UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI SISTEME INFORMATIONALE IN DOMENIUL CADASTRULUI SI PUBLICITATE IMOBILIARA FACULTATEA DE GEODEZIE

SISTEME INFORMAȚIONALE SPECIFICE -JUDEȚUL CONSTANȚA-

Profesor universitar dr.ing. Badea Gheorghe

Masterand Paul-Samson AROIU

Anul: 2012-2013, Semestrul 2 0

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

CUPRINS

Tema ............................................................................................ 2 Date generale – Constanţa ............................................................. 3 Etape de realizare a proiectului ....................................................... 8 1. Realizarea bazei de date textuale ............................................ 8 2. Realizarea bazei de date grafice ............................................ 13 3. Realizarea legăturii între baza de date textuală şi cea grafică .. 23

1
Județul Constanța

Masterand: Aroiu Paul Samson

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Tema
Să se realizeze o bază de date cadastrale pentru judeţul Constanţa, [la care se adaugă zona Dunării şi zona Bucureşti] care să conţină următoarele elemente:

1. Baza de date grafice:
- limitele administrative ale judeţului; - limitele unităţilor administrativ – teritoriale: municipii, oraşe, comune; - limitele specifice următoarelor domenii de specialitate: - zonă agricolă, teren din extravilan: tarlale, imobile (parcele); - zonă viticolă cu elementele de conţinut specific fondului viticol (Murfatlar, Ostrov, Cernavoda, Medgidia); - amenajări pentru îmbunătăţiri funciare (canale de irigaţii, staţii de pompare); - păduri; - ape permanente: mare, ape curgătoare, lacuri, canalul Dunăre – Marea Neagră; - drumuri publice (autostradă, europene, judeţene, comunale); - căi ferate (staţii, interstaţii, triaje, gări); - porturi (maritime, fluviale); - aeroporturi (Mihail Kogălniceanu, aerodromul Tuzla); - zone industriale; - fond energetic (termocentrale, centrala nucleară Cernavodă, linii de transport); - fond petrolier (PetroMidia); - fond minier (cariere); - terenuri destinate apărării (unități militare, poligoane de tragere, baze militare); - terenuri destinate administraţiei şi internelor; - zone de interes turistic (litoral – staţiuni, Dunăre, Canalul Dunăre – Marea Neagră) - arii şi zone protejate, rezervaţii (Grindurile Chituc, Saiele, Lupilor, Pădurile Dumbrăveni, Feţii, Negru Vodă, Hagieni, etc.); - monumente şi situri istorice (Histria, Tomis, Calatis, Adamclisi);

2. Baza de date textuale:
- date şi informaţii specifice fiecărui domeniu de activitate (conform sistemelor informaţionale studiate, metodologiilor, instrucţiunilor, ordinelor în vigoare). Pentru realizarea referatului se vor folosi drept surse de date: harta judeţului Constanţa la scara 1:300000 – pentru situaţia de ansamblu, ortofotoplan, PATJ, PUD, PUZ, PUG, alte materiale care pot fi integrate în suportul grafic. Pentru ajutor se poate accesa Aplicaţia INIS Viewer, care permite vizualizarea resurselor de hartă precum: TopRO5, Ortofoto http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/viewer/index.html 2
Județul Constanța

Masterand: Aroiu Paul Samson

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Date generale – Constanţa
Scurt Istoric Judeţul Constanţa aparţine împreună cu judeţul Tulcea, vechii provincii Dobrogea, situată pe ţărmul vestic al Pontus Exinus (Marea Neagră). Localităţile acestei provincii îşi au originile în vremurile Greciei Antice. Aşezările din Dobrogea sunt cele mai vechi aşezări din România: Tomis (astăzi Constanta) a sărbătorit în 1991, 2500 de ani de existenţa, şi 2250 de ani de la prima atestare documentară; Callatis (astăzi Mangalia), Histria, Axiopolis (astăzi Cernavodă). În Dobrogea, viaţa s-a desfăşurat de-a lungul secolelor în strânsă relaţie cu istoria românilor, pământ aflat la intersecţia civilizaţiilor, în care Constanţa este un nod de comunicaţie important, făcând legătură între est şi vest. Oraşul Tomis ne aminteşte de asemenea şi de marele poet latin Publius Ovidius Naso, trimis în exil de către împăratul român Augustus. Tomis s-a dezvoltat social, economic şi cultural pe fundalul stabilităţii caracteristice începutului perioadei bizantine. Reala dezvoltarea a oraşului Constanţa şi a întregului ţinut dintre Dunăre şi Marea Neagră a început numai după 1877, când România şi-a dobândit independenţa şi autoritatea Statului Român este reinstaurată în Dobrogea. Descriere geografică

Judeţul Constanţa este situat în sud-estul României şi are la est drept graniţă ţărmul Mării Negre. Judeţul are o suprafaţă totală de 7.055 kmp (circa 3% din suprafaţa totală a ţării) şi se situează pe locul 8 în România din punct de vedere al suprafeţei. Populaţia, la 1 iulie 1996, număra 747.122 locuitori, plasând Constanţa pe locul al patrulea din România din acest punct de vedere. Cu 106 locuitori/ kmp, Judeţul Constanţa se situează peste media ţării de 93,5 locuitori/kmp. Structură populaţiei are următorul aspect: 73,6% populaţie urbană, 3
Județul Constanța

Masterand: Aroiu Paul Samson

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

41,3 % populaţie activă, 31% din populaţia activă lucrează în sectorul privat. Structură administrativă a judeţului este după cum urmează: trei municipii (Constanţa, Mangalia, Medgidia), nouă oraşe, 52 comune, 189 sate; reşedinţa administrativă a judeţului este Constanţa, cu o populaţie de 348.269 locuitori (46,65 % din populaţia totală a judeţului) fiind al doilea oraş că mărime după Bucureşti. Podişul, cu altitudini joase, predomină ca formă de relief; lacurile, estuarele şi lagunele sunt de asemenea caracteristice acestei zone. Judeţul Constanţa are un climat temperat-continental cu o temperatură medie anuală între 10 şi 11 grade Celsius. Resursele subsolului includ roci, depozite de minereuri de fier, ape minerale, lacuri sărate cu importante depozite de sapropel; platoul continental al Mării Negre este bogat în rezerve de hidrocarburi şi minerale, parţial exploatate prin platforme maritime. Ape O mare parte din suprafaţa municipiului este amplasată într-o arie lagunară, având lacul Siutghiol (lacul lăptos în turcește, cunoscut ca „Ghiolul Mare” printre constănțeni şi „lacul Mamaia” în limbaj turistic) în nord şi lacul Tăbăcărie („Ghiolul Mic”) în nord-est. Constanţa se află practic pe o insulă, municipiul fiind mărginit la nord și nord-vest de Canalul Poarta AlbăMidia Năvodari, la est deMarea Neagră, iar la sud şi vest de Canalul Dunăre-Marea Neagră. Deși la suprafaţă nu există nicio sursă de apă curgătoare, pe sub Constanța trece un fluviu subteran prin acviferul Jurasic-superior barremian, care curge cu o viteză foarte mică din direcția sud-vest spre nord-est și al cărui debit este comparabil cu al Dunării, fiind cel mai important zăcământ de apă potabilă din România. Toată apa potabilă furnizată populației Constanței este extrasă prin câteva zeci de puțuri din acest fluviu subteran și numai consumul industrial se face din sursa de suprafață „Galeşu” aflată pe Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari [13]. Din acest motiv municipiul nu s-a aflat niciodată în situația de a restricţiona consumul de apă potabilă, chiar şi în vârf de sezon turistic, pe caniculă sau secetă prelungită. De asemenea, Constanţa este singurul municipiu din România şi printre puținele oraşe din lume care tratează apa potabilă destinată populaţiei prin raze ultraviolete în locul clorului. Climă Clima municipiului Constanţa evoluează pe fondul general al climei temperate continentale, prezentând anumite particularități legate de poziţia geografică şi de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Existența Mării Negre şi, la nivel mai mic, a Dunării, cu o permanentă evaporare a apei, asigură umiditatea aerului şi totodată provoacă reglarea încălzirii acestuia. Temperaturile medii anuale se înscriu cu valori superioare mediei pe România + 11,2ºC. Temperatura minimă înregistrată în Constanța a fost -25 °C la data de 10 februarie 1929, iar cea maximă +38,5 °C la data de 10 august 1927. Vânturile sunt determinate de circulația generală atmosferică. Brizele de zi și de noapte sunt caracteristice întregului județ Constanța. Zonă metropolitan Constanţa

4
Județul Constanța

Masterand: Aroiu Paul Samson

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Municipiu, oraşe şi comune ale judeţului Constanţa incluse în cadrul zonei metropolitane Constanţa. Zona metropolitană Constanța, a fost constituită la începutul anului 2007. Este compusă din 14 localități — municipiul Constanța, cinci alte orașe și opt comune. Concentrează marea parte a locuitorilor județului Constanța (446.595). Judeţul Constanţa Constanța este reședința județului cu același nume. Județul Constanța este județul cel mai urbanizat din România. Populația care locuiește în orașe numără 539.902 de locuitori, aceștia trăind în trei municipii (Constanța, Medgidia și Mangalia) și nouă orașe (Băneasa, Cernavodă, Eforie, Hârșova, Murfatlar,Năvodari, Negru Vodă, Ovidiu și Techirghiol). În afară de zonele urbane, este compus și din 58 de comune. Are o populație de 756.053 locuitori și suprafață de 7.071,29 km², se află pe locul 5 după populație și pe locul 7 după suprafață între județele țării. Se învecinează cu Bulgaria, județul Călărași, județul Ialomița, județul Brăila, județul Tulcea și Marea Neagră. Județul Constanța se află împreună cu județul Timiș pe primul loc între județe în ceea ce privește contribuția la PIB-ul României, respectiv 17,4 miliarde lei fiecare. Demografie Conform recensământului din 2002, municipiul avea 310.471 de locuitori. În anul 2009, Constanța era cel de-al cincilea oraș al României după numărul de locuitori, având 302.040 de locuitori, fiind depășit de către București, Iași, Timișoara și Cluj-Napoca. Datele legate de populația Timișoarei, Cluj-Napocăi, Iașului și Constanței de asemenea se schimbă, astfel, este imposibil de precizat care municipiu deține în realitate locul 2 după numărul locuitorilor până la recensământul din 2011. Vara, populația crește vertiginos odată cu numărul turiștilor. Astăzi, procentul Românilor (din care aproximativ 10% sunt Aromâni) se ridică la 92,2% dintre Constănțeni. Structura etnică a Constanței între 1853 și 2002 Etnie Total tătari turci greci evrei romi 1853 5.204 1.853 (35,6%) 104 (2,0%) 1.542 (29,6%) 344 (6,6%) 127 (2,4%) 1895 10.419 2.519 (24,1%) 2.202 (21,1%) 2.460 (23,6%) 1.060 (10,1%) 855 (8,2%) 1913 27.201 277 (1%) 2.451 (9%) 3.170 (11,6%) 940 (3,4%) 1.266 (4,6%) 2002 310.471 8.724 (2,8%) 9.018 (2,9%) 546 (0,17%) 48 (0,01%) 44 (0,01%) 2.962 (0,95%)

români 279 (5,4%)

15.663 (57,6%) 286.332 (92,2%)

bulgari 342 (6,5%)

datele nedisponibile

5
Județul Constanța

Masterand: Aroiu Paul Samson

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Recensământul din anul 2002 a relevat că în Constanța există următoarele confesiuni: ortodocși, reformați-calvini, greco-catolici, penticostali, unitarieni, romanocatolici, baptiști și adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea un procent mic de persoane s-au declarat fără religie sau atei. Economie Constanța este un centru industrial, comercial și turistic de importanță națională. În prima jumătate a anului 2008 în Constanța și localitățile vecine au fost înființate 3.144 de firme noi, plasând județul pe poziția a treia la nivel național, după municipiul București cu 12.845 de unități și județul Cluj cu 4.091 de întreprinderi Aici se află cel mai mare port al României și cel de-al patrulea al Europei, în cadrul căruia funcționează șantierul naval, unul dintre cele mai mari după numărul vaselor construite și reparate.

Şantierul naval din Constanţa

Turismul devine o ramură de activitate economică importantă. Deși Constanța a fost deja promovată ca fiind o stațiune balneară de către regale Carol I, dezvoltarea industriei navale a avut drept efect micșorarea plajelor. Totuși, datorită plasării în apropierea localităților turistice, mulți oameni descoperă și vizitează monumentele din oraș. De asemenea, Constanța este un centru al comerțului și educației, acestea fiind de altfel aspecte importante ale economiei locale. Educație Peste 500 de unități școlare funcționează în Constanța. Există instituții de învățământ bilingv, unde elevii învață și folosesc limba română și o limbă străină. Școlile oferă și clase și grupuri de studiu pentru minoritățile naționale, cu învățământ în limba maternă, respectiv rusă și turcă. Opt unități sunt de nivelul învățământului superior, cele mai importante fiind Universitatea „Ovidius”, Academia Navală „Mircea cel Bătrân” și Institutul de Marină Civilă.

6
Județul Constanța

Masterand: Aroiu Paul Samson

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Informaţii turistice Constanţa, astăzi un port important la Marea Neagră, este vechiul oraş Tomis. Acest oraş este reşedinţa administrativă a judeţului cu acelaşi nume. Oraşul a fost fondat de greci în secolul al VI-lea i.Hr. şi sa dezvoltat sub dominaţia romană, când a primit şi numele împăratului Constantin. Muzeul Arheologic are o colecţie impresionantă de statui române. Două dintre ele sunt speciale: una dintre ele Zeiţa Fortuna şi Zeul Pontos, cei doi protectori ai oraşului şi cealaltă Şarpele Glicon. Acestea au fost descoperite în 1962, sub o gară veche, şi au rezistat invaziei avarilor (secolul al VII-lea d.Hr.). De asemenea turiştii pot vedea mozaicul român şi pot vizită sală dedicată lui Ovidiu, poetul român care a trăit în exil în Tomis între 8-17 d.Hr. După ce a fost aproape distrus, oraşul a fost uitat timp de 1200 de ani, iar regele Carol I, i-a dat o viaţă noua la sfârşitul secolului al XIX-lea, atât că port cât şi că staţiune la Marea Neagră. Au fost construite clădiri, hoteluri şi un casino. Din oraşul român Tomis, se mai găseşte numai o parte din vechiul zid al oraşului şi Turnul Macelarilor (care datează din secolul al VI-lea). În Parcul Victoria, în aer liber, se găsesc coloane şi amfore. Alte ruine sunt Histria, de-a lungul ţărmului şi Adamclisi. Dominaţia otomană este marcată în Constanţa prin Moscheea Mahmud al ÎIlea şi de către farul genovez ridicat în secolul al XIII-lea şi care încă mai funcţionează lângă portul de agrement. Este o plăcere să te plimbi de-a lungul ţărmului sau să-ţi petreci timpul în casinoul construit în still Rococo. Chiar în faţă Delfinariului se găseşte Acvariul, care expune floră şi faună Mării Negre.

În Constanţa se găseşte Delfinariul, care are spectacole zilnice şi Planetarium. Aeroportul se găseşte la 24 km distanţă de Constanţa, iar pe timpul verii acesta are legături aeriene către toate oraşele importante din Europa. Spre Bucureşti, de asemenea, sunt legături aeriene zilnice cât şi un număr de unsprezece trenuri care acoperă distanţă dintre cele două oraşe în numai două ore şi jumătate. Calea ferată care merge spre nord, spre Tulcea, punctul de începere al Deltei Dunării, având şase trenuri zilnic. Alte 14 trenuri merg zilnic spre sud, spre Mangalia. Judeţul Constanţa este situat în partea sudică a platoului Dobrogea. Climatul este unul temperat. Dunărea este graniţă judeţului pe o lungime de 37 km vest şi la est graniţă este data de ţărmul Mării Negre. Judeţul este traversat de la est la vest de Canalul Dunăre-Marea Neagră, care are o lungime de 64,5 km. 7
Județul Constanța

Masterand: Aroiu Paul Samson

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Etape de realizare a proiectului

1. Realizarea bazei de date textuale
Pentru această etapă am uitilizat programul Ms Access care se găseşte în suita de programe Microsoft Office.

Baza de date textuală creată cuprinde 20 de tabele, câte unul pentru fiecare domeniu de specialitate. În imaginile următoare se poate observa structura acestora.

8
Județul Constanța

Masterand: Aroiu Paul Samson

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig. 1 Tabelul unităţilor administrativ teritoriale

Fig. 2 Tabelul SIF Agricol

Fig. 3 Tabelul SISF Viticol

Fig. 4 Tabelul SIF Forestier

Fig. 5 Tabelul SISF Apelor curgătoare

9
Județul Constanța

Masterand: Aroiu Paul Samson

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig. 6 Tabelul SISF Apelor stătătoare

Fig. 7 Tabelul SI Drumurilor Publice

Fig. 8 Tabelul SIF Imobiliar

Fig. 9 Tabelul SI Căilor ferate

10
Județul Constanța

Masterand: Aroiu Paul Samson

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig. 10 Tabelul SI Porturi

Fig. 11 Tabelul SI Aeroporturi

Fig. 12 Tabelul SI Industrial

Fig. 13 Tabelul SIF Energetic

Fig. 14 Tabelul SIF Petrolier

Fig. 15 Tabelul SIF Minier

Fig. 16 Tabel SIFD Apărării

11
Județul Constanța

Masterand: Aroiu Paul Samson

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig. 17 Tabel SIFDS Ministerului Administratiei si Internelor

Fig. 18 Tabelul Zone de interes turistic

Fig. 19 Tabelul SI al Ariilor protejate

Fig. 20 Tabelul SI al Monumentelor istorice

12
Județul Constanța

Masterand: Aroiu Paul Samson

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

2. Realizarea bazei de date grafice
Pentru această etapă am uitilzat programul AutoCAD Map 3D 2005. Pentru realizarea baze de date grafice am utilizat harta judeţului Constanţa la scara 1 : 300000 şi 85 de ortofotoplanuri care au acoperit toată zona de interes. În imaginile următoare se poate observa cum am vectorizat zonele de interes pentru acest proiect.

Fig. 21 Limita judeţului Constanţa

13
Județul Constanța

Masterand: Aroiu Paul Samson

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig. 22 Unităţi administrativ teritoriale

Fig. 23 Zona agricolă 14
Județul Constanța

Masterand: Aroiu Paul Samson

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig. 24 Zona viticolă Murfatlar

Fig. 25 Pădurea Pestera

15
Județul Constanța

Masterand: Aroiu Paul Samson

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig. 26 Ape stătătoare – Lacul Techirghiol

Fig. 27 Ape cugătoare

16
Județul Constanța

Masterand: Aroiu Paul Samson

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig. 28 Drumuri publice

Fig. 29 Căi ferate 17
Județul Constanța

Masterand: Aroiu Paul Samson

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig. 30 Portul Constanta

Fig. 31 Aeroportul M. Kogalniceanu 18
Județul Constanța

Masterand: Aroiu Paul Samson

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig. 32 Zona industrială

Fig. 33 Energetic – Centrala nucleară de la Cernavodă 19
Județul Constanța

Masterand: Aroiu Paul Samson

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig. 34 Rafinăria PetroMidia-Rompetrol

Fig. 35 Fond minier – Cariera Medgidia 20
Județul Constanța

Masterand: Aroiu Paul Samson

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig. 36 Apărare

Fig. 37 Ministerul Administraţiilor şi Internelor 21
Județul Constanța

Masterand: Aroiu Paul Samson

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Fig. 38 Zonă de interes turristic – Staţiunea Neptun

Fig. 39 Rezervaţia naturală Pădurea Hagieni

Fig. 40 Monumente istorice – Adamclisi

22
Județul Constanța

Masterand: Aroiu Paul Samson

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

3. Realizarea legăturii între baza de date textuală şi cea grafică
Ultima etapă a acestui proiect a fost realizarea legăturii între baza de date textuală şi cea grafică. Pentru aceasta s-a utilizat în continuare programul AutoCAD Map. În Autodesk Map am deschis baza de date grafică creată şi am apelat comanda Attach din meniul Map-Database-Data Sources. După am deschis fereastra Attach Data Source unde am căutat baza de date textuală pe care doresc să o ataşez. Această operaţie este prezentată în fereastra următoare unde am selectat baza de date creată anterior în Microsoft Access.

Fig. 41 Legarea bazei de date grafice de cea textuală Astfel îmi va apărea în caseta Map Explorer toate tabelele create în baza de date. Autocad Map a deschis fereastra Date View în care am selectat din meniul Links-

Define Link Template.
Se deschide caseta Define Link Template unde am bifat din caseta Key Selection . În figura de mai jos am prezentat fereastra care apare în urma selectării opţiunii Define Link Template. Ultima etapă pentru ca legătura să fie finalizată am realizat-o prin selectarea din 23
Județul Constanța

Masterand: Aroiu Paul Samson

SISTEME INFORMATIONALE SPECIFICE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

baza de date textuală a numărului cadastral, iar apoi din meniul Links alegem opţiunea

Links Records to Objects.

Fig. 42 Legătura aeroport

Fig. 43 Legătura agricol

24
Județul Constanța

Masterand: Aroiu Paul Samson

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful