You are on page 1of 21

,,EDUCATIA PENTRU SANATATE IN SCOALA ROMANEASCA’’

Dreptul la sanatate este unul din drepturile fundamentale ale omului. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), sanatatea individului este definita drept ,,o stare de bine fizica, mentala si sociala, si nu doar absenta bolii sau a infirmitatii.’’ Din perspective publica, sanatatea constituie, datorita imenselor sale implicatii individuale, dar si sociale si demografice, unul dintre elementele cele mai vizate de politicile si stategiile guvernamentale din intreaga lume. In acest sens, in 1977, statele membre ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii (inclusiv Romania) au decis in mod anonim ca ,,telul social principal al guvernelor si al OMS in decadele viitoare sa fie realizarea unei stari de sanatate a intregii populatii a globului, care sa permita tuturor oamenilor sa duca o viata productiva din punct de vedere economic si social”. Unul dintre marile succese ale secolului trecut, consecinta totodata a promovarii acestui mod de abordare a problematicii sanatatii, a fost cresterea considerabila a sperantei de viata in randul populatiei din multe state ale lumii. Factorul determinant al acestei mutatii este dezvoltarea programelor preventive si educative de promovare a sanatatii in aceste tari. Educatia pentru sanatate la nivelul scolii reprezinta una din principalele cai de promovare a cunostintelor corecte privind diferite aspecte ale sanatatii si totodata de formare a atitudinilor si deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil si sanatos. In multe tari educatia pentru sanatate este obligatorie in scoli, incepand din clasa intai pana in a douasprezecea, folosindu-se pentru fiecare ciclu de dezvoltare programe si materiale didactice adecvate varstei. Exista mai multe argumente care pot fi aduse in favoarea realizarii educatiei pentru sanatate in cadrul unitatilor de invatamant: *In primul rand, unul dintre scopurile in sine ale activitatii in invatamant este informarea autorizata a copiilor si adolescentilor privind diferite domenii ale culturii si stiintei, in paralel cu dezvoltarea de activitati practice.In acest sens, educatia pentru sanatate, ca parte a stiintelor medicale, vizeaza nu numai transmiterea de catre elevi a unui bagaj informativ corect din punct de vedere stiintific, cat mai ales crearea unor comportamente individuale sanatoase, a unor atitudini ce corespund idealului educational. *Scoala este un loc perfect pentru transmiterea cunostintelor de educatie pentru sanatate a elevilor si are abilitatea si capacitatea de a se adresa unui procent reprezentativ din populatie. *Unul dintre elementele esentiale pentru dezvoltarea impactului dorit este initierea si realizarea programelor de educatie pentru sanatate la varste cat mai tinere. Conduita preventiva devine astfel un comportament care se realizeaza in timp, paralel cu dezvoltarea educative. Asupra unei personae deja formate, adulte, astfel de activitati au intotdeauna un impact mai redus decat actiunile similare, realizate la varste mai timpurii.

*Scoala are o mare autoritate morala, oferind posibilitatea educatiei formale si nonformale, iar materiile de studiu oficiale din scoli capata, la nivel psihologic individual, o importanta mult mai mare. Introducerea ,,Educatiei pentru sanatate’’ ca disciplina in scoli reprezinta implicit recunoasterea importantei acesteia pentru viata individului. *Proiectele pilot realizate pana in prezent, in diferite judete ala tarii, proiecte conduse atat prin intermediul institutiilor guvernamentale,cat mai ales prin organizatii nonguvernamentale,au demonstrate succesul si receptivitatea tinerilor prntru acest tip de initiative. * Nu in ultimul rand, impactul semnificativ al acestor activitati a fost demonsrat deja in alte state, prin studii si cercetari competente, autorizate. Chiar si in Romania, unde activitatile educative de acest tip au fost punctuale, studiile efectuate demonstreza acest lucru.De exemplu, Studiul Sanatatii Reproducerii in Romania1999- studio national de mare amploare si incredere, efectuat cu asistenta tehnica internationala - a aratat ca discutiile din scoli par sa fi avut un efect notabil asupra cunostintelor despre utilizarea metodelor contraceptive’’, conchizand ca ,,eforturile de a largi activitatile de educatie sexuala trebuie continuate’’. Educatia pentru sanatate in Romania, interventie necesara

Problemele
generale de sanatate in Romania-principalele cauze de mortalitate si importanta factorilor de risc In Romania, conform datelor oferite de Institutul de Statistica si Centru de Calcul, Statistica si Documentare Medicala, principalele cauze de deces sunt reprezentate de boli ale aparatului cardiovascular (733,06 decese/100.000 locuitori), tumori (186,86 decese/100.000 locuitori), boli ale aparatului digestive (62,25 decese/100.000 locuitori) si boli ale aparatului respirator (66,4 decese/100.000 locuitori) – date valabile pentru semestrul I, 2006. Majoritatea acestor tipuri de afectiuni se coreleaza cu anumiti factori de risc comportamentali la nivelul populatiei. Astfel, de exemplu, afectiunile cardiovasculare pot fi induse la varste mai tinere sau agravate considerabil de fumat, regim alimentar bogat in grasimi, sedentarism, obezitate. Anumite boli maligne recunosc importanti factori de risc asociati, de exemplu fumatul in cazul cancerului bronho-pulmonar, sau de relatiile sexuale neprotejate cu un numar mai mare de parteneri sexuali, in cazul cancerului de col uterin. Mai mult decat atat, in cazul multor afectiuni , depistarea precoce a acestora poate insemna o enorma diferenta la nivel prognostic. In acest sens, amintesc pentru exemplificare, controlul regulat al sanilor pentru depistarea precoce a leziunilor mamare, testul Babes-Papanicolau, realizat in cadrul examenelor genitale de rutina pentru depistarea cancerului de col uterin in faze

iar episoadele de consum abuziv de alcool s-au dovedit a fi strans corelate cu raniri grave. de obicei. la nivelul statelor respective. O alta problema de sanatate deosebit de importanta pentru aceasta categorie populationala este reprezentata de aria sanatatii reproducerii. iar un numar semnificativ dintre acesti consumatori il reprezinta elevii/tinerii. jumatate dintre acestia avand varste cuprinse intre 35 si 69 de ani. Romania are una dintre cele mai inalte rate ale mortalitatii materne din Europa. Luand in considerare rata in crestere a fumatului. o mare pondere in cazul acesta fiind reprezentata de decesele maternale cauzate de avorturi. prin folosirea metodelor de contraceptie moderna. fenomen care a generat si alte aspecte cu implicatii educationale. Organizatia Mondiala a Sanatatii estima in 1999 ca numai fumatul singur. In randul tinerilor de 10-24 de ani. fumatul va ucide aproximativ 150 milioane de oameni . Experienta si accesul programelor preventive de educare a populatiei din alte tari reprezinta unul din factorii . Desi in 1999 aproape toate femeile (99%) cunosteau existenta a minim o metoda moderna de contraceptie. aceeasi organizatie estima ca. inainte de organicizarea si complicarea sa. este responsabil pentru aproximativ 62 de milioane de decese la nivel mondial. Aceste sarcini.cheie ai prelungirii sperantei de viata cu 10-15 ani. copilul rezultat avand statistic un risc social (inclusive risc de abandon) mai ridicat. alcool. importanta sarcinilor neintentionate. intre anii 1950 si 2000. mai ales in cazul tinerelor pana la 18 ani. Constientizarea de catre populatie a tuturor aspectelor preventive si a importantei comportamentului propriu in declansarea sau nu a anumitor afectiuni este reflectata la nivelul statisticilor sanitare nationale de importanti ani de viata in plus/ cap de locuitor. exista o diferenta mult mai semnificativa intre cunoasterea acestor metode si cunoasterea modului cum se utilizeaza. cum ar fi:absenteismul. neasociat cu alti factori de risc.incipiente sau de masurare regulate a tensiunii pentru depistarea acesteia in stadii cat mai precoce. prin avort. droguri) in randul populatiei din tara noastra. in acest context. din cauza varstei scazute. cauzate mai ales de accidentele de masina. abandonul scolar si delincventa juvenila. determinand. Simpla prezenta sau nu a acestor factori de risc poate realize diferente individuale si statistice mai mult decat semnificative. in primii 25 de ani ai secolului XXI. Trebuie subliniata. principalele cauze de mortalitate sunt reprezentate de accidentele de automobile. 4 milioane de decese anual. la sfarsitul secolului XX. total preventibile de altfel.unele dintre ele se finalizeaza insa prin nastere (sarcina. Unul dintre factorii de risc asociati comportamentelor violente si riscante este reprezentat de consumul de alcool (DJ Hanson si RC Engs 1922). prezinta risc obstretical crescut). se soldeaza. inclusive sinuciderea. De exemplu. Un fenomen alarmant a devenit consumul de substante toxice (tutun. respectiv . alte leziuni traumatice si otravuri. cu o pierdere medie de 20 -25 de ani de viata.

.5% dintre barbati au folosit prezervativul la momentul primului lor contact sexual. In SUA si tarile din Vestul Europei se recomanda ca femeile de varste fertila sa isi faca un examen ginecologic de rutina in fiecare an. Comparand cu date similare oferite de alte studii anterioare. una din trei femei de varste 15-44 de ani si mai mult de jumatate dintre barbati sunt fumatori activi. considerau ca aceste afectiuni sunt extreme de usor curabile .folosirea lor. motiv pentru care nu trebuie sa prezinte motiv de ingrijorare. in cadrul unui studiu. In ceea ce priveste alte infectii cu transmitere sexuala. incluzand screening – ul pentru cancerul de col uterin si san. in special din cauza comportamentului alimentar nesanatos si a lipsei de activitate fizica. Totodata. In ceea ce priveste comportamentul alimentar. precum pilulele sau dispozitivul intrauterine. inainte de a fi intervievati. 78% dintre femei si 69% dintre barbati considerau riscul de a se infecta cu HIV drept foarte scazut sau inexistent. doar aproximativ jumatate dintre ele au declarat ca si cunosc modul in care se folosesc. datele existente sunt foarte putine. s – a observat clar tendinta de crestere a incidentei acestui comportament. Autoritatile sanitare estimeaza insa ca peste 50% din populatia Romaniei este supraponderala. In 1999. In 1998. si mai putin de una din patru femei practica lunar aceasta manevra . se estimeaza (SSRR – 1999) ca aproape o femeie din patru si trei barbati din patru consuma alcool zilnic sau aproape zilnic. chiar adolescentii care erau constienti de existenta acestora.93% dintre femei auzisera de existenta metodelor contraceptive. au consumat cel putin o data mai mult de 5 bauturi alcoolice. SRRR – 1999 demonstreaza ca in Romania mai mult de jumatate dintre femeile de varsta reproductiva au fost la un control ginecologic de rutina in ultimii trei ani. un factor importanat de risc pentru afectiuni ale aparatelor cardiovascular si locomotor.1999). cel mai rapid la grupa de varsta 18 -19 ani. Desi 92% .(SSRR . In Romania. Atitudinile si comportamentele parintilor fata de controalele medicale reprezinta factorii determinanti ai efectuarii screening – ului de rutina. 90% dintre femeile tinere si 93% dintre barbatii tineri erau de acord ca folosirea prezervativului protejeaza contra infectiei HIV/SIDA. S –a constatat.5% dintre femei si 38. numai 39% dintre femeile 15 – 44 de ani practica autopalparea sanilor. in special la tinerele femei. ca modalitate de screening a cancerului mamar. Obezitatea reprezinta. totodata. ca in perioada ultimelor trei luni. In Romania. Proportia fumatorilor activi a crescut mai ales in randul tinerilor. Studiul din 1999 a aratat insa ca numai 21. 2% dintre femei si 51% dintre barbati au declarat. cresterea substantiala a consumului de alcool la tinerii adulti. la randul sau.

(Conventia Natiunilor Unite cu Privire la Drepturile Copiilor.. 2. . Promovarea sanatatii si a starii de bine a individului -functionarea optima din punct de vedere somatic.orice copil care a fost supus abuzului fizic si psihic are dreptul la refacere fizica si psihica si la reintegrare sociala.1989) Scopul Programului Introducerea educatiei pentru sanatate in toate unitatile de invatamant. impotriva prostitutiei si pornografiei: -…nici un copil nu trebuie supus unor tratamente crude sau degradante: -. cat si ca activitate extrascolara. in vederea pregatirii pentru viata a elevului. mintal. Dezvoltarea personala a elevului autocunoasterea si construirea unei imagini pozitive despre sine: -dezvoltarea abilitatii de a lua decizii responsabile: -comunicare si relationare interpersonala: controlul stresului: dezvoltarea carierei personale.. Obiectivele programului 1. atat ca disciplina optionala (oferta integrala) si/sau ca ore integrate in alte materii. emotional. 3.II. . fiziologic. social si spiritual: -formarea unui stil de viata sanatos. Preventie -prevenirea accidentelor si a comportamentelor de risc pentru sanatate: -prevenirea atitudinilor negative fata de sine si viata: -prevenirea connflictelor interpersonale. Educatie pentru Sanatate in Scoala Romaneasca’’ Orice copil are dreptul… -…la dezvoltare fizica si psihica armonioasa: -…de a – si exprima optiunile in toate chestiunile care il privesc: -…de a fi protejat impotriva violentei fizice si psihice si impotriva oricarei forme de maltratare: -…la educatie: educatia trebuie sa pregateasca copilul pentru viata. abuzului sexual. incepand cu anul scolar 2003 – 2004. sa ii dezvolte spiritual intelegerii si tolerantei: -…la protectie impotriva folosirii drogurilor: -…la protectie impotriva exploatarii sexuale.

liceal (inclusiv din invatamantul teologic si din institutiile din subordinea MI si MApN). *Elaborarea de manuale si ghiduri pentru profesori si elevi. Conceptul de sanatate Componentele educatiei pentru sanatate . *Promovarea educatiei pentru sanatate in cadrul activitatilor extracurriculare si extrascolare. *Reprezentanti ai altor institutii guvernamentale si nonguvernamentale. donatori internationali.Grupul tinta *Elevi din invatamantul primar. precum si cei din taberele scolare. profesional si de ucenici. Strategia programului Cine? *Cadrele didactice. *Duce la cresterea calitatii actului medical. avizata. *Realizeaza in mod indirect educatia adultilor. *Cadrele medicale. atat in mediul urban. companii private. Avantajele programului *Asigura o populatie scolara educata pentru un mod de viata sanatos. pe cicluri de dezvoltare (de la clasa I pana la clasa a XII – a). cat si in mediul rural. *Formarea cadrelor didactice pentru instruirea elevilor in cadrul orelor de curs. *Permite accesul larg la o informatie corecta. *Duce la scaderea numarului de imbolnaviri si a comportamentelor cu risc. Cum? *Elaborarea de programe scolare pentru edicatia pentru sanatate. mas – media. gimnazial. *Elevii din palatele si cluburile copiilor.

Al treilea indicator poate fi descris printr – o componenta negativa si una pozitiva. Sanatatea educationala ar putea fi conceputa ca produs al interactiunii influentelor educationale predominant scolare. educational sau ca relatie intre componentele sale organice. In functie de componentele conceptului de sanatate educationala. fiziologic. dezvoltarea unor relatii de colaborare in principal in scoala. mintale.desfasurarea unor activitati distractive impreuna cu colegii. sentimente. starea de bine in scoala in procesul educational. Al patrulea indicator al starii de sanatate educationala este semnificativ pentru reforma educationala din Romania care deplaseaza atentia de pe professor pe elev. afective. comportamental. ca persoane integrate intr – un proces de formare. dezvoltarea capacitatilor si competentelor subiectilor educationali sunt insotite in mod firesc de obtinerea si trairea unei stari de bine de catre acestia in procesul educational. intre elevi. Al cincilea indicator al starii de sanatate educationala – sentimental de progres educational. psihice. pareri. educationale (Ed. dar si acasa. in noua pedagogie centrata pe elev. atitudini. blocand autocunoasterea si evolutia subiectului educational raportat la propria sa persoana. Evaluarea predominant concurentiala. de prieteni. Toate aceste elemente se adreseaza subiectilor educationali. relatii de comunicare si colaborare cu colegii. Faure. mintal. 1974). indica gradul de coeziune socio – educationala. afectiv. psihic. . Relatia dintre ele consta in predominarea componentei pozitive asupra celei negative. Cel de .al doilea indicator poate fi evaluat prin: comunicarea de idei. de amici. la istoria sa de viata. Personalizarea si individualizarea procesului de invatamant. e. obiectivele educatiei pentru sanatate pot fi diferentiate astfel: . situand pe primul loc capacitatile. ca reprezentanti ai aceleasi clase. b. Primul indicator al starii de bine de sanatate educationala implica in mod minimal rezultate de promovare si starea de multumire a subiectilor educationali in legatura cu aceste rezultate.Sanatatea omului poate fi privita din mai multe puncte de vedere: somatic. d. reflectate asupra personalitatii umane in formare . aptitudinile si atitudinile elevilor.Din punct de vedere conceptual. c. integrarea in grupurile de colegi. sentimental de progres educational. descoperirea inclinatiilor aptitudinale. scoli sau ca sistem educational. desi nu se poare face abstractie de relatia educationala dintre elev si profesor.se poate realize prin cresterea ponderii de raportare a rezultatelor scolare obtinute nu numai la ceilalti ci si la propria persoana. la contextul sau educational. functionale. care rastoarna piramida obiectivelor.cu creionul rosu in mana este inhibatorie. Acceptarea elevilor intre ei. sanatatea educationala a elevului poate fi definite prin urmatoarele componente: a. competentele. in afara caruia sanatatea educationala nu poate fi conceputa. relatii de acceptare reciproca si conlucrare cu profesorii. rezultate satisfacatoare la invatatura. comportamentale.

care practica o anumita forma de tratament fara o pregatire necesara. a accentuarii personalitatii intr – o directie sau alta (obsesii. mentinere si dezvoltare a sanatatii proprii si a celor apropiati lor prin formarea deprinderilor.) 2. delir etc. a sistemului nervos. interiorizat intr – o conduita echilibrata sau dimpotriva. in cazul constatarii unei anumite probleme medicale sau a legaturii acesteia cu educatia. cu scopul orientarii corecte catre medic. emotii. tulburarile de comportament. a capacitatii de auto – analiza a starii proprii de sanatate. 4. psihica. la dezvoltarea normala a corpului subiectilor educational in legatura cu tipurile de sanatate : somatica.1 . fiziologica. psihoze. Sanatatea comportamentala vizeaza in primul rand comportamentul normal. la echilibrul intelectului cu celelalte structuri psihice si ale personalitatii. a anumitor organe sau sisteme fiziologice. psihopatii etc. comportamentala. dezvoltarea unei conduite optime de aparare si dezvoltare a sanatatii proprii subiectilor educationali si a celor apropiati lor.de personalitate. afectiva. convulsii. dar si la unele structuri psihice sau la normalitatea psihicului in intregime – boli neuropsihice. intelectuala. mintala. Educatia pentru sanatate reprezinta la nivel macro – social un criteriu de evaluare a civilizatiei respective. Sanatatea intelectula se refera la nivelul de dezvoltare a intelectului normal. intelectuala. Sanatatea afectiva se refera la dezvoltarea sistemului afectiv al personalitatii. Educatia pentru sanatate are ca scop formarea culturii pentru sanatate. armonie/dizarmonie. la trasaturile de echilibru/dezechilibru. fixatii. fiziologica. sentimente. Angajarea in procesul de dobandire. increderea in puterea de vindecare a specialistilor.Informarea si autoinformarea subiectilor educationali in legatura cu tipurile de sanatate : somatica. Antrenarea starilor afective corespunzatoare sustinerii si dezvoltarii sanatatii: grija fata de propria sanatate. Sanatatea psihica face trimitere la normalitate sau la boala psihica (nevroze. sau submedie. de personalitate. stabilitate/instabilitate ale afectivitatii. mintala. suspiciunea justificata fata de persoanele neavizate. afectiva. psihica. Sanatatea mintala este in concept neuro – psihiatric. de autoingrijire sau de ingrijire a celor apropiati. priceperilor si a abilitatilor minime. Dezvoltarea la subiectii educationali a structurilor psihice de prelucrare a informatiilor cu privire la aceste tipuri de sanatate. Sanatatea somatica se refera in primul rand la integritatea corporala. Sanatatea fiziologica vizeaza buna functionare a organismului in intregime. pasiuni. . care face trimitere la dezvoltarea neurologicala. comportamrntala.de exemplu sistemul digestiv sau metabolismul organismului. 3. peste medie.) Sanatatea personalitatii vizeaza prezenta sau absenta tulburarilor de personalitate.

O prima etapa se refera la informarea copiilor si tinerilor cu notiuni. educatie pentru sanatate se plaseaza pe o directie prospectiva. urmarind conturarea unei imagini asupra problemelor de sanatate. Astfel. atitudinilor si comportamentelor menite a imbunatati nivelul de sanatate al individului si al colectivitatii’’. Aceasta presupune formarea unor atitudini igienice si a unor valori. ci pregatirea copiilor. successive si interdependente. idei din domeniul sanatatii. Procesul educativ se concretizeaza la nivelul a trei etape informative – formative. formare si dezvoltare aomului – tanat si adult. norme de comportare care sa influenteze favorabil atitudinile si practicule igienice ale individului. Educatia pentru sanatate poate fi considerata si ca procesul de insusire si aplicare aunor fapte. de-a lungul intregii existente. la transmiterea unor date in probleme de sanatate. care se ivesc in procesul evolutiv al civilizatiei moderne. atitudinile reprezinta comportamente virtuale. avand trei componente: cognitive. a unui ansamblu de cunostinte teoretice igienico – sanitare. iar in problemele de sanatate. deoarece atitudinile – sub influenta componentei afective – se adopta si nu se invata..Dupe o recenta definitie a Organizatiei Mondiale a Sanatatii. sub raportul sanatatii. asadar. contribuind – prin perfectionarea sanatatii fizice. Atitudinea este o dispozitie. comunitatii. . care au loc in viata moderna. pentru a se putea adapta neincetat permanentelor mutatii. procesul de informare. Atitudinea inseamna totodata ce gandim si simtim referitor la ceva. educatia pentru sanatate este un sistem de masuri si influente pentru formarea comportamentului igienic. atitudini si obisnuinte privind sanatatea. cu rol de cognitie. cunostinte. pentru a fi inarmat impotriva agresiunilor biologice si emotionale ale mediului. a unui mod de viata sanatos. afective si conative. sub aspect educational. o pregatire pentru a actiona. formarea unor reprezentari teoretice.in domeniul sanatatii. procesul inzestrarii individului cunostinte. Cele afective au un rol principal. a bazei cognitive necesara intelegerii stiintifice a masurilor de aparare si promovare a sanatatii. culturalizarea igienico – sanitara a copiilor si tinerilor in vederea formarii unui stil de existenta si comportare igienica. Ca o componenta a educatiei multilaterale.educatia pentru sanatate constituie un ansamblu de eforturi organizate urmarind a favoriza dezvoltarea cunostintelor. familiei. este activitatea de conducere a copilului si tanarului de la conditia sa de fiinta naturala la aceea de fiinta social – culturala in problemele de sanatate. Educatia pentru sanatate reprezinta.ele se modifica indeosebi datorita exemplului cadrului . afectiv – emotionale si mintal – spirituale – la dezvoltarea multilaterala a personalitatii si la integrarea sociala a celor educati. intelectuale despre fenomenele sanatatii si ale bolii. In acest sens. prin aceea ce urmareste nu numai promovarea sanatii in prezent. Finalitatea educatiei pentru sanatate in scoala este.Este vorba despre o etapa teoretica.

. Astfel. la placere si senzatii subiective positive. ceea ce nu este totdeauna usor la varsta adulta.. orice copil curat.emotionala si practica – menite a face trecerea de la cunoastere si intelegere. Ea poate fi considerate ca o componenta a culturii generale. Comportamentul uman trebuie insa raportat permanent la mediul in care actioneaza subiectul.maniera de a fi si de actiona a omului’’. formarea comportamentului. ordonat va capata aprobarea grupului. avand un rol preponderant in luarea unor decizii favorabile promovarii sanatatii.didactic. formarea obisnuintelor igienice fiind conditionata de relatiile sociale.De exemplu.reactiile unui individ intr – un anumit mediu si intr – o anumita perioada de timp’’. ceea ce dovedeste importanta acestui mod indirect de educatie si in problemele de sanatate. modelele de comportament ale omului se formeaza in cadrul interactiunii acestuia cu societatea si cultura. la baza carora stau deprinderile. urmarind formarea deprinderilor si obisnuintelor igienice. si de aici la practica. elaborarea unor deprinderi corecte privind tehnica periajului. De aceea. Pentru ca spalatul dintilor sa devina obisnuinta se impune. va fi respins de grup si izolat. In acest sens. deci asigurarea bazei cognitive. parintilor sau a grupului. In cadrul procesului educativ – sanitar. Comportamentul. . . A treia etapa are un caracter practice. la comportare. a capacitatii de actiune practica sanitara. caracterizand modul de adaptare al omului la mediu. in igiena dentara esentiala este tehnica periajului. in prealabil.Aderarea individului la aceste modele va obtine aprobarea si recompense din partea grupului sau dimpotriva. o functie paraxiologica. a cunostintelor. In procesul de culturalizare un prim stadiu il reprezinta inzestrarea elevului cu informatiile si datele necesare. dintr-o suita de obisnuinte igienice. economice si psihologice. educatia pentru sanatate poate integra problemele de sanatate in comportamentul grupului. dezaprobarea si recompensa. in timp ce elevul care este certat cu curatenia. de pilda. a vointei de actiona in folosul propriei sanatati si a sanatatii colectivitatii. aplicarea lor la situatii din ce in ce mai diverse reprezinta un al doilea stadiu al acestui proces. elemental conativ. in probleme de sanatate. in caz de nepreluare. volitional. afectiv. a unor obisnuinte igienice si precedarea acestor actiuni de cultivarea unor deprinderi corespunzatoare trebuie inceputa de la varsta cea mai frageda. constituie treptele unei conceptii si a unui comportament igienic. un grup de elevi si – a insusit ca model cultural – sanitar regulile de igiena individuala. Parcurgerea si realizarea acestor etape duce la formarea culturii sanitare. stadiul de utilizare si aplicare a cunostintelor are la randul sau doua aspecte : aplicarea de catre elevi a cunostintelor insusite la situatiilor . Asadar. cele trei etape ale educatiei pentru sanatate –teoretico – rationala. Utilizarea acestor informatii. este constituit. actionand astfel incat sa formeze modele culturale din toate regulile de comportare igienica. favorabile actionarii. Daca.

Dar informarea singura nu are valoare. al stresului izvorat dintr – o insuficienta adaptare a organismului uman la mediu. Al doilea aspect al aceluiasi stadiu il reprezinta descoperirea de catre elevi a faptului ca pentru a rezolva o problema sau o situatie concreta de sanatate este necesar a folosi anumite cunostinte din domeniul sanatatii. Procesul de invatare. indirect.In masura in care faptele patrund in structura umana a individului prin intermediul experientelor personale. Educatia pentru sanatate are in acest sens rolul de a explica modul in care elementele de mediu fizic. prin practicile sale de sanatate. ci si statutul viitor de sanatate al comunitatii. cafea. Cum vor reactiona tinerii la toate acestea ? Vor avea suficiente cunostinte de baza pentru a le face fata? Care vor fi atitudinile si si practicile lor in vederea apararii si intaririi sanatatii ? Iata de ce copiii. al accidentelor stradale. In circumstantele ritmului sustinut al industrializarii asistam la o automatizare si tehnicizare vertiginoasa. Utilizarea acestor principii si reguli igienice si aplicarea lor la o situatie precisa constituie primul aspect al celui de al doilea stadiu al procesului culturalizarii sanitare. alcool. elastic. Tanarul. se poate reusi modificarea comportamentului prin informatie. Individul trebuie sa fie pregatit pentru a lua o decizie pe baza informatiei primite. concomitent cu cresterea pericolului datorat poluarii mediului ambient. De exemplu. anumite principii si reguli. orice individ trebuie informat. In primul rand este necesara o stare de pregatire psihica pentru receptionarea informatiei. Primul stadiu al culturalizarii sanitare consta prin urmare in insusirea principiilor si regulilor unei vieti sanatoase. In procesul de invatamant in general si cu atat mai mult in cel educativ – sanitar se pune astazi dn ce in ce mai mult accentul pe o activitate menita a – l stimula pe elevpentru activitate.propuse de cadrul didactic si descoperirea de catre elevi a situatiilor in care cunostintele insusite pot fi utilizate. emotional si social pot influenta sanatatea individului si maniera in care trebuie sa actioneze in fata lor. pentru a fi dinamic. pentru . trebuie sa doreasca acest lucru. prin atitudinile si opiniile sale va putea influenta sanatatea comunitatii si totodata. Educatia pentru sanatate influenteaza nu numai nivelul imediat de bunastare a individului. tinerii trebuie informati asupra mediului in permanenta schimbare. medicamente. al sedentarismului si consumului excesiv de tutun. va putea sa actioneze asupra parintilor sai. o generatie care sa poata rezista efectelor mediului. pentru ca si acestia sa inteleaga problemele de sanatate. adaptabil noilor conditii de viata. prin educatie. pentru a forma. al cadrelor de referinta si al atitudinilor. Starea de acceptare si receptivitate necesara pentru luarea unei hotarari si trecerea la actiune pe baza informarii depinde de o serie de factori. de insusire a unor cunostinte este de fapt o functie de explorare si descoperire a semnificatiei faptelor. Reiese decia inainte de a fi aducat.

dar cu timpul. acei elevi care au o percepere negativa fata de cabinetul stomatologic. O ierarhizare pertinenta privind cele trei forte motivationale. se pot alege cativa lideri din clasa care vor fi instruiti privind masurile de igiena buco – dentara si solicitati sa sfatuiasca. cum ar fi regulamente. acestia trebuie sa fie pregatiti de a trece la aplicarea masurilor igienice. Identificarea. Factorul principal care transforma orice informare in actiune este motivatia. dau celui ce imita impresia ca orice fac. care fac trecerea de la informare la aplicare este urmatoarea: Supunerea.i determina pe indivizi sa ia anumite decizii si sa treaca la anumite actiuni. Ea reprezinta o forta dinamica ce . Practicile sanitare izvorate din identificare sunt cele care rezulta din imitarea grupului de referinta (prieteni.pe viitor. situatiile. in unitatile sectorului alimentar . care. in sinea fiecaruia existand dorinta de a actiona in acest sens.Ca urmare. Un alt exemplu este cazul examenelor dentare care se fac elevilor obligatoriu. sa indrume si sa fie exemplu pentru colegii lor privind periajul dentar corect.de exemplu. Astfel ei isi insusesc un anumit comportament igienic (prezentarea la medical stomatolog) ca urmare a unei cerinte obligatorii venite din afara (respective a cadrelor medicale) transformata ulterior intr – o motivatie proprie prin acceptare. pentru a evita aparitia simptomelor neplacute care insotesc caria dentara avansata.). cadre didactice etc. utilitatii practice personale a acestei masuri. datorita recunoasterii valorii. actele normative privind igiena in localurile publice. Un elev interesat sa aiba dintii perfect sanatosi sau pur si simplu sa aiba dintii albi si frumosi va fi si pregatit pentru orice actiune in acest scop. Interesul este de fapt o automotivatie. Obisnuintele de sanatate datorate supunerii sunt cele care rezulta din forte externe. Asa sunt . la cea mai mica durere de dinti indicand o carie incipienta. colegi. legi sau alte masuri care actioneaza pe principiul pedepsei si recompensei. nu vor aplica informarile primate pe aceasta cale decat in urma modificarii favorabile a acestei perceperi. De exemplu.in scoli.De exemplu. spun sau sfatuiesc merita copiere. realizand ca in urma unui tratament dentar (obturatie) durerile de dinti au incetat si ca ei pot sa consume fara greutate sau senzatii dureroase orice fel de allimente si lichide. In al doilea rand este necesar ca elevii sa fie interesati. Un alt factor de decizie pentru ca cineva sa transpuna in practica o informatie este perceperea. parinti. persoanele. datorita fricii de durere. acceptare. Ea reprezinta modul in care indivizii vad si simt lucrurile. Ei se prezinta la cabinetul stomatologic din obligatie.ca informatiile in problemele igienei buco – dentare sa fie preluate de un grup de elevi. faptele. elevii isi pot insusi intr – o proportie crescuta obisnuinta periajului dentar zilnic si . care da cuiva posibilitatea sa ia o decizie privind informarea primita sis a actioneze in concordanta cu dorinta cadrului didactic. se vor duce din proprie initiativa la stomatolog. avand un anumit statut de lider (formal sau neformal) .

anumite practici care la origini se datorau identificarii. ajung san u se mai poata lipsi de el si chiar sa simta o multumire si o placere de cate ori se spala pe dinti. Cu toate acestea. Practicile igienice pot fi adoptate prin unul sau mai multe din procesele descries. . Necesitatea educatiei pentru sanatate in randul elevilor este impusa. care sa tulbure insasi somnul de noapte sau activitatea diurna. prin identificare. cat si dimineata.. de finalitatile acesteia. c) formarea unor atitudini pozitive si crearea unei pozitii active fata de sanatatea individuala si fata de problemele sanatatii pulice etc. Printre obiectivele generale. care constituie forta dinamica majora in adoptarea unui comportament igienic. cu timpul. iar mai tarziu o insertie profesionala si sociala.corect. se numara: a) ridicarea nivelului de cunostinte medicale la elevi in ceea ce priveste promovarea unui trai sanatos. o nevoie imperioasa de care elevul nu se poate lipsi. copiii care pe baza procesului de imitatie si – au insusit obisnuinta periajului dentar. De aceea.Educatie pentru sanatate in scoala romaneasca’’ porneste de la premisa ca nu numai din partea unor copii sanatosi se poate astepta un randament scolar optim. Obiectivele generale. in primul rand. 2. protectia mediului ambiant si preventia bolilor. atat seara inainte de culcare. Utilizarea limbajului specific educatiei pentru sanatate. Dezvoltarea unur comportamente de protejare a sanatatii personale si a mediului. Intr – adevar. Obiectivele cadru ale educatiei pentru sanatate sunt: 1. obiectivele cadru si obiectivele specifice ale educatiei pentru sanatate Transpunerea in practica a programului . Practicile sanitare datorate internalizarii sunt cele care devin parte si structura a individului. Internalizarea reprezinta cea mai buna motivatie pentru a realiza o modificare de durata in comportamentul igienic. practica periajului dentar poate deveni necesitate. atat supunerea cat si identificarea au ca scop de a contribui la crearea internalizarii. Astfel. Astfel. deoarece este o forta automotivata si autodirectionata.Am in vedere aici atat obiectivele generale. practicile datorate identificarii nu dureaza decat daca individual transforma ceea ce adopta si practica – ca urmare a imitatiei – in motivatii si satisfactii personale. Internalizarea. pot sa devina o parte a vietii sis a fie considerate din punct de vedere personal ca surse de satisfactie. cat si obiectivele specifice urmarite de educatia pentru sanatate in scoala. prin imitarea grupului de referinta constituit din cei cativa lideri ai clasei. b) formarea si dezvoltarea unor comportamente corecte care sa promoveze sanatatea. iar in caz de nerealizare sa produca o stare de nemultumire.

fum. Sa identifice factorii interni si externi care determina starea de boala. la evitarea abuzului de medicamente si cunoasterea principalelor semne de boala. e) formarea deprinderilor igienico – sanitare. Sa identifice tipuri de boli si pericolul acestora pentru sanatate. credinta.Ne jucam’’ . • Nevazatorii pot citi cu ajutorul degetelor. d) formarea unor deprinderi de alimentatie rationala. jocuri.. mania. La capitolul Igiena personala.Igiena mainilor si a unghiilor’’: .2.a.Manutele fac gimnastica’’: inchiderea si deschiderea pumnului. Sa identifice aspectele fizice si comportamentele omului sanatos... iubirea. insusirea si evaluarea cunostintelor . am aplicat o serie de exercitii. 2. am urmarit urmatoarele obiective de referinta: 1. Sa aplice constient reguli pentru mentinerea sanatatii acasa. 4. nestiinta. Dezvoltarea capacitatii de a rezolva situatii problema privind sanatatea si mediul. c) insusirea de cunostinte cu privire la mediul ambient in care traiesc elevii. 1. incepand de la degetul mare la cel mic si invers. dupa un alfabet propriu.4. in comunitate.3. ca de exemplu: Pentru lectia . Sa gaseasca solutii proprii pentru rezolvarea problemelor de sanatate specifice varstei. In comunicarea. folosind un limbaj simplu. dragostea. impacarea. intoarcerea palmelor in sus si in jos.. Invatam! • Ce pot face mainile harnice ale oamenilor? • Mainile sunt acele parti ale corpului care te ajuta sa exprimi: teama.1. indoirea articulatiilor degetelor.etc. Investigarea si rezolvarea unor probleme vizand sanatatea. puterea etc. indoirea incheieturii mainii. oval. la scoala. Ca obiective specifice. f) insusirea de cunostinte si formarea unor deprinderi elementare cu privire la prevenirea bolilor. cantatul la pian cu ambele maini. .s. pot aminti: a) apararea si intarirea sanatatii personale si colective. b) insusirea de catre elevi a cunostintelor cu privire la igiena individuala si de grup.2. 2. 2. miscari cu mana in aer pentru a desena varful gardului.3. valuri. evantaiul( desfacerea si unirea degetelor).

Cu tot neamul lor. mic de nu – l vezi cu ochiul liber. Daca boala este deja luata.. Editura Portile Orientului. dar care se . 20002 Desenam si coloram! *Deseneaza obiectele folosite pentru ingrijirea mainilor si a unghiilor.. Se manifesta sub forma unor pete de culoare rosie. un mic .lipeste..? • Mainile murdare au un dusman. pentru a – si depune ouale la adapost. Paienjenita nu se multumeste numai cu un pranz copios. in maro – degetul mic. terorist’’. Cum ne pastram unghiile curate? Cum ne protejam mainile atunci cand suntem nevoiti sa le folosim in gospodarie.Copac al manutelor’’. pana le imbolnaveste grav. *Coloreaza in rosu – degetul mare. de om pe nesimtite. vol..in verde – degetul mijlociu.degetul aratator. Raia este produsa de un musafir nepoftit. subtiri si prin mancarimi foarte puternice.• • • • • Sa invatam . la gradinarit. Apararea de aceasta boala se face printr – o curatenie absoluta evitand contactul cu persoanele bolnave. care izgonesc micutii paraziti din piele.in albastru . *Deseneaza mana dreapta pe o hartie colorata si participa cu colrgii tai la construierea unui . . la stransul gunoiului etc. dand de atata bine. Iata povestea lui: O poveste adevarata… O boala neplacata a pielii este raia.terorist.. care se hraneste cu pielea manutelor.Cantecul degetelor’’ Exersam! Numeste fiecare deget. Din tainele si curiozitatile corpului omenesc. Din oua.inelarul..Scrie numele tau roag –o pe doamna invatatoare sa – ti noteze si data nasterii. Isi tradeaza prezenta prin niste dare rosii. Anca Neagu. Pornesc in calatorii lungi. care provoaca mancarime. la caldura si aproape de sursa de hrana.. punand treptat stapanire pe toata pielea corpului. Incepe sa sape galerii prin piele. paienjenutii nerusinati se simt bine mai ales in pielea ferita dintre degete. Nu se multumesc sa stea numai intr – un loc. X. *Foloseste – ti degetelele pentru a desena ceva drag. ies puzderie de viermisori mici si flamanzi. Iasi.. Si ca orice . folosim solutiile si unguentele recomandate de medic. in galben . micutul paianjen care aduce boala se hraneste cu bucati mici din pielea noastra.

2 Pentru o planeta sanatoasa.1 Poluarea aerului – ce este si cine o produce? Cum influenteaza poluarea sanatatea? 4.Consider ca. un tot unitar 2. Notiuni elementare e anatomie si fiziologie 1. Consumul de substante toxice .2. Influenta alimentelor de origine vegetala si animala 6.Mens sana in corpore sano’’. Bolile transmise de animale 2. Cum am aparut eu pelume? 8.3 Efort fizic / Efort intellectual 3. Obiectele noi devin deseuri.3. Programul .1. Igiena personala 2. 4. Porecle si etichetari 5.2.1. Sanatatea mediului 4.. Educatie pentru sanatate in scoala romaneasca’’ va conduce scoala si sanatatea spre infaptuirea celebrului dicton latin . Recompense si satisfactie 5.Efectele alimentatiei unilaterale 6.1 Rolul educatiei fizice si sportive in dezvoltarea armonioasa a organismului 3..1 Vaccinarile si importanta lor 2.4 Modalitati de diminuare a oboselii 4. Consecintele excesului de dulciuri 7. prin indeplinirea acestor obiective.1. Perceptii reciproce ale baietilor si fetelor 7.2 Refacerea dupa efort 3. Sanatatea alimentatiei 6. Dar deseurile devin obiecte noi? 5.1 Rolul organelor in corp 1. care sintetizeaza o adevarata filosofie a educatiei pentru sanatate fizica.Reactii la teama: fata de invatator.5 Controlul stomatologic periodic 3.4.morala si spirituala a tinerei generatii. Continuturi 1.2. parinti.2 Organismul. Sanatatea reproducerii si a familiei 7.Pot si vreau’’) 5. Activitate si odihna 3. Calitati ale copiilor (Activitati de tip .3 Rolul igienei personale in prevenirea bililor transmisibile 2.2 Reguli de igiena intima 2.3.3.3. Sanatatea mintala 5. Mobificari corporale la pubertate 7. note 6.4 Parazitozele frecvente la copii..

3. a clasei. pentru a antrena un numar cat mai mare de elevi in responsabilitati igienico – sanitare. abuz. se vor face sedinte cu parintii. Uzul si abuzul de substante: medicamente. infatisare vestimentara.Elevii se vor obisnui sa –si dezvolte singuri lipsurile proprii in igiena personala si colectiva. iar ceilalti vor avea responsabilitatea sanitara a unui sir de banci. elevul isi insuseste cunostintele sanitare elementare si este dispus unei discipline care – l oblige sa respecte regulile de igiena. Pentru ca acest control sad ea rezultate cat mai bune. care se va face sub supravegherea atenta a cadrului didactic. a scolii.2.Controlul igienic reciproc conduce la exercitarea unor influente favorabile a unuia asupra celuilalt. va fi sfatuit de colegul lui . Pentru a se obtine si colaborarea activa a parintilor in remedierea deficientelor. Avand responsabilitati egale in asigurarea unui ridicat nivel igienico – sanitar pentru aceesi banca. se vor vizita familiile elevilor. violenta. elevii trebuie sa caute continuu a – si imbunatati conditiile de igiena personala. Autocontrolul ii va ajuta pe elevi sa . Abuzul adultilor asupra copiilor Forme si modalitati de relizare a educatiei pentru sanatate Educatia sanitara in scoala actuala are o deosebita importanta pentru ridicarea nivelului cultural sanitar al elevilor. ceilalti elevi pot fi schimbati la anumite intervale.2. Aplicarea in practica a programului de masuri igienice are ca scop antrenarea tuturor elevilor in actiunea de autocontrol si contol igienic reciproc. este necesar ca in prealabil in fiecare clasa sa se organizeze colectivul sanitar format din 3 – 5 elevi. etc. in igiena corporala si vestimentara a elevilor. Accidente. valori umanitare 9. Controlul intregii clase se realizeaza in decurs de cateva minute pentru mai multe obiective igienico – sanitare: igiena personala. ingrijirea rechizitelor scolare. In afara responsabilului colectivului sanitar al clasei. Una din laturile educatiei se refera la igiena corporala si vestimentara a elevilor. In timpul controlului reciproc.1. Unul dintre ei va fi responsabilul colectivului sanitar al clasei. Raspunsul la agresivitatea celorlalti 9. Jocul – intre dinamism si agresivitate 9.1. Cum sa spunem NU! indemnului de a consuma 9. cadrele didactice sunt obligate sa duca o munca sustinuta de lamurire. Pentru aceasta vor fi invitati parintii la scoala.In scoala. stimulandu – se reciproc in inlaturarea lipsurilor. 8.8.si dezvolte spiritual de observatie si simtul de raspundere personala. elevul gasit cu deficiente. intretinerea curateniei in clasa si in scoala.

cadrul didactic va verifica cu ajutorul .Invatatorul isi va nota constatarile si observatiile in legatura cu igiena elevilor.Periodic. *Creion (pix)…1 buc.. Materiale consumabile *Prosop hartie…1 buc. *Atele simple din placaj…2 buc.sanitarilor’’ rezultatul controlului igienic reciproc facut de elevi. *concurs tematic: . In fiecare unitate scolara va exista trusa de prim ajutor. *Alcool sanitar …½ l * Comprese sterile…4 pachete *Pansament cu rivanol…20 buc. I.se va cerceta daca este curat pe cap.…1 sticla *Alcool iodat 2% 1 sticla 100ml…1 sticla Alte modalitati de realizare prin intermediul activitatilor desfasurate in timpul liber al copilului din cadrul invatamantului sunt: *actiuni de curatare a curtii scolii. *Fesi tifon mari…2 buc. Dupe terminarea exercitiilor de control si autocontrol si contol reciproc. *Foarfece obisnuit…1 buc *Garou elastic a 0. a parcului/parcurilor din apropiere. un elev va fi pus sa isi desfaca la guler camasa pentru a i se verifica curatenia corpului si a lenjeriei. a strazii pe care se afla amplasata scoala. *Tavita renala…1buc. . * Manusi chirurgicale…5 perechi *Apa oxigenata 3% 1 sticla 200 ml.Va atrage atentia elevilor asupra obligatiilor ce le revin. *Savoniera din material plastic…1 buc. pentru ca notiunile de igiena sa se imprime cat mai temeinic. In clasa se pot verifica si prin sondaj: astfel.75 m…1 buc.sa le inlature.. Material de inventar *Cutie de plastic 50/25/15 cm…1 buc. pe maini etc. *Fesi tifon mici…4 buc. *Vata hidrofila…1 pachet *Leucoplast lat…1 uc. *caiet 50 file…1 buc.Cine nu ne lasa sa traim sanatos’’? *implicarea in proiecte ecologice comunitare. care va cuprinde: I. cadrul didactic le va da elevilor cateva sfaturi privind temele exersate. *Sapun… 1 buc.

cauzelor sale si de implicare in actiuni de diminuare a acesteia sub genericul: .Planeta fara soare’’.De ce ne certam atat de des?’’. *concurs tematic: . .Micul bucatar/Mica gospodina’’... . *expozitie de postere .. .dulciuri situate pe raza localitatii sau in apropierea acesteia: * concursuri tematice.Ce trebuie sa manance zilnic un copil cu varsta intre 4 – 7 ani/7 – 10 ani?”.Drumul apei’’..efectele negative ale conflictelor asupra copiilor.Boli si bolnavi’’. .Suntem la fel sau suntem diferiti?’.postere) *Spectacol artistic:. ..branzeturi. cu semnificatia celor mai raspandite afectiuni determinate de o alimentatie incorecta si a grupelor de varsta purtatoare ale acestora.. ca sa – ti spun cat de sanatos esti’’. specialisti in producerea si comercializarea alimentelor. sucuri.Spune – mi cum vei gati cand vei fi mare. -tipuri de conflicte. nutritionisti. .*participarea prin intermediul unor actiuni tip . vizite... cu diferite modalitati de popularizare a eforturilor de combatere a poluarii( afise. intreceri. . *participarea la concursul . Spune – mi ce mananci.Pentru ca planeta sa zambeasca din nou!’’ *cercul micului ecologist.vizite la fabrici de mezeluri. *ornarea peretilor clasei.Sanitarii priceputi’’.. ape minerale. Modalitati de evaluare a educatiei pentru sanatate * Probe orale * Probe practice * Autoevaluare * Miniproiecte . .Primul pas in bucatarie’’ *dezbateri pe teme nutritionale cu implicarea principalilor parteneri educationali:scoala – familia – copiii.Ziua luptei impotriva poluarii’’... pe teme cum ar fi: . . *realizarea unor proiecte de constientizare a poluarii. scolii cu posterele copiilor. -cum se pot diminua si stinge conflictele.. Padurea intre a fi si a nu fi’’.. . *desfasurarea unor excursii.Nu exista loc pentru toti sub soare?’’ *actiuni comune cu familia... de tip excursie. .. ca sa – ti spun ce boli vei avea’’.De ce copiii care mananca chipsuri sunt obezi?’’. Ucigasii Terrei’’.Ce impact au sucurile acidulate asupra sanatatii?’’ *organizarea unor intalniri si dezbateri avand ca parteneri copiii. medici pediatric. representative pentru o tematica axata pe urmatoarele aspecte: -cauzele conflictelor.. *Cerc culinar.

educatia profesionala.Aceasta subliniaza inca o data varietatea interconexiunilor omogene si eterogene dintre educatie si dezvoltare. *educatia nutritionala. *educatia pentru pace . producerea si conservarea acestora. care isi propune dezvoltarea constiintei. ele s – au constituit printr– o completare a educatiei traditionale .Interdependenta dintre aceste laturi ale educatiei si educatia pentru sanatate este determunata de caracterul unitar al procesului dezvoltarii. cat si prin continuturi. care include componente axiologice de natura culturala. Cele mai semnificative parghii ale profilului de competenta ale profesorului – educator care pot asigura o buna relationare intre discursul . formarea oamenilor pentru evitarea conflictelor.Pedagogul francez Rene Hubert a distins :educatia intelectuala.Ele reprezinta extensii (in continuturi) si noi abordari (in plan metodologic) ale educatiei traditionale si ale diferitelor sale componente. a simtului responsabilitatii finite umane in raport cu mediul si problemele sale. *Educatia pentru timpul liber. care tintesc un mod util si formative de petrecere a timpului liber. atat sub aspectul modalitatilor de realizare. Educatia pentru sanatate se afla intr -o stransa interdependenta cu: *educatia pentru mediu.Aparute in perioada postbelica. artistica. Noile educatii sunt raspunsurile la cerintele dezvoltarii lumii contemporane. de interactiunea fenomenelor pe care le presupune. in special planul educatiei morale si intelectule. sportive. educatia morala. sociala. pe masura constientizarii problemelor globale ale omenirii ale necesitatii transfotmarii educatiei din directia lor.* Portofolii * Probe scrise Interdependenta educatiei pentru sanatate cu noile si vechile educatii Educatia este o actiune sociala cu particularitati distincte de alte actiuni ce se desfasoara in societate. turistica.Diversitatea si unitatea componentelor structurii personalitatii impun interdependenta intre laturile educatiei. intalnita ca disciplina de invatamant sau ca activitate extrascolara vizand cunoasterea alimentelor sau a substantelor nutritive. educatia estetica si educatia fizica sau corporala. Ea se delimiteaza de acestea prin finalitatile proiectate si prin caile si modalitatile adoptate in vederea realizarii lor. care presupune cultivarea unor atitudini superioare. specificul si unicitatea ei rezultand din interactiunea lor. Realitatea psihica nu este constituita din realitati independente.

2002 . Airinei Greta. Educatie pentru sanatate (caietul elevului – clasa I). Bucuresti. Partin Zoe. Educatia la frontiera dintre milenii. Bibliografie: 1.teoretic din planul noilor educatii si transpunerea acestora in practica educative sunt: dragostea pentru copii.Bucuresti.. Editura Corint. ***Educatie pentru Sanatate in Scoala Romaneasca. manual optional. *** Educatia sanitara in invatamantul de cultura generala si pedagogic. Ioan Nicola. Iasi. 2005 10.Avramia Valeriu. 2005 5.Bucuresti. Bucuresti.. motivatia intrinseca a celui de la catedra. Editura Didactica si Pedagogica. Stama Ioana. Carvatchi Ileana. Editura Politehnica. 2005 3. Editura Corint. Iasi 7. Teoria educatiei si notiuni de cercetare pedagogica. Vaideanu G. Teoria educatiei. Stama Ioana. 2005 2. Ministerul Educatiei si Cercetarii 12. manual optional.2006 13. Amos Stefania. Editura Portile Orientului. 2005 4. Educatie pentru sanatate (caietul elevului).2 -3 . Neagu Anca. clasele III – IV. Din tainele si curiozitatile corpului omenesc. clasele I –II.Bucuresti 8. Movileanu Lenuta. vol. Movileanu Lenuta. creativitatea acestuia. Movileanu Lenuta. Ieremie Zenaida.grija si preocuparea pentru viitorul lor. Airinei Greta. mai bun(dezirabil) intr – o lume mai dificila (real). Sima Carmen. Editura Corint. Bucuresti. Dimitriu – Tiron Elena. 2005 14. Sima Carmen. ***Invatamantul Primar. 2005 9. Carvatchi Ileana. Dimensiunile educatiei contemporane. Educatie pentru sanatate (caietul elevului – clasa a III – a). Farcas Domnica. Editura Corint. Educatie pentru sanatate. Momanu M. Movileanu Lenuta. Editura Corint. Bucuresti. nr. Editura corint. Editura Medicala 11. Ieremie Zenaida.1993 6. Educatie pentru sanatate (caietul elevului – clasa a II – a).X. Editura Polirom. Educatie pentru sanatate. Bucuresti. Airinei Greta.Institutul European.