Sorina BOTIŞ

2008 – 2009 Anul II, sem. 2 REPROGRAFIA UNIVERSITĂŢII “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

MONEDA ŞI CREDIT Lect.dr.Sorina BOTIŞ

CUPRINS
TEMA I.UNITATEA MONETARA:….....………………….5 1.Etalon – Aur sau bimetalism;………….................……...…8 1.1.Moneda metalica;……………………........………………8 1.2.Celelalte forme monetare;……………….....……………..9 2.Dematerializarea monedei;…………………........…………9 2.1.Moneda fiduciara si moneda divizionara;……....……….9 2.2.Cecul si moneda scripturala;…………………...……….10 2.3.Informatizarea modalitatilor de plata;……...………….11 3.Formele actuale ale monedei;……………………...………12 3.1.Moneda divizionara;……………………………...………12 3.2.Moneda fiduciara………………………………...……….12 3.3.Moneda scripturala;……………………………..……….12 4.Modalitati de plata diversificate;………………….....……12 4.1.Cecul;………………………………………………….…..13 4.2.Viramentul;………………………………………….……13 4.3.Avizul de prelevare;……………………………………...13 4.4.Titlul interbancar de plata;…………………………..…14 4.5.Cardul de plata;……………………………………..…...14 5.Catre moneda electronica;………………………………...14 5.1.Dezvoltarea cardului de tip “port-moneu electronic”;...14 5.2.Monoprestatoare si pluriprestatoare;………………..…14 5.3.O noua moneda?…………………………………………15 6.Functiile monedei;…………………………………………15 6.1.Moneda – intermediar al schimburilor;………………..16 6.2.Moneda – unitate de masura a valorii;…………………16 6.3.Moneda – instrument de rezerva a valorii;…….………17 7.Puterea de cumparare a monedei;………………………..18 7.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate;……………….18 7.1.1.Puterea de cumparare interna a monedei;……………19 7.1.2.Puterea de cumparare externa a monedei;……………21 8.Paritate si curs valutar;…………………………………….23 8.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate;………………..23 8.1.1.Paritatea puterii de cumparare a monedei;…………..26 9.Punctele aurului;……………………………………………28 9.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate;………………..28
2

1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.MASA MONETARA.65 1.Agregatele monetare……………………………….2.Construirea si functionarea monedei cos.1.51 13.1.Metoda dublei remize..35 10.1.DOBANDA:……………………………………….4.1.3.1.Reglarea valorica a cursurilor valutare..Sorina BOTIŞ 10.STRUCTURA MASEI MONETARE.Moneda cos.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate………………….……………………………………37 10.………61 1.1. Dobanda Tehnici de calcul ale dobanzilor……………….81 1.2.Lichiditatea economiei……………………………………..Explicatii teoretice si aplicatii practice………………….Arbitrajul direct.Reglarea cursurilor valutare in conditiile flotarii libere.81 1.Arbitrajul indirect.……………….Metoda remizei.Metoda tratei.70 2.63 1.1.Principiile reprezentarii agregatelor…………………….33 10..43 13.75 TEMA III.…………………….……………………………38 11.………………………………….………………………………………31 10.1.32 10.Dumping – ul valutar.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.……………………………………….1.……………………………………….MONEDA ŞI CREDIT Lect.………………….67 2.Rezerva minima obligatorie………………………………….75 3.………………………………………………….Contrapartidele masei monetare………………………….Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate………………….70 3.………………………………………….59 1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate………………….Arbitrajul.31 10.1..2.1..1.2.39 12.EMISIUNEA DE MONEDA:………………….1..39 11. ……………………………………………………….Reglarea cursurilor valutare in conditiile stabilirii paritatilor fixe sustinute prin interventii.2.1.Metoda paritatii comune.2.3. Definitia statistica a monedei……………………………….Limita dintre bani si creante…………………………….4..58 1..80 1..31 10..………………………………34 10.Metoda ordinului de banca.………………….1.1..1..2.1.Metoda tratei duble....31 10.1.5.1.2.Agregatele monetare in Romania…………………………64 1.dr.Multiplicatorii monetari…………………………………….51 TEMA II.65 1.1.6.2.41 12...2.41 12..2.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.………………41 12.Limita dintre activele monetare si activele financiare….……………………………………….85 3 .63 1.1.Dobanda nominala si dobanda reala………………….1.2..…….1.

..CONTURI CURENTE....Sorina BOTIŞ TEMA IV.1.Scontul…………………………………………….1..154 4 .3.2.….1.Plati echivalente…………………………………….Metoda indirecta……………………………………….…101 TEMA V.Metode de operare in conturile curente.1...….dr.…117 TEMA VI.1.1.111 1.1..91 1.….1..INSTRUMENTE DE CREDIT ALE CIRCULATIEI ……………………………………..2.1.1.106 1.148 Bibliografie…………………………………………………..Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate……….91 1.….106 1.….Scontul si rescontul………………………………….Metoda directa……………………………………….1.4.107 1.Conturi curente.2..……91 1.98 1....…115 1.131 Dictionar de termeni monetari……………………………...……….1..Metoda calculului in scara………………………….1.METODE DE OPERARE IN CONTURILE CURENTE :………………….1.91 1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate………………..APLICATII PROPUSE:………………...Rescontul………………………………………….…105 1.Metoda dobanzii imediate ………………………….MONEDA ŞI CREDIT Lect.…..Instrumente de credit ale circulatiei………………….………90 1.1.

dr.5.1.Avizul de prelevare. 4. 6.Modalitati de plata diversificate.Viramentul.3.MONEDA ŞI CREDIT Lect.Puterea de cumparare interna a monedei.Moneda – unitate de masura a valorii. 4.Moneda fiduciara si moneda divizionara.Puterea de cumparare a monedei.2. 3.3.Dematerializarea monedei. 7.3. 7. 2.4.1.Dezvoltarea cardului de tip “port-moneu electronic”. 4.Moneda divizionara. 1. 2. 3.Functiile monedei.Celelalte forme monetare. 7.Sorina BOTIŞ TEMA I UNITATEA MONETARA Cuprinsul temei: 1.O noua moneda? 6.1. 5.1.Moneda – instrument de rezerva a valorii. 5.Informatizarea modalitatilor de plata.1.2.2.Moneda – intermediar al schimburilor.Formele actuale ale monedei. 4.2.3. 6.1.Cecul si moneda scripturala.3. 4.Catre moneda electronica.Etalon – Aur sau bimetalism. 2.Moneda fiduciara 3.Titlul interbancar de plata. 6.2.Moneda metalica.2.Cardul de plata. 1.1. 5.Moneda scripturala. 3.1. 4. 5 .1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate. 2.Cecul.Monoprestatoare si pluriprestatoare. 5.

1.cunoasterea modului de determinare a puterii de cumparare. 8.1. 10.dr. 10.1.Punctele aurului.2.2.1.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate. . 10.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.1. 10. 8. 8.2.1.Metoda paritatii comune.1. 10.1.Dumping – ul valutar.1.2. 10. 11.Reglarea cursurilor valutare in conditiile stabilirii paritatilor fixe sustinute prin interventii.Metoda tratei. .1.Arbitrajul.2.cunoasterea importantei etalonului monetar in determinarea valorii paritare a unitatii monetare.1.Reglarea cursurilor valutare in conditiile flotarii libere.1. 10.MONEDA ŞI CREDIT Lect.Arbitrajul direct.Reglarea valorica a cursurilor valutare.1. 10.Metoda tratei duble. 12.1.1. 6 .4.1.Paritatea puterii de cumparare a monedei. 11.1. .Paritate si curs valutar.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.Puterea de cumparare externa a monedei. 13.Metoda remizei. 10. 10.1.1. 9.Sorina BOTIŞ 7.2.cunoasterea influentei puterii de cumparare in determinarea valorii paritare a monedei si a paritatii monetare.1. 12.1.1.1.cunoasterea principalelor forme ale monedei. 12.Arbitrajul indirect.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.cunoasterea notiunii de unitate monetara.Metoda ordinului de banca. 13. 9. .2.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.determinarea puterii de cumparare interne a monedei.Construirea si functionarea monedei cos.2.2. Obiective: . .3.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate 12.Metoda dublei remize.Moneda cos.

bimetalism aur/argint. la scara internationala. etalonul – aur. in anumite societati si in anumite epoci.Aceasta relatie intre masa monetara si pret reprezinta fundamentul teoriei cantitative a monedei. ciocolata. Moneda marfa circula efectiv sub forma de lingouri. Emisiunea de moneda rezulta din “baterea ei libera”: Detinatorii de metal pretios. scoici. fie pe amandoua.MONEDA ŞI CREDIT Lect. fara a uita ca. duc la Trezorerie bare sau lingouri care sunt transformate in monede.Acest regim monetar mercheaza dominatia 7 .cunoasterea modului de utilizare a monedei cos(valuta compozita).Acest metal constituie deci etalonul ce permite evaluarea unei monede si.cunoasterea modului de determinare a valorii monedei cos intr-o valuta care nu apartine cosului valutar.cunoasterea modului de determinare a valorii monedei cos intr-o valuta care apartine acestuia. asemeni definite in raport cu un metal pretios. permite stabilirea unei relatii stricete intre valorile a doua monede. de piese metalice.dr. . valoarea monedei este definita de greutatea unui metal pretios.cunoasterea notiunii de moneda cos. Bunul care acopera caracteristicile unei monede ramane cu toate acestea o marfa.Avantul capitalismului din secolul al XIX – lea se inscrie intr-un sistem monetar metalic bazat pe aur(etalon-aur) sau pe aur si argint(bimetalism). antrenand o dematerializare a monedei.Moneda metalica In sistemele metalice. . sare. de monede care “valoreaza greutatea lor in aur”. Experienta cotidiana ne incita sa privilegiem aspectul sub care se prezinta moneda. Variatiile ofertei(descoperirea si exploatarea minelor)si ale cererii acestei marfuri se repercuteaza asupra valorii sale. sistemul monetar s -a transformat profund. aceasta luand forma de bancnote. . exprimate in aur. bancile neavand decat un rol pasiv in crearea monedei metalice.Crearea de monede se afla la initiativa posesorilor de aur si argint. adica asupra nivelului general al preturilor. capete de vite…Reflectia asupra formelor monedei trece printr-o cotitura istorica ce permite clarificarea sa actuala. fapt ce corespunde unei scaderi a valorii aurului. cecuri).Sorina BOTIŞ . in consecinta. In cursul ultimelor doua secole.determinarea puterii de cumparare externe a monedei.Etalon – Aur sau bimetalism Fie ca sistemul monetar se bazeaza pe un metal pretios. functia monetara a fost asumata de marfuri variate . 1. formele monedei de laa inceputul secolului al XIX -lea se ierarhizeaza in jurul monedei metalice.1. atunci cand valoarea nominala a monedei este echivalenta cu valoarea reala este vorba cu adevarat despre o “moneda metalica”.Astfel o crestere de moneda rezultand dintr-un aflux de aur ar tinde sa provoace urcarea preturilor. de inscrisuri bancare(bilete la ordin. de fapt comerciantii. 1. .

emisiunea bancnotelor de catre banci este strans legata de stocul de aur detinut: din cauza raportului dintre volumul de bancnote emis si volumul de metal pretios. Finantarea razboaielor. Bancnota este convertibila . si conturile in banca sau inscrisurile bancare.2.MONEDA ŞI CREDIT Lect. formele monedei s-au transformat profund in sensul unei dematerializari a ei. care insoteste progresul unei monede bancare.dr. Valoarea unei bancnote deriva din ce a aurului:bancnota nu are o legitimitate proprie. cecul. A”antul monedei scripturale capate forma de inscrisuri bancare.Dematerializarea monedei De -a lungul secolului XX. dar si continuarea unui sistem bazat pe aur.2. 2. care devine astfel "ba“carizata".Utilizarea unui cec se dezvolta: cea mai raspandita forma a acestor inscrisuri bancare care permite reglarea schimburilor.Dar aceste forme monetare se afla sub o stransa dependenta de moneda metalica. aceasta nu mai este o moneda metalica. ci pe increderea pe care i-o acorda utilizatorii (din latina fiducia inseamna incredere). regreseaza si o parte crescatoare a schimburilor se opereaza prin debitul unui cont bancar si prin creditul unui alt cont. aceasta provenind din libera transformare de catre agentii comerciali a bancnotelor in aur sau argint.Sorina BOTIŞ unei burghezii comerciale si industriale detinatoare a unei puteri.1. Suspendarea convertibilitatii bancnotelor in aur este insotita de o casi -disparitie a circulatiei monedelor din aur si din argint in folosul monedei divizionare. ce emite monedele.Moneda fiduciara Neconvertibilitatea bancnotelor anunta sfarsitul sistemului metalic.Celelalte forme monetare Exista si alte forme de monede. Chiar daca bancnota nu mai reprezinta un “ certificat de depozit in aur” si daca bancile pot emite un volum de bancnote superior rezervelor lor. este un “mod de reglare”. aurul inceteaza sa mai circule. monedele. dar nu este cu adevarat o “moneda scripturala”. monedele utilizate in schimburi au o valoare nominala superioara valorii reale. 1870 si in 1914. detinerea de conturi se propaga pana la acoperirea cvasi-totalitatii populatiei. detinute de catre agenti comerciali(intreprinderile mari sau mijlocii). apoi reconstructia. la drept vorbind. bancnota se emancipeaza fata de metal. valoarea bancotelor nu se mai bazeaza pe echivalenta cu aurul. aceea de a crea moneda. Odata cu neconvertibilitatea bancnotelor in aur se naste de fapt moneda “fiduciara”. putere care a fost luata suveranului. variatiile stocului de aur determina nivelul masei monetare. bancnotele. prin emisiunea exagerata de moneda face imposibila. care sunt emise de catre banca. care emite bancnotele si Trezoreria publica. 2. Moneda fiduciara. chiar daca 8 .Cecul si moneda scripturala Printr -o miscare ce se accelereaza dupa al Doilea Razboi Mondial. 1. mai putin in perioadele tulburi: astfel a fost decis “cursul fortat” al francului – adica neconvertibilitatea sa – in 1848. 2. nu numai intoarcerea la paritatea de dinainte de razboi. Aceste forme de moneda corespund unui sistem monetar dominat de banca centrala. bancnotele.

MONEDA ŞI CREDIT Lect.dr.Sorina BOTIŞ

indivizii au uneori iluzia ca aceasta moneda scripturala are in contrapartida rezerve de bancnote in seifurile bancilor. Moneda scripurala prezinta, in raport cu moneda fiduciara, un triplu avant aj: - ea permite reglarea la distanta, fara deplasarea fizica a partenerilor schimbului. - ea ofera garantii mai mari de protectie impotriva furtului sau pierderii; - ea lasa urme in contabilitatea bancara ce pot servi drept probe in caz de contestatie. Avantul monedei scripturale marcheaza o deplasare a puterii de emisiune a monedei: bancile comerciale sunt cele care, prin intermediul operatiunilor de credit, emit moneda, intr-un cadru reglat de catre banca centrala. Forma dominata de moneda Moneda metalica Moneda fiduciara Moneda scripturala Emitentul de moneda Detinatorii de aur(comerciantii) Banca centrala, Trezorerie Banci comerciale

2.3..Informatizarea modalitatilor de plata
Ultima forma de dematerializare atinge mai putin moneda, care ramane o moneda scripturala, decat mijloacele de plata, ce beneficiaza de progresele tehnologiei informatiei in detrimentul modalitatilor de plata traditionale. Cecul cunoaste o relativa regresie. Intr-adevar, cu toate ca moneda a reprezentat, in raport cu bancnotele si cu monedele, o forma de dematerializare, cecul, suport al acestei monede, reprezinta un procedeu indelungat, care presupune traducerea inscriptiilor manuscrise(destinatar, suma) insemne lizibile pentru masini si transferul fizic intre banci.Acest procedeu greoi este costisitor. Este motivul pentru care bancile au stimulat agentii economici sa utilizeze modalitati de plata informatizata:plati prin carti de credit, viramente si prelevari informatizate, care nu se traduc prin transferuri fizice si nici prin inscriptii de mana. In acest punct al evolutiei, moneda capata o forma purificata: este vorba despre o simpla informatie la nivelul activelor lichide detinute de catre un agent economic(nivelul contului sau bancar), iar modalitatile de reglare sunt simple moduri de circulatie a informatiilor care corespund unor transferuri de puteri de cumparare.

3.Formele actuale ale monedei 3.1.Moneda divizionara
Monedele sunt emise de catre Trezoreria publica si puse in circulatie de catre banca centrala.Cu o putere de emisiune limitata, nu pot fi reglate sume importante in mod exclusiv cu monede, ele sunt utilizate in schimburile cu sume mici.

3.2.Moneda fiduciara
9

MONEDA ŞI CREDIT Lect.dr.Sorina BOTIŞ

Bancnotele sunt emise de catre banca centrala.

3.3.Moneda scripturala
Ea este compusa din toate bunurile bancare utilizabile direct pentru re glarea datoriilor.Aceste conturi cec sau conturi curente pot lua forma: - conturilor la vedere in bancile comerciale; - conturilor cecuri postale; - conturilor deschise pe langa contabilii publici; Conturile, cum ar fi livretele Casei de Eco nomii care sunt lichide- titularii lor pot sa le transforme instantaneu in moneda fiduciara- dar care nu pot fi mobilizate direct prin intermediul cecurilor, nu reprezinta moneda in sensul strict al cuvantului; ele sunt totusi incluse in agregatul monetar M2.

4.Modalitati de plata diversificate
Monedele si bancnotele reprezinta simultan bani si mojloace de plata utilizate in schimburi.Cat despte moneda scripturala, ea este un bun , o cifra, reprezentand creditul unui agent economic intr-o banca, si care poate fi utilizat prin diferite mijloace.Daca neglijam efectele comertului, care reprezinta o parte slaba si in descrestere si retragerile de bancnote, care constau in conversii ale monedei scripturale in moneda fiduciara, retinem cinci modalitati de transfer ale monedei scripturale.

4.1.Cecul
La initiativa debitorului, cecul s-a dezvoltat puternic dupa al Doilea Razboi Mondial, cand plata prin inscrisuri bancare a devenit obligatorie incepand cu anumite praguri de reglare.El este, inca si astazi, primul instrument de plata, in ciuda unei relative regresii(peste 70% din reglarile scripturale in 1983, mai putin de 45% in prezent) datorate dezvoltarii altor modalitati de plata. Practic, in special in schimburile dintre indivizi si reglarile la distanta, cecul este, pentru banci, costisitor (intre 3 si 5 franci pe cec), din cauza necesitatii de a sesiza prin semne lizibile de catre masini, inscriptiile manuscrise pe cec(destinatar, suma).Bancile incearca deci sa obtina plata serviciilor legate de utilizarea cecurilor(eliberarea carnetelor de cec…) pentru a-si acoperi costurile si a-i face pe utilizator sa-si schimbe hotararea; ele favorizeaza, printre altele folosirea modalitatilor de plata mai putin costisitoare deoarece sunt informatizate.

4.2.Viramentul
Viramentul consta in a opera transferul fondurilor la initiativa debitorului fara interventia creditorului.Avantul sau(peste 15% dintre operatiunile scripturale) eate in mod esntial datorat partii de viramente autorizate(peste 95% din ansamblu).El se dovedeste a fi deosebit de practic pentru reglarea salariilor, datorita informatizarii gestiunii lor si a statelor de plata de catre intreprinderi.

4.3.Avizul de prelevare
Avizul de prelevare se afla la initiativa creditorului : in cazul reglarilor periodice, si in cadrul unei autorizatii date de catre titularul contului, creditorul opereaza o prelevare care prezinta
10

MONEDA ŞI CREDIT Lect.dr.Sorina BOTIŞ

avantajul, pentru creditor si pentru banca, de a fi automatizata: debitorul nu trebuie sa intervina la fiecare operatiune.In plin avant si pus in practica pentru diferite reglari(facturi, impozite…), el reprezinta 10% din transferurile scripturale.

4.4.Titlul interbancar de plata
Titlul interb ancar de plata (TIP) este relativ recent- el dateaza din 1988 – si are-, pentru moment, o importanta marginala (2% ), dar va cunoaste o dezvoltare rapida. Debitorul isi da acordul pentru plata fiecarei operatiuni, dar titlul face ulterior obiectul unui tratament informatizat.El constituie, oarecum, un intermediar intre cec si avizul de prelevare: el asociaza interventia activa, pentru fiecare operatiune, a titularului contului, si automatizarea operatiunilor, care prezinta un avantaj pentru creditor ca si pentru banca.

4.5.Cardul de plata
Cardul de plata inregistreaza un progres foarte rapid incepand cu anii 1980 gratie interbancaritatii si dezvoltarii, incepand cu 1993, a utilizarii generalizate a cardului cu memorie.Intre 1983 si 1993, platile prin carduri au trecut de la 5% la 15%.Cardurile bancare sunt, cel mai adesea, cartide credit care permit o decalare in cadrul reglarii.Integrarea unui microprocesor in interiorul cardului, care permite identificarea sa si verificarea identitatii purtatorului gratie unui cod secret, da garantii solide atat titularului contului cat si comerciantilor.

5.Catre moneda electronica 5.1.Dezvoltarea cardurilor de tip “port-moneu electronic”
Progresul reglarilor de cont informatizate si costul lor scazut favorizeaza elanul “portmoneului electronic”, carduri creditate in momentul achizitiei sau la reinnoirea lor si debitate pe masura reglarilor(decontarilor).

5.2.Monoprestatoare si pluriprestatoare
Cardurile preplat ite monoprestatoare, utilizabile pentru achizitionarea unui singur tip de bun sau serviciu, consta intr-o simpla plata in avans. In revansa, cardurile pluriprestatoare, utilizabile in diferite tranzactii pe langa un ansamblu de furnizori, prezinta caracteristici originale.

5.3.O noua moneda?
Cardurile multiprestatoare pot fi considerate ca o noua forma de moneda: nu este o moneda scripturala deoarece bunul nu este inscris in contul unei banci, ci pe cardul insusi; nu este o moneda fiduciara, din moment ce nu este utilizabil in toate schimburile si nu este reutilizabil sub forma sa initiala. Se produce o noua forma de creare a monedei:

11

semne monetare pe care le poate folosi. daca acel card multiprestator este emis de catre un agent ne-financiar.Moneda – unitate de masura a valorii 12 . .Recurgerea la un bun intermediar. ceea ce nu este deloc usor. si nu este debitat in folosul intreprinderilor decat pe masura platilor. cand monada constituie un intermediar de slaba calitate.instrument de rezerva a valorii.In acest interval coexista puterea de cumparare a emitentului cardului si cea a clientului.O noua putere de cumparare a fost creata. in momentul vanzarii acestuia. 6. Rezulta ca trocul limiteaza schimbul si face imposibila formarea unui ansamblu de preturi.o grupare de intreprinderi de distributie. dificultatea de a stabili valori egale. de exemplu.Si aici. insa inconvenientele acestuia sunt vizibile: . altfel spus o scara de valori care faciliteaza evaluarea bunurilor.dr. substituirea unei forme monetare cu o alta nu este insotita de o creare de moneda.unitate de masura a valorii. Utilizatorii monedei pot estima anumite perioade de tulburari monetare. se produce o forma de creare de monede.indivizibilitatea bunurilor si. reglarea cardului este un simplu transfer a puterii de cumparare a clientului catre intreprindere.prestatii simultane ale trocului in doua tranzactii separate: vanzarea unui bun contra monedei si cumpararea contra monedei a altui bun. 6. in Germania ca tigarile sa fie folosite ca bani. moneda. de exemplu. prin troc. deoarece numarul bunurilor participante la schimb este in continuare in continua crestere.Moneda – intermediar al schimburilor Intr-o economie de schimb.Desigur ca tranzactiile se pot desfasura fara moneda.Functiile monedei Definirea monedei trece prin evidentierea functiilor sale si nu numai a formelor sub care ea se prezinta.1.intermediar al achimburilor.MONEDA ŞI CREDIT Lect.trocul necesita mentinerea raportului de schimb intre fiecare bun fata de celelalte. cand colapsul sistemului monetar a determinat. fara creare de moneda. 6.Este necesar sa gaseasca persoana care sa posede bunul respectiv Y si este dispusa sa-l cedeze.Sorina BOTIŞ - - - In cazul unui card monoprestator emis. . . moneda este instrumentul unic al tranzactiilor. intr-un magazin . de exemplu. poseda un card. In schimb.Emitentul cardului primeste.Asa s-a intamplat in timpul si dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. emiterea cardului se reduce la o trensformare a formei monedei: in loc sa detina bancnote sau un depozit. Functiile esentiale pe care le indeplineste moneda sunt trei: . Daca acest card este emis de un stabiliment bancar. deci. revenind in astfel de situatii la tehnica trocului. ea serveste drept contrapartida intre oferta si cererea tuturor bunurilor si serviciilor pe toate pietele.trocul necesita aparitia simultana a nevoilor pentru doua categorii de indivizi: nu este suficient ca un individ sa posede cantitatea din bunul X necesara pentru achizitionarea altui bun Y. permite disocierea celor doua contra. .2.

trebuie sa permita tezaurizarea. reprezentand(dupa Keynes) un “liant intre prezent si viitor”. realizarea sa se face in mod abstract. servicii si alte drepturi. rolul de rezerva a puterii de cumparare este mai greu de indeplinit. 6. altfel spus.dr.Particularitatea functiei de masura a valorii este aceea ca nu e necesara prezenta fizica a banilor. altfel spus raporturi de schimb comparabile.este insa evident ca o asemenea structura sociala nu se poate mentine pentru ca fiecare dintre membrii sai trebuie sa aiba garantia(morala) ca tot ceea ce cedeaza va primi mai tarziu sub o alta forma si ca echilibrul reciproc este satisfacut.MONEDA ŞI CREDIT Lect. In prezent. Mai intai bunul cel mai bine tranzactionat. ca preturile practicate in economie sa nu se modifice.Astazi. din pacate. 13 .Amplele fluctuatii ale nivelului general al preturilor se deruleaza in timpul perioadelor de “boom” economic si criza.Ca mijloc de pastrare a averii.Economisirea(care reprezinta. taranesti ofera un exemplu de schimburi fara tarife.In acelasi timp.Moneda poate sa asigure permanenta valorilor masurabuile si indeplineste aceasta functie deoarece apare ca o intruchipare a avutiei. de exemplu). este necesar. partile implicate in schimb nu incercau sa realizeze un echilibru imediat.Pentru ca banii sa-si indeplineasca in bune conditii aceasta functie.Valoarea bunurilorse exprima prin pretul lor in moneda.Fara a readuce in actualitatetimpurile trecute. stabilitatea nu este niciodata asigurata total. de fapt. este dificil sa disociem cele trei functii. pentru ca societatile contemporane sunt societati de piata care au nevoie simultan de un intermediar de schimb si o unitate de masura pentru a asigura coerenta sistemului de schimburi si stabilitatea puterii de cumparare. de renuntare la functiile monetare. necesitatea unei economisiri de precautie ii determina pe indivizi sa economiseasca si in perioade de depreciere monetara.Odata cu cresterea numarului indivizilorcare compun structura sociala respectiva.Pentru ca piata sa fie eficienta este necesar ca drepturile consimtite astazi sa poata fi exercitate si mai tarziu. ci doresc echilibrarea imediata a schimbului. altfel spus. asadar. insa. aceasta permite determinarea unei scari generale de preturi. In cazul structurilor sociale mici. moneda permite transferul in timp al valorii. unele comunitati moci. in conditiile persistentei inflatiei. fluctuatiile puterii de cumparare a banilor diminueaza considerabil calitatea acestora de instrument de rezerva a valorii. ea constituie un instrument de masura universal aplicabil la bunuri.3. in sensul ca renuntau voluntar la un bun fara contraprestatie sau acordau un serviciu gratuit.Moneda – instrument de rezerva a valorii Functia de instrument de rezerva decurge din functia de i ntermediar al schimburilor. un consum aparte) se bazeaza pe siguranta ca valoarea banilor la a caror consum s-a renuntat va putea fi regasita in viitor.Stabilitatea unitatii de masura este conditia bunei functionari a acestui sistem. iar aceasta capata forme alarmante. de care este strans legata. cu alte cuvinte moneda permite cuantificarea relatiilor sociale. De asemenea. apoi moneda arealizat cuantificarea relatiilor sociale si echilibrarea imediata a schimburilor. Valoarea reprezentata de o anumita cantitate de bani poate sa nu fie tot timpul aceeasi. devine din ce in ce mai greu mentinerea absentei tarifarii si a unui echilibru imediat. la momentul in care se va decide utilizarea fondurilor de rezerva. ca valoarea lor(puterea lor de cumparare) sa fie constanta. apare fenomenul de respingere. trebuie sa tinem cont ca dezvoltarea operatiunilor bancare si financiare a permis lansarea catre populatie a unei game de instrumente de plasament care suplinesc cu succes moneda ca mijloc de rezerva a valorii.Sorina BOTIŞ Singura unitate de masura care permite etalonarea si cumpararea bunurilor si marfuriloreterogene este moneda.Indivizii nu au ocazia sa se intalneasca frecvent si deci nu mai au incredere in mentinerea echilibrului lor global. permite fiecarui individ sa-si cunoasca drepturile si obligatiile in societate. cu intrajutorare mutuala(pentru stransul recoltelor.Daca stabilitatea se transforma in instabilitate.

se determina dupa relatia: Ipr = (Pr1 / Pr0) x 100 . exprimand evolutia procentuala a preturilor.Aceasta este dimensiunea sociala a banilor. 1 – unitatea monetara cu valoarea nominala 1. Astfel puterea de cumparare a monedei se exprima prin relatia: Pc = 1 / Pr . unde: Pc – puterea de cumparare. Definim puterea de cumparare a monedei ca fiind cantitatea de bunuri economice care poate fi achizitionata cu o unitate monetara in anumite conditii de loc si timp. apa re in mod firesc intrebarea “cat de multi bani exista?”. valoarea paritara a unitatii monetare(puterea de cumparare). Daca am reusit definirea banilor prin functiile si utilizarea lor. taxe). este in relatie indirecta cu indicele general al preturilor. obtinem: Ipr = (120/100 x 100) = 120% .MONEDA ŞI CREDIT Lect.nivelul preturilor. Aceasta determina totodata valoarea paritara a unitatii monetare si depinde de stare a generala a economiei. 14 . Ipr – indicele preturilor. rezultand o scadere a puterii de cumparare cu 46. determinat ca raport intre: Ipc = (1 / Ipr) x 100 .Prin intermediul banilor se sting datoriile care nu sunt legate direct de schimbul de marfuri(impozite. ceilalti agenti economici o au in moneda nationala. Evolutia p rocentuala a puterii de cumparare se exprima prin indicele acesteia. scadere datorata cresterii cu 20% a preturilor.1. unde: Ipc – indicele puterii de cumparare. Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate. Pr . EXEMPLU: Daca in doua momente succesive. Pr0 – pretul in perioada anterioara. Puterea de cumparare a monedei 7. unde: Pr1 – pretul in perioada curenta.7%. In situatia in care preturile inregistreaza o scadere.La aceast intrebare vom incerca sa raspundem in continuare. si Pr0 = 100um..Sorina BOTIŞ Pe de alta parte.3% . preturile sunt Pr1 = 120um. In dinamica. data fiind variatia invers proportionala dintre cele doua marimi.dr. precum si datoriile rezultate din vanzarea marfurilor pe credit sau rambursarea creditelor bancare. de eficienta si de increderea pe care populatia. Ipc = [(1/120) / 100] x 100 = 53. stabilitatea monedei apara societatea de tensiunile sociale. pu terea de cumparare va creste. 7.

64 38.20 0.1.MONEDA ŞI CREDIT Lect.dr. ca un bun unic cu un unic pret.Sorina BOTIŞ Puterea de cumparare se determina separat pentru relatiile cu strainatatea.24 7. determinat pe baza relatiei: Pr unic = ∑ ai x pr. unde: Pr = pretul unic determinat pentru “cosul de bunuri”. form at din 10 bunuri. ci numai referitoare la produsele sau grupele de produse ale caror preturi au fost urmarite.8 38.07 0.08 0.15 0.12 0.i . pr. Consideram acest “cos de bunuri”. “cos” considerat ca fiind un unic bun. Se stabileste astfel un “cos de bunuri”.34 15 24 160 ∑ ai x pr.25 54. in care fiecare bun este ponderat cu procentul pe care acesta il detine in tranzactiile comerciale interne. .80 1.i =700.68 um.29 319. Deoarece preturile unor produse cresc. sau raman constante. Indicii puterii de cumparare interne au la baza indicii de pret.1.05 0. industriale etc. Puterea de cumparare interna a monedei. Pc = 1/700. nu se poate trage o concluzie generala.i) 78 478 145 451 458 547 4562 100 120 200 X ai(%) 0. 7.i – pretul monetar al fiecarui bun.08 0. definim notiunea de putere de cumparare interna.10 0.68 *bunurile de la 1 la 10. iar ale altora scad. unde: ai – ponderea bunului “i” in totalul tranzactiilor interne.De regula puterea d e cumparare a unei monede se stabileste pornind de la indicii de pret pe grupe de produse(agricole. EXEMPLU: Sa se determine puterea de cumparare interna pe baza urmatoarelor date: Bunuri Bunul1 Bunul 2 Bunul 3 Bunul 4 Bunul 5 Bunul 6 Bunul 7 Bunul 8 Bunul 9 Bunul 10 TOTAL Pret(pr. 15 .07 0.).00 Pr. purtand denumirea de putere de cumparare externa.i x ai 7. formeaza “cosul de bunuri” Puterea de cumparare interna a monedei este astfel egala cu: Pc = 1/Pr . iar cand ne referim la puterea de cumparare a monedei pe piata interna.12 36.

MONEDA ŞI CREDIT Lect.dr.Sorina BOTIŞ

Altfel spus, cu o unitate monetara poate fi cumparata a 700,68 -a parte din noul bun format, in mod conventional din cele 10 bunuri. Aceasta modalitate de determinare a evolut iei valorii paritare a unei unitati monetare, devine viabila in situatia in care “cosul de bunuri” indeplineste urmatoarele conditii: 1.mentinerea structurii cosului; 2.existenta unei relative stabilitati a preturilor bunurilor care il compun;

7.1.2. Puterea de cumparare externa a monedei;
Puterea de cumparare externa a monedei, se determina pe baza puterii de cumparare a monedelor nationale, stabilindu-se astfel cursul real de schimb, acesta din urma servind la analiza evolutiei comertului exterior, determinarea influentei devalorizarilor monedei nationale asupra productiei reale, cererii si exportului. Cursul real de schimb se calculeaza dupa relatia: Crs = ∑ ai x Cri ; unde: ai – ponderea bunului “i” in volumul tranzactiilor internationale ale unei tari; Cri – cursul de revenire realizat la bunul “i” in relatiile cu tara de referinta; Se determina ca raport al preturilor i nterne din fiecare tara, pentru fiecare bun dupa relatia: Cri = Pix / Piv ; unde: X si V – tarile asupra carora se face analiza; PiX – pretul de vanzare al bunului”i”, exprimat in moneda nationala a tarii “X”; PiV - pretul de vanzare al bunului “i’ exprimat in moneda nationala a tarii “V”; EXEMPLU: Sa se calculeze cursul real de schimb, respectiv numarul de unitati monetare apartinand tarii “V”, care revin unei unitati monetare apartinand tarii “X”, pe baza urmat oarelor date:

Bunuri

Pret.i.x

Pret.i.v.

Bunul 1 Bunul 2 Bunul 3 Bunul 4 Bunul 5 Bunul 6 TOTAL

285 345 180 580 630 289

120 300 200 620 426 300

Curs de revenire Pretix/Pretiv 2,38 1,15 0,9 0,94 1,48 0,96

ai(%)

ai x Cr.i

0,14 0,18 0,23 0,15 0,20 0,10 1,00

0,333 0,207 0,207 0,141 0,296 0,096 1,280

Interpretarea rezultatului este ca, pentru o unitate monetara apartinand tarii “V”, detinatorii trebuie sa cedeze 1,28 unitati monetare ale tarii”X”,respectiv: 1”v” = 1,28’x” ; unde: “v” – unitatea monetara a tarii”V”; “x” – unitatea monetara a tarii”X”;
16

MONEDA ŞI CREDIT Lect.dr.Sorina BOTIŞ

In varianta in care se calculeaza cursul real de schimb al lui “v”, in raport cu” x”, calculul cursului de revenire se face inversand raportul preturilor pentru acelasi bun, exprimate in monedele celor doua tari, “X” si “V”: Cri = Piv / Pix ; Pornind de la exemplul anterior, obtinem: Bunuri Pret.i.x Pret.i.v Curs de revenire Pretiv/Pretix 0,421 0,870 1,111 1,069 0,676 1,038 ai(%) ai x Cri

Bunul 1 Bunul 2 Bunul 3 Bunul 4 Bunul 5 Bunul 6 TOTAL

285 345 180 580 630 289

120 300 200 620 426 300

0,14 0,18 0,23 0,15 0,20 0,10 1,00

0,059 0,157 0,256 0,160 0,135 0,104 0,871

Interpretarea rezultatului este ca, pentru o unitate monetara apartinand tarii “X”, detinatorii trebuie sa cedeze 0,871 unitati monetare ale tarii”V”, respectiv: 1”x” = 0,871”v” ; unde: “v” – unitatea monetara a tarii”V”; “x” – unitatea monetara a tarii”X”;

8.Paritate si curs valutar 8.1 Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.
Prin definitie, paritatea monetara este raportul a doua unitati monetare nationale, respectiv a valorilor lor paritate, adica a etalonului in care sunt exprimate respectivele valori paritare(acest etalon trebuie sa fie unic pentru ambele unitati monetare nationale), purtand denumirea acestuia din urma, spre exemplu: - “paritate aur” – etalonul care sta la baza determinarii valorii paritare a celor doua unitati monetare nationale este etalonul aur; - “paritate aur-devize” – etalonul aur-devize; valoarea paritara este exprimata intr-o alta valuta, numai aceasta din urma fiind convertibila in aur; - “paritate aur-lingouri” – etalonul aur-lingouri; valoarea paritara este exprimata printro cantitate de aur, aflata in pastrarea Bancii Centrale,etc. - “paritate putere de cumparare” – valoarea paritara pentru ambele unitati monetare, este exprimata prin puterea sa de cumparare, respectiv prin  cantitatea de bunuri si servicii ce se pot cumpara cu acestea; Spre exemplu, in conditiile etalonului aur, prin definitie paritatea monetara este raportul dintre cantitatea de aur fin continut de unitatile monetare a doua state.

vezi explicatiile de la “etaloane monetare” 17

MONEDA ŞI CREDIT Lect.dr.Sorina BOTIŞ

Deci, valoarea unei piese fiind proportionala cu greutatea metalului fin reprezentat de ea, se poate obtine valoarea unei monede fata de alta moneda, prin raportarea metalului reprezentat de prima la metalul reprezentat de cea de a doua. EXEMPLE: 1 .Sa se stabileasca paritatea lira sterlina – dolar american, stiind ca: 1 lira sterlina = 2,1328 gr.aur ; 1 dolar american = 0,888670 gr.aur ; Paritatea monetara va fi: 2,1328 / 1,888670 = 2,40 ; deci: 1 lira sterlina = 2,40 dolari americani ; 2 .Sa se afle paritatea lirei sterline in guldeni olandezi stiind ca : 1 gulden olandez = 0,245489 gr.aur ; Paritatea monetara lira sterlina / gulden olandez va fi: 2,1328 / 0,245489 = 8,6 ; adica: 1 lira sterlina = 8,6 guldeni olandezi ; In calculul paritatii pot apare cazuri(in special inainte de primul si cel de al doilea razboi mondial), in care, desi monedele sunt facute din aceleasi metale, totusi titlul de puritate al metalului sa fie diferit.  astfel: 1 gulden olandez contine 10 gr.argint cu titlul 0,945 ; iar 1 leu de argint contine 5 gr. argint cu titlul 0,900 ; Cele doua monede fiind confectionate din argint cu titlul de puritate diferit, pentru a putea calcula paritatea lor monetara, este necesara raportarea cantitatii de metal pur(argint pur), continuta de fiecare din cele doua aliaje. Determinarea cantitatii de argint pur continuta de cele doua monede se face astfel: Tp = Gf / Gt ;

atat aurul cat si argintul avand duritate mica, nu se utilizeaza in stare pura, ci sub forma de aliaje.Elementele cu care se aliaza pot fi arama, zincul etc.Greutatea aliajului(metal pretios plus arama,zinc etc.), se numeste greutate bruta sau totala, iar greutatea metalului pretios din aliaj reprezinta greutatea fina. Raportul dintre greutatea fina si greutatea totala se numeste “titlu de puritate” Tp = Gf / Gt ; Unde: Tp – titlu de puritate Gf - greutate fina Gt – greutate totala De exemplu titlul de puritate standard pentru argint(cel la care se face cotarea si comercializarea sa),este 0,925 18

48 .Ag.945 x 10 = 9. Astfel cantitatea de argint pur din aliaj continuta de: -1 gulden olandez este de: 0. La origine a acestei teorii este legea pretului unic.5 gr. Astfel daca in S. raportul de schimb este 10.48 guldeni olandezi . exprimate in moneda uneia dintre ele.5 = 2. iar in Japonia 10. ca raport stabilit in mod liber intre doua unitati monetare nationale.A.pur . Astfel paritatea gulden leu este: 9. prin intermediul cursului valutar.Sorina BOTIŞ de unde: Gf = Tp x Gt . -1 leu este de: 0. Paritatea puterii de cumparare a monedei. 8.gulden olandez: 4.000 yeni.900 x 5 = 4. Cursul valutar.000 / 100 adica: 1 dolar = 100 yeni . dolarul trebuie sa fie apreciat. vizeaza circuitele de marfuri si servicii. se determina ca raport intre pre turile unui produs sau grup de produse din doua tari.dr. Teoria paritatii puterii de cumparare porneste de la ipoteza ca rata de schimb intre doua valute trebuie sa reflecte schimbarile la nivelul preturilor din cele doua tari.000 yeni. o tona de titei valoreaza 100 de dolari.U. ramane neschimbat. astfel: 11. de unde: 1 dolar = 110 yeni .U. Sau daca dori m sa calculam paritatea leu .45gr.Ag. pot determina variatii ale cursurilor.MONEDA ŞI CREDIT Lect. potrivit careia un bun identic produs in orice tara trebuie sa aibe acelasi pret. 19 .000 /100 . adica: 1 leu = 0. adica: 1 gulden olandez = 2.Corelarea sau disjunctia intre fluxurile reciproce dintre cele doua tari. considerate la preturi internationale si fluxurile de capital.10 lei .5 / 9.45 = 0.1.A. iar in S. In situatia in care. adica 100 de dolari. Volumul considerabil si dinamica schimburilor intre stat e pun pe prim plan paritatea puterii de cumparare.45 / 4. pretul otelului creste in Japonia la 11.10 . Paritatea puterii de cumparare a monedei.1.pur .

000). se determina ca indice al paritatii puterii de cumparare a monedei.MONEDA ŞI CREDIT Lect.U. de 126% in S. Determinarea indicelui paritatii puterii de cumparare a monedei se calculeaza dupa relatia: Ip.01 dolari ( 100 / 10. Pr.”N” – cele doua tari pentru a caror monede nationale se calculeaza paritatea puterii de cumparare. Cv. exprimat in moneda proprie.n . respectiv raportul indicilor preturilor de consum in cele doua tari intr-o perioada determinata.(M) / Ipr.p(M/N) – indicele paritatii puterii de cumparare a monedei tarii “M” fata de moneda tarii “N” Ipr(M) – indicele preturilor in tara “M”.A.n – pretul aceluiasi produs in tara “N”. puterea de cumparare a monedei nationale a unei tari fata de puterea de cumparare a monedei nationale a unei alte tari.p(M/N) = [Ipr.m – pretul unui produs in tara “M”. Sa se determine: 1. exprimat in moneda proprie. a fost de 180 dolari si pretul aceluiasi produs in Marea Britanie a fost de 26 de lire sterline.dr.000). Evolutia paritatii puterii de cumparare a monedelor din doua tari.6 lire sterline . Putem concluziona astfel ca. Pp(M/N) – paritatea puterii de cumparare a unitatii monetare a tarii a”M”. determinarea paritatii puterii de cumparare a monedei presupune: Pp(M/N) = (Pr.6) = 26/108 = 0. unde: Ip. Pp(lira sterlina / dolar) = 26 / (180 x 0. Indicele preturilor de consum a fost in anul 2000.n – cursul valutar al monedei tarii “M” fata de moneda tarii “N”. la: 1 yen = 0. si de 112% in Marea Britanie.Evolutia paritatii puterii de cumparare a celor doua monede in perioada 1990 – 2000.A. REZOLVARE: 1. fata de unitatea monetara a tarii “N”. fata de 1995. 2. unde: “M”.Sorina BOTIŞ In acest raport yenul sufera o depreciere de la: 1 yen = 0. Ipr(N) – indicele preturilor in tara “N” EXEMPLU: In anul 1995 pretul bunului”A” in S.(B)] x 100 .24 .00900 dolari (100 / 11. in conditiile unui curs valutar 1 dolar = 0. In consecinta.m / pr. 20 .U. Pr.n) x Cv . creste sau scade functie de evolutia diferita a preturilor in doua tari. reflectand modificarea puterii de cumparare a unei monede in raport cu o alta.Paritatea puterii de cumparare a celor doua monede in anul 1995.

Cp – curs paritar(oficial) . transportul si asigurarea aurului. in aur sau devize. fiind deci. la cursul de schimb din momentul platii. si invers in cazul lirei sterline. unde: Ps – “punctul superior” al aurului . ceea ce inseamna ca paritatea puterii de cumparare a dolarului american in raport cu lira sterlina. este determinata si in acelasi timp limitata de cheltuielile ocazionate de ambalarea.dr. la alegere. Alegerea unei cai sau a alteia. este punctul la care importatorul solicita plata datoriei in aur si nu in devize. intrucat la un curs mai mare nu se mai gaseau cumparatori. Pta – ponderea cheltuielilor de transport. prin “punct inferior” al aurului sau “punct de intrare”a aurului. . intrucat la un curs inferior nu se mai gaseau vanzatori de devize.1. asigurare etc. la care devine mai avantajoasa incasarea in aur a sumei de primit din strainatate. In conditiile circulatiei libere a aurului exista posibilitatea stingerii obligatiilor dintre doua state. Astfel. cursul valutar nu poate sa creasca.6 )/ 26 = 108/26 = 4. cursul valutar nu poate sa scada sub acea limita denumita”punct inferior” al aurului. decat pana la limita denumita “punct superior”. de la care devine mai avantajoasa convertirea in aur a monedelor si respectiv plata datoriei in aur efectiv.Ipp(lira sterlina / dolar) =( 112% / 126) x 100 = 89.9% . 2.acceptat de catre importator . se intelege cursul minim de schimb al unei monede straine. De asemenea.Sorina BOTIŞ Pp(dolar / lira sterlina) = (180 x 0. unde: Pi – “punct inferior” sau “de intrare” a aurului . Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate. Altfel spus. in principiu. in anul 2000 fata de anul 1995. a scazut cu 10. Altfel spus. Determinarea “punctului superior” sau de ”iesire” a aurului se face dupa relatia: Ps = Cp + Cp x pta = Cp(1 + pta).15 . transport. 21 . debitorului convenindu-i sa cumpere aur si sa-si plateasca datoria. cursul maxim de schimb al unei unitati monetare straine.MONEDA ŞI CREDIT Lect. . exportatorului convenindu-i sa ceara plata in aur. care a crescut fata de dolar in aceeasi perioada cu 14%: Ipp(dolar / lira sterlina) = (126% / 112% )x 100 = 114% . 9. asigurare etc. . Punctele aurului 9.1%.acceptat de catre exportator . Determinarea “punctului inferior” sau “de intrare” a aurului se face potrivit relatiei: Pi = Cp – Cp x pta = Cp(1 – pta). cresterea cursului valutar nu poate depasi paritatea legala plus cheltuielile de ambalare. “Punctul superior” al aurului sau de “iesire”. beneficiarul platii suportand cheltuielile accesorii.

048 .000 x 2.A. Deci 200. in conditiile in care cursul valutar oscileaza intre aceste limite 2.dr.50 dolari. Cheltuielile de ambalare.U. Deci 200.400 dolari.352.000 x 2.000 lire sterline. cursul fiind 1 lira sterlina = 2. sub paritate : 1 lira sterlina = 2.448.2% cheltuieli de ambalare. plata este mai avantajoasa a se face in dolari. deci plata se va face in aur deoarece fiecare lira va coata doar 2. Punctul de intrare va fi: 2.448 .448 dolari. iar peste aceste limite in aur.400 . La data achitarii datoriei cursul este: a.448 = 489. deci S.A.A. b.50 dolari depaseste limita punctului aurului. Indiferent care va fi pretul marfurilor fata de paritatea legala. Paritatea legala este: 1 lira sterlina = 2.U. urmand sa faca plata.000 de lire sterline vor costa: 200.373 = 475. supra paritate : 1 lira sterlina = 2.000 lire sterline vor costa: 200. transport aur 0. al limitelor pana la care poate oscila cursul valutar.373 dolari se incadreaza in limitele punctelor aurului. In cazul luat ca exemplu: a.048 = 2.Sorina BOTIŞ Acesta este teoretic mecanismul”punctelor aurului”. S. 22 . EXEMPLU: Pentru exemplificare consideram cazul unei tranzactii comerciale intre Anglia si S. asigurare si transport ale aurului sunt de 2% din pretul marfurilor. b.352 – 2.40 dolari . . Ca urmare. cursul fiind 1 lira sterlina = 2.373 dolari. Punctul de iesire va fi: 2.U.400 + 0.048 = 2.400 – 0.Pretul acestora este de 200.600 dolari. vor plati in lire sterline.MONEDA ŞI CREDIT Lect. punctul de intrare si iesire al aurului va fi: paritate legala 2.

A. Luand S. cand urmeaza sa faca plata). cere creditorului sa traga o trata asupra sa la una din bancile din Franta. ca reper.1.1.1.1.Sorina BOTIŞ Din exemplul prezentat reiese ca intre limitele par itatii legale. apare in relatiile de import(deci.U.Metoda tratei: Aceasta metoda consta in stingerea unei datorii prin tragerea unei trate pe piata creditoare si trimiterea acesteia debitorului spre acceptare. sau inferior al aurului. cheltuielile de ambalare. in scopul stabilirii mijlocului de plata cel mai convenabil pentru stingerea unei obligatii in moneda straina. plus.1. Creditorul ofera spre vanzare trata in dolari. Prin aceasta metoda comerciantul din New York. . .1.A.000 de euro (paritatea legala 1 dolar = 0. Arbitrajele constituie totalitatea operatiunilor si calculelor care au loc. Arbitrajul poate fi : . 10. Arbitrajul direct. pe care o cumpara o terta persoana pentru achitarea unei datorii in dolari pe piata New York -ului.MONEDA ŞI CREDIT Lect. Modalitatile d e stingere a unei datorii pe o piata straina.U. pot fi doua. Arbitrajul 10. folosind arbitrajul direct. 10. iar cand cursul se apropie foarte mult sau chiar dapaseste aceste limite. iar punctul de intrare. EXEMPLU: Consideram situatia in care un comerciant din S. minus.metoda tratei. valoarea nominala a trat ei va fi: 23 ..dr.83 euro). apare in cazul exportului(cand urmeaza o incasare). stingerea platilor este mai avantajos sa se faca in aur. transport si asiguare a aurului. punctul superior al aurului sau de iesire.metoda remizei. Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate. 10. datoreaza in Franta 1.arbitraj simplu sau arbitraj direct. si anume: . Tinand cont de cursurile prezentate mai sus.arbitraj compus sau arbitraj indirect. stingerea platilor este avantajos sa se faca in valuta. pentru realizarea unei operatii de schimb in conditii optime.81 euro. Cursurile sunt: la New York: 1 euro = 1. in general. la Paris: 1 dolar = 0.18 dolari.

dupa cum se stie.. trata vanduta pe piata Parisului va fi de 1234. 24 . Arbitrajul indirect.18 dolari . prin mai multe modalitati: . cursul dolarului la Paris este: 1 dolar = 0. pe debitor achitarea datoriei il va costa. deoarece indiferent de cursurile de schimb.81 = 1234.57 dolari.Sorina BOTIŞ - datoria este de 1.57 dolari.000 euro.18 dolari 1000 euro…………………. il va costa mai putin cu 54. 10.2. creditorul trebuie sa primeasca 1000 de euro.81 euro .57 dolari . pe care il trimite in Franta. In acest caz.achitarea datoriei cu valuta creditorului . este la latitudinea debitorului. Stingerea obligatiilor fata de o tara strai na se poate face. Arbitrajul direct apare implicit legat de punctele aurului. conform cursului de la New York: 1 euro = 1.Metoda remizei: Folosind acelasi exemplu. adica in moneda straina si nu in moneda nationala.18 = 1180 dolari .1. cumpara de la banca din New York un efect de comert de 1000 de euro.0.1000 euro de unde: x ( 1 x 1000) / 0. pe ea incasandu-se 1000 de euro si astfel datoria s-a stins. deci: valoarea nominala a tratei va fi: 1 dolar american……………………. 10.81 euro x………………………….achitarea datoriei cu valuta tarii debitorului . deci. deci: 1 euro…………………1. in exemplul de mai sus. metoda remizei fiind in acest caz mai avantajoasa.dr.1. pe debitor cumpararea efectului de comert de pe piata din New York.MONEDA ŞI CREDIT Lect.x dolari de unde: x = 1000 x 1. Pe creditor il poate preocupa modalitatea executarii platii nu mai daca aceasta urmeaza sa se faca in dolari. comerciantul din New York.2. Alegerea modalitatii de plata. .1. decat in cazul achitarii datoriei pe piata tratei. Deci.

elvetieni = 180 coroane suedeze . metoda remizei duble . un comerciant din New York datoreaza in Suedia 1000 de coroane suedeze. Posibilitatea achitarii datoriei in aur sau valutele celor doua tari folosind cursurile din tarile respective.MONEDA ŞI CREDIT Lect. metoda paritatii compuse .1. Cursurile pe piata de New York sunt: 100 fr. distingem urmatoarele cai de realizare a arbitrajului indirect: . Alaturi de aceste forme de stingere a obligatiilor. a fost prezentata intr-un capitol precedent. D. unde are un curs cat mai avantajos pentru tara debitoare.1.achitarea datoriei sa se realizeze cu valuta altei tari .elvetieni = 22 dolari . Ceea ce apare nou in acest caz. in moneda acestuia.achitarea sa se faca in aur .Metoda paritatii comune: Pornim de la un exemplu. este apelarea la o a treia valut a.30 fr. debi torul se poate folosi de una sau mai multe piete mediate. exista si posibilitatea ca debitorul . 10. 100 coroane suedeze = 21 dolari . incasandu -si cele 1000 de coroane suedeze. straine. In functie de numarul pietelor mediate precum si in functie de modul de stingere al obligatiei. metoda tratei duble . la cursurile: -la New York. sau 1 dolar = 4. alta deci decat monedele pietelor partenere. sau 4.78 coroane suedeze .7 coroane suedeze ) 25 . In realizarea arbitrajului indirect.elvetieni) Cursurile pe piata din Oslo sunt: 100 fr.2.metoda ordinului de banca .7 coroane suedeze = 1 dolar . spre exemplu. B.elvetian = 1. franci elvetieni. (paritatea legala 1 dolar = 4. insa cumparand-o pe o piata straina. Creditorul primind franci elvetieni ii vinde pe piata din Oslo. aceasta operatiune constituind arbitrajul indirect. .Sorina BOTIŞ .A. sa achite datoria catre creditor.dr. (paritatea legala 1 fr. in care. C. -la Oslo: 100 dolari = 478 coroane suedeze .

de regula. 26 .1.2. Cursurile sunt: -New York: 100 coroane suedeze = 21 dolari . apare si cursul dolarilor si coroanelor suedeze din Zurich.22 dolari Deci. remitand franci elvetieni la Zurich. Corespondentul din Zurich.Sorina BOTIŞ Achitatrea datoriei in acest caz se face astfel.elvetieni = 22 dolari .dr. Deci. acesta achitandu-si datoria. Piata mediata remite pietei creditoare . -Oslo: 100 dolari = 478 coroane suedeze .1000 coroane suedeze dar: 180 coroane suedeze…………………………100 fr. iar acestia sunt remisi la Oslo spre a fi vanduti la cursul: 100 fr.elvetieni iar: 100 fe.elvetian. Folosind exemplul de la metoda anterioara. aceasta metoda. Piata debitoare remite pietei mediate . 2.elvetieni = 22 dolari . devine astfel creditorul comerciantului din New York. 100 fr.1 fr. stiind ca trebuie sa achite 1000 de coroane suedeze. Metoda dublei remize: Aceasta metoda in esenta se aseamana cu metoda directa a remizei. dolar). debitorul din New York cumpara franci elvetieni la pretul: 100 fr. in sensul ca debitorul poate cauta piata cea mai convenabila pentru achitarea unei datorii. fr. Comparand cu metodele arbitrajului direct. 100 dolari = 435 fr. la New York se vor cumpara franci elvetieni in valoare de 122. pentru achitarea datoriei dispune unui corespondent din Zurich sa remita coroane suedeze la Oslo.2 dolari.(coroana suedeza.elvetieni . 100 fr. 1.elvetieni = coroane suedeze ...MONEDA ŞI CREDIT Lect. 10. apare mai avantajoasa. deosebirea care apare este ca sunt doua remize directe(si aici apare piata mediata). -Zurich: 100 coroane suedeze = 57.elvetieni = 180 coroane suedeze . comerciantul din New York.elvetieni…………………….2. deci: x dolari ………………………….2 dolar i: X = (22 x 100 x 1000) / (100 x 180) = 122.elvetieni .

cere creditorului sau sa traga o trata asupra Zurichului. valoarea nominala a tratei in coroane suedeze va fi: datoria de 1000 coroane suedeze . 571 fr. pe comerciantul din New York.elvetieni…………………. Metoda tratei duble. 1000 coroane suedeze…………………x x = (1000 x 57.3. Deci pe corespondentul de pe piata mediata.1) / 100 = 571 fr. Deci.1 fr.22 dolari 571 fr. il costa 125.Sorina BOTIŞ Remiterea coroanelor suedeze cumparate pe piata din Zurich: 100 coroane suedeze………………. se face prin cumpararea de pe piata New York. In exemplul luat.. In acest caz apar doua trate: piata creditoare trage trata asupra pietei mediate . a unei sume de 571 fr.dr.. care datoreaza 1000 coroane suedeze. achitarea dator iei catre creditorul din Zurich il va costa 125.6 dolari. 10. prin p iata mediata Zurich.elvetieni………………………22 dolari x = (1000 x 571 x 22) / (100 x 100) = 1256.6 dolari.6 dolari . pentru a obtine suma de 1000 de coroane suedeze. 27 . Pe piata New York: 100 fr. Si aceasta metoda se aseamana cu metoda arbitrajului direct prin trata. sau: x dolari……………………1000 coroane suedeze 100 coroane suedeze……………571 fr..MONEDA ŞI CREDIT Lect.2dolari . Zuric h.elvetieni 100 fr.57. pe care sa o vanda la bursa din Oslo. Deci.elvetieni . il vor costa cele 1000 de coroane suedeze .1. piata mediata trage trata asupra pietei debitoare . Sau achitarea celor 1000 de coroane suedeze.elvetieni .x x = (571 x 22) / 100 = 125. Achitarea datoriei comerciantului din New York.elvetieni………………….2.elvetieni. comerciantul din New York.elvetieni.

elvetieni x = (100 x 555) / 4. dispune corespondentului sau din Zurich sa remita la Oslo 1000 de coroane suedeze. Aceasta trata ve fi achitata de corespondentul comerciantului din New York la Zurich prin tragerea unei trate asupra New York-ului.elvetieni.Pentru stingerea obligatiei ce s-a creat intre corespondentul de pe piata mediata(Zurich).elvetieni………………… 180 coroane suedeze x…………. Deci valoarea nominala a tratei. acelasi corespondent trage o trata in moneda pietei debitoare.elvetieni 435 fr.MONEDA ŞI CREDIT Lect. Aceasta metoda consta in remiterea de catre corespondentul de pe piata mediata. il va costa 127 de dolari.elvetieni……………….435 fr.100 dolari x = (1000 x 100 x 100) / (180 x 435) = 127 dolari .4. pe care o negociaza pe piata sa. prin urmare: 100 fr. Metoda ordinului de banca. Datoria fiind de 555 fr. pe comerciantul din New York. la cursul zilei de pe piata din Zurich.1. a sumei datorate(la Oslo).elvetieni x………………………………555 fr. comerciantul din New York.1000 coroane suedeze 180 coroane suedeze…………100 fr. si debitorul(de la New York). 10.. cursul dolarului pe piata din Zurich este: 100 dolari = 435 fr. In exemplul luat.Sorina BOTIŞ - cursul francului elvetian la Oslo este: 100 fr. trase asupra Zurichului va fi 555 franci elvetieni. achitarea datoriei de 1000 coroane suedeze.35 = 127 dolari .elvetieni .elvetieni = 180 coroane suedeze . Deci. creditorului.elvetieni: 28 . in dolari va fi: 100 dolari……………………….……………..1000 coroane suedeze x = (1000 x 100) / 180 = 555 fr. il vor costa pe corespondent pe piata din Zurich 571 fr.2.elvetieni . sau: x dolari……………………. cele 1000 de coroane suedeze. In acest caz.dr.. Valoarea nominala a tratei trase asupra New York -ului.

elvetieni x dolari………………….000 dolari.dr. pentru a-si incasa cei 571 fr.1 x 100) / (100 x 435) = 131. Pe perioada inflatiei.000 dolari si o exporta in Germania. avand la baza ritmul diferit de depreciere al valutelor din tara exportatoare si cea import atoare.Sorina BOTIŞ 100 coroane suedeze………………57. astfel ca pentru euro incasati.000. in acelasi timp. valoarea actuala a marfii care s-a exportat este de 2.elvetieni 1000 coroane suedeze……………….571 fr. Daca insa. exportatorul va primi 2.1 fr.elvetieni…………………100 dolari x = (1000 x 57. valoarea nomi nala a tratei trase asupra New York-ului.. Deci.1.elvetieni x = (100 X 571) / 435 = 1312 dolari .x x = (1000 x 57.1 fr. 11.435 fr.000 dolari. Deci exportatorul a incasat suma de 200. va fi de 108 dolari. Pentru stingerea datoriei ce a aparut intre corespondent si debitor. pe pl an intern deprecierea dolarului a fost de 10%. Pe piata din Zurich cursul dolarului este: 100 dolari……………….000 dolari numai ca urmare a ritmului de depreciere diferit al valutelor tarilor care au facut schimbul comercial. Dumping-ul valutar este o forma de castig suplimentar ca urmare a exportului de marfuri.2 dolari . tara cu valuta depreciata face export masiv de marfuri intr -o tara cu valuta mai putin depreciata. Pentru exemplificare consideram urmatorul caz: Un exportator american cumpara o marfa din tara sa in valoare de 2.1) / 100 = 571 fr. In acest interval dolarul se depreciaza fata de euro cu 20%.57. EXEMPLU: Sa se stabileasca suma ce o va incasa un exportator din Franta pentru marfuri in valoare de 4.400.200. sau: x dolari…………………………1000 coroane suedeze 100 coroane suedeze…………..elvetieni .000 euro.elvetieni. corespondentul trage o trata in dolari pe piata sa asupra debitorului. exportate in Anglia stiind ca: 29 .elvetieni 435 fr.MONEDA ŞI CREDIT Lect. Dumping-ul valutar 11.250. Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.

intre timp. a avut loc o depreciere interna a euro de 4%: 4.aur .000 = 4.dr.aur . 12. Reglarea valorica a cursurilor valutare 12.000 x 4% = 170.420. deprecierea interna a euro a fost in acest interval de 4% . 12. pretul marfii exportate va fi deci: 4.80 gr.000 = 212. in scopul stabilirii raporturilor intre valutele diferitelor tari si determinarea cursurilor valutare. Insa. a carei unitate monetara este: “y” = 0. A.500 – 170.000 euro .In situatia echilibrului de marfuri intre tari: Se considera ca intra in relatii de schimb comercial tarile “T”. avand unit atea monetara: “t” = 0.500 euro .500 euro .Sorina BOTIŞ - devalorizarea euro fata de lira sterlina este de 9% .420. si tara “Y”. reprezentand suma in plus care se adauga sumei initiale platite de exportator ca urmare a devalorizarii monedei unice europene fata de lira sterlina . Reglarea valorica actioneaza potrivit relatiilor valutare internationale.250.MONEDA ŞI CREDIT Lect. ci incearca sa surprinda tendintele evolutiei raportului dintre cerere si oferta in contextul schimbului de marfuri si servicii in cadrul relatiilor internationale dintre tari. Modelele prezentate nu reprezinta sabloane imuabile.000 euro .000 + 170. exportatorul francez va incasa diferenta: 6.1.623.40 gr.Reglarea cursurilor valutare in conditiile convertibilitatii in aur si a circulatiei libere a aurului intre tari.000 = 212.1. Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate. sau: 382. 30 . REZOLVARE: Valoarea in euro incasata de exportator in schimbul lirelor sterline obtinute din vanzarea marfii in Anglia se stabileste astfel: 4.1.250.500 – 4. Ca urmare a ritmului diferit de depreciere.000 x 9% = 585.500 euro .250.

urmand sa efectueze plata catre parteneri din tara “T” cu ajutorul aurului.500 “t” “z” mf.000 “y” . “z” – “w” marfuri livrate de tara “y” se vor achita cu 2. in raport de care se obtin 2.marfa livrata de tara “Y” in tara “T” unde permite obtinerea sumei de 3.000 “y”. pe piata valutara din tara “Y”. functie de care urmeaza sa se obtina 6. 3.500 “t” = cerere 3. prin transferul aurului.500 “t”. In ansamblu.000 “t” . sau 3. Ansamblul relatiilor intre tarile “T” si “Y” se exprima astfel: deci: “z” marfuri livrate de tara “T” se vor plati cu 5.500 “t” .000 “t” .500 “t” = cerere 2. exprimate in valuta “y”.000 “y” aur .(“T”) = “z” – “w” mf.000 “y” . conditii in care o parte din ofertanti se vor retrage de pe piata. schimburile de marfuri sunt egale. 31 . .000 “y” si 1.Sorina BOTIŞ In conditiile in care.dr. Cursul se va mentine in raportul dat de paritatea valutara.000 x 0. in timp ce cererea este de 3.8 = 6. urmand sa recupereze valoarea instrumentelor de plata. se vor oferi 2. permite mentinerea cursurilor valutare reciproce stabile.500 “t”. o parte din solicitantii de valuta “t” se vor retrage de pe piata.4 . Cursul va avea o tendinta de crestere peste punctul superior al aurului. “z” – “w” marfuri. conditia de echilibru va fi: oferta 5.(“Y”) + Au(“Y”) . tara “Y” livreaza in tara “T”. Se vor manifesta tendinte de scadere a cursului sub punctul inferior al aurului.oferta 2.5 . fapt ce. “z” marfuri.000 x 0.000 x 0.000 “y”. Astfel ecuatia de echilibru va fi: oferta 2. vom avea: “z” – marfa livrata de tara “T” in tara “Y” unde asigura obtinerea a 6. pe ansamblul perioadei de referinta.000 unitati monetare de tipul “y”.MONEDA ŞI CREDIT Lect. iar cantitatea acestora o notam cu “z”.000 “y” = cerere 5.000 “t” . In situatia schimburilor inegale de marfuri intre tari: Se pastreaza exemplul anterior. “z”. adica: B.000 x 1 = 6. In acest context apar modificari pe pietele valutare astfel: pe piata valutara din tara “T” se vor oferi 6. cu deosebire ca tara “T” livreaza in tara “Y”. in timp ce cererea este de 5.

MONEDA ŞI CREDIT Lect. acolo unde se manifesta dezechilibrul din schimbul de marfuri. Astfel apar conditii de crestere a cursului valutei “t” 2. Semnificativa este situatia in care schimburile de marfuri intre tari sunt inegale.2. se aplica aceasta modalitate de reglare a cursurilor valutare.01….Sorina BOTIŞ Astfel echilibrul schimburilor de marfuri dintre cele doua tari se asigura prin utilizarea aurului.05…. Interventia se resimte pe piata valutara din tara “Y”. Pentru a evita acest fenomen. tara “T” livreaza in tara “Y”.000 “t”.2. 12.10 etc.2.2. Aceste interventii presupun pierderi ce decurg din suportarea de catre autoritatile monetare a diferentelor de curs. Presupunand ca: iar tara “Y” livreaza in tara “T”.dr.02….000 ‘y” . “z” – “w” marfuri in raport de are se pot obtine 900 “t” . Reglarea cursurilor valutare in conditiile stabilirii paritatilor fixe sustinute prin interventii. Presupunem ca celalalt partener este cauza dezechilibr ului: 32 . la oferta exprimata de importatorii de marfuri se adauga oferta autoritatilor monetare. “z” marfuri functie de care urmeaza sa se obtina 2.1. In acest mod se asigura mentinerea cursurilor in conditiile de paritate existente intre cele doua unitati monetare. lasan d ca nivelul cursului sa fie determinat de raportul dintre cerere si oferta.5”t” . astfel incat cursurile valutare stabilite sa se mentina la raporturile convenite. Pe aceasta piata se vor oferi 900 “t”. EXEMPLU: Consideram ca intre tarile “T” si “Y” exista acorduri de a sustine cursul: 1 “t” = 2”y” si 1 “y” = 0. Se creeaza conditiile echilibrului: oferta exportatorilor 900 “t” + oferta autoritatilor monetare 100 “t” = cererea importurilor 1. Atunci cand statele se obliga prin acorduri bilaterale sau multilaterale sa practice cursuri paritare fixe sustinute prin interventii de catre autoritatile monetare statale. sau diminuarea ofertei si deci asigurarea echilibrului pe piata. Cand resursele valutare sunt insuficiente statul renunta la rolul sau de moderator.000 “t” . in exemplul prezentat de aproximativ 100. Interventia autoritatilor monetare din statele respective pe piata valutara vizeaza majorarea cererii. in raport de cererea determinata de dimensiunile schimburilor economice de 1.

0. Pentru inlaturarea acestei cresteri are loc si aici suplimentarea ofertei cu 100 de catre autoritatile monetare. in functie de puterea lor de cumparare.97etc.000 si oferta de “t” = 1. Se asigura astfel premisele necesare echilibrului: oferta exportatorilor 2. EXEMPLU: In conditiile in care in relatiile dintre tarile “T’ si “Y”. autoritatea monetara trebuie sa actioneze prin majorarea cererii cu 50 “t”(respectiv prin achizitia pe piata de moneda “t” in suma de 50).000 “y” .1.100 “y” .Sorina BOTIŞ iar: - tara “T” livreaza in tara “Y” “z” marfuri functie de care urmeaza sa obtina 2.53 etc.1.000 “y” de catre exportatorii de marfuri si se vor solicita 2.3. sa se stabileasca efectele determinate de schimburile bilaterale: tara “T” livreaza in tara “Y”.050 “t” .000 “y” + oferta autoritatilor monetare 100 “y” = cererea importatorilor 2.52…0 . interventia are loc numai pe piata valutara “Y”.98….5 “t” . implica stabilirea zilnica a cursurilor in mod liber. Apar conditii de crestere a cursului valutei “y” 0. Urmatorul exemplu scoate in evidenta efectul schimburilor inegale in stabilirea cursurilor valutare. Pe piata valutara din tara “T” se vor oferi 2. prin raportul dintre cerere si oferta. tara “Y” livreaza in tara “T”. 12. “z” + “w” marfuri in raport de care se pot obtine 1.050.Astfel alaturi de cauze conjuncturale actioneaza si actiuni constiente de speculare. cat si orientarile de politica economica si valutara pe care le adopta si le aplica statele potrivit intereselor lor nationale. se utilizau la inceput cursurile: 1 “t” = 2 “y” .1. Oferta de “t” depaseste cererea. prin acorduri sau pentru protejare. functie de cererea sporita a importatorilor. Reglarea cursurilor valutare in conditiile flotarii libere. 33 . Sistemul flotarii libere.000 “y” .000 “t” + cererea autoritatii monetare 50 “t” .MONEDA ŞI CREDIT Lect. Totodata exista o multitudine de alte cauze care concura la stabilirea cursului de schimb.100 “y”.Se creeaza premisele unei scaderi a cursului monedei “t” astfel: 1. 1 “y” = 0. Astfel echilibrul se asigura prin: oferta exportatorilor 1.dr. In situatia in care.99….050 “ t” = cerererea importatorilor 1. se manifesta lipsa echilibrului intre cererea de “t” = 1. In aceasta situatie interventia este necesara in tara “T”. marfa “z” in raport de care se obtin 2.51…. Pentru a asigura mentinerea exacta a paritatii .

000 “y” propusa de exportatori spre tara “Y”. oferta de 2. Pe piata valutara din tara “Y”.Pentru preintampinarea altor influente consideram stabil raportul intre preturile interne si ale celor doua tari la 1 : 2 respectiv 2 : 1 .000 x 0.45 = 2.22 “y” . Apar premisele cresterii cursului monedei “t” pana la 2. 0. cererea se satisface integral la nivelul ofertei: 2. cererea se satisface integral la nivelul ofertei.0 x 2 = 900 x 2.45.000 / 2. Fara alte posibilitati de compensare. Apar conditii de schimbare pe ambele piete.4725 .100 = 0. Neexistand alti factori de interventie.000 x 0.45 “t” . De aici premisa de scadere a cursurilor la 0.tara “T” livreaza in tara “Y”.000 = 2 / X .100 “y”.22. “z” – “w” marfuri. pana la 0. iar: . marfa “z” – “w” pentru care se obtin 900 “t” .MONEDA ŞI CREDIT Lect. 34 . Astfel se creeaza conditii de scadere a cursului monedei “y” pana la 0.100 “y”. “z” marfuri. pentru care se obtin 2.22 . cererea de 1.tara “Y” livreaza catre tara “T”. 1. In final apar noi raporturi paritare: 1 “t” = 2.5 /X . Noile raporturi paritare reflecta pozitia deficitara in schimburile economice ale tarii “Y” fata de tara “T”.000 / 1.22.Sorina BOTIŞ - tara “Y” livreaza in tara “T”. Pe piata valutara din tara “T” oferta de 2. modificarea cursurilor va fi proportionala discrepantei dintre oferta si cerere: 2. si 1.000 “y” .dr. evaluate pe piata interna la 1. ceea ce conduce la conditii de crestere a cursului pana la 2.800 x 0. Pe piata valutara din “T”.800 = 0. functie de care se pot primi 1.000 “t”.Se creaza conditii de crestere a cursului monedei “y”.000 “t” exprimata de importatori. Presupunem ca in etapa urmatoare: .800 “y”. se compara cu oferta mai redusa a exportatorilor de 900 “t”.4425. oferta se absoarbe integral la nivelul valoric al cererii. se confrunta cu cererea importatorului de 2. 1”y” = 0.45 . se confrunta cu o cerere mai redusa a importatorilor.45 / X .000 “y”. evaluate pe piata interna la 2.Schimbarea cursului va fi proportionala diferentei dintre oferta si cerere: 900 / 1. Odata cu depasirea acestor momente sau modificarea aportului tarii “Y” in schimburile reciproce se modifica si raporturile valutare in favoarea acesteia.051 “t” . exprimata de exportatori.5 = 2.45 “t”. si 1.

exprimata in moneda “t” a importatorului. in mod expres. 2.050 / 1. S-au ivit conditii de scadere a cursului.22 / X . Evolutia nivelelor cursurilor valutare pe un anumit interval de timp.fata de momentul initial to.0 .050 x 2. si Cvy = Yet / Ety . in relatiile reciproce cu tara “T”. care realizeaza relatii comerciale reciproce.050.11 . Yet – valoarea exportului tarii “Y” in tara “T”. mai mare . exprimata in moneda “y” a importatorului.0 si premisa de scadere a cusului pana la 2. se inregistreaza o modificare a valorii tranzactiilor comerciale ale uneia dintre tari. flotarea libe ra implica modificarea cursurilor valutare in functie de volumul si sensul schimburilor economice internationale reciproce dintre tari. Notam cu t1 momentul urmator.11 “y” .11. noul curs al monedei “y” in moneda “t” fiind C1vy: C1vy = [Cvy x (Yet – Zt)Cvt ]/ Ety = (EY1t x Cvt) / Ety .000 = 2. sau ale ambelor. deci: Ety = Yet x Cvt . in raporturile economice internationale. moment in care. se determina in fuctie de evolutia schimburilor comerciale si de nivelul cursurilor valutare din perioada anterioara. unde: Ety – valoarea exportului tarii “T” in tara “Y”. Cvt = Ety / Yet . Notam cu to momentul initial . efectul regasindu-se in modificarea cursurilor valutare ale celor doua unitati monetare nationale “t” respectiv “y”. fiind mai favorabile tarii “Y”. in care cursurile valutare ale monedelor a doua tari “T ” si “Y”(mentinem simbolurile anterioare).4725 “t” .22 = 1. decat cele anterioare exprimand imbunatatirea participarii tarii “Y”.Oferta se absoarbe integral la ni velul valoric al cererii. cu o valoare Zt.Sorina BOTIŞ De aici premisa de crestere a c ursului pana la aproximativ 0. In consecinta noile cursuri vor reprezenta: 1 “t” = 2. releva echivalenta valorica a schimburilor.dr. 1 “y” = 0.Avand in vedere proportia: 1. Pe piata valutara din tara “Y”. la cursul Cvt. Daca tara “Y” isi reduce valoarea tranzactiei cu tara “T”.4725.MONEDA ŞI CREDIT Lect. cererea de 1. Asa cum am mentionat anterior. x 2. a exportatorilor. 35 1. de puterile de cumparare ale monedelor cu recunoastere pe plan international.000 exprimata de importatori se compara cu oferta de 1. si Yet = Ety x Cvy . efectul asupra cursului va fi urmatorul: pe piata valutara din tara “T” : oferta de Ety a exportatorului se confrunta cu cererea de (Yet – Zt).

tara “Y”. . isi majoreaza valoarea exporturilor catre tara “Y”.000 = 3 y .tara “Y” a exportat in tara “T”.000 t (Yet) . noul curs al monedei “t” in moneda “y” fii nd C1vt : C1vt = (Cvt x Ety x Cvy) / ( Yet – Zt) = (Ety x Cvy) / EY1t . a exportatorilor din tara “Y”.tara “T” a exportat in tara “Y”. Tara “Y” isi majoreaza valoarea exporturilor catre t ara “T” ca Vt. Se se determine efectele acestor modificari in valoarea schimburilor comerciale asupra cursurilor de schimb. REZOLVARE: momentul to: Ety = 6.Sorina BOTIŞ - pe piata valutara din tara “Y”: cererea de Yet a importatorilor din tara “T”. fata de momentul t1. . Cvt = 6. EXEMPLU: In momentul initial to.000 y .000 / 6.000 = 1/3 t .tara “T” si-a mentinut valoarea exportului din momentul to . Notam cu t2 momentul urmator. In momentul t2. pe piata valutara din tara “Y”: C2vt = [C1vt x (Ety + Zy) Cvy] / (ET1t + Vt) = (ET2t x Cvy) / EY2t . fata de momentul initial to. cu 200 t .tara “Y” isi majoreaza si ea valoarea exporturilor catre tara “T”. fata de momentul t1. Efectul asupra nivelului cursurilor valutare va fi: pe piata valutara din tara “T”: C2vy =[ C1vy x (EY1t + Vt)Cvt ]/ (Ety + Zy) = (EY2 t x cvt ) / ET2y . . reduce valoarea exportului catre tara “T”.dr. marfuri in valoare de 2 . Yet = 2. relatiile comerciale s-au modificat astfel: .000 / 2.000t .MONEDA ŞI CREDIT Lect. relatiile comerciale s -au modificat astfel: . 36 . (Ety) .tara “T”. cu 300 t . cu 500 y . relatiile comerciale intre tarile “T” si “Y” au fost: .000 y(Ety). in care tara “T” isi majoreaza valoarea exporturilor catre tara “Y” cu Zy. si Cvy = 2. marfuri in valoare de 6. In momentul t1. se confrunta cu o oferta (Yet – Zt).

000 – 300 = 1. adica: 1t = 3. Prin moneda cos sau valuta compozita.700 x 3) / 6.500y .281 x 1.53y . fara existenta materiala).700 + 200 = 1. in timp ce valoarea unora scade.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.53 4. momentul t2: ET2y = 6.500 x 1/3 ) / 1. pe piata valutara din tara “T”(Cvy) Cursul monedei “t” exprimat in moneda “y”.dr. si de cursurile monedelor participante la cosul valutar fata de valuta in care se exprima valoarea monedei cos.MONEDA ŞI CREDIT Lect. Av antajul principal al acestei monede conventionale(este doar moneda de cont.53y . Moneda cos. C2vt = (3.281t .281 2 0. Construirea si functionarea monedei cos 13.264 .000 = 0.264 3 3.900 = 4.264t .1. Momente Curs valutar Cursul monedei “y” exprimat in moneda “t”. la cos.Sorina BOTIŞ - momentul t1: EY1t = 2. 37 .700 = 3. pe piata valutara din tara “Y”(Cvt) 0 1/3 1 0.025 . C1vt = (3 x 6. se intelege o moneda conventional construita.000 x 1/3 ) / 1.025y .500 = 0.53 x 6. EY2t = 1. a celorlalte creste si invers.900 x 3) / 6. adica: 1y = 0. au dinamici de sens diferit adica.281t .000 + 500 = 6.900t .025 13. a carei valoare depinde de procentul de participare a fiecarei monede din cosul valutar. adica: 1y = 0. adica: 1t = 4.700 t . este dat de o mai mare stabilitate rezultata din faptul ca valutele ce compun cosul valutar. C2vy =( 0. C1vy = (1/3 x 1.

sa se determine valoarea monedei cos “S”. intre acestea existand un curs de schimb fix .euro ..B.B. . in care se iau in cos.. A.C.5Ax + 3By + 4Cz + 0.Sorina BOTIŞ In prezent o astfel de moneda este D.cantitatea conventionala(proportia).S. unde: A.y.dr. pe rand in fiecare din valutele componente.w – cursul acestor valute A.z. Drepturi Speciale de Tragere(Special Drawing Rights).b.C…. 4% .Intr-o valuta care nu apartine cosului valutar.C si D. I.z….stiind ca intre acestea exista urmatorul curs de schimb: II. .valutele ce compun cosul valutar . in care valuta A intra in cosul valutar . unde: A. EXEMPLU: Formula de baza a monedei cos simbolizata cu “S”.c……n – cantitatile conventionale fixe(modificabile la 4-5 ani).5Dw . moneda de cont a Fondului Monetar International. 2A = 4B = 6C = 8D.C si D. B. . Valoarea monedei cos se poate calcula: I. intre valutele cosului valutar si aceasta existand de asemenea un curs de schimb .C si D in raport cu valuta A. este: “S” = 2. astfel: A 1 1/2 1/3 1/4 B 2 1 2/3 1/2 C 3 3/2 1 3/4 38 A B C D D 4 2 4/3 1 . Moneda cos se compune din mai multe monede in formula de baza: aAx + bBy + cCz +…………nNw .B.Intr-o valuta care apartine cosului valutar.lira sterlina . Revenind la exemplul nostru.T. 3% – cantitatea conventionala in care valuta B intra in cosul valutar . x.5% .proportia in care valuta C intra in cosul valutar . II.B.MONEDA ŞI CREDIT Lect.proportia in care valuta D compune cosul valutar . . 2.in valuta A: Se calculeaza cursul celorlalte valute.D – sunt valutele ce compun cosul valutar .dolarul american . in valuta in care se exprima valoarea monedei cos . a.yenul japonez . valutele respective . a carei valoare este data de un cos valutar format din urmatoarele unitati monetare: . 0. REZOLVARE: 1 .5% .y. x.w – cursurile monedelor respective. in raport cu valuta in care se face determinarea valorii monedei cos.N .

2A = 4B . adica: 1”S” = 5. 4B = 8D . B. 2A = 6C . respectiv cursul valutelor A. 4B = 8D .445 A : 39 . C = 1/3A . Pentru determinarea valorii monedei cos “S”. astfel: 1.a doua coloana. cursul valutelor A. B. C si D in raport cu valuta A. A = 4D . B.5 x 0.C si D in raport cu valuta C: 2A = 6C .dr.32 + 0.B.coloane a treia. Completand cu aceste valori in formula de baza. C = 4/3D . C si D in raport cu valuta B: 2A = 4B . B = 3/2C .445 . cursul valutelor A. C si D in raport cu valuta D: 2A = 8D . D = 1/4A . A = 3C .5 + 1. cursul valutelor A. C si D in raport cu valuta A: A in raport cu A = 1 .25 . 6C = 8D . D = 1/2B 3. “S” = 2. B.5 x 1 + 3 x 0.MONEDA ŞI CREDIT Lect. in valuta A. C = 2/3B . 2A = 8D .5 + 1. B in raport cu B = 1 . 4B = 6C . cursul valutelor A.coloana a patra.33 + 0. B = 2D . D in raport cu D = 1 . A = 2B . prezinta importanta prima coloana a matricei. 2. valoarea monedei cos “S” este: “S” = 2.C si D. B = 1/2A .125 = 5. prima coloana.5 + 4 x 0. 4. 6C = 8D . C in raport cu C = 1 . D = 3/4C . 4B = 6C . s -au determinat pornind de la cursul de schimb dintre valutele A.B.Sorina BOTIŞ Valorile din aceasta matrice a cursurilor valutare.

66 + 0.in valuta B: Pentru determinarea valorii mon edei cos “S”. astfel: 2A = 10T . Pentru a calcula valoarea lui “S” in valuta T. C si D. 4B = 10T . D = 5/4T . astfel: “S” = 2. adica. astfel: “S” = 2.91 B . C si D in raport cu valuta D. A = 5T . cea a cursurilor valutelor A.375 = 16.dr.in valuta D: Determinarea valorii monedei cos “S” in valuta D. B. folosim valorile din a doua coloana a matricei. 1”S” = 10. B = 5/2T .375 C .MONEDA ŞI CREDIT Lect.5 x 4 + 3 x 2 + 4 x 4/3 + 0. presupune folosirea valorilor din coloana a patra a matricei.375 .91 .25 = 10. C si D in raport cu valuta C. z si w). 6C = 10T . in functie de cursul de schimb.Sorina BOTIŞ 2.5 + 4. y. stiind ca intre aceasta si valutele cosului exista urmatorul curs de schimb: 2A = 4B = 6C = 8D = 10T .5 = 21. se face pe baza datelor din coloana a treia a matricei.5 x ½ “S” = 5 + 3 + 2. 4 . 40 . in valuta T care nu apartine cosului valutar.83 D . II. Sa se determine valoarea monedei cos “S”. respectiv cursul valutelor A. B. 8D = 10T .83 . 3. in valuta C: Determinarea valorii monedei cos “S” in valuta C. B.5 x ¾ “S” = 7.adica (x.5 x 2 + 3 x 1 + 4 x 2/3 + 0. in valuta B. “S” = 10 + 6 + 5. C si D in raport cu valuta B. C = 5/3T . adica: 1”S” = 21. adica: 1”S”= 16. in raport cu valuta T.5 x 3 + 3 x 3/2 +4 x 1 + 0.5 x 1 . este necesar sa determinam cursul valutelor A.5 + 4 + 0.33 + 0. cea a cursurilor valutelor A. B. astfel: “S” = 2.

concepte”. moneda scripturala(de cont). Economica.Brasov. 8.Sorina BOTIŞ Revenind la formula de baza avem:  “S” = 2. Bucuresti. Ed. Bravox S.R. Rosca Teodor. Ed. Bucuresti. paritatea puterii de cumparare. “Politici monetare”.5 x 5/4 .62 5 = 27. Concepte cheie: moneda efectiva(numerar). 2. Basno Cezar.”Breviar de termeni monetari”.Ed. Dardac Nicolae.66 + 0. 1996. banci”. 1997 7. 2000. “Moneda si management bancar. 2001. Manolescu Gheorghe si colectiv. Bucuresti. 3. Floricel Constantin. Faugere Jean -Pierre. Dedu Vasile. Cluj-Napoca. Alba Iulia. Ed. Ed. 1995. moneda fiduciara.MONEDA ŞI CREDIT Lect. 2002. 41 . Dacia. Institutului. Bucuresti. 6. 2001. adica: 1”S” = 27. 1994. 4. Ed. 10.L. Ed. “Moneda si credit”. 2002. curs valutar. Zapodeanu Daniela. 1994. “Moneda si politica monetara”. Dardac Nicolae. 9. credit. Altip.Didactica si Pedagogica.Aplicatii si studii de caz”.dr. European. Dardac Nicolae. Floricel Constantin. Bucuresti. 11.285 . 2002.5 + 6. Bibliografie: 1. deoarece nu face parte din cosul valutar. “Operatiuni bancare.Instrumente si tehnici de plata”. Bucuresti.Mondan. Ed. “Management bancar”. 5. Ed.Didactica si Pedagogica. Didactica si Pedagogica. paritate monetara.Probleme. grile. “Moneda. teste.  valuta T nu intra in componenta formulei de baza a monedei cos “S”. Ed. Zapodeanu Daniela. “Moneda si credit”.. Dardac Nicolae. “Moneda credit banci. moneda divizionara. Basno Cezar. putere de cumparare interna a monedei.285 T . Fundatiei Romania de Maine. puterea de cumparare a monedei. putere de cumparare externa a monedei. “Management bancar”.5 x 5 + 3 x 5/2 + 4 x 5/3 + 0. Basno Cezar. Basno Cezar. Universitatii din Oradea. Ed. Botis Sorina. Iasi. valoare paritara. “S” = 12.5 + 7.

dr. cunoasterea notiunii de masa monetara.MONEDA ŞI CREDIT Lect. 4.Limita dintre activele monetare si activele financiare 1.Explicatii teoretice si aplicatii practice Obiective: 1.Agregatele monetare in Romania 1.Principiile reprezentarii agregatelor 1. Definitia statistica a monedei 1.Patrimoniul acestuia cuprinde doua mari categorii de active: 42 . exista mai multe definitii ale masurii banilor.Contrapartidele masei monetare 1.4.2.Definitia statistica a monedei Banii nu reprezinta un lucru fix si imobil. cunoasterea componentei agregatelor monetare. Definitia statistica a banilor presupune identificarea elementelor de activ ale patriminiului unui agent economic.1.2.2. 3.Agregatele monetare 1. 1.EMISIUNEA DE MONEDA Cuprinsul temei: 2. 2.2.Multiplicatorii monetari 3. cunoasterea importantei si rolului multiplicatorilor monetari.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate 3.Sorina BOTIŞ TEMA II MASA MONETARA.5.STRUCTURA MASEI MONETARE.Lichiditatea economiei 2.1.Limita dintre bani si creante 1. cunoasterea structurii masei monetare.Rezerva minima obligatorie 2.3. fiecare dintre ele stabilind pe scara lichiditatii o anumita delimitare intre bani si celelalte active. 6. cunoasterea notiunii de agregat monetar.6. 5. consecinta a dezvoltarii sistemului financiar. cunoasterea notiunii de rezerva obligatorie si a influentei variatiei acesteia asupra structurii si volumului masei monetare. Dimensionarea corecta a banilor trebuie sa faca distinctie intre banii care circula si mas a monetara globala si terbuie sa tina cont de diversitatea mare a substitutelor monedei pentru a surprinde ceea ce se petrece in tot sistemul economic.1.

care corespund unui bun material.De asemenea. ce poarta numele de moneda scripturala. activele financiare valoreaza atat cat valo reaza creantele. dar nu servesc la finantarea tranzactiilor. - Altfel spus.Numerarul in casierie al bancilor comerciale asigura doar transformarea monedei de cont in moneda a bancii centrale. solduri creditoare ale conturilor curente(si asimilate acestora)deschise la bancile comerciale de catre agentii economici. de societatile care garanteaza. Desi am pornit in definirea masei monetare de la activul patrimonial al agentilor nebancari. active financiare. insa acestea nu au semnificatie economica. Astfel schema simplificata a masei monetare arata astfel: Banca centrala Pasiv Depozite la Bilete(monevedere ale de)ale bancilor bancilor comerciale (3P) comerciale (4P) Bilete(monede)ale sectorului nebancar(1P) 43 . impreuna cu o dobanda la o anumita scadenta.Unii specialisti sustin includerea in componenta masei monetare si a rezervelor lichide ale bancilor comerciale (bancote si monede metalice) si depozitele acestora aflate in conturi deschise la banca centrala.dr.Sorina BOTIŞ active reale.Masa monetara este constituita. in practica. deoarece acesta este necuantificabil. care corespund unor creante asupra altor agenti economici si cuprind: 1. depozitele bancilor comerciale aflate la banca centrala pot fi transformate in numerar la cererea acestora. activele de natura monetara sunt bancnotele(creante asupra bancii centrale) si conturile deschise la bancile comerciale (creante asupra bancilor comerciale). conturile curente deschise la banca reprezinta angajamentul bancii comerciale de a rambursa agentilor economici la cerere disponibilul aflat in cont. bancnotele(biletele de banca) reprezinta promisiunea bancii centrale pentru detinatorul lor de a putea cumpara bunuri si servicii de pe piata.MONEDA ŞI CREDIT Lect. 2. la conducerea societatii. 4. in mod traditional. activele monetare: .bancote si monede metalice emise de banca centralace poarta numele de :moneda bancii centrale”. actiunile dau posibilitatea exercitarii drepturilor recunoscute pentru un actionar(participare la profit. tinand cont si de persoanele asupra carora se manifesta aceste creante. ci la compensarea datoriilor si creantelor reciproce ale bancilor. atata timp cat nu sunt puse in circulatie si nu sunt utilizate in tranzactii. obligatiunile reprezinta materializarea angajamentului unui debitor de a rambursa o suma si o dobanda sigura la un moment dat(scadenta). 3. bonurile de tezaur reprezinta angajamentul statului de a rambursa suma. din activele financiare cele mai lichide. Fata de bunurile reale. Este evident ca dintre activele financiare enuntate. la lichidarea societatii). 5. masa monetara se masoara statistic prin adunarea angajamentelor cu caracter monetar al bancilor. la cererea agentilor nebancari. adica pasivul bilantului centralizat al intregului sistem bancar. masa monetara reprezinta totalitatea creantelor agentilor nebancari asupra sistemului bancar.

referitor la un activ sau un portofoliu. 1. prin fluxurile economice pe care le mijloceste. lichiditatea caracterizeaza gradul se certitudine.Sorina BOTIŞ Banci comerciale Activ Depozite in cont la banca centrala(4A) Pasiv Bilete(monede)( 3A) Banci comerciale Depozite ale sectorului nebancar(2P) Depozite ale bancilor comerciale (2A) Bilete(monede) (1A) Sectorul nebancar Activ Definitia initiala a masei monetare indica determinarea sa prin adunarea activelor monetare apartinand agentilor economici nebancari 1A + 2A. de siguranta a celui care detine activul(portofoliul)de a dispune la fiecare moment de o suma cel putin egala cu valoarea sa nominala.Analiza economica distinge trei categorii principale de lichiditati: M1 – lichiditatile primare sau altfel spus activele perfect lichide. insa in practica ea se determina prin adunarea pasivelor bancare : 1P + 2P. - 44 . Sistemul Contabilitatii Nationale (in Romania) defineste agregatul monetar ca o parte constitutiva a masei monetare. in principal cele operabile prin cecuri. depozitele la termen aflate in gestiunea bancilor. prin institutiile bancar-financiare care le gestioneaza. care permitefectuarea de plati immediate. acestea sunt: numerarul in circulatie (bancote.2. depozitele la vedere neoperabile prin cecuri. prin agentii specializati care emit instrumente de schimbsi de plata.MONEDA ŞI CREDIT Lect. al usurintei transformarii in bani lichizi.Agregatele monetare Agregatul monetar reprezinta un ansamblu de active monetare. actiuni ale fondurilor de ajutor reciproc.M1 reprezinta masa monetara in sens restrans.Problema redefinirii masei monetare si a stabilirii limitei dintre activele monetare si activele financiare se pune cu acuitate.M2 desemneaza masa monetara in sens larg si cuprinde.Masa monetara si componentele sale sunt analizate si aprofundate cu ajutorul conceptului de agregat monetar. Particularitatea agregatelor monetare este de a se imbina una in alta: agregatul mai mic este continut in agregatul de talie imediat superioara si tot asa pana cand agregatul cel mai mare le contine pe toate celelalte. M2 – lichiditatile secundare sunt constituite din active care pot fi transformate foarte rapid in lichiditati primare fara riscul de a pierde capital.dr. Criteriul dupa care sunt incluse activele in agregatele monetare este cel al lichiditatii. Detinerea titlurilor de valoare influenteaza volumul si structura cheltuielilor detinatorilor lor ca si moneda bancii centrale sau moneda de cont. adica sunt monetizabile. parte autonomizata prin functiile ei specifice. depozitele la casele de economii. in plus fata de M1. monede divizionare) si depozitele la vedere.

dar si limita dintre bani si creante.Sorina BOTIŞ - M3 – lichiditatile tertiare sunt constituite din active cu un grad mai mic de lichiditate.Agregatele monetare in Romania Tarile din Centrul si Estul Europei.Problema se pune.1. care sunt si monetare.Limita dintre bani si creante Detinerea de moneda reprezinta astazi.2. Concluzionand nu exista sistem unic de active care sa alcatuiasca masa monetara.M. a elaborat cateva linii directoare privind agregatele monetare.Formele de plasament la termen permit cresterea oricand a lichiditatilor prin transformarea plasamentelor in moneda. incluzand titlurile in M3. ajungand sa se creeze chiar o continuitate a lor.. pe de alta parte.I. de altfel. ceea ce justifica denumirea de “inginerie financiara”. valorile mobiliare private(actiuni si obligatiuni) si valori mobiliare publice (imprumuturi ale statului. activele financiare si cele monetare erau bine ordonate.Aceste inovatii financiare se caracterizeaza.I. folosita uneori pentru a caracteriza aceasta activitate. care pot.MONEDA ŞI CREDIT Lect.M. pentru a face distinctie intre lichiditati.dar creativitatea bancara legata de dezvoltarea concurentei si pietele financiare din ce in ce mai sofisticate sunt factori care ingreuneaza stabilirea granitei intre activele financiare si cele monetare. sporind permanent nu numai numarul ci si complexitatea instrumentelor respective. prin sporirea numarului de instrun=mente utilizate pe pietele internationale de capital si adoptarea de tehnici si institutii noi. 1.I. odata cu dezvoltarea recenta si masiva a creditelor de consum. potrivit fiecarei tari. multe tari se indeparteaza de aceasta norma.M3 cuprinde. iar pe de lata parte. si in relatia dintre banci si populatie. care sunt in general constituite din modalitati ale drepturilor de tragere.F.2.Din ce categorie fac parte insa angajamentele unei banci de a admite descoperirea de cont? Aceasta satisface incontestabil o cerere de bani si duce la cresterea incasarilor agentilor economici beneficiari de descoperiri de cont.M. in special certificatele de depozit.Imaginatia finantistilor s-a dovedit in acest sens de-a dreptul debordanta. posibilitatea de a retrage din contul de la banca numerar. daca e necesar. mai ales in tarile dezvoltate. 1.3.Pana nu demult. aflate in tranzitie si -au redefinit masa monetara potrivit orientarilor F. Delimitarea activelor monetare este o problema actuala. prin cresterea aplicabilitatii lor. Titlurile sunt excluse. colectivetati publice sau intreprinderi publice. din acest punct de vedere. in prezent acstivele sunt multiple.F.2.Orientarile sale sunt pragmatice si nu tin cont de diversitatea sistemelor financiare si monetare ale tarilor.Inovatiile financiare ale anilor ’80 au creat o anumita confuzie intre lichiditati primare si lichiditati tertiare. identifica categoriile standardizate M1 si cvasibani.dr. modificata radical dupa 1990.problemele care se pun in legatura cu definirea mai larga a masei monetare sunt: limita dintre activele monetare si activele financiare. sa fie descompuse in subcategorii non – standardizate. ca parte integranta a politicii monetare.Limita dintre activele monetare si activele financiare Lichiditatea mai mare sau mai mica este criteriul care permite distingerea activelor financiare.Transformarea lor in lichiditati primare comporta riscul caderii pretului acestor active. 1. iar costurile necesare trecerii de la un activ financiar la unul monetar erau mari. iar costurile tranzactiilor sunt substantial diminuate. 45 . pe langa M2.

L.444. Controlabilitatea unui agregat monetar reprezinta influenta pe care o poate exercita asupra cresterii sale autoritatea monetara . insa exista trei principii care stau la baza determinarii lor: 1.depozite in valuta ale rezidentilor 117. la 31.Legatura dintre agregate si inflatie nu prezinta in totdeauna aceeasi evolutie. ca suport al controlului cresterii mijloacelor de plata.2 004. format din moneda in circulatie.881. cvasibanii impreuna cu M1 formeaza M2.economii ale populatiei 70. de ex emplu.Daca este vorba de un agregat ingust(M1. .326 miliarde lei.B.Totusi. volumul P.Principiile reprezentarii agregatelor Agregatele monetare sunt determinate de auto ritatile monetare. 2.MONEDA ŞI CREDIT Lect.dr. . din care: 219.8 . tara aflata in “plutonul feruntas”dintre tarile in tranzitie. depozitele la vedere pentru populatie. 1. agregat care cuprinde depozitele la termen(pentru populatie. Eficacitatea unui agregat este data de capacitatea de a constitui un obiectiv intermediar al politicii monetare.0 conditionate . agenti economici si companii de asigurari. care intervine pentru a corija evolutia agregatului daca evolutia nu este cea prevazuta(sau dorita). compusa din doua agregate monetare astfel: mld.M1.0 Cehia.377.3 Cvasibani. ci si pentru a realiza in cat mai bune conditii politica monetara.465. are delimitate trei agregate monetare: .depozite in lei la termen si 31.5 TOTAL M1 55.487. iar din acest motiv. certificatele de depozit si depozite in valuta(pentru populatie si agenti economici).numerar in afara sistemului bancar 33.9 TOTAL M2 275. agregatul monetar cel mai larg cuprinde M2 si titlurile de stat(si ale bancii centrale). Concluzionand.7 .03.326.I. 46 . si care pot fi transformate in mijloace de plata. acestea definesc si calculeaza agregatele nu doar pentru o cunoastere statistica.579. tot atatea cate agregate monetare au definit. rezulta ca masa monetara definita traditional ca o suma a activelor care pot fi utilizate pe teritoriul unei tari pentru cumpararea de bunuri si servicii si pentru achitarea datoriilor include si plasamente pe care agentii economici le considera o rezerva a puterii de cumparare. trebuie sa existe un indicator fiabil al acesteia.415. agenti economici si companii de asigurari).4.cu inflatia. s-a constatat ca agregatele mai largi au o evolutie mai constanta fata de rata inflatiei.disponibil la vedere 22. M2).8 . autoritatile monetare pot sa stabileasca mai multe obiective.pentru a putea rezuma o informatie complexa si a sesiza responsabilitatea politicii monetare. altfel spus. masa monetara era de 275.definirea agregatelor monetare difera de la o tara la alta.Cvasibani.Aceasta inseamna ca in practica se urmareste legatura statistica fata de cresterea economica.lei .Sorina BOTIŞ In Romania.

1.dr. Din alt punct de vedere. titluri de stat achizitionate de banca centrala).Sorina BOTIŞ instrumentul utilizat poate fi chiar politica financiara(fiscalitatea). o balanta de plati excedentara inseamna o pozitie neta a bancilor fata de nerezidenti. asa cum le identifica denumirea. reflectata in pasivul bilantier al sistemului bancar. Un import necesita transformarea monedei nationale in moneda straina. are drept corespondent(in activul bilantier) activele emise de banca centrala si bancile comerciale.Masa monetara interna este influentata (in sensul cresterii sau reducerii sale) de soldul balantei de plati. Disponibilitatea unui agregat permite autoritatii monetare sa reactioneze rapid. 3. autoritatea monetara va incerca sa stabileasca agregatele monetare astfel incat sa fie cat mai bine corelate cu P.Pozitia neta pozitiva asupra strainatatii antreneaza cresterea masei monetare interne.Este vorbade creditele bancare. dar daca este vorba de agregatul mai larg. iar un excedent al balantei de plati antreneaza cresterea acestei lichiditati. De asemenea resursele agentilor economici nebancari detinute in conturi la dispozitia Trezoreriei reprezinta creante asupra statului. Creantele asupra statului reflecta finantarea statului de catre sistemul bancar. intreprinderilor.”acoperirea masei monetare”. un agregat larg este mai dificil de calculat decat agregatul ingust.I. contrapartida exterioara este reflectarea monetara a soldului balantei de plati. un deficit al balantei de plati determina reducerea lichiditatii interne. dar si de titluri de credit emise de intreprinderi si detinute de banci. un export presupune transformarea monedei straine in moneda nationala. intreprinzatorilor individuali.5. de obice. Contrapartide exterioara reprezinta creantele strainatatii.B.Contrapartidele masei monetare Masa monetara.Cu alte cuvinte. fie prin creditele acordate de banca centrala Trezoreriei(avansuri directe. Specialistii grupeaza contrapartidele masei monetare in doua categorii i mportante: creditul intern.creantele asupra statului.(Produsul intern brut).Dimpotriva. Crea ntele asupra economiei.creantele asupra economiei.Acestea sunt contrapartidele masei monetare. cu alte cuvinte. care pun in evidenta sursele de crestere a masei monetare. populatiei. adica creantele detinute de banci asupra nerezidentilor sunt in suma mai mare decat datoriile n=bancilor fata de aceeasi nerezidenti. .MONEDA ŞI CREDIT Lect. deci vom avea o crestere a masei monetare interne.In general. rata dobanzii. fie prin credite acordate de celelalte banci Trezoreriei(sub forma de sjbscriptie la emisiunile de titluri de stat). Creditul intern cuprinde creditele acordate de catre banci economiei si statului si imbraca doua forme: . reflecta finantarea economiei: creditele acordate de catre banci agentilor economici nebancari. 47 . instrumentul monetar de actiune este. Tinand cont de aceste principii. deci vom avea o diminuare a masei monetare interne. traducerea contabila a influentei relatiilor internationale asupra masei monetare interne. contrapartida exterioara.

chiar patru in unele tari(M1. deci.dr. Conceptul de lichiditate a economiei este din ce in ce mai mult in atentia autoritatilor monetare. intr-un an economic. in ultimele decenii.Dimpotriva. Lichiditatea economiei se apreciaaza prin marimi absolute si relative.2 pana la 0. populatia si intreprinderile detin un volum mare de moneda.I.B. reprezinta produsul dintre marimea medie a stocului de bani si viteza de circulatie a banilor. nivelul acestora se explica prin comportamentul agentilor economici si populatiei si prin diferentele structurale existente intre sistemele bancare si financiare. cand intr-o economie exista o lichiditate insuficienta pot rezulta tensiuni asupra finantarii intreprinderilor.B.B. an) intr-o economie. indica.Intr-un plan abstract.B. M4). marimea neschimbata a masei monetare va determina majorarea retei de lichiditate. care poate alimenta o mare cerere de consumatie si poate provoca prin aceasta tensiuni inflationiste. banca centrala vinde devize contra monedei nationale. pentru a evita deprecierea monedei nationale. ponderata cu o anumita crestere a preturilor. ci terbuie analizat si gradul de utilizare a acestui stoc . M3 sau M4. simetric.Exista o legatura srtansa intre evolutia economiei reale si evolutia volumului lichiditatilor economiei: cand o economiei este foarte lichida. reprezentativa pentru nivelul de activitate al economiei respective. Buna intelegere a rolului monedei in activitatea economica presu pune masurarea vitezei de circulatie a banilor si explicarea variatiilor acesteia. asistand la o diminuare a ratei de lichiditate a economiei. a fost insotita de o preferinta a populatiei pentru detinerea de lichiditati. cresterii productiei. marimea neschimbata a masei monetare va avea un efect deflationist. ca regula.Cresterea continua a nivelului de trai.Calculul acestor masuri conduce catre rezultate subunitare neaparat(intre 0. tensiuni care dauneaza grav dezvoltarii. obiectivul de crestere a masei monetare este fixat la un nivel destul de apropiat de obiectivul de crestere a P. 1. marimea relativa se numeaste rata lichiditatii si se calculeaza ca raport intre nivelul mediu annual al masei monetare si un indicator reprezentativ al nivelului de activitate al economiei(de obicei P.Lichiditatea economiei Agregatul cel mai larg. atat timp cat ea circula si permite derularea tranzactiilor.Demonstratiile monetaristilor.Fluxul masei monetare reprezinta masa baneasca medie care este utilizata intr-o anumita perioada de timp(trimestru.Tinand cont de faptul ca exista trei agregate monetare. cresterea masei monetare in interiorul limitelor considerate comparabile cu cresterea activitatii economice.Dimpotriva.Sorina BOTIŞ Banca centrala intervine pe piata valutara pentru a sigura stabil itatea monedei nationale.Rezulta ca marimea fluxurilor monetare dintr-o tara. adica masa monetara privita ca flux. M3. inregistreaza o crestere mai lenta decat s-a prevazut.Aparitia tensiunilor inflationiste este precedata de o crestere mai rapida a ratei de lichiditate decat tendinta sa pe termen lung. pentru a aprecia evolutia monetara. ce apare ca inevitabila. avand in vedere punerea in evidenta a relatiei relativ stabile pe termen lung intre cresterea masei monetare si inflatie. se pot constitui mai multe masuri ale ratei lichiditatii economiei. daca P. este un fenomen care pare a se explica prin faptul ca rezervele de precautie necesare pentru a face fata incidentelor sau evenimentelor cotidiene cresc continuu in concordanta cu nivelul de trai in crestere. datorita unei majorari a preturilor.6.Intensitatea utilizarii monedei este apreciata. in volum. privita ca stoc. deci. inregistreaza o crestere ami mare decat s-a prevazut.Daca P. ceea ce inseamna ca nu este suficient sa se analizeze fluctuatiile masei monetare. Mo neda este importanta pentru economie. cresterii economice.MONEDA ŞI CREDIT Lect.I.Pentru a evita aprecierea monedei nationale. creand moneda nationala. cu un posibil efect de relansare. reprezinta lichiditatea globala a economiei. banca centrala cumpara devize.I. viteza de circulatie a 48 .I. Rezulta aplicarea unor politici autostabilizatoare. M2.).Ratele de lochiditate sunt diferite de la o tara la alta. prin viteza de circulatie a banilor.6).

Nu se poate vorbi despre viteza de rotatie a altor depozite(decat cele la vedere) pentru ca acestea nu circula in formele lor intrinseci. Bancotele reprezinta doar o parte a masei monetare(redusa ca pondere). iar toate celelalte incasari legate de alte scopuri. transferul dintr-un cont in altul al aceluiasi agent economic(transfer realizat de la o banca la alta). de comportamentul subiectilor economici. la randul lor. caracteristica acestora fiind tocmai imobilizarea pana la conversia lor in numerar. prin cate maini trece o bancnota. foarte diferite intre ele. de exemplu. M2. deoarece inflatia determina o diminuare a incasarilor si este posibil sa determine o crestere a cererii de bunuri si servicii. resprectiv operatiunile debitoare si operatiunile creditoare care afecteaza conturile si care reprezinta aproximativ volumul tranzactiilor realizate prin utilizarea monedei. adica chiar inversul ratei lichiditatii: V= P.dr.Tocmai din acest motiv. Incasarile destinate platilor immediate sunt considerate incasari active (cuprinse in agregatul M1). agentii economici(si populatia) au incredere in puterea de cumparare a monedei. deoarece volumul platilor efectuate cu ajutorul monedei este foarte dificil de masurat.Cantitatea de bani din economie. eventual. al formarii venitului. deci. Modul de constituire a incasarilor si.Totusi. o rata de rotatie a cererii de conversie a depozitelor la termen in lichiditati. rationalizeaza gestiunea lor financiara. Raportul intre volumul tranzactiilor si soldul mediu al conturilor se calculeaza atat pentru conturile agentilor economici.se poate calcula.I. viteza de circulatie creste. reprezinta incasari tezaurizate provizoriu. cum ar fi cele de achizitii sau plasamente viitoare. care depinde de urmatorii factori: majorarea volumului incasarilor(veniturilor) antreneaza o crestere a vitezei de circulatie. care permite acoperirea volumului mai ridicat al tranzactiilo r(ca valoare). masurarea vitezei de circulatie a banilor ridica probleme. cererea de moneda sunt exprimate de viteza de circulatie.I. in general. / M1 sau M2 sau M3 sau M4 Unde: V – viteza de circulatie a banilor. care permite realizarea tranzactiilor.) si un agregat monetar(M1. M3).Sub acest aspect.In sens invers. viteza de circulatie a banilor poate fi calculata ca raport intre un agregat economic(P.Acest fapt este evident pentru bancnote: biletul de banca este prin definitie anonim si transferat fara formalitati. se poate m asura viteza de transformare a banilor in venituri. alimenteaza. Dintr -un alt punct de vedere.Concret.MONEDA ŞI CREDIT Lect.In cazul depozitelor bancare la vedere. de incasarile acestora.Sorina BOTIŞ banilor reprezinta numarul de schimburi parcurse de unitatea monetara intr-o perioada de timpdata. Viteza de circulatie a banilor este influentata de numerosi factori. cat si pentru conturile persoanelor fizice. imposibil de calculat de cate ori se schimba.B.Viteza de rotatie a depozitelor la vedere se calculeaza pornind de la apropierea contabila a totalului tranzactiilor bancare ce se fecetueaza intr-o perioada data de soldul mediu al conturilor la vedere pe parcursul aceleiasi perioade. in practica se calculeaza miscarea bancnotelor dupa varsamintele si retragerile efectuate la ghiseele bancilor – viteza de rotatie a banilor. mai mult decat persoanele fizice. incluse in alte agregate decat M1. se utilizeaza contabilitatea bancilor. intreprinderile. adica frecventa cu care banii se reantorc la banca. 49 - . activitatile economice generatoare de venituri.B. nu toate operatiunile astfel inregistrate sunt tranzactii veritabile. viteza tinde sa se incetineasca in perioada de stabilizare. dependenti. deci.Este. in perioade caracterizate de inflatie. in acest fel.

2. cu scaderea corespunzatoare a beneficiilor rezultate din dobanzi: A 50 . de exemplu 18%. ca indicator al evolutiei act ivitatii economice.B.000 Formarea rezervelor obligatorii creeaza bancii o situatie deosebita. premise ale realizarii politicii monetare si de credit optime. de exemplu cresterea consumurilor intermediare.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate. si masa monetara prezinta inconvenientul de a nu permite luarea in considerare a evolutiei structurii tranzactiilor. in sensul ca pe de -o parte. comportamentul de gestiune rationala a agentilor economici care doresc sa diminueze costurile lor de oportunitate si tranzactii. precum si a vitezei de circulatie a banilor reprezinta conditia stabilirii politicii monetare.000 P Depozite la vedere 100.M1 se va reduce. consta in obligatia bancii care primeste depozite sa consemneze in conturile sale deschise la banca centrala.. Rezerva minima obligatorie 2. posibilitatea de acordare a creditelor se reduce in raport de limita superioara posibila. politica expansionista diminueaza aceasta viteza. prin instituirea unei rezerve minime date.Sorina BOTIŞ - politica monrtara restrictiva conduce la cresterea vitezei de circulatie a monedei si invers. insa va spori M3. viteza de rotatie(prezentata mai sus). ale recesiunii economice. Cunoasterea situatiei monetare. practic un transfer de resurse de la bancile de depozit la banca de emisiune: Banca de depozit A Disponibil la banca de emisiune 18.000 Banca de emisiune P Depozite ale bancilor comerciale 18. constatand un cost al lichiditatii ridicat.In cazul in care rata dobanzii este mare.De aceea in practica se urmareste si veteza diferitelor mijloace de plat a. Are loc. Sistemul rezervelor minime obligatorii. - Calculul vitezei de circulatie ca raport intre P. o suma dimensionata prin aplicarea unei cote procentuale asupra depozitelor si surselor asimilate. O buna politica monetara poate sa impiedice ca moneda saa devina una din cauzele principale ale marasmului. constituit din necesitatea de a asigura o lichiditate minimala.MONEDA ŞI CREDIT Lect.dr.Este motivul pentru care am prezentat aceste aspecte.1.I. agentii economici isi vor reduce incasarile prin cresterea vitezei de circulatie a monedei. a structurii si evolutiei componentelor masei monetare. mai exact titlurile care asigura un randament mai ridicat.

m. unde: C = credite .200 Imobilizari 900 Total active 9.200 /8. in conditiile in care banca nu opereaza pe pi ata monetara. .300 u.000 x (-0.100 P Total pasiv 9.700 Sa se stabileasca cu cat trebuie sa se modifice rata rezervelor minime obligatorii pentru ca nivelul creditelor sa scada cu 5%.700 Capital 1. mc = modificarea procentuala a creditelor . unde: ro = rata rezervei minime obligatorii .000 Rezerva minima obligatorie 1.05) = . C1 – C0 = modificarea absoluta a creditelor . deci: C1 – C0 = 6. 51 .000 Credit pe termen scurt 82.600 Depozite 8.1: Banca “A” prezinta urmatorul bilant: A Casa 100 Bonuri de tezaur 1. REZOLVARE: ro = (RO /D) x 100 . ro = 14.8% C1 – C0 = C x mc . RO = rezerva minima obligatorie .MONEDA ŞI CREDIT Lect.000 P Depozite la vedere 100.100) x 100 .dr. deci: ro = (1.Sorina BOTIŞ Banca de depozit A Disponibil la Banca Centrala 18.200 Credite 6.000 EXEMPLUL nr. D = depozite .

000 Depozite pe termen lung 5. presupunem ca banca isi mareste cu 300 u.200 Depozite la Banca Centrala 4.700 Alte pasive 2.5 – 14. rezervele obligatorii: ROm = RO + (C1 – C0) . conform bilantului sau: P Casa 1.800 52 .dr. rata rezervelor minime obligatorii a crescut cu 3.m.7 puncte procentuale . ro1 – ro0 = rom – ro . deci: rom = (1.8 = 3. .500 Obligatiuni de stat 3.200 Depozite la alte banci 1.Sorina BOTIŞ Pentru ca nivelul activului sa nu se schimbe. 20% pentru depozitele pe termen scurt .800 A Depozite la vedere 15.7 puncte procentuale. rom = (ROm /D) x 100 .2: Legislatia ba ncara prevede obligativitatea bancilor comerciale de a-si constitui rezerve minime obligatorii in urmatoarele procente: 25% pentru depozitele la vedere .500 u.100) x 100 = 18.5% .m.500 / 8.500 Credite 22.700 Capital 4.400 Total pasiv 35. unde: rom = rata rezervelor minime obligatorii modificate . deci: ROm = 1. EXEMPLUL nr.900 Total active 35. unde: ROm = rezervele minime obligatorii modificate . In concluzie.500 Alte active 2.MONEDA ŞI CREDIT Lect. ro1 – ro0 = 18.000 Depozite pe termen scurt 9. 15% pentru depozitele pe termen lung . Sa se aprecieze modul de respectare a acestor norme de catre o banca comerciala.200 + 300 = 1.

. – baza monetara .m.400 = 1.1.m. R = RO + EO . RO – rezerve minime obligatorii .905 – 4.000 x 25% = 15.905 u. 5.800 u. avem: mb = M / RO ..700 x 15% = 5.Multiplicatorul bazei monetare: mb = (1 + N /D) / [ro + (EO + N) / D] . M = mb x B.250 u. depozite pe termen scurt 9.505 u. .m. 53 .m. dat fiind faptul ca depozitul la Banca Centrala nu este purtator de dobanda. Multiplicatorii monetari sunt: 1.MONEDA ŞI CREDIT Lect. Multiplicatorii monetari 3.m. N – numerar in circulatie . B. a carui utilizare ramane la latitudinea bancii. . D – depozite la vedere . .dr.000 x 0.25 = 3. M – masa monetara .M. deci un excedent de rezerva minima obligatorie. - depozite pe termen lung 5. avand o pozitie monetara fata de aceasta din urma de 5. daca EO = 0 . TOTAL: Banca comerciala detine depozite la Banca Centrala de 4.2 = 1. R – rezerva bancii comerciale (lichiditatea).Sorina BOTIŞ REZOLVARE: Stabilirea necesarului de rezerve minime obligatorii: depozite la vedere 15.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate..700 x 0.000 x 0.M.15 = 855 u. ro = RO / D .000 x 20% = 9. EO – exces de rezerve ale bancilor comerciale .400 u. 3.M. = N + R . B.m. ro – rata minima a rezervelor obligatorii . unde: mb – multiplicatorul bazei monetare .

26 .Sorina BOTIŞ 2.000 = 6. de unde: M1 – M0 = (1 / 0. unde: M1 – M0 – cantitatea de moneda nou creata in sistemul bancar pe baza excesului de lichiditate(VR) . pe care il va folosi la creditarea agentilor economici. (R1 –R0 = EO).500. respectiv de lichiditate. cumpara obligatiuni guvernamentale in valoare de 1. REZOLVARE: Utilizand formulele anterioare avem: mc = (M1 – M0) / (R1 – R0) . si volumul total al depozitelor . mc = (1 / ro –1 ) .000 u. M1 – M0 = 4. avand: mc = 4. Aceasta banca. EXEMPLUL nr 1: Consideram exemplul unei banci c omerciale. unde: R1 – R0 – excedentul de rezerve ale bancilor comerciale(lichiditatea suplimentara) .000.500.000 . care a acordat imprumuturi in limita superioara determinata de o rata minima a rezervei obligatorii.26 x 1. D1 – D0 = (1 / ro) x (R1 – R0) . dispunand astfel de un exces de rezerve.390. Sa se determine cantitatea de moneda nou creata in sistemul bancar pe baza intrarilor de lichiditate(moneda centrala).. de unde: M1 – M0 = mc x (R1 –R0) .m.000.Multiplicatorul creditului: mc = (M1 – M1) / (R1 – R0) .19 – 1) x 1. . unde: (D1 – D0) – volumul creditelor creat suplimentar in sistemul bancar . insa: (M1 – M0) + (R1 – R0) = (D1 – D0) . ro de 19%.MONEDA ŞI CREDIT Lect.000. unde: 1 / ro – md – multiplicatorul volumului depozitelor . si folosind formula: D1 – D0 = (M1 M0) + (R1 R0) . utilizand formula: mc = ( 1 / ro – 1) : obtinem: M1 – M0 = (1 / ro – 1) x (R1 – R) . R1 – R0 = R – RO .000 u. 54 .dr.000.555. si deci: mc = md – 1 .m.

R = 10 mld.conform formulei: R = RO + EO . D1 – D0 = 5. EXEMPLUL nr.M.000 u.000.Multiplicatorul bazei monetare . obtinem: mb = (1 + 20/ 45) / [0. D = 45.000 .m.000. Sa se determine: 1.000.000.000. .dr. + 2 mld.Masa monetara .890. .000.m.2: Pe ansamblul sistemului bancar.000. 2.500.000. B.000.000.m.000. + 12 mld = 32. Ro = 19% . obtinem: D1 – D0 = (1 / 0. + 1.000.000 u. REZOLVARE: 1. RO = 10.000. = N + R .000 u.m.Sorina BOTIŞ obtinem: D1 – D0 = 6.Baza monetara . - EO = (R1 – R0) = 2. B.500. 2. . 55 .000 . D1 – D0 = 7. 3.000 u. .m.m.26 x 1. sau folosind formula: D1 – D0 = (1 / ro) x (R1 – R0) . = 20 mld.000.M.m.890.000 = 7.000.000 u.19) x 1. consideram urmatoarele valori ale unor variabile mo netare: N = 20.utilizand formula: mb = [( 1 + N / D)] / [r0 + ( EO + N) / D] .000.000.000 u.500.390.19 + (2 + 20) / 45] .MONEDA ŞI CREDIT Lect.m.000. . .000 u. .000. = 12.000 u.

Floricel Constantin. Manolescu Gheorghe si colectiv. Bravox S. obtinem: M = 2. Bucuresti.Mondan..Probleme. Iasi.49) . “Moneda credit banci. Botis Sorina. Bucuresti. 4.12 x 32 = 67. Bucuresti.Instrumente si tehnici de plata”. Didactica si Pedagogica. Dedu Vasile. Ed. moneda efectiva(numerar). Bucuresti. lichiditate primara(moneda propriu-zisa). “Moneda si politica monetara”. Ed. 2002. Universitatii din Oradea.Aplicatii si studii de caz”. 2002. Alba Iulia. moneda scripturala(moneda de cont). concepte”. Basno Cezar.R.L. 1994. . 10. 11. multiplicatorul creditului. Faugere Jean -Pierre. Bibliografie: 1. lichiditate tertiara. Fundatiei Romania de Maine. “Management bancar”. rezerva minima obligatorie. lichiditate secundara(cvasimoneda).Didactica si Pedagogica.12 . agregat monetar.Ed. Ed. “Moneda si credit”. Altip. Ed. 8. Basno Cezar. 2000.19 + 0. 2002. Economica. credit. Zapodeanu Daniela. 1994. 3. “Moneda si credit”. Ed. Institutului. 2001. multiplicatorul bazei monetare. 3. “Moneda. 1995. teste. Bucuresti.44) / (0.MONEDA ŞI CREDIT Lect. “Politici monetare”.Brasov. 2001. 6.Sorina BOTIŞ mb = (1 + 0. grile. Ed. Ed.Conform formulei: M = mb + B. Dardac Nicolae. 2. “Management bancar”. Ed. Basno Cezar.”Breviar de termeni monetari”. Concepte cheie: masa monatara. Rosca Teodor.Didactica si Pedagogica. 56 . Bucuresti.68 = 2. mb = 1. 9. Zapodeanu Daniela. Dardac Nicolae. Cluj-Napoca.44 / 0. multiplicatori monetari. Dardac Nicolae.m. European. Ed. Ed. Dardac Nicolae. .dr. “Moneda si management bancar. “Operatiuni bancare. 1996. 1997 7.84 mld u. banci”. Basno Cezar.M. Floricel Constantin. Dacia. 5.

. Tehnici de calcul ale dobanzilor 1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate 1. .MONEDA ŞI CREDIT Lect.cunoasterea mecanismului de reactie a ratei dobanzii la conditiile pietei monetare. t – timpul in zile .cunoasterea modului de determinare a dobanzii reale. .Sorina BOTIŞ TEMA III DOBANDA Cuprinsul temei: 2. Dobanda.cunoasterea notiunii de dobanda reala.cunoasterea notiunii de rata a dobanzii. . Dobanda Tehnici de calcul ale dobanzilor 1. Daca notam: c – capital initial .Dobanda nominala si dobanda reala Obiective: . d – dobanda adusa de capital .cunoasterea mecanismului de formare a dobanzii nominale pe piata interbancara.cunoasterea notiunii de dobanda nominala. Dobanda ca pret al marfii capital de imprumut.dr.cunoasterea notiunii de rata a dobanzii nominale. . rd – rata dobanzii . p – procentul .1.intelegerea rolului si influentei ratei inflatiei asupra nivelului dobanzii reale. Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.intelegerea modului de formare a dobanzii reale. C – capitalul plus dobanda .1. . . 1. are o anumita marime care se exprima prin rata dobanzii. 57 .1.intelegerea notiunii de rata a inflatiei.1. . Rata dobanzii este raportul intre cuantumul de dobanda incasat de credito r pe un interval de un an si marimea capitalului dat cu imprumut.cunoasterea modalitatii de calcul a ratei inflatiei. . .

p = 18. Aceasta metoda consta in a face raportul intre numere si divizor fix. 7.175% 9.000 si procent se numeste divizor fix.5% 8.5 . este dat cu o dobanda p’ pe un interval de 80 de zile.000 4% 9.000.400 6% 6. P = (36.000 / (p x t) . iar produsul dintre capital si timp poarta denumirea de numere.500 3. capitalul a fost dat cu o dobanda de 7. si t = (36. (1a) Metoda divizorului fix se utilizeaza numai cand 36.600 4. precum si tendintele ratei dobanzii.000 12% 3.m. EXEMPLU: Un capital de 30.000 . de unde: C = 36.000 x 500) / (30.000 se imparte exact la p (procent)..400.800 etc etc.5%.000 x d) / (p x t) . In functie de relatiile (1).000 x 80) .m. Stim ca: d = (c x t x p) / 36. etc.000 u.600 9% 4. sau d = numere / divizor fix .Sorina BOTIŞ atunci: d = (c x p x t ) / (100 x 360) .000 10% 3.000 / 2.000) / p . (2) (1) In practica se mai utilizeaza si metoda divizorului fix. Rapo rtul intre 36. (1a).000 x d) / (p x c) .000 5% 7. facand un artificiu de calcul si impartind atat numaratorul cat si numitorul cu p. se pot stabili dobanzile aduse de diferite capitaluri.Dobanda incasata este de 500 u.000 8% 4. obtinem : d = (c x t / 36. Redam mai jos un tabel continand procentele si divizorii corespunzatori: p divizor p divizor 3% 12. Sa se stabileasca procentul cu care s-a imprumutat capitalul REZOLVARE: p = (36. 58 .200 15% 2.5% 4. p = (36.MONEDA ŞI CREDIT Lect.000 etc.000 = 7. Deci.dr. si (2). iar: rd = d / c .000 x d) / (c x t) .

care aplicat capitalurilor. 36.000 / (1 + 7 x 130) . Deci.m.m.MONEDA ŞI CREDIT Lect. ca au fost date cu imprumut mai multe capitaluri.dr. X = 54. este 54.000 . pentru c a dupa un interval de 130 de zile sa devina impreuna cu dobanda un capital de 56. Deci va trebui sa avem urmatoarele relatii intre dobanzi: 59 .000 franci.028) = 56. 36.620 u. 36.028 .000 = X ( 1 + 7 x 130 ) .000 u.000 X = 56. In conditiile acordarii mai multor imprumuturi cu dobanda d iferita se pune problema determinarii unui procent( rata a dobanzii).000 / (1 + 0.Sorina BOTIŞ Pornind de la relatiile (1) si (2) se pot rezolva probleme privind capitalul unit cu dobanda.000 / 0. in care: d = (c x p x t )/ 36. EXEMPLU: Sa se stabileasca ce capital trebuie dat cu imprumut cu un procent de 7% pe an.000 Aceasta relatie este folosita in cazul in care se cunoaste capitalul marit cu dobanda ( C ) iar unul din termenii formulei este necunoscut. capitalul care trebuie dat cu imprumut.620 u.m. C = c (1 + p x t ) . Folosind aceeasi notatie putem scrie urmatoarea relatie: C=c+d.000 56. astfel ca aplicat acestor capitaluri pe aceleasi intervale sa conduca la obtinerea unei dobanzi egale cu dobanda obtinuta prin aplicarea procentelor p1. sa conduca la obtinerea unei dobanzi egale cu dobanda adusa de procentele cu care au fost date cu imprumut capitalurile initiale Se presupune. 36.000 sau: C = c( 1 + p x t ) . 36. p2 si p3. de exemplu trei: Capital c1 c2 c3 Periada de acordare a creditului t1 t2 t3 Rata dobanzii p1 p2 p3 Se pune problema determinarii unei procent mijlociu(rata medie a dobanzii) – “rd medie”. pentru a deveni impreuna cu dobanda 56. deci: C=c+cxpxt .000 X = 56.

7% .000x120x10 . prin cresterea nivelului ratei dobanzii. Estimarile privind nivelul dobanzii. caracterizate prin deprecieri monetare.000 36.000 60.280 = 8.000 36.000 .000 + 33. nu pot acoperi integral capitalul imprumutat.000 36. 1. 36.000 REZOLVARE: p = c1xt1xp1 + c2xt2xp2 + c3xt3xp3 .280.Sorina BOTIŞ c1xt1x p1 + c2xt2xp2 + c3xt3xp3 = c1xt1xp + c2xt2xp + c3xt3xp .000x60x5 + 60.000 36. pentru pierderile rezultate.000 + 13.000 + 132. avand ca rezultat scaderea puterii de cumparare a banilor. sunt corecte in intervalul de timp in care stabilitatea monetara asigura la scadenta.600.200.000x120 p = 11.000x80 + 110. recuperarea integrala a capitalului avansat. c1xt1 + c2xt2 + c3xt3 p = 38.000x80x7 = 110. Deci.1. Astfel in acest context. de unde: p = c1xt1xp1 + c2xt2xp2 + c3xt3xp3 c1xt1 + c2xt2 + c3xt3 EXEMPLU: Sa se determine rata medie a dobanzii stiind ca trei capitaluri au fost date cu imprumut astfel: Capital ( c ) 38. poarta denumirea de riscul eroziunii capitalului.000 p = 177. 2.1.000 36.000.000 / 20. rata dobanzii implica doua forme .MONEDA ŞI CREDIT Lect.400.000x60 + 60. vom avea: c1xt1xp1 = c2t2p2 + c3t3p3 = p ( c1xt1 + c2xt2 + c3xt3) .Dobanda nominala si dobanda reala.000 si dand factor comun pe “p”. Posibilele pierderi pe care le poate suferi creditor ul prin faptul ca valoarea reala a ratelor de rambursare a imprumutului.000 110.000 + 4. In conditii inflationiste. creditorii vor urmari sa-si asigure o compensare corespunzatoare. 38. si anume: 60 .000 simplificad cu 36.800.dr.7% Perioada de acordare a creditului ( t –in zile) 60 80 120 Rata dobanzii ( p ) 5% 7% 10% . in speta o putere de cumparare echivalenta cu cea din momentul acordarii imprumutului. rata medie a dobanzii este de 8.

Dar din punct de vedere al puterii de cumpara re a sumei de 10. rata inflatiei 12%. unde: Dr – dobanda reala . castigul real al creditorului nu este de 24% ci de 10. castigul creditorului peste un an.dr.12) – 1 = 1.107 – 1 = 0.m. In situatia in care rata dobanzii reale are o valoare negativa.000 x 24) /100 = 2. Astfel formula de determinare a ratei dobanzii reale. pentru o anumita perioada este: rdr = 1 + rdn 1 + ri unde: rdr – rata dobanzii reale .7% . Rata dobanzii reale este deci. potrivit ratei nominale a dobanzii este de: Dn = (C x rdn) / 100 . deci: Dn = (10. deci: Dr = (10. ca urmare a evolutiei peocesului inflationist. Intrucat rata dobanzii nominale.7%. rata inflatiei este de 12%.Sorina BOTIŞ dobanda nominala – exprimata prin rata curenta de piata . rdr = 10.7%..000 x 10.m.MONEDA ŞI CREDIT Lect.107 . are loc o pierdere de val oare: 61 - -1 .m.12)] -1 . respectiv prin rata inflatiei. este de 24%.. sa se determine rata dobanzii reale. rdr = (1.7) / 100 = 107 u. 10. castigul sau este de: Dr = (C x rdr) /100 .m. EXEMPLU: In conditiile in care.000 u. Astfel in situatia unui imprumut de 10. iar rata dobanzii nominale de 24%.24 / 1. . dobanda reala – ca diferenta intre dobanda nominala si gradul de eroziune a capitalului. . . Dn – dobanda nominala . astfel dobanda reala se afla intr-o relatie directa cu dobanda nominala si intr-o relatie inversa cu gradul de depreciere monetara.24 ) / (1+ 0. REZOLVARE: rdr = [(1 + 0.000 u. respectiv cu rata inflatiei. rdn – rada dobanzii nominale . exprimat prin evolutia inflatiei. unde: C – valoarea imprumutului .400u. cea stabilita intre parti si consemnat a in contractul de credit. ri – rata inflatiei .

0261 .12 / 1. este optima plasarea unui capital stiind ca situatia monetara a tarilor respective este urmatoarea: Tara Rata dobanzii nominale (medie anuala%) 22 12 26 17 Rata medie a inflatiei (%) 22 15 35 14 A B C D REZOLVARE: 1. pentru un imprumut de 1.15)] – 1 = 1.m.000 x (–4) / 100. rdr = . EXEMPLU: Sa se aprecieze in care dintre taril e urmatoare. pierdere de valoare.4% .Sorina BOTIŞ EXEMPLU: Sa se determine rata dobanzii reale si dobanda reala.000. se poate aprecia in care din acestea este optima plasarea unui capital.22) / (1+ 0.12) / (1 + 0. rdr = [(1 + 0.2.22)] –1 = 1 – 1 = 0 .000 u.2) / (1 + 0. rdr = 0% 2.15 – 1 = 0. In functie de situatia monetara din diferite tari. orientandu-ne in functie de procentul ratei dobandii reale.000u. REZOLVARE: rdr = [(1+ rdn) / (1 + ri)] –1.000.25)] –1.0. Dr = .25) – 1 = . in conditiile unei rate nominale a dobanzii de 20% si o rata a inflatiei de 25%.Tara A : rdr = [(1 +0. Dr = 1.MONEDA ŞI CREDIT Lect.0. o rata negativa a dobanzii reale de unde. rdr = (1.04 .dr. valoarea dobanzii reale va fi: Dr = C x rdr .9739 –1 = .2/1.m.Tara B: rdr = [(1 + 0. rdr = .40.61% 62 . Rezulta deci.

4.0263 – 1 = 0.6. 2002. Bucuresti.14)] – 1 = 1. Altip. Didactica si Pedagogica.26) / (1 + 0. “Moneda si politica monetara”. credit. 10. Zapodeanu Daniela. “Management bancar”. Ed. Bucuresti. 6.Mondan. 2000. Zapodeanu Daniela. Ed.14 – 1 = 1. 1996.0263 . 8. 9.17) / (1 + 0. Manolescu Gheorghe si colectiv. Dardac Nicolae. Ed.. 1995. Din calculele efectuate rezulta ca plasamentul capitalului este optim in tara D. Ed.MONEDA ŞI CREDIT Lect. “Management bancar”. “Moneda credit banci.”Breviar de termeni monetari”. Institutului. European. 2002. grile. Ed. Cluj-Napoca.R. rdr = 2.Didactica si Pedagogica. Basno Cezar. rdr = . Universitatii din Oradea. banci”.L. Bravox S. Concepte cheie: rata dobanzii rata inflatiei rata dobanzii nominale rata reala a dobanzii rata real pozitiva dobanda nominala dobanda reala divizor fix Bibliografie: 1.Sorina BOTIŞ 3. Botis Sorina. Dedu Vasile. Bucuresti. Ed. 1994. concepte”. Dardac Nicolae. “Moneda si management bancar. Basno Cezar. “Moneda si credit”. Fundatiei Romania de Maine.26 / 1. Faugere Jean -Pierre. 3. Basno Cezar. Economica. 1997 7. Iasi. “Politici monetare”.0.Instrumente si tehnici de plata”.dr. 4. Floricel Constantin.Aplicatii si studii de caz”. “Moneda. 2001. Bucuresti. 2002. Alba Iulia.Ed. 5.67% . Rosca Teodor.0667 . Ed. Bucuresti.Didactica si Pedagogica.Tara D: rdr = [(1 + 0.9333 – 1 = . “Operatiuni bancare. Ed.Brasov.63% . 63 . “Moneda si credit”. Dacia. Dardac Nicolae.Tara C: rdr = [(1 + 0.35 – 1 = 0. Ed. intrucat aici se inregistreaza procentul cel mai mare si pozitiv al ratei dobanzii reale. 2001. 11.17 / 1. 1994. Bucuresti.Probleme. 2. Dardac Nicolae. teste.35)] – 1 = 1. Basno Cezar. Floricel Constantin. Ed.

cunoasterea circuitului instrumentelor de credit prin intermediul operatiilor de scontare.1. bancnotelor. cecului.1.1.1.Scontul 1. o suma de bani determinata(valoarea nominala a cambiei).1.1.cunoasterea notiunii de instrument de credit . prin care creditorul(tragatorul). 64 .2.Instrumente de credit ale circulatiei 1.cunoasterea modalitatilor de solutionare a insolvabilitatii trasului la scadenta 1. sa achite la scadenta.MONEDA ŞI CREDIT Lect.cunoasterea modalitatii de calcul a scontului .cunasterea continutului operatiei de rescontare . Cambia este un ef ect comercial sub forma unui inscris.2.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate 1. sau chiar tragatorul ui.1.cunoasterea notiunii de scont .cunoasterea modalitatii de calcul a rescontului . Cambia care cuprinde numai obligatia de a se plati se numeste bilet la ordin.Rescontul 1. Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.1.1.cunoasterea continutului operatiei de scontare .cunoasterea notiunii de cambie . Creditul comercial da nastere la instrumentele de credit ale circulatiei de forma cambiei.Scontul si rescontul 1. da ordin debitorului(trasul).Sorina BOTIŞ TEMA IV INSTRUMENTE DE CREDIT ALE CIRCULATIEI Cuprinsul temei: 1.1.Plati echivalente Obiective: . unei alte persoane(beneficiar).cunoasterea notiunii de taxa a rescontului .cunoasterea notiunii de taxa a scontului . respectiv rescontare .dr. Instrumente de credit ale circulatiei 1.cunoasterea notiunii de credit comercial .

adica achita posesorului cambiei suma prin anticipatie.000Ron.1. Vr = Vn( 1.Scontul Necesitatea obtinerii sumei de bani inainte de scadenta. egala cu valoarea marfurilor vandute pe credit comercial ts – taxa scontului. Vr = Vn – S.5%.1. REZOLVARE: . unde: Vr – valoarea reala a cambiei EXEMPLU: O cambie emisa la data de 3 ianuarie 2006 cu scadenta la 20 februarie 2006.Reducerea facuta din valoarea nominala a cambiei se numeste scont. 7.1.1.taxa scontului 200.1. in valoare de 200. Sa se stabileasca valoarea reala a cambiei. scontul este egal cu dobanda valorii nominale calculate pe numarul de zile cuprins intre ziua negocierii cambiei si ziua scadentei ei. adica suma pe care o primeste detinatorul cambiei de la banca comerciala prin acontarea efectului de comert de catre aceasta din urma.Sorina BOTIŞ 1. sau Vr = Vn –[( Vn x ts x n) / 100].5% pe an. Deci. stiind ca efectul a fost scontat cu o taxa a scontului de 7. se obtine valoarea reala a cambiei.MONEDA ŞI CREDIT Lect. rata dobanzii practicata de banca comerciala pentru scontarea cambiilor de la agentii economici n – numarul de zile de la negociere la scadenta Prin diminuarea valorii nominale cu scontul.dr. Scontul sau dobanda perceputa de catre banca comerciala se calculeaza dupa relatia: S = (Vn x ts x n) / 100 .000RON. Suma achitata de catre banca nu este egala cu valoarea nominala a cambiei ci mai mica.valoarea nominala a cambiei . Banca sconteaza efectul de comert.Scontul si rescontul 1. este negociata pe data de 1 februarie. fiind dobanda retinuta de catre banca comerciala in urma preluarii efectului de comert de la detinatorul sau inainte de scadenta. unde: S – scontul Vn – valoarea nominala a cambiei.ts x n / 100). determina pe posesorul cambiei de a negocia efectul la o banca comerciala. 65 .

amanarea scadentei prin inlocuirea efectului cu un alt efect cu o noua scadenta.MONEDA ŞI CREDIT Lect. Scontul sau dobanda pe 19 zile va fi:  1 februarie – 20 februarie (200. a. va fi egala cu vechea valoare nominala la care se adauga dobanda pe noul interval. insa cu o alta scadenta sub forma scadentei mijlocii. are loc prelungirea scadentei. aceasta fiind valoarea reala a cambiei la acea data.4RON. dobanda pentru 2. Valoarea reala a cambiei.dr.000 RON a carei scadenta se prelungeste cu 96 de zile. in cazul existentei mai multor efecte cu scadente diferite.Cand are loc scontarea mai devreme a cambiei.scontul In exemplul de mai sus. cand o negociaza.5% pe an.Sorina BOTIŞ .000 x 7. In conditiile imposibilitatii achitarii unei cambii la scadenta. acestea pot fi preschimbate cu un singur efect. inlocuirea lor cu un singur efect cu o singura scadenta. sau: Vn’ = Vn[ 1 + (ts x n) / (100 x 360)] . aceasta este insusita din valoarea nominala a cambiei.5 x 19) / (100 x 360) = 791. In cazul in care insa. este de 199.000. tot in cazul existentei mai multor efecte. valoarea nominala a noii cambii. posesorul cambiei cere prelungirea termenului de scadenta.4RON. pot sa apara in general trei situatii: a. care se impune tuturor efectelor. cu o valoare egala cu suma valorii efectelor preschimbate.intervalul pentru care se sconteaza efectul deci 19 zile. Deci valoarea pe care o va primi posesorul cambiei la data de 1 februarie 2006. EXEMPLU: Luand cazul unei cambii cu o valoare nominala de 2. Daca la scadenta. cu rata dobanzii de 7. stabilindu -se astfel o scadenta comuna.6RON. b.000. Din cele prezentate anterior se stie ca: Vn’ = Vn + [(Vn x ts x n) / 100 x 360]. iar ziua scadentei se numara 66 .000 RON pe 96 de zile va fi:  ziua in care se negociaza efectul nu se ia in calcul. la data negocierii va fi: 200. se pune problema stabilirii valorii nominale a noii cambii.000 – 791.208. unde: Vn’ – valoarea nominala a noii cambii (Vn x ts x n) / (100 x 360) . c. posesorul cambiei nu poate achita efectul sau efectele pe care le poseda.6 = 199.Se stie ca dobanda se percepe inainte.208.

000. 67 . REZOLVARE: Valoarea reala a noul ui efect trebuie sa fie egala cu suma valorilor reale ale celor trei efecte preschimbate. ei insisi sunt un imprumut si deci pentru ei se va percepe o dobanda de: (40.000 Dobanda dobanzii precedente 800 Dobanda dobanzii precedente 16 Dobanda dobanzii precedente 0.816. Dar acesti 40.000 RON.000 x 7. elementul necunoscut este valoarea nominala a noului efect. (16 x 7.000 40 100.000.000 30 75.dr. Procedam in mod similar pana la o suma neglijabila: (800 x 7. a. EXEMPLU: Posesorul a trei efecte are scadentele fixate astfel: Vn(valoarea nominala exprimata in RON ) n(scadenta in zile) 50.MONEDA ŞI CREDIT Lect.32 RON Calculele facute se pot scrie in functie de notatii astfel: Vn’ = Vn + D1 + D2 + D3 +……………+Dn.32 RON.5 x 96) / (100 x 360) = 16 RON.5 x 96) / (100 x 360) = 800 RON. unde: D1-n – dobanzille dobanzilor precedente .040.5 x 96 ) / (100 x 360) = 40.32 Valoarea nominala a noii cambii va fi: 2. Deci valoarea nominala a noii cambii este: Valoarea actuala 2.000 RON. Atunci cand are loc preschimbarea mai multor efecte in scopul stabilirii unei scadente comune. Sa se determine valoarea nominala a noului efect. care inlocuieste efectele ce se preschimba cu valori nominale si scadente cunoscute.000 Dobanda valorii actuale 40. doreste sa le preschimbe cu un singur efect cu o scadenta comuna peste 45 de zile.000 x 7.000 50 Detinatorul acestor cambii fiind in imposib ilitatea achitarii lor la scadenta.5 x 96) / (100 x 360) = 0. cu o taxa a scontului de 5%.Sorina BOTIŞ (2.

ts x n unic / 100 x 360) unde: Vn4 – valoarea nominala a noii cambii .B .000(1–5x30/100x360)+75.Aceste efecte. Vn4( 1. doreste sa le inlocuiasca cu un alt efect a carui valoare nominala este suma valorilor nominale ale efectelor de comert inlocuite.068 / 0.000(1-5x40/100x360)+100.211 + 75.603 0.95375 = 224.ts x n1 / 100 x 360)] + [Vn2 (1.dr.ts x n2 / 100 x 360)] + [Vn3 (1 – ts x n3 / 100 x 360)] Vr4 = Vv4 – Vn4 x ts x n unic / 100 x 360 Vr4 = Vn4(1.000(1-5x45/100x360 1-5x45 / 100x360 Vn4 = 50.872 b. si c zile.MONEDA ŞI CREDIT Lect.b. unde: 68 .ts x n unic/100x360 Vn4= 50.408 + 106.C.95375 Vn4 = 226. Vr3 – valoarea reala acelor trei efecte de comert care se inlocuiesc cu un unic efect . unde: Vr4 – valoarea reala a noului efect . Avem deci: Vr4 =( Vn1 – Vn1 x ts x n1 / 100 x 360) + (Vm2 – Vn2 x ts x n3 / 100 x 360) + (Vn3 – Vn3 x ts x n3 / 100 x 360) .ts x n unic/100x360 ) = Vn1(1-tsxn1/100x360) + Vn2(1-tsxn2/100x360) + Vn3(1tsxn3/100x360) de unde: Vn4 = Vn1(1-tsxn1/100x360) + Vn2(1-tsxn2/100x360) + Vn3(1-tsxn3/100/360) 1. Vr4 = [Vn1 (1. Vr2 .Sorina BOTIŞ Astfel: Vr4 = Vr1 + Vr2 + Vr3 . trebuie sa le achite peste a. Scadenta medie reprezinta data la care mai multe efecte cu scadente diferite se pot preschimba printr-un singur efect egal cu suma efectelor preschimbate. Vr1. adica: Vn = Vna + Vnb + Vnc. EXEMPLU: Posesorul a trei efecte A.

575. – scontul calculat la valoarea nominala a cambiei “C”.975. C2.000 + 100. Vna + Vnb + Vnc EXEMPLU: Posesorul a patru efecte de comert C1.000 x 50 20.000 + 1. – scontul calculat la valoarea nominala a cambiei “A”.000 100.000 + 5.MONEDA ŞI CREDIT Lect. Se pune problema determinarii scadentei noului efect. – scontul calculat la valoarea nominala a cambiei “B”.000 Inlocuind in formula avem: N(scadenta in zile) 30 45 40 50 Scadenta medie = 20.000 + 35.000 Scadenta medie = 8.000 Scadenta medie = 600. Vna – valoarea nominala a cambiei “A”.000 200.000 x 30 + 35. Vnc – valoarea nominala a cambiei “C”. unde: S4 S1 S2 S3 astfel: – scontul calculat la valoarea nominala a noului efect de comert .000 35.000 x 40 + 100. Sa se stabileasca scadenta noului efect. Vn(valoarea nominala in RON) 20. C3.000 + 45.000 + 1. 69 . Deci scadenta noului efect va fi de 45 de zile. n2.le inlocuieste cu un singur efect C4.000 / 200.000 x 45 + 45. Vnb – valoarea nominala a cambiei “B” .000 45. Conditia de la care se porneste este: S4 = S1 + S2 + S3 .800.000 = 45 zile . Vn4xtsx n comun / 100x360 = Vnaxtsxn1/100x360 + Vnbxtsxn2/100x360+ Vncxtaxn3/100x360 (Vna + Vnb + Vnc)x n comun = Vna x n1 + Vnb x n2 + Vnc x n3 . n3. cu scadentele n1.000.dr.Sorina BOTIŞ Vn – valoarea nominala a noului efect . de unde: n comun(scadenta comuna) = Vna x n1 + Vnb x n2 + Vnc x n3 .

taxa rescontului(rata dobanzii). in intervalul dintre scontare si scadenta initiala a efectelor de comert.2. inainte de scadenta. scontul si dobanda platita bancii Centrale. adica valoarea reala: Vr = Vn – R . n – perioada pe care se face rescontarea . Sa se determine valoarea reala a unei cambii.Sorina BOTIŞ 1. pentru a-si constitui resurse de creditare. diminuata cu rescontul. este de 200. EXEMPLU: Sa se calculeze rescontul ce se cuvine Bancii Centrale.rescontul . taxa rescontului perceputa de catre Banca Centrala este de 12% pe an.dr. . astfel: R = Vn x tr x n . respectiv contravaloarea marfurilor achizitionate pe credit comercial. rescontul. unde: R . 100 x 360 R = 2. retinuta din valoarea nominala a acestora. doresc sa intre in posesia contravalorii cambiilor detinute. Vn – valoarea nominala a cambiei . in situatia in care acestea din urma. Rescontul este dobanda incasata de catre Banca Centrala odata cu rescontarea cambiilor.000 u. care a negociat cambia la Banca Centrala.avem: R = 100.Taxa rescontului este de 24%. pentru rescontarea cu 30 de zile inainte de scadenta.1.m. practicata de Banca Centrala si perioada pe care s-a facut rescontarea. tr – taxa rescontului . Se calculeaza ca produs intre valoarea nominala a cambiei. o acceptare restransa.1.m.000 u. valoarea cu care va circula cambia intre toti participantii la raportul cambial va fi diminuata cu acest procent.MONEDA ŞI CREDIT Lect.000u. si pentru obtinerea uniu profit ca diferenta pozitiva intre dobanda incasata de la agentii economici. incaseaza contravaloarea acesteia(valoarea nominala).m. EXEMPLU: 1. cu care isi sporeste sursele de creditare o banca comerciala. Rescontul Banca Centrala procedeaza la resconterea efectelor de comert de la bancile comerciale.000 x 24 x 30 . REZOLVARE: Potrivit formulei anterioare. a unei cambii cu valoarea nominala de 100. Operatia de rescontare trebuie sa aibe loc evident. iar perioada de rescontare este de 2 luni. 70 .. Banca comerciala. stiind ca aceasta a fost acceptata de catre tras in proportie de 75%. valoarea sa nominala. In situatia in care cambiei i s-a aplicat din partea trasului.

S = 75% x 200. cu o taxa a scontului de 18% pe an. 100 x 12 R = 1. n – perioada de scontare .500 u.m. Profit = S – R . ts – taxa scontului . in conditiile in care scontarea s-a facut pe 60 de zile. 1.000 u. Profit = 1. R = 75% x 200. cu ajutorul efectelor echivalente.Doua efecte sunt echivalente pe o perioada determinata.m. 100 unde: S – scontul . 2. Vr = Vn – R .000 – 1. . 100 unde: 75% x Vn – acceptarea restransa . cand scontate cu acelasi procent..000 = 49.m. 100 x 360 S = 1. deci: Vr = 75% x 200.Sorina BOTIŞ 2. in urma operatiilor de scontare si negociere a cambiei la Banca Centrala. banca comerciala a incasat un profit de 500 u.000 – 1. Plati echivalente Platile echivalente se realizeaza. adica: R = 75% x Vn x tr x n . In concluzie.000 = 500 u.000 u.m.m.. 71 .dr. conduc la obtinerea aceleiasi valori reale.1. S = 75% x Vn x ts x n . Vr = 50.2.500 – 1. de regula.MONEDA ŞI CREDIT Lect. in urma operatiilor mentionate anterior.000 x 12 x 2 . REZOLVARE: 1.000 x 18 x 60 . Sa se aprecieze daca banca comerciala realizeaza un profit sau nu.000 .

400 RON. Vn – valoarea nominala .(70x9)/(100x360) 72 . se porneste de la modalitatea de determ inare a valorii reale. taxa scontului fiind unica pentru ambele efecte. si anume: Vr = Vn – S.Sorina BOTIŞ Pentru determinarea valorii nominale a unui efect care la scadenta sa fie echivalent cu un alt efect. S – scontul . deci valoarea nominala a efectului echivalent este: Vn’ = Vn(1. de 9%.400 RON. deci: Vr’ = Vn’ – S’. astfel incat sa fie echivalent cu un efect cu o valoare nominala de 5. valorile lor reale vor fi egale: Vr = Vr’ . S’ – scontul efectului echivalent .(60x9)/(100x360)] 1. Vn – S = Vn’ – S’ . stiind ca: S = (Vn x ts x n) / 100 . Iar in cazul in care aceste efecte sunt echivalente. Vn(1-ts x n / 100) = Vn’(1-ts’xn’ / 100) ..dr. avem: Vn – (Vn x ts x n) / 100 = Vn’ – (Vn’ x ts’ x n’) / 100 .MONEDA ŞI CREDIT Lect. Avem deci: Vn = 5. cu un termen de scadenta de 60 de zile. ts = 9% n = 60 de zile n’ = 70 de zile Vn’ = ? REZOLVARE: Vn’ = 5400 [1.ts x n / 100) 1. daca notam: Vr’ – valoarea reala a efectului echivalent .ts’ x n’ / 100 Vn’ = Vn 1 – ts x n/100 1 – ts’x n’/100 EXEMPLU: Sa se determine valoarea nominala a unui efect a carui scadenta este peste 70 de zile. unde: Vr – valoarea reala . Vn’ – valoarea nominala a efectului echivalent .

Aceasta este valoarea nominala a efectului echivalent cu efectul de comert detinut.(540/36.100 n’ = 2.dr. peste care trebuie fixata scadenta unui efect cu valoarea nominala de 1.850 n’ = 36.850 RON.0025 Vn’ = 543 RON.000 11.850 – 1. stiind ca taxa scontului este de 6%.800 x 80 11.Sorina BOTIŞ Vn’ = 5400 [1.000 x 50 + 1. 73 . va deveni echivalent cu efectul cu valoarea nominala de 1.100 n’ = 240 de zile .000) Vn’ = 5400 (1. REZOLVARE: n’ = 100 x 360(1.800 x 80 6 x 1.800 RON si cu scadenta peste 80 de zile. astfel: Vn’ –(Vn’ x ts’ x n’) / 100 = Vn – (Vn x ts x n) / 100 Vn’ x ts’ x n’ = 100 Vn’ – 100 Vn + Vn x ts x n n’ = 100(Vn’ – Vn) + Vn x ts x n Vn’ x ts’ EXEMPLU: Sa se determine numarul de zile .. astfel incat sa fie echivalent cu un efect in valoare nominala de 1.(630/36.016) 1.017 Vn’ = 5400 x 0.0. Deci efectul cu valoare nominala de 1.MONEDA ŞI CREDIT Lect. n’.264.800) + 6 x 1.000)] 1.(ts x n)/ 100] 1 – (ts’ x n’)/100 se poate determina intervalul de timp dupa care doua efecte pot deveni echivalente..983 Vn’ = 5400 x 1. Porn ind de la relatia de determinare a valorii nominale a efectului echivalent: Vn’ = Vn[ 1.0..800 peste 240 de zile.986 0.890 RON.

2001.L. 2. Dardac Nicolae. “Management bancar”. 1997 7. 2002. Ed. 2001. Ed. banci”. Bucuresti. 2002. Iasi. Ed. Didactica si Pedagogica. 1996. Bravox S. Alba Iulia.Didactica si Pedagogica. Faugere Jean -Pierre.Brasov.valoare reala . Ed. 1994.scadenta medie .Ed. Bucuresti. 3. Dardac Nicolae. teste. Ed. Bucuresti. 2000. Rosca Teodor. 8. 74 .prelungirea scadentei . Bucuresti.MONEDA ŞI CREDIT Lect.taxa a scontului . Economica. Fundatiei Romania de Maine. 5.R. 10.Instrumente si tehnici de plata”. Zapodeanu Daniela. Floricel Constantin. “Moneda si politica monetara”. 9.scontare .Probleme.rescontare . Botis Sorina. Ed. “Operatiuni bancare. 6. Dardac Nicolae.plati echivalente Bibliografie: 1. “Moneda si credit”. Ed. “Moneda. Dardac Nicolae. Zapodeanu Daniela. Basno Cezar. “Moneda si management bancar. Basno Cezar. Bucuresti. Altip. Ed. Dacia. 11.”Breviar de termeni monetari”. “Moneda credit banci. Institutului. 1995. European. Basno Cezar.taxa rescontului . Bucuresti.scadenta comuna . “Moneda si credit”. “Politici monetare”. Floricel Constantin. 1994. concepte”. Ed. Dedu Vasile. Ed. 2002.Mondan.Aplicatii si studii de caz”. Cluj-Napoca. “Management bancar”. credit.Didactica si Pedagogica..Sorina BOTIŞ Concepte cheie : .valoare nominala .dr. Universitatii din Oradea. 4. Basno Cezar. Manolescu Gheorghe si colectiv. grile.

sau unor persoane juridice(alte banci.Metoda indirecta 1.dr.1.Metoda dobanzii imediate Obiective : .Metoda directa 1.1. doua banci.Pastrarea disponibilitatilor banesti se face in conturi curente. . Sumele care apar in contul curent sunt purtatoare de dobanda atat pentru sumele debitoare cat si pentru cele creditoare.Metoda calculului in scara 1. o persoana fizica si o banca etc. .Conturi curente. Metode de operare in conturile curente 1. societati pe actiuni etc.1.Metode de operare in conturile curente 1. Pentru stabilirea soldurilor conturilor curente(debitoare sau creditoare).1. acestea sunt conturile curente cu procente nereciproce.1.). Procentele sunt reciproce atunci cand calculul dobanzii are la baza acelasi procent atat pentru sumele din debit cat si pentru cele din credit.1. . Acestea pot fi deschise unor persoane fizic e.4. se folosesc mai multe metode. precum si efectuarea diferitelor operatii in cont ale diversilor agenti economici. ceea ce insemna ca persoanele care au legaturi de cont curent pot fi doua persoane fizice. Deschiderea contului curent are loc o data cu prima operatiune incheiata intre partile contractante si se inchide periodic(trimestrial.cunoasterea modalitatii de deschirele a unui cont curent . 1. si anume : 75 .2.Exista situatia in care procentul aplicat sumelor debitoare difera de procentul aplicat sumelor creditoare. Conturi curente. Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate In cadrul operatiunilor efectuate de banci.3.cunoasterea principalelor tipuri de operatiuni efectuate de banci .cunoasterea metodelor de stabilire a soldurilor conturilor curente .Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate 1.MONEDA ŞI CREDIT Lect.cunoasterea notiunii de cont curent .Sorina BOTIŞ TEMA V CONTURI CURENTE.METODE DE OPERARE IN CONTURILE CURENTE Cuprinsul temei : 1.1. un loc important il ocu pa atragerea si pastrarea disponibilitatilor banesti. semestrial sau anual).

5 noiembrie A.dr. a vandut marfuri lui B.(D) .000 u.m. Redam mai jos metodele de inchidere a conturilor: 1. 6 octombrie A.(C) .m. pana la data cand se inchide contul(numita si epoca). 2.31 de zile luna decembrie TOTAL 86 de zile Pentru operatiunea 2:   26 octombrie pana la 31 decembrie 5 zile luna octombrie .000 u.1. care se adauga dupa caz. calculul zilelor cat a stat in cont fiecare suma se face pornind de la epoca pana la data de 31 decembrie care este valuta si cand are loc inchiderea contului.000 u.30 de zile luna noiembrie .MONEDA ŞI CREDIT Lect. intre doua persoane A si B intre care exista un contract de cont curent care se incheie trimestrial cu un procent reciproc de 10%. 30 de zile luna noiembrie . 31 de zile luna decembrie . Simbolizam cu D . metoda indirecta .Metoda directa Consideram cazul inchiderii unui cont curent p rin aceasta metoda.de la 6 octombrie pana la 31 decembrie .1. in valoare de 150. Toate aceste metode au la baza ponderarea sumelor existente in cont cu numarul de zile ce se scurg de la data efectuarii operatiunii (numita si valuata). Prin metoda directa.(C)  . suma de 50. aceasta in scopul calcularii cat mai exacte a cuantumului dobanzii. Contul va fi inchis la 31 decembrie.Sorina BOTIŞ - metoda directa .m. a achitat lui A. metoda in scara sau hamburgheza . 26 octombrie B. a achitat lui A. in debitul sau in creditul contului. suma de 100. Operatiunile care au fost inregistrate in cont in cursul unui trimestru au fost: 1. in cont. ( D )  . . a vandut marfuri lui B. . 4.m. 3.25 de zile din luna octombrie . in valoare de 100. Astfel pentru operatiunea 1: . 20 noiembrie B.000 u.credit 76 .debit Simbolizam cu C .

Contul se va deschide a doua zi cu soldul debitor al contului: 252. TOTAL 36 de zile Pentru operatiunea 4 .000 / 3.000 ( D ) . cat si divizorul fix. 100.666 = 252.000 x 56 = 84.000 x 66 = 33. 150.10 zile luna noiembrie .000 + 150.666 – 150. deci: 100.m.600.666 ( D ) . .000 ( C ) .000 ( D ) .000 = 102. “numerele”. Acestei cifre i se va aplica divizorul f ix pentru procentul de 10% ( 36. 50.000 x 41 = 41.000 / 36 = 2. 77 .600 = 96. calculat ca diferanta intre sumele debitoare si creditoare ponderate cu intervalul de zile corespunzator fiecarei sume.MONEDA ŞI CREDIT Lect.000 + 2. Suma de 3.000 x 86 = 86. Soldul numerelor va fi : 170. Ca urmare.000 = 96.666 .20 noiembrie pana la 31 decembrie .666 u. 31 de zile luna decembrie . pentru usurarea calculelor se simplifica cu 100). Dobanda se va adauga in partea unde numerele s unt mai mari.Sorina BOTIŞ TOTAL 66 de zile Pentru operatiunea 3: 5 noiembrie pana la 31 decembrie 25 de zile luna noiembrie .000 /10 ) = 3.31 de zile luna decembrie TOTAL 41 de zile Calculul numarului de zile cat a st at fiecare suma in cont este necesar pentru stabilirea cat mai corecta a cuantumului dobanzii.600 se simplifica si ea cu 100 intrucat si numerele au fost simplificate cu 100: 96.dr.000 – 74. Calculul “numerelor” se face astfel: 100. In practica cifrele obtinute se numesc “numere”(de regula.000 . procentul dobanzii se aplica asupra soldului debitor sau creditor al contului.000 ( C ) .

000 26.Sold nou 102.Prin comparatie se stabileste soldul debitor sau creditor. se face suma numerelor debitoare si suma numerelor creditoare. Dobanzile astfel calculate se trec in coloanele de debit sau de credit.XII Sold 96. se compara capitalurile debitoare sau cele creditoare. In exemplul prezentat anterior.Sorina BOTIŞ (D) (C) (D) Sinoptic.XI Achitat 100.055). se va aplica totalului numerelor debitoare: 170.Soldul numer elor. 6.Dobanda se adauga unde numerele sunt mai mari in coloana de capital. 78 . Recapituland calculele de inchidere a contului prin me toda directa putem distinge urmatoarele etape: 1. prezentarea modalitatii de inchidere a contului este redata in tabelul urmator: Contul curent A – B Incheiat la 31 decembrie 2….000 56 84. 3.000 / 30 = 5.000 66 33.000 marfuri marfuri 31.X Achitat 50.I. numerele fiind produsul dintre suma si numarul de zile aferent fiecarei sume.. d ivizorul fix al procentului 12% . dobanda se calculeaza asupra soldului numerelor.XII Sold 102.Soldul numerelor se trece in cont cu partea numerelor mai mici.Calculul zilelor. 2.666 . 5.2. 4.666 31.Inchiderea contului. iar pentru cele din credit un procent de 10%.666 capital 1. iar totalului numerelor creditoare se va aplica divizorul fix al procentului de 10% . semestru.Desigur se poate trece numai diferenta dintre dobanzi. DEBIT10% CREDIT10% Data Operatia Capital zile numere Data Operatia Capital zile numere 6. care se va trece in debitul contului (sau dupa caz in credit). si se redeschide a doua zi contul cu soldul din coloana capital. In practica sunt cazuri in care procentul dobanzii aplicat asu pra sumelor din debit difera de cel aplicat sumelor din credit.000 da 10% numere 31.MONEDA ŞI CREDIT Lect. se face la data stabilita (trimestru.XI Vandut 150.000 41 41. iar soldul obtinut se trece in cont in partea mai mica in coloana capitalurilor .XII Doban.000 / 36 = 2.dr.000 marfuri marfuri 5. care se face de la valuta la epoca.Calculul numerelor. acolo de unde a provenit.Soldul capitalurilor.666 – 2.611 (5. deci: 74.Calculul dobanzii . consideram cazul in care pentru sumele din debit se aplica un procent de 12%. Ca urmare. an).055 .666 .X Vandut 100.000 20.000 86 86. in cazul nostru o diferenta debitoare de 3.

Intr-un cont curent se cunosc.000 86 86.dr. b – epoca .XII Dobanda 12% CREDIT 10% Operatia Capital zile Achitat 50.611 capital Sold numerar 255. intervalul pe care se face calculul este de la epoca provizorie pana la valuta fiecarei operatii.X 150.000 41 marfuri Doba.Sorina BOTIŞ Prezentarea contul ui curent in acest caz va fi: Contul curent A – B Incheiat azi 31 decembrie 2….Sold nou 103.000 5.XI 31. dobanda reala.666 1.2. Prin metoda directa dobanda se calculeaza intre c si b.XII 31. adica de la valuta la epoca definitiva. permitand in acest mod sa se calculeze dobanda mai repede.000 26. obtinandu-se dobanda provizorie.055 Da10% Sold 103.666 20.000 1.XII 31.2.000 86. In cazul contului curent inchis prin metoda indirecta.000 170. fara sa se astepte sau sa se cunoasca data inchiderii contului.Aceasta data ajuta la calcularea dobanzii. Reprezentat grafic.XII Numere 33.Aceasta se poate prezenta grafic astfel: _________________________________________ a c b unde: a – data deschiderii contului .000 66 marfuri Achitat 100.MONEDA ŞI CREDIT Lect.XI Vandut marfuri 31.000 56 84. Metoda indirecta Aceasta metoda de inchidere a conturilor consta in alegerea unei date fictive sau a unei epoci provizorii fata de care sa se calculeze numarul zilelor.000 255.X Vandut marfuri 5. fara se se cunoasca epoca definitiva. DEBIT 10% Data Operatia 6. c – valuta .666 Capital zile numere Data 100. aceasta apare: Dobanda fictiva a c 79 b dobanda reala . valuta operatiunii si epoca. de obicei.000 41. dobanda provizorie.1. data deschiderii contului.Aceasta poate fi numita dobanda reala deoarece este calculata fata de epoca certa.Se obtine astfel pe perioada a – c. 170.611 . iar pe perioada c – b.I.

.20. In continuare.XI 100. 1.XI.000 ( D ) .X. ca data de inregistrare a operatiunii.000 x 30 100. astfel: . deci numarul de zile va fi 45: 20 zile noiembrie 25 zile oct.000 + 150.Sorina BOTIŞ Prin metoda indirecta pentru a obtine dobanda reala.000) – (50. deci numarul de zile va fi de 30 de zile: 5 zile noiembrie 25 zile oct.MONEDA ŞI CREDIT Lect. se calculeaza numarul de zile aferent soldului provizoriu al capitalului. Zilele se vor calcula pentru fiecare capital sre aceasta data. 45.urmatoarea operatiune are loc pe 26. Soldul provizoriu al capitalului va fi: (100. 45.XI. 6 octombrie este epoaca provizorie fata de care se calculeaza dobanda.6.XI . In functie de data fictiva si data incheierii contului.000 x 45 0 (fiind data provizorie) .000 + 100.000 x 20 150. Iar calculul zilelor se face pentru intervalul 6.X .6.(31 – 6 = 25) /30 zile .5.000 ( C ) .X . Inca o particularitate in calculul acestei metode este stabilirea soldului provizoriu al capitalurilor. se face calculul numerelor. caruia se da data inchiderii contului(31 decembrie).000 ( D ) .X – 31 XII 80 . In cazul luat ca exemplu.Acesta va fi: . numarul zilelor va fi 20 : 26 – 6 = 20 .X este data fictiva de calcul .000) = 100. este necesar sa se stabileasca dobanda totala din care sa se scada dobanda fictiva. urmatoarea operatie este pe 5. a deci: dobanda totala b dobanda reala = dobanda totala – dobanda fictiva .000 50.000 ( C ) . / 45 zile .26.dr. urmatoarea operatie este pe 20.

000 86. Suma se va aduna la soldul debitor al contului(sau dupa caz creditor).XI 96. dandu-I-se(soldului).000 20.000 + 2. drept valuta.000 Data 0 26.Soldurile numerelor vor fi: 141. iar calculul dobanzii: 96.000 Achitat marfuri 100.dr.000 x 86 = 8.000 / 36 = 2.XII CREDIT Operatia Capital Achitat marfuri 50. Prezentarea sub forma de tabel indirecta.666 da10% asupra soldului numere 252.XII Doban2.000 .Sorina BOTIŞ 25 zile octombrie 30 zile noiembrie 31 zile decembrie 86 zile Deci calculul numerelor va fi: 100. 2. spre epoca provizorie.X Operatia Vandut marfuri Capital zile numere Data 100.600. se inscrie in partea unde suma capitalurilor este mai mica(in coloana explicatii).666 .666 Recapituland inchiderea contului prin aceasta metoda. retinem urmatoarele momente : 1.000 86 riu capital Sold capital 102.Numerele .XI 3.XII 31.666 141.Soldul provizoriu al capitalului . 3. este urmatoarea: a modului de inchidere a contului curent prin metoda Cont curent Incheiat la 31 decembrie 2…… DEBIT Data 6.MONEDA ŞI CREDIT Lect.000 1.000 5.000 zile numere 20 10.000 30 45.Zilele.I.000 31.666 .X provizorie 150.666 45.000 – 45.000 45 Sold provizo.000 = 96. 81 . epoca definitiva. se calculeaza de la valuta fiecarei operatii(invers).000 252.se calculeaza inmultind capitalurile cu zilele corespunzatoare.000 ( D ) .100. si se inscrie in partea unde capitalurile sunt mai mici.666 = 102.Sold nou 102.XII Vandut marfuri Sold numerar 31.666 141. acolo unde numerele sunt mai mici: 100.

sau scazandu-se cand erau diferite.000 Calculul soldurilor capitalurilor s -au facut adunandu-se soldurile de acelasi fel(debitoare sau creditoare). iar calculul zilelor se face de la o operatie la alta.Deosebirile acestei metode fata de metoda precedenta. 4.X 5.XI Natura operatiei (D) (C) (D) (D) (D) (C) (D) Contul Numar zile Numere 100.Soldul numerelor . 6.000 50.000 150. debitoare sau creditoare).000 5. 1. dobanda se trece in coloana capitaluri in partea unde numerele sunt mai mici. ci in aceeasi rubrica.X 26.000 200.Sorina BOTIŞ Soldul provizoriu al capitalului se stabileste astfel.XI 20. pe durata intervalului de la data inregistrarii sumei la inregistrarea unei noi sume in cont(indiferent de natura operatiunii.Se calculeaza soldul contului .de la 5. la fel ca la metoda directa.dr.1. dand nastere unui nou numar care se trece in coloana numere. 15 zile . constau in aceea ca inregistrarea in cont a operatiunilor nu se face separat in debit si separat in credit. care se inmultesc cu acest sold al capitalului. la fel ca la metoda directa.666 . se determina zilele de la epoca definitiva spre epoca provizorie. se calculeaza pentru determonarea dobanzii.de la 26.X .XI pana la 31. dobanda va fi: 96.XI .000 50.000 96. O alta metoda de inchidere a conturilor curente este metoda c alculului in scara. 10 zile .000 41.3.XI pana la 20.XII 20 de zile .MONEDA ŞI CREDIT Lect.XI .000 / 36 = 2. Deci: Data inregistrarii in cont 6.Se redeschide contul .000 100. Procentul dobanzii fiind 10%. 41 de zile . Zilele se vor inmulti cu soldul debitor sau creditor dintr e doua operatiuni consecutive. modul de calcul va fi: Calculul zilelor ca care se va pondera fiecare inregistrare. 82 .000 20 10 10 15 41 20.Metoda calculului in scara.de la 20. 5. Considerand acelasi exemplu.de la 6.X pana la 5. Astfel: .X pana la 26.000 30.000 100.

XI Vandut marfuri 150. aceluiasi exemplu i s-au aplicat trei metode diferite de inchidere a conturilor. dupa cum este si soldul numerelor. Aceasta metoda consta in calcularea pe baza zilelor si numerelor determinate specific fiecarei metode a dobanzii. Metoda dobanzii imediate In scopul verificarii metodelor de inchidere a conturilor. soldul contului cat si nivelul dobanzii tr ebuie sa fie acelasi.XII Sold numerar 96.000 Numere 31.10% 2.dr.000 (C) numerar 100. 1.XII Sold 102. Ea se aduna sau se scade dupa caz.000 41 41. dobanda se calculeaza aplicand procentul(rata dobanzii). este readat in urmatorul tabel: Cont curent A – B Incheiat la 31 decembrie 2……. se foloseste metoda dobanzii imediate. DEBIT CREDIT Data Operatie Debit sau Capitaluri zile Numere – Numerecredit debit credit 6.Calculul numerelor .X Vandut marfuri 100.XII Dob. se determina ca diferenta intre numerele debitoare si cele creditoare si se trece in coloana cu numere mai mici pentru balansare.666 96.000 (D) 31.000 (D) 26.Sorina BOTIŞ Prezentarea unui cont incheiat prin metoda calculului in scara sau hamburgheza.Soldul numerelor. iar suma apare in ziua urmatoare epocii In calculele prezentate.000 (D) 1. se poate reda in urmatoarele etape principale: 1.000 (D) 200.1.Calculul zilelor.000 (C) numerar 50. 3.000 (D) 20. iar daca soldul precedent este creditor si dobanda este creditoare se aduna. 5.000 96. Sold nou 102.000 31.MONEDA ŞI CREDIT Lect.000 (D) 5.666 (D) Sintetizarea inchiderii contului prin metoda hamburgheza. soldurile dintre doua capitaluri inregistrate consecutiv se inmultesc cu zilele si se obtin numerele.Calculul dobanzii.000 20 20.Dobanda astfel calculata se trece in coloana sumelor.Se inchide contul .I.X Depunere 50. 2.666 (D) Asupra 96. 83 .000 10 5.4. 4. se determina de la valuta fiecarei operatiuni pana la valuta operatiunii urmatoare. asupra soldului numerelor si va fi debitoare sau creditoare.Indiferent de metoda aplicata.XI Depunere 100.000 15 30. Daca soldul precedent este debitor si dobanda este creditoare se scade.

334 41. acolo unde numerele sunt mai mari.000 41.000 100. operatia de inchidere si de redeschidere.Sorina BOTIŞ Ca urmate suma tuturor dobanzilor astfel calculate este egala cu cuantumul dobanzii determinat specific fiecarei metode.MONEDA ŞI CREDIT Lect.334 Data 26.000 86 86. inchiderea contului prin aceasta metoda: Contul curentA – B Incheiat la 31 decembrie 2…… Capital Zile Numere 100.388 2.000 Dobanda 918 1.666 254.000 84 . in tabelul de mai jos.In continuare.000 / 36 = 2.388 33.XII 31.XI 31.000 150.056 Zile 66 42 Numere 33. (C).XII Operatia Achitat marfuri Achitat marfuri Dobanda creditoare Sold numere Sold capital Capital 50. pentru fiecare numar se va calcula cuantumul dobanzii aferente prin raportarea la divizorul fix(36.334) – (918 + 1.000 / 36 = 1. Observam ca am obtinut acelasi rezultat.XII Operatia Vandut marfuri Vandut marfuri Dobanda debitoare Dobanda 2.000 2.000 102. In cazul luat ca exemplu. ( D).722 56 84.138 Se face in continuare soldul dobanzilor: (2.722 254.000 / 36 = 2.138 96. Redam in continuare.XI 31. (C).000). procedam in mod similar. Dobanda se va aduna la capitaluri.XII 31.dr.000 / 36 = 918 84. verificarea prin calculul dobanzii imediate se va face in cazul metodei directe astfel: 86.000 Data 6. facandu-se apoi soldul contului.388 + 2.000 4.X 5. (D).666 (D).138) = 2.X 20.722 170.

000 D C C C D Suma 600.400 + 21.IV 10.000 51 marfuri 30.600 540. Calculul dobanzii: 339.150 .000 / 24 = 14.Metoda directa: Calculul zilelor si al numerelor: Data Capitaluri Debit/Credit 6. REZOLVARE: 1.000 339.MONEDA ŞI CREDIT Lect.IV 10.000 35 asupra sold marfuri numere 30.dr.000 72 marfuri 18.400 21.000 25.V Achitat 60.000 60.000 19.V 26.VI) Numere 510.150 capital 864.V – 30.VI) 72 zile (19.IV Achitat 150.000 108. Inchiderea contului prin metoda directa Data Operatia Capital Zile Numere Data Operatia Capital Zile 6.Sorina BOTIŞ 1.VI) 35 zile (26.000 + 71.000 .V 26. stiind ca rata dobanzii este de 15%.666 EXEMPLU: Sa se inchida contul curent prin cele trei metode.000 60.IV Vandut marfuri 600.000 140.000 71.VI Dobanda 15% 14.VI) 51 zile (10.IV 19.V 18.IV Vandut marfuri 250.VI Sold numere 30.IV – 30.000 150.I.000 250.000 864.150 85 Numere 108.000 Soldul numerelor: (510.000 .000 12 30.VI Contul se inchide la 30 iunie.000 71.V 19.000 150.VI – 30.IV 10.400 21.000 30.VI 600.000 140.000) – (108.000 + 30.V – 30.150 540.150 26.VI) 12 zile (18.000 Debit / Credit D C C C D Zile 85 zile (6.VI Sold 514.000 10.IV – 30.000) = 339.Sold nou 102.000 85 510. si se adauga acolo unde numerele sunt mai mari. iar in cont au fost efectuate urmatoarele inregistrari: Data 6.V Achitat 140.

VI Sold numere Zile 13 34 50 Numere 19.500 10.IV – 26.000) – (150.000 182. Soldul numerelor va fi: Calculul dobanzii: 522.IV Vandut marfuri 30.000 x 85 = 425. unde capitalurile sunt mai mici.500 Calculul soldului provizoriu al capiatlurilor: (600.600 .V 26.100 86 . Soldul provizoriu se inmulteste cu intervalul 6.VI Dobanda 15% asupra numere-lor 30.000 = 522. Aceasta suma.IV Vandut marfuri 18.000 73 182.000 339.IV – 19.000 + 140.VII.000 250. se aduna la numerele din partea (de debit sau de credit). CREDIT Capital Zile Numere Data Operatia Capital 600.VI) Numere 19.000 + 250.000 DEBIT Data Operatia 6.IV Achitat marfuri 150.600 30. unde numerele sunt mai mici.IV) 34 (6.V Achitat marfuri 60.000 514.000 60.V Achitat marfuri 140.IV – 10.000.100 Sold provizoriu capital Sold capital 500. Calculul zilelor si al numerelor: Debit/Credit Data Capitaluri 6.150 26.V) 50 (6.150 522.500 47.IV – 18.V) 73 (6.IV 10.Sold nou 514.000 + 60.600 + 30.000 D 10.600 30.IV – 30.150 864.dr.Sorina BOTIŞ 1.500 47.000 . Cont curent incheiat azi 30 iunie 2…….500 + 47.500 = 339.MONEDA ŞI CREDIT Lect.000) = 500.VI 30.000 85 425.000 + 425.VI 865.100 – 182.000 14.000 0 19.000 250.VI 150.000 140.100 . 425. si se adauga la colana capitaluri.150 .600 / 24 = 14.IV 600. 339.150 2.000 C C C D Zile 0 (data fictiva) 13 (6.600 30.V 18.Metoda indirecta.000 . 19.VI: 500.150 522.

000 - 6.000 250.600 ( D ) sold debitor .100 3.500 + 60.Sorina BOTIŞ 1.V 18VI 30.000 250.IV pana la 18.500 60.VII D D 514.400): 339.000 150.Metoda in scara.150 339.IV – 26.000 = 339.000 450.000 140.V 18. Inchiderea contului prin metoda in scara: Data Operatia Debit/Credit Capital Zile Numere.000 Debit/Credit D 19.dr.600 57.000 250.600 87 .IV 19.000 140.000 60.V 26.MONEDA ŞI CREDIT Lect.VI – 30.V) 16 zile (10.IV – 10.000 / 15 = 2.IV 10.V – 18.500 + 49.000 + 94.600 + 57.VII.600 339.000 500.150 .000 14.150 13 21 16 23 12 30. Dobanda (divizorul fix 36.500 60.000 250.VI) Numere 78.V 26.VI Vanzare marfuri Achitare marfuri Achitare marfuri Achitare marfuri Vandut marfuri Dobanda 15% asupra sold numere Sold numere Sold nou D C C C D D 600.600 / 24 = 14.IV Capitaluri 600.IV 150.VI 30.VI 1.Sold nou 514.000 450.000 94. Data 6.Numere Debitoare Creditoa re 78.000 Debit/Credit D Zile 13 zile (dela 6.000 310.VI) 12 zile (18.000 500.500 D 10.000 310.000 60.000 C D C D C D D D 94.IV) 21 zile (19.600 57.150 514.V) 23 zile (26.VI 49.500 49.600 339.000 D D D Soldul numerelor: 78.

aceasta nu este valoarea lui la data inchiderii contului.VI) 30 (31. se inscriu in co nt in rosu. Aceasta conduce la necesitatea diminuari valorii nominale a efectului cu dobanda pe intervalul dintre data inchiderii contului si data scadentei.000 200. ci abia la data scadentei lui.000 Zile 50 (11. restituindu-se.000 100. ca numar in negru. 88 .V 31.VII) Numere Debitore 2.000 100.VI Operatia D C D C D C Capital 50. Deoarece aceste cifre se scad si nu se aduna . la inchiderea conturilor curente apar situat ii cand achitarea unei datorii se face cu ajutorul unui efect a carui scadenta este ulterioara datei inchiderii contului. se face soldul numerelor rosii.V– 30. in calculul numerelor cand apare suma cu scadenta situata dupa data inchiderii contului este faptul ca se inmulteste cu numarul de zile ce depasesc data inchiderii contului.V-30. un efect cu o scadenta anterioara epocii provizorii.000 150. soldul numerelor rosii devenit numar negru.V-30.V 31.VI 25. In continuare.VI-10. suma obtinuta se trece in partea unde numerele rosii sunt mai mici.VI) 20 (10. stiind ca procentul dobanz ii este 10%. In continuare.dr.000 5.V 10.000 200.V 10.000 40. Redam mai jos. Consideram cazul inchiderii unui cont prin metoda directa.VII) 10 (30. Pot apare si in cazul metodelor indirecte.500 Numere – Creditoare 30.000 100.VI 15.000 100. produsul obtinut inregistrandu-se in rosu.VI-30.000 30.V 31.V 31.VI Operatia A vinde marfuri lui B B achita in numerar A vinde marfuri lui B B achita in numerar A emite o trata cu scadenta pe 20 iulie B achita cu un efect cu scadenta la 10 iulie Valoarea 50.VI-15. contul se inchide la 30 iunie. In cadrul metodei indirecte apar numere rosii numai atunci cand exista operatii inregistrate in cont inainte de data aleasa ca provizorie sau fictiva. iar in cont au fost efectuate urmatoarele inregistrari: Data 11. in exemplele noastre subliniat.000 150.Sorina BOTIŞ In practica.000 Caracteristic. de exemplu. Desi in coloana capitalurilor apare valoarea efectului. dar mai rar(acesta este de altfel unul din avantajele mtodei indirecte).VI 25. modul de inchidere a conturilor curente in conditiile existentei unor efecte cu scadenta situata dupa data inchiderii contului.VI) 30 (31.000 50. se procedeaza in mod obisnuit.MONEDA ŞI CREDIT Lect.VI 15. Numerele rosii apar de regula la inchiderea conturilor prin metoda directa si in scara.VI) 20 (30.000 5.000 Calculul zilelor si al numerelor se face dupa regula cunoscuta: Data 11.000 30.

500 .000 52.000 – 25. Prezentarea contului curent inchis prin metoda directa(cu numere rosii).737 95. Calculul dobanzii: 62.VI Operatia C C C Numere rosii creditoare Dobanda asupra sold.000 20 Data 11.500 = 62.numere negre 1.000 40.VI 30.V 10.Sorina BOTIŞ Deci soldul numerelo r rosii: 30.000 25.dr.VI 25.500 = 32.737 Capital 100.500 / 36 = 1.000 ( D ) .Vi 30.000 ( C ) . Sold creditor al numerelo r: 95. se inchide contul si se redeschide a doua zi. Dobanda se va trece in coloana capitaluri unde numerele negre sunt mai mari dupa care se face soldul capitalurilor.500 51.000 50.000 – 32.000 + 30.VI Operatia D D D Sold numere negre Sold capital Numere 2. Capital Zile 50.000 30.000 200.736 . Se face in continuare soldul numerelor negre: 30.000 + 2.000 30 150.V 15.000 5..000 Zile 30 20 10 95.MONEDA ŞI CREDIT Lect.500 ( D ) .000 Data 31.000 = 95. este redata in urmatorul tabel: Cont curent A persoanei B Incheiat azi 30 iunie 2…. 40. care se trece ca numar negru in credit.VI 30.500 30.VI 30.000 – 5.000 Numere 30.000 + 25.000 50 100.000 89 .737 351.V 31.736 351.

000 . le putem exprima si cu ajutorul urmatoarelor formule(acestea por fi folosite si in scopul verificarii calculelor): In acest scop notam: SD – suma debitoare capital .dr. 90 . Iar pentru credit: .000 = 300. deci este cu sold creditor .S – soldul total al contului . In cazul compararii debitului cu creditul pot sa apara doua situatii: 1.cr – dobanzi credit numere rosii .000 + 150.cand SD < SC .MONEDA ŞI CREDIT Lect. La data inchiderii contului vom avea: SD + dn – dr .Sold nou 51. in cazul in care apar si numere rosii.000 + 50. rezultatul este cu semnul “+”.VII.cand SD > SC .Sorina BOTIŞ 1. Deci. In cazul luat ca exemplu: Soldul capitalurilor din debit: SD = 100. atunci soldul contului se va determina: S = (SD + dn – dr) – (SC +cd – cr) . dn – dobanzi debit numere negre .cn – dobanzi credit numere negre . 2. . deci un sold debitor.737 Sintetizand calculele care au stat la baza inchiderii conturilor. rezultatul este cu semnul”-”. . la inchiderea contului: SC + cn – cr . - dr – dobanzi debit numere rosii .SC – suma creditoare capital . .

cr = 5.51. 5.000 + 2.S oldul capitalurilor.000 / 36 = 835 .Calculul dobanzii . calcularea zilelor se face de la epoca la valuta si se inregistreaza ca numere rosii. 2. suma obtinuta se trece ca numar negru in partea unde numerele rosii sunt mai mici. se face aplicand divizorul fix asupra soldului numerelor negre. S = (300. Dobanda numerelor rosii: dr = 30.000 + 30.945 – 139)+ ( 300. Soldul capitalurilor din credit: SC = 20.Dobanda se inscrie in coloana capitalurilor unde numerele negre sunt mai mari.000 . iar pentru numerele ce au valuta ulterioada epocii. iar sumele obtinute prin inmultirea capitalurilor cu zilele rosii se inregistreaza in rosu. la inchiderea contului si redeschiderea in ziua urmatoare epocii.000 / 36 = 139 .000 = 350. se face prin compararea numerelor rosii din debit cu numerele rosii din credit. se face dupa regula cunoscuta. se face prin inmultirea capitalurilor cu zilele. iar rezultatul se trece in partea unde numerele sunt mai mari.Calculul numerelor .000 /36 = 1. 3.736 . se procedeaza facand comparatia numerelor negre debitoare cu cele creditoare. Principalele etape in inchiderea unui cont curent cu numere rosii sunt: 1.806 ) = .000 + 1. fiind cu semn minus soldul este creditor.Calculul zilelor.Soldul numerelor rosii .068 – 351.000) / 36 = 70.000 + 50. 91 . Introducand in formula: S = (SD + den – dr) – (SC + cn – cr) .000 + 100.Sorina BOTIŞ Dobanda numerelor negre: dn = (30.500) / 36 = 32.MONEDA ŞI CREDIT Lect.945 . cn = (40. 6.000 + 903 –835) – (350. se face ca si in cazurile precedente de la valuta la epoca.dr. 4. pentru sume inregistrate obisnuit.Soldul numerelor negre .500 / 36 = 903 .

sold . 1995.metoda calculului in scara . 2002.”Breviar de termeni monetari”. “Moneda si management bancar. 2001. Ed. Ed.Didactica si Pedagogica. Bravox S.dr. Dardac Nicolae. Alba Iulia. Bucuresti. Faugere Jean -Pierre. 11.calculul dobanzii . Zapodeanu Daniela. 2000. Dardac Nicolae.Brasov. “Moneda si politica monetara”. Ed. 2. “Operatiuni bancare. Ed. 1996. grile. “Moneda. concepte”.L.dobanda totala . Ed. “Moneda si credit”. Iasi.Probleme.calculul numerelor . 6. 1994. Floricel Constantin. 9. 5. Cluj-Napoca. Dedu Vasile. 8. 2001. Basno Cezar.Instrumente si tehnici de plata”. Institutului. Altip. Dacia.Ed. banci”.metoda dobanzii imediate Bibliografie: 1. Ed. Basno Cezar.R. Zapodeanu Daniela. Bucuresti. Bucuresti. “Management bancar”. Botis Sorina.Didactica si Pedagogica. 10.Sorina BOTIŞ Concepte cheie: . Ed. Rosca Teodor. 1997 7.Mondan.metoda indirecta .metoda directa . Bucuresti. Basno Cezar. “Politici monetare”. credit. 3. Fundatiei Romania de Maine. Universitatii din Oradea. Dardac Nicolae.MONEDA ŞI CREDIT Lect.. “Moneda credit banci. 4. Bucuresti. 2002. Ed. Manolescu Gheorghe si colectiv. “Moneda si credit”. “Management bancar”. Didactica si Pedagogica. teste. Bucuresti.soldul numerelor . 1994. 2002. Ed.calculul zilelor . Basno Cezar.Aplicatii si studii de caz”. Economica. Floricel Constantin.cont curent . European.inchiderea contului .dobanda fictiva . Ed. 92 . Dardac Nicolae.

verificarea nivelului de intelegere a notiunilor prezentate in cadrul temelor anterioare.Sorina BOTIŞ TEMA VI APLICATII PROPUSE Obiective: .Au cu titlul de puritate de 0.900. pe baza urmatoarelor date: Bunuri Bunul 1 Bunul 2 Bunul 3 Bunul 4 Bunul 5 Bunul 6 Bunul 7 Bunul 8 Bunul 9 TOTAL Pret. Sa se stabileasca paritatea unei piese de 5 shilingi fata de leu stiind ca o piesa de 5 shilingi contine 8 gr.U.Au pur. 4.cu titlul de puritate 0.Ag. stiind ca indicele preturilor de consum a fost in aceasta perioada de 118% in Japonia si de 109% in S.03 0.cu titlul de puritate 0.06 0.10 0.i 6. 1. iar o piesa de 1 leu contine 0.45 gr. dolar american).A.a fost in Japonia de 276 yeni iar in S. Sa se stabileasca paritatea monetara intre leu si lira egipteana stiind ca aceasta din urma are o greutate de 8. 1 yen = 0.Pornind de la cursul de schimb calculat la aplicatia nr.MONEDA ŞI CREDIT Lect.5.i.i. de 180 dolari. 2.875.935.18 0.U. stiind ca pretul bunului “X” este in tara “A” de 380 “a”. Sa se calculeze evolutia paritatii puterii de cumparare a celor doua monede (yen .dr. 93 .09 0. 5.A.012 dolari. sa se determine paritatea puterii de cumparare a monedelor “a” si “b”.04 0.05 1 ai x Cr. Sa se determine paritatea puterii de cumparare a yenului japonez si a dolarului american stiind ca in anul 2000 pretul unui produs “X”.iar in tara “B” de 410 “b”.Sa se determine cursul real de schimb al monedei “a” in raport cu moneda “b”. in conditiile in care cursul de schimb a fost de: 1 dolar = 85 yeni. in perioada 2004 – 2000.b 138 210 654 510 495 380 157 340 290 ai(%) 0.5gr. 3.20 0.25 0.a 280 345 710 465 629 487 285 438 370 Pret. iar leul contine 5 gr.Ag.

paritatea legala este: 1 dolar = 1. cursul dolarului la Tokyo in momentul platii este: 1 dolar = 1.in cazul importului cursul valutar la Bucuresti al lirei sterline este: 1 lira sterlina = 5. si Japonia. 94 .paritatea legala este: 1 lira sterlina = 5.6RON. 8. De asemenea sa se stabileasca modalitatea cea mai avantajoasa de plata.Sa se stabileasca punctul de intrare sau de iesire al aurului pe baza urmatoarelor date: valoarea importului 2.in cazul exportului cursul valutar la Bucuresti al lirei sterline este: 1 lira sterlina = 5. cunoscand urmatoarele date: Japonia este tara importatoare.cheltuielile de transport aur reprezinta 1% din valoarea marfii.volumul importului si respectiv al exportului este in valoare de 1. stiind ca: a.000 lire sterline.2 yeni. cursul euro la Bucuresti la data importului: 1 euro = 3.000 euro.56RON.57RON. .A. paritatea legala este: 1 euro = 3. 9.U.1yeni.dr.250.Se se determine forma cea mai avantajoasa de stingere a unei datorii intre S.Sa se stabileasca punctul superior si punctul inferior al aurului pentru cazul in care: .6 RON.69RON.150.Sorina BOTIŞ 7. b. cheltuielile de transport ale aurului 1%. aur sau lire sterline. cheltuieli de transport ale aurului 1%. .MONEDA ŞI CREDIT Lect.

stiind ca pe aceasta piata sunt urmatoarele cursuri: 100 dolari = 360 ruble . iar piata mediata este Zurich .340RON. 100 coroane suedeze = 71 ruble .MONEDA ŞI CREDIT Lect. Sa se stabileasca forma cea mai avantajoasa platii unei datorii de 2000 de coroane suedeze. folosind metodele arbitrajului direct. Pe piata din New York cursurile de schimb sunt: 100 coroane suedeze = 22 dolari .000.Sorina BOTIŞ 10. paritatea legala este: 1000 lire egiptene = 8. 11. cursul lirei egiptene la Bucuresti in momentul platii: 1000 lire egiptene = 8. 100 coroane suedeze = 12. 100 fr.Sa se rezolve prin cele patru metode ale arbitrajului indirect.000 lire egiptene. 100 lire egiptene = 140 coroane suedeze . cursurile pe cele trei piete sunt: 100 lire egiptene = 0. cunoscand urmatoarele date : debitorul din Oslo datoreaza creditorului din Cairo suma de 5. 100 lire egiptene = 25 dolari .000 lire egiptene. 12.800 lire egiptene . 13.400.elvetieni = 124 coroane suedeze .dr. cunoscand urmatoarele date: valoarea importului in Romania din Egipt 3. datorate de un comerciant american unui creditor din Oslo.263RON. 95 Oslo: Cairo: - .9 coroane suedeze . indicandu-se cea mai avantajoasa metoda pentru debitor. stiind ca: Pe piata d in Oslo cursurile de schimb sunt: 100 dolari = 435 coroane suedeze .Sa se stabileasca forma cea mai avantajoasa de plata.Sa se rezolve aceeasi aplicatie prin metoda ordinului de banca si a tratei duble prin arbitraj indirect prin piata din Moscova.

exportata in Germania stiind ca: devalorizarea rublei fata de euro este de: Anul 2003 2004 2005 Devalorizarea 7. 1v = 0. 14.800 t .29% 18. momentul to se caracterizeaza prin: livrarile tarii “T” reprezinta 2.000 coroane suedeze.26% 11. exportata in Franta stiind ca: devalorizarea leului fata de euro este de 9% .400.elvetieni .000 ruble. au avut loc urmatoarele operatii: 96 . cursurile valutare practicate erau: 1 t = 1.900 lire egiptene . in conditiile relatiilor comerciale dintre tarile “T” si “V”.elvetieni .elvetieni = 12. 100 coroane suedeze = 80 fr. Sa se stabileasca suma incasata de un exportator din Romania pentru o marfa in valoare de 3. 15.MONEDA ŞI CREDIT Lect. devalorizarea interna a leului a fost de 5% .Sorina BOTIŞ Zurich: - 100 fr. Sa se determine evolutia cursurilor in momentele to si t1. 100 lire egiptene = 0.000 lei.Sa se stabileasca suma incasata de un exportator din Suedia pentru o marfa in valoare de 3. 16. exportata in Anglia stiind ca: devalorizarea coroanei suedeze fata de lira sterlina este de 11% .76 fr.500 v .dr. 17.680.5 v . livrarile tarii “V” reprezinta 4. cu mentiunea ca aceste tari practica flotarea libera: Initial.220. Sa se stabileasca suma incasata de un exportator din Rusia pentru o marfa in valoare de 2. In intervalul to – t1. devalorizarea interna a coroanei suedeze este de 5% .25t .15% devalorizarea interna a rublei a fost de 7 % pentru intregul interval .

19. stiind ca are urmatoarea formula de baza: “T” = 1.5By + 2.m.N = 25mld. sa se calculeze valoarea monedei cos “T”.200 x 1.m. Sa se stabileasca cu cat trebuie sa se modifice rata rezervelor minime obligatorii pentru ca nivelul creditelor sa creasca cu 3%.Sa se determine cantitatea de moneda nou creata si volumul total al depozitelor.000. . Pornind de la datele de mai sus.Sa se determine baza monetara. in valuta P.m.000 600 9. reprezentand 6.000 1. . Banca isi asigura excesul de lichiditate prin cumpararea de obligatiuni guvernamentale in valoare de 6. .200 t.m.u.u.Sorina BOTIŞ - livrarile tarii “T”.5) . stiind ca o banca comerciala acorda imprumuturi in limita determinata de un procent al rezervei minime obligatorii de 20%. - 18. D = 60mld.000 P Total pasiv 9. in conditiile in care banca prezinta urmatorul bilant: A Casa Bonuri de tezaur Credite Rezerva minima obligatorie Imobilizari Total activ 200 2.000 97 . livrarile tarii “V”. 22. 21.000 u.300 v (4.u.000 Capital Depozite 1.000 x 0.u.000 v. R0 = 18% .000 8. multiplicatorul bazei monetare si masa monetara. 20.000. EO = (R1 – R0) = 10mld.200 5.25) . “w” marfa.m. reprezentand 2000 v (8. in fiecare din monedele ce compun cosul valutar.”w” + “q”. evaluate pe piata interna la 4. stiind ca intre aceasta si valutele ce compun cosul valutar exista urmatorul curs de schimb: A = 3B = 6C = 9D = 12H = 10P . pornind de la nivelul valoric al urmatoarelor variabile monetare: .5Dv + 1Hw . RO = 20mld. evaluate pe piata interna la 8. .MONEDA ŞI CREDIT Lect.5Cz + 1.dr. Cursul de schimb intre aceste valute este: A = 3B = 6C = 9D = 12H .5Ax + 3.Sa se determine valoarea monedei cos simbolizata cu “T”.

dobanda adusa de un capital de 300.000 Total activ 41.m.m. cu o rata a dobanzii de 10%.Sa se calculeze prin metoda divizorului fix.Sa se calculeze dobanda adusa de un capital de 8.000 Capital 6. Sa se aprecieze modul de respectare a acestor norme de catre banca comerciala.Sa se afle dobanda adusa de trei capitaluri date cu imprumut. 29. .000 u.000 170.sa se stabileasca valoarea initiala a capitalului. este imprumutat cu o rata a dobanzii p’ pe un interval de 80 de zile.820 Perioada de acordare (zile) 10 93 189 Rata dobanzii 6% 6% 6% 26. .540 u. pe un interval de 21 de zile. Un capital marit cu dobanda sa pe 100 de zile. a devenit 76.400 Alte active 2. conform bilantului sau: P A Casa 2. cu o rata a dobanzii de 4% pe an.850 40.m.000 u.Sorina BOTIŞ 23. 27.MONEDA ŞI CREDIT Lect..200 Depozite pe termen scurt 10.400 Total pasiv 41.10% pentru depozitele pe termen lung .500 Depozite pe termen lung 5. 25.12% pentru depozitele pe termen scurt .5% 98 . acordate pe perioade diferite si cu o unica rata a dobanzii: Credit (u.m.) 20.635 u.Dobanda totala incasata este de 1.m.dr.m.000 40..000 Perioada de acordare(zile) 30 50 70 60 Rata dobanzii 6% 6.5% 7% 7.. 28.000 60. calculata cu 8% pe an.m.400 24.000 Depozite la Banca Centrala 5.500 Alte pasive 1. pentru urmatoarele capitaluri date cu imprumut: Capital(u. pe un interval de 98 de zile.622 6. Sa se stabileasca rata dobanzii cu care s-a imprumutat capitalul.Un capital de 30.200 Depozite la vedere 18. Potrivit legislatiei bancare bancile comerciale au obligatia de a-si constitui rezerve minime obligatorii in urmatoarele procente: .260 u.Sa se determine rata medie a dobanzii.400 Obligatiuni de stat 4.15% pentru depozitele la vedere .) 36.600 Credite 25.000 Depozite la alte banci 2.

000 RON. 38.m. cu scadenta la 1 octombrie.Sa se stabileasca valoarea nominala a noii cambii. 36. dobanda nominala si dobanda reala pentru un imprumut de 45.5%. O cambie in valoare de 860.000 u. iar rata dobanzii nominale de 15% pentru un imprumut de 30.613 RON.Sorina BOTIŞ 30. pe baza determinarii ratei dobanzii reale. doreste sa le inlocuiasca cu un singur efect.5%. stiind ca taxa scontului este de 9%.Posesorul a patru efecte cu scadente diferite. iar pentru diferenta se emite o n oua cambie cu scadenta peste 30 de zile. Sa se stabileasca taxa scontului cu care a fost scontat un efect de come rt stiind ca: valoarea nominala a efectului este 237.600 RON. cu o taxa a scontului de 9%. acelasi an. stiind ca rata inflatiei a fost de 12%. iar intervalul pe care s-a scontat efectul este de 73 de zile. amanandu-se plata cu 80 de zile.000 RON. este achitata partial in suma de 500.000 RON.Sa se stabileasca tara unde este optim plasamentul.000 RON. cu scadenta pe data de 30 aprilie si negociata la 15 martie. cu o scadenta peste 90 de zile.560 RON. 33. stiind ca are o valoare nominala de 120.. in conditiile in care situatia monetara a tarilor respective e ste: Tara Rata dobanzii nominale (medie anuala %) 20 11 24 15 10 22 Rata medie a inflatiei(%) 18 13 20 15 8 25 A B C D E F 31. 32. Sa se stabileasca valoarea noului efect cunoscandu-se urmatoarele date: 99 . Sa se stabileasca valoarea nominala a noii cambii stiind ca taxa scontului este de 8.000 u. Sa se calculeze valoarea nominala a unei cambii cu o valoare reala de 560.Sa se stabileasca scontul si valoarea reala pentru o cambie in valoare de 285.MONEDA ŞI CREDIT Lect.600. sa se determine rata dobanzii reale. O cambie cu o valoare nominala de 3. acelasi an.m.dr. iar rata dobanzii nominale de 18%. 37. Sa se stabileasca valoarea reala a unui efect negociat la 20 august cu o taxa a scontului de 7. 35. cu scadenta peste 10 zile. 39. scontul 3. 34.Sa se determine rata dobanzii reale si dobanda reala. cu o scadenta de 75 de zile si o taxa a scontului de 12%.000 ajunsa la scadenta nu se achita..In conditiile in care rata inflatiei a fost de 25%.

dr.Sa se calculeze scontul si valoarea reala a cambiei.Taxa scontului practicata de banca comerciala este de 18% pe an. Rescontarea cambiei de catre Banca Centrala s e face cu 20 de zile inainte de scadenta. urmand ca restituirea contravalorii marfii se se faca in dolari la data de 31 august 2003. ormula de baza este: “T” = 2. N(scadenta in zile) 30 50 90 100 .000 Taxa scontului este de 7%.000 250. iar acceptarea c ambiei se face in proportie de 80%. exprimata in moneda cos simbolizata cu “T” si este de 4. la data de 1 aprilie 2003. de la firma “G” din Berlin.000 170.5Wd .000 100. Pentru a intra in posesi a contravalorii cambiei inainte de scadenta. Ordinul de plata este tras in favoarea firmei “S”. Posesorul a trei cambii doreste sa le inlocuiasca cu o singura cambie. La o data anterioara scadentei. 42.000 45. care in vederea acoperirii unei datorii.Firma “T” din Bucuresti cumpara marfuri pe credit la data de 20. Perioada de scontare este de 3 luni.MONEDA ŞI CREDIT Lect. andoseaza efectul comercial firmei “X”. beneficiarul cambiei o transmite prin andosare firmei “Y”.01.000”T”.2003.Rata dobanzii aferenta creditului comercial este de 12% pe an.000 250. N(scadenta in zile) 35 30 85 50 40.Sorina BOTIŞ Vn(valoarea nominala in RON) 60. cu o valoare nominala egala cu suma valorilor nominale ale cambiilor pe care le poseda. Sa se stabileasac scadenta noii cambii. cu o taxa a rescontului de 12%.000 MECU(valuta compozita). Restituirea contravalorii marfurilor se face in valuta “S”. stiind ca valoarea nominala a acesteia reprezinta contravaloarea marfurilor vandute pe credit comercial.000 Taxa scontului este de 8%. iar intre aceasta si valutele cosului valutar exista urmatorul curs de schimb: S = 2H = 3Z = 4V = 6W . iar taxa scontului aplicata de banca comerciala este de 24%. stiind ca valorile nominale si scadentele acestor cambii sunt: Vn(valoarea nominala in RON) 130. in valoare de 500. firma “X” negociaza efectul de comert la Banca Comerciala “A”. 41.5Va + 3Zb + 4Hc + 0.

000 MECU.Sa se calculeze valoarea nominala a efectului nou emis . 5. Iar cursul de schimb dintre dolar si valutele cosului valutar este: 2A = 3B = 4$ = 6C .MONEDA ŞI CREDIT Lect.000 u.m. Se cere: 1. Formula de baza a monedei cos este: MECU = 3. cu o scadenta peste 120 de zile.000 u. pentru restul sumei de plata se emite un nou efect cu scadenta peste 30 de zile si cu o rata a dobanzii d e 16%. 101 . cu scadenta peste 20 de zile.Sa se calculeze rescontul .Sa se calculeza scontul si valoarea reala a cambiei.Sa se determine valoar ea nominala a cambiei in dolari ..O persoana are de plata un efect de comert cu o valoare nominala de 50. in proportie de 40% . 46.. 3.Sa se determine profitul(p ierderea) bancii comerciale .000 u.5Ax + 4By + 2. stiind ca valoarea nominala a acesteia reprezinta contravaloarea marfurilor vandute pe credit. 7. sa se calculeze valoarea nominala a unei alte cambii echivalente cu aceasta.Sa se calculeze valoarea reala a cambiei . taxa scontului fiind de 7%.000 u.In care dintre cele cinci tari este optima plasarea sumei de 500. stiind ca taxa scontului este de 10%. 44. 4. cu scadenta peste 60 de zile.Sorina BOTIŞ La scadenta cambia este achitata partial . 6. Cunoscand valoarea nominala a unei cambii de 6. pentru ca acesta sa devina echivalent cu un alt efect cu valoarea nominala de 90. 2.Sa se calculeze scontul .dr. peste 90 de zile.. 45. Sa se determine valoarea nominala a celui de al doilea efect de comert. stiind ca situatia monetara a tarilor este urmatoarea: Tara Rata dobanzii nominale (medie anuala%) 12 10 5 10 15 Rata medie a inflatiei(%) 4 6 2 3 5 A B C D E 43. cu o taxa a scontului de 8% si doreste sa-l preschimbe cu un alt efect.m.5Cz .Sa se determine scadenta unui efect in valoare de 110. cu scadenta peste 90 de zile.m.m.

000 in credit 100.dr.000 in debit 100. 48.16 noiembrie .9 aprilie .000 130. stiind ca rata donbanzii este de 8%.000 in credit Contul curent se inchide la 31 iunie.MONEDA ŞI CREDIT Lect.II 3. iar in cont au fost efectuate urmatoarele operatii: 102 . iar rata dobanzii este de 12%.19 aprilie .Sorina BOTIŞ 47. al persoanei A pentru B.000 150.Sa se inchida prin metoda indirecta si in scara contul curent in care s-au facut urmatoarele inregistrari: .III Operatia A vinde lui B marfuri B achita lui A A vinde lui B marfuri B achita lui A B achita lui A Valoare 500.000 200.000 120.8 octombrie .Sa se inchida contul curent prin metoda directa cu dobanzi nereciproce(10% in debit si 8% in credit). Sa se inchida contul curent prin metoda directa.000 20 decembrie 100.30 mai .000 Contul se inchide la 31 decembrie. la data de 30 septembrie.000 220. stiind ca in cont s-au facut urmatoarele inregistrari: .000 in debit 150. 50.000 150. cunoscandu -se urmatoarele date: Data 17.III 19. 49.000 200.4 decembrie iar in credit: 16 octombrie 14 noiembrie 24 noiembrie 180.III 4.000 Contul se inchide la 31 martie.15 iunie 200.Sa se inchida contul curent prin metoda directa si in scara.20 mai .000 300.000 in credit 150.I 2. iar rata dobanzii este de 10%.000 200.

Sa se calculeze scontul si valoarea reala a cambiei.m.m. perioada de scontare este de 4 luni iar taxa scontului aplicata de banca comerciala este de 12%.Sorina BOTIŞ Data 15. in conditiile in care suma creditelor noi in procedeul de multiplicare este de 540mld.u.000 51.000 50. Valoare 300. Restituirea contravalorii marfurilor se face in valuta “D”.Sa se calculeze scontul si valoarea reala a cambiei stiind ca valoarea nominala a acesteia reprezinta contravaloarea marfurilor vandute pe credit comercial.dr.u. 56.u.Sa se precizeze care este valoarea monedei scripturale emise. 103 . iar suma rezervelor minime obligatorii de 60mld.VII 20. exprimata in moneda cos “T” si este de 6.IX Operatia B achita numerar lui A A vinde marfuri lui B B achita cu un efect cu scadenta pe 19. 52.u.Daca suma imprumuturilor noi in procedeul de multiplicare a depozitelor este de 340 mld.m. 53. perioada de scontare este de patru luni. 54. iar cursul de schimb dintre valutele cosului valutar este: H = 2V = 4Z =6W .m.000 “S”.VII 10. stiind ca suma depozitelor noi in procedeul de multiplicare a depozitelor este de 420mld. Formula de baza este: “T” = 2.5Wd . exprimata in moneda cos “S” si este de 3. Formula de baza este: “S” = 2Ax + 3. 53.VIII 20. iar valoarea depozitului bancar initial este de 80mld..5By + 1. Restituirea contravalorii marfurilor se face in valuta “W”..5Va + 3Zb + 4Hc + 0.000 100. stiind ca valoarea nominala a acesteia reprezinta contravaloarea marfurilor vandute pe credit comercial.X.m.VIII 25.5Cz + 3Dw . Iar cursul de schimb dintre valutele cosului valutar este: C = 2A = 4B = 6D .Sa se determine valoarea monedei scripturale puse in circulatie.000 “T”. iar taxa scontului aplicata de banca comerciala este de 12%.m.u. cambia este acceptata in proportie de 80%.Sa se inchida contul curent folosind datele de mai sus prin metoda directa cu dobanda imediata.000 350.MONEDA ŞI CREDIT Lect.u.. sa se determine valoarea depozitului initial. iar cea a depozitelor noi de 360 mld.000 150.. A vinde marfuri lui B A emite o trata asupra lui B cu scadenta pe 25 X.

Sa se calculeze procentul rezervei minime obligatorii. Bucuresti.R.Sorina BOTIŞ 57. 3. stiind ca suma depozitelor noi in procedeul de multiplicare a depozitelor este de 450mld. Rosca Teodor.dr.m. PiA – pretul bunului “i” in moneda “A” . “Moneda credit banci. dintre unitatile monetare “A” si “B”.Sa se determine paritatea monetara putere de cumparare. 104 . 6.Pornind de la aplicatia precedenta (59). Alba Iulia.Probleme. Floricel Constantin. Ed. Universitatii din Oradea. European.Aplicatii si studii de caz”. Institutului. sau invers? Bibliografie: 1. Dedu Vasile. revin unei unitati monetare din tara”A”.valoarea monedei scripturale emise. Bravox S. Faugere Jean -Pierre.Mondan. Basno Cezar. 3 . “Moneda..m. Rezultatul determinat. 4. Floricel Constantin.L. 200 2. Altip.Sa se determine valoarea depozitului initial.Stiind ca cresterea masei monetare. “Politici monetare”. sa se precizeze: 1. 1997 7.Didactica si Pedagogica. 11.Brasov. iar suma creditelor noi este de 380mld. Bucuresti. banci”. “Moneda si credit”. Economica. Ed. “Operatiuni bancare. 2.m. “Moneda si credit”. Iasi. Ed. PiB – pretul bunului “i” in moneda “B” . Zapodeanu Daniela. 2.Didactica si Pedagogica.u. Dardac Nicolae. Zapodeanu Daniela. 2000. Ed. 2001. 1996.valoarea depozitului bancar initial. Bucuresti. 8. reprezinta cursul de schimb al monedei”A” in raport cu moneda “B”. “Moneda si management bancar. Ed.valoarea rezervei minime obligatorii. Fundatiei Romania de Maine.MONEDA ŞI CREDIT Lect. 58. 5. concepte”. Ed. 10. 60. Manolescu Gheorghe si colectiv. grile. 9. Ed. Bucuresti. Dardac Nicolae. “Management bancar”. Dardac Nicolae. Ed. Bucuresti. Dardac Nicolae. teste. “Management bancar”. Basno Cezar. Didactica si Pedagogica. Basno Cezar. 1994.u. Basno Cezar. Ed. 1995. “Moneda si politica monetara”. Dacia.valoarea monedei scripturale puse in circulatie. unde: Cri – cursul de revenire al bunului “i”. in relatie cu tara de referinta . 1994..”Breviar de termeni monetari”. sa se precizeze cate unitati monetare apartinand tarii “B”.. 4. Botis Sorina. iar procentul rezervei minime obligatorii de 19%. Cluj-Napoca.Instrumente si tehnici de plata”. 2002. Ed. 2002. datorata procesului de creditare este de 500mld. 59. Bucuresti.Ed. in conditiile in care cursul de revenire este: Cri = PiA / Pib = 428 / 415 .u. credit. 2001.

agregarea corespunzatoare a diferitelor categorii de active selectate. apreciere monetara – cresterea valorii paritare a unitatii monetare. pot determina variatii ale cursurilor.evaluarea performantelor monetare in corelare cu evolutia produsului national brut si cu indicele pretului. cursul valutar raport stabilit in mod liber intre doua unitati monetare nationale. sa achite la scadenta.Sorina BOTIŞ DICTIONAR DE TERMENI MONETARI: agregate monetare – alaturi de rata dobanzii. sau chiar tragatorului. prin care se dispune ca toate operatiunile. 105 . respectiv cu rata inflatiei. ce reflecta existenta si miscarile unui mijloc economic sau fazele unui proces economic pe o perioada data. . care include produsele monetare amintite. intr-o anumita perioada de timp.selectarea grupului de active monetare ce trebuie incluse in compozitia unui agregat sau altul. respectiv mijloacele de plata. este un indicator de reflectare a caracterului si obiectivelor politicii monetare . cat si in credit. agregatele monetare sunt grupate in trei categorii: 1.moneda ca mijloc de plata. nefiind r emunerat de regula. serveste la analiza evolutiei comertului exterior. sa fie trecute in acelasi cont. prin care creditorul (tragatorul).dr. cifrica. presupune parcurgerea urmatoarelor etape importante: . create de banca centrala si celelalte banci si institutii financiar bancare. da ordin debitorului(trasul).Corelarea sau disjunctia intre fluxurile reciproce dintre cele doua tari. pentru obtinerea unui profit fara risc din diferentele de curs si /sau din dobanda existenta pe pietele diferite si /sau momente diferite. arbitraj – operatiune financara(vanzare-cumparare). intra in calculul cursului real de schimb. se defineste ca diferenta intre total activ si total pasiv din bilantul acestei institutii. inclusiv activele financiare care nu se utilizeaza ca mijloace de plata in mod curent.MONEDA ŞI CREDIT Lect. ca urmare a modificarilor de pe pietele monetare si de capital. determinarea influentei devalorizarilor monedei nationale asupra productiri reale. depreciere monetara – scaderea puterii de cumparare a banilor exprimata prin cresterea preturilor pe piata. cambie – efect comercial sub forma unui inscris. Alegerea uniu agregat monetar ca indicator al politicii monetare. respectiv masa monetara in sens restrans.moneda primara(baza monetara sau moneda de rezerva) – aceasta reprezinta moneda emisa si controlata de Banca Centrala. cuprinzand produsele monetare. 3. considerate la preturi internationale si fluxurile de capital. cont – inregistrare nominala. vizeaza circuitele de marfuri si servicii. . curs de revenire – raportul dintre preturile interne din doua tari. pentru acelasi bun. curs real de schimb.moneda ca avutie neta. sistemica. atat in debit.raportul dintre puterile de cumparare a doua unitati monetare nationale. cont curent – contract incheiat intre doua parti(banca si client). 2. . cererii si exportului. o suma de bani determinata (valoarea nominala a cambiei). respectiv a puterii de cumparare a acesteia. depreciere monetara generala se traduce printr-o crestere generalizata a preturilor si tarifelor. unei alte persoane(beneficiarul). poate fi retras in orice moment. dar care se pot transforma rapid sau mai lent in lichiditati. respectiv a cantitatii de bunuri si servicii ce se pot procura cu respectiva unitate monetara.

Poate fi fixa sau variabila. raportul dintre cererea si oferta privind valuta respectiva va conduce insa la evolutia cursurilor valutare. respectiv a valorilor lor paritare. reflectand modificarea puterii de cumparare a unei monede in raport cu o alta. se determina ca raport al indicilor preturilor de consum in cele doua tari intr-o perioada determinata. devize – instrumente de plata in moneda straina . dumping valutar . este o forma de concurenta neloiala. a valorii paritare a monedei nationale. consta in reducerea legala(prin lege monetara). exprimate in moneda uneia dintre ele. reprezinta devalorizarea sau deprecierea internationala a monedei cu scopul de a ieftini aceasta moneda pentru cumparatorul strain si in acest mod de a ieftini marfurile de export ale tarii care procedeaza la dumping valutar . emisiune baneasca = emisiune monetara – crearea si punerea in circulatie. Pe perioada inflatiei. indicele paritatii puterii de cumparare a monedei – exprima evolutia paritatii puterii de cumparare a monedelor din doua tari. 106 . purtand denumirea acestuia din urma(paritate aur-lingouri. pana la restituirea lor . dobanda – plata pentru obtinerea si folosirea unui imprumut. deci pentru utilizarea fondurilor pe o perioada de timp. de catre cei doi parteneri. paritate monetara – raportul a doua unitati monetare diferite. flotarea libera . rata dobanzii – care reprezinta pretul platit pe timp de un an pentru 100 de unitati monetar. pentru folosirea disponibilitatilor banesti ale acestuia din urma. la preturi stabilite pe pietele valutare. extinderea disponibilitatilor banesti prin operatiuni de creditare este stimulata sau franata de marimea dobanzii.adica a etalonului in care sunt exprimate respectivele valori paritare. prin intermediul cursului valutar. ce pot fi utilizate in relatiile de plati externe. nominala sau reala .dr.modificarea cursurilor valutare in functie de volumul si sensul schimburilor economice internationale reciproce dintre tari.) paritatea puterii de cumparare a monedei . paritate argint. paritate aur-devize. pe piata. sau grup de produse din doua tari. si durata creditului(in ani). tara cu valuta depreciata face export m asiv de marfuri intr-o tara cu valuta mai putin depreciata . la cote diferite de cursul paritar. marimea dobanzii se calculeaza ca produs intre suma imprumutata. la cotele cursului valutar din ziua respectiva. de puterile de cumparare ale monedelor cu recunoastere pe plan international. respectiv cursul paritar intre cele doua monede. se pot cumpara sau vinde.Sorina BOTIŞ devalorizare monetara – notiune diferita de cea de depreciere monetara. avand la baza ritmul diferit de depreciere al valutelor din tara exportatoare si cea importatoare. de catre Banca Centrala a unei cantitati de bani in numerar(monezi si bancnote). punctele aurului – utilizate in conditiile functionarii etalonului aur. creditorului sau(care este banca sau alta institurie financiara sau agent economic).MONEDA ŞI CREDIT Lect. Formarea cursurilor valutare are la baza paritatea. adica suma de bani pe care trebuie sa o plateasca debitorul(beneficiarul imprumutului). paritate putere de cumparare etc. altfel spus. aceste puncte permiteau alegerea.reprezinta raportul intre preturile unui produs.este o forma de castig suplimentar ca urmare a exportului de marfuri. in relatiile generate de tranzactiile comerciale internationale.

cursul real de schimb. tre buie rambursata. debitorului convenindu-i sa cumpere aur si sa-si plateasca datoria.dr. scontare – vanzarea unei creante catre o terta persoana. revalorizare – operatiune prin care se realizeaza corectarea valorii paritare a unei monede. 107 .pe baza puterii de cumparare a monedelor nationale. punct superior sau de iesire a aurului . o datorie sau o parte din aceasta. scadenta – data cand o obligatie. altfel spus. furnizand astfel capitaluri banesti acestora din urma. rescontare – operatia de preluare inainte de scadenta. prin deducerea din valoarea acesteia a scontului. cursul maxim de schimb al unei unitati monetare straine. rezerva minima obligatorie – volumul resurselor bancare pe care bancile sunt obligate sa le constituie si sa le pastreze in conturile lor la Banca Centrala.Scontarea este realizata de catre bancile comerciale in favoarea agentilor economice posesori de efecte de comert. fiind deci. este retinuta din valoarea nominala a cambiei preluate si se calculeaza ca produs intre aceasta.cursul minim de schimb al unei unitati monetare straine. in aur sau plata(incasarea).MONEDA ŞI CREDIT Lect. putere de cumparare externa. astfel pretul monedei(puterea sa de cumparare). de catre Banca Centrala a efectelor de comert de la bancile comerciale. putere de cumparare interna . pe baza caruia se determina valoarea unei monede in raport cu un bun. beneficiarul platii suportand cheltuielile accesorii. la cursul de schimb din momentul platii. etalon al valorii sau unitate de calcul. putere de cumparare a monedei. imprumuturile rambursabile la cerere. in cazul in care puterea de cumparare a acesteia creste peste anumite limite considerate normale. punct inferior sau de intrare a aurului .este punctul la care importatorul solicita plata datoriei in aur si nu in devize. este inversul pretului monetar al bunului respectiv.cantitatea de bunuri si servicii ce se pot cumpara cu o unitate monetara. biletele de trezorerie. cursul valutar nu poate sa scada sub aceasta limita la care devine mai avantajoasa incasarea in aur a sumei de primit din strainatate. rescont – dobanda perceputa de Banca Centrala la rescontare. in valuta. rezerve bancare – numerarul si activele pe termen scurt. . se determina in context international. exportatorului convenindu -i sa ceara plata in aur.Procentul rezervei obligatorii in volumul depozitelor bancare reprezinta rata rezervelor minime obligatorii. in functie de cursul valotar si cursul paritar(costul aurului). intrucat la un curs inferior nu se mai gaseau vanzatori de devize. titluri de valori pe termen scurt. taxa rescontului si perioada cuprinsa intre ziua rescontarii si scadenta cambiei. scont – dobanda perceputa de catre o banca comerciala pentru scontarea unui efect de comert.Sorina BOTIŞ intre plata(incasarea).intrucat la un curs mai mare nu se mai gaseau cumparatori.puterea de cumparare a monedei pe piata interna. de exemplu rezervele la banca centrala. . .

Instrumente si tehnici de plata”. 9. in situatia in care sunt detinuti de o persoana din alta tara. 5. Rosca Teodor. credit. Dardac Nicolae. Bucuresti. Ed. Iasi. “Politici monetare”. toti ceilalti bani.Ed.dr. 4. 2001. Alba Iulia. valoarea la care este emis un titlu si care este inscrisa pe fata acestuia.Poate fi pe termen scurt(efectele de comert). valoare reala – valoarea unei cambii rezultata din diminuarea valorii sale nominale cu scontul. Dardac Nicolae. “Moneda si politica monetara”. Zapodeanu Daniela. 1994. 8. Ed.Brasov. “Moneda. Bucuresti. Ed. cheltuielile de inmagazinare etc. 11. European. 2000. 6. grile.R. “Management bancar”. virament – deplasarea dintr-un cont bancar in altul. Floricel Constantin. 2002. Bravox S. “Operatiuni bancare. 1994. Didactica si Pedagogica.Didactica si Pedagogica.Banca remite exportatorului suma incasata sau il crediteaza in cont. Bucuresti. 108 . Bucuresti. Basno Cezar.Sorina BOTIŞ taxa scontului – rata dobanzii pe care o banca comerciala o percepe la operatiile de scontare a efectelor de comert(cambii). “Moneda si credit”. Bucuresti. Ed. sunt considerati valuta. sau lung(rentele. Dedu Vasile. Zapodeanu Daniela. chiar daca nu sunt convertibili. Manolescu Gheorghe si colectiv. Dacia. concepte”. Economica. Cluj-Napoca.”Breviar de termeni monetari”. 10. Basno Cezar. si care serveste la stabilirea paritatii.banca pune marfa la dispozitia importatorului. valoare nominala – valoarea unui activ financiar inscrisa pe documentul ce reprezinta acel activ .L.Probleme. “Moneda credit banci. 2002. Ed. Ed. Ed.MONEDA ŞI CREDIT Lect. Bucuresti. 3. “Moneda si credit”. titlu de credit – inscris reprezentand o obligatie a debitorului de a rambursa la scadenta o suma de bani determinata si de a plati o dobanda. Ed. care viziteaza tara a carei moneda este neconvertibila.Mondan. Botis Sorina. teste. Institutului. vinculatie – modalitate de plata caracterizata prin expedierea de catre exportator a marfii pe adresa unei banci din strainatate si nu a importatorului.. fixata prin lege. Fundatiei Romania de Maine. este practic valoarea cambiei la acea data. 2. valoare paritara – valoarea oficiala a unei unitati monetare nationale. Dardac Nicolae. “Management bancar”. Universitatii din Oradea. obligatiunile). Ed.Didactica si Pedagogica. Dardac Nicolae. valoarea pe care o primeste poseserul cambiei la data negocierii acesteia la o banca comerciala. Basno Cezar. banci”. 1997 7. Altip. Floricel Constantin. dupa ce acesta din urma achita contravaloarea marfurilor convenita cu exportatorul. operatia prin care soldul unui cont bancar este majorat prin micsorarea soldului celuilalt cont Bibliografie: 1. 2001. Ed. “Moneda si management bancar. Basno Cezar. 1996. 2002. valuta – unitate monetara a unei tari care poate indeplini functia de instrument de plata si de rezerva cu caracter international . Faugere Jean -Pierre.Aplicatii si studii de caz”. 1995. mai putin comisionul bancar.