Specializarea: Management Financiar Bancar An II Master

PACTUL EURO PLUS

Pactul Euro Plus .CUPRINS 1. Ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB va fi greu de atins din acest an 4. Face bine sau nu adoptarea Pactului Euro Plus finanțelor românești? Dar trecerea la euro in 2015? Câteva scenarii și calcule 6. România trebuie să amâne intrarea sub incidența Pactului Euro Plus 5. Despre adoptarea Euro 2 .Vedere de ansamblu 2. Ce reguli trebuie să respecte România în Pactul Euro Plus 3.

ce se bazează pe mecanismele instrumentelor juridice neobligatorii. Acest exerciţiu este slăbit totuşi de punctele de vedere divergente cu privire la originea cauzelor crizei zonei euro. mai târziu. Un proiect de management al crizei. din zona euro. II. răspunsul politicii Uniunii Europene a fost o reacţie la cele mai recente evoluţii economice şi politice. cum ar fi orientări.Vedere de ansamblu Încă de la debutul crizei financiare. creştere a ocupării forţei de muncă şi a competitivităţii. 1 „Can the Euro Pact Foster Convergence and Revive Growth? A NonEurozone EU Country View” de Daniel Dăianu și Laurian Lungu. Pactul Euro Plus a fost adoptat în martie 2011 de către 23 state membre UE și va folosi metoda deschisă de coordonare a UE. Pactul Euro Plus . 1 Banca Centrală Europeană a fost constrânsă să-şi asume un rol activ depăşind cu mult mandatul său obişnuit. răspunsul a avut două componente: I. Pactul pentru euro. financiare şi de reînsănătoşire a sectorului financiar. Totodată inexistenţa unui împrumutător de ultimă instanţă (BCE este constrânsă în operaţiuni şi EFSF este destul de slab capitalizat) a intensificat criza de încredere care a înghiţit zona euro. care a încercat să atenueze scăderea activităţii economice şi să evite colapsul financiar. Măsuri de reformă a guvernanţei economice a Uniunii Europene. În esenţă. fără sancţiuni oficiale pentru codași. Această componentă se constituie din mai multe elemente şi are mai multe obiective: • • • • intensificarea consolidării fiscale prin abordarea sustenabilităţii pensiilor. Denumit iniţial Pactul de competitivitate sau.1. indicatori. a fost lansat de guvernele francez și german în februarie 2011 și constă în 6 schimbări de politici și un sistem de monitorizare ce trebuie pus în aplicare pentru a garanta realizarea de progrese. analize comparative și schimbul de bune practici. precum şi adoptarea de reguli fiscale naţionale. 3 . asistenţei implementarea reformelor structurale de intensificare a creşterii economice printr-o adoptarea unor măsuri de îmbunătăţire a reglementării şi a monitorizării pieţelor instituirea unei facilităţi de împrumut permanent pentru a acorda împrumuturi ţărilor medicale şi a beneficiilor sociale.

la exercitarea unei supravegheri economice mai eficiente. în contextul Semestrului European. mai ambiţioase decât cele convenite până în prezent. Pactul se adresează şi statelor membre neparticipante la zona euro. Lituania. Parlamentul European a adoptat un pachet de şase măsuri legislative (propuse de Comisia Europeană) în 28 septembrie 2011. precum şi la implementarea unei coordonări mai profunde şi mai ample a politicilor – inclusiv a aşa numitului „Semestru European”. Pachetul de propuneri a fost gândit astfel încât să întărească disciplina fiscală în statele membre. de către şefii de stat sau de guvern. a acţiunilor concrete și agreate și incluse în Programele naţionale de reformă și Programele de stabilitate prezentate în fiecare an. Acest pachet se referă la componenta preventivă şi corectivă a Pactului de Stabilitate şi Creştere: • • intrarea în vigoare a monitorizării bugetare în zona euro. liderii zonei euro au adoptat un pact pentru euro. Polonia şi România. Danemarca. Letonia. Pactul face parte din semestrul european. The Economist blogs.În cadrul reuniunii la nivel înalt din data de 11 martie 2011. precum și indicatori specifici pentru stabilirea celei mai bune practici.Coordonarea are patru faze2. Consiliul de Miniștri stabilește obiectivele de politică. în principal pe Strategia Europa 2020. statele membre transpun liniile directoare în politicile naţionale și regionale care sprijină realizarea. crearea unui cadru comun de guvernanţă fiscală şi crearea unui mecanism de corecţie a dezechilibrelor macroeconomice. Pactul este fundamentat pe instrumentele existente de coordonare a politicilor economice. Pactul Euro Plus (PEP) intenţionează să consolideze cadrul Pactului de stabilitate şi creştere cu elementul lipsă al guvernanţei colegiale a politicilor fiscale naţionale şi a politicilor 2 "Pact for the Euro: What's in a name?". în termen de 12 luni. 4 . şi este compatibil cu piaţa unică. cu frecvenţă anuală. Consiliu și Eurogrup. în cea de-a treia fază sunt convenite analize comparative. la acesta aderând deja Bulgaria. iar angajamentele asumate la nivel naţional sunt evaluate. astfel că pactul a fost redenumit „Pactul Euro Plus”. să conducă la îmbunătăţirea competitivităţii. iar în ultima fază rezultatele sunt monitorizate și evaluate de către Comisie. Statele membre participante s-au angajat să depună eforturi deosebite şi să întreprindă demersuri concrete. În prima fază. în cea de-a doua. Retrieved 26 April 2011.

având la bază o coordonare mai strânsă a politicii economice. au decis să se alăture acestuia. Cu toate că pactul este destinat statelor care fac parte din zona euro. Letonia. piaţa muncii. Obiectivele declarate ale Pactului Euro Plus vizează patru domenii: competitivitatea. Acestea sunt legate de punerea în aplicare. consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice şi consolidarea stabilităţii financiare. Danemarca. de asemenea. precum şi de completarea lacunelor acordului existent. Bulgaria. fiecare ţară este responsabilă de acţiunea specifică pe care alege să o pună în aplicare pentru atingerea obiectivelor convenite şi monitorizată printr-un set de indicatori economici. Cei patru piloni ai pactului sunt: promovarea competitivităţii. măsurile propuse ar putea fi văzute ca un pas înainte în îmbunătăţirea funcţionării zonei euro. finanţele sectorului public şi stabilitatea financiară. Conform propunerilor Pactului Euro Plus. în principal. promovarea ocupării forţei de muncă. Cu toate acestea. coordonarea şi executarea acestor măsuri. Lituania şi Polonia. Bucuresti Aprilie 2011 5 . România. reguli mai stricte şi mai stringente pentru politica fiscală. asupra căruia au convenit deja şefii statelor din zona euro împreună cu mai multe state nemembre. diminuarea dezechilibrelor din economie. Şefii de stat şi de guvern reuniţi în cadrul Consiliului European din 24 – 25 martie 2011 au convenit asupra unui nou set de angajamente politice – realizabile în următoarele 12 luni – menite să îmbunătăţească competitivitatea şi convergenţa economiilor europene. Angajamente concrete privind politicile Noul program de măsuri 2011-20133. Pactul Euro Plus se axează. sunt încă provocări. Din punct de vedere normativ. Şi.macroeconomice. convenit cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană în cadrul actualului acord preventiv are un rol crucial în asigurarea stabilităţii economice. Acesta creează. creşterea încrederii în 3 PROGRAMUL NAŢIONAL DE REFORMĂ (2011 – 2013). este un cadru necesar pentru a monitoriza competitivitatea şi pentru a asigura că s-au luat măsurile necesare pentru control. precum şi sancţiuni sau mecanisme de asigurare a respectării lor. în acelaşi timp. pe domeniile care ţin de competenţa naţională şi sunt esenţiale pentru creşterea competitivităţii şi evitarea unor dezechilibre macroeconomice dăunătoare. Primele trei direcţii menţionate anterior constituie obiectul Pactului Euro Plus.

Prioritizarea investiţiilor publice în vederea atingerii obiectivelor de competitivitate: constituirea unui grup de lucru la nivel înalt. b) Promovarea ocupării forţei de muncă Măsuri pe care România le-a realizat deja: 1. prin îmbunătăţirea mediului de afaceri. Dezvoltarea cooperării europene în domeniul CDI prin promovarea a două proiecte strategice: Centrul Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră şi Extreme Light Infrastructure (ELI). Scăderea ponderii în PIB a cheltuielilor cu salariile în sectorul bugetar cu un punct procentual în 2012 comparativ cu anul 2010 prin recuperarea graduală până la finele anului 2012 a reducerilor nominale cu 25% efectuate în anul 2010. inclusiv a măsurilor care vizează restructurarea şi eficientizarea întreprinderilor cu capital majoritar de stat creşterea încrederii în economie. vizează: • • • • continuarea procesului de consolidare fiscală. şi stabilirea unei liste cu proiecte prioritare de investiţii pentru care finanţarea poate fi asigurată în următorii 3 -5 ani. sub coordonarea Primului ministru. Obiectivele-cheie. Întărirea capacităţii şi performanţelor sistemului cercetării. 4. Realizarea unui cadru unitar de salarizare în sectorul public prin adoptarea Legii cadru nr. Măsurile privind atingerea obiectivelor Pactului Euro Plus vizează: a) Promovarea competitivităţii 1. 3. 6 . arierate. Elaborarea strategiei de învăţare pe tot parcursul vieţii. accelerarea implementării reformelor structurale. 5. dezvoltării şi inovării (CDI) prin implementarea noului sistem de finanţare instituţională. 7. Vânzarea pe pieţele financiare a unor pachete importante de acţiuni la companii de stat. inclusiv sub aspectul extinderii domeniul de aplicare pentru a aborda deficienţele în materie de venituri şi cheltuieli. 6. Crearea cadrului curricular de referinţă orientat spre formarea de competenţe. 2.potenţialul economiei româneşti şi crearea condiţiilor pentru realizarea unei creşteri economice sustenabile în viitor. în privinţa cărora România şi-a asumat angajamente politice ferme. Ca urmare. evoluţia costului unitar al forţei de muncă va fi sub nivelul evoluţiei productivităţii muncii.

c) Consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice Măsuri pe care România le-a realizat deja: 1. precum şi creşterea graduală a stagiului complet de cotizare la 35 ani pentru femei şi bărbaţi până în anul 2030. 8. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă. Implementarea Strategiei naţionale privind reducerea incidenţei muncii nedeclarate pentru perioada 2010-2012. universităţi de cercetare ştiinţifică şi creaţie artistică şi universităţi de cercetare avansată şi educaţie. Reducerea muncii nedeclarate: 4. Măsuri pentru promovarea flexicurităţii şi pentru promovarea ocupării forţei de muncă au fost adoptate recent prin modificările aduse Codului Muncii. este încurajată prelungirea vieţii profesionale active. Modificarea şi completarea Legii nr. se prevede creşterea graduală a vârstelor standard de pensionare la 65 ani pentru bărbaţi şi la 63 ani pentru femei până în anul 2030. Formarea profesională continuă: 6. Punerea în aplicare a cadrului european simplificat de recunoaştere a calificărilor profesionale. în condiţii de reciprocitate. 2. Modificarea şi completarea cadrului legal privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. Astfel. Iniţierea procedurilor privind clasificarea universităţilor pe categorii în baza evaluării programelor de studii şi a capacităţii lor instituţionale: universităţi preponderent de educaţie. 5. Măsuri pe care România se angajează să le realizeze în următoarele 12 luni: Stimularea ocupării forţei de muncă: 1. Consolidarea dialogului social şi a flexibilizării procesului de negociere. Adoptarea proiectului de lege privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri. 7. 2.75%. pentru fiecare lună de anticipare faţă de vârsta standard de pensionare. Implementarea legii privind sistemul unitar de pensii publice Legea 263/2010 prin care: a. 7 .284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. între Statele Membre. înăsprirea condiţiilor de acces la pensionarea anticipată parţială prin stabilirea penalizării la 0. Reforma cadrului legal privind formarea profesională a adulţilor. b. 3.

5. Introducerea în legislaţia naţională a unei reguli numerice pentru deficitul bugetului general consolidat în conformitate cu Tratatul de la Maastricht. 273/2006 privind finanţele publice locale. 3. Continuarea consolidării fiscale având. d) Consolidarea stabilităţii financiare Măsuri pe care România le-a realizat deja: • România a aplicat începând din 2004 măsuri pentru diminuarea ritmului alert al creditului în valută. aplicarea principiului ”finanţarea urmează elevul”.Măsuri se angajează să le realizeze în următoarele 12 luni: 2.1/2011. b. Definitivarea cadrului legislativ privind domeniul asistenţei sociale cuprinzând prestaţiile şi serviciile sociale. Asigurarea predictibilităţii sistemului de învăţământ preuniversitar prin: a. 4. conform prevederilor Legii Educaţiei Naţionale nr. dintre care cele mai multe rămân în vigoare. diferenţiat pentru creditele 8 . 7. ameliorarea formulei de finanţare per elev în învăţământul preuniversitar.4% din PIB (sub 5% în termeni accrual) şi sub 3% din PIB în 2012 în bază accrual. inclusiv după ajustările întreprinse în corelaţie cu cerinţele aderării României la UE: • • • rate diferenţiate. superioare pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută (în prezent 20%) faţă de cele în lei (15%). în vedere pentru anul 2011 un deficit bugetar în termeni cash de 4. Implementarea programului pentru acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului. conform prevederilor Legii Educaţiei Naţionale nr. 6. limitări ale ponderii creditului în valoarea garanţiei (loan-to-value ratio limits) la cel mult 75%. folosind un spectru larg de instrumente. limitări ale ponderii serviciului datoriei în venitul lunar net. Accelerarea procesului de reducere a arieratelor bugetului general consolidat prin restructurarea sectorului de sănătate şi întărirea disciplinei bugetare la nivelul autorităţilor locale prin aplicarea modificărilor recent aprobate ale Legii nr.1/2011.

cu o pondere a creditelor în valoarea garanţiilor sau a creditelor în total depozite mai ridicată decât media sistemului bancar. şi posibilitatea adoptării de noi măsuri pentru limitarea riscurilor generate de debitorii neacoperiţi la riscul valutar. 9 . totalul acestora are de asemenea stabilit un plafon de 40% aplicabil nu doar instituţiilor de credit.de consum (30%) şi imobiliare (35%). în special gospodăriile populaţiei. România se angajează să monitorizeze în continuare cu vigilenţă tendinţele procesului de creditare a sectorului neguvernamental şi are în vedere. • solicitări de majorare a capitalizării în cazul instituţiilor de credit cu expunere foarte mare pe creditele în valută. pe lângă continuarea aplicăriimăsurilor adoptate anterior. stabilirea unor coeficienţi de testare la stres mai restrictivi pentru creditele acordate în valută (cu coeficienţi semnificativ mai mari în cazul creditelor în dolari sau franci elveţieni). ci şi instituţiilor financiare nebancare (inclusiv societăţilor de leasing). • • stabilirea unor limite privind expunerile agregate ale instituţiilor de credit (relativ la fondurile proprii) faţă de debitorii neacoperiţi la riscul valutar. • persuasiunea morală.

2 Stimulaţi munca pe termen lung 5 Stimularea forței de muncă. "este bun pentru România". Imbunătățirea educației este o noua măsură a UE se potrivește României: "Noi deja am adoptat o noua lege care sa creeze competențe educaționale" Referitor la dezvoltarea cercetării. un alt obiectiv al liderilor din zona euro. fie deja au început să fie implementate . 2. a mai spus acesta. a forței de muncă. care a aderat de asemenea la pactul Euro Plus.2. fie "sunt bune" pentru țară.html 10 . a mai spus Băsescu. noul cod se încadrează perfect în principiul flexi-securitate promovat de Uniunea Europeană şi cerut pentru următorii zece ani. Cei patru piloni din Pactul Euro Plus sunt stimularea competitivității. 4 5 The euro and the European Union: Can Angela Merkel hold Europe together?". sustenabilitatea finanțelor publice și consolidarea stabilității financiare.ro/international/europa/vezi-reguli-trebuie-respecte-romania-pactul-europlus 1_50abc67d7c42d5a663801197/index. 10 March 2011 adevarul. 2. conform președintelui României.Basescu a spus "nu am făcut incă ce trebuie insă este clar că trebuie să devină o prioritate și pentru noi". The Economist. care. Liderii europeni au convenit la Consiliul European de la Bruxelles4 asupra unei monitorizări mai atente și unor reguli mai stricte pentru a se asigura că statele membre iși păstreaza datoriile și deficitele sub control. Prin prevederile lui. Reducerea birocrației." a spus Băsescu. Acestea constau în patru obiective. va trebui să respecte reguli stricte ale UE pentru coordonarea economică.1 Stimularea competitivității Costul muncii in acord cu productivitatea este un efort pe care Guvernul român deja l-a făcut in 2010. Ce reguli trebuie să respecte România în Pactul Euro Plus Romania. se reflectă în noul cod al muncii din România. un alt obiectiv al UE.

înseamnă asigurarea finanţării costurilor cu pensiile și de sănătatea pe termen lung. reguli fiscale simplificate. schimbul de bune practici între statele membre și combaterea fraudei și evaziunii fiscale. 2. noi reguli de șomaj.2. constă în crearea unor mecanisme de alertă timpurie care să avertizeze tendințele unei țări de a intra în criză. de consolidare a stabilității financiare.3 Sisteme de pensii şi sănătate sustenabile Sporirea sustenabilității finanțelor publice.4 Mecanism de alertă de criză Pilonul patru. plus crearea unui sistem prin care guvernele naționale să poată interveni rapid în astfel de cazuri. 11 . o altă măsură UE.

este evident că rata de creştere a acesteia din ultimii trei ani nu poate fi susţinută.3%. pentru ca ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB să fie atinsă începând cu 2012. dezechilibrele din actuala structură a cheltuielilor guvernamentale trebuie îndreptate fără întârziere”7. “Ţinta de cel mult 3% deficit bugetar începând cu 2012 se va dovedi dificil de atins şi greu de menţinut pe termen lung. arată studiul IER. situaţia deficitului bugetar este. În lipsa unor reforme structurale în sectorul public.financiarul. realizat de Institutul European din România. şi mai gravă.5% din PIB în această perioadă.3. se arată în document. fără îndoială. Aceasta înseamnă că deficitul mediu a fost de 3. dacă nu se implementează reforme structurale în sectorul public. aşa cum s-ar întâmpla în cazul direcţionării lor către investiţii. realizat de Institutul European din România 7 http://www.8%. de exemplu“. Între 1993 şi 2010. Ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB va fi greu de atins din acest an România va întâmpina probleme serioase în a respecta prevederile Pactului Euro Plus.6 Mai îngrijorător decât viteza de creştere este faptul că împrumuturile din sectorul public au fost direcţionate către plata cheltuielilor curente şi nu către investiţii. “Cu toate că România poate face faţă deocamdată datoriei publice acumulate. se arată în studiul “Adoptarea Pactului Euro Plus: implicaţii asupra politicii fiscale a României”. Potrivit documentului. 6 Studiul “Adoptarea Pactului Euro Plus: implicaţii asupra politicii fiscale a României”. nivelul scăzut al veniturilor guvernului (ca pondere în PIB) şi nivelul ridicat al cheltuielilor obligatorii vor face acest obiectiv greu de atins.ro/2012/04/09/tinta-de-deficit-bugetar-de-3-din-pib-va-fi-greu-de-atins-din-acest-an/ 12 . Raportul datorie publică/PIB a crescut de la 18% la sfârşitul anului 2008 la peste 34% la sfârşitul anului 2010 şi ar putea ajunge aproape de 40% în 2011. în timp ce raportul mediu dintre veniturile bugetare şi PIB au fost de 30. În acest fel împrumuturile nu aduc venituri viitoare. Cu toate că au avut loc treptat schimbări structurale. raportul mediu dintre cheltuielile sectorului public şi PIB a fost de 34.

Nerespectarea deciziei acestei instanţe poate duce la o sancţiune financiară de maximum 0. deci o externalitate negativă. se va declanşa automat un mecanism de corecţie. la fiecărei ţări semnatare ca ''regulă de aur'' privind limitarea deficitului structural. Este o ţintă pentru cei care sunt foarte sus şi care trebuie să coboare. Acesta consideră că. Deficitul bugetar maxim ciclic.5 la sută din PIB a deficitului bugetar structural şi un nivel al datoriei publice sub 60% din PIB. pentru a fi evitate riscurile privind sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice. a mai spus Dăianu. nivelul dobânzilor. şi anume cursul de schimb. inclusiv de România. România trebuie să amâne intrarea sub incidența Pactului Euro Plus România ar trebui să nu intre sub incidenţa Pactului Euro Plus de la 1 ianuarie 2013 și să încerce să se disciplineze bugetar astfel încât să se menţină spaţiul de manevră. Pentru noi este o prostie să ne propunem să ajungem la 60%.SPOS 2011. prevăzut de pact. Toate acestea trebuie să se aibă în vedere”. ”Prevederile sunt foarte contrângătoare. 8 http://www. Lecţia crizei este că ai nevoie de spaţiu de politică.html 13 . semnat de 25 de state membre ale UE.4. a spus Dăianu.1% din PIB-ul ţării respective.capital. poate fi sesizată Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Pentru cei din zona euro care nu au acest spaţiu este o nenorocire că nu pot să folosească deprecierea. inclusiv cel structural. Dacă un stat membru nu transpune aceste două prevederi în legislaţia naţională. care a participat la lansarea Studiilor de Strategie şi Politici . stabileşte o limită de 0.ro/detalii-articole/stiri/daianu-romania-trebuie-sa-amane-intrarea-sub-incidenta-pactuluieuro-plus-163967. Conform prevederilor pactului. ”Pentru o ţară ca România este periculos să gândească un nivel al datoriei publice în PIB de 60%. aşa cum este construit în prezent Europactul este ca o cămaşă de forţă. ce trebuie introdus în legislaţia naţională. Nu pot face nimic”. Pactul de Guvernanţă Fiscală8. Aici suntem pe aceeaşi undă de gândire cu colegii de la Banca Naţională a României şi alţi economişti care spun că pentru noi dacă trecem de 40% intrăm într-un teritoriu foarte periculos unde putem să fim daţi peste cap de evoluţia acestor variabile. se va încadra în limita maximă de 3% din PIB. dacă se înregistrează abateri faţă de aceste nivele. este de părere economistul Daniel Dăianu.

se arată in studiul "Adoptarea Pactului Euro Plus. Nu vrem să spunem că ar trebui urmată o politică fiscală expansionistă ci mai degrabă o traiectorie de consolidare fiscală. Laurian Lungu si Ella Kallai. România a trecut printr-un proces de creștere si de recuperare a decalajului in perioada 2000 . menținerea independenței asupra politicii monetare și fiscale s-ar putea dovedi a fi o alegere mai bună pe termen mediu. Ar fi avantajos daca am putea păstra un anumit grad de independență in politica fiscală. procesul de recuperare putea fi observat atât la nivel intrasectorial. Acest lucru subliniază o distincție importantă între țările care sunt membre ale zonei euro și cele care sunt doar membre UE. Statele membre din zona euro au o monedă comună. O integrare fiscala mai stransă a statelor din zona euro ar fi un pas înainte. Dupa cum arată analiza. 9 Dat fiind costul mare al împrumuturilor și nesiguranța crescută pe piețele financiare globale. competitivitatea sa ar fi afectată negativ". Autorii prof. implicații pentru România". Sustenabilitatea fiscală a finanțelor publice a devenit o prioritate majoră. Daniel Daianu.5. ceea ce explică implozia economiei odată cu apariția crizei. cât și la nivel internațional. Criza economică și financiară actuală a declanșat o schimbare majoră în modul in care sunt aplicate politicile economice atât la nivel național. 14 . în mare masură această creștere s-a bazat pe expansiunea sectorului necomercializabil și pe imprumuturi externe masive. Statele din zona euro s-au angajat să pună in aplicare politici care să favorizeze consolidarea fiscală pe fondul crizei datoriilor publice.2008. astfel incât crearea unei autorități fiscale centrale la nivelul zonei euro este perfect logică. Dacă România s-ar adapta în totalitate la aceasta (la Pactul Euro Plus). implicatii pentru Romania". Cu toate acestea. ar fi extrem de riscant să se urmeze orice altă politică. Face bine sau nu adoptarea Pactului Euro Plus finanțelor românești? Dar trecerea la euro in 2015? Câteva scenarii și calcule "Pentru România. Acest proces a fost susținut de fluxuri mari de capital după 2004 și a fost caracterizat de creșteri salariale și de productivitate și de o apreciere efectivă a schimbului real. cât 9 Studiul "Adoptarea Pactului Euro Plus. Inainte de 2008. Decalajul de remuneratii salariale și productivitate al României (față de media Germaniei. Franței și Italiei) a fost mai mare in comercializabil decat in necomercializabil in 2000.

iar in cadrul sectorului necomercializabil decalajul remuneratiilor a egalat decalajul de productivitate. implementarea unor politici in vederea cresterii raportului venituri fiscale/PIB si imbunatatirii ratei de absorbtie a fondurilor UE ar trebui sa aiba un rol important in formularea procesului politicii fiscale/bugetare.hotnews. eforturile autoritatilor de a o finanta ar deveni din ce in ce mai mari.pe termen mediu si lung are un efect negativ asupra cresterii intrucat accelereaza deprecierea capitalului uman si material dincolo de ratele de inlocuire. Desi pe termen scurt o astfel de abordare poate fi benefica deoarece indeplineste un obiectiv declarat . s-a apropiat in ceea ce priveste remuneratiile si productivitatea in necomercializabil si a ramas mult in urma in ceea ce priveste productivitatea in comercializabil.si evita o crestere brusca a costurilor bugetare . Romania a ajuns din urma noilor state membre (cu exceptia Bulgariei) doar in ceea ce priveste remuneratiile in comercializabil. productivitatea fiind de 13 ori mai scazuta decat media Germaniei. ratei de schimb sau cresterii economice in cursul urmatorilor doi . Acestea erau implementate doar in vederea atingerii unor obiective convenite. Dupa cum arata simularile raportului datorie publica/PIB. intrucat un procent ridicat din cheltuielile guvernamentale este obligatoriu. Decalajul in productivitate si in remuneratii salariale10 sugereaza ca politici monetare si fiscale ajustate ar putea genera rezultate mai bune in ceea ce priveste potentialul de crestere.trei ani ar putea creste raportul datorie publica/PIB cu cateva puncte procentuale.htm 15 . In consecinta. In cursul ultimilor ani. desi riscurile curente pentru sustenabilitatea sectorului public raman relative scazute. decalajul de productivitate in comercializabil a ramas substantial. decalajul remuneratiilor s-a egalizat in cele doua sectoare. Frantei si Italiei.si la nivel intersectorial.ro/stiri-finante_banci-11979642-face-bine-sau-nu-adoptarea-pactului-euro-plusfinantelor-romanesti-dar-trecerea-euro-2015-cateva-scenarii-calcule. o deteriorare a circumstantelor externe ar putea inrautati rapid prospectele de refinantare si ar putea creste costul imprumuturilor sectorului public. Remuneratiile in comercializabil mai scazute decat media Germaniei. politica fiscala in Romania a neglijat implicatiile economice ale schimbarilor de politica. Frantei si Italiei. In timp ce nivelul general al datoriei publice ar fi inca sub limita de 60% stabilita de criteriile de la Maastricht. Un soc advers relativ redus asupra ratei dobanzii. Totusi. 10 http://economie. Pana la sfarsitul anului 2008.

inregistreaza o crestere cu un procent de 0.5 % pe an pana in 2020 (pe masura ce economia continua sa se redreseze. Intre 2016 si 2020. Se analizeaza doua tipuri de scenarii in care variatii in numarul total al contribuabililor si nivelul cotelor CAS sunt efectuate simultan. Simularile facute intentioneaza sa ofere o perspectiva asupra posibilei traiectorii a evolutiei pe care deficitul pensiilor de stat o poate inregistra in perioada 2011-2030.5% pe an si ulterior pana la 1% . pe masura ce tendintele demografice exercita mai multa influenta.3% pe an. in acelasi timp. aceasta situatie. Este binecunoscut ca institutiile fiscale intarite pot juca un rol cheie in sustinerea consolidarii fiscale. iar rata imigratiei creste) si apoi o scadere cu 0. sectorul public din Romania are nevoie acuta de acest lucru. Romania are nevoie sa isi imbunatateasca formularea si implementarea cadrului fiscal. ar permite ca schimbarile in politica fiscala sa fie mai previzibile. Scenariul G_2 urmareste tendintele demografice. in acord cu estimarile demografice. Ramane de vazut daca dimensiunea deficitului viitor al pensiilor de stat ar putea impune costuri mari asupra deficitului bugetar si ar putea impiedica eforturile de a aduce deficitul bugetar sub limita de 3% in mod consecvent. Aceasta ar permite construirea unei baze solide de capital uman care ar conferi mai mult profesionalism procesului de formulare a politicii fiscale si. atingandu-se niveluldinainte de criza. probabil. monitorizarea si raportarea fiscala. simuland o scadere anuala de 0. Este nevoie de o reforma mult mai ampla. dar care sunt din punct de vedere legal scutiti de plata contributiilor pentru perioade 16 . ar schimba. Pe langa contribuabilii efectivi.05% a numarului total de contribuabili din 2013 pana in 2030. odata cu exprimarea explicita a practicilor bugetare si cu imbunatatirea managementului activelor si pasivelor guvernamentale. Scenariul G_1 are o evolutie a numarului de contribuabili pana in 2015 asemanatoare scenariului G_B.Acumularea de cunostinte la nivelul decidentilor din sectorul public. exista cateva categorii care beneficiaza de pensii de stat. care sunt responsabili de formularea si implementarea politicii. rata contribuabililor va scadea pana la 2. Variatiile in ceea ce priveste numarul de contribuabili: Scenariul de referinta (G_B) presupune ca numarul de contribuabili va cresteprogresiv pana in 2015 datorita ratei ridicate a angajarii.

numarul total de persoane scutite a fost estimat la putin sub jumatate de milion. ca procentul actual care merge la pensiile de stat este de 29.determinate de timp. Despre adoptarea Euro: "Admiţând că Uniunea Monetară va rezista pentru a adera la ea. Cealalta variabila luata in calcul este cota CAS. contează. mult. 17 . economia unei ţări se asfixiază mai devreme sau mai târziu. In aceste categorii intra femeile in concediu de maternitate. Zona euro a debutat cu o alcătuire suboptimă. ele par să ignore defectele actuale de construcţie şi mecanism ale Uniunii şi folosesc argumente de suprafaţă. aceasta se vede şi din asincronia între dinamici: „grupul sudic” acumulând deficite de la introducerea euro în timp ce „grupul nordic” a acumulat surplusuri. Fără câştiguri de productivitate care să susţină creşteri salariale. care s-a accentuat în deceniul de funcţionare.3% dintre care 29. În plus.3% (din 2011). Economia României are nevoie de convergenţă reală substanţială înainte de a intra în zona euro. Aceasta scade procentajul de 2% care (incepand din 2011) este directionat spre fondul de pensii private. Sunt voci care pledează pentru intrarea cât mai grabnică în UM invocând costuri de tranzacţie şi riscuri valutare. Scenariul de referinta (CAS_B) presupune ca aceasta cota ramane neschimbata (adica 31. care să fie capabile de decizii şi investiţii strategice. dispariţiei unor instrumente de corecţie a dezechilibrelor. ele acumuleaza drepturi la pensie pentru perioadele respective si trebuie luate in calcul. Poţi avea creşteri ale exportului. de asemenea. o economie trebuie să fie pregătită pentru a face faţă presiunilor concurenţiale. creşteri ale exportului de tipul operaţiunilor Nokia în România (cu import de completare de peste 80%) sunt înşelătoare. bănci locale care să finanţeze dezvoltarea. deci. mai ales când este pe datorie. soldatii inrolati in armata sau studentii care urmeaza studii universitare. Existenţa unor grupuri de afaceri autohtone puternice. Câştiguri de productivitate constante implică investiţii productive sistematice alături de transfer de tehnologie.3% merg spre sectorul pensiilor de stat) pentru intreaga perioada. In 2010. Desi aceste categorii nu platesc contributii. Se presupune. dar dacă importul aleargă mai iute situaţia devine nesustenabilă.

ele vor deveni mai severe şi vor include aspecte de convergenţă reală." 18 . Este greu de crezut că se va mai face rabat de la criterii economice. Avem nevoie de o dezbatere publică internă serioasă şi de studii temeinice privind zona euro. Această criză a dovedit insuficienţa lor. iar acesta din urmă se răzbună acum. care privesc şi deficitele externe. ale Pactului Fiscal. Când euro a fost introdus a primat politicul în dauna economicului.Condiţiile de la Maastricht sunt de ani buni controversate. Să tragem învăţăminte din criza actuală. coordonarea politicilor economice generale. Aceste acorduri sunt departe de ceea ce presupune o uniune monetară viabilă. Această discuţie trebuie să examineze implicaţii ale Pactului Euro Plus. Criza zonei euro este o lecţie dureroasă pentru toţi. dincolo de implicaţiile crizei financiare în lumea industrializată.

http://www.Bibliografie 1. realizat de Institutul European din România 6. Retrieved 26 April 2011.capital. http://economie. adevarul.ro/detalii-articole/stiri/daianu-romania-trebuie-sa-amane-intrareasub-incidenta-pactului-euro-plus-163967. Bucuresti Aprilie 2011 7.ro/international/europa/vezi-reguli-trebuie-respecte-romania-pactul-europlus 1_50abc67d7c42d5a663801197/index. PROGRAMUL NAŢIONAL DE REFORMĂ (2011 – 2013). The Economist blogs.html 10.hotnews. 5.financiarul.ro/2012/04/09/tinta-de-deficit-bugetar-de-3-din-pib-va-fi-greude-atins-din-acest-an/ 19 . Studiul "Adoptarea Pactului Euro Plus. 2. Studiul “Adoptarea Pactului Euro Plus: implicaţii asupra politicii fiscale a României”. "Pact for the Euro: What's in a name?". The Economist. Daniel Daianu. Laurian Lungu si Ella Kallai. implicatii pentru Romania". 10 March 2011 4. The euro and the European Union: Can Angela Merkel hold Europe together?". Autorii prof.html 9. „Can the Euro Pact Foster Convergence and Revive Growth? A NonEurozone EU Country View” de Daniel Dăianu și Laurian Lungu.htm 8. http://www. 3.ro/stiri-finante_banci-11979642-face-bine-sau-nu-adoptareapactului-euro-plus-finantelor-romanesti-dar-trecerea-euro-2015-cateva-scenarii calcule.