Metode de combatere a stresului

Stresul este o stare intensa şi neplacută care, pe termen lung are efecte negative asupra sănătaţii, performanţelor şi productivităţii. La locul de muncă, stresul apare atunci când exigenţele profesionale depăşesc resursele de care dispune fiinţa umana. Uneori, stresul profesional este considerat ca un element pozitiv ,cu efect benefic asupra performanţelor. Aceasta se refera la “eustress” care se traduce prin activarea, mobilizarea resurselor individuale. Este important să se faca distincţie între “eustress” şi “distress”, ca o stare de stres cu efecte benefice, respectiv cu efecte negative asupra sănătăţii. Factori de stres Probleme care pot duce la stres Cultura - lipsa de comunicare şi consultare; - cultura criticii atunci când lucrurile merg prost, negarea problemelor potenţiale - pretenţia ca oamenii să lucreze prea intens, permanent, multe ore sau să continue lucrul acasă. Metode de destresare - asiguraţi pentru angajaţi posibilitatea de a contribui cu idei personale, în special în planificarea şi organizarea propriilor activităţi - prevedeţi obiective clare ale activităţilor, o bună comunicare, o implicare puternică a angajaţilor, în mod deosebit în perioadele cu schimbări tehnice, tehnologice etc. - fiţi onest cu dumneavoastră înşivă, daţi un bun exemplu, ascultaţi-i şi respectaţi-i pe ceilalţi fiţi abordabil – creaţi o atmosferă în care oamenii să vorbească lejer cu dumneavoastră despre orice problemă pe care o au evitaţi să-i încurajaţi pe angajaţi să lucreze în mod excesiv şi multe ore. - ordonaţi sarcinile, eliminaţi munca inutilă, evidenţiaţi activităţile urgente sau

Cerinţele activităţii

- prea multe activităţi / operaţii de realizat în prea

sentimentul personalului că îi sunt adresate cerinţe contradictorii . Control . crescând importanţa activităţii. asiguraţi pregătirea celor care au nevoie de aceasta.discutaţi cu regularitate cu angajaţii.lipsa de autocontrol asupra .prea puţină / prea multă pregătire profesională pentru activitate .asiguraţi-vă că fiecare are clar definite obiectivele şi responsabilităţile legate de obiectivele generale şi instruiţi-i în acest sens . violenţa etc.teama privind siguranţa locului de muncă .asiguraţi formarea abilităţilor interpersonale . propriei activităţi de muncă dându-le posibilitatea să-si planifice propria muncă. .confuzie privind modul de adaptare individual .lipsa de susţinere din partea managerilor şi a colegilor Suport social . acordând unui grup de muncitori o responsabilitate mai mare pentru o performanţă ridicată a grupului .nesiguranţă asupra a ceea ce se întâmplă .asiguraţi o bună comunicare cu personalul .activitate repetitivă şi plictisitoare sau prea puţine activităţi / operaţiifactori / caracteristici ale ambianţei de la locul de muncă importante . .furnizaţi un suport eficace personalului pe parcursul procesului de schimbare . hărţuire rasială sau sexuală Schimbări .sprijiniţi şi încurajaţi angajaţii chiar când lucrurile merg prost . procedură şi investigare adecvată a plângerilor).asiguraţi angajaţilor mai mult autocontrol. ca să vă asiguraţi că fiecăruia îi sunt clare cerinţele activităţii .puţin timp .relaţii reduse cu alţii agresiune.repartizaţi activităţile mai importante pentru cei supracalificaţi . crescând varietatea sarcinilor.încurajaţi un echilibru sănătos muncă – Rol Relaţii . substanţele periculoase.asiguraţi-vă că indivizii corespund muncii lor. asigurând indivizilor mai multă responsabilitate.schimbaţi metodele de muncă: rotind personalul.instituiţi sisteme eficiente de prevenire a agresiunii şi hărţuirii (de exemplu: o politică. .asiguraţi-vă că riscurile sunt controlate corespunzător la loculde muncă. să ia decizii privind modul de realizare a muncii şi de rezolvare a diverselor probleme care apar. de exemplu: zgomotul.

dezvoltarea de planuri şi implicarea în acţiuni pentru a raspunde direct. . în această categorie sunt incluse şi aşa numitele strategii paleative. conduce la experienţe de muncă/ învăţare pozitive. .luaţi în considerare faptul că fiecare individ este diferit şi încercaţi să repartizaţi activităţile astfel încât fiecare să lucreze în modul cel mai eficient. sunt orientate spre persoană în scopul reducerii sau controlării răspunsului emoţional la stresori. E. . program flexibil de muncă. reducerea responsabilităţii şi a loialităţii faţă de colegi. . Schimbarile intervenite în ultima perioadă în structura învăţământului în şcoli au dus la aglomerarea programului de învăţare al elevilor. faţă de şcoala.efecte organizaţionale – absenteism.).studiul obligatoriu. centrate pe problema (au ca obiectiv modificarea situaţiei. dezvoltarea asertivităţii şi a abilităţii de rezolvare a conflictelor. apatie. izolare. scăderea încrederii şi stimei de sine. Se constată că adaptarea la stres centrată de problemă. senzaţia de uscăciune a gurii. învaţarea unor metode eficiente de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziilor. acţionând indirect asupra emoţiilor. indispoziţie. 2001): reevaluarea evenimentului considerat stresant prin prisma gândirii pozitive.efecte cognitive – scăderea abilităţilor de a adopta decizii raţionale. muncă la domiciliu) .programul încărcat. Se susţine ca strategiile centrate pe emoţie sunt neadaptative. sedativelor si tranchilizantelor. Investigaţiile relevă. cinci categorii de efecte ale stresului (Roudseep. a pulsului.lipsa de echilibru între cerinţele activităţii şi viaţa extraprofesională viaţă . în timp ce cele centrate pe problemă sunt adaptative. blocaje mentale. Modalitaţi de destresare a elevilor Pentru a putea acţiona în sensul destresării elevilor este nevoie să ştim care sunt cei mai semnificativi factori generatori de stres în şcoala . 1986) . drogurilor. . tendinţa de a mânca şi fuma excesiv. . confruntativ stresorilor).efecte fiziologice – creşterea glicemiei. Strategiile de adaptare la stres sunt de două tipuri: centrate pe emoţii (au ca obiectiv reducerea tensiunii emoţionale fără a schimba situaţia. oboseală. alcoolism. comportament impulsiv. în timp ce strategia centrată pe emoţie contribuie la experienţe negative în . tehnicilor de relaxare. a tensiunii arteriale. agresivitate.. cum sunt uzul alcoolului.oboseala. depresie.. concentrare slabă. . transpiraţii reci. stabilirea şi menţinerea unui suport social adecvat. scăderea atenţiei. Principalii factori de stres sunt: . în principal. abuz de cafea. organizarea eficientă a timpului. Supraîncărcarea determină stres şi duce la instalarea oboselii. dezvoltarea unui stil de viaţă sănătos.vedeţi dacă există posibilitatea unor programe flexibile de lucru (de exemplu. insatisfacţie în muncă. valuri de căldură şi de frig. ieşiri emoţionale. S-au conturat în literatura de specialitate câteva strategii generale de adaptare la stres (Baban. plictiseală.altele. . hipersensibilitate la critică..efecte subiective – anxietate.învăţarea (informaţii multe – timp puţin).efecte comportamentale – predispoziţie spre accidente.

http://www. exterioare (pentru atingerea scopurilor la standarde înalte).dozarea optimă a cantităţii de informaţie în unitatea de timp. insatisfacţia. Întreruperea este una din cele mai simple metode de relaxare.utilizarea competiţiei cu prudenţă (pe fondul cooperarii stimulative). o baie pot ajuta la "întreruperea" stresului. Şerban Iosifescu.tehnicile de respiraţie. . Elevii nu conştientizează eficienţa unor metode centrate pe problemă. Pentru exerciţiile fizice există oportunităţi pentru a le practica: sălile de sport din şcoli. De asemenea este necesară organizarea unor module în cadrul lecţiilor de dirigenţie cu scopul dezvoltării abilităţilor de management al stresului prin asimilarea de metode de învăţare şi de organizare a timpului de studiu. O mică plimbare.exerciţiile fizice. chiar şi curăţenia în sala de clasă pot fi de un real folos. "Managementul educaţional pentru instituţiile de învăţământ". "Modalităţi de Prevenire şi Combatere a stresului". apar. Alexandrina Augusta Bora. . 2001 2.html . 1991): .diagnosticarea şi utilizarea intereselor cognitive şi motivelor favorabile învăţării (individuale/grupale).html 3. înotul. determinarea si delimitarea acestuia precis în structura acţiunilor întreprinse. Aceste strategii ar trebui să fie iniţiate de specialişti . Strategii anti-stress Strategiile care sunt necesare pentru limitarea efectelor negative produse de stres sunt: .O mare parte dintre elevi consideră odihna ca fiind principala metodă de control si adaptare la stres.e-scoala. excursiile.individualizarea stabilirii scopurilor în funcţie de personalitatea fiecarui grup sau chiar individual. mese regulate. . ascultarea muzicii. Pentru a reduce nivelul stresului la elevi este recomandabil ca profesorii să ţina cont de câteva elemente concrete în organizarea intervenţiei educative (I.aprecierile evoluţiei (în instruire) în termeni predilect pozitivi . . . formative. Bucureşti.muncaă/ învaţare.tehnicile de relaxare fizică. http://stres. inhibiţia.tehnicile de control mental.utilizarea metodologiei adecvate în instruire. stresul. pe termen mai lung.fixarea unui scop prioritar clar.evitarea presiunilor/barierelor prea puternice.ro/psihologie/index. odihnă şi somn suficient (7-8 ore). .Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă. "Facts 22". altfel. Bibliografie: 1. . Pentru a reduce stresul trebuie alcătuit programul zilnic. resentimentele.ro/ce_este_stresul. . .accesibilizarea transmiterii informaţiilor.protectiamuncii. În acest program e bine să fie incluse exerciţiile fizice. Elevii utilizează destul de puţin strategii active de combatere a stresului. . Neacsu. cât mai echilibrat.evaluari sistematice. MEC. agresivitatea. .fixarea progresiva a scopurilor imediate şi apoi. .