru (pag. Dinte erupt partial fiind separat de cavitatea bucala prin sacul pericoronar si fibromucoasa (pag. Frecventa incluziei dentare are urmatoarea ordine: A. 259) S2239032. molar de minte superior. Molar de minte inferior. Dinte situat la distanta fata de locul normal de eruptie E. 259) S2239031. Se afla in intregime intra osos B. Molar de minte inferior. Dinte cu evolutia morfologica desavirsita si coroana acoperita in totalitate de os B. Dinte ramas in incluzie la distanta de locul nornal de eruptie D. Cind evolutia morfologica a dintelui este desavirsita si mucoasa acoperitoare este integra E. redus. Dinte erupt ectopic C. molari de minte superiori B. profunzimea la care se gaseste molarul de minte C. mai mic decit diametrul meziodistal al molarului de minte C. Dinte care nu isi poate desavirsi eruptia datorita unui obstacol mecanic E. 259) S2239033. premolar superior (pag. Dintre cauzele generale ale incluziei dentare pe primul loc se afla: A. Factori dismetabolici D. redus.spatiul dintre fata distala a molarului 2 si marginea anterioara a ramului ascendent este: A. Winter clasifica incluziile molarului de minte in functie de: A. canin superior. directia axului longitudinal E. molarul de minte fiind situat vestibular E.rezidentiat2004. 259) S2239034.ro .PARTEA a IV a D. redus. molar de minte superior D. 263) 855 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.

pentru dinti cu radacini dine conformate 856 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. in urma examenului CT C. sesiunea 2004 www. 290) S2239038. insuficienta hipofizara D. insuficienta tiroidiana (pag. 276) S2239040. In incluzia dentara diagnosticul de precizie se pune: A. cu spatiu suficient pe arcada E. genian E.PARTEA a IV a S2239037. chistul rezidual C. fractura dintilor antagonisti E. in urma examenului clinic B. 281) S2239043. pentru dinti situati profund intraosos C. chistul radicular B. Dezincluzia molarilor de minte inferiori este indicata: A.rezidentiat2004. impingerea radacinii in fosa nazala B.ro . in urma examenului ecografic (pag. 261) S2239039. loja maseterina D. in urma examenului RMN D. spatiul parafaringian (pag. in cazul incluziilor superficiale. Una din coplicatiile incluziei dentare este reprezentata de: A. fractura procesului alveolar D.856 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . smulgerea tuberozitati C. chistul mucozal (pag. loja infratemporala C. rahitismul B. hipovitaminoze C C. in urma examenului radiografic E. lipsa spatiului de pe arcada E.INTREBARI . in jurul varstei de 18 ani C. plaga mucoasei mobile (pag. la edentati D. In cursul odontectomiei molarului superior pot surveni urmatoarele accidente: A. Dezincluzia caninilor superior inclusi se poate efectua: A. Cauzele locale in incluzia molarilor de minte inferiori sunt: A. chistul nazopalatin E. in cazul incluziilor superficiale cu lipsa spatiului pe arcada B. chistul folicular D. 261) S2239041. pentru dinti cu radacini unite B. in incluziile profunde (pag. loja submandibulara B. In odontectomia molarului de minte inferior dintele inclus poate fi impins accidental spre: A. 260) S2239042.

se împinge dintele cu elevatorul dinspre coroană E. molari de minte superiori E. molarii doi temporari superiori E. premolari inferiori (pag.857 Rezidentiat 2004 D. incluzia dentară se constată cel mai frecvent la A. Reincluzia se intilneste cel mai frecvent la: A. cind axul longitudinal este usor oblic D. insuficienţa tiroidiană (pag. La dinţii permanenţi. molarii doi temporarii inferiori (pag. caninilor superiori C. se separă întotdeauna coroana de rădăcină (pag. cind dintele inclus se afla in vestibulopozitie (pag. Incluzia dentara este intilnita cel mai frecvent la nivelul: A. molarilor de minte superiori D. rahitismul B.rezidentiat2004. pentru dinti cu radacini butonate E. caninilor inferiori E. molarilor de minte inferiori B. cind pe arcada persista caninul temporar B. incisivii temporari D. 259) S2339049. incisivilor laterali (pag. canini inferiori D. de fiecare data cind dezincluzia nu a dat rezultate C. premolarii unu inferiori C. molarii de minte inferiori B. cind coroana are dimensiuni normale (pag. se crează simultan lamboul vestibular şi palatinal D. caninii superiori C. 265) PROFIL STOMATOLOGIE .INTREBARI . factorul genetic C.PARTEA a IV a S2239044. 260) S2339047. hipovitaminoza C E. cind caninul inclus produce tulburari trofice dintilor vecini E. se descoperă de preferinţă mai întâi porţiunea vestibulară C. In urmatoarele situatii este indicata odontectomia caninului superior: A. 288) S2339048. 259) 857 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. sesiunea 2004 www. 283) S2239045. Cea mai frecventă cauză generală a incluziei dentare este A. premolarii doi superiori B. În odontectomia caninului superior pe cale mixtă(vestibulo-palatinală): A. sifilisul D. se descoperă de preferinţă mai întâi porţiunea palatinală B. 259) S2239046.ro .

Pentru restabilirea permeabilitatii la pacientii cu asfixie mecanica pozitia bolnavului va fi: A. dupa câteva ore D. (pag. malformaţii radiculare: rădăcini curbate D.PARTEA a IV a S2339050. molar de minte inferior unde jumătatea distală a coroanei este acoperită de marginea anterioară a ramului ascendent mandibular C. dupa 2 saptamâni (pag. Pell şi Gregory realizează o clasificare a formelor clinice de incluzie ale molarului de minte inferior în care clasa a II cuprinde: A. consta dintr-o leziune de continuitate interesând numai epidermul 858 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. molar de minte inferior cu faţa ocluzală deasupra liniei cervicale a molarului de 12 ani (pag. nici una dintre acestea D. molar de minte inferior cu faţa ocluzală sub linia cervicală a molarului de 12 ani E. dupa o zi D. în urma examenului radiografic C. dupa o luna E.rezidentiat2004. pe burta E. în urma examenului ecografic E. dupa 3 luni (pag. molar de minte inferior uşor sub nivelul planului ocuzal al molarului de 12 ani D. 511) S2639056.858 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . 522) S2639055. dupa 10-12 zile de la accidenrt B. rădăcini deformate cu odontoame satelite E. 260) S2639053. la câteve minute C. Hemoragia secundara în plagile OMF apare: A. 262) S2339051. pe spate D. germen dentar situat prea profund în os C. în urma examenului scintigrafic (pag. disostoza cleidocraniană B. radiaţii ionizante administrate în regiunea maxilarelor în scop terapeutic.ro . la câteva zile de la traumatism B. în decubit lateral cu capul în pozitie decliva C.INTREBARI . dupa 3 zile E. sesiunea 2004 www. Escoriatia A. în pozitie semisezânda (pag. 261) S2539052. Cauze care ţin de ţesuturile şi structurile din vecinătate în incluzia dentară sunt: A. n urma examenului clinic B. 524) S2639054. situaţia în care spaţiul dintre faţa distală a molarului 2 şi marginea anterioară a ramului ascendent este mai mic decât diamtrul mezio-distal al molarului de minte B. Diagnosticul de precizie în incluzia dentară se pune: A. dupa 20-30 zile C. în decubit lateral cu capul ridicat B. Sutura secundara tardiva se realizeaza: A.

ro . Se imobilizeaza fractura de mandibula si se renunta la extractie (pag. insuficienta tiroidiana C. dar nu-si poate desavarsi eruptia datorita unui ostacol mecanic. situatia in care se afla un dinte dupa decapusonare.859 Rezidentiat 2004 B.INTREBARI . In cazul fracturii mandibulei in timpul extractiei molarilor de minte inferiori se procedeaza astfel: A.PARTEA a IV a consta dintr-o leziune de continuitate interesând epidermul si dermul consta dintr-o leziune de continuitate interesând epidermul. D. incluzia superficiala a unui dinte. la batrâni D. urmat de imobilizare C. avitaminozele E. deschiderea planseului fosei nazale C. fractura tuberozitatii maxilare D. 259) INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1239060. Se fixeaza bine mandibula si se extrage dintele. între 20-40 ani B. 260) 859 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. lipsa spatiului pe arcada (pag. genetice B. fractura radacinii molarului inclus (pag. Anclavarea dentara reprezinta: A. la nivelul molarilor E. Accidentele odontectomiei molarului de minte superior sunt: A. 501) S2639057. malformatii radiculare D. C. Se imobilizeaza mandibula cu ligaturi de sarma si se continua extractia E. Se extrage dintele si apoi se imobilizeaza mandibula B. se refera la un dinte a carui coroana. B. partial degajata de os. 497) S2839058. la femei (pag. E. Cauze locale in incluzia molarilor de minte inferiori sunt: A. sesiunea 2004 www. la copii C. PROFIL STOMATOLOGIE . C. (pag. ancorarea unui dinte descoperit chirurgical.282) S1239061. impingerea dintelui in fosa infratemporala E. E. D. Se imobilizeaza mandibula cu atela si tractiune intermaxilara si se amana extractia D. incluzia partiala a unui dinte. Leziunile traumatice ale partilor moi OMFapar mai frecvent: A. se afla sub fibromucoasa gingivala si al carui sac pericoronar comunica cu cavitatea orala. 281 .rezidentiat2004. deschiderea sinusului maxilar B. dermul si hipodermul este nedureroasa sângerarea este majora (pag. 276) S2939059.

leziuni de decubit D. deschiderea sinusului maxilar (pag. transplantarea devitala E. in incluziunile ectopice D. fracturarea radacinilor molarului inclus C. 260) S1339066. 259) S1339068. malformaţii coronare E. 281 . forma coroanei si radacinii 860 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Examenul radiografic in incluziile dentare trebuie sa precizeze: A. Cauzele locale in legatura cu germenul dentar sunt: A. Odontectomia molarului de minte inferior se indica: A. patrunderea in canalul mandibular B. fractura tuberozitaţii maxilarului E. cand fibromucoasa este sub forma de"fata de masa" (pag. impingerea dintelui in spatiul infratemporal D. germen dentar situat prea profund in os B. Posibilitatile terapeutice in incluzia de canin superior sunt: A. 260) S1339067.rezidentiat2004. Daca dintele inclus se afla in intregime intraosos incluzia este: A. nici una dintre acestea (pag.282) S1339065. superficiala D.INTREBARI . deplasari ale dintilor vecini C.PARTEA a IV a S1239062. replantarea B. germen dentar deformat situat transversal fata de directia de eruptie C. sediul B.ro . sesiunea 2004 www. malformatii radiculare D. Printre accidentele intraoperatorii ale odontectomiei molarului de minte maxilar se numara si: A. Complicatiile mecanice ale incluziei dentare sunt: A. resorbtiile radiculare B. 283) S1239064. in toate cazurile cand nu sunt sanse de eruptie normala pe arcada B. odontectomia C. 265) S1239063. cand sunt prezenţi molarul I si II E. totala B. transplantarea vitala D. nici unul dintre acestea (pag. cand spatiul din trigonul retromolar o permite C. profunda E.860 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . pericoronarita congestiva (pag. rezectia apicala (pag. chisturi dentigere E. completa C.

272) S1339072. Coroana molarului inclus este in contact strans cu radacina distala a molarului 2 E. 267) S1339074. Radacinile molarului sunt situate adanc C. paralela cu marginea gingivala D. 284) S1339071. Radacini conice fuzionate E. Partch E. in T D. Trapezoidala (pag. vestibulo-palatinala D. In functie de datele examenului clinic si radiologic caninii superiori inclusi pot fi extrasi pe cale: A.INTREBARI . curba C. Stratul de os este gros B. mediana (pag. Triunghiulara D. 283) S1339070. Nici una dintre acestea (pag. vestibulara C.861 Rezidentiat 2004 C.PARTEA a IV a S1339069. raporturile molarului inclus cu sinusul maxilar E. in baioneta B. De alta natura D. nici una dintre acestea (pag. Inciziile mucoperiostului in odontectomia molarilor de minte inferiori sunt: A. 279) S1339073. palatinala B. Curba cu concavitatea in sus C.rezidentiat2004. Trismus 861 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Coroana molarului 2 mascheaza coroana dintelui inclus D. 278) PROFIL STOMATOLOGIE . Complicatii tumorale C. axul de eruptie D.ro . In incluziile profunde odontectomia este dificila intrucat: A. in baioneta (pag. In incluziile de canin palatinale bilaterale se face o incizie: A. Complicatii septice grave B. Odontectomia molarilor de minte inclusi se impune in: A. ampla B. nici una dintre acestea (pag. in L E. sesiunea 2004 www. Incizie curba cu concavitatea in jos B. tehnica Witzel E. Orizontala C. In incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face urmatoarele incizii: A. strict de partea incluziei E.

prezenta unor formatiuni tumorale tumorale in calea dintelui ce urmeaza sa erupa D. cand coroana molarului de minte este situata profund. deschiderea foselor nazale C. fracturarea apexului dintilor vecini E. sunt A. Tipurile de incizie practicate pentru odontectomia caninilor pe cale vestibulara sunt: A. luxatia molarului doi C. In timpul manoperelor de trepanare a osului si de luxatie a caninului inclus pot surveni o serie de accidente. 288-289) S1439080. osteopetroza E. prezenta unor dinti previa(dinti supranumerari in calea eruptiei dintilor permanenti) C. deschiderea sinusului maxilar D. datorita caderii precoce a dintelui temporar corespunzator. 260-261) S1439078. existand riscul compromiterii rezistentei mandibulei si al producerii unei fracturi C. trapezoidala B. printre care se numara si A. Cauzele locale ale incluziei dentare. In cazul odontectomiei molarului de minte inferior. caninii superiori inclusi pot produce deplasari sau rotari si chiar devitalizari ale incisivilor laterali sau premolari C. igiena orala deficitara E. precum A. extractia de necesitate a molarului doi este indicata in urmatoarele situatii A. cu mezializarea si distalizarea dintilor vecini B.rezidentiat2004. luxatia dintilor vecini B. In cadrul complicatiilor incluziei dentare sunt cuprinse si A. cand molarul doi prezinta un proces carios profund. deplasari ale dintilor vecini B. In timpul odontectomiei molarului de minte inferior pot surveni o serie de accidente. 286) S1439076.862 Rezidentiat 2004 (pag. curba vestibulara cu concavitatea in sus C. lezarea nervului palatin mare (pag. resorbtii ale dintilor cu care sunt in contact D. 260) S1439077. toate acestea (pag. la mai putin de 1cm de radacina distala a molarului doi (pag. in L E. transformarea chistica a sacului folicular (pag. iar septul osos intyerdentar este foarte subtire sau lipseste. lipsa de spatiu. chiar daca acesta poate fi rezolvat conservator D. cand intraoperator a fost luxat molarul doi. deschiderea canalului mandibular 862 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. cand sacrificiul osos pentru degajarea molarului de minte ar trebui sa fie deosebit de intins. fracturarea radacinii molarului de minte inclus B.PARTEA a IV a S1339075. care tin de tesuturile si structurile din vecinatate. cand coroana molarului de minte inclus se afla sub radacinile molarului doi E. 273) S1439079.ro . sesiunea 2004 www. facand imposibila imobilizarea ulterioara a dintelui B. 265) PROFIL STOMATOLOGIE . traumatismele accidentale (pag.INTREBARI . Pichler D.

dupa perioada de rizaliza fiziologica a radacinii D. TBC pulmonar E. spatiul ramas putand fi insuficient B. raporturile dintelui inclus cu molarul de 6 ani E. sarcoidoza. deschiderea foselor nazale C. Printre cauzele generale ale incluziei dentare se numara si A. coroana nu se gaseste inclusa in regiunea procesului alveolar (pag. deschiderea sinusului maxilar D. existenta complicatiilor septice provocate de dintele inclus (pag. unde sa gaseste molarul de minte D. caninul permanent erupe dupa ce lateralul si primul premolar permanent s-au aliniat deja pe arcada. insuficienta hipofizara (pag. fracturarea mandibulei (pag. C. este necesar ca examenul clinic si radiografic sa stabileasca A. rahitismul. persistenta pe arcada a caninului de lapte. In timpul odontectomiei molarului de minte superior.PARTEA a IV a S1439081. directia coroanei este aproape orizontala E. rahitismul C. Molarul de minte inferior poate fi dezinclus in urmatoarele conditii A. mugurele caninului permanent se formeaza profund in maxilar C.rezidentiat2004. cresterea dimensiunii maxilarului superior E. 264) S1439085.INTREBARI . sesiunea 2004 www. 276) PROFIL STOMATOLOGIE . Care dintre afectiunile generale enumerate pot fi incriminate in etiopatogenia incluziei dentare? A. B. coroana si radacinile sunt bine conformate B.863 Rezidentiat 2004 D. factorii genetici B. in cazul molarului de minte inferior inclus. fracturarea tuberozitatii maxilare B. pot surveni unele accidente cum ar fi A. profunzimea incluziei C. insuficienta tiroidiana. Incluzia caninilor superiori este favorizata de o serie de factori si anume A. 259) S1539086. 282) S1439083. smulgerea tuberozitatii (pag.ro . cat si unor defecte de tehnica. 281-282) S1439082. datorita atat morfologiei dentomaxilare. 863 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. impingerea dintelui in spatiul pterigo-maxilar E. forma coroanei si a radacinilor molarului de minte inclus B. fracturarea radacinilor dintelui inclus E. partile moi ale obrazului nu se insereaza in imediata vecinatate a crestei alveolare. reducerea dimensiunii maxilarului superior (pag. directia coroanei este verticala sau usor oblica C. Pentru a adopta o atitudine terapeutica corespunzatoare. directia axului longitudinal al dintelui D. sifilisul D. 265) S1439084.

D. partile moi jugale inserate la distanta de creasta alveolara. B. nu exista posibilitatea continuarii eruptiei. Pentru ca dezincluzia molarului 3 inferior sa fie eficienta sunt necesare urmatoarele conditii: A. chisturile de maxilar. D. spasme ale nervului facial. nevrita traumatica. C. B. (pag. Precizati care dintre afectiunile locale amintite mai jos poate determina ramanerea unui dinte in incluzie: A. Odontectomia molarilor de minte inferiori este indicata atunci cand: A. 265) S1539092. 273) S1539089. deplasari sau rotari ale antagonistilor. leziuni de decubit la edentati. sesiunea 2004 www. 864 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. molarul 2 sa fie prezent pe arcada. tulburari senzoriale oculare. au determinat devitalizarea molarului de 12 ani. micrognatia. laterodeviatie mentoniera. cand coroana molarului 3 inclus se gaseste sub radacinile molarului 2. Extractia de necesitate a molarului 2 in cursul odontectomiei molarului de minte inferior este indicata: A. coroana este inclusa in regiunea procesului alveolar. (pag. (pag. D. coroana si radacina bine conformate. E. sifilisul. cand sacrificiul osos necesar degajarii molarului 3 ar fi prea mare. nevralgia trigeminala. hiperplazia gingivala juvenila. 259) PROFIL STOMATOLOGIE . 261) S1539088.INTREBARI . D. (pag. 260) S1539090. D. afectind chiar rezistenta mandibulei. E.864 Rezidentiat 2004 D. E. B. hipovitaminoza C. E. sunt inclusi ectopic. cand molarul 2 a fost luxat intraoperator. (pag. 265) S1539091.integru. directia coroanei sa fie verticala sau usor oblica. persistenta dintelui temporar. paralizia faciala periferica. C. C. C. cand grosimea septului interdentar este foarte mare. devitalizari ale dintilor vecini. E. Complicatiile nervoase generate de catre dintii inclusi pot fi: A. E. dintii supranumerari. D. C.ro . B. (pag. B. B. cand coroana molarului 3 se gaseste cu fata ocluzala catre radacina distala a molarului 2.rezidentiat2004. intre complicatiile mecanice determinate de catre un canin inclus se pot enumera: A. C. au determinat complicatii tumorale.PARTEA a IV a S1539087. resorbtii radiculare. E. prezinta deformatii radiculare.

Aterom (pag. D. Deschiderea sinusului maxilar D. Carcinom B. Fractura unghiului mandibulei B. Accidentele odontectomiei molarului de minte inferior sunt: A. Lezarea molarului I superior (pag. incizia orizontala. B. mugurele dentar profund situat in maxilar 865 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. incizia in baioneta. 260) PROFIL STOMATOLOGIE . 260) S1639098. 280) S1639096. lezarea continutului canalului mandibular (pag. fractura mandibulei D. abces perimaxilar in jur C. 274) S1639097. incizia trapezoidala.ro .865 Rezidentiat 2004 (pag. incizia in"L". dinti supranumerari in calea de eruptie B. 288) S1639095. deschiderea fosei nazale E. Cauzele incluziei dentare sunt: A. lezarea dintilor vecini C. Accidentele intraoperatorii ale odontectomiei caninilor superiori sunt: A. Keratochist D. C. persistenta unui dinte de lapte in calea de eruptie D. fractura mandibulei B.rezidentiat2004. Incluzia caninului superior este favorizata de: A. lezarea pachetului mentonier (pag. bruxismul (pag. Chist dentiger C. E. incizia triunghiulara. Ameloblastom E. deschiderea sinusului maxilar C. Impingerea dintelui in sinusul maxilar E. sesiunea 2004 www. Tipurile de incizie indicate in odontectomia molarului de minte inferior sunt: A. lezarea dintelui vecin E. 261) S1639099. Fractura tuberozitatii maxilare C. Complicatiile tumorale ale incluziei dentare sunt: A. hematom retrotuberal D. (pag. Accidentele odontectomiei molarilor de minte superior pot fi: A.PARTEA a IV a S1539093.INTREBARI . luxatia dintilor vecini B. tulburari de dezvoltare a maxilarelor E. 266-267) S1639094.

submucos E. 272-273) S2139105. Chisturilor de erupţie C. 261) S2139103. Extracţia de necestiate a molarului de 12 ani în odontectomia molarului trei inferior este indicată în următoarele situaţii: A. Luxaţia mandibulei D. iar molarul trei nu are contact cu rădăcinile acestuia C. Dezincluzia molarului trei este recomandată dacă: A. În evoluţia postoperatorie după extracţia chirurgicală a caninilor superiori pot apărea: A. retentia submucoasa a unui dinte incomplet format B. Edem în “buză de tapir” 866 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Molarul trei este inclus strict submucos D. Ameloblastomului E. Coroana molarului trei este situată sub rădăcinile molarului doi E.rezidentiat2004. Procese septice după abordul pe cale mixtă D. 275-276) S2139102. retentia unui dinte complet format. Keratochisturilor D. Fractura mandibulei (pag. Chisturilor foliculare B. 265) S2139104. Edemul buzei superioare după abordul pe cale palatinală B. Complicaţiile tumorale ale incluziei molarului de minte inferior constau în apariţia: A. sac pericoronar deschis (pag. Fractura rădăcinilor B.PARTEA a IV a S1639100. Coroana şi rădăcinile sunt bine conformate D. septul dintre acesta şi molarul trei fiind gros (pag. retentia unui dinte complet format. Coroana molarului trei este în contact direct cu rădăcina distală a molarului doi B. 259) S2139101. C. E. Molarul doi prezintă gangrenă pulpară. prezenta unui dinte incomplet format. Molarul de 12 ani prezintă indicaţie de extracţie (pag. Odontomului (pag. intraosos D. Părţile moi ale obrazului se inseră la distanţă de creasta alveolară la acel nivel C. Molarul doi a fost luxat accidental. Incluzia dentara se caracterizeaza prin: A.866 Rezidentiat 2004 B. Dificultăţi de fonaţie după abordul pe cale palatinală C. sesiunea 2004 www. 282) PROFIL STOMATOLOGIE . Contuzia mandibulei E. abcese palatinale repetate fractura maxilarului superior persistenta caninului de lapte reducerea dimensiunii maxilarului superior (pag. D.INTREBARI . Coroana este acoperită aproape total de ramul mandibular E. Coroana este acoperită parţial de ramul mandibular B. Apariţia unor leziuni tumorale la acel nivel C. intraosos C. Accidentele intraoperatorii în odontectomia molarului trei inferior sunt: A.ro .

Curbă cu concavitatea în sus E.ro . Dificultăţi de alimentaţie (pag. persistenta pe arcada a caninului de lapte dupa perioada de rizaliza fiziologica a radacinii D. În “baionetă” B. 283) 867 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.867 Rezidentiat 2004 E. incizia in V C. Caninii superiori pot fi extrasi pe cale: A.PARTEA a IV a S2139106. nazala (pag. 279) S2239109.rezidentiat2004. Incluzia caninilor superiori este favorizata de o serie de factori: A. incizia in T D. sesiunea 2004 www. incizia curba cu concavitatea in jos E. Împingerea dintelui în spaţiul pterigomandibular D. Fractura tuberozităţii maxilare E. 281-282) S2239108. marirea dimensiunii maxilarului superior B. În “trapez” C. Deschiderea sinusului maxilar B. Accidentele intraoperatorii in cazul odontectomiei molarului de minte superior sunt: A. fracturarea radacinilor molarului inclus B. În odontectomia molarului trei superior se pot practica următoarele tipuri de incizii: A. Curbă cu concavitatea în jos D. vestibulara B. spatiul ramas fiind insuficient (pag. 289) PROFIL STOMATOLOGIE . numai palatinala C. In incluziile vestibulare ale molarului de minte superior se practica urmatoarele tipuri de incizii: A. Fractura rădăcinilor C. În “T” (pag. 281 282) S2239110. eruptia precoce a caninului superior C. 279) S2139107. Smulgerea tuberozităţii maxilare (pag. caninul permanent erupe dupa ce lateralul si primul premolar sau aliniat pe arcada. incizia in Y B. Printre accidentele intraoperatorii în odontectomia molarului trei superior se numără: A. impingerea dintelui in cavitatea sinusala D. plagi gingivale (pag.INTREBARI . incizia curba cu concavitatea in sus (pag. mixta vestibulo orala E. mugurele caninului permanent se formeaza profund in maxilar E. fracturarea tuberozitatii maxilare C. 282) S2239111. abcesul de fosa infratemporala E. palatinala D.

In cursul odontectomiei molarului de minte superior pot sa apara urmatoarele accidente: A. sesiunea 2004 www. Cauzele locale din incluzia dentara care tin de structurile si tesuturile din vecinatate sunt: A. forarea unui tunel transcoronar intrapulpar prin care se trece o sirma C. transplantarea devitala C. traumatisme accidentale sau interventii chirurgicale C. transplantarea vitala (pag. 283) S2239117. 289) S2239114. caninul inclus are radacini curbe (pag. dinti supranumerari 868 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.ro . rezectia apicala D. odontectomia E. Caninul inclus va fi ancorat prin unul din urmatoareledispozitive: A. axul longitudinal al dintelui inclus este orizontal E. 288) S2239113. Germen dentar situat profund in os B. malformatii radiculare B. nu exista spatiu pe arcada D. impingerea molarului inclus in fosa nazala D. caninul inclus sa aiba o conformatie anatomica normala B. impingerea unei radacini in spatiu retrotuberozitar infratemporal (pag. Cauze care tin de tesuturile si structurile din vecinatate in incluzia dentara sunt: A. luxatia mandibulei C. Lipsa de spatiu datorita caderii precoce a dintelui temporar E.868 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . saparea unei cavitati in coroana dintelui si cimentarea unui bracket E. 260) S2239118. Redresarea chirurgicalortodontica a caninilor inclusi este indicata in urmatoarele conditii: A. In incluzia de canin superior. 281 282) S2239116. ligaturi de sirma in jurul coletului D. fracturarea radacinilor molarului inclus C. luxatia dintilor vecini B. administrate pe regiunea maxilarelor in scop terapeutic (pag. Tulburari de dezvoltare ale maxilarelor C.PARTEA a IV a S2239112. Radiatiile ionizante. Accidentele intraoperatorii in timpul odontectomiei caninilor superiori sunt: A. Malformatii coronare D.INTREBARI . lezarea pachetului vasculonervos al dintilor vecini D. cimentarea pe dintele inclus a unui inel ortodontic B. posibilitatile terapeutice sunt: A. deschiderea sinusului maxilar (pag.rezidentiat2004. premolarizarea B. deschiderea sinusului maxilar E. incluzia sa nu fie prea profunda C. fracturarea apexului dintilor vecini E. smulgerea tuberozitatii B. aplicarea unui bracket cu ajutorul unui material compozit (pag. 289) S2239115.

260) S2239122. devitalizari ale dintilor vecini C.PARTEA a IV a D. germen dentar deformat B. resorbtii ale radacinilor dinilor cu care sunt in contact dintii inclusi D. 260) S2239119. administrate in scop terapeutic C. lipsa de spatiu. malformatii coronare E.ro . delplasari ale dintilor vecini B. radiatiile ionizante. Tehnica chirurgicala care urmeaza a fi folosita D. leziuni de decubit la edentatii totali (pag. disostoza cleidocraniana C. grosimea fibromucoasei B. fac parte: A. Factorii generali in aparitia incluziei dentare sunt: A. directia axului longitudinal al dintelui inclus C. 260) S2239124. sesiunea 2004 www. insuficienta tiroidiana D. Hipertrofia gigivala ereditara B. spatiul existent intre fata distala a molarului 2 si marginea anterioara a ramului ascendent mandibular B. 259) S2239121. diabetul E. 262) 869 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Pell si Gregory clasifica incluziile molarului de minte inferior in raport cu : A. malformatii radiculare C. insuficienta hipofizara (pag. germen dentar deformat E. sifilisul D. odontoame satelite (pag. hepatita c (pag. Dintre cauzele locale in incluzia dentara fac parte: A. in legatura cu dintele insusi.rezidentiat2004. Complicatiile mecanice in urma incluziei dintilor prmanenti sunt: A.869 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . Dintre cauzele locale ale incluziei dentare. malformatiile coraonare si radiculare (pag. malformatii radiculare E. 260) S2239120. hipovitaminozele c si d C. rahitismul E. 259) S2239123. Chiste radiculare la nivelul dintilor vecini E. malformatii coronare (pag. Factorii generali in aparitia incluziei dentare sunt: A.INTREBARI . datorita caderii precoce a dintelui temporar corespunzator (pag. germen dentar deformat D. germen dentar situat prea profund in os B. hipertrofia gingivala ereditara D. profunzimea la care se gaseste dintele inclus E.

Complicatiile tumorale ale incluzie dentare sunt: A. luxatia mandibulei 870 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. dimensiunea vestibulo orala a coroanei (pag. directia axului longitudinal D. deplasari ale dintilor vecini E.ro .INTREBARI . sialoree (pag. 272) S2239131. 265) S2239127. Accidentele odontectomiei molarului de minte inferior sunt: A. Pentru a se adopta o atitudine terapeutica corespunzatoare in cazul incluziei molarului de minte inferior. Examenul radiografic efectuat in incidenta mandibulara defilata este indispensabil in cazul incluziei molarului de minte inferior deoarece: A. In cazul odontectomiei molarului de minte inferior. precizeaza profunzimea la care se afla dintele inclus. stabileste raporturile dintelui cu elementele importante din vecinatate E. localizeaza cu precizie dintele in os B. tulburari senzoriale D. spasme faciale C.PARTEA a IV a S2239125. in raport cu tabla osoasa vestibulara si cea linguala C. profunzimea incluziei C. 261) S2239129. 266) S2239130. cind intraoperator a fost luxat molarul 2. cind coroana molarului inclus se gaseste situata deasupra radacinilor molarului 2 C. complicatiile septice E. directia coroanei este verticala sau usor oblica E. fibrosarcomul E. forma coroanei B. extractia de necesitate a molarului 2 este indicata in urmatoarele situatii: A. precizeaza starea dintilor din vecinatatea molarului inclus (pag. este necesar ca examenul clinic si radiografic sa stabileasca: A. keratochistul C. cind septul osos interdentar este complet resorbit E. Molarul de minte poate fi dezinclus in urmatoarele conditii: A. in contact cu radacina distala a molarului 2 B. stabileste numarul radacinilor D. Complicatiile incluziei dentare sunt: A. chistul dentiger D. partile moi nu se insera in imediata vecinatate a crestei alveolare (pag.rezidentiat2004. coroana si radacinile sunt bie conformate B. nevralgii simptomatice pe una din ramurile nervului facial B. cind coroana molarului de minte este situata profund. cind nu se poate folosii elevatorul limba de crap (pag. coroana se afla in profunzime acoperita de un strat osos gros iar dintele poate fi folosit ca stilp de punte C. iar septul osos este subtire D. chistul folicular B. 260) S2239128. sesiunea 2004 www. ameloblastomul (pag. 264) S2239126.870 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . partile moi se insera in imediata vecinatate a crestei alveolare D.

871

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. fractura mandibulei fracturarea molarului 2 parestezii hipoestezii
(pag. 274 276)

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2239132. Archer clasifica formele clinice ale incluziei molarului de minte superior dupa: A. raporturile cu coroana molarului 2 B. raporturile cu planul de ocluzie C. profunzimea incluziei D. directia axului longitudinal E. raporturile cu sinusul maxilar
(pag. 278 279)

S2239133. In incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face urmatoarele incizii: A. incizie in V B. incizie in T C. incizie curba cu concavitatea in jos D. incizie juxtagingivala E. curba cu concavitatea in sus
(pag. 279)

S2239134. Pentru odontectomia caninilor pe cale vestibulara tipurile de incizie practicate sunt: A. incizie in L B. incizie pe linia mediana a palatului dur C. Pichler D. trapezoidala E. curba vestibulara cu concavitatea in sus
(pag. 286)

S2239135. Complicatiile nervoase aparute in urma incluziei dentare sunt: A. spasme ale nervului auriculotemporal B. nevrita traumatica C. spasme ale nervului facial D. nevralgia glosofaringiana E. tulburari senziriale oculare
(pag. 261)

S2239136. Odontectomia molarului de minte inferior este indicata in urmatoarele cazuri: A. in incluziile ectopice B. cand dintii prezinta anomalii radiculare C. in anchiloza dentoalveolara D. cand dintele nu isi mai poate continua eruptia E. in nevralgiile trigeminale
(pag. 265)

S2239137. Caninul inclus poate determina urmatoarele complicatii mecanice: A. resorbtii radiculare B. devitalizari ale dintilor antagonisti C. leziuni de decubit la edentati D. supuratii de vecinatate E. devitalizari ale dintilor vecini

871

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

872

Rezidentiat 2004
(pag. 260)

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2239138. Incluzia dentara se caracterizeaza prin: A. dinte cu sacul pericoronar deschis B. retentia unui dinte complet format subperiostal C. retentia unui dinte complet format, intraosos D. retentia unui dinte complet forma, submucos E. retentia unui dinte incomplet format, submucos
(pag. 259)

S2239139. In cazul odontectomiei molarului 3 superior este necesara: A. anestazia nervului palatin posterior B. doar anestezia nervului palatin anterior C. anestezia la tuberozitate D. doar anestezia nervilor alveolari superior si posterior E. anestezia la gaura palatina mare
(pag. 279)

S2239140. In incluziile dentare examenul radiologic trebuie sa precizeze: A. raporturile molarului inclus cu fosele nazale B. daca apexul este inchis C. daca sacul folocular este inchis D. axul de eruptie E. forma radacini
(pag. 278)

S2239141. Accidentele ce pot survenii in timpul odontectomiei caninului superior sunt: t: A. fracturarea apexului dintilor antagonisti B. deschiderea sinusului maxilar C. lezarea nervului infraorbitar D. desciderea foselor nazale E. impingerea dintelui in fosa temporala
(pag. 288 289)

S2239142. Care dintre urmatoarele afectiuni pot determina ramanerea unui dinte in incluzie: A. persistenta dintelui temporar B. chistul rezidual C. chistul maxilar D. hiperplazia gingivala juvenila E. dinti supranumerari
(pag. 260)

S2239143. Complicatiile tumorale ale incluziei dentare sunt: A. ameloblastom B. chist nazopalatin C. chist nazolabial D. chist dentiger E. carcinom
(pag. 261)

S2239144. In urma odontectomiei molarului de minte inferior pot sa apara urmatoarele accidente: A. lezarea nervului mandibular

872

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

873

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. hematom retrotuberozitar fractura mandibulei deschiderea sinusului maxilar lezarea dintelui vecin
(pag. 280)

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2239145. Incluzia caninului superior este favorizata de : A. persistenta caninului temporar B. reducerea dimensiunii mandibulei C. supuratii repetate in timpul dentitiei temporare D. mugurele dentar situat superficial in maxilar E. reducerea dimensiunii maxilarului superior
(pag. 282)

S2239146. Este indicat sa se efectueze odontectomia molarului de mintte inferior in urmatoarele cazuri: A. cind se poate folosi elevatorul limba de crap B. cind molarul de minte este acoperit de o lama osoasa subtire C. cind pacientul nu prezinta trismus D. cind nu exista sanse de eruptie normala pe arcada E. in incluziile ectopice
(pag. 265)

S2239147. Cind dintele inclus se afla in intregime intraosos incluzia este: A. incompleta B. completa C. superficiala D. totala E. profunda
(pag. 259)

S2239148. Odontectomia caninilor superiori se poate efectua pe cale: A. mixta vestibulo nazala B. palatinala C. nazala, cind dintele inclus se afla in vecinatatea foselor nazale D. vestibulara E. vestibulo palatinala
(pag. 283)

S2239149. Complicatiile incluziei dentare sunt: A. tumori maligne B. deplasari ale dintilor vecini C. resorbtii radiculare ale dintilor antagonisti D. chiste foliculare E. devitalizari ale dintilor vecini
(pag. 260 261)

S2239150. Pentru a se putea efectua redresarea chirurgical ortodontica a unui canin inclus sunt necesare urmatoarele conditii: A. pe arcada exista spatiu invederea alinierii normale a caninului B. coroana dintelui este la nivelul apexului incisivului lateral C. axul dintelui este orizontal si incluzia este superficiala D. radacina poate sa fie usor curba

873

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

874

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. pe arcada se poate obtine spatiu in vederea alinierii normale a caninului
(pag. 289)

S2239151. Dezincluzia molarului de minte inferior se poate efectua in urmatoarele cazuri: A. coroana este voluminoasa B. partile moi se insereaza in vecinatatea crestei alveolare C. osul prezinta o grosime suficienta pentru a permite dezincluzia D. partile moi nu se insereaza in imediata vecinatate a crestei alveolare E. radacinile si coroana sunt bine conformate
(pag. 265)

S2239152. Accidentele intraoperatorii ale odontectomiei molarului de minte superior sunt: A. fractura mandibulei B. deschiderea sinusului maxilar C. impingerea dintelui in spatiul infratemporal D. fracturarea radacinilor molarului inclus E. impingerea radacinilor fracturate in canalul mandibular
(pag. 281 282)

S2239153. Dintre complicatiile mecanice ale incluziei dentare fac parte: A. pericoronarita supurata B. pericoronarita congestiva C. chisturi foliculare D. resorbtii radiculare E. leziuni de decubit la edentati
(pag. 260)

S2239154. Cauzele locale ale incluziei dentare in legatura cu germenul dentar sunt: A. anomalii radiculare B. lipsa spatiului pe arcada C. persistenta dintelui temporar D. germen dentar situat profund in os E. germen dentar deformat
(pag. 260)

S2239155. Odontectomia molarilor de minte este indicata in urmatoarele situatii: A. radacini convergente B. radacini divergente C. complicatii septice D. complicatii tumorale E. coroana voluminoasa
(pag. 265)

S2239156. Odontectomia in incluziile profunde este dificila in deoarece: A. radacinile molarului inclus sunt divergente B. stratul osos este relativ subtire C. coroana molarului inclus este in contact strins cu radacina distala a molarului 2 D. coroana molarului 2 mascheaza coroana dintelui inclus E. radacinile sunt convergente
(pag. 272)

S2239157. In odontectomia molarilor de minte inferiori inciziile pot fi:

874

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

deschiderea sinusului maxilar B. chisturi dentigere 875 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. fracturarea radacinilor molarului 2 C. sesiunea 2004 www. incluzia să nu fie prea profundă D. nici una dintre acestea (pag. fracturarea apexului dinţilor vecini D. profundă E. Dacă dintele inclus se află în întregime intraosos incluzia este A. superficială C. 259) S2339163. deplasări ale dinţilor vecini C. îndepărtând cu freza globulară o parte din coroana dintelui D. prin excizia căpăcelului de mucoasă şi os care acoperă coroana dintelui inclus B. Dezincluzia caninilor superiori se realizează A. 289) S2339161. resorbţiile radiculare B. B.875 Rezidentiat 2004 A. după extracţia caninilor de lapte E. C. Indicaţiile redresării chirurgical ortodontice a caninilor superiori incluşi sunt: A. prin excizia osului din jur sub ecuatorul coroanei C. Accidentele intraoperatorii în odontectomia caninului superior inclus sunt: A. completă D. E. fracturarea tuberozitatii maxilare (pag. impingerea radacinilor fracturate in canalul mandibular E. caninul să aibă o conformaţie normală E. 288) S2339160. axul longitudinal al dintelui este vertical sau puţin oblic C. totală B. există spaţiu pe arcadă (pag. fracturarea tuberozităţii maxilare (pag.ro . deschiderea sinusului maxilar E. printre care: A. trapezoidale triunghiulare in baioneta Pichler Weber (pag. 276) S2339159.INTREBARI .PARTEA a IV a S2239158. lezarea pachetului vasculo-nervos al dinţilor vecini C. D. 267) PROFIL STOMATOLOGIE . prin excizia osului şi luxarea dintelui (pag.rezidentiat2004. luxatia molarului 2 D. absenţa unui spaţiu pe arcadă B. Complicaţiile mecanice ale incluziei dentare sunt A. luxaţia dinţilor vecini B. In timpul odontectomiei molarului de minte inferior pot surveni o serie de accidente. 290) S2339162.

Distale (pag. În baionetă B. Odontectomia molarilor de minte incluşi se impune în A. În T E. Stratul de os este gros B. Trismus D. 283) 876 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. În incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face următoarele incizii A.PARTEA a IV a S2339164.rezidentiat2004. 272) S2339168. Inciziile mucoperiostului în odontectomia molarilor de minte inferiori sunt A. Trapezoidală (pag. În incluziile profunde odontectomia este dificilă întrucât: A. Meziovestibulare E. Complicaţii septice grave B. Meziale D. Rădăcinile molarului sunt situate adânc C. leziuni de decubit E. 260) PROFIL STOMATOLOGIE . Incizie curbă cu concavitatea în jos B. În L D. Trapezoidală (pag. Rădăcini conice fuzionate (pag. Orizontală C. Triunghiulară E. 263) S2339165. nici una dintre acestea (pag. Complicaţii tumorale C. Orizontale C. 265) S2339166. palatinală B. pericoronarită congestivă (pag. Partch D. Coroana molarului 2 maschează coroana dintelui inclus D. 279) S2339169. Curbă cu concavitatea în sus C.876 Rezidentiat 2004 D. tehnica Witzel D. Coroana molarului inclus este în contact strâns cu rădăcina distală a molarului 2 E. În funcţie de datele examenului clinic şi radiologic caninii superiori incluşi pot fi extraşi pe cale: A. Complicaţii de altă natură E. Nici una dintre acestea (pag. 267) S2339167. sesiunea 2004 www. Verticale B.INTREBARI . Winter clasifică incluziile molarului de minte după direcţia axului longitudinal al acestuia în A. vestibulo-palatinală E. vestibulară C.ro .

Pichler E. conformaţie anatomică cu coroană globuloasă şi rădăcini curbe B. paralelă cu marginea gingivală E. 284) S2339172. curbă vestibulară cu concavitatea în sus C. echimoza B. axul de erupţie D. germen dentar situat prea profund în os D.INTREBARI . Tipurile de incizie practicate pentru odontectomia caninilor pe cale vestibulară sunt: A. axul longitudinal să fie vertical sau uşor oblic C. este un revarsat limfatic traumatic B.rezidentiat2004. sesiunea 2004 www. există sau se poate obţine spaţiu pe arcadă E.PARTEA a IV a S2339170. Contuziile se manifesta prin. curbă C. hematom C. are un aspect vâscos.877 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . raporturile molarului inclus cu sinusul maxilar E. amplă B. 497) S2639176. nici una dintre acestea (pag. escoriatiee D. galbui 877 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. malformaţii coronare E. este o acumulare de sânge extravazat C. adolescenţi şi tineri. strict de partea incluziei (pag. incluzia să fie profundă D. A. mediană D. în L D. 260) S2539174. 278) S2339173. serom E. sediul B. Indicaţiile redresării chirurgical ortodontice a caninului superior inclus sunt: A. toate acestea (pag. nici unul dintre acestea (pag. Seromul: A. stupoare musculara (pag. (pag. În incluziile de canin palatinale bilaterale se face o incizie A.ro . forma coroanei şi rădăcinii C. trapezoidală B. Examenul radiografic în incluziile dentare trebuie să precizeze A. Cauzele locale ale incluziei dentare în legătură cu germenul dentar sunt: A. malformaţii radiculare C. 286) S2339171. germen dentar deformat situat transversal faţă de direcţia de erupţie B. 289) S2639175.

Complicatiile generale infectioase posttraumatice ale partilor moi pot fi: A. 499) S2639177. pierderi volemice de 15-30% C. sesiunea 2004 www. se datoreste prpliferarii excesive a tesutului epitelial C. la palpare se percep pulsatii sincrone cu pulsul E. soc de severitate medie D.rezidentiat2004. rubeola (pag. se produce prin ruperea vaselor capilare E. 498) 878 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. la palpare poate prezenta semnul *undei oscilante* E. 523) S2639179. e un infiltrat în straturile dermoepidermice C. Asfixia mecanica: A. initial are culoare galben-verzuie (pag. pierderi volemice de 15% B. toxoplasmoza E. Hemoragiile posttraumatice de gradul 2 se manifesta prin: A. 498) S2639182. Sccadere moderata a TA (pag. tetanosul D.878 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . se datoreste proliferarii excesive a tesutului conjuctiv B. nu recidiveaza dupa extirpare E. se manifesta prin dispnee inspiratorie progresiva B. limforweticuloza benigna de inoculare C. apare printr-o fofecare a tesuturilor (pag. e însotita de transpiratii reci E. reprezinta un revarsat sangvin localizat în stricta vecinatate a unei artere care-l alimenteaza C. 509) S2639181. Echimoza A. 525) S2639180. reprezinta un revarsat sangvin pe o suprafata întinsa în jurul zonei de impact D.ro . e însotita de cornaj (pag. turbarea B. e un infiltrat sangvin în cantitate mica B. apare sub forma unei deformari dureroase (pag. e un infiltrat în epiderm D. e însotita de cianoza D. Cicatricea cheloida: A. se datoreste proliferarii excesive a tesutului muscular D. 509) S2639178. are tendinta de micsorare în suprafata cu timpul (pag. Hematomul pulsatil A. se manifesta prin dispnee expiratorie C. reprezinta un revarsat sangvin într-un spatiu limitat de parti moi B.PARTEA a IV a D. TA sistolica-100-90mmHg E.INTREBARI .

Indicata cand coroana si radacina sunt bine conformate (pag. este o contuzie musculara minima B. se produce ruperea totala a fibrelor musculare D. sectionarea la colet si separarea radacinilor E. Germen dentar situat prea profund in os E. Indicata in edentatiile terminale mandibulare D. au margini strivite. 260) S2839186. se produce ruperea partiala a fibrelor musculare C. Lipsa de spatiu C.PARTEA a IV a S2639183. este nedureroasa (pag. Molari de minte a caror extractie necesita trepanare osoasa. 263) S2839188. neregulate C. Tulburari de dezvoltare a maxilarelor (pag. este dureroasa E. Dupa Parant incluziile molarului de minte se clasifica astfel: A. Devitalizari ale dintilor vecini C. Leziuni de decubit la purtatorii de proteze (pag. Deplasari ale dintilor vecini B. Complicatiile mecanice pe care le pot da dintii inclusi sunt: A. sesiunea 2004 www. sunt provocate de instrumente taioase D. regulate B. sunt provocate prin presiunea inegala a unui agent vulnerabil bont E. Molari de minte a caror extractie necesita o trepanare osoasa C. 505) S2839185.879 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE .ro .INTREBARI . Persistenta peste limita normala adintelui temporar B. Rezorbtii ale radacinilor dintilor vecini D. 260) S2839187. au margini nete. nu sunt însotite de hemoragii (pag. 264) S2839189. Prezenta unor dinti supranumerari D. Transformari chistice E. 500) S2639184. Molari de minte pentru a caror extractie necesita trepanare osoasa. Este o metoda chirurgicala conservativa prin care se creeaza posibilitatea continuarii si desavarsirii eruptiei molarului de minte excizand fibromucoasa si tesutul osos din jur C. Stupoarea musculara A. Dezincluzia este: A. Indicata in edentatiile terminale maxilare E. Plagile contuze A. Metoda chirurgicala conservativa prin care se creeaza posibilitatea continuarii si desavarsirii eruptiei molarului de minte excizand fibromucoasa care acopera coroana dentara B. sectionarea la colet si extractia molarului vecin (pag. Examenul radiologic este indispensabil in odotectomia molarilor de minte inferiori deoarece: 879 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Cauzele locale ale incluziei dentare care tin de tesuturile si structurile innvecinate sunt: A.rezidentiat2004. Molari de minte a caror extractie necesita otrepanare osoasa si o sectionare a molarului inclus D. Molari de minte a caror extractie nu necesita sacrificiu osos B.

in prima clasa sunt incadrati molarii de minte a caror extractie nu necesita nici un sacrificiu osos. Curba cu concavitatea in sus B. caninii superiori. E. C. Accidentele intraoperatorii in odontectomia molarului 3 inferior sunt: A. deschiderea canalului mandibular B. 266) PROFIL STOMATOLOGIE . caninii inferiori. sectionarea la colet a molarului inclus si separarea radacinilor.PARTEA a IV a S2839190. incluzia superficiala cu axul longitudinal vertical E. in ordinea frecventei. (pag.INTREBARI . Trapezoidala D. Se temporizeaza extractia pana la cedarea fenomenelor inflamatorii D. molarii de minte superiori. impingerea dintelui in spatiul pterigomandibular (pag. 259) S2939195. Se lasa restul pe loc si se mentine pacientul sub oservatie E. In”Y” (pag. In incluzia molarilor de minte superiori sunt indicate urmatoarele tipuri de incizii: A. fractura tuberozitatii maxilara E. incluzia apare la: A. incluzia ectopica in sinus. Curba cu concavitatea in jos C. La dintii permanenti. Indicatiile odontectomiei caninilor superiori: A. Clasificarea incluziilor molarului de minte dupa Parant: A. La impingerea unui rest radicular in canalul mandibular se procedeaza astfel: A. cand s-au produs degenerari chistice ale sacului pericoronar (pag.ro . 274) S2839191. 880 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. B. incisivii laterali. peretii orbitei sau podeaua fosei nazale C. D. 279) S2839193. Se localizeaza cu precizie restul radicular B. C. cand s-au produs complicatii septice locale D. Localizeaza cu precizie dintele in os Precizeaza starea dintilor vecini Stabileste numarul radacinilor Precizeaza relatia cu sinusul maxilar Precizeaza raporturile cu canalul mandibular (pag. B. C. asigurandu-se un drenaj corespunzator (pag. molarii de minte inferiori. E. in prima clasa sunt incadrati molarii de minte a caror extractie necesita nici un sacrificiu osos. 275) S2839192. In "T” E. fractura mandibulei C.880 Rezidentiat 2004 A. impingerea dintelui in cavitatea sinusala D. D. Se extrage restul in aceeasi sedinta C. incluzia profunda. orizontala B. B. 283) S2939194. Se lasa restul pe loc. in clasa a III-a sunt grupati molarii pentru a caror extractie se va recurge la trepanarea osoasa.rezidentiat2004. sesiunea 2004 www.

E. D. acoperita complet sau partial de un strat osos foarte subtire. incizia "in V”.rezidentiat2004. coroana se gaseste inclusa in regiunea procesului alveolar. D. 263) S2939196. partile moi ale obrazului se insereaza in imediata vecinatate a crestei alveolare. directia coroanei este verticala. E. E. incizia curba cu concavitatea in jos.881 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . incizia curba cu concavitatea in sus. sau chiar submucos la o distanta convenabila.INTREBARI . 265) S2939197. usor oblica putand fi paralelizata prin slefuire. B. directia coroanei este oblica.ro . incizia curba cu convexitatea in jos. (pag. incizia in "T”. In incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face diferite incizii: A. (pag. in clasa a II-a sunt grupati molarii pentru a caror extractie se va recurge la trepanarea osoasa. C. C. Molarul de minte inferior poate fi dezinclus cand A. B. unde se gaseste inclus molarul de minte. sectionarea la colet a molarului inclus si separarea radacinilor. in clasa a II-a sunt grupati molarii a caror extractie se va recurge la trepanarea osoasa si o sectionare a molarului inclus. sesiunea 2004 www. 279) 881 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.PARTEA a IV a D. coroana si radacinile sunt bine conformate. (pag.

C. (pag. 1185) S1540005. Diagnosticul diferential in retrodiscita (retromeniscita) cuprinde: A. erodarea conturului condilului . E. 1187) S1540002. B.Chirurgie orală şi maxilo-facială. C. in etiologia constrictiei de mandibula cel mai frecvent intalnite sunt constrictiile de cauza: A. C. se observa modificari ale conturului capului condilian B. D. Burlibaşa . E. artrita reumatoida.882 Rezidentiat 2004 Tema nr.rezidentiat2004. periarticulara si musculara cicatriceala. Radiografic. 40 Patologia articulaţiei temporo-mandibulare BIBLIOGRAFIE: PROFIL STOMATOLOGIE . 1211) S1540003.medicală. periarticulara. cutaneo-mucoasa. capsulita. luxaţiile recidivante temporomandibulare. pozitia discului articular. adenita cronica pretragiana. tumorile glandei parotide. prezenta osteofitelor. INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1240001. litiaza parotidiana. C. (pag. Ed. aplatizarea capului condilian. D. se observa pozitia condilului prea anterioara in incidenta cu gura deschisa (pag. in artritele hiperuricemice A. E.ro . D. B. nu se observa modificari D. hiperplazia de condil. B. sesiunea 2004 www. (pag. luxaţia laterala temporomandibulara. Diagnosticul radiologic al artritelor acute nespecifice are drept elemente caracteristice: A. 1184) S1540004. 1999. se observa poziţia condilului prea posterioara in incidenţa cu gura inchisa E. E. luxatiile posterioare temporomandibulare. cutaneomucoasa si musculara. se observa prezenta de osteofite unice sau multiple C. (pag. Diagnosticul diferential al osteomului mandibular se face cu: A.PARTEA a IV a 2. C. artrita degenerativa de tip artrozic. D. intre tumorile benigne care se pot localiza la nivelul articulatiei temporo-mandibulare se numarar: 882 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 1202) S1540006. Bucureşti.INTREBARI . morfologia discului articular. musculara. B.

(pag. artrita gonococica. C. 1211) PROFIL STOMATOLOGIE . D. B. C. fibromul osifiant. Se exercită o tracţiune posterioară 883 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. se percep miscarile condilului in conductul auditiv extern E. fibromul desmoplastic. (pag. artrita tuberculoasa. D. artrita traumatica. Simptomatologia luxatiei anterioare bilaterale a articulatiei temporo mandibulare sunt: A. Clinic. Devierea mentonului de partea afectată C. B. 1211) S2140011. mecanoterapie E. Anchiloza articuklatiei temporo mandibulare se trateaza prin A. Se exercită o presiune în jos C. prin metode chirurgicale D. Cea mai frecventă tumoră benignă a articulaţiei temporo-mandibulare este: A. Tumora cu mieloplaxe D. Osteomul B. Condromul C. devierea mandibulei in partea afectata C. E. fibromixomul. Echimoze periarticulare D.ro . sesiunea 2004 www. artrita sifilitica. 1197) S2140012. Trismus sever B. Sarcomul (pag. repaus articular total (pag. fata este asimetrica (pag. infiltratii locale cu xilina B.PARTEA a IV a S1540007. artrita actinomicotica. Urmatoarele afectiuni articulare nu determina niciodata anchiloze temporomandibulare: A. contuziile articulaţiei temporo-mandibulare se caracterizează prin: A. Fibromul E. displazia fibroasa. imposibilitatea inchiderii gurii D. E. 1206) S1640009. inflitratii locale cu hidrocortizon C. 1198) S2140010. Se aplică policii pe feţele ocluzale ale molarilor inferiori B. imposibilitatea deschiderii gurii B. Dureri moderate la palpare (pag.883 Rezidentiat 2004 A. Despre reducerea manuală a luxaţiilor posterioare ale articulaţiei temporo-mandibulare sunt adevărate următoarele afirmaţii: A.rezidentiat2004. hemangiomul.INTREBARI . Hipoacuzie E. 1186) S1640008.

un proces inflamator care intereseaza toate structurile articulatiei temporo mandibulare D. Nevralgia trigeminală D. cu disconfort la nivelul articulatiei temporo mandibulare in repaus B. constrictie mandibulara E. prin spasm muscular E. modificari ale structurilor osoase D. modificari ale pozitiei discului articular C. prezenta blocului osos E. Se aplică presiune pe menton E. pentru: A. Luxaţiile posterioare nu se reduc manual (pag. 6-7 zile C. inflamatia sinoviei poate evolua spre A. Subluxaţii recidivante (pag. hipoplazia condilului mandibular (pag. cu disconfort la nivelul articulatiei temporo mandibulare in miscarile de masticatie C. absenta modificarilor la nivelul articulatiei (pag. este obligatorie imobilizarea provizorie cu frondă. radiografia articulatiei temporo mandibulare in capsulita si sinovita indica A. debutul capsulitei si sinovitei este A. 8-10 zile D. prin durere localizata la nivelul articulatiei temporo mandibulare D. Disfuncţia temporo-mandibulară C. După reducerea luxaţiilor articulaţiei temporo-mandibulare. 1183) S2240018. un proces inflamator ceintereseza capsula articulara C. 10-20 zile E. anchiloza temporo mandibulara D. Diagnosticul diferenţial al artritelor degenerative de tip artrozic se face cu următoarele. 1183) S2240017. 1200) S2240015. sesiunea 2004 www. limitarea permanenta a miscarilor mandibulei datorate unor imbolnaviri ale tesuurilor periarticulare 884 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 20-30 zile (pag. Artrite inflamatorii E.PARTEA a IV a S2140013. 1183) S2240016.rezidentiat2004. 1189) S2140014. pierderea brusca a raporturilor normale intre suprafetele articulare E. 1201) PROFIL STOMATOLOGIE . prin inocluzie molara (pag. artrita B. o largire a spatiului articular B.INTREBARI .884 Rezidentiat 2004 D. retrodiscita reprezinta A. un proces inflamator localizat la nielul tesutului retrodiscal B.ro . 1-2 zile B. retrodiscita C. Nevralgia Arnold B. cu o excepţie: A.

repaus functional pentru cateva zile B. nu duce niciodata la constrictie E. 1186) S2240024. antrenand modificari de structura ale tuturor elementelor articulare . rontgenterapie in doze antiinflamatorii E. atralgii persistente nocture in perioada secundara D. cu modificari in componenta lichidului sinovial (pag. leziuni pseudtoumorale in perioada teriara (pag. afectiuni care se refera la modificarile care apar in relatia disc-condil. 1186) 885 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. urmate de tulburari in mecanica articulara D. sesiunea 2004 www. tratamentul in artritele acute nespecifice consta in A.ro . hidrartroze in perioada primara E. 1183) PROFIL STOMATOLOGIE . apare prin extensia infectiei de la partile moi B. fara modificari in componenta lichidului sinovial E. artrita actinomicotica A. 1186) S2240021. artritele sifilitice se caracterizeaza prin: A. 1186) S2240023.INTREBARI . Caracteristicile artritei tuberculoasa sunt: A. discopexie E. atralgii sau artrite subacute cu exudat in perioada tertiara C. tratamentul retrodiscitei consta in A. injectarea de hialuronidaza intraartiular D. rontgenterapie in doze antiinflamatorii (pag. evolutie torpida cu aparitia de leziuni distructive ale disclui (pag. imobilizare rigida intermaxilara (pag. un proces inflamator ce intereseaza capsula articulara si sinovia care o captuseste. in afara de tratamentul antitubeculos specific. un proces inflamator localizat la nivelul tesutului retrodiscal B. un proces inflamator ce intereseaza capsula articulara si sinovia care o captuseste. 1183) S2240022.885 Rezidentiat 2004 (pag. injectarea de corticosteoizi intraarticular C. evolutia nu determina aparitia de anchiloza D. infectia articulara este frecventa C. atrite acute in perioada secundara B. infectia articulara este intotdeauna primara B. chirurgia capsulo-ligamentara D. capsulita si sinovita reprezinta: A. 1184) S2240020. un proces inflamator care intereseaza toate structurile articulatiei temporo-mandibulare C. unii autori recomanda roentgenterapia in doze antiinflamatorii E. artroscopie B. se caracterizeaza prin leziuni pseuotumorale (pag. dupa vindecarea se caraterizeaza printr-o restabilire "ad integrum"a functiilor D. meniscectomie C.rezidentiat2004.PARTEA a IV a S2240019. se caracterizeaza prin modificari patologice care intereseaza in primul rand osul C.

886

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2240025. cele mai bune imagini ale articulatiei temporomandibulare se obtin cu ajutorul A. ortopantomografiei B. radiografiei de articulatie temporo mandibulara cu gura deschisa si inchisa C. artrografia D. Ct E. RMN
(pag. 1189)

S2240026. repozitionarea discului la nivelul articulatiei temporo mandibulare A. este indicata in deplasari discale, cel mai frecvent anterioare B. este indicata in deplasari discale, cel mai frecvent posterioare C. urmareste reducerea discului inainte si inauntru D. consta in fixarea marginii posterioare a discului la polul postero-lateral al condilului E. are ca scop scurtarea ligamentului temporo-mandibular
(pag. 1192)

S2240027. discopexia A. consta in excizia si sutura micilor perforatiii ale discului B. are ca scop scurtarea ligamentului temporo-mandibular lateral C. are ca scop xpansiunea ligamentului temporo-mandibular lateral D. consta in rezectia eminentei artiulare doar in inaltime E. consta in fixarea marginii posterioare a discului la polul postero-lateral al condilului
(pag. 1194)

S2240028. reparatia aparatului discal la nivelul articulatiei temporo-manibulare consta in A. excizia si sutura micilor perforatii ale discului B. indepartarea unor osteofite superficiale C. extractia unor fragmente tisulare intraarticulare care jeneaza miscarile D. netezirea suprafetelor articulare E. reducerea si fixarea discului articular
(pag. 1194)

S2240029. chirurgia suprafetei osoase temporale consta in A. rezectia eminentei articulare doar in inaltime B. rezectia eminentei articulare doar in profunzime C. netezirea suprafetelor articulare D. indepartarea unor osteofite superficiale de la nielul ondilului mandibular E. rezectia eminentei articulare atat in inaltime, cat si in profunzime
(pag. 1195)

S2240030. tratamentul contuziilor articulatiei temporo-mandibulare consta in A. repaus articular pentru 10 zile B. infiltratii periarticulare cu xilina C. roentgenterapie in doze antiinflamatorii D. vaccinoterapie nespecifica E. artrotomia
(pag. 1197)

S2240031. cea mai frecventa forma de luxatie mandibulara este A. luxatia mandibulara posterioara bilaterala B. luxatia anterioara bilaterala C. luxatia laterala in afara

886

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

887

Rezidentiat 2004
D. luxatia anterioara unilaterala E. luxatia laterala inauntru
(pag. 1198)

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2240032. luxatia posterioara mandibulara se produce in urmatoarele cazuri: A. lovituri pe barbie, gura fiind inchisa B. caderi pe mandibula, gura fiind deschisa C. traumatisme directe aplicate dinapoi inainte D. traumatisme directe aplicate lateral pe ramul ascendent mandibular E. efectuarea unei laringoscopii
(pag. 1201)

S2240033. semnele si simptomele prezente la pacienti cu luxatie mandibulara posterioara, fara fractura peretelui anterior al conductului auditiv sunt: A. gura inchisa B. gura intredeschisa C. condilul mandibular se palpeaza in conductul auditiv extern D. otoragie E. surditate
(pag. 1201)

S2240034. cele mai frecvente constrictii mandibulare sunt: A. de cauza cutneo-mucoasa B. de cauza musculara C. de cauza periarticulara D. ereditare E. cauzate de poliartrita reumatoida
(pag. 1202)

S2240035. constrictia de cauza musculara apare A. prin sclerozarea muschilor ridicatori ai mandibulei B. dupa supuratii sau traumatisme atriculare sau periarticulare C. prin transformarea sclerocicatriceala a capsulei articulare care devine inextensibila D. prin cicatrici retractile scleroase ale tegumentului obrajilor E. prin cicatrici retractile ale mucoasei jugale
(pag. 1202)

S2240036. radiografia evidentiaza: A. prezenta unui bloc osos B. disparitia incizurii sigmoide C. sinostoza dintre mandibula si arcada temporo-zigomatica D. prezenta osteofitelor sau a geodelor de pe suprafata capului condilian E. absenta modificarilor patologice la nivelul articulatiei temporo-mandibulare
(pag. 1203)

S2240037. cauzele anchilozei postinfectioase sunt: A. supuratiile otomastoidiene B. radionecroza ramului ascendent mandibular C. plagile articulatiei D. atritele sifilitice E. artritele fungice
(pag. 1204)

887

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

888

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2240038. cele mai frecvente forme de anchiloze temporo-mandibulare sunt A. anchilozele partiale B. anchilozele intraarticulare C. anchilozele totale D. anchilozele posterioare E. anchilozele anterioare
(pag. 1204)

S2240039. in anchilozele intraarticulare sau totale bilaterale: A. mentonul este deviat inspre partea mai afectata B. unghiul mandibular este deschis C. hemimandibula de partea mai grav afectata este mai scurta D. hemimandibula de partea mai grav afectata apare proeminenta E. bolnavii au aspectul de "profil de pasare"
(pag. 1205)

S2240040. in anchilozele extraarticulare apare A. imposibilitatea efectuari miscarilor de lateralitate si protruzie B. limitarea totala a miscarilor de deschidere a gurii C. absenta miscarilor la palpare la nivelul articulatiei afectate D. tulburarea functiei mastictorii mai severe decat in celalalte forme de anchiloza E. limitarea partiala a miscarilor de deschidere a gurii
(pag. 1206)

S2240041. radiografic in anchiloza temporo-mandiulara se constata: A. absenta leziunilor in articulatia temporo-mandibulara B. prezenta blocului osos, cu pastrarea liniei interarticulare C. disparitia incizurii sigmoide D. osteofitele de pe suprafata capului condilului E. geodele de pe suprafata capului condilului
(pag. 1206)

S2240042. tratamentul anhilozelor organizate consta in A. mecanoterapie B. injectarea de hialuronidaza C. masaje pe zona afectata D. rontgenterapie in doze antiinflamatorii E. interventia chirurgicala
(pag. 1207)

S2240043. aplazia condilului mandibular A. este o afectiune extrem de rara B. cel mai frecvent este bilaterala C. este asociata frecvent cu anomalii ale ramurii ascendente mandibulare, in cadrul sindromului Nager D. poate sa apara si unilateral,pacientul avand profilul caracteristic de pasare E. bilaterala determina asimetria faciala
(pag. 1209)

S2240044. cea mai frecventa tumora a articulatiei temporo-mandiulare este: A. tumora cu mieloplaxe B. condromul C. osteocondromul

888

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

889

Rezidentiat 2004
D. osteomul mandibular E. condrosarcomul
(pag. 1211)

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2240045. radiografia de articulatie temporo-mandibulara in osteomul manibular A. indica condilul marit de volum B. nu indica modificari patologice C. indica prezenta blocului osos, cu disparitia liniei interarticulare D. indica sinostoza dintre mandibula si arcada temporo-zigomatica E. indica in toate cazurile disparitia incizurii sigmoide
(pag. 1211)

S2240046. diagnosticul diferential al osteomului mandibular se face cu A. hiperplazia de condil B. aplazia de condil C. hipoplazia de condil D. anchiloza temporo-mandibulara E. constrictia mandibulei
(pag. 1211)

S2240047. radiografia in artritele hiperuricemice indica A. absenta modificarilor B. modificari ale conturului capului condilian C. prezenta de osteofite la nivelul capului condilian D. aplatizarea capului codilian E. prezenta blocului osos
(pag. 1187)

S2240048. exameul radiologic in contuziile articulatiei temporo mandibulare indica A. largirea spatiului articular B. absenta modificarilor patologice C. prezenta blocului osos D. ingustarea spatiului articular E. prezenta sinostozei dintre mandibula si arcada temporo zigomatica
(pag. 1197)

S2240049. anchiloza temporo mandibulara reprezinta A. limitarea permanenta a miscarilor mandibulei datoria organizarii unui tesut osos care sudeaza mandibula de osul temporal B. o afectiune asociata cu anomalii ale ramului ascendent mandibular C. o afectiune congenitala D. o afectiune prognatica de etiologie necunoscuta E. pierderea rapoartelor normale intre suprafetele articulare
(pag. 1204)

S2240050. interventia chiurgicala in anchiloza temporo mandibulara urmareste A. crearea unei noi articulatii B. indepartarea osteoitelor C. excizia si sutura micilor perforatii ale discului D. rezectia eminentei articulare doar in inaltime E. rezectia eminentei articulare in inaltime si profunzime
(pag. 1207)

889

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

75% E. La dintii traumatizati testul de vitalitate are valoare diagnostica. 1-3 zile B. 1185) S2540054.rezidentiat2004. Imobilizarea provizorie a mandibulei cu fantă mentonieră după reducerea luxaţiilor anterioare ale articulaţiei temporomandibulare se face timp de.890 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . Luxaţia acută temporomandibulară unilaterală: A. 708) S2640057. 100% (pag. două săptămâni C. este mai frecvent întâlnită decât luxaţia bilaterală B. radiografia e caracteristica (pag. se însoţeşte de relaxarea părţilor moi de partea afectată D. mobilitate anormala a dintelui B. 5-6 zile D. 80-95% C. o lunbă D. prezintă simetrie facială. Rezultatele artroscopiei sunt bune în proporţie: A. 1191) S2340053. dupa o saptamâna de la traumatism B. 1200) S2340052. 50% D. reactie negativa la curentul electric C. 2-3 zile E. sesiunea 2004 www. imediat posttraumatic E. o săptămână C. nu necesita tratament B. În artritele traumatice se recomandă repaus articular timp de: A. lezarea usoara a membranei parodontale E. 701) S2640056. dupa o saptamâna D. A.ro .INTREBARI . A. necesita extirparea dintelui 890 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. dupa 4-6 luni C. 45 zile E. Contuzia dentara: A. 1199) S2640055. dupa un an (pag. 10-15% B. devierea mentonului se face spre partea afectată C.PARTEA a IV a S2340051. insensibilitate la percutie D. linia interincisivă e deviată de partea sănătoasă E. (pag. Contuzia dentara presupune: A. 8-10 zile (pag. o săptămână B. o lună (pag.

implica antibioterapie aplicata cat mai precoce si in doze mari. 1200) 891 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. fractura coronara cu deschiderea camerei pulpare C. se face prin coborarea condilului temporal si trecerea sa pe sub condilul mandibular. urmareste reducerea si imobilizarea fracturii. (pag. este precedat de mecanoterapie. B. 709) PROFIL STOMATOLOGIE . extruzia E. mobilitatea dintelui e scazuta C.PARTEA a IV a S2640058. 704) S2940061. 708) S2640059.rezidentiat2004. se face prin interpunerea la nivelul ultimilor molari al unui rulou de comprese si exercitarea unei presiuni pe menton. Imobilizarea dintilor traumatizati se mentine: A. Tratamentul chirurgical al luxatiilor temporo-mandibulare: A. 2 saptamâni D. C. sesiunea 2004 www. D. 3 luni (pag. fractura radiculara D. implica de obicei deplasarea dintelui spre oral B. vitalitatea dintelui e prezenta D. 4-6 saptamâni C. Luxatia dentara: A. E. B. este de regula chirurgical. 710) S2640060. vitalitatea dintelui este pierduta (pag. 1200) S2940062. este recomandat in luxatiile recente. fractura coronara necomplicata B.891 Rezidentiat 2004 C. Tratamentul luxatiilor temporomandibulare: A. intruzia (pag. implica uneori rezectia condililor. Cel mai frecvent tip de leziune la nivelul dintilor frontali este: A. se administreaza antibiotice E. (pag. C.ro .INTREBARI . ocluzia e nemodificata E. dintele trebuie imobilizat D. D. E. 3-4 zile B. nu necesita imobilizare postoperatorie. o saptamâna E. necesita infiltrarea cu anestezic a musculaturii ridicatoare a mandibulei. exista in grad de intruzie al dintelui (pag.

displazie cartilaginoasa (pag. disfunctiile temporo-mandibulare C. anchiloza temporo-mandibulara B. Diagnosticul diferential al artritelor acute nespecifice se face cu: A. artritele gonococice B. 1185) S1240065. localizarea unilaterala E. artrita infectioasa D. Artritele infectioase specifice sunt: A. inocluzia molara D. artritele actinomicotice (pag. cauza periarticulara B. Cauzele constrictiei mandibulare sunt: A. artritele streptococice D. localizarea bilaterala C. lipsa de dezvoltare a etajului inferior a fetei cu profil de pasare (pag. afectarea exclusiv unilaterala C. artritele stafilococice C.892 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE .ro . 1185-1186) S1240068. Care sunt elementele clinice care orienteza diagnosticul capsulitei si sinovitei: A. afectarea frecvent unilaterala B. sesiunea 2004 www. anamneza B. nevralgia trigeminala E. 1183) S1240066.PARTEA a IV a INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1240063. otomastioditele supurate (pag. 1202) S1240067. cauza osoasa C. hiperplazia unilaterala a condilului mandibular (pag. Aplazia condilului mandibular este o afectiune rara caracterizata prin: A. poate fi bilaterala si asociata cu hiperplazia ramului ascendent E.rezidentiat2004. Diagnosticul diferential intre luxatiile unilaterale si fracturile gatului condilului se face pe 892 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Diagnosticul diferential al artritelor degenerative de tip artrozic se face cu: A. care confirma cresterea cantitatii de acid uric in serul sangvin (pag. cauza musculara D. datele de laborator. cauza cutaneo-mucoasa E. 1189) S1240069. 1209) S1240064. limfadenita retromastoidiana E. poate fi bilaterala si asociata cu hipoplazia ramului ascendent D.INTREBARI . furunculul pretragian C. foliculita B. artritele sifilitice E. limfadenita pretragiana D.

1205) S1240074. mecanoterapia B. 1183) S1240071. 1206) S1240073. uneori disparitia incizurii sigmoide (pag. secţiunea simpla a bridelor cutanate sau mucoase E. mentonul este retrudat si deviat de partea sanatoasa C. D.rezidentiat2004. hemimandibula de partea bolnava este mai scurta dar apare proeminenta D. dezinsertia muschilor maseter si pterigoidian intern (pag. disparitia liniei interarticulare D.INTREBARI .PARTEA a IV a baza urmatoarelor semne clinice si simptome: A. 1199) S1240070.893 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . Hiperplazia unilaterala sau bilaterala a condilului mandibular este o afectiune congenitala care se caracterizeaza prin urmatoarele: A. prezenta unui bloc osos in locul articulatiei B. este asociata cu o hipodezvoltare accentuata a mandibulei C. deformarea condilului E. hemimandibula de partea bolnava este mai scurta dar apare infundata E. 1203) S1240075. masaje pe zona cicatriceala D. largirea spatiului articular posterior C. injectarea de hialuronidaza in plina masa cicatriceala C. linia interincisiva este deviata de partea bolnava (pag. mentonul este retrudat si deviat de partea bolnava B. in anchilozele temporo-mandibulare unilaterale se observa urmatoarele modificari: A. sesiunea 2004 www. C. relaţiile de ocluzie eugnate E. deschiderile exagerate ale gurii cu tensionarea capsulei si a sinoviei E. artrite congenitale 893 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. miscarile masticatorii exagerate (pag. tulburari de ocluzie D. in anchiloza temporomandibulara radiografic se constata: A. Metodele nesangerande conservative de tratament a constrictiei mandibulei sunt: A. Factorii etiologici ai capsulitei si sinovitei sunt: A. 1210) S1240072. Se descriu urmatoarele forme de artrite: A.ro . este insotita de o crestere in exces a mandibulei B. artrite traumatice B. infectii specifice de tip sifilis si tbc C. B. durerea este mai puternica in cazul fracturii durerea este mai puternica in cazul luxatiei unilaterale inchiderea gurii este imposibila in cazul fracturii mentonul este deviat de partea bolnava in cazul fracturii mentonul este deviat de partea sanatoasa in cazul fracturii (pag. traumatismele acute exercitate pe structurile articulare sau adiacente articulatiei B. tumori maligne recidivate D. radiografic condilii mandibulari sunt mult deformati (pag. E.

poate apare ca urmare a unor fracturi mandibulare in zona corpului mandibular D. este insotita de tulburari de masticatie si fonatie E. 1187) S1440081. repozitionarea discului si fixarea sa la condil D. devierea mandibulei de partea sanatoasa D. dureri la presiune pe articulatia temporo-mandibulara E. 1204) S1440078. Constrictia mandibulei: A. aparuta dupa supuratii sau traumatisme articulare B. Anchiloza temporomandibulara: A. se insoteste de devierea mandibulei de partea sanatoasa D. artrite ulcerative (pag. lateralitate si protractie pentru prevenirea anchilozei (pag. tulburari de sensibilitate pe traiectul nervului auriculotemporal (pag. scaderea tonicitatii muschilor temporali E. intilnim: A.PARTEA a IV a S1240076. prezenta unui condil temporal cu o panta stearsa C. In cadrul simptomatologiei artritelor temporo-mandibulare degenerative de tip artrozic. repaus functional pentru 3-4 zile B. este mai grava in cazul instalarii in perioada adulta E.congestia tegumentelor) B. migrena) (pag. tratamentul consta in slefuiri selective ale dintilor (pag.rezidentiat2004.894 Rezidentiat 2004 C. poate fi de cauza musculara. poate fi de cauza periarticulara. semne neurologice (cefalee. 1184) PROFIL STOMATOLOGIE . laxitatea ligamentelor periarticulare D. artrite reumatoide D. tulburari de ocluzie E. 1185) S1440079.ro . sesiunea 2004 www. dureri locale si iradiate extrem de variate C. injectarea de corticosteroizi intraarticular C. Artritele acute temporomandibulare nespecifice se manifesta clinic prin: A. o adincime redusa a cavitatii glenoide B. prin aplicarea unor dispozitive ortopedice de redresare (pag. 1184) S1440077. se caracterizeaza prin disparitia articulatiei temporo-mandibulare. 1202) S1440080. este o limitare permanenta a miscarilor mandibulei B. dureri B. Luxatiile temporomandibulare anterioare sint favorizate de: A. miscari de deschidere. limitarea miscarilor mandibulei C. artrite infectioase E.INTREBARI . prin sudura mandibulei de osul temporal C. cracmente D. Tratamentul retrodiscitelor de cauza extrinseca este: A. intervenţia chirurgicala pe ligamentele retrodiscale E. semne de inflamatie (tumefactie. prezenta fenomenelor inflamatorii la nivelul articulatiei 894 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. prin scleroza muschilor ridicatori ai mandibulei C. se trateaza de preferinta conservator.

B. apare mai frecvent peste 45 de ani E. Tratamentul chirurgical al luxatiilor temporomandibulare anterioare: A. sesiunea 2004 www. Diagnosticul diferential al artritelor degenerative de tip artrozic se face cu: A. la palpare in conductul auditiv extern nu se percep miscarile condilului E. nevralgia trigeminala. Osteomul mandibular se caracterizeaza prin: A. obrajii tumefiati (pag. In artrita degenerativa de tip artrozic examenul radiologic poate evidentia: A. disfuncţiile temporo-mandibulare.PARTEA a IV a S1440082. consta in artrotomie prin incizie clasica C. (pag. este unilateral B. implica antibioterapie aplicata cit mai precoce (pag. 1201) S1440083. cu protruzia incisivilor inferiori E. 1189) S1540088. E. Luxatiile temporomandibulare posterioare: A. produce limitarea miscarilor mandibulei D. 1211) S1440084. poate proemina in conductul auditiv extern C. se practica doar atunci cand tratamentul ortopedic nu da rezultate (pag. 1198) PROFIL STOMATOLOGIE . este de regula chirurgical B. necesita infiltrarea cu anestezic a musculaturii ridicatoare a mandibulei D. in cazul tratamentelor incorecte pot fi urmate de anchiloze (pag. 1198) S1440085. nevralgia Arnold. urmareste reducerea luxatiei si imobilizarea temporara a mandibulei C. incontinenta salivara C. este precedat de mecanoterapie D. imposibilitatea deschiderii gurii B. se insotesc de obicei de fractura peretelui anterior al conductului auditiv extern C. C. Tratamentul luxatiilor temporomandibulare anterioare: A. capsulita. Simptomele luxatiei temporomandibulare anterioare bilaterale sunt: A. marirea spatiului articular. imaginea radiografica arata condilul marit de volum si deformat (pag. se face prin coborirea condilului temporal si trecerea sa pe sub condilul mandibular E. 895 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 1201) S1440086. devierea mentonului de partea sanatoasa D.INTREBARI . se face prin interpunerea la nivelul ultimilor molari a unui rulou de comprese si exercitarea unei presiuni pe menton E.895 Rezidentiat 2004 (pag. se produc prin lovituri pe barbie cu gura inchisa D.ro . 1200) S1540087. sinovita.rezidentiat2004. se produc foarte rar B. D. este recomandat in luxatiile recente B. se manifesta clinic prin tulburari de ocluzie.

(pag.ro . E. C. ligamente periarticulare laxe. B. E. C. reticulosarcomul. C. parotiditele. gura intredeschisa. E. D. condrosarcomul. miozita cranica. plagile articulatiei. gonionul este in contact cu marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian. B. cicatricile retractile scleroase ale tegumentelor pretragiene. E. fibrosarcomul. deschiderea exagerata a gurii.INTREBARI . D. prezenta osteofitelor. E. (pag. Luxatiile posterioare fara fractura peretelui anterior al conductului auditiv extern se manifesta prin: A. intre cauzele luxatiilor recidivante ale articulatiei temporomandibulare se numara: A. C. D. 896 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 1189) PROFIL STOMATOLOGIE . La nivelul articulatiei temporomandibulare se pot localiza o serie de tumori maligne precum: A. E. pozitia prea posterioara a condilului. relieful mentonier sters. B. atrofia maseterina dupa poliomielita. B. imposibilitatea inchiderii gurii. C. 1201) S1540093. (pag. B. scleroza muschilor ridicatori. muschii maseteri si temporali sunt in tensiune.rezidentiat2004. surditate. Retrodiscita (retromeniscita) are drept cauze recunoscute: A. traumatismul acut. incisivii inferiori retrudati. miscari masticatorii exagerate. Luxatia posterioara temporomandibulara este caracterizata de urmatoarele semne clinice: A. surditate. (pag. 1201) S1540094. poziţia prea anterioara a condilului. C. tulburarile mioclonice postencefalita. D. sarcomul sinovial. suprafete articulare incongruente. (pag. tentativa de mobilizare mandibulara dureroasa.PARTEA a IV a S1540089. D.896 Rezidentiat 2004 B. in etiologia anchilozei temporomandibulare sunt incriminate o serie din urmatoarele afectiuni: A. limfosarcomul. sesiunea 2004 www. 1204) S1540090. C. 1211) S1540092. D. B. disc plicaturat. 1202) S1540091. artritele traumatice. (pag. stergerea reliefului mentonier.

igiena bucala defectuoasa. devierea mentonului de partea sanatoasa. tulburari grave functionale E. este afectata dezvoltarea mandibulei de partea leziunii C.rezidentiat2004. D.INTREBARI . sesiunea 2004 www. 1205) S1640098.897 Rezidentiat 2004 D. ocluzala B. (pag. supuratii intraarticulare D. E. Anchiloza instalata in copilaarie se soldeaza cu: A. crepitatiile. mecanoterapie imediat dupa producerea accidentului E. dureri provocate de deschiderea gurii. 1197) S1640100. dureri articulare C. C. 1184) PROFIL STOMATOLOGIE . E. periarticulara C. Contuzia articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza prin: A.PARTEA a IV a S1540095. 1202) S1640099. devierea mentonului de partea bolnava E. psihica (pag. Simptomele contuziei articulatiei temporo-mandibulare includ: A. Contuzia articulatiei temporo mandibulare se trateaza prin: A. repaus articular 4-5 zile (pag. cutaneo-mucoasa E. hipertrofia muschilor suprahioidieni si modificarea pozitiei laringelui B. dezechilibru ocluzo-articular sever C. fracturi intraarticulare E. carii multiple (pag. infiltratii locale cu hidrocortizon C. Anchiloza articulatiei temporo mandibulare este produsa de: A. 1204) S1640097. Constrictia de mandibula poate fi de cauza: A. cracmentul. lipsa miscarilor in articulatie B. (pag. procese inflamatorii de vecinatate. 1197) S1640096. musculara D. trismus.ro . traumatism obstetrical B. nu are nici o repercusiune asupra dezvoltarii copilului D. infiltratii locale cu xilina D. trismus moderat D. 1197) 897 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. febra (pag. malocluzia instalata brusc. antibioterapie B. B. fracturile cavitatii glenoide (pag.

contuzia articulatiei temporo mandibulare (pag. Sipmtomatologia luxatiei unilaterale a articulatiei temporo mandibulare este: A.ro .rezidentiat2004. limitarea deschiderii gurii D. repaus articular o luna E. deschiderea gurii este limitata D. Simptomatologia luxatiei anterioare bilaterale a articulatiei temporo mandibulare sunt: A. 1199) S1640102.898 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . paraliziile faciale C. conformatia particulara a elementelor articulare C.PARTEA a IV a S1640101. fracturile gatului condilului B. sesiunea 2004 www. Diagnosticul diferential in caz de luxatii unilaterale ale articulatiei temporo mandibulare se face cu: A. se palpeaza brida sau cicatricea care limiteaza eschiderea gurii (pag. inaintea conductului auditiv se percepe condilul mandibular D. deschiderea gurii nu este posibila nici 1 mm C. 1198) S1640103. Luxatia anterioara in articulatia temporo mandibulara are la baza: A. fata este simetrica B. mecanoterapie dupa 6-7 zile (pag. antibioterapie cu spectru larg D. Simptomele constrictiei de mandibula sunt: A. cresterea tonicitatii musculare a muschilor inchizatori ai gurii E. starea generala profund afectata B. radiografic prezenta blocului osos intre suprafetele articulare C. Plagile articulatiei temporo mandibulare se trateaza prin: A. sutura in mai multe planuri C. contractura spastica a muschilor masticatori D. scaderea tonicitatii musculare a muschilor inchizatori ai gurii (pag. reumatismul poliarticular D. masticatia este imposibila (pag. curatire mecanica B. 1203) S1640107. Simptomele constrictiei de mandibula sunt: A.INTREBARI . tulburari ocluzale grave (pag. 1198) S1640104. fracturile angulare ale mandibulei E. se instaleaza brusc B. la deschiderea gurii mandibula deviaza spre partea leziunii E. inaintea conductulsui auditiv este prezenta a depresiune E. mandibula deviaza spre partea afectata E. imposibilitatea inchiderii gurii C. 1199) S1640105. gura este inchisa 898 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. laxitatea capsulei si ligamentelor articulare B. 1203) S1640106. gura este larg deschisa B.

sesiunea 2004 www. usoara limitare a deschiderii gurii B. auriculară B. Deformaţia discului articular B. exerciţii de protracţie şi lateralitate C. igiena bucala defectuoasa D. Durerea din artritele acute nespecifice iradiază în regiunile: A. Uneori molarii pot fi în contact C. 1199) PROFIL STOMATOLOGIE . 1185) S2140111. Siptomatomele anchilozei temporo mandibulare sunt A. Tumefacţie pretragiană D. Musculare C. repaus funcţional 1-2 săptămâni B. mentonul este deviat de partea cealalta E.ro . Fonaţie dificilă (pag. 1202) S2140112.899 Rezidentiat 2004 C. Ştergerea şanţului retromandibular E.PARTEA a IV a S1640108. intervenţii chirurgicale pe ligamentele retrodiscale (pag. 1184) 899 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Prognatismul mandibular anatomic E. Cutaneo-mucoase E. Geniană (pag. Atrofia maseterină după poliomielită C. Cervicală C. Temporală E. 1198-1199) S2140113. la palpare se percepe blocul osos de partea bolnava E.INTREBARI . mentonul este deviat spre partea afectata D. În etiopatogenia luxaţiilor recidivante ale articulaţiei temporo-mandibulare sunt incriminate: A. partile moi relaxate pe partea sanatoasa (pag. Constricţia mandibulei poate avea cauze: A. Tulburări mioclonice postencefalice D. Leziuni traumatice ale articulaţiei (pag. În luxaţiile anterioare bilaterale ale articulaţiei temporo-mandibulare se constată: A. Occipitală D. 1205) S2140109. linia interincisiva deviata de partea bolnava (pag. Generale (pag. Osoase D.rezidentiat2004. Periarticulare B. infiltraţii cu corticoizi D. În tratamentul retrodiscitelor se indică: A. limitarea totala a deschiderii gurii C. 1202) S2140110. Deschiderea limitată a gurii B. repoziţionarea chirurgicală a discului articular E.

durerea este doar provocata C. sesiunea 2004 www.900 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE .PARTEA a IV a S2140114. nu se percep miscarile condilului E. ca singura metoda terapeutica B. durearea este spontana D. se percepe fluctuenta C. se declanseaza senzatia dureroasa D. administrare de analgetice D. Prelevări biopsice C. Prin artroscopie. imobilizare rigida intermaxilara C. se pot realiza: A. Extracţia unor fragmente intraarticulare E. aplicare e laser cu CO2 in doze antiinflamatorii (pag. tumefactia la nivelul articulatiei tempoo manibulare E. în tratamentul artritelor degenerative de tip artrozic. traumatismele acute exercitate pe structurile articulare B. 1183) S2240117. Netezirea suprafeţelor articulare B. semnele si simptomele artritelor reumatoide sunt A. inocluzia molara de partea bolnava (pag. Se palpează blocul osos temporo-mandibular (pag. Linia interincisivă se menţine E. 1187) S2240120. disconfort matinal la miscarile de deschidere a urii B. administrare de medicatie antiinflamatoare E. se percepe o impastare dureroasa B. Irigarea articulaţiei D. poliartralgii D. Profil de pasăre C.INTREBARI . durerile nu sunt exacerbate la tentativele de miscare a mandibulei E. durerile sunt exacerbate la tentativele de miscare a mandibulei (pag. Extracţia discului articular (meniscectomie) (pag. Aparentă atrofie a hemimandibulei de partea sănătoasă D. 1190) S2140115. ca factori etiologici ai sinovitei si capsulitei se incrimineaza A. limitari matinale ale miscarilor de deschidere a gurii C. deschiderile exagerate ale gurii 900 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. interventie chiurgicala.rezidentiat2004. se percepe blocul osos de partea bolnava (pag. Simptomatologia anchilozei intraarticulare temporo-mandibulare unilaterale constă în: A. 1185) S2240119. 1205) S2240116. la palparea articulatiei temporo mandibulare in artritele aute nespecifice A. Menton retrudat B. tratamentul capsulitei si sinovitei consta in A. durerea este difuza B. caracterele durerii in artritele acute nespecifice sunt A. 1185) S2240118.ro .

semne de inflamatie acuta (pag. limitarea miscarilor mandibulei E. inocluzia molara pe partea afectata C. patrunderea de germei patogeni pe cale hematogena (pag. traumatismele acute B. semnele si simptomele care apar in capsulita si sinovita sunt: A. durerea continua care iradiaza D. in etiopatogenia artritelor acute nespecifice infectioase este incriminata: A. artrite nespecifice fungice D. formele clinice de artrite sunt: A. cu restabilirea "ad integrum" a functilor in formele congestive B.in urma unor traumatisme deschise B. ram orizontal. os temporal. evolutia si eventualele complicatii ale artritelor acute nespecifice sunt: A. in relatie centrica molarii de pe partea afectata sunt in contact. patrunderea de germeni patogeni direct.unghi) E. aparitia anchilozei temporo-mandibulare mai frecvent la persoane adulte 901 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 1185) S2240125. ram ascendent mandibular E. in timp ce molarii de pe partea contralaterala si incisivii nu sunt in contact (pag. artrite nespecifice tuberculoase (pag.rezidentiat2004. triada simptomatica din artritele acute nespecifice este alcatuita din: A. sesiunea 2004 www. artritele traumatice B. deschiderea exagerata a gurii D. dureri B. durerea dicontinua are nu iradiaza C. procese inflamatorii de vecinatate D.901 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . transformarea sclerocicatriceala a capsulei articulare si a ligamentelor (pag. miscarea masticatorie exagerat efectuata in vedrea triturarii alimentelor C. disconfortul in timpul miscarilor de masticatie B. rujeola sau difterie) (pag. 1184) S2240124. aplicarea de proteze defectoase D. in aparitia retrodiscitei sunt incriminate: A. 1185) S2240126. deschiderea spontana la nivelul conductului auditiv extern D. 1184) S2240123. atrtrite infectioase nespecifice C.INTREBARI . malocluziile instalate brusc C. artrite specifice gonococice E. traumatism indirect aplicat pe mandibula (menton. inocluzia molara pe parta afectata E. cedarea simptomelor. inaintea tragusului C. extinderea unor procese infectioase din vecinatate E. 1183) S2240121.ro . deschiderea spontana la nivelul tegmentului.PARTEA a IV a C. diseminarile pe cale sangvina (scarlatina. procese inflamatorii de vecinatate E. extinderea procesului supurativ la mastoida. 1183) S2240122. spasme musculare D.

zgomote intraarticulare percepute numai de bolnav B. nevralgiile trigeminale (pag. cu caracter de nevralgie faciala. diagnosticul diferential al artritelor degenerative de tip artrozic se face cu A. localizata numai in regiunea articulatiei B. frunte. durerea. percepute ca o pocnitura aspra D. indica distrugerea discului articular D. 1188) S2240130.INTREBARI . este asociata cu cracmente. 1186) S2240129. diagosticul diferential al artritei acute nespecifice se face cu A. ureche. saltul articular (pag. 1188) S2240131. limba D. este insotita de devieri ale mandibuleisi miscari sacadate ale mandibulei D. semnele si simptomele artritelor reumatoide sunt A. ocluzie deschisa. disfunctiile temporo-mandibulare 902 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. furunculul pretragiana B. se asociaza cu senzatia de deplasare a condilului mandibular E. limitarea totala a miscarilor mandibulare. este asociata cu cracmente. 1188) S2240132. produse de saltul condilului peste radacina trnsversala a zigomei (pag. intalnita frecvent E. zgomote intraarticulare care se asociaza frecvent cu "saltul articular" C. subluxatia anterioara recidivanta A. care se percep frecvent la deschiderea gurii (pag. usor disconfort. 1185) PROFIL STOMATOLOGIE . produse de saltul condilului mandibulr peste marginea meniscului C. limfadenita pretragiana D. apar ca rezultat al contactului irectdintre suprafete neregulate B. unilateral matinal la miscarile de deschidere a gurii B. simptomele si semnele din artritele degenerative de tip artrozic sunt A.PARTEA a IV a S2240127. instalarea unei anchiloze de tip fibros intalnita frecvent (pag. se asociaza cu "saltul articular" (pag. 1188) S2240133. durerile nocturne care sunt frecvente E. 1185) S2240128. sesiunea 2004 www. zgomote intraarticulare. este asociata cu durere B. fara localizarea precisa C. parotiditele urliene C. cracmentele reprezinta A. datorata rezorbtiei condilului mandibular D. disfunctiile temporo-mandibulare E. durerea u iradiere in tampla. Crepitatiile sau frecaturile articulare A.rezidentiat2004. care se percep frecvent la inchiderea gurii E. indica perforarea discului articular C. zgomote intraarticulare.902 Rezidentiat 2004 (pag. gonon. zgomote intraarticulare. tumefactii dureroase la nivelul articulatiei temporo-mandibulare C. durerea. este insotita de miscari sacadate ale mandibulei E.ro .

localizate si la nivelul elementelor osoase D. sesiunea 2004 www. este indicata in luxatii recidivante (pag. 1194) S2240137. localizate doar la nivelul discului B. in caz de limitare a miscarilor articulatiei B. traumatism la nivelul ramului orizontal C.ro . traumatism aplicat pe menton B. E. diferite forme de artrite nevralgiile trigeminale nevralgia occipitala Arnold constrictia de mandibula (pag. determina aparitia anchilozei C. dureri articulare provocate de deschiderea gurii C. localizate la nivelul capsulei. in caz de limitare a miscarilor articulatiei E. 1190) S2240135. traumatism irect la nielul unghiului mandibular E. rezectia eminentei articulare in inaltime (pag. excizia si sutura micilor perforatii de la nivelul discului (pag. scurtarea ligamentului temporo-mandibular E. 1197) S2240139. este indicata in cazurile fragmentarii discale B. tumefactia si echimoze periarticulare 903 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. traumatism indirect la nivelul unghiului mandibular D. interpozitia in locul discului a unui implant acrilic D.PARTEA a IV a S2240134. C. este indicala in deplasari dicale. scurtarea ligamentului temporo-mandibular lateral. trismus D. devierea mentonului de partea bolnava E. 1197) S2240138. netezirea suprafetelor articulare C.903 Rezidentiat 2004 B. semnele si simptomele in contuziile de articulatie temporo-mandibulara sunt: A. in cazul contuziilor articulatiei temporo-mandibulare leziunile sunt A. determina supraincarcarea articulatiei sanatoase in caz de interventie unilaterala D. in caz de luxatie mandibulara D. contuziile de la nivelul articulatiei temporo mandibulare se produc prin A. chirurgia capsulo-ligamentara consta in A. insotite de edem (pag. cel mai frecvent anterioare E. D. in cazuri de luxatie mandibulara C. traumatim direct la nivelul articulatiei temporo mandibulare (pag. prin artroscopie la nivelu articulatiei tempoo mandiulare se pot realiza A. dureri articulare spontane B.INTREBARI . 1191) S2240136. meniscectomia la nivelul articulatiei temporomandibulare A. discului si sinovialei C. expansiunea ligamentului temporo-mandibular lateral. 1189) PROFIL STOMATOLOGIE .rezidentiat2004. de tipul hematomului intra-si periarticular E. scurtarea ligamentului temporo-mandibular lateral. irigarea articulatiei si desfiintarea unor aderente intraarticulare B. expansiunea ligamentului temporo-mandibular lateral.

in luxatiile unilaterale diagnosticul diferential trebuie facut cu: A. cresterea tonicitatii muschilor temporali. asimetrie faciala B. sesiunea 2004 www. recidiva 904 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. linia interincisiva este deviata de partea sanatoasa D. caderea pe mandibula. mandibula este mobila (pag. condil mandibular deformat E. fracturile gatului condilului B. gura fiind deschisa D. imposibilitatea inchiderii gurii dupa o deschidere fortata a acesteia B.PARTEA a IV a S2240140. manopere medicale (pag. artritele traumatice (pag. conditiile morfologice si functionale care favorizeaza luxatiile anterioare sunt: A.904 Rezidentiat 2004 (pag. semnele si simptomele din luxatia mandibulara unilaterala sunt A. cavitatea glenoida foarte adanca B. gura fiind inchisa E. tractionarea meniscului inapoi in cavitatea glenoida E. 1198) S2240143. semnele si simptomele din luxatia mandibulara anterioara sunt A. evolutia luxatiilor anterioare consta in A.INTREBARI . laxitatea capulei si a ligamentelor periarticulare C. luxatia anterioara se caracterizeaza prin A. incisivii inferiori retrudati pana la 15mm E. 1198) S2240142. durerea vie B. contractura spastica a muschilor masticatori D. depasirea tuberculului temporal de condilul mandibular C. zgomot intraarticular C. caderea pe mandibula. trecerea condilului mandibular pe versantul anterior nearticular al tubercului temporal D. maseteri si pterigoidieni (pag. 1198) S2240141. linia interincisiva este deviata de partea bolnava C. gura este mai puternic deschisa decat in luxatiile bilaterale E. obrajii turtiti (pag. vomismentele C. capsulita si sinovita E.rezidentiat2004. imposibilitatea inchiderii gurii D. cauzele obisnuite ale luxatiilor anterioare temporo-mandibulare sunt: A. otoragie (pag. cascatul B. condil temporal cu panta exprimata D. 1199) S2240145.ro . 1199) S2240146. 1197) PROFIL STOMATOLOGIE . 1198) S2240144. paraliziile faciale C.

limitarea permanenta a miscarior mandibulare datorata organizarii unui tesut osos. incisivii inferiori retrudati pana la 15 mm (pag. semnele si simptomele prezente la pacienti cu luxatie posterioara mandibulara. C. imobilizarea mandibulei cu fronda mentoniera timp de 8-10 zile D. reducerea luxatiei si imobilizarea temporara a mandibulei B. cauzele constrictiei de mandibula sunt A. cauzele musculare 905 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. interventie chirurgicala. condilul mandibular se palpeaza sub conductul auditiv extern (pag. o afectiune congenitala C. gura inchisa E.905 Rezidentiat 2004 B. 1202) S2240150. E. 1200) S2240147. menton deviat de partea leziunii D. ocluzia incrucisata C.INTREBARI . 1202) S2240152. o afectiune cu debut insidios (pag. deformatia discului D. otoragie B. artrotomia. in cazul luxatiilor recente E. D. condil temporal cu panta posterioara abrupta C. atrofia maseterului dupa poliomielita (pag. scaderea acuitatii auditive C. doar reducerea luxatiei C.PARTEA a IV a organizarea unei neoarticulatii organizarea fibro-conjunctiva a tesuturilor periarticulare aparitia constrictiei de mandibula aparitia anchilozei temporo-mandibulare (pag. 1200) S2240148. conditiile anatomo-functionale sau patologice care favorizeaza luxatiile recidivante sunt: A. capsula si ligamente periarticulare laxe E. sesiunea 2004 www. limitarea miscarilor mandibulei datorata unor imbolnaviri ale tesuturilor periarticulare D. cu fractura peretelui anterior al conductului auditiv extern sunt: A.ro . cavitatea glenoida adanca B. otoragie E. 1202) S2240151. poliartrita reumatoida B. in cazul luxatilor vechi (pag. PROFIL STOMATOLOGIE . menton deviat de partea opusa leziunii B. 1201) S2240149. care sudeaza mandibula de osul temporal B. limitarea miscarilor mandibulei datorate unor sechele dupa procese patologice ale tesuturilor periarticulare E. tratamentul luxatilor anterioare consta in A. cauzele periarticulare C.rezidentiat2004. gura intredeschisa D. constrictia de mandibula este A. semnele si simptomele prezente la pacienti cu luxatie laterala mandibulara sunt: A.

fracturile cavitatii glenoide C. mandibula are tendinta de a devia lateral de partea leziunii D.906 Rezidentiat 2004 D. rontgenterapie in doze antiinflamatorii (pag. diagnosticul diferential al constrictiei de mandibula se face cu: A.PARTEA a IV a S2240153. 1202) S2240154. 1203) S2240158. limitarea miscarilor mandibulei B. anchiloza temporo-mandibulara extraarticulara de tip anterior E. constrictia de cauza cutaneo-mucoasa apare A. prin transformarea scleroasa a fibrelor muschilor ridicatori ai mandibulei B. fracturile intraarticulare ale condilului B. in special C. tratamente incorect conduse pentru afectiuni ale articulatiei temporo-mandibulare (pag. 1203) S2240156. leziuni ale oaselor si meniscului prin traumatism obstetrical D. 1204) 906 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. datorita cicatricilor retractile de la nivelul mucoasei jugale (pag. injectarea de hialuronidaza in plina masa cicatriceala C. dupa supuratii sau traumatisme articulare sau periarticulare B. masaje pe zona cicatriceala D. 1202) PROFIL STOMATOLOGIE . constrictia de cauza periarticulara apare A. datorita cicatricilor retractile scleroase ale mucoasei jugale (pag. mecanoterapie B. miscarile condilului mandibular au o amplitudine redusa E. limitarea miscarilor de propulsie. prin scleroza muschilor ridicatori ai mandibulei D. datorita cicatricilor retractile scleroase ale tesutului subcutanat E. plagile atriculatiei E. semnele si simptomele constrictiei de mandibula sunt: A. datorita cicatricilor retractile scleroase ale tegumentelor obrajilor E. achiloza temporo-mandibulara partiala (pag.INTREBARI .rezidentiat2004. 1202) S2240155. tratamentul constrictiei de mandibula se realizeaza prin: A. leziunile traumatice urmate de anchiloza temporo-mandibulara sunt: A. osteomul mandibular C. sesiunea 2004 www.ro . datorita cicatricilor retractile scleroase ale tegumentului obrajilor D. trismusul D. dupa interventii chirugicale pe articulatia temporo-mandibulara C. ereditatea (pag. 1203) S2240157. limitarea miscarilor de coborare a mandibulei. doar prin tehnici chirurgicale E. prin hipertonia muschilor ridicatori ai mandibulei C. in special (pag. aplazia condilului mandibular B. cauzele cutaneo-mucoase E.

nu se insoteste de tulburari ale eruptiei dentare E. 1205) S2240160. vocea este nazonata C. hiperplazia unilterala sau bilaterala a condilului A. tesut osteofibros. prezentand un oarecare grad de elasticitate (pag. mentonul este deviat de partea sanatoasa C. in anchiloza unilaterala temporo-mandibulara A. prezinta deformari la nivelul condilului. prezentand o duritate deosebita E. 1210) S2240165. fonatia este defectuoasa. spongios. musculatura extrinseca a limbii sufera un proces de atrofie (pag. la varste sub 15 ani B. se trateaza prin condilectomie E. 1205) S2240161. sesiunea 2004 www. tratamentul aplaziilor si hipoplaziilor de condil se realizeaza prin: A. care sufera un proces de hipertrofie. muschii ridicatori ai mandibulei. mentonul este deviat de partea bolnava D.ro . tesutul osos care sudeaza elementele articulare poate fi A.rezidentiat2004. muschii mobilizatori ai mandibulei B. plastii de aditie cu coasta 907 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. masticatia este suprimata B. 1206) S2240163. fonatia este defectuoasa. a fost descrisa ca o afectiune prognatica de etiologie necunoscuta B. osteotomii ale ramului vertical cu osteoplastii.vocea este suierata (pag. 1210) S2240164. fonatia este defectuoasa. modiicarile extraarticulare din anchiloza temporo-mandibulara intereseaza: A. poate aparea in urma infectiilor otice D. 1205) S2240162. de partea leziunii E. mandibula de partea bolnava ramane scurta B.PARTEA a IV a S2240159. hipoplazia condilului mandibular A. plastii de aditie cu creasta iliaca C. poate aparea in urma traumatismului obstetrical (pag. in anchilozele temporo-manibulare apar urmatoarele tulburari functionale: A.907 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . maxilarele C. spongios. prezentand o duritate deosebita D. poate fi dobandita C. prezentand un oarecare grad de elsticitate B.INTREBARI . se trateaza prin rezectie modelanta a bazilarei (pag. dintii D. insalivarea si tranformarea fizica a alimentelor sunt profund afectate E. osteofibros. identificate radiologic C. mandibula de partea sanatoasa este dezvoltata normal E. relieful mentonier este sters (pag. poate fi congenitala B. este insotita de o crestere in exces a mandibulei D. muschii suprahioidieni. vocea are o intensitate marita D. compact. prezentand o duritate deosebita C.

PARTEA a IV a D. curatirea mecanica a plagii. 1211) S2240168. plaga se sutureaza intr-un singur plan C. condromul E. fibrosarcomul (pag.cu inlaturarea eventualilor corpi straini B. se poate realiza cu corticoizi cu absorbtie lenta (pag. neprecizata (pag. fizioterapic E. endocrina D. sesiunea 2004 www. mecanoterapie (pag.908 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . la varste intre 4ani -12. 1198) 908 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 1211) S2240169. dupa 6. administrarea de antibiotice E. Ringer E. tumorile maligne primare intalnite la nivelul articulatiei temporo-mandibulare sunt A. localizarea unilaterala B. ereditara E. se face cu ser fiziologic sau sol. traumatica B. tratamentul palgilor articulatiei temporo mandibulare consta in A. 1210) S2240166. sarcomul sinovial C. este realizat in colaborare cu medicul internist D.14 ani (pag. tratamentul artritelor hiperuricemice este A. plaga se sutureaza in doua sau mai multe planuri D. osteocondromul D. originea osteomului mandibular este A. este indicata in formele de debut de artroza C. este indicata in formele vechi de artroza B. 1211) S2240167.INTREBARI . alungirea treptata a mandibulei dupa corticotomie subperiostala. cresterea in exces a unei hemimandibule C. infectioasa C. ste indicata in formele in care se produc mici aderente fibroase intre elementele mobie ale articulatiei temporo mandibulare D. doar chirurgical B.rezidentiat2004. doar la varste peste 15 ani E. condrosarcomul B. senzatia de ureche infundata E. semnele si simptomele care apar in osteomul mandibular sunt: A. 7 zile postoperator. medical C. 1187) S2240170.ro . lipsa tulburarilor de ocluzie D. asociat cu discopexia (pag. otoragii repetate (pag. irigarea articulatiei temporo mandibulare prin artroscopie A. 1190) S2240171. alungirea treptata a mandibulei dupa corticotomie subperiostala.

artrite reumtoide E. se descriu urmatoarele forme de artrite A. invadand fosa infratemporala E. localizarea bilaterala C. artrite congenitale C. inocluzia molara D. artritele sifilitice E. anamneza B. 1183) S2240176. artritele streptococice D. poate proemina in conductul auditiv extern B. produce limitarea miscarilor mandibulei 909 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. 1211) S2240174.PARTEA a IV a S2240172. apar modificari in pozitia laringelui si dimensiunea faringelui (pag. inchiderea gurii este imposibila in cazul fracturii D. 1205) S2240173. 1199) S2240177. invadand baza craniului (pag. durerea este mai puternica in cazul fracturii B.INTREBARI . doar la nivelul acpsulei articulare B. 1185) S2240175. datele de laborator.ro . la toate structurile articulare D. artrite traumatice D. care confirma cresterea cantitatii de caid uric in serul sangin (pag. artritele actinomicotice (pag.909 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . osteomul mandibular se caracterizeaza prin A. doar la nivelul discului articular C. la nivelul muschiilor ridicatori ai mandibulei se produc zone de calcifiere si osificare D. durearea este mai puternica in cazul luxatiei unilaterale C. se produce o hipertrofie a muschiilr suprahioidieni si a muschiilor extrinseci a limbii E. care sunt elementele clinice care orienteaza diagnosticul capsulitei si sinovitei A. artritele gonococice B. tumorile maligne primare ale articulatiei temporo mandiulare se extind A. in anchiloza temporo-mandibulara A. artritele stafilococice C. 1184) S2240178. diagnosticul diferential intre luxatiile unilaterale si fracturile gatului condilului se face pe baza urmatoarelor semne clinice si simptome A. artritele infectioase specifice sunt A. artrite ulcerative B. mentonul este deviat de partea bolnava in cazul fracturii E. muschii ridicatori ai mandibulei degenereaza transformandu-se in tesut scleros C. localizarea unilaterala E. artrite infectioase (pag. mentonul este deviat de partea sanatoasa in cazul fracturii (pag.rezidentiat2004. sesiunea 2004 www. muschii ridicatori ai mandibulei sufera un proces de hipertrofie de partea leziunii B.

anchiloza instalata in copilarie se soldeaza cu A.INTREBARI . fracturile condiliene B.ro . deformări osoase (pag. igiena orala defectuoasa. tulburari grave functionale E. 1184. artrita stafilococica E. este unilateral E. echimoze periarticulare E. este afectata dezvoltarea mandibulei de partea leziunii C.PARTEA a IV a C. edem intraarticular D.910 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . diminuarea mişcărilor mandibulare B. burrita E. retrodiscita D. apare mai frecvent peste 45 de ani (pag. capsulita C. contractură spastică a muşchilor masticatori D. hipertrofia muschilor suprahioidieni si modificarea pozitiei laringelui B. artrita tuberculoasa D. 1205) S2340181. paraliziile faciale C. 1197) S2340184. imaginea radiografica arata condilul marit de volum si deformat D. dureri articulare spontane şi provocate B. urmatoarele afectiuni articulare determina anchiloze temporo mandibulare A. 1211) S2240179. trismus moderat C. fracturile gâtului condilului B. luxaţia (pag. carii multiple (pag. supraincărcarea articulaţiei sănătoase E. 1197) S2340183. sinovite (pag. evoluţia spre anchiloză C. artrita streptococica C. trismus E. Meniscectomia este urmată de obicei de: A.rezidentiat2004. 1186) S2240180. colecţii purulente (pag. sesiunea 2004 www. În luxaţiile unilaterale ale articulaţiei temporomandibulare diagnostic diferenţial se face cu: A. nu are nici o repercursiune asupra dezvoltarii copilului D. Diagnostic diferenţial al contuziilor articulaţiei temporo-mandibulare se face cu A. atrita traumatica (pag. tulburări ocluzale D. Contuziile articulaţiei temporo mandibulare au un tablou clinic compus din: A. 1199) S2340182. artrita sifilitica B. 1191) 910 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat.

ro . procese inflamatorii de vecinătate E. În artritele acute nespecifice germenii patogeni pot pătrunde în articulaţie pe următoarele căi: A. din vecinătate C. Deviere D. Capsulita şi sinovita au următorii factori etiologici A. 1185) S2340190. 1185) S2340189. 1187) S2340188. semne neurologice B. sesiunea 2004 www. Durere B. artrite hiperuricemice C. dureri B. semne de inflamaţie acută (pag. Triada simptomatică în artritele acute nespecifice este compusă din A. artrita degenerativă de tip artrozic B. 1191) PROFIL STOMATOLOGIE . deschiderea exagerată a gurii C. cracmente C. traumatismele acute B. directă B. nevrite D.PARTEA a IV a S2340186. mişcări masticatorii exagerate D. În luxaţiile recidivante autoreductibile pe lângă semnele specifice bolnavii mai pot prezenta A. nervoasă D.911 Rezidentiat 2004 S2340185. artrite reimatoide D. Complicaţiile artroscopiei sunt A. igiena orală defectoasă (pag. Tremurături (pag. hematogenă (pag. 1188) S2340191. erupţii cutanate E. neurologice B. retrodiscita E. 1183) S2340187. Subluxaţia anterioară recidivantă cutaneo autoreductibilă se asociază cu: A. artrite infecţioase (pag. semne sinusale 911 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. vasculare D.rezidentiat2004. limfatică E. infecţioase (pag.INTREBARI . Formele clinice ale artritelor sunt următoarele: A. mecanice C. viscerale E. limitarea mişcărilor mandibulare C. Mişcări sacadate E.

vitalitatea dintelui e de obicei pastrata (pag. semne auriculare D. dintele poate deveni anchilozat C. Prin artroscopie se pot realiza A. intense D. dintele este mobil (pag.PARTEA a IV a S2340192. 708) S2640197. radiografia arata spatiul periodontal largit E. 1189) PROFIL STOMATOLOGIE .912 Rezidentiat 2004 C. durere la percutie C. durerile sunt pulsatile. (pag. 1190) S2540193. 1185) S2640194. 708) S2640196. radiografia este necaracteristica (pag. vitalitatea dintelui e de obicei pastrata B. radiografia arata un spatiu periodontal largit E. pot aparea pungi parodontale adânci D.rezidentiat2004. usoara mobilitate a dintelui B. dintele e infrapozitie E. rectie negativa la testarea vitalitatii C. irigarea articulaţiei B. 709) 912 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. sesiunea 2004 www. reducerea şi fixarea discului articular D. evacuarea secreţiilor purulente E. A. dintele paraseste partial alveola B. Artritele acute nespecifice: A. Subluxatia dentara presupune: A. 708) S2640195. mobilitate dentara crescuta (pag. În luxatia dentara intruziva: A. durerile sunt spontane. poate aparea eruptia întârziata E. netezirea suprafeţelor articulare C. semne salivare (pag. mandibula este uşor deviată de partea bolnavă E.INTREBARI . În extruzia dentara. sunt de obicei bilaterale B. deplasarea dintelui în procesul alveolar B. reactie pozitiva la testarea vitalitatii D. extracţia unor fragmente tisulare (pag. pericolul unei anchiloze temporomandibulare este mai mare la adulţi. deplasarea dintelui D. semne viscerale E. iradiate în ureche C. Intruzia dentara e caracterizata prin: A.ro . testul de vitalitate este pozitiv D. testul de vitalitate este negativ C.

poate exista o eruptie spontana a dintelui C. Deschiderile exagerate ale gurii C. hipocalcifiera smaltului D. Alimentatie de consistenta moale 913 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. Inflamatiile glandei submandibulare E. Intre factoriietiologicic ai capsulitei si sinovitei temporo-mandibulare intalnim: A. dintele se extrage D. pacientul acuza dureri sporadice B. niciuna (pag. 702) S2640201.PARTEA a IV a S2640198. Miscarile masticatorii exagerate D. Traumatismele articulare acute B. pot fi depistate cu o raza de lumina paralela co axul longitudinal al dintilor E. în 1/3 medie a radacinii D. Fisurile smaltului: A. 705) S2640200. hipercalcifierea smaltului C. Tratamentul capsulitelor consta in: A. 706) S2640199. hipoplazia smaltului B. nu necesita testarea vitalitatii C.rezidentiat2004. 703) S2640202. Inflamatiile conductului auditiv extern (pag. necesita testarea vitalitatii D. în 1/3 apicala a radacinii C. 1183) S2840204. dintele se lasa pe loc B. sensibilitatea la cald si rece este scazuta (pag.ro . nu exista dureri C. sesiunea 2004 www. 705) S2840203. În fracturile dentare fara deschiderea camerei pulpare: A. pot produce spatieri în dentina (pag. În luxatiile cu intruzie ale dintilor temporari: A. Limitarea deschiderii gurii B. dentina e moale la palpare D. la dintii frontali E. Majoritatea fracturilor radiculare ale dintilor traumatizati se localizeaza: A. nu necesita tratament B. Leziunile traumatice ale dintilor temporari pot determina la nivelul dintilor permanenti: A. la dintii laterali (pag. dintele se aduce pe arcada si se imobilizeaza E.913 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . sensibilitatea la la cald si rece este crescuta E.INTREBARI . leziunile parodopntale mici aferente nu se trateaza (pag. deplasarea mugurilor dintilor permanenti E. in 1/3 coronara a radacinii B.

rezidentiat2004. 1183) PROFIL STOMATOLOGIE . proeminenta subzigomatica de partea bolnava E. Adenopatie pretragiana (pag. Cracmente B. Limfadenita pretragiana C. otoragie cu scaderea acuitatii auditive (pag. Artrite degenerative (pag. 1185) S2840207. Artrite infectioase C. Tumefactie C. Artrite hiperplazice E. Furunculul pretragian B. devierea mentonului de partea bolnava D. Reducerea si fixarea discului articular D. Medicatie antiinflamatoare (pag. 1118) 914 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. In atrita de tip artrozic se produc: A. 1184) S2840206. Rezectia condilului mandibular (pag. Luxatii recidivante E. Durere B. Artrite reumatoide D. Subluxatii D. 1190) S2840210. Netezirea suprafetelor articulare C. Cracmente D. Extractia unor fragmente tisulare intraarticulare E. Parotidita urliana D. Otomastoidita supurata E. Artrite traumatice B.914 Rezidentiat 2004 C. Imobilizare intermaxilara elastice E.ro . 1184) S2840208. Fracturi "in lemn verde” (pag. Irigarea articulatiei B. Simptomatologia in artrita traumatica este reprezentata de: A.INTREBARI . Luxatia anterioara unilaterala se manifesta clinic prin: A. 1188) S2840209. Parotidita supurata (pag. Crepitatii C. devierea mentonului de partea sanatoasa C.PARTEA a IV a S2840205. sesiunea 2004 www. Diagnosticul diferential in artrita temporo-mandibulara se face cu: A. Impotenta functionala E. gura deschisa B. Imobilizare intermaxilara rigida D. Artritele temporo-mandibulare pot fi: A. Prin artroscopie se pot realiza: A.

Tumori mandibulare (pag. dupa care este repus in cavitatea glenoida. D. in cazul luxatiilor mai vechi se poate folosi anestezia generala.PARTEA a IV a S2840211. B. Tratamentul ortopedic consta: A. deschiderea exagerata a gurii. 1200) 915 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat. bolnavul nu poate sa-si reduca singur luxatia. scaderea tonicitatii muschilor temporali. Fractura subcondiliana joasa C. E. C. maseterini si pterigoidieni. in cazul luxatiilor mai vechi se poate folosi anestezia tronculara. cunoscandu-si afectiunea. B. 1202) S2840212. laxitatea capsulei si ligamentelor periarticulare. Anchiloza temporo-mandibulara E. Fractura subcondiliana inalta D. o adancime redusa a cavitatii glenoide. daca acestea depasesc o anumita amplitudine. in reducerea luxatiei se face prin coborarea condilului mandibular si trecerea sa pe sub condilul temporal. isi reduce singur luxatia. (pag. E. tratamentul urmareste limitarea miscarilor mandibulare. bloc osos cu disparitia liniei inter-articulare E. absenta totala a miscarilor mandibulei B. 1198) S2940214. se citeaza tulburarile mioclonice postencefalice si atrofia maseterului dupa poliomielita. in anestezie in cazul luxatiilor recente. bolnavul. C. C. prezenta unui condil temporal cu o panta stearsa. E. Anchiloza temporo-mandibulara se caracterizeaza prin: A. 1205) S2940213. sesiunea 2004 www. cicatrici retractile scleroase periarticulare C. B. 1202) S2940215. Diagnosticul diferential in constrictia mandibulei se face cu: A.915 Rezidentiat 2004 PROFIL STOMATOLOGIE . D. se produc foarte usor in timpul miscarilor de deschidere a gurii.rezidentiat2004. Luxatiile temporo-mandibulare anterioare sunt favorizate de: A. Trismusul B. D.ro . cracmente la inceputul miscarii de deschidere (pag. in reducerea luxatiei si imobilizarea temporara a mandibulei. Luxatiile recidivante: A. cele mai obisnuite. laxitate musculo-ligamentara D. (pag. (pag.INTREBARI .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful