UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI Facultatea de Inginerie Electrica

Tema de casa nr. 1

Securizare unei incaperi

1. Tema
Sa se realizeze un sistem de securitate cu senzori de miscare si alarma acusticovizuala.

2. Descrierea sistemului
Sistemul de securitate are la baza 3 elemente importante: 1) 2) 3) 4) Senzorii de miscare; Microcontrolerul; Dispozitivele de avertizare (sonora, luminoasa); Panoul de comanda.

Senzori de miscare depisteaza orice miscare din incapere si trimit un semnal electric (in cazul in care sunt activi si depisteaza un corp in miscare) catre dispozitivul de comanda (microcontroler sau automat programabil). In urma analizei semnalului, microcontrolerul da o comanda catre perifericele montate pe iesirea acestuia (sirena, alarma vizuala, alarma pe telefonul mobil, alarma la dispecerat etc.) In cazul acesta avem un sistem de securitate minimal, alcatuit dintr-un senzor de miscare, un set de dispozitive de avertizare (sonor/luminos) si un panou de comanda. Toate acestea (dispozitivele mentionate anterior) sunt conectate la un microcontroler (automat programabil) EASY 721-DC-TC de la MOELLER. Intrarile si iesirile automatului programabil Pentru implemenarea acestei aplicatii avem nevoie de 4 intrari si minim 2 iesiri. Intrari: - I01 – intrare pentru impulsul (electric) furnizat in urma apasarii primului dintre cele 2 butoane verzi; - I02 – intrare pentru impulsul (electric) furnizat in urma apasarii celui de-al doilea buton verde; - I04 – intrare pentru impulsul (electric) furnizat in urma apasarii butonului rosu; - I05 – intrare pentru impulsul furnizat de senzorul de miscare. Iesiri: - Q01 – iesire ce furnizeaza un semnal pentru alimentarea alarmei acustice (sirena/difuzor); - Q02 – iesire ce furnizeaza un semnal intermitent (de tip impuls) pentru alimentarea alarmei vizuale (luminoase);

2

Structura panoului de comanda pentru introducerea codului Panoul de comanda va fi o minitastatura, cu 3 butoane (vezi Fig. 1), montata pe usa sau pe unul din peretii de la intrarea in camera care trebuie securizata. Panoul de comanda trebuie montat astfel incat sa fie sub raza de actiune a senzorului de miscare. Aranjamentul butoanelor (tastelor) nu este important, insa trebuie avut in vedere faptul ca trebuie apasate rapid si fara ca cel care tasteaza codul sa se incurce sau sa apese din greseala 2 butoane odata. Structura pe care o propun pentru panoul de comanda este prezentata in Fig. 1.

Fig. 1 Cele 2 butoane verzi servesc la introducere codului de activare/dezactivare a alarmei. Butonul rosu are rolul de a reseta codul introdus, in cazul in care acesta a fost tastat incorect. Structura panoului putea contine si un display (pe care sa fie afistate diferite informatii referitoare la codul introdus sau la starea alarmei), un minidifuzor care sa confirme (acustic) apasarea tastelor sau alte elemente de informare/avertizare. In cazul de fata am ales aceasta structura simplista deoarece pentru o singura incapere nu este necesar un dispozitiv foarte complicat ( pentru ca un panou de camanda sofisticat implica si costuri ridicate ).

3

3. Diagrama de functionare a aplicatiei

4

4. Programul aplicatiei
Programul aplicatiei a fost realizat in Easy-soft 6 PRO, un soft dezvoltat de compania Moeller, special pentru programarea (in LD) microcontrolerelor produse de companie. Pentru aplicatia de fata (securizarea unei incaperi) programul arata astfel:

5

4.1 Functionarea programului (schemei). Obesrvatii Pentru inceput am introdus in schema 2 microintrerupatoare (I01, I02), care reprezinta cele 2 butoane verzi ale panoului de comanda. Butonul rosu (de pe panoul de comanda) este reprezentat prin intrerupatorul I04. Contactul Q1 si respectiv bobina lui, au rolul de a selecta operatia ce urmeaza a fi executata, adica activarea sau dezactivarea alarmei. Initial bobina Q01 nu este alimentata, deci curentul va trece prin contactul Q01 normal inchis, alimentandu-se astfel calea de activare a alarmei. Dupa ce alarma a fost activata se va alimenta (automat) si bobina Q01, moment in care Q01 normal inchis se deschide iar Q01 normal deschis se inchide alimentand parte de resetare/dezactivare a alarmei. In ambele cazuri pentru a valida codul folosim pentru fiecare din intrarile I01, I02 cate un releu de contorizare si un comparator. In momentul in care este apasat unul din butoanele verzi, releul de contorizare aferent contorizeaza apasarea si transmite comparatorului o constanta care reprezinta numarul de apasari ale butonului respectiv. Daca constanta, transmisa de releul de contorizare, comparatorului, coincide cu valoarea introdusa in comparator ( pentru realizarea comparatiei) acesta alimenteaza circuitul din aval. Daca valoarea furnizata de releul de contorizare creste, comparatorul intrerupe alimentarea cu curent a circuituli din aval. Acest lucru a fost realizat pentru a preveni apasarea aleatoare a butoanelor verzi si activarea/dezactivarea alarmei de catre o persoana neavizata. Introducerea codului in ordinea a fost asigurata prin inserarea, dupa comparator, a unor markere (care inchid contactele corespunzatoare), si a unor bobine (Q05), care sunt alimentate cand comparatorul aferent alimenteaza circuitul din aval, si activeaza circuitul de validare pentru butonul urmator. De exemplu apasarea celui de-al doilea buton verde nu are nici un efect daca nu se alimenteaza bobina Q05 (activa doar dupa ce comparatorul A1 a alimentat circuitul din aval).

6

Dupa validarea celor 2 butoane se inchid contactele markerelor M01, M02 care practic activeaza alarma, sau contactele Markerelor M04, M05 care dezactiveaza alarma. In cazul activarii, se foloseste un temporizator (T01) care intarzie activarea alarmei, astfel incat cel care o activeaza sa aiba timp sa iasa din incapere. In timpul dintre activarea alarmei si inchiderea contactelor lui T1, se alimenteaza (prin intermediul temporizatorului intermitent T02) o lampa de avertizare care indica personalului avizat ca alarma este activa si ca in 30 de secunde (sau in timpul setat) de la momentul primei avertizari luminoase alarma va fi activata “complet”. Similar se procedeaza si in cazul in care senzorul de miscare (care devine activ odata cu activarea alarmei) detecteaza un corp in miscare. Dupa detectarea miscarii pornirea alarmei este intarziata cu 30 de secunde (prin intermediul temporizatorului T4). In acest timp trebuie introdus codul de resetare. Daca acesta nu este introdus in cele 30 de secunde de intarziere, alarma porneste si alimenteaza iesirile Q02 si Q03, care reprezinta alarma vizuala si respectiv cea acustica.

5. Testarea functionarii elementelor folosite in cadrul aplicatiei
Elementele folosite in aplicatie care trebuie testate sunt : - butoanele de pe panoul de comanda; - iesirile comparatoarelor; - activarea alarmei; - functionarea senzorului; - functionarea elementelor de avertivare

7

a) Testarea butoanelor de pe panoul de comanda Se poate realiza inserand in paralel cu iesirea (partea din aval) fiecarui din cele 2 microintrerupatoare (I01, I02) cate unui led care se aprinde de fiecare data cand butonul respectiv este apasat. Dupa contactul Q05 se poate monta, in paralel cu restul componentelor din aval, cate o iesire (bobina), care sa alimenteze 2 leduri ce indica daca circuitul din aval de I02 care sa indice daca intrarea releului de contorizare este activa (deci implicit butonul I02 este activ). b) Testarea iesirii comparatoarelor Se poate realiza cu ajutorul unui display montat in paralel cu comparatorul si care poate indica valoarea incrementata in fiecare releu de contorizare. c) Testarea activarii alarmei si a dispozitivelor de avertizare Pentru acest test nu este necesar sa utilizam elemente auxiliare. Acest test poate fi facut prin simpla activarea a alarmei (introducand codul corect). Totusi daca se vrea testarea separata a celor 2 elemente se poate monta un intreruptor care sa alimenteze iesirile Q02 si respectiv Q03. Daca sistemul functioneaza corect trebuie sa porneasca avertizarea sonora si cea vizuala. Daca se doreste testarea separata a celor 2 tipuri de alarma se monteaza 2 intrerupatoare separate care alimenteaza cate una din cele 2 iesiri mentionate anterior. d) Testarea senzorului de miscare Se poate face alimentand senzorul si legand iesire acestuia la un led (sau alt dispozitiv de semnalizare). Aceasta operatiune se executa concomitent cu decuplarea intrarii I05, care reprezinta intrarea pentru semnalul dat de senzorul de miscare. Dispozitivele de testare prezentate mai sus poat fi montate pe panoul de comanda sau pe un panou auxiliar, care se poate atasa panoului de comanda, prin intermediul unei fise (cablu), in momentul in care se doreste testarea sistemului. Dezavantajul acestui tip de test este acela ca este foarte costisitor. O alta varianta de testare a elementelor folosite este aceea de a-l simula functionarea si a declansa alarma in mod voit. Acesta metoda nu implica niciun cost dar nu poate diagnostica sistemul decat partial. In cazul testarii programului, acesta poate fi testat pe calculator (prin intermediul simularii). In cazul acestui tip de testare se poate vedea exact functionarea “schemei”, si se pot depista si repara problemele sau se pot aduce imbunatatiri.

8

Related Interests