Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Științe Economice

INVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE
~Proiect~

Profesor Coordonator : Moldovan Iosif

Studenți : Șerban Ioana-Mihaela Tudor Ioan Ciprian
1

.................................3 2............5 II.......Domenii/sectoare din Romania ce au nevoie de investitii......................Strategii de atragere a ISD in Romania......................Concluzii...........9 1...........................2013 la Dacia.......................... Repartizarea soldului ISD pe principalele activităţi economice ..............................8 V..........14 VII....................... Constituirea cadrului juridic favorabil afluxului de ISD ..........Fluxul net de ISD..................Evolutia ISD in Romania 2010.12 2.................Cuprins I..................................................................................Atragerea Investitiilor Straine Directe..........................12 1.....................13 3.......................6 III........................3 3....8 3.......................................6 2...................7 IV............Definitie......7 2................................7 1....................................................................................Investitii in perioada 2000.............Investitiile Straine Directe....................................................Generalitati ............Rolul investitiei.................6 1..................... Investitiile Straine Directe in Romania............................................ Studiu de Caz – AutoMobile Dacia S................................. Soldul ISD la sfârşitul anului.............................. Cauzele care duc la niveluri relativ scazute ale investitilor directe in Romania.................10 VI........ Integrarea europeana a Romaniei – componenta a strategiei de dezvoltare economica pe termen lung.................................................................A.3 1................................................................4 4......................................................................................Investitii pentru protejarea mediului natural................................Grupul Renault investeşte în protejarea resurselor de apă ................................................................... Tipuri de investiţii străine directe .................Bibliografie........................... ..................................................................15 2 . Tipuri de investitii.....................................8 4...............................................................................13 VII...........

precum şi profitul reinvestit de către acesta.Investitiile Straine Directe 1. Ne referim la investitii in legatura cu o activitate care are ca scop folosirea unei sume de bani in vederea obtinerii unor profituri viitoare. persoană fizică sau grup de persoane ce acţionează împreună. in timp ce.Definitie. Investitorul străin direct: persoană juridică. diversificarea producţiei nu pot fi asigurate fără un consum de resurse financiare. creşterea randamentului tehnic şi economic al utilajelor. 2. În acest context investiţiile reprezintă elementul decisiv al creşterii economice. echipamentele industriale mijloacele de transport etc. Investitia mai are in plus si un caracter real. Economisirea poate fi definita mai curand ca un simplu consum amanat. al promovării factorilor intensivi. In 3 . care deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris (respectiv din capitalul de dotare al entităţilor fără personalitate juridică) sau cel puţin 10% din voturi. altele presupun implicarea in tranzactii si a unor bunuri materiale cum ar fi cladirile.I. calitativi şi de eficienţă. diversificării şi creşterii calitative a tuturor factorilor de producţie. Unele dintre acestea presupun tranzactii financiare intre agentii economice. Sporirea capitalului fix sau circulant. in timp ce investitia reprezinta de fapt un consum sacrificat in prezent in intentia obtinerii unui consum viitor mai mare.Generalitati Investiţiile reprezintă suportul material al dezvoltării economico-sociale a ţării. in sensul ca ea poate determina cresterea in viitor a productiei nationale. suplimentarea de locuri de muncă. posibil si incert. Conform Băncii Naţionale a României sunt considerate investiţii directe: capitalul social vărsat şi rezervele ce revin unui investitor care deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris al unei întreprinderi. Trebuie avuta in vedere si relatia distincta dintre investitie si economisire. In sens larg investitia reprezinta sacrificiul unei parti din consumul prezent pentru un consum viitor. creditele dintre acest investitor şi întreprinderea în care a investit. într-o întreprindere situată în afara propriei ţări de rezidenţă. de regulă. Investiţia străină directă este o relaţie investiţională de durată. implică exercitarea de către investitor a unei influenţe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit. între o entitate rezidentă şi o entitate nerezidentă. fără investiţii. Tipuri de investitii In economie exista mai multe tipuri de investitii. sporirea productivităţii muncii. Ele stau la baza suplinirii.

obligatiuni. este necesara cunoasterea rolului economic al investitiei la nivelul economiei nationale. In pozitia e echilibru. Economistii clasici si mai tarziu cei neoclasici. hoteluri sau magazine.Rolul investitiei Inainte de a defini investitiile internationale. Acestia sustin ca: procesele si fenomenele economice se autoregleaza. economia isi gaseste mereu pozitia de echilibru. Greenfield: investiţii în întreprinderi înfiinţate şi dezvoltate de către sau împreună cu investitori străini. 4 .primul caz. mai mult de 50% din imobilizările corporale şi necorporale fiind realizate înainte de preluarea grupului. mai mult de 50% din imobilizările corporale şi necorporale fiind realizate după preluare. In primul caz este vorba despre investitii financiare. certificate de depozit sau bouri de tezaur. (afaceri pornite în clădiri noi. Pe termen lung. companii de transport. iar in al doilea caz de investitii reale. sub forma unor investiţii pornite de la zero. Astfel s-a creat si dezvoltat suportul teoretic al rolului statului in economie. au constatat ca “oferta isi creeaza propria-i cerere”. pe un teren pe care nu s-a mai construit niciodată) Brownfield: investiţii în întreprinderi preluate integral sau parţial de la rezidenţi de către investitori străini. In al doilea caz activele rezultate au cu totul alta natura: fabrici. Greenfield Investitii Brownfield Preluari integrale sau partiale de Intreprinderi 3. folosirea deplina a fortei de munca este asigurata. in consecinta. oferta isi gaseste intotdeauna propria ei cerere si. Preluări integrale sau parţiale de întreprinderi: investiţii în întreprinderi preluate integral sau parţial de către investitori străini de la rezidenţi. Aceasta chestiune de maxima importanta a ocupat un loc central in toate curentele de gandire economica. investitorul intra in posesia unor active specifice: actiuni.

investitorilor particulari autohtoni nu ar avea posibilitati financiare de acces. Nivelul dobanzii va cunoaste o tendinta ascendenta. Anumite facilitati sunt acordate doar unor proiecte deosebite la care. 5 . Efectul este resimtit de cererea agregata care se diminueaza. Impozitarea societatilor cu capital strain in totalitate sau chiar partial se face diferit de la o tara la alta. Cehia si Slovacia si nesatisfacatoare in Bulgaria si Romania.- investitiile au forme contrarii la scara intregii economii. care este apreciata pozitiv in Polonia. Chiar daca la inceput s-au prevazut anumite stimulente pentru acestia. corelate cu existenta unor disponibilitati considerabile de capital in tarile dezvoltate. efect reflectat in cresterea outputului economic total.Atragerea Investitiilor Straine Directe Multe state in cauza aplica investitorilor straini tratamente complet egale cu cele ale investitorilor autohtoni. Ea nu reprezinta doar apanajul guvernelor ci si al marilor corporatii transnationale. fluctuand intre 30 si 50%. fenomen denumit in mod uzual recesiune. adica a PNB sau PIB. Chiar daca in prezent interventia statului in economie e din ce in ce mai mult criticata ca principiu. pot exista neconcordante. - - Cresterea nivelului activitatilor investitionale peste nivelul economiilor existente va duce la cresterea cererii de capital de imprumut. majoritatea statelor central si est europene au renuntat la asemenea facilitati si discriminari ale propriilor cetateni in favoarea strainilor. dar chiar absolut indispensabila pentru economiile nationale. Ungaria. investitiile joaca un rol economic expansionist. Sumele economisite pot depasi uneori sumele investite si invers. pe termen lung sumele economisite vor fi perfect compensate de catre sumele investite. In conditiile lipsei de capital autohton. Se aplica politicii de discriminare a investitorilor autohtoni. in actualele conditii. Pe termen scurt. descurajand investitiile si incurajand depunerile. solutia investitiilor externe in tarile ex – comuniste devine nu numai necesara. A investii inseamna a cumpara bunuri si servicii. deoarece economia revine mereu la starea de echilibru. Are loc astfel contractia activitatii la scara intregii economii. politica in domeniu investitiilor internationale continua sa fie o realitate. lucru ce nu poate fi gasit in practicile statelor dezvoltate. O atentie deosebita este acordata de investitorii straini infrastructurii din statele central si est-europene. Economisirea inseamna retragerea din circulatie a unei puteri de cumparare egala cu sumele economisite. intretinand si extinzand activitatea altor agenti economici. 4.

d. a refacerii economice in urma restructurarii impuse de tranzitia la un alt sistem economic. de acum. devenind o activitate internationala. Constituirea cadrului juridic favorabil afluxului de ISD Principala masura de facilitare a patrunderii investitiilor straine directe in economia romaneasca a constituit-o Legea nr. o motivatie serioasa a atragerii de investitii straine directe. Procesul de adancire a interdependentelor economice si tehnologice dintre economiile nationale transforma investitiile intr-o activitate comuna transnationala. Trecerea la economia de piata presupune cateva mutatii de esenta in structurile economice. Printre factorii sinergici cu efecte determinante in cresterea si dezvoltarea economica. ca de altfel toate statele din centrul si estul Europei. Romania. Transferul de tehnologie si de know-how este de asemenea. 58/1991 privind privatizarea s-a constituit intr-un nou impuls al atragerii de investitii straine directe. mai ales. cel al economiei de piata. Aparitia Legii nr. Investitiile Straine Directe in Romania In cadrul unor studii se arata ca investitiile asigura cresterea capitalului fix si circulant. managementul tanar inovativ si cu rol pozitiv. Accesul la piata occidentala cu pretentiile sale ridicate. constituie. este considerat de Centrul de Cercetari Economice din Japonia ca deosebit de important. mai ales daca si cand acestea se alatura propriilor realizari ale investitorului strain in tara de origine. baza unor adevarate parteneriate economico .Strategii de atragere a ISD in Romania 1. Este pentru oricine destul de clar ca progresul tehnic atins de lumea dezvoltata trebuie atras in favoarea economiilor in tranzitie.industriale intre firmele romanesti si firmele din alte tari. b. urmatoarele: a. Preluarea si aplicarea noilor metode de conducere constituie o componenta a restructurarilor necesare reusitei tranzitiei. Produsele obtinute in cadrul unor participari straine la fabricatie au acces mult usurat pe pietele externe. In baza legislatiei 6 . de asemenea. III.II. are la randul sau o serie de motivatii obiective si subiective ce stau la baza interesului fata de investitiile straine directe dintre care putem retine. una din marile motivatii ale interesului fata de capitalul strain. existand. Nevoia de capital in vederea retehnologizarii. 35 din 1991 privind regimul investitiilor straine in Romania. ca o miscare a capitalurilor a caror zona de deplasare nu se mai opreste la granitele nationale. constituie o prima mare motivare a interesului de atragere de capital strain. c.

energiei. ci. cauta sa lucreze într-un mediu fara birocratie si sa beneficieze de informatii corecte si în timp util. inclusiv din cadrul grupului. după care această valoare a fost diminuată cu pierderile întreprinderilor ISD din anul 2010 în valoare de 4495 milioane euro. 2. ca proportie. spre economia de piata La nivel microeconomic. de costurile locale ale transportului. de conditiile infrastructurii.2 % din fluxul net de ISD).existente in Romania. de disponibilitatea si costurile materiilor prime. este usor de imaginat ce ar insemna o anumita izolare. în sumă de 396 milioane euro. Modul de calcul este în conformitate cu metodologia internaţională de determinare a profitului reinvestit de către întreprinderile ISD. Constiente de importanta acestei aderari si integrari a Romaniei in concertul economic european. in primul rand. în sumă de 2243 milioane euro. • Creditul net primit de către întreprinderile investiţie străină directă de la investitorii străini direcţi.Evolutia ISD in Romania 2010 1. Integrarea Romaniei in structurile economice si politice europene si euroatlantice nu este numai o chestiune de optiune tactica. Integrarea europeana a Romaniei – componenta a strategiei de dezvoltare economica pe termen lung In Europa. semnand in comun Declaratia de la Snagov. o problema strategica unanim acceptata. unde Romania isi realizeaza mai mult de jumatate din exportul si importul sau. Participaţiile nete rezultă din diminuarea participaţiilor. care. chiriilor.Fluxul net de ISD în anul 2010 a înregistrat un nivel de 2220 milioane euro şi este structurat astfel: • Participaţiile nete ale investitorilor străini direcţi la capitalul întreprinderilor investiţie străină directă din România în valoare de 1824 milioane euro (82. sunt preocupati de nivelurile existente ale productivitatii si de costurile muncii. IV. ceea ce reprezintă 17. fiind permise chiar societati cu capital strain 100%. in Romania s-a ajuns la un consens al tuturor fortelor politice importante. investitorii straini sunt interesati sa angajeze personal calificat. cu pierderea netă. au legitimat strategia aderarii si au dovedit deplina credibilitate de care Romania trebuie sa se bucure pe plan european si mondial in procesul de tranzitie ireversibila. Pierderea netă a rezultat prin scăderea din profitul net al întreprinderilor ISD realizat în anul 2010 în valoare de 4222 milioane euro a dividendelor repartizate în anul 2010 în valoare de 1970 milioane euro. respectiv a pierderii nete înregistrate de către acestea. 7 .8% din fluxul net al ISD. capitalul strain intr-o societate nu mai este limitat. iar societatile comerciale cu capital total sau partial strain au acelasi regim juridic ca orice alt agent economic autohton. în valoare de 4067 milioane euro.

a înregistrat nivelul de 17056 milioane euro. Repartizarea soldului ISD pe principalele activităţi economice Din punct de vedere al orientării investitorilor străini spre ramuri economice (conform CAEN Rev. a înregistrat nivelul de 52585 milioane euro.2). Tipuri de investiţii străine directe Fluxul de participaţii la capital în întreprinderile ISD în valoare de 4067 milioane euro este diferenţiat în greenfield.2 % decât soldul final ISD al anului 2009. 8 . construcţii şi tranzacţii imobiliare (9%).6% din soldul 3 final al ISD). Participaţiile la capitalul social (inclusiv profitul reinvestit) al întreprinderilor investiţie străină directă aveau la sfârşitul anului 2010 valoarea de 35529 milioane euro (67. precum şi a diferenţelor valorice pozitive/negative provenite din reevaluările datorate modificării cursului valutar şi a preţurilor unor active.1% din totalul ISD). În anul 2010 investiţiile greenfield au înregistrat un nivel foarte redus. fuziuni şi achiziţii şi dezvoltare de firme. cât şi din retratări contabile a valorii unor solduri iniţiale. 3. tehnologia informaţiei şi comunicaţii (5. de numai 46 milioane euro reprezentând 1. atât direct cât şi prin intermediul altor firme nerezidente membre ale grupului. Creditul net cuprinde creditele pe termen mediu şi lung cât şi cele pe termen scurt acordate de către investitorii străini întreprinderilor lor din România. ce reprezintă 32.4% din soldul final al ISD.4%). Alte activităţi care au atras importante ISD sunt intermedierile financiare şi asigurările (reprezintă 19.9%). mai mare cu 5.1% din participaţiile la capital în întreprinderile investiţie străină * Încadrul acestei industrii cele mai bine reprezentate ramuri sunt prelucrare ţiţei.2%). produse chimice. industria alimentară.2.cauciuc şi mase plastice (6.9%).9%) şi ciment. iar creditul net total primit de către acestea de la investitorii străini direcţi. ceramică (3. 4. Soldul ISD la sfârşitul anului Soldul final al ISD la 31 decembrie 2010. comerţul cu amănuntul şi cu ridicata (12. metalurgia (5. ISD s-au localizat cu precădere în industria prelucrătoare * (32% din total). industria mijloacelor de transport (4. inclusiv din cadrul grupului. a băuturilor şi tutunului (3.3%).9% din total). rezultat din adăugarea la soldul iniţial a fluxului net de ISD. sticlă.

ordinea ţărilor de provenienţă a acestora diferă întrucâtva de ordinea stabilită în funcţie de originea soldului total al ISD.6%) şi talia(4.2% din soldul ISD.directă în anul 2010. urmează regiunea CENTRU cu 5.Domenii/sectoare din Romania ce au nevoie de investitii Investitiilor straine directe sunt de multe ori un subiect controversat in tarile beneficiare. respectiv 96. Dar care sunt problemele principale implicate in evaluarea impactului investitiilor straine directe intr-o tara beneficiara.6% din participaţii . urmate de cele din Olanda (8. ca şi ansamblul ISD.2%). tarile din CAER nefacand exceptie. Cea mai mare parte a investiţiilor străine directe în întreprinderi greenfield se concentrează. si exista critici care sunt impotriva nivelului scazut de folosire a resurselor locale de catre intreprinderile straine si a costurilor concesiilor fiscale facute pentru atragerea investitiilor straine. Astfel. Exista sustinatori ai investitiilor straine directe care pun accentul pe noi slujbe. Ei au argumentat ca investitiile straine contribuie putin la dezvoltarea acestora datorita unui imput scazut al resurselor locale sau datorita multumirii locale. V.3 % din participaţii). Considerată după mărimea investiţiilor străine directe în întreprinderi greenfield.5% din soldul ISD). în aceeaşi situaţie aflându-se şi investiţiile din categoria fuziuni şi achiziţii (M&A) cu 93 milioane euro (2. transferul de tehnologie si alte beneficii. Austria (5.3% şi regiunile VEST şi SUD MUNTENIA cu 3. cele mai mari investiţii în întreprinderi greenfield provin din Germania (8.4%). în regiunea BUCUREŞTI-ILFOV (30% din soldul ISD). Investitorii straini au propria experienta cu economia de piata asa ca ei sunt in posesia cunoasterii metodei prin care se restructureaza o companie in mod optim. a vanzarilor locale si a exportului (dupa o perioada de crestere a importului). De asemenea sunt alte efecte ca: cresterea productivitatii.9% respectiv 3. Obtinerea controlului printr-un proces de privatizare bine administrat este cheia restructurarii cu succes. ponderea predominantă în fluxul participaţiilor la capital în 2010 este reprezentată de dezvoltările de firme cu o valoare de 3928 milioane euro. Analiza economica 9 .

O buna perceptie a acestora duce la concluzia ca tara este stabila politic. Economia de piata nu se dezvolta inca in 90 – 91 in Romania: majoritatea preturilor erau inca subventionate. Deciziile sunt uneori luate fara acordurile directorilor generali ai intreprinderilor ceea ce implica intarzieri. In ceea ce priveste legile. Slabiciunea sistemului fiscal. Investitiile venind din strainatate cauta bunavointa si tratament profesional la standarde vestice. amanari si uneori chiar pierderea contactelor. stabilizare macroeconomica prin politici monetare si fiscalitate stransa. Siemens si Alcatel in telecomunicatie. Factori administrativi Atitudinea necorespunzatoare a functionarilor pare sa fie principala grije a investitorilor straini. usor de inteles. Colgate si Palmolive in industria cosmetica.trebuie sa fie largita pentru a include dimensiunile cantitative si calitative a investitiilor straine. o dobanda negativa si o reforma institutionala incipienta. incorecti in aplicarea legii generand frustrare si iritatie in comunitatea investitorilor straini. Exista insa si o piata neagra a valorilor. Enterprise Oil. 10 . Coopers & Lybrand. Nici un proiect major de investitii directe nu a fost concretizat in acesti doi ani si majoritatea investitiilor directe au venit de la romani ce traiau in strainatate. Coca – Cola si Pepsi in bauturi racoritoare. O problema importanta este atitudinea autoritatilor privind investitiile. contabilitate si servicii financiare. 1. investitorii cauta o singura. Amoco. Politica economica si viteza reformelor sunt de fapt factorii cheie ce duc la cresterea investitiilor directe straine. Wasserstein & Perella in consultanta. au intrat pe piata romaneasca in 1992. care investesc in extractia de petrol. Ea consta in atitudinea necooperanta ca si abuzul procedural al unor angajati si agentiilor si institutiilor guvernamentale. Cauzele care duc la niveluri relativ scazute ale investitilor directe in Romania Anul 1994 este primul an din 1990 cand putem gasi in economia romaneasca mult mai multe elemente care i-ar putea face pe straini sa investeasca in Romania: PIB – ul a avut o tendinta de crestere continua. 2. Nume cunoscute ca Sheell. Ernst & Young. neechivoca lege care sa nu faca discriminari intre locali si straini. Au fost o multime de cazuri in care functionarii au fost nepoliticosi. 1992 a fost primul an cand firmele multinationale s-au extins mai mult ca niciodata in Romania. 1990 – 1991 au fost doi ani importanti pentru Romania in care legi importante ale reformei incluzand si principala legislatie privind investitiile directe 35/3 aprilie 1991 au fost aprobate de Parlamentul Roman. distributia celor mai importante materii prime era inca centralizata. inceperea reformelor institutionale si sistemice in special procesul de privatizare si de creare a unui cadru institutional adecvat. iar rata de schimb era inca artificial mentinuta. Mai exista o multime de proiecte inca blocate datorita birocratiei in ciuda promisiunilor venite de la nivelele inalte.

Veniturile si salariile sunt descurajant de suprataxate.6 miliarde de euro.18 miliarde de euro).6 miliarde euro in sectorul energetic. in special cele locale. Valoarea investitiilor necesare sectorului energetic romanesc. Strategia energetica: Romania are nevoie de investitii de 34. Exista o intelegere gresita si o interpretare gresita in ceea ce priveste sectorul economic in care o afacere ar trebui sa fie plasata fiindca fiecare sector isi are propriile scutiri de taxe. Cea mai mare parte a acestor investitii. E nevoie de investiţii în acest sector. pentru perioada 20072020.2 miliarde de euro) si in resurse regenerabile (1. Problemele inca nerezolvate. Notariatele si tribunalele. care pot fi interpretate in diferite moduri. caldura. Impozitul pe salariu in legislatia romana nu este indeajuns de clar. iar Uniunea are un rol important prin bugetul pe care îl alocă 11 .A. publicata pe siteul Ministerului Economiei si Finantelor (MEF). 3.curent. De asemenea. referitor la sursa. Exista o multime de taxe si tarife ca: tarifele vamale si T. • • Romania are nevoie de investitii in infrastructura. Astfel de probleme sunt norme si reglementari care conduc investitorii terti la anti – pricing si lipsa unor legi certe pentru achizitionarea proprietatii industriale si diminuarea coruptiei. Este necesara o lege permitand proprietatea asupra pamantului sa fie in posesia tuturor intreprinderilor fie ele locale sau straine. in valoare de 20.8 miliarde de euro. reprezentând aproximativ 7% din PIB şi asigurând mai mult de 5% din totalul locurilor de muncă din UE. investitii importante vor mai trebui facute in sectorul petrolier (3. Transportul e o componentă esenţială a economiei europene. • Romania are nevoie de investitii straine in domenii cu potential de export. • Transporturile au nevoie de investiţii Într-o perioadă de criză economică companiile de transport din Europa se confruntă cu dificultăţi. Mai multe reglementari au fost aplicate in privinta acestor notificari care pe investitori i-au dus la confuzie datorita unor neconformitati in urmarea instructiunilor. venitul si valoarea venitului care ar trebui sa fie taxat in Romania. se arata in strategia energetica a Romaniei. sunt necesare sectorului energiei electrice.Sistemul fiscal este controversat. Exista o limita legala descurajanta pentru publicitate si promovare considerata prea scazuta pentru investitorii straini. Oricare noua crestere a preturilor (datorita ratei inflatiei care in Romania a avut nivele ridicate incepand cu ‘90) trebuie sa fie notificata 30 zile inainte de a o aplica. sectorul minier (2. este de 34.8 miliarde de euro).V. se opun proprietatii asupra pamantului a societatilor mixte care s-au format prin fuzionare.

1.2 la suta din totalul investitiilor in turism si calatorii. jud. toţi angajaţii din poziţii importante din grup îşi doresc să vină în România pentru a marca o etapă importantă în cariera lor". cu 12. Uzinei nr. dar are nevoie de investitii majore Cu un procent estimat la 7. după lansarea Logan. Uzinei nr. Forma de proprietate : mixta . Investiţiile realizate de Renault la Dacia până la sfarşitul anului 2008 s-au ridicat la peste un 1. Istoric: In anul 1999. Croatia . al doilea centru de inginerie.Bulgaria ocupa locul 56. 51 % din actiuni detinute de grupul Renault restul de 49 % fiind detinute de statul roman. dintre care unul în domeniul protecţiei mediului. Masa salarială a Groupe Renault în România este de 300 de milioane de euro pe an. Orice coleg francez trimis în România în 2004 considera acest lucru o pedeapsă şi sfârşitul carierei.43% din capitalul Dacia. proiect în care foarte puţină lume credea. cu un procent de 14. reconstrucţia reţelei comerciale şi reorganizarea reţelei de furnizori.locul 70. Lucrurile s-au schimbat acum. Compania a parcurs un amplu program de modernizare: de la refacerea instalaţiilor industriale. 4. Asezare : Mioveni. 12 . VI. mai inteligent. Arges .2 miliarde euro. Tot in Romania functioneaza a doua uzina mecanica din grup. str. Arge 7.locul 130.6 la suta. Grupul a contribuit cu peste 3% din PIB-ul României. până la obţinerea a trei standarde de management al calităţii. Romania 5. in urma Bosniei . O schimbare majoră a avut loc în anul 2004. Studiu de Caz – AutoMobile Dacia S. iar în prezent deţine 99.2 la suta reprezentand investitia in turism din total investitii.locul 99 si Ungaria . Denumire : SC Dacia Automobile SA 2. str. având o cifră de afaceri anuală de 3 miliarde de euro pe an. "Grupul Renault a investit foarte mulţi bani în România din anul 1999 de când a intrat pe piaţă. Grecia . 1. jud. mai rapid şi mai sigur. astfel încât să avem un transport mai puţin poluant. 1.Investitii in perioada 2000. unicul centru de proiectare si fabricare a matritelor si cea mai mare magazie de piese.Hertegovina. Romania se claseaza pe locul 138 in lista globala. a spus Mavrodin la conferinţa "Profilul HR-ului în 2012". România este a doua ţară ca importanţă pentru grupul Renault. Sediul social : Mioveni. cod 115400 .2013 la Dacia Renault si Dacia detin in Romania cea mai importanta uzina de vehicule din grup si cea mai mare platforma logistica a aliantei Renault-Nissan. 1. Forma Juridica : Societate pe actiuni 3. Renault achiziţionează 51% din capitalul societăţii în urma procesului de privatizare.pentru investiţii. • Turismul romanesc creste.A.

Astfel.193 mil euro 2007 . tratamentul apelor uzate. diagnosticarea reţelelor de canalizare cu ajutorul camerei.194 mil euro 2009 . o staţie fizico-chimică pentru apele reziduale din departamentul de vopsitorie. staţia a fost modernizată prin investiţii de 3. al solului. Noile cazane care asigura prepararea agentului termic.180 mil euro 2006 .A. Începând din anul 2005.000 de locuitori ai oraşului Mioveni. evaporatoare pentru tratarea emulsiilor şi o instalaţie de 13 . 3. 6. cât şi pentru cei 33. s-au facut investitii de 22 milioane euro pentru conservarea resurselor naturale.67 milioane euro pentru conservarea resurselor naturale.187 mil euro 2005 .260 mil euro 2008 .250 mil euro 2.Investitiile la Automobile DACIA S. iar emisiile de gaze arse sunt insignifiante. 1. apa reziduală care este folosită în activitatea de fabricaţie a maşinilor.Grupul Renault investeşte în protejarea resurselor de apă Pe platforma industrială de la Mioveni există o staţie de producere a apei potabile. Pe lângă apa potabilă. al aerului si al deseurilor rezultate in timpul procesului de fabricatie.97 milioane euro in protectia solului. 2. Investiţiile vor continua în cursul anului 2012 pentru modernizarea filtrelor pentru apă potabilă. cazanele centralei au un consum foarte redus de gaze. a aburului si a apei calde sunt cele mai moderne si performante la aceasta data din intreaga Europa de Vest. au avut loc dupa cum urmeaza : 2004 . este tratată cu ajutorul unor instalaţii complet modernizate.4 milioane de euro. 4. Astfel.142 mil euro 2011 .154 mil euro 2010 . au fost create centrale de filtrare pentru tratarea lichidelor de uzinaj. Prevazute cu economizor de combustibil la arzatoare.32 milioane euro au fost investite in tratarea apelor uzate. 6 milioane euro in tratarea aerului.73 milioane euro in tratarea deseurilor.Investitii pentru protejarea mediului natural Incepand cu anul 2000 si pana in prezent. realizarea unei staţii biologice pentru tratarea apelor reziduale în departamentul de vopsitorie. care furnizează apă atât pentru Dacia. la nivelul intregii platforme de la Mioveni.148 mil euro 2012 . randamentul se situeaza aproape de 95%.

8 milioane de euro. Preluarea a fost facuta in mai multe etape . cat si Renault.41% în ultimii şapte ani. exportand automobile. extinzandu-l peste granitele tarii chiar si pe continentul American. Apa purificată este refolosită. Astfel. bineinteles avand un foarte mare profit de pe urma investitiei facute. au fost investiţi 2 milioane de euro pentru protejarea resurselor de apă. Centrul Tehnic Titu beneficiază de un sistem de evacuare a apei din centru.A. Investiţiile realizate din 2000 până în prezent în procesul de tratare a apei reziduale sunt în valoare de 6. De asemenea. uleiurile uzate sunt separate şi trimise spre valorificare prin ardere.Concluzii In concluzie. VII. investiţiile realizate pe platformă au dus la scăderea consumului de apă/vehicul produs cu . trecand astfel prin procesul oricarei investitii straine realizate in taranoastra. ` Renault nu a uitat nici de natura investind foarte mult in procesul de „imprietenire”cu natura a noilor tehnologii. Între anii 2008 şi 2011. Prin investitia facuta Renault a crescut foarte mult brand-ul DACIA.ultrafiltrare a lichidelor de uzinaj. În plus. la inceputul anilor 2000 atunci cand Romania era vayuta ca un mediu destul depropice pentru o astfel de investitie. firma franceza Renault a efectuat o investitie de tipul ” Preluări integrale sau parţiale de întreprinderi „ în DACIA Automobile S.Pe fondul acestei investitii s-a adus un foarte mare aport un la PIB-ul Romaniei. datorat exporturilor de masini in perioada 2004-2012. care protejează pânza freatică şi reţeaua locală. au avut de castigat de pe urma investitiei atat statul roman. 14 .87.

ro 4) www. București. eficienţa şi finaţarea investiţiilor.wall-street. Editura ASE.ro 6) www.org. 2002 3) www.ro 5) www. Ed. 7) www.zf.Bibliografie 1) ASE-Facultatea de Management-Catedra de Eficienta Economica.Economia.dacia.VIII. 2) Cistelecan Lazăr.ro 15 . Economică. Investitiile si noua economie-Lucrarile celui de-al optulea simpozion international-“Investitiile si relansarea economica”-Bucuresti 23-24 Mai 2008.wikipedia.bnr.