You are on page 1of 17

UNIVERSITATEA “MIHAIL KOGĂLNICEANU” IAŞI

Importanţa, controverse şi limitări privind valoarea probantă a expertizei amprentelor genetice

1

care a formulat principiul conform careia oricarei alterari functionale ii corespunde o leziune organica si invers. inlatura orice element speculativ din gandirea medicala considerand ca numai practica poate contribui la dezvoltarea medicinei si ca aceasta trebuie sa se sprijine pe obsevatie proprie. Medicina greaca post hipocratica reprezentata de scoala empirica a lui Heracleidos din Tarent. avand ca reprezentant de frunte pe Hipocrate. prin folosirea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Cele mai vechi dovezi care atesta colaborarea medicilor cu justiția datează din antichitate.n. perversiunile sexuale.e. In Roma antica a existat o categorie profesionala a medicilor. Din punct de vedere medico2 . semnele virginitatii. rege al Babilonului între anii 1728-1686 i. a celor mai noi metode şi tactici de efectuare a actelor procedurale. omuciderile. Unul dintre reprezentantii de seama este Galenus. în general a faptelor ilicite.. descrierea fracturilor. in cartile biblice se gasesc o serie de referiri la unele aspecte medico-legale cum ar fi: ranirile. Codul lui Hamurabi. necesită ca întreaga activitate judiciară să se desfăşoare pe baze ştiinţifice. stipulează elemente de răspundere medicală. constatarea mortii. observatii privind sterilitatea. etc. amanandu-se executia pana dupa nastere in caz de graviditate. sinuciderile. violul. In "Corpus Hipocraticum" desi nu gasim preocupari medico-legale in sensul actual sunt tratate totusi unele aspecte care fac parte din problematica medico-legala cum ar fi: descrierea leziunilor craniene. era prevazuta necesitatea examinarii de catre moase a femeilor condamnate la moarte.I. La vechii evrei. descoperirea şi judecarea faptelor de natură penală. Scurt istoric al medicinei legale 1. precizind și sancțiunile pentru greșeli în intervențiile terapeutice. sarcina. inclusiv pe autopsie. Prima scoala medicala importanta a antichitatii a fost cea din Kos.etc. La vechii egipteni. PE PLAN INTERNATIONAL Cercetarea. semnele agoniei.

în 1575. moartea subită și morțile survenite în cursul tratamentului prin acupunctură. 2. asfixii. Prokop in Germania. cunoscută și ca Pravila lui Vasile Lupu. primele elemente de medicină legală se regăsesc în Legiuirile cuprinse în „Cartea Românească de Învățătură de la Pravilele Împărătești”. Apar numeroase lucrari dintre care amintim tratatele lui Mueller. Simonin in Franta. el abordează capitolele clasice ale medicinei legale la care anexează și 85 de păreri și decizii ale Rotei Sacre. consultant al tribunalului ecleziastic (Rota Romana). Atat medicina greaca cat si cea romana fac referiri la bolile psihice. aparută în 1247. Popov si Raiski in Rusia. pentru că jurații se consultă și judecă adesea după cum li se raportează. In secolul al XX-lea in medicina legala au fost incluse noi domenii. In secolul al XVIII-lea progresele anatomiei patologice au impulsionat dezvoltarea medicinei legale. in special ereditatea la om si serologia." Denumirea de „medicina legala" a fost utilizata pentru prima oara de italianul Paolo Zacchia. Prima carte de medicină legală aparută în Europa. prin favoare sau altfel. Incepand cu secolul al XX-lea au aparut noi si importante Institute de medicina legala in intreaga lume si a crescut autoritatea stiintifica a probelor medico-legale administrate justitiei. medic al papei Inocentiu al X-lea. scrisă de Varlaam Moțoc și tipărită la Iași în 1646 sub oblăduirea 3 .aratand felul in care pot fi trasi la raspundere bolnavii psihici. In secolul al XIX-lea au aparut ample tratate de medicina legala cum sunt cele ale lui Tardieu si Bronardel in Franta si Vensovici si Gromov in Rusia. și savant multilateral.legal sunt interesante conceptiile lui despre simulare precum si descrierea caracteristicilor plamanului respirat fata de cel al nou-nascutului mort. PE PLAN NATIONAL In Romania. Însă cel mai vechi document al medicinii legale universale este colecția Si-Iuan-Lu. dezvoltare concretizata in numeroase lucrari cu caracter medico-legal. se numește "Des rapports et des moyens d'embaumer les corps morts". În cele 10 volume ale tratatului "Questiones medico-legales". Cartea se adresează medicilor și le arata dificultățile profesiunii medicale și le recomandă să fie obiectivi și "să nu prezinte plăgile mari ca mici și nici cele mici ca mari. tratatul lui Mina Minovici in Romania. în cinci volume. în China. Cartea tratează aspecte legate de autopsii. traumatisme mortale și nemortale.

nebunie. deflorare. atentatele împotriva moravurilor. care funcționează și în prezent. tipărită laTârgoviște în 1652. profesorul Mina Minovici a inaugurat „Morga orașului” București. rănirile și otrăvirile. în care se stabilea rolul medicului în cauzele cu caracter penal (moarte de cauză suspectă sau necunoscută). Sunt indicați medicii care pot să facă expertize. nașterii. sodomia. In anul 1892. specialisti in acest domeniu care sa nu aiba alte probleme de rezolvat in cadrul altor specialitati. rănire. Astfel. De asemenea. obligând procurorul să solicite participarea medicului la autopsie și redactarea raportului. In anul 1856. avorturilor. transformată în 1898 în „Institutul medico-legal”. precum și în „Îndreptarea Legii”. facultăţilor mintale. Aici s-a predat și medicină legală. Conform acestui document. sarcinii." În anul 1865 a fost introdus „Codul Penal și de instrucție Criminală”. precum și modul cum acestea trebuie executate. asupra cadavrelor. asupra „putinţilor ori neputinţilor sexuale. din porunca domnitorului Matei Basarab. care fac parte din preocupările medicinii legale. Sunt enumerate o serie de infracțiuni cum ar fi pruncuciderea. medicul legist era obligat să „întrebuinţeze mijloacele materiale care îi oferă postulu său pentru învăţătura practică a elevilor în lucrările medico-legale". în anul 1862 ele sunt publicate în Monitorul Medical. Carol Davila înfiinţează Școala de Chirurgie care va lua ulterior numele de Școala Naţională de medicină și farmacie. violul. cunoscută și ca Pravila lui Matei Basarab. otrăviri. În cele două pravile se fac referiri la expertiza în cazuri de otrăvire. Mina Minovici a identificat faptul ca sistemul medico-legal trebuie sa functioneze complet separat de cel de sanatate publica sau de psihitrie si trebuie organizat la scara nationala in subordonare teritoriala si stiintifica. medicul legist avea obligaţia de a face cercetări medico-legale în caz de răniri periculoase. sub forma unor „Instrucţiuni pentru medicul legistu al capitalei București". Prin inaugurarea acestei institutii in Bucuresti se pun practic bazele stiintifice ale activitatii medico-legale moderne din Romania. de tip piramidal. violurilor. incestul.domnitorului Vasile Lupu. Medicii trebuiau sa fie medici legisti. 4 . sodomie. sub titulatura Institutul de Medicină Legală din București. sugrumarea.

În acest domeniu. Probele ADN recuperate de la locul faptei sunt cruciale in cazul infractiunilor privind viata sexuala a persoanei sau in alte crime violente. astazi pot oferi informatii vitale in aflarea adevarului privind anumite fapte si faptuitori. analiza ADN a devenit o nouă formă de probare ştiinţifică şi majoritatea organelor juridice acceptă astăzi ca elemente probatorii analizele ADN. Testarea ADN a devenit un important instrument in investigarea infractiunilor deoarece. ADN-ul este utilizat pentru protejarea speciilor pe cale de dispariție. astfel. fără suspiciuni de probabilitate statistică. permitand. legarea celor doua cazuri sau indicand faptul ca cele doua infractiuni sunt comise de aceeasi persoana. lucru care fara indoiala va grabi solutionarea cazului. De aceea. ADN-ul este o metodă deosebit de utilă în investigarea diferitelor tipuri de crime. jucand un rol din ce in ce mai important in condamnarea celor vinovati si exonerarea celor care au fost condamnati sau acuzati pe nedrept. probele ADN colectate de la locul infractiunii pot duce la identificarea criminalului sau la eliminarea unui alt suspect.II. pentru detectarea crimelor de război și identificarea 5 . sange. Revoluția Bio-tehnologia joacă un rol important și în continuă creștere în viața noastră. Importanta amprentei ADN Amprenta genetica si-a castigat un loc de marca intre mijloacele de proba. tesut epitelial. din tara sau din strainatate. De exemplu. Esantioane biologice care au fost recoltate cu ani in urma si erau imposibil de testat. cu exceptia gemenilor identici. testarea filiației a devenit o procedură fara vreo marja de eroare. Totodata. Cu ADN-ul. saliva pot fi lasate pe corpul victimei si vor fi de o importanta vitala in dovedirea vinovatiei persoanei in comiterea infractiunii. profilul ADN facut de criminalisti la locul unei infractiunui poate fi comparat cu profilul ADN gasit la locul unei alte infractiuni. testul ADN poate duce la identificarea unei victime prin raportarea la ADN-ul rudelor in cazul in care corpul acesteia nu poate fi gasit. in cazul unui viol. probele biologice cum ar fi fire de par. toate persoanele au un ADN diferit. Genetica medicala si terapia genica ne-au oferit deja instrumente extraordinare pentru a diagnostica si trata bolile mostenite. excluderea suspecţilor pe baza analizei ADN fiind absolută.

cel care a pus bazele științei moderne a geneticii. Florida. apoi la Institutul de Medicina Legala. cel care a desoperit amprentele genetice. O contributie importanta a avut si finalizarea in 2001 a proiectului Genomul uman. l-a condamnat pe Tommy Lee Andrews in urma savarsirii infractiunii de viol. pe masura ce tehnologiile de identificare se imbunatatesc si sunt utilizate pe scara tot mai larga. se ridica intrebari serioase despre libertatile civile si dreptul la intimitate ale persoanelor testate genetic. care puteau fi insa evitate usor daca suspectul folosea manusi. Testele ADN au fost larg imbratisate de comunitatea stiintifica si juridica din intreaga lume. proicet ce a generat o uimitoare cantitate de informatie stiintifica despre materialul ereditar al speciei noastre. Există o serie de scenarii legale in care paternitatea sau de relatiile de familie devin importante pentru soluționarea unui litigiu. Insa. un rezultat care nu spunea prea multe despre cine este de fapt infractorul. aproape in acelasi timp cu formularea legilor ereditatii de catre călugărul austriac Gregor Mendel. pana in 2004. 6 . La sfarsitul anilor‟80. politia se baza pe descoperirea clasicelor amprente digitale. James Watson și Francis Crick au rezolvat puzzle-ul privind structura ADN-ului și au declansat revoluția din biologia moleculara. In Romania. unde s-a putut identifica profilul genetic al criminalului pentru ca s-au gasit urme de sange ale victimei pe pantalonii autorului si depozite de piele ale criminalului sub unghiile persoanei ucise. Metoda a fost introdusa abia la sfarsitul anului 2003. La începutul anilor 1950. devenind un instrument fara rival in cadrul investigatiilor medico-legale si politienesti. ADN-ul a fost descoperit în 1868. Sir Alec Jeffreys. a dovedit in instanta importanta ADN-ului prin rezolvarea unui caz de omor in Marea Britanie. Primul caz rezolvat a fost o crima petrecuta la Hunedoara. si pe stabilirea grupei sanguine. cand s-a infiintat cate un laborator special. Prima condamnare pe baza testelor ADN în Statele Unite a avut loc în 1987. testarea ADN este una dintre modalitățile cele mai precise care pot oferi dovada necesară pentru a determina rezultatul juridic corect. fie ca este vorba de dovedirea vinovatiei unui infractor. intai in cadrul Institutului de Criminalistica. ADN-ul reprezinta singura sursa prin care putem confirma identitatea unor persoane decedate.rămășițelor umane. Una dintre cele mai comune utilizări pentru testarea ADN ramane cea pentru motive legale. In numeroase cazuri. Fie că este o dispută pentru moștenire unde determinarea relațiilor de familie ar putea avea un impact semnificativ asupra executării unei anumite bunuri. când Curtea de Judecata din Orange County.

proba ADN este complementara anchetei. Dar cea mai importanta limitare vine din faptul ca proba ADN. ambalare. e foarte important ca proba ADN sa fie proaspata.III. BAZELE DE DATE ADN Utilizarea de probe ADN este un subiect controversat din punct de vedere social și etic. proba trebuie recoltata perfect de la locul faptei. In fine. De asemenea. Anchetatorii lucreaza dupa metodologii stricte de identificare. totodata. aceasta este doar una dintre limitarile peste care dau biochimistii in analiza urmelor biologice. posibilitatea de a identifica infractori folosind baze de date de ADN ridică probleme importante: este etic să păstrezi ADN uman în asemenea baze de date sau este o încălcare a drepturilor omului? Ar trebui să existe amprenta ADN a fiecărei persoane sau numai a celor care au fost arestate? Cât timp ar trebui păstrat profilul ADN? La aceste intrebari vom incerca sa raspundem avand in vedere reglementarile in materie din legislatiile internationale si in special ale Statelor Unite ale Americii acolo unde problematica utilizarii testelor ADN in sala de judecata a devenit din ce in ce mai controversata. pastrare si transport date de specialistii Institutului de Criminalistica. De altfel. recoltare. e important sa fie transportata cum trebuie. Celelalte apar din cauza unor factori obiectivi din teren. nu poate inlocui ancheta politistilor si procurorilor. Deși aceste tehnici sunt larg înțeles de către oamenii de știință și ofițerii de urmărire 7 . 1. Ca sa se faca legatura intre amprenta genetica gasita la locul unei fapte si infractor. In Romania. Cu cat e mai degradata. fara a se amesteca cu urmele biologice ale altor persoane si fara a se produce alterari. desi indubitabila. In primul rand. dar. trebuie stabilit si un cerc de suspecti de la care sa se prevaleze mostre comparative. PROBLEME CONTROVERSATE PRIVIND AMPRENTELE ADN Ideea utilizării ADN pentru a identifica un singur individ din lume este uimitoare. iar politistul trebuie sa-l gaseasca pe posesorul acestui profil genetic. criminalistica bazandu-se pe comparatie. Laboratorul stabileste profilul genetic. cu atat obtinerea unui rezultat clar e mai dificila.

baza de date ADN ENFSI (Rețeaua Europeană a Institutelor de Medicina Legala).sfârșitul anilor „70. Acum. economisind timp. de asemenea. de asemenea comitand infractiuni mult mai violente. cei condamnați pentru atac deosebit de grav. valoarea bazelor de date ADN privind infractorii care au comis infracțiuni mai puțin grave a fost recunoscuta. care poate fi. marea majoritate a populației nu a primit inca o educație corespunzatoare pe aceste teme. Există trei mari baze de date de ADN ale persoanelor condamnate pentru o infracțiune: CODIS care este ținută de către Statele Unite. alimentata de nevoia de senzațional prezenta in mass-media prin publicitatea unor cazuri in care probele ADN duc la condamnarea inculpatului. există grupuri de oameni care se opun cu inversunare bazelor de date ADN din motive etice și sociale. poate oferi informații despre familie și origine etnică. O baza mare de mostre de ADN poate acționa ca un factor de descurajare. Mulți oameni considera ca este o linie fină între dezvoltarea unei baze de date ADN și încălcarea libertăților civile. publicul în general. ADN-ul conține o mutitudine de informații care privesc nu numai un individ. Utilizarea necorespunzătoare a profilurilor ADN în bazele de date ar putea duce la discriminare. efort.penală. nu are o înțelegere profundă a tehnologiei. și bani. o potrivire a unei probe de la locul unei crime cu o proba déjà existenta in baza de date ar rezolva rapid crima. aceste baze de date conțineau doar probe de la infractorii violenți. Incertitudinea însoțește această lipsă de înțelegere. Cu toate acestea. viol sau omor. mulți criminali devenind recidiviști și. astfel încât este necesar un grad adecvat de protecție a bazelor de date ADN. Astfel. Utilizarea bazei de date ADN ca un instrument de investigație este noua. ISSOL.sfârșitul anilor „80. Inițial. de asemenea. mai exact de Biroul Federal de Investigații. Baza de date a condamnatului este un jurnal de profiluri STR (short tandem repeatt). Ca în orice noua tehnologie. iar cercetari privind genetica populației și alte studii sunt in curs de desfasurare. că proiectul Genomul uman a fost finalizat. o anumită cantitate de speculații însoțește baza de date si profilul ADN. dar. iar tehnicile actuale de biologie moleculară sunt destul de recente. Cu toate aceste avantaje. muti oameni se tem ca acestea vor duce la stabilirea unui anumit genotip specific pentru infractori sau 8 . folosindu-se probe de ADN și probe de urme. Investigațiile sunt acum mult mai complexe. baza de date alcatuita de către Interpol. Există două tipuri de baze de date ADN: baza de date a condamnatilor și baza de date privind locul crimei. utilizarea de probe ADN poate ajuta sau poate dovedi imediat nevinovăția unui suspect. Tipul de infracțiuni pentru care este stocat ADN-ul diferă de la tara la tara. Totodata.

înălțimea.criminali violenți. cum ar fi violator sau criminal violent ar putea afecta drepturile omului și libertățile civile. Trebuie protejat ceea ce există în prezent în bazele de date pentru a se asigura ca ADN-ul nu este exploatat într-un mod in care este lipsit de etică sau încalcă drepturile omului. drepturile civile ar putea fi incalcate prin faptul că bazele de date ADN ar putea fi extinse dincolo de cele ale infractorilor. acest individ ar putea fi condamnat pentru o crimă pe care nu a comis-o. Cu toate acestea. acest ADN ar putea fi folosit pentru a obține sexul. În plus. Un motiv de îngrijorare este faptul că. bazele de date ADN prin oferirea de fonduri pentru analiza probelor în cazurile nerezolvate și stabilește liniile directoare pentru utilizarea probelor de ADN de catre persoanele condamnate care susțin nevinovăția lor. Cu toate acestea. datele obținute de la locul crimei. deși persoana este dovedit a fi nevinovata. culoarea părului și ochilor și alte astfel de trăsături care pot permite poliției să genereze un profil fizic al agresorului. generează probleme de drepturile omului. Utilizarea bazelor de date ADN a persoanelor pentru anumite tipuri de comportament. In octombrie 2004. Întro lume în care esti nevinovat pana la proba contrarie. Implicațiile juridice sunt constant luate în considerare în instanțele de judecată pentru a asigura respectarea liniilor directoare care reglementează aceste mijloace de proba. orice consecințe negative sau de publicitate legate de ancheta ar încălca drepturile omului. Se extinde. oricine care s-ar potrivi acestui profil ar putea deveni un potențial suspect. de asemenea. asigurarea finanțării pentru programele de asistență victimei. fie că este vorba CODIS. probele de ADN lăsate la locul unei crime nu se potrivesc cu nici un suspect din baza de date penală. deo arece. Acesta permite 9 . care ar fi introduse în baza de date a locului crimei ar putea fi utilizate în primul rând pentru a oferi un profil al agresorului. Analiza ulterioara a profilului STR printr-o mostră de ADN furnizata de către o persoană aflată sub suspiciune ar putea conduce cu ușurința la excluderea ei din randul suspectilor în cazul în care el a fost într-adevăr nevinovat. sau ISSOL. doar pentru faptul ca are un profil ADN care prezinta similitudini cu cel al unor criminali violeni. EN FSI. deși profilele STR sunt înregistrate numai în baza de date ADN. De exemplu. presedintele Bush a promulgat “Legea pentru toti” prin care se ofera un sprijin suplimentar pentru drepturile victimelor. se includ toate celelalte informații genetice asupra acelui individ. care ar putea fi consecința de a poseda un profil genetic care sugereaza ca poti comite o crimă in viitor? În societate. acest lucru de asemenea. în cazul în care este stocat proba. Totodata. acesta putand fi folosit in alcatuirea profilului potențialilor infractori. până la punctul în care analiza genetică ar putea fi utilizata într-un mod discriminatoriu. Astfel.

în scopul de a demonstra nevinovăția lor. utilizarea de probe ADN va continua să duca la condamnarea infractorului adevarat și la demonstrarea nevinovăției altora. În Europa. inclusiv unele condamnate la moarte. 2. fie nu a fost admisa in sedinta de judecata datorita tehnologiei timpului. cat și în literatura științifică și juridică. Utilizarea bazelor de date ADN medicolegale a ajuns în discuție în condițiile prezentei legi. atât în sala de judecată. TEORIA PROBABILITATII Interpretarea probelor ADN a fost subiectul unor controverse substanțiale.persoanelor condamnate accesul la probe ADN. Există opinii diferite în Europa cu privire la care dintre infracțiuni este necesar un mandat de a lua o mostră ADN. Un expert care depune mărturie despre amprente genetice le discuta în termeni de "puncte de similaritate. Când probele ADN au fost folosite prima dată în cazuri penale. a fost de multe ori dificil pentru procurori și avocații apărării. problemele sociale și etice cu privire la probe de ADN vor continua să fie un subiect de dezbatere. În plus. Numeroase persoane condamnate pentru crime. Si durata in care proba recoltata poate rămâne în baza de date ADN-ului poate fi diferita de la țară la țară. precum și utilizarea adecvata a tehnologiilor ADN și a bazelor de date. precum și pentru experți să depună mărturie. unele țări au nevoie de consimțământul celui suspectat de comiterea infractiunii. dar folosirea corectă a bazelor de date ADN nu s-a dovedit a fi o încălcare a drepturilor omului. Prin educație. Amprentele sunt considerate în continuare de către cei mai mulți oameni o modalitate principala de a identifica pe cineva. să explice semnificația potrivirii ADN-ului invinuitului cu ADN-ul gasit la locul crimei. confidențialitatea informațiilor genetice. legislație. Unele țări membre ale Uniunii Europene nu au în prezent o bază de date ADN. articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului definește liniile directoare pentru protecția drepturilor individului. Diversitatea de țări din Europa necesită luarea în considerare a mai multor probleme sociale și etice în ceea ce privește bazele de date ADN. în timp ce altele nu. În mod evident." Potrivirile 10 . fiecare țară are propriile linii directoare și reglementări suplimentare atunci când vine vorba de drepturile de confidențialitate. au fost exonerate pe baza unor dovezi ADN care fie nu au fost disponibile la acel moment. Deși cele mai multe țări europene sunt guvernate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. și cercetarea la fața locului.

un expert ar putea spune ca probabilitatea ca ADN-ul persoanei invinuite si ADN-ul gasit la locul crimei. dar se ia în considerare faptul că acuzatul nu este doar o persoană aleatorie. în condiții de laborator. mai mare. profilele ADN s-au dovedit a fi un instrument extraordinar in cauzele penale si nu numai. Profilele ADN și interpretarea lor au inceput sa fie puse la indoiala. ADN-ul fiind doar o piesă într-un puzzle foarte mare. utilizandu-se ceea ce este cunoscut in prezent drept similitudine ADN în cadrul populației generale. Deși nu au existat cazuri documentate in care un lucrător al laboratorului sa fi contaminat în mod intenționat o mostră de ADN. probabil. Aceasta nu este o probabilitate foarte mare. sa se potriveasca. Riscul de potrivire întâmplătoare folosind RFLP este de 1 la 100 de miliarde. dar orice profil ADN poate da un rezultat fals dacă acesta este contaminat. acest risc este. căutări de genealogie și de testare pentru boli. Cu toate acestea. mostre de ADN au fost contaminate sau chiar falsificat de către infractori pentru a evita urmărirea penală. Există rareori o certitudine de 100 la sută in ceea ce priveste un anumit lucru. Analiza STR nu este la fel de subiectiva. Pe de altă parte. 11 . De exemplu. este doar unul dintre mai multe instrumente folosite pentru a găsi adevărul în anchetele penale. Cu toate acestea. un expert ar putea spune că profilul ADN creat din probele de la locul crimei are o probabilitate de 4-la-5 (sau 80 la suta sansa) de potrivire cu cel al profilului ADN creat din eșantionul inculpatului.ADN-ului sunt discutate in termeni de probabilitate statistică. deoarece tehnicienii pot interpreta greșit modele similare ca identice sau efectua analiza incorect. Acest lucru a fost de multe ori interpretat incorect sau a dus la anumite confuzii. sa fie de 1 la 10 (sau 10 la suta) . Spunând că probabilitatea de potrivire este de 80 la suta nu este același lucru cu a spune că probabilitatea de vinovăție a persoanei acuzate este de 80 la sută. Analiza RFLP a fost în parte întrerupta din cauza posibilității de eroare. Totusi.

tratamentul constituțional privind colectarea de par sau saliva ca probe este guvernat de cel de-al patrulea amendament: un mandat de percheziție este de obicei. De exemplu. este necesar. de asemenea. In primul rand. caldura si umiditate. abilitatea de a folosi aceasta tehnica de investigare este dependentă de autorul infractiunii care poate lasa un eșantion. Majoritatea victimelor violurilor. nu raporteaza infracțiunea sau este raportata prea târziu pentru prelevarea de probe relevante in descoperirea faptuitorului. păr. În Statele Unite. Tehnologia se schimbă rapid și mai multe tehnici noi devin disponibile. Valabilitatea științifică a aplicării sale de laboratoare individuale a fost pusă sub semnul întrebării de către unii. multi dintre cei care comit astfel de crime scapa de raspunderea penala. sperma. resturi de sperma nu vor fi întotdeauna lăsate la violuri sau sperma ar conține puțin sau deloc ADN. milita împotriva utilizării de profile ADN. Din ce în ce mai mult. proba ADN poate fi contaminata cu bacterii. Cu toate acestea cauza probabilă este suficienta dacă circumstante deosebite exista. nedegradata si necontaminata de ADN trebuie sa fie extrasa de la locul crimei. de asemenea. 12 . de exemplu. de asemenea. In al treilea rand. unele aspecte legate de crime sexuale și modul în care aceste acte sunt adesea percepute în societate poate.IV. Mai mult decat atat. ADN-ul se degradeaza prin expunerea prelungita la soare. În afară de factorii de mai sus. ciuperci. cum ar fi sângele. limitati de incapacitatea juridică a ofițerilor de a preleva probe de ADN din cauza impedimentelor de ordin legislativ. In al doilea rand. Se ridica o serie de probleme care limitează utilizarea profilului ADN in investigatiile medicolegale. criminalistii pot fi. o cantitate adecvata. consilierii juridici sunt obligați să vină in contatct cu acest tip de dovezi științifice. Ar trebui subliniat faptul că există un număr de factori care pot restricționa utilizarea de profile ADN in investigatiile medico-legale. LIMITARI ALE UTILIZARII PROBELOR ADN Aplicarea profilelor ADN în sistemul de justiție penală este o problemă importantă cu care se confruntă instanțele romane și ofițerii de urmărire penală. Victimele. țesut moale. refuză de multe ori examinarea medico-legală sau refuza sa faca plangeri penale si de aceea.

Metodele PCR vor reduce semnificativ numarul de ore.In al cincilea rand. reducând succesul de ansamblu a testării. dacă o probă conține ADN de la mai mult de un individ (cunoscut ca un profil mixt). o alta dificultate asociata cu analiza ADN este că. Introducerea probelor de ADN a jucat un rol-cheie în ancheta numeroaselor crime. Prin parteneriate între poliție și oameni de știință. poliția bazandu-se acum pe analiza ADN-ului pentru a furniza informații care anterior erau indisponibile. Soluția la această problemă va fi data de rafinamentul software-ului de calculator pentru a-i ajuta pe oamenii de stiinta in atingerea unei interpretări obiective și imparțiale. profilele nu pot fi ușor separate. forța de muncă intensivă și timp mai indelungat. îmbunătățiri continue în tehnologie vor permite laboratoarelor sa proceseze mai multe probe și sa îmbunătățeasca capacitatea lor de a interpreta profile mixte. nepărtinitoare în sprijinul sistemului de justiție. În viitor. a crescut utilizarea profilului ADN in investigatii și schimbările tehnologice pot duce la reducerea acestei variabile. Cu toate acestea. munca si bani implicate in acest proces de identificare a infractorilor. analiza ADN-ului va continua să fie considerată ca un standard de excelenta pentru dezvoltarea de dovezi științifice imparțiale. costul și timpul necesar pentru conturarea unui profil ADN poate interzice aceasta metoda de investigare deoarece necesita foarte multi bani. In al saselea rand. 13 . Valoarea probatorie convingătoare a acestei tehnologii a dus la o așteptare mai mare de dovezi științifice imparțiale în instanțele de judecată.

Din controversele actuale rezulta necesitatile evolutive care determina directiile viitoare de dezvoltare a tehnologiei ADN: crearea unei banci internationale de date ADN pentru uz medico-legal. ameliorarea tehnicii ADN. permite identificarea urmelor biologice chiar daca acestea se gasesc in cantitati foarte mici. futurista a tehnicilor ADN.Concluzie Introducerea tiparii ADN a reprezentat o revolutie in domeniul biologiei moleculare. Pentru moment nici instantele. Terminologia si tehnologia sofisticata. progresele recente in domeniul profilului ADN au transformat acest tip de investigatie intr-un instrument de investigatie de o importanta deosebita pentru medicina legala datorita unor calitati incontestabile: metoda are o specificitate si o capacitate de discriminare net superioara metodelor clasice de identificare serologica. rigide datorita unor marturii depuse anterior. Capacitatea amprentei ADN de a „stabili' vinovatia sau nevinovatia a captat atentia si entuziasmul politiei si justitiei. deci nu pot lua decizii corecte bazate pe argumentele controversate aduse de expertii apararii si acuzarii. se observa in prezent tendinta ca medicii legisti sa se cantoneze in pareri inflexibile. nici magistratii nu sunt pregatiti sa inteleaga pe deplin valoarea dovezilor rezultate din tehnicile ADN. In ciuda acestor controverse. De la descoperirea amprentelor papilare. Aceasta explica neincrederea cu care au inceput sa fie privite dovezile ADN de catre tribunale in ultimul timp. se poate aplica cu succes chiar atunci cand urmele biologice sunt foarte vechi si degradate. standardizarea tehnicilor de laborator. le-a inconjurat cu o aura de infailibilitate ceea ce a determinat existenta multor cazuri implicand amprenta ADN. Contrastand cu procesul obisnuit al progresului stiintific. care au fost aduse in fata Curtii cu putine alte dovezi incriminante. iar in administrarea 14 . conectata cu banci de date similar. profilul ADN reprezinta cea mai mare descoperire in domeniul criminalistic si este indisolubil legata de viitorul medicinii legale. si in general progresului stiintific medico-legal. programe de cercetare coordonate pe plan international. Un sistem adversial bazat pe contradictorialitate nu este recomandabil dezvoltarii acestui camp nou de activitate medico-legala.

Este important de subliniat ca utilizarea ADN in practica judiciara. absenta ideilor preconcepute. Citandu-l pe Conan Doyle care spunea 'cand niciodata nu ai exclus imposibilul. ci s-o intareasca. cum ar fi tehnicile de prelevare a probelor. desi constituie un element probant al anchetei. ceea ce de fapt semnifica o noua organizare a anchetei.justitiei. 15 . necesita neaparat o modificare a practicii anchetatorilor pe teren. intelegem de ce atunci cand stiinta este aplicata in acest domeniu este obligatoriu implicata medicina legala. ramane ceva care desi improbabil. etc. Introducerea acestei probe. stiinta contribuie prin informatii in a determina daca un element exista sau nu. nu trebuie sa i se substituie. poate fi adevarat'. Legea defineste elementele infractiunii. aportul profilului ADN il constituie exonerarea de vinovatie al suspectilor si evitarea sau repararea comiterii unor erori judiciare. cat si in civil a unor elemente concrete biofizice. chemata astfel sa ajute justitia in stabilirea atat in penal.

vol. 1996. GeneLex Press Seattle. 4. 1-15. Unresolved issues in the Forensic Use of DNA Profiling. American Journal of Human Genetics. 1994. Of. 631-634. Department of Statistics. Issues in DNA Fingerprinting. 1993. Risch. DNA technology in forensic science. Use of DNA profiles in Criminal Proceedings in Alaska. 10. studii de specialitate 1. 1-8. Ostrowski. N. Ruling allows DNA testing as evidence. Washington USA. 2.C. vol. pp.07. Eric. articole. Fisher. Kane. 1990. 1992. Forensic genetics and ethical. p. Ligia. publicată în M. Herman. 'Individual Identification by DNA Analysis: Points to Consider'. Partea I nr. Dan E. 1994. Alaska Judicial Council. Coleman. Conventia Europena pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale publicata in Monitorul Oficial. A Trial Watcher's Guide. 5. Publishers.. Harvard University. p. 2004 Gordon and Breach Science Legislatie 1. 1-28. 16 . Mildred. p. B. Chernoff. 1994.. 3. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.. On the probability of matching DNA fingerprintings. Howard. 3. nr. p. National Academy Press. Susanne.. Nat Genet. published in Accountability in Research. 135 din 31/05/1994. Sankar. 2. vol 3. 6. Swenson. DNA in the Courtroom. The New York Times. Committee on DNA Technology in Forensic Inference (1992). 9. Washington. I. 47-54.BIBLIOGRAFIE Cărţi.. Ronald. D. 255. K Cho. USA. Investigatia ADN in slujba justitiei. & Devlin.2004. Trends and Issues in Crime and Criminal justice. Pamela. 594 din 1. 8. American Society of Human Genetics 1990. p. note de curs. 46. Di Pietro. Science. Australian Institute of Criminology. Legea nr. legal and social implications beyond the clinic. 717-720. 7. Barbarii.

org 7. editie ingrijita de conf. 174 decizii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu modificarile pana la data de 2 aprilie 2008. dr. Codul Penal al Romaniei.nlm.org 8. http://www.yahoo.edu 5.edu 3. care va intra in vigoare la data de 1 februarie 2014 BIBLIOGRAFIE WEB 1.dartmouth.ncbi. 4.policechiefmagazine. Jurisprudenta selectiva. http://www.gov 4. http://www .3. Codul penal. 5.ro 6. Publicat in Monitorul Oficial.com 2. univ.voices. http://thinkprogress. 510 din 24/07/2009. Codul penal si Codul de procedura penala acualizat 24 septembrie 2012.legmed.udayton.romanialibera. http://www. Partea I nr. judecator Dan Lupascu. http://www. http://www.nih. http://academic. 40 legi special.ro/ 17 .