COLEGIUL AUTO TRAIAN VUIA

PROFESOR COORDONATOR: TEOTOI ADRIANA

NUME SI PRENUME ELEV: PAULESCU PETRE MADALIN

-2013-

TEMA LUCRARII: MIJLOACE DE TRANSPORT RUTIER

Cuprins
Introducere 1.Mijloace de transport 2. Mijloace de transport rutiere 3.Importanta transportului rutier 4. Transporturi rutiere in Europa 5. Transporturile rutiere in Romania 6. Descrierea caracteristicilor participantilorla traffic 7. Avantajele si dezavantajele utilizarii transportului rutier

Concluzii Bibiografie

transportat la randul sau pe/de un alt mijloc de transport. . Transporturile rutiere se fac pe sosele. pentru a scurta traseele. Aceasta lucrare este structurata in 4 capitole.Introducere Prin transport rutier se inţelege orice operaţiune de transport care se realizeaza cu vehicule rutiere pentru deplasarea marfurilor sau a persoanelor chiar daca vehiculul rutier este. pe o anumita portiune a drumului. in principal transportul rutier in Romania. iar in urmatoarele se abordeaza transportul rutier. transportat la randul sau pe/de un alt mijloc de transport. pe o anumita porţiune a drumului. Prin transport rutier se intelege orice operatiune de transport care se realizeaza cu vehicule rutiere pentru deplasarea marfurilor sau a persoanelor chiar daca vehiculul rutier este. In primul capitol se prezinta transporturile in general. S-au construit milioane de km de autostrade. sau fiind construite pe viaducte peste vai sau cursuri de apa. unele strapungand muntii prin tunele. Importanta transportului rutier a crescut datorita construirii unei adevarate retele de sosele si a variatelor inovatii tehnice si tehnologice din industria autovehiculelor.

Mijloacele de transport se pot se pot imparţi in trei categorii principale: • Terestre (rutiere si feroviale) • Navale • Aeriene . Mijloace de transport Mijloacele de transport folosesc la transportul persoanelor şi a marfurilor la distanţa.1.

pot deschide drumul masinilor de salvare. ori pot cere ajutor prin radio. Cele mai simple si ieftine mijloace de transport rutiere sunt bicicletele. Mijloace de transport rutiere Prima revolutie in domeniul transporturilor a reprezentat-o roata. dimensiuni si functii variate. cu avantajul de a se strecur si gara usor. Astfel. cu motociclete rapide. Vitezele cu care ele se deplaseaza sunt similare celor cu care se deplaseaza un automobil. O masina break are mai mult loc pentru bagaje. dar şi lente. In functie de necesitati. Motocicleta este o masina 'motorizata' pe doua roti. avand avantajul de a se strecura usor prin zone foarte aglomerate. inventata acum 5000 de ani (primele roti erau formate din bucati de lemn asamblate). iar cele mai ieftine. Automobilele sunt rapide si confortabile. politistii se pot strecura prin blocajele de circulatie la locul unor eventuale accidente. Masinile sport sunt joase si alungite. Au aparut astfel masinile de teren. pentru a fi mai rapide. Pentru a tracta o rulota e nevoie de un motor puternic. . ele capata forme. fiind destinate transportului de persoane pe distante medii. in timp ce automobilul de oras este mai mic. servind transportului persoanelor pe distante mici. echipate cu roti mari. Pentru transportul particular in orase se folosesc taxiurile. avand avantajul gabaritului redus.Mijloacele de transport cele mai rapide sunt cele aeriene. 2. sunt cele navale.

compactoare cu cilindri (pentru tasarea asfaltului). unele strapungand muntii prin tunele. tragand una sau mai multe remorci. dar si a unor produse chimice ce necesita conditii speciale de transport fiind usor inflamabile. Sunt remorci frigorifice. In lume exista acum peste 400 de milioane de masini. utilate cu remorci specializate in functie de tipul de marfa pe care trebuie sa-l transporte. S-au construit milioane de km de autostrade. sau fiind construite pe viaducte peste vai sau cursuri de apa. Asemenea vehicule grele pot fi utilate special ca masini de interventie: masini de salvare sau de pompieri. pe care se pot transporta autoturismele de la fabrica la punctul de vanzare. utilate cu o macara proprie pentru incarcarea trunchiurilor copacilor transportati. Pentru transportul rutier de marfuri se folosesc camioanele. Transporturile rutiere se fac pe sosele. autobuze. destinate in special transportului de alimente. Exista astfel camioane-cisterna pentru transportul de produse petroliere. Exista camioane care pot transporta lemn. sau in constructii: macarale. Exista si masini construite special pentru alte destinatii. Sunt si remorci supraetajate. Pentru traseele foarte lungi de marfa se folosesc autotrenuri.Pentru transportul in comun de persoane in orase si in afara acestora se folosesc troleibuze. buldozere. masini de asfaltat. gredere (pentru nivelarea solului). pentru a scurta traseele. screpere. autocamioane basculante. autocare (pentru calatorii lungi). Prin transport rutier se intelege orice operatiune de transport care se realizeaza cu vehicule rutiere pentru deplasarea marfurilor sau a persoanelor . lapte ori produse chimice. folosite in agricultura (diverse tipuri de tractoare ori masini agricole). gaze lichefiate.

Traficul intens. dar carora nu le place sa locuiasca intr-un mediu urban Masinile sunt raspunzatoare si de acele aglomerari ale traficului rutier care apar mai ales la orele de varf. cauzata. a prafului. transportul rutier are o eficienta de doar o zecime. inclusiv pericolul incalzirii globale.Cresterea numarului de automobile detinute de catre persoanele particulare a contribuit mult la dezvoltarea suburbiilor. a fost necesara construirea unor retele de sosele mult mai late. de arderea combustibililor. pe o anumita portiune a drumului. Transportul rutier constituie si un mare consumator al unor resurse naturale din ce in ce mai sarace. . Importanta transportului rutier a crescut datorita construirii unei adevarate retele de sosele si a variatelor inovatii tehnice si tehnologice din industria autovehiculelor Escaladarea permanenta a problemelor ecologice. locuite de cei care lucreaza in marile orase. cum ar fi petrolul. zgomotul si vibratiile datorate camioanelor de mare tonaj reprezinta alte dezavantaje. insa.chiar daca vehiculul rutier este. in parte. ele ducand. Pentru a putea face fata unui trafic rutier din ce in ce mai intens. Fata de transportul pe caile ferate. a determinat multa lume sa considere ca utilizarea autovehiculelor pe sosea ar trebui drastic limitata. atunci cand ambele sisteme lucreaza la o capacitate maxima Folosirea pe scara tot mai larga a automobilelor a avut numeroase efecte asupra societatii. si la o crestere a poluarii aerului. a zgomotului si a vibratiilor. transportat la randul sau pe/de un alt mijloc de transport.

cum ar fi petrolul. indeosebi pe distante mici si mijlocii. locuite de cei care lucreaza in marile orase. Repartitia geografica a cailor rutiere este mai echilibrata decat a celor feroviare si in consecinta acestea au preluat o mare parte a transportului de marfuri. Importanta transportului rutier Importanta transportului rutier a crescut datorita construirii unei adevarate retele de sosele si a variatelor inovatii tehnice si tehnologice din industria autovehiculelor. spre deosebire de celelalte tipuri de transport pot patrunde si in regiunile dificil de strabatut ale planetei. si la o crestere a poluarii aerului. Cresterea numarului de automobile detinute de catre persoanele particulare a contribuit mult la dezvoltarea suburbiilor. a zgomotului si a vibratiilor. ele ducand. zgomotul si vibratiile datorate camioanelor de mare tonaj reprezinta alte dezavantaje. insa. Transportul rutier constituie si un mare consumator al unor resurse naturale din ce in ce mai sarace. a fost necesara construirea unor retele de sosele mult mai late. in tarile dezvoltate reprezentand mai mult de 60% din total. Pentru a putea face fata unui trafic rutier din ce in ce mai intens. a prafului. transportul rutier are o eficienta de doar o zecime. Traficul intens. in parte. Masinile sunt raspunzatoare si de acele aglomerari ale traficului rutier care apar mai ales la orele de varf. Tipurile de transporturi rutiere.3. facilitand astfel legaturile si comunicatiile. . atunci cand ambele sisteme lucreaza la o capacitate maxima. Folosirea pe scara tot mai larga a automobilelor a avut numeroase efecte asupra societatii. a determinat multa lume sa considere ca utilizarea autovehiculelor pe sosea ar trebui drastic limitata. inclusiv pericolul incalzirii globale. Fata de transportul pe caile ferate. dar carora nu le place sa locuiasca intr-un mediu urban. Escaladarea permanenta a problemelor ecologice. de arderea combustibililor. cauzata.

iar cea a autostrazilor se apropie de 100000km. De asemenea soselele urca pana la mari inaltimi. Exista mai multe categorii de cai rutiere. viaducte ca si in cazul transporturilor feroviare. tunele.Pentru a inlezni legaturile rutiere au fost construite poduri. drumuri nationale . ajungand la 4000-5000m in Podisul Tibet si M-tii Anzi si la cca. autostrazi Lungimea drumurilor modernizate este in prezent de peste 15mil km. sosele continentale . 2500m in M-tii Alpi. in functie de importanta lor : drumuri de interes local . sosele transcontinentale . .

deserturile Sahara. cum sunt : Siberia. intins desert al Planetei. nordul canadian. La polul opus. . unele avand dimensiuni impresionante : Panamericana de peste 27000km care strabate America de la N la S pe latura Transamazonianul de 5500km . Transsaharianul de 3200km care leaga tarile din N cu cele din sudul celui mai pacifica . intinsele paduri tropicale din America de S si Africa. exista intinse regiuni in care reteaua cailor rutiere este putin dezvoltata. Cele mai mari retele de cai rutiere si densitati ridicate in domeniu se afla in Europa. mai ales in Europa de V si America de N. cea mai mare parte a Peninsulei Arabia.Magistrale rutiere exista pe toate continentele. Gobi si cele australiene. podisurile Pamir si Tibet.

In regiunile in care se extrage gazul metan natural sau petrolul. cum ar fi petrolul. in termeni de tone de marfa sau numar de persoane. Primele dintre aceste forme de transport. Pe caile ferate erau transportate diverse marfuri. o forma particulara de transport o reprezinta conductele magistrale. inclusiv pericolul incalzirii globale. insa ele au suferit un declin in sec al 19-lea din cauza competitiei cu caile ferate. Escaladarea permanenta a problemelor ecologice. iar in al doilea rand de distanta ce urmeaza sa fie parcursa. care se potriveste unui anumit scop. Canalele au devenit foarte importante in sec al 18-lea. sau Statele Unite ale Americii. trebuie sa se tina seama. Japonia. In sec al 20-lea transportul rutier a devenit dominant. cum ar fi China. dar ele au aparut si in zonele mai indepartate. cauzata. In Europa au fost construite retele dense de cai ferate. in parte. cai ferate si sosele. India. din punct de vedere cronologic au fost cele de pe rauri si canale. Transporturi rutiere in Europa Pentru a determina modul cel mai adecvat de transport. Principalele forme ale transportului pe uscat sunt cele pe rauri si canale. de arderea combustibililor. Importanta transportului rutier a crescut datorita construirii unei adevarate retele de sosele si a variatelor inovatii tehnice si tehnologice din industria autovehiculelor. in principal de doi factori foarte importanti : in primul rand e vorba de volumul ce urmeaza a fi deplasat. a determinat multa lume sa considere ca .4.

ele ducand. Pentru a putea face fata unui trafic rutier din ce in ce mai intens. locuite de cei care lucreaza in marile orase. Masinile sunt raspunzatoare si de acele aglomerari ale traficului rutier care apar mai ales la orele de varf. suprafete netede si un drenaj eficient. Cresterea numarului de automobile detinute de catre persoanele particulare a contribuit mult la dezvoltarea suburbiilor. cum ar fi monoraiurile. dar carora nu le place sa locuiasca intr-un mediu urban. Ei au construit drumuri cu fundatii bune. Folosirea pe scara tot mai larga a automobilelor a avut numeroase efecte asupra societatii. Unele guverne au introdus legi severe. trotuarele rulante si tehnologia avansata a trenurilor de pasageri. transportul rutier are o eficienta de doar o zecime. care erau ingineri priceputi. Transportul rutier constituie si un mare consumator al unor resurse naturale din ce in ce mai sarace. si la o crestere a poluarii aerului. a prafului. Ecologistii vor avea o sarcina si mai grea pentru a face fata si contracara efectele negative ale poluarii Multe dintre aspectele constructiei moderne de drumuri au fost dezvoltate de romani. atunci cand ambele sisteme lucreaza la o capacitate maxima. insa. a fost necesara construirea unor retele de sosele mult mai late. Schimbarile rapide ce se petrec in lumea actuala vor duce la o crestere a transportului local si international cu conditia ca el sa fie mai rapid si mai ieftin. de mare viteza. zgomotul si vibratiile datorate camioanelor de mare tonaj reprezinta alte dezavantaje. .utilizarea autovehiculelor pe sosea ar trebui drastic limitata. in timp ce populatia a devenit din ce in ce mai interesata de cuceririle tehnologice si saluta introducerea unor combustibili mai curati. Fata de transportul pe caile ferate. a zgomotului si a vibratiilor. a autobuzelor dirijate prin computer si dezvoltarea unor noi forme de transport. Traficul intens. care ar trebui sa aiba ca efect reducerea poluarii.

a scazut mult intretinerea lor si treptat drumurile s-au deteriorat. iar din altele au ramas doar urme. Dupa stabilirea avantajelor si desavantajelor fiecarui traseu ei aleg unul si efectueaza o cercetare amanuntita. nevoia unei retele complet noi de drumuri a devenit evidenta. Telford a supravegheat constructia a peste 1600km de drumuri si aproximativ 1200 de poduri. dar interesul pentru drumuri a renascut la sfarsitul anilor 1800 odata cu aparitia automobilului. Unde este posibil. odata ce se constata necesitatea unei autostrazi intre doua zone trebuie stabilit traseul exact. Extinderea sistemelor de cai ferate a intrerupt dezvoltarea tehnicilor de constructie a drumurilor in Marea Britanie. Ca rezultat in anii 1950 a inceput constructia retelei de autostrazi din Marea Britanie. Totusi multe dintre traseele folosite demult de romani formeaza baza sistemelor de drumuri moderne in cea mai mare parte a Europei.Retelele romane de drumuri erau planificate cu grija iar pe traseele principale se aflau puncte de oprire bine situate-echivalentul punctelor de intretinere auto din ziua de azi. autostrada ar trebui sa evite centrele oraselor. suprafetele agricole fertile. Pe langa constructia unor drumuri. In Marea Britanie stiinta constructiei drumurilor a inflorit la inceputul anilor 1800 sub influenta inginerilor scotieni : Thomas Telford si John McAdam. In legatura cu proiectarea autostrazilor. iar planurile . McAdam a publicat carti despre construirea lor si a introdus o suprafata de drum cunoscuta sub numele de macadam gudronat. Pe masura ce numarul automobilelor crestea si s-a raspandit folosirea vehiculelor grele in comert. De obicei inginerii proiectanti efecteaza o cercetare generala si planifica mai multe alternative pe o harta. regiunile de un pitoresc deosebit si zonele industriale. Insa odata cu decaderea Imperiului Roman. Unele au disparut complet.

Acest pod este o forma de pod grinda cu mai multe deschideri. Pe langa constructia autostrazii acest proiect acopera detalii privind jonctiunile. Anglia a fost primul mare pod de fier din lume. Constructia sa a durat 50 ani intre anii 1305-1355. drumurile care intra si ies de pe autostrada. Acest pod cu o singura bolta a fost construit in anul 1779. Iron Bridge peste raul Severn din Shropshire. pasajele inferioare si alte structuri. precum si oamenii si autovehiculele care le utilizeaza. asezate pe stalpi care dateaza din anii 1200. . din sud-vestul Frantei este un pod bolta cu mai multe deschideri. Podul Severins din Germania este un pod ancorat cu cabluri. Forth Bridge este un model de pod in consola din otel. dar multe poduri sunt combinatii ale acestor forme elementare iar altele sunt adaptari ale tipurilor de baza – de exemplu pentru a fi mai rezistente sau pentru a deveni mobile. in multe cazuri se efectueaza un sondaj privind schita de proiect care adesea are ca rezultat introducerea unor schimbari. Cele trei turnuri ale sale sunt in consola cu deschideri scurte intre ele .numite schita de proiect sunt apoi publicate si oricine este afectat in mod defavorabil de constructia autostrazii propuse are dreptul sa obiecteze la proiect . Anglia este un pod rabatabil din dale de granit. Podurile pot fi impartite in mai multe tipuri in functie de forma structurii care poarta greutatea – o sosea sau o cale ferata. Podul Postbridge peste raul East Dart din Devon. Cablurile de turnuri sustin puntea. Pont Valentre Cahors. podul bolta si podul suspendat. Organizarea intregului lucru implicat este atat de complexa incat inginerii folosesc programe speciale de calculator pentru a o face posibila. Exista 3 tipuri de baza de poduri fixe : podul grinda. podurile.

Tipurile de transporturi rutiere. podul Sydney Harbour. fiecare cantarind 11000 t si sustinand o greutate de 19000 t. Primul a fost Podul Plougastel de langa Brest. Toate arcurile trebuie construite prin utilizarea unui cofraj sau cintru – un cadru care sustine podul in timp ce se afla in constructie. Cel mai lung pod suspendat din Regatul Unit este Podul Humber. facilitand astfel legaturile si comunicatiile. in functie de importanta lor : . spre deosebire de celelalte tipuri de transport pot patrunde si in regiunile dificil de strabatut ale planetei.In anul 1932 a fost construit cel mai mare pod bolta de otel. Cele mai lungi poduri din lume sunt acum podurile suspendate. El este sustinut pe doua cabluri. el este lung de 503 m si pana azi cel mai lat pod din lume cu 48. Exista mai multe categorii de cai rutiere. Primul pod suspendat a fost construit de Thomas Telford intre anii 1819 si 1829 peste Stramtoarea Menai dintre Tara Galilor si Anglesey. indeosebi pe distante mici si mijlocii. In anul 1855 John A. Repartitia geografica a cailor rutiere este mai echilibrata decat a celor feroviare si in consecinta acestea au preluat o mare parte a transportului de marfuri. Franta. care are o deschidere de 1410m. fiecare lung de 518m. el a fost modelat pe Hell Gate din New York care a fost primul pod «bolta continua » adica deschiderea centrala este suspendata de bolta in loc sa se afle pe varful ei. Podul Akashi-Kaikyo din Japonia are o deschidere de 1980m fiind cel mai lung pod suspendat din lume.8m. El a suspendat podul pe 16 lanturi grele. in tarile dezvoltate reprezentand mai mult de 60% din total. Roebling a construit podul suspendat Niagara. In anii 1930 s-a inceput utilizarea betonului in constructia de poduri.

La polul opus. sosele continentale . viaducte ca si in cazul transporturilor feroviare. Pentru a inlezni legaturile rutiere au fost construite poduri. Si in prezent America de N si Europa de V . primele fiind construite intre cele doua razboaie mondiale. Gobi si cele australiene. unele avand dimensiuni impresionante : -Panamericana de peste 27000km care strabate America de la N la S pe latura pacifica . intinsele paduri tropicale din America de S si Africa. mai intai in SUA. -Transamazonianul de 5500km . drumuri nationale . deserturile Sahara. sosele transcontinentale . cea mai mare parte a Peninsulei Arabia.drumuri de interes local . cum sunt : Siberia. apoi in unele tari vest si sud europene ca Germania. -Transsaharianul de 3200km care leaga tarile din N cu cele din sudul celui mai intins desert al Planetei. Un rol tot mai important il au autostrazile. mai ales in Europa de V si America de N. 2500m in M-tii Alpi. Magistrale rutiere exista pe toate continentele. nordul canadian. podisurile Pamir si Tibet. iar cea a autostrazilor se apropie de 100000km. De asemenea soselele urca pana la mari inaltimi. ajungand la 40005000m in Podisul Tibet si M-tii Anzi si la cca. Cele mai mari retele de cai rutiere si densitati ridicate in domeniu se afla in Europa. autostrazi Lungimea drumurilor modernizate este in prezent de peste 15mil km. Italia. tunele. exista intinse regiuni in care reteaua cailor rutiere este putin dezvoltata.

Australia.031 km .Oradea (Bors) si face legatura cu sudul tarii. pana in prezent.cu avionul.dinspre Ungaria .tranziteaza judetul Valcea spre Ungaria. Ministerul Transporturilor a demarat o serie de programe de reabilitare a reţelei rutiere din Romania. Regiunea S-V Oltenia are o infrastructura de transport relativ bine dezvoltata. cea mai mare parte a acestui parc de mijloace de transport fiind concentrata in America de Nord si Europa (Germania. la care se adauga unele tari din Asia de E ca Japonia. . Franta. Pe drumurile Planetei circula in jur de 650mil de autovehicule. s-a concretizat in refacerea infrastructurii şi a suprastructurii rutiere pe o lungime totala de 1. naturale dar si culturale si istorice aduce Romania pe unul din primele locuri in Europa. E81 . Transporturile rutiere in Romania Incepand cu anul 1992. Brazilia. Emiratele Arabe Unite). Pe alte continente putine tari se remarca in aceasta privinta.nordul tarii. Australia. la care s-a adaugat contribuţia Guvernului Romaniei. Mexic si Coreea de sud. intre care Japonia. Spania). trenul sau vaporul. cu asistenţa acordata de principalele instituţii financiare europene.dinspre Iugoslavia (Moravita) . 5. Localizarea Romaniei la intretaierea mai multor drumuri europene faciliteaza accesul aici pe toate caile . Italia. Varietatea si bogatia atractiilor turistice. Teritoriul Regiunii este strabatut de trei drumuri europene: E70 . E79 . şi care.Bucuresti . Marea Britanie.concentreaza cea mai mare parte a retelei de autostrazi. din Asia de sud-vest (Arabia saudita. masina.Timisoara . Koreea de sud.

in special in unele zone si in anumite perioade ale anului (sezonul de vara. din care 2. In ultima decada s-a depus un efort considerabil pentru transformarea legislativa si institutionala in domeniul transporturilor pentru a se asigura conformitatea cu standardele europene si pentru a se imbunatati infrastructura fizica. Pe teritoriul Regiunii exista doua puncte de trecere a frontierei cu Bulgaria (Calafat si Bechet) si unul care asigura tranzitul la granita cu Iugoslavia (Drobeta-Turnu Severin).). din care 10. este limitat si dificil. Comparativ cu statele membre UE si cu unele tari est-europene.7% au imbracaminti usoare rutiere. Analiza sistemului de transport romanesc duce la urmatoarele concluzii: transportul intern. sfarsitul de saptamana). ca si la cele din Europa de Est si de Sud-Est. care necesita. Regiunea este traversata de 9. drumuri nationale nemodernizate etc.Drumurile judetene si comunale de pe teritoriul Regiunii au o pondere de 80.6% din totalul drumurilor publice. desi diversificat. insa. infrastructura rutiera necesita modernizare si reabilitare. infrastructurile de transport din Romania nu sunt suficient dezvoltate si necesita investitii importante pentru a fi la nivelul standardelor europene.0% sunt modernizate si 32. accesul la coridoarele vest-europene. Romania are un sistem extins si diversificat de transport. sistemul de transport romanesc este insuficient dezvoltat si de calitate slaba. precum si . din cauza capacitatii reduse de transport si a calitatii infrastructurii fizice specifice (numai 100 km de autostrazi.951 km de drumuri publice. ca si Europa de Nord cu cea de Sud. are o capacitate insuficienta de transport al bunurilor si pasagerilor. imbunatatiri substantiale. Cu toate acestea. Localizarea Romaniei la intersectia a numeroase drumuri care leaga Europa de Vest si cea de Est.488 km reprezinta drumuri nationale.

Accesul Romaniei la Marea Neagra si la Dunare reprezinta o oportunitate si un argument pentru a creste volumul transporturilor pe apa.896 km. BERD si BEI).711 km. Reteaua rutiera de drumuri nationale se compune din 113 km.488 km. Guvernul Romaniei si Programul PHARE a inceput in anul . Primul Program de Reabilitare a Drumurilor demarat in 1993 a fost finalizat in 1997/1998. subliniaza importanta existentei unei infrastructuri dezvoltate. de autostrazi si 14.. reteaua de drumuri publice insumeaza 158. de asemenea co-finantat de trei IFI (BIRD. care traverseaza Romania.759 km. sunt drumuri nationale.3 % din totalul retelei de drumuri publice. luandu-se in considerare costurile scazute ale acestui tip de transport. Guvernul Romaniei si Programul PHARE al Comisiei Europene. Cea mai importanta din punct de vedere economic si al traficului de tranzit este reteaua de drumuri europene (internationale).situarea tarii pe axele de tranzit intre Europa si Asia. drumuri comunale si aproximativ 80. comparativ cu transportul pe uscat sau aerian.572 km. constituita din 11 trasee. 35. rezultatele lui fiind reabilitarea a 957 km de drumuri nationale ale retelei de baza. drumuri nationale. drumuri judetene. Reteaua drumurilor publice face parte din patrimoniul national si constituie infrastructura rutiera pe care se desfasoara majoritatea transporturilor de pasageri si marfa.000 km strazi din intravilanul localitatilor. Avand o distributie uniforma pe teritoriul Romaniei. cele mai importante fiind incluse in coridoarele de transport paneuropean. 27. Acest Program a fost co-finantat de trei Institutii Financiare Internationale (BIRD.. din care 14. in lungime totala de 5. BERD si BEI – 245 MEURO).824 km. Cel de-al doilea Program de Reabilitare. avand o pondere de 9.

co-finantat de BEI. ca urmare a efortului investitorilor privati.1997 si se afla inca in curs de derulare. Un alt Program de Reabilitare a Drumurilor este co-finantat de catre Banca Japoniei de Cooperare Internationala (JBIC) si Guvernul Romaniei si a inceput in 1999. 60%. 25. au fost transportate 262. din care 1. permanetizarea relatiilor comerciale si contractarea activitatii de transport. 500 in transportul international de persoane. dar si cerintelor unui transport ecologic. . Programul de dezvoltare a autostrazilor Pitesti-Bucuresti-Constanta a inceput in 1997 cu proiectul de Dezvoltare si Reabilitare a Autostrazii Bucuresti-Pitesti. au fost achizitionate autovehicule noi si moderne care corespund nu numai unui trafic sigur si de calitate. Cea mai mare parte a operatorilor de transport marfa si persoane sunt operatori privati. achizitii de autovehicule. cca. iar in traficul de persoane cca.979 mii pasageri .488 mii pasageri in trafic international. ca urmare a legislatiei moderne si libere existente in domeniul transporturilor. Agentii economici . 6. In anul 2000. Pentru transportul international.operatori de transport -. ponderea prestatiilor realizate de sectorul privat fiind de cca. potential. In transportul public de marfa isi desfasoara activitatea cca. co-finantat de BERD si Guvernul Romaniei si se va continua cu constructia autostrazii Bucuresti-Constanta.000 operatori de transport.transport interurban si international. iar cca.844 mii tone in trafic international si 267 mii tone in tranzit. din care 2.500 operatori. Comisia Europeana prin Facilitatea ISPA. Programul de Reabilitarea Drumurilor etapa a 3-a co-finantat de BEI si Guvernul Romaniei a inceput in anul 1999 si este in curs de derulare.943 mii tone marfa. Din acestia. au fost stimulati pentru dezvoltarea unor activitati private.000 activeaza si in transportul international de marfa. 1. Guvernul Romaniei si. transportul rutier de persoane totalizand un numar de 205.

In prezent. in Romania. in special in transportul international. 48. In ultimii ani. 448. O preocupare majora in ceea ce priveste transportul rutier o constituie dezvoltarea durabila si diminuarea efectelor negative asupra mediului generate de poluarea chimica sau fonica. dezvoltarea infrastructurii etc. conditiile de acces la profesie si la piata fiind asemanatoare cu cele din Uniunea europeana. . parcul de autovehicule a inregistrat o crestere permanenta. Ca urmare. iar in transportul de persoane peste 3.5 mii autovehicule mixte/speciale. normele de omologare pentru autovehicule si de inspectie tehnica periodica au fost aliniate la prevederile in domeniu din Uniunea Europeana. In transportul rutier se aplica cu succes tehnicile de evidenta informatizata si.8 mii autoturisme.000 autovehicule moderne.000 autobuze si microbuze. Romania a primit un sprijin substantial din partea Uniunii Europene pentru realizarea unor studii si lucrari de importanta majora in domeniul legislativ. se utilizeaza telefonia mobila GSM sau monitorizarea circulatiei prin sistemul GPS. sunt inregistrate 3. Pentru realizarea nivelului actual de integrare. Organizarea transporturilor rutiere respecta in cea mai mare parte acquis-ului comunitar. siguranta rutiera.1 mii autobuze/microbuze.128.6 mii autovehicule pentru transportul marfurilor si 129.Pentru transportul international de marfa sunt utilizate peste 8.

relief şi umanizarea teritoriului .prezenţa Marii Negre şi a Dunarii a asigurat dezvoltarea transporturilor navale Evoluţia reţelei de drumuri: .existenţa unei reţele diversificate de cai de comunicaţie şi mijloace de transport. toate converg in capitala .reţeaua feroviara şi rutiera are o dispunere radiar-concentrica. legate prin artere transcarpatice. autoturisme de teren la Campulung-1958.accesibilitatea şi complementaritatea lor . condiţionate de aşezarea Romaniei.Caracteristicile transporturilor din Romania sunt: .predominarea traficului feroviar şi rutier .unele dateaza din perioada daco-romana . cu aceeaşi destinaţie. unele reprezentand sectoare ale coridoarelor de transport europene IV. cu doua inele . cu puncte de trecere a frontierei comune sau apropiate.principalul nod de comunicaţie este capitala . autoturisme-Colibaşi (Mioveni)-1968 .in paralele cu refacerea şi reconstrucţia reţelei rutiere s-a trecut şi la producţia de mijloace de transport: camioane la Braşov1958. unul intracarpatic şi unul extracarpatic. IX .marile magistrale rutiere şi feroviare au trasee paralele.se extind şi sunt modernizate in prima jumatate a secolului XX . autobuze la Bucureşti-1955.

Ploieşti. drumuri europene (sectoare ale TEM-Autostrada Transeuropeana). Nadlac. Turnu. drumuri naţionale.VII.nodurile rutiere (puncte de convergenţa a 4-6 drumuri naţionale) sunt: Bucureşti. Satu Mare .puncte rutiere de conexiune cu reţeaua europeana: • cu Ungaria: Cenad. Pod. Targovişte.prezinta doua şosele de mare altitudine Transfagaraşanul şi Transalpina . Arad.se impart in funcţie de importanţa in :autostrazi.sunt avantajoase pe distanţe scurte şi medii . preconizandu-se pentru viitor 1 300 km . Borş. Timişoara.regiuni cu densitaţi reduse: Carpaţii. drumuri judeţene. Delta Dunarii. N Pod. drumuri comunale .patrund şi in zonele accidentate . Suceava. Carei .reţeaua de autostrazi masoara in prezent 113 km (Bucureşti-96 km. Craiova. Varşand.in prezent se urmareşte luarea unor masuri de intreţinere şi reparaţii in vederea racordarii reţelei rutiere naţionale la marile coridoare europene IV. Oradea. Feteşti-Cernavoda-17 km).sunt influenţate de caracteristicile cadrului natural şi factorilor socio-economici .IX . Piteşti. iaşi.lungimea totala este de 73 400 km .densitatea medie este de 31 km/ 100 km2 . Barladului .Caracteristicile reţelei rutiere . Dobrogei.

Stamora Moraviţa. s-au construit 113 km de autostrada. Negru Voda. Galaţi • cu Moldova : Albiţa. Jimbolia. Calafat (+) • cu Iugoslavia. La inceputul lui 2012. iar in perioada decembrie 1989 – iulie 2012 s-au inaugurat 406 km. continuata prin ferryboat spre Istambul sau Samsun E60-Hamburg-Oradea-Braşov-Bucureşti –Constanţa E70-Belgrad-Stamora Moraviţa-Timişoara-Craiova-BucureştiGiurgiu-Sofia-Istambul E85-Varşovia-Plovdiv-Cernauţi-Siret-Suceava-Buzau-UrziceniBucureşti-Giurgiu-(E70) Autostrazi: Romania dispunea in iulie 2012 de 519 kilometri de autostrada.pe ruta Nadlac-Arad-Sebeş-Piteşti-Bucureşti-Constanţa-in curs de completare şi modernizare. Stanca Costeşti • cu Bulgaria: Vama Veche.[8] .• cu Ucraina: Halmeu. Radauţi-Prut. Siret. sub conducere comunista. Giurgiu. Inainte de decembrie 1989. Naidaş Din cele 10 şosele naţionale 4 reprezinta sectoare ale unor rute de importanţa europeana (E) TEM. in executie se aflau tronsoane in lungime de aproximativ 434 km.

nordul ţarii. E 79 (Atena-Tirana-Sofia-Calafat).Agigea • • • Coridorul IV european este format din autostrazile A1 si A2: Nadlac Constanta Reteaua rutiera: Urmatoarele drumuri nationale fac legatura intre Romania si alte orase europene importante: E 81 (Berlin-Varsovia-Budapesta-Petea).Curtea de Arges .Principalele autostrazi din Romania sunt: • Autostrada A1: Bucuresti .dinspre Iugoslavia (Moraviţa) .Pitesti .Bucureşti . E 581 (Moscova-Kiev-Chinisau-Albita) Regiunea S-V Oltenia are o infrastructura de transport relativ bine dezvoltata. E 68 (Viena-Praga-Budapesta-Arad). E 85 (Atena-Istanbul-Sofia-Giurgiu).Oradea Autostrada A4 (Centura Constantei): Ovidiu . Teritoriul Regiunii este strabatut de trei drumuri europene: E70 .Deva Timisoara .Targu Mures .Nadlac Autostrada A2 (Autostrada Soarelui): Bucuresti . E 70 (Trieste-Belgrad-Portile de Fier).Timişoara . E 60 (Viena-Praga-Budapesta-Bors). E 87 (Istanbul-Tirana-Sofia-Vama Veche).Arad .Sibiu .Constanta Autostrada A3: Bucuresti .Brasov .Ploiesti .Zalau . .ClujNapoca . E 85 (Varsovia-Kiev-Cernauti-Siret).

vehiculul. poate fi influenţat. din care 2. Regiunea este traversata de 9. drumul şi mediul inconjurator. Astfel. De exemplu. Cu toate acestea.dinspre Ungaria . nu raspund şi nu se supun lor.7% au imbracaminţi uşoare rutiere.0% sunt modernizate şi 32. in consecinţa. Aşa cum se cunoaşte. in mod natural.tranziteaza judeţul Valcea spre Ungaria. aptitudinilor şi caracteristicilor oamenilor constituie elemente esenţiale pentru inţelegerea modului in care. control posibil doar prin modificarea comportamentului participanţilor la trafic. nu le interpreteaza. Acest sistem este. semnalele şi semnele de circulaţie pot fi inutile daca conducatorii auto nu le vad. sistemul traficului rutier cuprinde patru elemente – omul. 6. din care 10. Descrierea caracteristicilor participanţilor la trafic Cunoaşterea performanţelor. in mod fundamental. Drumurile judeţene şi comunale de pe teritoriul Regiunii au o pondere de 80. Comparativ cu statele membre UE şi cu unele ţari est-europene.E79 . comportamentul lor. E81 .6% din totalul drumurilor publice. biciclist sau pieton. un sistem instabil şi poate fi menţinut in echilibru . sistemul de transport romanesc este insuficient dezvoltat şi de calitate slaba. ingineria de trafic se loveşte de aspecte diverse privind controlul fluxurilor rutiere. infrastructura rutiera necesita modernizare şi reabilitare. Operarea in siguranţa a sistemului rutier depinde.Oradea (Borş) şi face legatura cu sudul ţarii. de utilizatorul drumului – conducator auto.488 km reprezinta drumuri naţionale.951 km de drumuri publice.

şansa apariţiei erorilor şi accidentelor rutiere creşte. in egala masura. .conducatori auto. Avantajele si dezavantajele utilizarii transportului rutier Avantaje: σ incarcarea marfurilor se face direct de la locul de expeditie (magazie. in consecinţa. chiar incorecte. Aprecierea performanţelor conducatorului auto .ca parte a sistemului traficului rutier . de utilizatorii drumului . precum şi a modului in care acestea interacţioneaza cu echipamentele. vehiculele şi mediul inconjurator. dar care trebuie sa fie implementate intr-un mediu tolerant. locul productiei) iar descarcarea la punctul de destinatie. • Imbunataţirea sistemului traficului rutier pe baza cunoştinţelor acumulate . Analiza factorului uman in transportul rutier urmareşte: • Explicarea nevoilor de informare.numai prin intervenţia frecventa a omului (de obicei conducator auto dar. fara manipulari suplimentare. Studierea factorului uman presupune investigarea abilitaţilor şi caracteristicilor fizice. 7. Operarea in siguranţa a sistemului traficului rutier depinde. caracteristicile şi abilitaţile utilizatorilor drumului. pietoni şi biciclişti – care genereaza o serie de decizii secvenţiale corecte sau. • Studierea interacţiunilor sistemului om – vehicul – drum – mediu. Atunci cand proiectarea este incompatibila cu performanţele umane (atat conducatori cat şi orice alt utilizator al drumului). pieton sau biciclist). senzoriale (perceptuale) şi cognitive.este esenţiala pentru proiectarea şi operarea efectiva a drumului.

ca urmare a necesitatea existentei unui sofer si a echipei de servire (pentru fiecare poluarea mediului inconjurator este mai mare in cazul utilizarii uneori nu este indicat pentru distante foarte lungi. . obiectele si materialele periculoase admise la transportul rutier (lista oficiala) si fise de siguranta ce dau indicatii privind riscurile pentru sanatate. perfectionarea autovehicolelor. ceea ce face ca ponderea acestora sa fie insemnata.   dezavantajele enumerate. nu se pot transporta unele marfuri grele sau voluminoase. masurile de ordin general. protectie superioara a marfurilor fata de socuri si intemperii. Functie de gradul de periculozitate. σ σ σ viteze mari de deplasare. Dezavantaje:  exploatarea autovehicolelor genereaza cheltuieli mai mari.σ pregatirea autovehicolelor este rapida. masurile de urgenta care trebuie luate. incarcarea in comun a marfurilor poate fi permisa. precum si de prim ajutor. Dinamismul transportului rutier este datorat unor cauze conjugate: sistem modern de distribuire promta. Exista reglementari care se refera la substantele.  autovehicol in parte). interzisa sau pot exista conditii speciale de vecinatate. cheltuieli de transport acceptabile.  autovehicolelor comparativ cu celelalte mijloace de transport. Avantajele transporturilor rutiere sunt insa mai mari decat consumului de combustibili superiori. consum redus de combustibil etc. existand posibilitatea rapide a directiei de deplasare si a volumului de marfa schimbarii transportate.

2002 s-a realizat incadrarea vehicolelor rutiere care efectueaza transporturi internationale in categoria de poluare si siguranta circulatiei functie de reglementarilor europene. .08.Prin Ordinul 1105/6.

comparativ cu transportul pe uscat sau aerian. ca şi Europa de Nord cu cea de Sud. • accesul la coridoarele vest-europene. deşi diversificat. • accesul Romaniei la Marea Neagra şi la Dunare reprezinta o oportunitate şi un argument pentru a creşte volumul transporturilor pe apa. . luandu-se in considerare costurile scazute ale acestui tip de transport. • infrastructurile de transport din Romania nu sunt suficient dezvoltate şi necesita investiţii importante pentru a fi la nivelul standardelor europene.). sfarşitul de saptamana). • localizarea Romaniei la intersecţia a numeroase drumuri care leaga Europa de Vest şi cea de Est. din cauza capacitaţii reduse de transport şi a calitaţii infrastructurii fizice specifice (numai 100 km de autostrazi.Concluzii Analiza sistemului de transport rutier duce la urmatoarele concluzii: • transportul intern. are o capacitate insuficienta de transport al bunurilor şi pasagerilor. este limitat şi dificil. ca şi la cele din Europa de Est şi de Sud-Est. precum şi situarea ţarii pe axele de tranzit intre Europa şi Asia. drumuri naţionale nemodernizate etc. in special in unele zone şi in anumite perioade ale anului (sezonul de vara. subliniaza importanţa existenţei unei infrastructuri dezvoltate.

com 2. Gheorghe – ”Transportul si expeditiile rutiere” 3. Gattorna. Caraiani. L. 1991 .Bibliografie 1.scribd..John-’’ Managementul logisticii si distributiei’’ Ed. Teora. www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful