FACULTATEA DE AGRICULTURA SI HORTICULTURA SPECIALIZAREA:C.M.A.

ANUL:II

SURSE DE FINANTARE SI MANAGEMENTUL PROGRAMELOR

PROFESOR EXAMINATOR : MASTERAND: -2013-

VLADU MARIUS STRUGARI RADU

Managementul programelor de finanţare
Programul poate fi definit ca un grup de proiecte gestionate după o anumită regulă, astfel încât să se obţină avantaje mai mari decât dacă s-ar realiza prin tratarea lor separată. Proiectele sunt subcomponente ale programelor, deci şi managementul proiectelor se situează sub directa subordonare a managementului programelor. Programul poate reprezenta o strategie regională, naţională sau internaţională şi se transpune în realitate prin proiecte. Managementul programelor, asemănător managementului proiectelor este un mod de lucru integrativ – de obicei, o acţiune dintr-un anumit domeniu va genera efecte pozitive sau negative în domeniile conexe. Aceste interacţiuni, directe, bine cunoscute sau subtile şi nesigure, determină adesea schimbări în obiectivele şi structura programului, influenţând performanţa acestuia (o schimbare a obiectivelor programului va afecta bugetul acestuia, sau chiar calitatea serviciilor). Proiectele sunt subseturi ale programelor. Acestor definiţii generale le corespund, (deşi nu întotdeauna recunoscute ca atare), inclusiv în activitatea de cercetare-dezvoltare din România, atât “lucrările de cercetare” tradiţionale, cât şi cazuri sau stadii specifice ale acestora (de exemplu, studii de prefezabilitate sau de fezabilitate necontractate / finanţate din interior), precum şi orice iniţiativa de schimbare (restructurare, reorganizare, privatizare, asociere, scindare, schimbare de sediu etc.) Indiferent de sursă, cel mai modern instrument de finanţare este cel de proiecte. Acest sistem permite atât o selecţie obiectivă a echipelor de realizare a proiectului cât şi un mod judicios de utilizare a fondurilor. Asigurarea succesului proiectului înseamnă realizarea unui produs/cercetare fundamentală/serviciu/ performanţe, în condiţii de eficienţă (costuri reduse),care să fie oferit clientului în cât mai scurt timp. În general sursele de finanţare pot fi: a) la nivel internaţional:  programe ale Băncii Mondiale;  programe ale FMI;  programe ale NATO;  programe ale unor fundaţii cunoscute (SOROS, ROCKEFELLER, etc). b) programe la nivel european:  programe ale CEE (CORDIS, TQM, etc.);  programul cadru PC7  Fonduri structurale  programe ale Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). c) programe la nivel naţional:  programe din planul Naţional de Cercetare – Dezvoltare şi Inovare;  programe ale unor ministere, departamente;  programe ale unor agenţii de specialitate Agenţia Română pentru Dezvoltare, (ARD), Agenţia Naţională a drumurilor (AND);  programe ale unor societăţi sau ale unor fundaţii.

1 Instrumente de finanţare complementară cu cele din Planul Naţional În afara instrumentelor prevazute in Planul Naţional.Creşterea vizibilităţii şi susţinerea transferului rezultatelor CD. conform obiectivelor generale ale Uniunii Europene. i) Coordonate de ANCS  Planul de investiţii al MECI-ANCS.Dezvoltarea capacităţii de integrare a sistemului naţional CDI în spaţiul de cercetare european şi internaţional. de către consorţiul condus de către CNCSIS în cadrul proiectului sectorial menţionat.  primării. Primul Plan naţional s-a desfăşurat începând cu anul 2000 şi în prezent nu mai este de actualitate. Obiectiv: dezvoltarea infrastructurii în institutele naţionale CD din coordonarea ANCS. Obiective: . implementarea Strategiei Naţionale se realizează şi cu instrumente de finanţare complementară.  Planul sectorial CD al MECI. strategii şi programe la nivel naţional în domeniul CDI. . În conceperea actualului Plan naţional. localizate în 10 institute naţionale CD. stabilite conform HG 1428/ 2004. s-a avut în vedere rolul sistemului naţional de cercetare-dezvoltare-inovare.1 Planul naţional pentru cercetare-dezvoltare şi inovare Planul Naţional de Cercetare. numit în continuare PNCDI. reprezintă principalul instrument prin care Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică implementează Strategia Naţională de C–D şi I. . . România are o Strategie naţională care stabileşte obiectivele de interes naţional menţionate pe scurt în subcapitolul anterior. de la bugetele administraţiei locale şi centrale şi contribuţii ale partenerilor privaţi  Surse externe — prin atragerea de fonduri:”Fondurile structurale.d) programe la nivel local:  prefecturi. ale căror obiective se corelează sinergic cu cele ale Planului Naţional. prin planuri de cercetare ale autorităţilor publice centrale.1. Implementarea Strategiei naţionale se realizează prin Planul naţional pentru cercetare-dezvoltare şi inovare. denumite şi planuri sectoriale precum şi prin alte planuri. ISPA.  grupuri de investitori Sursele de finanţare pentru proiectele publice sunt de două categorii:  Surse interne — Planul Naţional de Dezvoltare si Inovare PNCDI 2007 -2013. Dezvoltare şi Inovare.Dezvoltarea capacităţii MECI-ANCS de a elabora.fonduri de la Banca Mondială şi Uniunea Europeană (în principal prin programele PHARE. SAPARD. programe şi proiecte de cercetare. implementa şi evalua politici. care este acela de a dezvolta ştiinţa şi tehnologia pentru creşterea competitivităţii. 4. PNCDI II. 4. pentru îmbunătăţirea calităţii sociale şi pentru sporirea cunoaşterii cu potenţial de valorificare şi lărgire a orizontului de acţiune. Conform legii. inclusiv dezvoltarea şi întreţinerea celor 19 instalaţii CD de interes naţional. Programul Cadru PC7).

filologie. socio-umane si juridice. ştiinţe tehnico-inginereşti (inclusiv TI tehnologia informaţiei). desi are aprobat un plan sectorial. agronomie) si ale Pamântului (geografie. Parlament. pe urmatoarele domenii: . Familiei şi Protecţiei Sociale. ii) Coordonate de Academia Română  Trei programe de cercetare fundamentală. antropologie). Concret. . pentru fundamentarea politicilor si a deciziilor in sectoarele şi domeniile de activitate coordonate de ministerele respective. chimie. nu a alocat fonduri pentru acesta.Creşterea competitivităţii economice prin cercetare şi inovare. punerea în valoare a culturii naţionale. Programul Operaţional Sectorial „Creşterea competitivităţii economice” (POS-CCE) / Axa prioritară 2 . in anul 2008 au fost sprijiniţi 29 de operatori economici. Fondurile Structurale alocate acestei axe susţin obiectivul strategic al Strategiei Nationale „creşterea competitivităţii economiei româneşti”  obiectivul general al POS-CCE  prin finanţarea unor proiecte de înalt nivel ştiinţific. etnologie si folclor. pentru stimularea şi valorificarea rezultatelor cercetării în mediul economic şi social. prevăzute de OG 57/2002 şi implementate pe baza metodologiei aprobate prin HG 1266/2004. Obiectivele Axei prioritare 2 . . sociologice.Ştiinţe umaniste (lingvistică. atât pentru instituţii CD (universităţi şi institute CD). cu obiective de utilitate publică. fizică). filozofie. cât şi pentru firme care au departamente de cercetare. recomandări. la care au fost atraşi specialişti din străinatate.Stimularea transferului tehnologic bazat pe cooperarea dintre instituţii CD şi întreprinderi.Creşterea capacităţii de cercetare prin dezvoltarea infrastructurii CD şi atragerea de tineri şi de specialişti de înaltă calificare. arheologie. unitatea limbii române. iii) Coordonate de alte ministere  Planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare. evaluări şi strategii naţionale pentru Administraţia prezidentială. literatură. geodinamică). cu privire la strategia post-aderare a României si dezvoltarea durabilă în context european: evoluţia demografică a României. ştiinţele vieţii (biologie. dar susţin şi celelalte obiective.Creşterea competitivităţii economice prin cercetare şi inovare. precum cresterea capacitatii sistemului CDI. istorie. pentru a crea colective performante pe o anumita nişă de crcetare. .Stimularea cererii de inovare a întreprinderilor.Ştiinţe economice. din cadrul POS-CCE cuprinde măsuri care contribuie la realizarea următoarelor obiective: . În afara MECI. alte cinci ministere derulează in prezent planuri sectoriale. Guvern şi alte instituţii naţionale. medicina. prin finanţarea de infrastructuri de cercetare. pedagogie. Obiective: Elaborarea de studii.Cresterea ofertei de cunoştinţe din partea universităţilor şi institutelor CD. POS-CCE Axa Prioritară 2 CDI contribuie la realizarea obiectivelor strategice ale Strategiei Naţionale de CDI pentru perioada 2007-2013. . ştiinţe politice. susţin realizarea obiectivelor de dezvoltare specifice la nivel sectorial. ministerul Muncii. si s-au investit 125 milioane lei in infrastructurile CDI ale acestora. .Ştiinţe exacte (matematică si astronomie. multilingvismul european. Obiectiv general: creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti şi reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul UE. . analize.

. măsurari. explicaţia pentru anul 2007 fiind insufcienta capacitate de absorbţie în sistem. „Habitate”. insoţite de reformele structurale inerente aderării României la UE. pâna in 2012. lucrări publice şi construcţii. Ministerul Muncii. Ministerul Turismului (MT). „Moluşte”. la tranziţia dintre vechiul si noul Plan Naţional.Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI): E-guvernare. 24). 33/2009. gestiune şi dezvoltare imobiliar-edilitară. coeziune şi dezvoltare teritorială.. în conformitate cu obiectivele „Strategiei Lisabona”.Ministerul Agriculturii. respectiv planificare strategică de dezvoltare regională. evaluări şi expertizări pentru autorităţi de mediu centrale si locale. 4. organizare. . horticol si piscicol. precum şi in implementarea strategiei UE în acest domeniu. cu activitati caracteristice securităţii şi sănătăţii în muncă. compatibilizarea fortelor armate cu cele ale NATO. instalarea.2. prognoze (tendinţe de evoluţie ale ecosistemului marin. . alocările pentru activităţi CDI de la bugetul de stat. respectiv adâncirea crizei economice.1. cu preocupări legate de dezvoltare a eco turismului balnear şi în zona litoralului Mării Negre. Ministerul Tineretului si Sportului (MTS). Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS). cu finantare preponderent prin bugetul ANCS – programe nucleu sau/şi obţinute prin competiţie de institutele naţionale pe care acestea le coordonează: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei (MDRL). nivelului mării. „Păsări”. „Biosfera Delta Dunării”). Bugetele alocate CDI La data lansării Strategiei Naţionale.Ministerul Apărării Naţionale (MAN): perfectionare acţiuni operative în situaţii de urgenţă. în cadrul politicilor sociale naţionale. urbanism şi arhitectură. management şi marketing în agricultură. iar pentru anii 2008 si 2009. . in corelatie cu cultura specifică României. lacuri para-marine. cu activităţi CDI specifice domeniilor pentru care MDRL îndeplineşte funcţia de autoritate de reglementare conform HG nr. Techirghiol).Ministerul Economiei (ME): sprijin pentru brevetare si transfer tehnologic.  Alte activitati CDI sunt desfasurate in cadrul ministerelor de mai jos. „Natură 2000” etc. amenajarea teritoriului. ameliorarea raselor si creşterea animalelor. testări) etc. servicii electronice casnice. planificate în regim multianual.) şi convenţii internaţionale. locuire. Realizările au fost sistematic mai mici (Fig. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR): tehnologii durabile in sectoarele silvic. servicii tehnologice (analize. cu activităţi de implementare ale directivelor europene („Apă”.Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI): eficientizarea procesului de menţinere şi restabilire a ordinii publice. cu activitîţi legate de mutaţiile intervenite in viata si preocupările tinerilor. prevedeau atingerea ponderii de 1% din Produsul Intern Brut (PIB) până în anul 2010. prevenirea. in contextul economiei bazate pe cunoaştere. Ministerul Mediului (MM). combaterea şi probarea faptelor antisociale. planuri de management (Rezervaţia „Vama Veche – 2 Mai”. .

3 0.4 0.9 0. cu o diminuare pentru anul 2009.MFP Fig. ale caror fonduri au crescut continuu (Fig. alocate activităţilor CDI. 24 .2 0. .6 0. de la bugetul de stat % PIB 1 0.1 0 2006 2007 2008 2009 2010 Conform alocarilor planificate la lansarea Strategiei Nationale Realizat (pentru 2009 .Ponderea alocarilor pentru sectorul CD.8 0. revin MECI-ANCS.5 0. de la bugetul de stat Sumele cele mai mari.Ponderea în PIB a fondurilor alocate pentru cercetare. 25). spre deosebire de ceilalţi ordonatori de credite.7 0.programat) Sursa: Legile anuale ale bugetului de stat si situaţiile financiare anuale centralizatoare .

26 .Sumele alocate pentru activitati CDI. pe programele componente din Planul Naţional . pe ordonatorii de credite cei mai importanti În cadrul Planului Naţional. repartiţia fondurilor pe programe este gândită pe baza unui model investiţional. pe programele componente din Planul National 350 300 250 Milioane lei 200 150 100 50 0 2007 Resurse Umane Capacitaţi 2008 Idei 2009 Parteneriate Inovare Sursa: ANCS Fig. destinat soluţionării unor probleme economice complexe (Fig.Sume alocate activitatilor CDI 1800 1600 1400 Milioane lei 1200 1000 800 600 400 200 0 2007 2008 2009 Academia Romana Celelalte Ministere Ministerul Educatiei. 26). Cercetarii si Inovarii Sursa: MFP Figura 15 . ponderea cea mai mare având-o programul Parteneriate.Sumele alocate de la bugetul de stat. Sumele alocate de la bugetul de stat.

. construcţia europeană de azi. instituţiile de cercetare asociindu-se pentru realizarea unui proiect. cât mai mult din cotizaţia plătită anual. România nu mai plăteşte cotizaţie pentru participarea la Programul Cadru aceasta fiind inclusă în totalul contribuţiei ţării noastre la bugetul U. .1 miliarde euro. Ţara noastră ar fi trebuit să recupereze. Cotizaţia anuală a României datorată participării la Programul Cadru Şase (primul program al comunităţii europene la care au participat şi ţările candidate) a fost reglementată prin hotărâre de guvern şi. de către experţi independenţi. fapt care nu a fost realizat.afirmarea identităţii Uniunii Europene pe scena internaţională. În prezent se încheie acţiunile legate de cel de al şaselea Program Cadru (2002-2006) şi s-a lansat cel de al şaptelea Program Cadru. în ceea ce priveşte politica externă şi de securitate comună.. În cel de al cincilea Program Cadru (1998-2002) se introduce conceptul de Arie Europeană a Cercetării. . ca un tot unitar.instituirea cetăţeniei europene care completează cetăţenia naţională. conferind europenilor un număr de drepturi civile şi politice. Principiul de bază al unui program cadru de cercetare-dezvoltare este acela în care fiecare ţară participă cu o anumită cotizaţie iar proiectele provenind din toate ţările membre se evaluează. Un alt principiu este cel al participării asociative. în cadrul organizaţilor internaţionale etc. care pentru anul 2007 este de aproximativ 1. Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relaţiile dintre statele membre şi între popoarele acestora. securitate şi justiţie. Primul Program Cadru al Comunităţii Europene începe în anul 1984 şi se încheie în anul 1987. . .E. Tratatele de bază prin care s-a realizat. sub formă de proiecte finanţate.. Pentru rezolvarea acestei situaţii. deschisă şi bogată şi de a face faţă în comun provocărilor societăţii viitorului.2 Programul Cadru al Uniunii Europene Uniunea Europeană s-a construit din nevoia de a conjuga eforturile naţionale către o societate liberă.E.Tratatul instituind Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului-1951. într-o manieră coerentă având drept suport solidaritatea.E.4. Toate informaţiile se găsesc pe pagina web a Serviciului Comunitar de Informaţii despre Cercetare şi Dezvoltare – CORDIS. instituţiile europene au elaborat un instrument original. care are ca obiectiv major întărirea bazelor ştiinţifice şi tehnologice în scopul favorizării dezvoltării competitivităţii în toate domeniile de activitate. Consecinţa este că unele ţări pot câştiga mai multe proiecte decât altele şi ca urmare îşi pot recupera cotizaţia sau chiar pot obţine finanţări ce depăşesc contribuţia naţională. a fost de 22. în cadrul unei competiţii internaţionale.dezvoltarea unei zone de libertate.promovarea şi asigurarea progresului economic şi social. pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică. în timp. în luarea unor poziţii în interesul ţărilor U. Pentru anul 2006 cotizaţia a avut aceeaşi valoare. Ca ţară membră cu drepturi depline a Uniunii Europeane.000 euro din care jumătate s-a plătit de la buget iar restul din fonduri PHARE . în implicarea în rezolvarea crizelor internaţionale. Principalele obiective ale Uniunii Europene sunt: . sunt: . fiecare cu o acoperire pe o perioadă de patru ani. .Tratatul instituind Comunitatea Economică Europeană (tratatul de la Roma)-1957.898. Al doilea Program Cadru s-a desfăşurat între anii 1987-1991 şi apoi următoarele. pentru anul 2005. Prin Decizia Consiliului de Asociere România – Uniunea Europeană ţara noastră a putut participa la toate programele şi proiectele comunitare prin plata unei cotizaţii anuale.Tratatul instituind Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (tratatul Euratom)-1957. denumit Programul Cadru al U.

sub forma de proiecte în colaborare.coerenţă în clarificarea drepturilor şi a obligaţiilor.E.000 de instituţii din 50 de ţări. .C. cca 50% din proiectele considerate de mare calitate nu au putut fi finanţate. Reacţia a constat în majorarea fondurilor de cercetare pentru PC7 şi simpli ficarea modalităţilor de implementare care se bazează pe trei principii: .6. ştiinţele socio-economice şi umaniste. .oferirea instrumentelor necesare pentru obţinerea obiectivelor PC7 în mod eficient. de reţele sau de coordonare a programelor de cercetare. Programul Cadru 7 beneficiază de o alocare bugetară de 53.E. De fapt.oameni: se referă la activităţile de susţinere a formării şi a evoluţiei în cariera de cercetător. dar şi .Încă de la începuturile Programului Cadru. mai ales. . pentru grupurile regionale axate pe cercetare. . O noutate deosebită este Serviciul Unic de Asistenţă (denumit Helpdesk). Programul Cadru 7 este organizat pe patru programe specifice.7 nu este aşa de mare dacă se consideră că desfăşurarea acţiunilor are loc într-un interval de timp cu 40% mai mare (de la 5 ani pentru P. primul punct de contact pentru autorii de proiecte potenţiale. şi oferă asistenţă celor care participă pentru prima dată. cercetătorii şi factorii de decizie ai U. 7 a fost amendată aducându-se unele modificări şi completări.stabilirea unui echilibru mai eficient între riscuri şi elemente stabile.M. Propunerea iniţială privind P. cu 200 de mari reţele şi proiecte transnaţionale etc.idei: realizează o susţinere a activităţilor de ”cercetare exploratorie” din iniţiativa cercetătorilor. Serviciul oferă răspunsuri la întrebările legate de toate aspectele cercetărilor finanţate de către U. au fost preocupaţi de simplificarea procedurilor de evaluare şi finanţare în scopul lărgirii accesului la finanţarea proiectelor de cercetare-dezvoltare .M. evitarea procedurilor. accentul se va pune pe aspectele esenţiale ale dezvoltării competenţelor şi evoluţiei în carieră dar şi pe întărirea legăturilor cu sistemele naţionale. creşterea bugetului P.-urilor. cu peste 40.cooperare: constă în acordarea unui sprijin ansamblului de activităţi de cercetare realizate în cooperare transnaţională. asigurându -se astfel comunicarea consistentă şi uşoară.raţionalizare . . prin faptul că numai o propunere din 5 a fost finanţată din cauza lipsei de fonduri şi. tehnologice inclusiv ingineria.000 de propuneri de cercetare supuse evaluării. un echilibru între obiective şi mijloace şi folosirea la maximum a experienţei ulterioare a participanţilor şi a regulilor pre-existente. denumite încă din cadrul P.2 miliarde euro.C. Analiza parţială a rezultatelor programului cadru (şase) a arătat interesul deosebit al comunităţii ştiinţifice prin implicarea a 150.C. PC6 este considerat de către unii participanţi ca fiind victima propriului succes. alocare care este de departe cea mai importantă finanţare pentru acest tip de programe. în toate domeniile ştiinţifice. pentru cercetarea în profitul I.7).capacităţi: urmăreşte asigurarea unui sprijin sporit pentru infrastructurile de cercetare. Cu toate acestea. „acţiuni Marie Curie”. Acoperind perioada 2007-2013. la scară europeană. Programul Cadru 7 pentru activităţi de cercetare. având o creştere de 63% faţă de cea a Programului Cadru 6. corespunzătoare celor patru obiective majore ale politicii europene: . dezvoltare tehnologică şi demonstrare funcţionează pe baza deciziei Parlamentului şi a Consiliului european care precizează responsabilitatea Comisiei în implementare [6-9].C.C. reducerea întârzierilor.6 la 7 ani pentru P. regulilor şi cererilor care nu au valoare crescută. cercetări conduse de echipe în concurenţă.flexibilitate .

3 Alte fonduri europene .N. prin creşterea cooperării europene şi a interacţiunii în acest domeniu. dezvoltarea infrastructurii de cercetare în interes european. COST reprezintă unul dintre cele mai mari programe europene de cooperare.R. 4. Cele 15 domenii ale programului COST. 5. în scopuri paşnice. va intensifica cunoaşterea de tehnologie şi ştiinţă precum şi competenţa societăţilor şi companiilor în ţările în curs de dezvoltare. Programul COST se bazează pe acţiuni care durează în general 4 ani.-uri din 23 de state nemembre COST. Finanţările naţionale anuale totale destinate acestui program sunt de peste 200 de miliarde de euro. acoperind cercetarea fundamentală. cercetarea precompetitivă precum şi unele activităţi de utilitate publică. finanţarea fiind asigurată prin programele naţionale ale fiecărui stat.E.G. iar pe de altă parte. 3. Cooperarea internaţională prin acţiunile P. În prezent. în comunitatea internaţională şi va sprijini astfel evoluţia cercetării şi a tehnologiei în acele ţări care îşi construiesc propria capacitate de cunoaştere.Programul COST Programul COST (European Cooperation in the field of Scientific and Technical Research) COST este un program european interguvernamental de cooperare în ştiinţă şi tehnologie.. Cele patru programe specifice trebuie să permită crearea de poluri europene de excelenţă. Acestea vor duce. 4. Scopul programului este de a asigura Europei o poziţie dominantă în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnice.E. ca şi pentru problemele legate de „ştiinţa în societate” şi activităţile „orizontale” ale cooperării internaţionale. Este prevăzut şi un program pentru acţiunile nenucleare ale Centrului comun de cercetare (Joint Research Centers-J. şi nu este un program de cercetare în accepţiunea generală. transformarea Europei într-un spaţiu mai atractiv pentru cei mai buni cercetători. înfiinţat în anul 1971 în urma Conferinţei Ministeriale de la Bruxelles. pe de o parte. . în care s-au derulat acţiuni în anul 2009. stimularea creativităţii cercetării fundamentale prin competiţia dintre echipele de cercetare la nivel european. Programul COST are şase obiective majore: 1. sunt prezentate în figura 27. Programul COST nu dispune de un buget pentru acţiuni.C. O propunere de acţiune trebuie să aibă acordul mai multor instituţii de cercetare (cel puţin 5) care îşi exprimă interesul pentru o anumită tematică de cercetare şi acordul este cuprins într-un memorandum de înţelegere. 2. cca 230 de acţiuni ce au implicat aproape 30. unghiurile fiind proporţionale cu fondurile alocate domeniilor.000 de cercetători din 34 de state europene membre şi peste 160 de instituţii sau O. la acest program participă 35 de ţări (Israelul având statut de ţară cooperantă). la îmbogăţirea cercetării europene cu cunoştinţe generate în lume. 6. îmbunătăţirea coordonării programelor naţionale.C. crearea centrelor europene de excelenţă prin colaborarea între laboratoare. Programul COST asigură iniţierea şi dezvoltarea de parteneriate pentru formarea unor serii de reţele de cercetare internaţionale. lansarea iniţiativelor tehnologice europene.pentru eliberarea potenţialului de cercetare din regiunile de convergenţă ale U. care a avut în anul 2006. România a devenit membru în anul 1997 în urma deciziei Conferinţei Ministeriale de la Praga.) cu scopul de a asigura cercetările de interes pentru Uniunea Europeană ca şi un program de cercetări nucleare denumit Euratom.7 va integra în continuare U.

transport şi dezvoltare urbană.E. chimie şi ştiinţe şi tehnologii moleculare.cercetările sunt finanţate la nivel naţional de către statele membre dar cheltuielile de coordonare de către Comisia Europeană. biomateriale şi nanoştiinţe.Structura pe domenii a programului COST în anul 2009 Domeniile de interes stabilite începând cu 1 iunie 2006 sunt următoarele: biomedicină şi bioştiinţe moleculare. fizică şi nanoştiinţe. păduri. 27 . . altele. - . ştiinţele pământului şi managementul mediului. societăţi. alimente şi agricultură.acţiunile de cercetare pot fi propuse de către cercetătorii din statele membre ale U. Au fost constituite şi grupurile de lucru ad hoc în trei domenii: moştenire culturală. fiecare acţiune fiind dirijată de către un comitet internaţional. termenul de depunere a propunerilor preliminare a fost 30 martie. produsele lor şi servicii. indivizi.participare la acţiunile “à la carte” care constau în opţiunea statelor de a participa sau nu. culturi şi sănătate. materiale.Transport Tehnologia constructiilor urbane Agricultura si biotehnologii Telecomunicatii si tehnologia informatiei Stiinte sociale si umaniste Fizica Diverse Meteorologie Chimie Mediu Dinamica fluidelor Stiintele alimentatiei Paduri si produse de padure Medicina si sanatate Materiale Fig.Pentru participarea României la o Acţiune COST este importantă organizarea reţelei naţionale de cercetători români pe o anumită tematică în ideea sprijinirii realizării de parteneriate cu cercetători din ţările membre în cadrul reţelelor pan-europene. şi de către Comisia Europeană (abordare bottom-up). . La baza cooperării în cadrul programului COST stau patru principii: . . Pentru anul 2007.acţiunile COST coordonează cercetări naţionale în context european.

pentru creşterea competitivităţii şi productivităţii.678.2 Programele finanţate de E.72 de milioane euro.buget total . de învăţământ. În afara acestora mai există: .1184. Cele mai importante programe finanţate de către ESF sunt denumite Eurocores (European Collaborative Research).-urilor.422.F. . Membrii asociaţiei sunt instituţii care promovează cercetarea ştiinţifică.A.tehnologia informaţiei.S. Ea are 75 de membri din 30 de ţări. Programul are o abordare de jos în sus (bottom up) uşurând eficienţa acţiunilor care urmăresc dezvoltarea produselor.504.M. o I.1 Programul EUREKA Eureka este o reţea europeană. situaţia sintetică a programului este următoarea: .M.medicină şi biotehnologii. a marilor companii şi a I.1886. proceselor şi serviciilor inovative. Unul dintre cele mai importante obiective este acela de a promova mobilităţile cercetătorilor şi schimbul liber de idei şi informaţii. .71.comunicaţii.materiale noi.M. . în urma unei iniţiative interguvernamentale. cu scopul de a orienta spre piaţă cercetarea şi dezvoltarea din domeniul industrial prin cooperarea unităţilor de cercetare.energie. . (European Science Foundation) Fundaţia Europeană pentru Ştiinţă este o asociaţie internaţională neguvernamentală nonprofit.S. La nivelul anului 2008. .S. Ariile tematice acoperite de program sunt: . .număr total de organizaţii implicate . .I. 4.S.M. . . 4. România este membră a E.număr de proiecte . creată în anul 1985.) şi un instrument pentru atingerea setului de obiective stabilite la Consiliile Europene de la Lisabona şi Barcelona. Acest punct naţional se găseşte la Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică.645. prin C.R.C. o universităţi .2826 din care: o mari companii .robotica. Programul EUREKA cât şi programul COST au puncte de informare naţionale. .-uri .transporturi.N.3. Această fundaţie este forul cel mai reprezentativ la nivel european pentru finanţarea cercetării fundamentale.F. o institute de cercetare . cu implicare activă în dezvoltarea Ariei Europene a Cercetării. o administraţii naţionale/guverne .3.laseri.mediu.Programul COST este un factor important în dezvoltarea Ariei (Spaţiului) Europene al Cercetării (E. Punctul naţional de contact EUREKA este coordonatorul naţional de proiecte care oferă sprijin şi informaţii celor care doresc să propună proiecte.

s-au derulat 185 de proiecte. workshopuri. Modulul III.programe de cercetare în reţele. siguranţă şi securitate alimentară  Biotehnologii.803. din care 82 proiecte în continuare cu finalizare în 2008.granturi. . Program Capacităţi. .3 Programe bilaterale Fondurile alocate pentru finanţarea proiectelor de cooperare bilaterală provin din bugetul Planului Naţional II. Pentru proiectele în continuare din anii anteriori finanţate prin Cereri de plată. În anul 2008. viaţă.05 lei din care 87 cereri de plată au fost deplasări ale cercetătorilor români şi 58 au fost primiri ale cercetătorilor străini. au fost depuse 145 de cereri pentru acţiunile de mobilitate. ştiinţe umaniste şi ştiinţe sociale). 1. biologie şi genetică . restul de 103 fiind proiecte noi. organizate pe 5 mari direcţii ştiinţifice (fizică şi inginerie.acţiuni legate de infrastructură etc. în valoare de 477. Repartizarea pe ţări a proiectelor bilaterale derulate în anul 2008 este ilustrată în diagrama de mai jos Fig. ANCS are programe de lucru cu 19 ţări şi în cadrul acestor programe au fost aprobate 185 proiecte de cooperare bilaterală. iar forma de acordare a acestora este încheierea de contracte de cercetare cu instituţia coordonatoare a părţii române din proiect. 28 – Repartizarea tari a proiectelor Repartizarea pe ţăripe a proiectelor Africa de sud 6 Ucraina 6 Ungaria 29 Austria 6 Belgia Flamanda 1 Belgia Valona 16 Bulgaria 12 China 11 Turcia 8 Slovenia 14 Cipru 10 Japonia 3 Italia 13 India 8 Grecia 5 Franta 30 Coreea de sud 7 2. ştiinţe medicale. în colaborare cu 19 ţări. pământ şi mediu. . 4.conferinţe.. Domeniile de cercetare abordate în cadrul proiectelor bilaterale Domeniile de cercetare sunt următoarele :  Tehnologia Informatiei si Comunicatii  Energie  Mediu  Sănătate  Agricultură.3.

2) Principiul adiţionalităţii .România beneficiazǎ de fonduri structurale de circa 28-30 miliarde de euro din partea UE în perioada 2007-2013. biologie şi genetică 16 Agricultura. sub diferite auspicii. de la programe regionale până la programe cu multipli parteneri. modalitatea şi beneficiarii fondurilor. pe un domeniu (cum ar fi fizica nucleară) sau pe mai multe domenii [20. 3) Principiul parteneriatului . evaluării şi controlului – existenţa unui sistem descentralizat de monitorizare a modalităţii de utilizare a acestor fonduri europene. 22-24].nivelul cheltuielilor publice realizate de statul membru UE din surse proprii.implicarea şi strânsa colaborare a organismelor regionale pe durata întregului program.4 Fondurile structurale ale Uniunii Europene şi domeniile de aplicare La fel ca fondurile de preaderare (Sapard. Documente Cadru de Sprijin Comunitar (acordul privind respectivele fonduri ale UE). procese şi produse inovative  Cercetare socio-economica şi umanistă  Ştiinţe de bază Repartizarea proiectelor pe domeniile de cercetare se vede în următoarea diagramă Fig. Materiale. de fapt. ce ţin cont de respectiva politică regională în măsura obiectivelor stabilite. Programe Operaţionale (strategii regionale de implementare) şi Documente Unice de Programare. procese şi produse inovative 40 Biotehnologii. 29 – Repartizarea proiectelor pe domenii de cercetare Repartizarea proiectelor pe domenii de cercetare Ştiinţe de bază 29 Tehnologia Informatiei si Comunicatii 13 Cercetare socioeconomica şi umanistă 15 Energie 5 Mediu 27 Sanatate 27 Materiale. 4) Principiul monitorizării. . Aceste fonduri sunt alocate spre diverse proiecte prin intermediul programelor de dezvoltare care conţin anumite direcţii de dezvoltare şi mǎsuri eligibile pentru a primi astfel de finanţǎri. Principiile necesare a fi respectate pentru a putea accesa aceste fonduri sunt următoarele: 1) Principiul programării – analiza şi aprobarea de către ţările membre a documentelor ce atestă cauza. 4. ele fiind foarte numeroase. Phare. fondurile structurale sunt o formǎ de finanţare nerambursabilǎ ce sunt operaţionale şi în România din 2007. siguranţă şi securitate alimentară 13 Programele bilaterale prezentate constituie numai câteva exemple. Ispa). Modalitatea de acordare a fondurilor structurale este pe bază de programe. Documentaţia necesară cuprinde Planul Naţional de Dezvoltare (prezentarea priorităţilor programului).

Fondurile structurale sau instrumentele structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeanǎ acţionează pentru eliminarea disparitǎţilor economice şi sociale între regiuni. educaţie.68 miliarde Euro pentru cei 7 ani. 3 tot ca instrument structural. sănătatea.1084/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European 4 Numai în cazuri justificate şi în o limitǎ de 20% din bugetul pentru programul operaţional de cooperare transnaţionalǎ. României îi este alocată o sumă de peste 3. în condiţiile asigurării unui echilibru durabil între resurse şi capacitatea de exploatare. locuinţe provizorii. achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10% din cheltuielile totale eligibile ale operaţiunii în cauză nu sunt eligibile. echipament. 2) Fondul Social European (FSE)2 . dar şi acţiuni ale statelor în adaptarea lucrătorilor şi a întreprinderilor.este fondul structural destinat politicii comunitare din domeniul pescuitului. dezvoltare localǎ şi întreprinderi mici şi mijlocii. care sprijină mǎsurile pentru modernizarea agriculturii şi dezvoltare ruralǎ. precum şi la conversia economicǎ şi socialǎ pentru zone care se confruntǎ cu dificultăţi structurale. dar trebuie în acelaşi timp sǎ respecte cu stricteţe o cifrǎ impusǎ pentru deficitul bugetar admisibil. Acest program contribuie la consolidarea capitalului uman prin aplicarea unor reforme ale sistemelor de învăţământ şi prin activităţile de conectare în reţea a unităţilor de învăţământ. etc. TVA recuperabilă.6% din PIB) sau în situaţia unui segment masiv din populaţie afectat de dezastru. telecomunicaţiile. Acesta suplimenteazǎ unele finanţǎri. Are ca obiectiv susţinerea financiară imediată a statelor membre sau în curs de aderare în situaţia unui dezastru natural de amploare. Bugetul 1 2 FEDR – este reglementat de Regulamentul nr. Pentru perioada 2007-2013 România are alocată pentru acest fond aproximativ 8. uzinele ce asigură energia electrică şi apa. 3) Fondul European pentru Orientare şi Garantare în Agriculturǎ (FEOGA) . sănătate. infrastructuri şi terenuri. 5) Pe lângǎ acestea.este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene. în sisteme de învăţare pe toată durata vieţii şi conceperea şi diseminarea unor forme inovatoare de organizare a muncii. 5 Într-un procent de maxim 10% din contribuţia FEDR pentru programul operaţional de cooperare transnaţionalǎ şi cu condiţia ca proiectele respective sǎ fie benefice pentru regiunile comunitare. Acoperǎ întreaga regiune NUTS II unde este localizatǎ regiunea eligibilǎ 4 şi ţǎri terţe 5 .1081/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European 3 FC – este reglementat de Regulamentul nr.este fondul structural care sprijină regiunile mai puţin dezvoltate. Acestea cuprind : 1) Fondul European de Dezvoltare Regionalǎ (FEDR) 1. prin finanţarea de investiţii în sectorul productiv. dobânzi debitoare şi achiziţionarea de mobilier.). 4) Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicolă (IFOP) . Astfel. Printre cheltuielile neeligibile se numără TVA recuperabilă. precum dobânzile debitoare. Principalele destinaţii ale sumei alocate (printr-o singură tranşă) sunt infrastructura. care sprijinǎ mǎsurile pentru creşterea competitivităţii sectorului piscicol. funcţioneazǎ de asemenea şi Fondul de Coeziune. care sprijină mǎsuri de ocupare a forţei de muncǎ şi dezvoltare a resurselor umane. Condiţiile accesării acestor fonduri sunt limitate la valoarea pierderilor (peste 3 miliarde euro sau peste 0. mai ales pentru noile State Membre care au nevoie de proiecte de dezvoltare a infrastructurii (mari artere şi reţele de transport.97 miliarde Euro. .secţiunea "Orientare" . reţele de alimentare cu apă şi canalizare. în scopul realizării coeziunii economice şi sociale. desfiinţarea centralelor nucleare. mediului şi economiei. Cheltuieli.este fondul structural destinat Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene. infrastructură.1080/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European FSE – este reglementat de Regulamentul nr. Fondul de Coeziune este mai degrabǎ o asistenţǎ financiarǎ cu efect scontat la nivel macroeconomic. electricitate. vehicule. cu repercursiuni asupra populaţiei afectate.

1.FEDER. Vizează sprijinirea reformelor pe piaţa muncii. ex: subvenţionarea ratelor dobânzilor. secţiunea Orientare şi Instrumentul Financiar de Orientare în domeniul Pescuitului – IFOP). sub forma unui ajutor nerambursabil (şi mai puţin ca ajutor rambursabil. politica de coeziune este structurată pe trei fonduri: FEDER. Finanţarea se face. garanţii etc. din care 24. FEDR finanţeazǎ în principal investiţiile în unitǎţi de producţie. fiecare dintre cele patru fonduri structurale finanteazǎ anumite proiecte care se relaţioneazǎ cu acestea. România beneficiază de toate cele trei fonduri FEDER. Are ca obiectiv principal promovarea socio-economică şi eliminarea disparităţilor regionale. Comisia Europeanǎ a alocat 308.FEOGA.FSE. sprijinirea incluziunii sociale şi sprijinirea celor afectaţi de restructurări economico-sociale majore. Obiectivul Cooperare teritorialǎ europeanǎ sprijinǎ regiuni.8% pentru obiectivul "competitivitate regionalǎ şi ocuparea forţei de muncǎ".1. 2. în cea mai mare parte. Astfel.5% sunt destinate Fondului de Coeziune . FSE finanţeazǎ mǎsurile referitoare la piaţa muncii şi angajarea forţei de muncǎ (sisteme educaţionale.Fondul .7% pentru obiectivul Convergenţă. • 2. interregionale şi are ca scop transferarea capacităţii de a iniţia şi gestiona activităţi de cooperare în numele autorităţilor publice.) şi respectând anumite plafoane. FSE şi Fondul de Coeziune. FSE şi Fondul de Coeziune. iar sectoarele în care acţionează sunt protecţia mediului şi infrastructura reţelelor europene de transport.55 miliarde euro.041 miliarde euro pentru finanţarea Politicii de Coeziune la nivelul UE.alocat României pentru acest fond este de aproximativ 6. judeţe şi zone transnaţionale. • 15. pregǎtire profesionalǎ şi asistenţa de recrutare personal). Fondul Social European . Obiectivul Convergenţă promoveazǎ dezvoltarea şi ajustǎrile structurale ale regiunilor care înregistreazǎ întârzieri în dezvoltare. Conform perspectivei financiare 2007-2013. în proporţie de până la 85% din costurile înregistrate. Modalitatea de acordare a acestora este pe bază de proiect. İn principiu. FEADR finanţeazǎ mǎsurile care urmǎresc ajustarea agriculturii la PAC (Politica Agricolă Comună a UE) şi dezvoltarea ruralǎ. infrastructurǎ şi dezvoltarea IMMurilor. Pentru a simplifica lucrurile. 4. Obiectivele prioritare ale fondurilor structurale sunt convergenţa. Fondurile europene complementare Fondurilor Structurale şi de coeziune Din actualele cinci instrumente structurale (Fondul de Coeziune şi patru fonduri structurale: Fondul European de Dezvoltare Regională . Repartizarea acestei sume pe cele trei obiective ale politicii reformate este urmǎtoarea: • 81. fondurile pentru agricultură şi pescuit au fost transferate către politicile aferente. Condiţia de accesare a acestor fonduri este reprezentă de un nivel al PIB/locuitor sub 90% din media Uniunii. respectiv Politica Agricolă Comună şi Politica în domeniul pescuitului.4. respectiv acele regiuni defavorizate ale Uniunii Europene care au un nivel de PIB/cap locuitor mai mic de 75% din media Uniunii Europene.4% pentru obiectivul "cooperare teritorialǎ europeanǎ". transfrontaliere. competitivitatea regionalǎ şi ocuparea forţei de muncǎ. 3. Obiectivul Competitivitate regionalǎ şi ocuparea forţei de muncǎ sprijinǎ regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergenţă. Fondul European de Orientare şi Garantare în Agricultură .

precum şi caracterul operaţional al Cadrului de Sprijin Comunitar. fiecare dezvoltând câte o prioritate din Cadrul de Sprijin Comunitar şi Programele Complement.4. întărirea competitivităţii sectorului piscicol şi dezvoltarea/modernizarea zonelor şi utilităţilor pescăreşti. procesul programării este organizat pe trei paliere: Planul Naţional de Dezvoltare. Pentru sectorul agricol. reprezentând o mare oportunitate de finanţare.4. Cadrul de Sprijin Comunitar.5 miliarde de euro. Această politică asigură echilibrul între resursele existente şi exploatarea acestora. care conţine priorităţile de dezvoltare a întregii economii naţionale.2. în prezent.1. Fondul European pentru Pescuit (FEP) este un instrument financiar prin care este implementată Politica Comună a Pescuitului. FEADR se bazează pe principiul cofinanţării proiectelor de investiţii private şi poate fi accesat în baza documentului Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR). Programarea fondurilor structurale O modificare semnificativă adusă de reformă vizează domeniul programării.Dispare astfel necesitatea elaborării Planului Naţional de Dezvoltare. .Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice îl constituie creşterea productivitǎţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţǎ de productivitatea medie la nivelul Uniunii. documente detaliate de implementare a Programelor Operaţionale. Celor două fonduri le sunt aplicate aceleaşi reguli ca şi fondurilor structurale. Fondurile structurale pot fi obţinute în România prin intermediul urmǎtoarelor programe operaţionale: 1) Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice 2) Programul Operaţional Sectorial Transport 3) Programul Operaţional Sectorial Mediu 4) Programul Operaţional Regional 5) Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 6) Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 7) Programul Operaţional Asistenţă Tehnică Obiectivul general al programului POS CCE . Uniunea Europeană va acorda separat sprijin prin intermediul plăţilor directe şi al măsurilor de piaţă. solicitând elaborarea a doar două documente programatice: unul strategic -Cadrul Naţional Strategic de Referinţă şi unul operaţional – Programele Operaţionale. acestea având însă scopuri şi mecanisme de derulare diferite de Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi Fondul European pentru Pescuit.European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument de finanţare prin care. Din anul 2007 şi până în 2013. procesarea şi comercializarea produselor agricole în UE şi care acordă o mare importanţă dezvoltarii rurale. Reforma menţine obligativitatea programării multianuale (pe o perioadă de 7 ani). României i s-a alocat un buget de aproximativ 7. dar nu fac parte din această categorie. doar cu priorităţile de finanţat din instrumentele structurale. Politica Agricolă Comună cuprinde un set de reguli şi mecanisme care reglementează producerea. dar aduce o viziune strategică pronunţată şi pune accent pe priorităţile Strategiei Lisabona. a Programelor Complement. 4. Astfel. Uniunea Europeană sprijină ţările membre în implementarea Politicii Agricole Comune.2 Fondurile structurale în România 4. Programele Operaţionale.

200 Procent în total 43. modern şi dinamic. socialǎ.7% 15. prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere. Cele 21 de miliarde euro au fost distribuite în primul rând spre următoarele acţiuni : Tabel 10 – Repartizarea fondurilor europene postaderare pentru sprijinirea IMM-urilor. îmbunǎtǎţirea mediului şi a spaţiului rural.02.2005 întocmit de către DG Enterprise Infrastructuri cum ar fi incubatoarele de afaceri.Programul Operaţional de Asistenţǎ Tehnicǎ asigurǎ sprijinul necesar procesului de coordonare şi de a contribui la implementarea şi absorbţia eficace. conform unui document de lucru al Comisiei Europene6 privind IMM-urile în perioada 2000-2006. bazat pe activitǎţi durabile de pescuit şi acvacultura care ia în considerare aspectele legate de protecţia mediului.Programul Operaţional Pescuit este dezvoltarea unui sector piscicol competitiv. consultanţă pen tru tehnologie. .Programul Operaţional Sectorial Transport are ca scop promovarea unui sistem sustenabil de transport în România.POS T .3% 16. aproximativ 21 miliarde euro din cele 199 miliarde Euro prevăzute. internaţionalizare etc. dezvoltarea socialǎ şi bunǎstare economicǎ.Programul Naţional de Dezvoltare Ruralǎ are ca obiectiv general creşterea competitivitǎţii sectoarelor agro-alimentare şi forestiere. diversificarea economiei rurale. pregătirii profesionale. Astfel.Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacitǎţii Administrative contribuie la crearea unei administraţii publice mai eficiente şi mai eficace în beneficiul socioeconomic al societǎţii româneşti. POR . POS AT . reprezintă măsuri de sprijin pentru modernizarea şi dezvoltarea IMM-urilor. rapid şi eficient al persoanelor şi bunurilor.Programul Operaţional Regional sprijină dezvoltarea economicǎ. pe actiuni Acţiunea Investiţii de capital (clădiri şi echipamente) cofinanţate în cadrul schemelor de ajutor de stat Promovarea serviciilor7 Servicii pentru IMM-uri 8 Valoarea (mill Euro) 9. Aceste valori/sume reprezintă însă numai o parte din finanţarea acordată acestora prin Fondurile Structurale. care va facilita transportul în siguranţǎ. PNDR .2% 6 7 “Commission Staff Working Paper” din 8. pentru a face din regiunile României.100 3. pentru că nu s-a luat în considerare sprijinul pe care IMM-urile îl pot primi prin acţiunile/măsurile care nu se adresează în mod special lor. adică 11% din resursele financiare ale Fondurilor Structurale. POS DCA . ajutor pentru dezvoltarea afacerii şi a planurilor de marketing. cum ar fi acţiunile pentru sprijinul turismului.500 3. Obiectivul general al POP . la un nivel adecvat al serviciilor la standarde europene. echilibratǎ teritorial şi durabilǎ a regiunilor României. demararea şi funcţionarea iniţiativelor de dezvoltare localǎ. inovării. sprijin pentru acces la reţea sau pentru participarea la târguri şi expoziţii 8 Servicii în vederea accesului la informaţii. corespunzător nevoilor şi resurselor specifice. eficientǎ şi transparentǎ a instrumentelor structurale în România. locuri mai atractive pentru a le locui. îmbunǎtǎţirea calitǎţii vieţii în zonele rurale. atât la nivel naţional cât şi european şi internaţional. investi şi munci. vizita. în special cele rămase în urmǎ. Nu au fost omise nici IMM-urile de la sprijinirea prin intermediul acordării de fonduri europene post-aderare. îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi ale mediului de afaceri.

State aids”.5% 100% Sursa: Consiliul Concurenţei Alocarea financiară indicativă pe Programe Operaţionale Resurse umane. România va putea beneficia şi de programele speciale operaţionale pentru cooperare transfrontalieră. 19. Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria este destinat cooperării la nivelul judeţelor aflate la graniţa dintre Romania şi Bulgaria.50% Transport. 113. Asemănător funcţionează şi programele :  Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România . În cadrul Obiectivului de Cooperare teritorială europeană al Politicii de Coeziune a Uniunii Europene.Kagitci M.90% Capacitate Administrativa.10 În comparaţie cu perioada anterioară. p.30% Regional. 18..No.8% 3. Dumitrescu C. Comisia Europeană pune accentul pe întărirea concurenţei prin dezvoltarea inovării şi a economiei bazate pe cunoaştere.80% Sursa : CSNR (Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al României ) 2007-2013 Fig. “Financial instruments supporting SMEs.7% 4.2% 3. XIV.destinat cooperării la nivelul judeţelor aflate la graniţa dintre Ungaria şi România  Programul Operaţional de Cooperare România-Ucraina-Republica Moldova 9 Fonduri de garantare şi participare cu capital Moşteanu T. vol. În acest sens. 1.200 880 792 759 1.6% 7..Metalurgia International. programul privind fondurile structurale are în vedere creşterea resurselor de financiare în special pentru dezvoltare regională. 0.40% Mediu.10% Asistenta tehnica. 23.(2009).569 21.10% Competitivitate.000 5. 13. revistă cotată ISI 10 . cercetare şi inovare. 8 special issue. 30 – Alocarea CSNR pe Programe Operaţionale Pentru perioada 2007-2013. 23.Măsuri de inginerie financiară9 Echipament pentru promovarea tehnologiilor de mediu şi economisirea energiei Sprijin pentru dezvoltarea IMM-urilor Pregătire profesională a personalului Alte acţiuni TOTAL 1.

astfel încât. de la buget. Relansarea industriei în condiţiile privatizării masive trebuie să aparţină proprietarilor.I. nanotehnologii etc. România nu reuşeşte să depună suficiente proiecte de cercetare în cadrul programelor europene pentru care se plăteşte o contribuţie importantă. Autorii sunt sceptici cu privire la atingerea ţintei Barcelona de către România. -realizarea unei evaluări globale şi independente a sistemului de C-D prin evaluarea unităţilor de cercetare pe bază de criterii şi standarde unice. faţă de anul anterior.E. -adaptarea Planului Naţional la cerinţele U.2% şi ca urmare este greu de prevăzut un termen de atingere a ţintelor propuse de U. pe termen lung. Redresarea nu se poate face decât prin întreprinderea unor măsuri ferme. având în prezent o finanţare de la buget a cercetării de cca 0. informatică. Fluxul informaţional referitor la Programe trebuie să fie îmbunătăţit pentru a asigura o creştere a gradului de cunoaştere referitor la acestea şi capacitatea de a aborda procedurile relevante”. dar se estimează că în perioada 2007-2013 va reuşi să recupereze 10 puncte procentuale din decalajul de dezvoltare din prezent. -evaluarea independentă a programelor de cercetare inclusiv a programelor nucleu.B. România trebuie să facă în continuare eforturi pentru îmbunătăţirea cooperării între sectorul de cercetare şi agenţii economici şi pentru îmbunătăţirea managementului şi coordonării frondurilor bugetare de cercetare-dezvoltare. Ca măsuri punctuale putem enumera: -definirea orientărilor strategice în sistemul de C-D prin identificarea priorităţilor. determinând astfel creşterea finanţării sistemului de C-D din alte surse decât cele bugetare. Cu alte cuvinte. să recupereze cât mai mult din fondurile de cotizare iar pe de altă parte.  . Pentru a folosi mai bine posibilităţile oferite de asocierea la Programul Cadru. România trebuie să asigure o creştere anuală a fondurilor bugetare de cca 40%. -realizarea urgentă a atestării capacităţii de a desfăşura activităţi de C-D şi eliminarea de pe scena cercetării a unităţilor neperformante prin nefinanţarea acestora de la buget. pe de o parte. din alte fonduri. România se afla la aproximativ 32% din media UE-25 din punct de vedere al PIB/locuitor. iar 2% din P.E. -realizarea promovării personalului de C-D conform statutului propriu precum şi a reconfimării cercetătorilor atestaţi înainte de apariţia statutului. Din această perspectivă. prin punerea accentului pe ştiinţele vieţii. a finanţării. să se înscrie în procesul de construire a unei societăţi bazate pe cunoaştere. situaţia României este dramatică.B. înceapând cu sporirea finanţării de la buget atât pentru educaţie cât şi pentru ştiinţă.Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-RomâniaUcraina  Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia  Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră în bazinul Mării Negre  Programul Operaţional de Cooperare Interregională (FEDR)  Programul Operaţional de Cooperare Transnaţională în Sud-Estul Europei (FEDR). adică asigurarea pentru ştiinţă a cca 1% din P. dar numai pe baza unei concepţii de clare de dezvoltare.I. -evaluarea administratorilor de programe prin evaluarea productivităţii ştiinţificetehnologice şi a impactului asupra competitivităţii economice şi asupra forţei de muncă. În acelaşi timp trebuie luate acele măsuri organizatorice şi legislative care să întărească sistemul de cercetare şi să-l perfecţioneze. În anul 2004. -menţinerea unei stabilităţi legislative. pentru următorii cinci ani. Participarea României la cel de al 7-lea Program Cadru nu este pe deplin satisfăcătoare şi nu a permis comunităţii de cercetare să beneficieze în întregime de program.

-elaborarea unui plan naţional de inovare şi realizarea lui în concordanţă cu obiectivele naţionale şi europene. Considerăm că nu mai pot fi acceptate rate de succes nepermis de mici sau diferenţieri de un punct (dintr-o scară de 100 de puncte) între un proiect finanţat şi unul nefinanţat mai ales când sunt proiecte cu subiecte (tematici şi obiective) diferite. -realizarea de parteneriate.Evaluările independente trebuie urmate de măsuri de perfecţionare a metodologiilor. -sporirea mobilităţii personalului de C-D competent şi racordarea acestuia la cercetarea europeană. de colective comune pentru realizarea excelenţei în ştiinţă. unităţile de C-D care nu îndeplinesc condiţiile atestării trebuind restructurate şi înglobate în cadrul învăţământului superior pentru o “injecţie de competenţă”. . iar evaluarea trebuie să urmărească şi rata de succes (reuşită) a ofertelor. Rata de succes trebuie să reprezinte un raport bine ales între nivelul de finanţare aprobat şi un nivel ştiinţific acceptabil.

C. The Truth About Peer Review.(1997). The Expanding Role of Peer Review processes in the United States. Annals of the N.S. D. (1999)./sbe/srs/ostp/assess. Guston.1. Harvard Business School (October. I. M. 111. 6. 7. . D. Conduct and Misconduct in Science. vol. Universities and the Politics of the Academic Pork Barrel“. D. (1996) . Florescu. I. Editura ASE. Evaluarea cercetării ştiinţifice româneşti între scientometrie.31. (2001).. Harvard University Press.S. Peer Review-the Holy Office of modern science. B.T. Goodstein. 9-697-034. naturalSCIENCE. Managementul cercetarii stiintifice.U. ASIST monograph series. Nr. “Assesing Fundamental Research“. Savage. Donovan. II.C.Y.nsf. Budrugeac. (2008) . Medford ed. Editura Curtea Veche. Weller.2. 5. 9. Academy of Science.K. 11. www. p. Funding science in America: Congress. N.C. Plumb. Vol.S. Inovation and Technology Policies in U. Revista de Politica ştiinţei şi scientometrie. (2006). Editorial peer review: its strength and weaknesses. Jasanoff. The Fifth Branch: Science Advisers as Policy Makers.1997). Managementul proiectelor publice. Project Management Manual. Public Research. J. 4. (2004) . Press Workshop.. peer review şi originalitate. vol 775..gov. Florescu. Hennenberg. U.(1990). P. 2. 8. (2001).Bibliografie 1. S. M. Cambridge University Press. pag. 10.(aprilie 1998). 3. Oxford. A. M. 12.