UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.1

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE

- COTEA Mihai -

Punerea în valoare a masei lemnose în concordanţă cu obiectivele culturale şi economice ale activităţii de exploatare se poate realiza numai printr-o proiectare şi organizare corespunzătoare a lucrărilor specifice acestui sector de activitate. Proiectarea şi organizarea lucrărilor de exploatare se impune, deci, ca o necesitate în desfăşurarea procesului de producţie al exploatării lemnului. Această necesitate derivă din faptul că procesul de producţie al exploatării lemnului din punct de vedere silvicultural are un caracter limitat în timp, obligă la respectarea regulilor silvice de exploatare, iar din punct de vedere economic la stabilirea unei soluţii tehnologice optime prin care sortimentele de lemn brut ce se vor obţine să se realizeze cu costuri minime. Proiectarea şi organizarea corespunzătoare a lucrărilor dintr-un parchet conduc în final la realizarea a două obiective principale: 1. realizarea de sortimente de lemn brut cât mai valoroase, în concordanţă cu cerinţele pieţei; 2. asigurarea regenerării naturale prin protecţia seminţişului şi solului. Activitatea de exploatare a pădurilor trebuie organizată şi desfăşurată după principii care să asigure transpunerea în practică a obiectivelor acestui proces, în concordanţă cu cerinţele unei gospodăriri raţionale a fondului forestier. Aceste principii sunt: 1) Pricipiul conservării şi dezvoltării fondului forestier; 2) Pricipiul valorificării integrale şi superioare a lemnului; 3) Pricipiul tipizării tehnologice; 4) Pricipiul rentabilităţii tehnologice. Se impune deasemenea ca procesul de producţie să se realizeze etapizat, etape în care se realizează obiective parţiale în concordanţă cu condiţiile concrete de lucru şi cu obiectivele finale ale exploatării pădurilor.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.3

Etapele sunt: 1. Recoltarea – reprezintă procesul tehnologic prin care se realizează fragmentarea arborilor marcaţi corespunzător cerinţelor ulterioare de deplasare; se desfăşoară integral în parchet; 2. Colectarea – reprezintă procesul tehnologic prin care se asigură deplasarea pieselor de lemn rezultate în urma recoltării, de la cioată până lângă o cale permanentă de transport,unde se amenajează paltforma primară ; 3. Fasonarea primară – reprezintă procesul prin care se pregăteşte masa lemnoasă colectată în vederea transportului tehnologic; 4. Transportul tehnologic – este procesul prin care masa lemnoasă este deplasată din platforma primară în centrele de sortare şi preindustrializare; 5. Sortarea şi fasonarea – reprezintă procesul tehnologic prin care se continuă fragmentarea şi fasonarea masei lemnoase până la obţinerea sortimentelor de lemn brut, sortimente ce reprezintă produsele finale ale exploatării. Lucrarea de faţă are un caracter aplicativ, ea bazându-se pe date reale preluate de la Ocolul Silvic Vidra. Toate activităţile prevăzute, sunt în concordanţă cu normele ce reglementează regulile de protecţia muncii şi PSI. În lucrare sunt prezentate în funcţie de caracteristicile condiţiilor de lucru din parchet, lucrările de analiză tehnico-economică a variantelor de colectare, iar apoi după alegerea variantei optime de colectare, s-au întocmit proiectul tehnicoeconomic privind exploatarea masei lemnoase din parchet, proiectul de execuţie a drumului de vite şi tractor şi de amenajare a platformei primare.

- COTEA Mihai -

CAPITOLUL 2 CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR DE LUCRU DIN PARCHETUL PÂRÂUL SCHITULUI

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.5

2.1. Amplasarea parchetului şi situaţia teritorial administrativă Parchetul de exploatare a lemnului Pârâul Schitului, partida 261 PR-CO, face parte din U.P. II CHILIMETEA administrată de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, prin Ocolul silvic experimental Vidra, din cadrul I.C.A.S. Bucureşti. Din punct de vedere administrativ, pădurile ce alcătuiesc U.P. II CHILIMETEA, sunt situate pe raza comunelor Vidra şi Valea Sării (figura 1) şi au o suprafaţă de 1813,9 ha.

Fig.1. Localizarea unității de producție pe raza județului Vrancea

- COTEA Mihai -

În tabelul 2.1 sunt redate vecinătăţile şi limitele unităţii de producţie pe direcții cardinale: Tabelul 2.1 Vecinătăţile şi limitele unităţii de producţie Puncte cardinale
Nord Est Sud Vest UP III Valea Sării UP IV Vizantea UP I Boloteşti O.S. Focşani UP III Valea Sării naturală naturală naturală naturală Râul Putna Culmea Măgura Odobeştilor Plaiul Măgurii, Plaiul Boilor, Creasta Răiuţului Dealul Fetigului

Vecinătăţi

Felul limitei

Denumirea

Limitele teritoriale ale acestei unităţi se sprijină în toate cazurile pe limite naturale evidente (culmi, pâraie, drumuri). Hotarele sunt evidente, stabile şi uşor de identificat pe teren. Delimitarea fondului forestier de proprietăţile particulare, fâneţe şi livezi s-a făcut prin semne convenţionale . Prin aplicarea prevederilor Legii 1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate, s-a constituit fondul forestier proprietate privată a persoanelor juridice, după cum urmează: obşti : Obştea Poduri Obştea Burca Obştea Scăfari Obştea Ruget Total obşti: - unităţi de cult : - Parohia Ortodoxă Cucuieţi 88,4 ha 168,8 ha 6,7 ha 40,0 ha 303,9 ha 2,0 ha.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.7

Totalul fondului forestier proprietate privată a persoanelor juridice este de 305,9 ha. Pădurile aministrare. Bazinetele din care este formată unitatea de sunt redate în tabelul 2.2: Tabelul 2.2 Repartizarea pe trupuri de pădure şi bazinete
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Total Burca Poduri Valea Sării Denumire Denumirea trup de bazinetului pădure Pr. Brădeţului Pr. Ciutelor Pr. Schitului Parcele componente Suprafaţa Comuna în raza ha căreia se află 48,9 189,1 214,6 512,1 194,0 95,9 155,4 6,1 11,2 16,9 14,5 17,5 68,0 269,7 1813,9 Vidra Vidra Vidra Vidra Vidra Vidra Valea Sării Vidra Vidra Vidra Vidra Vidra Vidra Vidra -

proprietate

privată

a

persoanelor

juridice

sunt

administrate de Ocolul silvic experimental Vidra, prin contracte de

Tichiriş

Vidra

5-8 9-14 15-22, 198D, 197D 23-42, 45-49, 52-57, Pr. Chilimetea 59 Pr. Sărat 50, 51, 70, 73-90, 92 Putna 93-97 43-44, 98-117, 119Pr. Bozului 122 Pr. Giurgii 129-132, 134 136, 138, 139, 141Putna 145 Putna 1, 149 Pr. Jariştea 150-153 Pr. Lupului 154, 156-160 161, 167, 169, 181, Valea Rea 184-187, 196D Pr. Lăduncă 170-180

- COTEA Mihai -

2.2. Caracteristicile fizico-geografice ale condiţiilor de lucru 2.2.1. Condiţii geomorfologice Unitatea de produc ț ie Chilimetea se încadrează în ţinutul Subcarpaţilor de Curbură, de la Măgura Odobeştilor până la Dealul Feţianului (Valea Sării). Rocile de solificare frecvente sunt gresiile marnoaseşi marnele nisipoase, uneori întâlnindu-se şi intercalaţii sau alternanţe dintre acestea. Rocile de solificare existente au generat soluri din clasa luvisolurilor (luvosol). Prezenţa argilelor în cantitate însemnată a creat vulnerabilitatea la alunecări şi eroziuni, mai cu seamă în treimea superioară a versanţilor. Geomorfologic teritoriul se prezintă sub forma unui ansamblu de culmi şi văi largi, orientate majoritar de la nord la sud, ridicânduse altitudinal de la 250 m până la 970 m. Unitatea geomorfologică predominantă este versantul, ondulat, cu condiţii staţionale asemănătoare pe întreaga întindere a teritoriului. Expoziţia generală este nord-estică, determinată de cursul râului Putna. Expoziţia de detaliu e variabilă. În condiţiile unor altitudini mici şi mijlocii, distribuţia vegetaţiei forestiere este influenţată de expoziţia terenului. Înclinarea medie este de 22 g .

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.9

2.2.2. Condiţii climatice 2.2.2.1 Regimul termic Datele referitoare la regimul termic au fost extrase de la staţia meteorologică Foc ș ani. În tabelul de mai jos sunt redate temperaturile medii lunare şi anuale. Tabelul 2.3 Temperaturile medii lunare şi anuale
Luna Tem p I -3,8 II -1,8 III 3,5 IV 10,0 V VI VII VIII IX X XI 4,1 XII -1,1 med Amp an 9,6 25,4

15,7 19,2

21,6 20,9

16,7 10,5

25 20 Temperatura medie a aerului, °C 15 10 5 0 -5 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Lunile anului

Fig.2. Valorile medii ale temperaturii aerului

- COTEA Mihai -

2.2.2.2 Regimul pluviometric În tabelul 2.4 sunt redate cantităţile lunare şi anuale (mm) extrase de la staţia meteorologică Foc șani . Tabelul 2.4 Precipitaţiile lunare şi anuale
Luna Precip . (mm) I 28,4 II 29,2 III 27,9 IV 47,0 V 59,3 VI 69,5 VII 50,7 VIII 45,2 IX 39,5 X 44,7 XI 44,5 XII 43,9 An 607,0

70 60 50 Precipitații, mm 40 30 20 10 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Lunile anului

Fig.3. Distribuția lunară a precipitațiilor Regimul pluviometric se caracterizează printr-o medie anuală de 607,0 mm. Repartizarea precipitaţiilor în timpul anului este neuniformă, în sensul că cele mai mari cantităţi se înregistrează în lunile mai-iunie, iar cele mai reduse în lunile ianuarie-martie. Anotimpurile cu cele mai multe precipitaţii sunt: vara şi toamna.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.11

În continuare, în tabelul 2.5 se prezintă sub formă tabelară numărul mediu de zile cu sol acoperit cu zăpadă. Tabelul 2.5 Numărul mediu de zile cu sol acoperit cu zăpadă Luna X XI XII I II III Număr mediu zile cu sol 0,1 1,3 9,0 15,3 13,9 4,3 acoperit cu zăpadă Grosimea medie a stratului 0 5 5 7 1 de zăpadă

IV 0,1 -

Modificările locale ce pot avea loc în climatul general constau în plusuri şi minusuri de temperatură, de precipitaţii, de umiditate atmosferică etc., toate datorându-se interacţiunilor dintre formele de relief, expoziţie, înclinare, profilul pantei, altitudine. Valorile medii anuale ale temperaturii, precipitaţiilor, umezelii relative a aerului, precum şi durata sezonului de vegetaţie, consideraţi factori climatici determinanţi, încadrează favorabilitatea principalelor specii din compoziţia arboretelor astfel: - mijlocie – pentru fag, gorun, paltin, cireş, frasin; - mică – pentru carpen, salcâm; - mică – mijlocie – pentru pin silvestru, negru, molid 2.2.2.4 Regimul eolian Frecvenţa şi viteza medie a vântului pe direcţii este redată în tabelul 2.7, precum şi grafic în figura 4 și în figura 5. Datele pentru vânt au fost luate de la staţia meteo Tecuci.

- COTEA Mihai -

Tabelul 2.7 Tabelul frecvenţei şi vitezei medii a vântului Direcţie N NE E SE S SV V NV Frecvenţă (%) 25,1 5,1 2,0 7,3 11,6 2,4 2,6 8,3 Viteză (m/s) 3,8 2,3 1,6 2,3 3,1 2,3 2,8 4,0

Calm 35,6 -

30 NV 20 10 V 0

N NE

E

Series1

SV S

SE

Fig.4. Frecvența vânturilor
N NE

4 NV 3 2 1 V 0

E

Series1

SV S

SE

Fig.5. Viteza vânturilor

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.13

Vânturile cu frecvenţă mai mare sunt cele din direcţiile N 25,1% şi S 11,6%, această valoare nefiind periculoasă pentru vegetaţia forestieră. Teritoriul studiat se caracterizează printr-un climat continental cu ierni geroase, veri călduroase cu precipitaţii abundente (D.f.b.k. după Köppen). Valorile medii ale principalelor caracteristici climatice prezentate în amenajamentul silvic sunt următoarele: - temperatura medie anuală = 7°C; - luna cea mai rece (ianuarie) = -3,6°C; - luna cea mai caldă (iulie) = 20°C; - durata perioadei de vegetaţie = ( 20.04 – 20.10) şase luni; - indice de ariditate
"

De Martone" = 43;

- evapotranspiraţia potenţială = 605; - precipitaţii medii anuale = 730,0 mm; - umezeala relativă a aerului = 85%; În zonă nu se manifestă acţiunea unor vânturi periculoase. Aptoape 6 luni din an teritoriul se caracterizează prin calm atmosferic. Iarna se simte influenţa curenţilor atmosferici din direcţia E – NE (Crivăţul), iar vara din direcţia N – NV. Vânturile ocazionale, chiar şi de intensitate mai ridicată nu produc pagube în fondul forestier. Valoarea medie anuală a indicelui de ariditate
"

De Martone" =

43 indică faptul că în sol şi atmosferă nu există, în mod normal, deficit de apă şi umezeală, astfel că vegetaţia forestieră din zonă beneficiază de condiţii climatice favorabile dezvoltării.

- COTEA Mihai -

Valorile medii anuale ale temperaturii, precipitaţiilor, umezelii relative a aerului, precum şi durata sezonului de vegetaţie, consideraţi factori climatici determinanţi, încadrează favorabilitatea principalelor specii din compoziţia arboretelor astfel: - mijlocie – pentru fag, gorun, paltin, cireş, frasin; - mică – pentru carpen, salcâm; - mică – mijlocie – pentru pin silvestru, negru, molid. 2.2.2.5 Condiţii hidrologice Teritoriul unităţii este situat în bazinul hidrografic al Văii Putna, în zona cursului mijlociu. Principalii afluenţi de dreapta ai văii sunt: Pr. Brădăţelului, Pr. Ciuta Mare, Pr. Schitului, Pr. Uscătura, Pr. Critii, Pr. Frânturi, Pr. Jariştea, Pr. Lupului, Pr. Brumari, Pr. Ghiocelului, Pr. Ţăranului, Pr. Chilimetea, Pr. Valea Rea. În afară de Pr. Chilimetea şi Valea Rea care au curs de apă permanent, celelalte pâraie sunt seci tot timpul anului, cu excepţia primăverii la topirea zăpezii sau în timpul ploilor mari, când au un pronunţat caracter torenţial. Datorită aspectului prezentat, reţeaua hidrografică prezintă un regim hidrologic dezechilibrat, astfel că alimentarea cu apă este pluvio-nivală, cu o contribuţie subterană redusă.

2.2.3. Condiţii edafice Solurile întâlnite în U.P. II Chilimetea se încadrează în clasa Luvosoluri, cele mai răspândite fiind Luvosolul tipic 63% şi litic pe 27 % din suprafaţă.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.15

Situaţia tipurilor şi subtipurilor de sol întâlnite în teritoriu este prezentată în tabelul 2.8. Tabelul 2.8 Tipuri şi subtipuri de sol
Clasa de soluri Luvisoluri Tipul de sol Luvosol Subtipul de sol tipic stagnic litic Total U.P. Codul 2201 2212 2214 Total Succesiunea orizonturilor Ao-El-Bt-C Ao-El-Btw-C Ao-El-Bt-R Suprafaţa ha % 1086,7 63 173,9 10 462,6 27 1723,2 100 1723,2 100

În parchetul Pârâul Schitului solul întâlnit este Luvosol tipic. Luvosol tipic – răspândit pe 63% din suprafaţa pădurilor. S-a format pe roci bogate în minerale calcice, pe versanţi cu expoziţii diferite şi înclinări moderate. Are pH acid, mijlociu humifer, cu humus de tip mull – moder, textură mijlocie, normal structurat, compact, mijlociu profund, slab scheletic, luto-nisipos. Pe fondul volumului edafic mijlociu se grefează un regim de umiditate optim, cu troficitate şi aeraţie moderată, cu regim hidric percolativ. Este, în general, de bonitate mijlocie pentru toate speciile forestiere locale. Luvosol stagnic – răspândit pe 10% din suprafaţa pădurilor, este asemănător cu subtipul tipic de care se deosebeşte prin orizontul “w” argilos, greu penetrabil. Se întâlneşte pe versanţi cu expoziţii în general parţial însorite şi mai ales umbrite, cu înclinări mici la moderate. Are ph acid, mijlociu humifer pe primii 15 cm, cu humus de tip mull-moder, mijlociu aprovizionat cu azot total, luto-nisipos la luto-argilos în profunzime, compact şi slab scheletic. Pe fondul

- COTEA Mihai -

volumului edafic mijlociu se grefează un regim de umiditate optim, percolativ, până la nivelul impermeabil din profunzime, cu troficitate şi aeraţie moderată la redusă. Este, în general, de bonitate mijlocie pentru fag şi gorun. Luvosol litic – răspândit pe 27% din suprafaţa pădurilor, s-a format pe roci cu conţinut redus de minerale calcice, pe versanţi cu expoziţii în general însorite, şi înclinări mari. Se deosebeşte de luvosolul tipic prin orizontul “R” cu limita superioară între 20 şi 50 cm adâncime. Are ph acid, slab humifer, cu humus de tip moder, slab structurat, compact, superficial, bogat scheletic, luto – nisipos. Pe fondul volumului edafic redus se grefează un regim de umiditate deficitar, şi aeraţie redusă, cu regim hidric percolativ. Este, în general, de bonitate inferioară locale. 2.2.4. Condiţii staționale Tipurile de staţiune din teritoriu sunt prezentate în tabelul 2.9, cele mai răspândite tipuri de staţiune sunt: - 5.2.3.2. – Deluros de făgete, Bm, podzolit edafic mijlociu cu Festuca – 43%; - 5.2.3.1. – Deluros de făgete, Bi, diverse podzolic edafic mic cu Vaccinium –Luzula – 20%; 5.2.1.2. – Deluros de făgete, Bi, stâncărie şi eroziune excesivă – 17%. pentru toate speciile forestiere

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ
Tabelul 2.9

Pag.17

Tipuri de sta ț iune
Nr. crt. Tipul de staţiune Cod Denumire Suprafaţa ha 123,0 % 7 10 3 17 20 43 Categoria de bonitate –haSupeInfeMijlo-cie rioară rioară 173,9 58,7 743,2 975,8 57 123,0 283,7 340,7 747,4 43 Tip de sol Luvosol litic 2214 Luvosol stagnic 2212 Luvosol tipic 2201 Luvosol litic 2214 Luvosol tipic 2201 Luvosol litic 2214 Luvosol tipic 2201 -

1. 2. 3. 4. 5. 6

Deluros de gorunete, Bi, puternic 5.1.3.1. podzolit, edafic submijlociu şi mic, cu Luzula albida 5.1.4.2. 5.1.5.2.

Deluros de gorunete, Bm, podzolit, 173,9 pseudogleizat cu Carex pilosa

Deluros de gorunete, Bm, brun, 58,7 slab-mediu podzolit, edafic mijlociu Deluros de făgete, Bi, stâncărie şi 5.2.1.2. 283,7 eroziune excesivă Deluros de făgete, Bi, diverse 5.2.3.1. podzolic edafic mic, cu Vaccinium – Luzula 5.2.3.2. Total Deluros de făgete, Bm, podzolit edafic mijlociu, cu Festuca ha % 340,7 743,2

1723,2 100 100

În această unitate de producţie s-au întâlnit doar staţiuni de bonitate limitativi. În cazul staţiunilor de bonitate mijlocie, întâlnite pe 57% din suprafaţă, acţionează o serie de factori limitativi, cum ar fi volumul edafic mijlociu, prezenţa orizontului Btw în cazul solurilor stagnice, care împiedică dezvoltarea normală a rădăcinilor, expoziţia însorită care favorizează evapotrenspiraţia, aciditatea solului etc. Gospodărirea arboretelor din aceste staţiuni trebuie făcută cu atenţie sporită. Se urmăreşte realizarea regenerării naturale din sămânţă, asigurarea unei consistenţe care să nu permită înierbarea solului, executarea corectă şi la timp a lucrărilor de îngrijire. mijlocie şi inferioară. Lipsa staţiunilor de bonitate superioară relevă faptul că, în tot cuprinsul unităţii, există factori

- COTEA Mihai -

Staţiunile

de

bonitate

inferioară,

întâlnite

pe

43%

din

suprafaţă, se datorează acţiunii cumulate a unor factori, cum ar fi: versanţi abrupţi, însoriţi, cu mare deficit de umiditate şi exces de căldură, cu soluri superficiale, apă greu accesibilă, aciditate activă, precent redus de substanţe minerale, înierbare. În aceste condiţii se impune asigurarea continuităţii şi integrităţii vegetaţiei forestiere. Lucrările propuse (de conservare, de îngrijire) se vor efectua cu mare atenţie, în corelaţie cu asigurarea regenerării, cu intensităţi bine alese, astfel încât să fie rapid şi bine acoperit, pentru a nu se crea nuclee de eroziune. Împăduririle se vor face cu specii rezistente, care pot îndeplini funcţiile atribuite arboretelor. 2.3. Caracteristicile vegetaţiei Speciile principale din această unitate de producţie sunt fagul şi gorunul. Pentru acestea, favorabilitatea factorilor ecologici se prezintă în tabelul 2.10. Productivitatea naturală a tipurilor de pădure este în concordanţă cu nivelul de bonitate şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune identificate.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ
Tabelul 2.10

Pag.19

Favorabilitatea factorilor determinanţi şi ecologici
Favorabilitatea pentru specii Factori caracteristici Superioară Temperatura medie anuală (7Cº) Precipitaţii medii anuale (730 mm) Suma temperaturilor medii diurne ≥ 0 Cº (2900) Suma temperaturilor medii diurne ≥ 10 Cº (2500) Durata medie a perioadei de vegetaţie (6 luni) Geadul de saturaţie în baze Volumul edafic util x x x Fag Mijlocie x x x x Inferioară x Superioară x x Gorun Mijlocie x x x x x x Inferioară x

Cele mai răspândite tipuri de pădure sunt: - 423.1 – Făget de dealuri cu Rubus hirtus – 43% - 424.1 – Făget de dealuri cu floră acidofilă – 20% - 426.1 – Făget de dealuri pe stâncărie – 17% Litiera este continuă normală, deci favorabilă pentru exploatare, ea devenind un protector al solului în timpul colectării masei lemnoase prin târâre sau semi târâre. 2.4. Caracteristicile silvotehnicii aplicate

- COTEA Mihai -

În parchetul Pârâul Schitului se aplică tratamentul tăierilor progresive şi anume tăierea de racordare. Acest tratament se aplică in regimul codrului, la vârsta exploatabilităţii şi constă intr-o succesiune de două sau mai multe tăieri efectuate cu scopul de a asigura condi ţii de regenerare naturală a arboretelor sub masiv în așa numitele ochiuri de regenerare. Acest tratament se recomandă pentru arboretele din grupa a doua funcţională, de productivitate superioară şi mijlocie, din formaţia brădetelor, amestecurilor de brad cu molid, amestecurilor de fag cu rășinoase, făgetelor, amestecurilor de fag cu gorun, șleaurilor de câmpie, luncă și deal, precum și în arorete de cvercinee amplasate pe terenuri cu pante mai mici de 25-30º. Aplicarea acestui tratament se caracterizează, din punct de vedere al exploatării, prin: • volumul de exploatat la hectar de circa 200...250 m3; • volumul arborelui mediu, în general, mai mare de 0.7 m3; • perioada de aplicare a tratamentului poate ajunge în cazul aplicării a două sau mai multe tăieri, la 15...25 de ani, cu periodicitate corelată cu anii de fructificaţie şi necesităţile de regenerare; • masa lemnoasa de calitate superioară; Scopul principal al acestor intervenţii, din punct de vedere cultural, este asigurarea regenerării naturale a arboretelor în care se aplică, iar din punct de vedere al exploatării, asigurarea condiţiilor necesare transpunerii în practică a acestei modalităţi de regenerare şi valorificarea masei lemnoase extrase. De aceea, pentru exploatare, se impune acordarea unei atenţii deosebite semințișului pentru reducerea prejudiciilor care pot fii aduse acestuia. Măsurile speciale ce trebuie să fie avute in vedere în activitatea de exploatare, la aplicarea acestui tratament, constau din:

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.21

• aplicarea metodei de exploatare în multiplii de sortimente, datorită spaţiilor restrânse de manevră de care se dispune la colectare – la prima intervenţie datorită desimii arboretului,iar la celelalte datorirtă suprafeţelor ocupate de seminţiş; • la stabilirea direcţiei de doborâre se vor lua în considerare, în mod deosebit, pozitia suprafeţelor ocupate de seminţiş şi direcţia de deplasare a lemnului la adunat; • crearea unei rețele de căi de colectare astfel dezvoltată încăt să poată fi pe întreaga perioadă de aplicare a tratamentului, fără schimbarea mijloacelor şi modalitaţilor de scos şi aptropiat. 2.5. Condiţii tehnico – economice de lucru Parchetul Pârâul Schitului va fi exploatat de către Ocolul Silvic Vidra în regie proprie. Acest ocol silvic are pe lângă personalul implicat în cultura, protecţia şi paza pădurii şi personal şi utilaje folosite la exploatarea pădurii în regie proprie. Astfel în ianuarie 2012, Ocolul Silvic Vidra dispune de următoarele mijloace de muncă: -ferăstraie mecanice: Husqvarna 262 – 6 buc. -Sthil 044 – 4 buc. -tractoare: TAF 650 – 2 buc. -U 650 – 1 buc. -atelaje – cai 6 buc. -funicular: FPU 500 – 1 buc. -vagon de dormit: 3 x 8 locuri

- COTEA Mihai -

-Aro cu remorcă pentru transportul muncitorilor -autotrenuri forestiere: ATF–20 t – 2 buc. -îngrijitor cabană – 1 Forţa de muncă necesară pentru exploatare este preluată de pe plan local. În cazul în care cei 6 cai nu sunt suficienţi se mai închiriază cai de la populaţie. Ocolul Silvic Vidra mai are angajaţi: -20 muncitori direct productivi; -1 forjor; -1 magazioner pentru distribuţia materialelor; -1 paznic; -2 maiştri parchet; -1 contabil şef care se ocupă şi de problemele de cultură; -1 şef depozit. Livrarea lemnului se poate face sub formă de buşteni, lemn de steri, crăci în snopi sau se poate face sub formă de semifabricate în funcţie de preferinţele beneficiarului. Actul de punere în valoare, pentru partida studiată s-a anexat la sfârşitul proiectului. 2.6. Schiţa parchetului Datele, referitoare la caracteristicile condiţiilor de lucru, necesare pentru proiectarea lucrărilor de exploatare a masei lemnoase din parchetul Pârâul Schitului pot fi redate sintetic într-o schiţă a parchetului întocmită la o scară convenabilă. Pentru aceasta se foloseşte harta amenajistică corespunzătoare suprafeţei parchetului analizat care mărită de la scara 1:20000 la scara 1:5000 va

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.23

fi apoi completată cu detaliile necesare. Aceste detalii se vor adăuga în urma efectuării unor măsurători si observaţii în teren şi vor consta din: 1. poziţionarea pe schiţa parchetului a unor detalii de relief caracteristice ce nu apar pe harta amenajistică; 2. înscrierea pe schiţa parchetului a pantelor şi distanţelor caracteristice; 3. delimitarea pe schiţa parchetului a versanţilor, culmilor, platourilor şi traseelor; 4. delimitarea pe versanţi, platouri şi trasee a suprafeţelor omogene (suprafeţe caracterizate printr-o direcţie unică de scurgere a apelor şi o pantă uniformă) şi înscrierea pe schiţă a direcţiilor liniilor de cea mai mare pantă, a înclinării terenului şi a profilului acestor suprafeţe; 5. evidenţierea acolo unde este cazul a unor zone cu seminţiş utilizabil, subarboret sau arboret care trebuie să fie protejate în mod deosebit; 6. stabilirea dacă este cazul pentru unele suprafeţe omogene a unor soluţii obligatorii de colectare; 7. stabilirea locului de amplasare a platformei primare. Toate aceste elemente constituie o resursă importantă de date necesare pentru întocmirea documentaţiei utilizată pentru exploatarea lemnului din parchetul Pârâul Schitului. Schiţa parchetului Pârâul Schitului este anexată proiectului.

- COTEA Mihai -

2.7. Structura masei lemnoase de exploatat Tehnologia de exploatare aplicată într-un parchet depinde într-o mare măsură de structura dimensională a masei lemnoase marcate. Această structură se referă la volumele de lemn gros, lemn subţire şi lemn mărunt precum şi la consumurile tehnologice. Structura masei lemnoase de exploatat se stabileşte in func ţie de prevederile din actul de punere in valoare referitoare la volumul marcat.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ
Tabelul 2.11

Pag.25

Structura masei lemnoase de exploatat în parchetul Pârâul Schitului partida 261 PR-CO
Nr. crt. 1 2 Specificații Vol. Brut cu coajă Coaja lemnului de lucru Vol. brut fără coajă a) lemn lucru gros 3 b) lemn lucru subțire c) lemn de foc d>5cm 4 5 6 7 -la m.c. 8 Consumuri tehnologice și pierderi d) crăci d <5cm Vol. Brut la ha Nr. de arbori :-total -la ha Vol. Arborelui mediu Taxa forestieră:-totală UM m.c. m.c. m.c. m.c. m.c. m.c. m.c. m.c. buc. buc. m.c. lei lei % m.c. m.c. % Vol. Lemnului mărunt m.c. Vol. brut cu coaja gros și subțire 11 a) lemn gros b) lemn subțire Vol net gros și subțire comerciabil 12 a) lemn gros comerciabil b) lemn subțire comerciabil c) lemn steri d) crăci m.c. m.c. m.c. m.c. m.c. m.c. m.c. m.c. 195 1047 1026 21 1192 977 20 123 72 183 962 942 20 1102 897 19 115 68 9 71 71 0 75 68 0 6 3 3 14 13 1 15 12 1 2 1 25 1242 15 Total 1267 50 1217 820 17 380 72 141 818 91 1,55 84274,8 2 2 23 1145 16 Specia sau grupa de specii Fa 1168 43 1125 773 16 336 68 130 750 83 1,56 75532,8 7 2 2 80 11 Go 82 5 77 37 0 40 3 9 41 5 2,00 8369,7 2 2 0 17 18 Pl.t 17 2 15 10 1 4 1 2 27 3 0,63 372,23

9 10

Vol. Brut cu coajă pentru producție

Valorile din tabel s-au obţinut astfel:

- COTEA Mihai -

• volumele V1, V2, V4, V5, V6 sunt preluate din APV • volumul V3 se stabileşte diferenţiat: V3a reprezintă suma volumelor de lemn gros (lemn foarte gros şi gros); V3b reprezintă suma volumelor de lemn subţire din APV; V3c şi V3d se preiau din APV; • valorile din rubrica 7 sunt preluate tot din APV; • consumurile tehnologice (V8) se stabilesc în funcţie de condiţiile de lucru din parchet sau se apreciază procentual din lemnul burt, iar penru cazul analizat s-a considerat 2%; • volumul V9 se calculează cu relaţia: V9 = V1 – V8; • volumul V10 se calculează cu relaţia: V10 = V9 – V3 + 3V3d • volumul V11 se calculează cu relaţia: V11 = V9 – V10, iar V11a şi V11b cu relaţiile: V11a = (V11a · V3a) / ( V3a + V3b); V11b = (V11 · V3b) / (V3a + V3b); • V12 se calculează cu relaţiile: V12 = V3 – V8; V12a = V11a - [V11a : (V11a + V11b)] · V2; V12b = V11b - [V11b : (V11a + V11b)] · V2; V12c = V10 – V3d; V12d = V3d

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.27

CAPITOLUL 3 ANALIZA TEHNICO-ECONOMICĂ A VARIANTELOR DE COLECTARE

- COTEA Mihai -

3.1. Stabilirea metodei de exploatare Prin metoda de exploatare a lemnului înţelegem concepţia de organizare tehnică care stă la baza modului de executare a lucrărilor care compun întreg procesul de producţie al acestei activităţi. În exploatarea lemnului pot fi folosite următoarele metode: ►metoda de exploatare în sortimente definitive; ►metoda de exploatare în trunchiuri şi catarge; ►metoda de exploatare în arbori şi părţi de arbori; ►metoda de exploatare în tocătură; ►metoda ARCOT; ►metoda multiplilor de sortimente (intermediază între sortimente definutive) ►metoda ARCOT (şi trunchiuri şi catatarge) rezultă din aplicarea simultană a mai multor metode. Metoda de exploatare se alege în funcţie de factorii fizico-geografici, vegetaţie, silvotehnica aplicată, factorii tehnico-economici ce caracterizează parchetul analizat, şi nu în ultimul rând, se au în vedere recomandările actului de punere în valoare, dar fără ca aceste recomandări să aibă caracter de obligativitate. În cazul parchetului Pârâul Schitului se consideră optimă metoda de exploatare în sortimente și multiplii de sortimente. Prin sortiment definitiv se înțelege o piesă de lemn brut, provenită dintr-o anumită specie, ce are caracteristici dimensionale și calitative standardizate și se află într-o anumită stare. Această metodă se caracterizează prin căteva aspecte mai importante: • toate operațiile de transformare se execută în parchet, deci pe suprafe ţe mari neamenajate;

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.29

• gradul de mecanizare al lucrărilor este redus; • productivitatea muncii este scăzută; • indice scăzut de valorificare a masei lemnoase; • calitate sporită a lucrărilor din şantierul de exploatare; • pierderi şi consumuri mari de masă lemnoasă; • prejudicii mari înregistrate pe întreaga suprafață a parchetului; • necesitatea asigurării în permanență a asistenței tehnice de specialitate; • dificultăți privind asigurarea cazării, transportului și condițiilor igienicosanitare pentru muncitori. Aplicarea acestei metode duce și la folosirea su capacitate a mijloacelor de deplasare, cu toate consecințele negative ce decurg din acestea.

3.2. Stabilirea mărimii suprafeţelor omogene Mărimea suprafeţelor omogene se stabileşte folosind datele din schiţa parchetului. Pentru aceasta se pot folosi metode diverse cum ar fi: metoda planimetrării, metoda coordonatelor rectangulare ale vârfurior poligoanelor ce definesc fiecare suprafaţă omogenă, metoda caroiajului. În cazul de faţă s-a folosit metoda caroiajului care este simplă şi cu un nivel de precizie corespunzător proiectării tehnologice a lucrărilor de exploatare a lemnului dintrun parchet. Datorită erorilor de redare, pe schiţă este necesar ca pentru fiecare suprafaţă omogenă să se aplice o corecţie astfel încât în final, suma suprafeţelor omogene să corespundă suprafeţei parchetului. În tabelul 3.1 sunt redate mărimile suprafeţelor omogene.

- COTEA Mihai -

Tabelul 3.1 Calculul mărimii suprafeţelor omogene
Numărul suprafeţei omogene 1 2 3 4 5 6 7 Total Mărimea Mărimea suprafeţei omogene compensată a în ha suprafeţei omogene 1,08 0,80 1,28 1,00 1,84 1,57 1,84 1,57 1,00 0,72 2,24 1,97 1,64 1,37 10,92 9,00

În cazul parchetului Pârâul Schitului avem un număr de 7 suprafeţe omogene cu mărimi cuprinse între 0,72 ha şi 1,97 ha. 3.3. Repartizarea masei lemnoase pe suprafeţe omogene Volumul de masă lemnoasă corespunzătoare fiecărei suprafeţe omogene se calculează cu relaţiile: VTS = (Vt : Sp) · Stc VDS = ( Vd : Sp) · Stc în care : VTS = volumul total de exploatat, respectiv volumul pe specii şi grupe de specii, de pe fiecare suprafaţă omogenă, în m3; VDS = volumul unui sortiment dimensional pentru producţie (gros, subţire, mărunt), corespunzător fiecărei suprafeţe omogene, în m3; Vt = vomulul total de exploatat, respectiv volumul pe specii sau grupe de specii din parchet (volumul V9 din tabelul nr.9);

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.31

Vd = volumul fiecărui sortiment dimensional pentru producţie (volumele V11a, V11b şi V10 din tabelul nr.9), corespunzătoare întregului parchet; Sp = mărimea suprafeţei parchetului,în ha; Stc = mărimea fiecărei suprafeţe omogene, în ha; Pentru parchetul Pârâul Schitului repartizarea masei lemnoase pe suprafeţe omogene este redată în tabelul următor:

- COTEA Mihai -

Repartizarea masei lemnoase pe suprafeţe omogene
TABEL 3.2

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.33

3.4. Stabilitatea după criterii silvotehnice a variantelor de colectare Pentru alegerea variantei optime de colectare este necesar să se stabilească mai întâi, în funcţie de condiţiile concrete de lucru din parchetul analizat, soluţiile posibile de realizare a acestui proces tehnologic. Alegerea mijloacelor de colectare şi a traseelor de deplasare a masei lemnoase se va face, la început pe baza informaţiilor culese din teren şi transpuse pe schiţa parchetului, precum şi a informaţiilor culese din APV şi din harta amenajistică. Într-o primă etapă alegerea se va face luându-se în considerare în mod deosebit, efectele ecologice ale folosirii diverselor mijloace de colectare urmând ca după stabilirea unor soluţii acceptabile din acest punct de vedere să se facă o analiză economică a variantelor propuse care să conducă în final la varianta optimă. În continuare se va prezenta modul de alegere a variantelor de colectare pentru parchetul Pârâul Schitului, parchet fără restricţii cu o durată maximă de recoltare şi colectare de 4 luni. Recoltarea şi colectarea se face în perioada 15 octombrie – 15 februarie. Condiţiile de lucru din acest parchet permit o defalcare a activităţii de la colectare, după cum urmează: 1. adunatul se va face pe toată suprafaţa parchetului, în cuprinsul suprafeţelor omogene 1…7; 2. scosul şi apropiatul se va face pe traseele B-D; B-C; A-B.

- COTEA Mihai -

Tabelul 3.3 Mijloacele de colectare ce pot fi folosite la scos şi apropiat în parchetul Pârâul Schitului
Traseul B-D B-C A-B Lungimea (m) 875 525 550 Înclinarea medie (%) 20 27 25 Volum de colectat (m3) 474 306 247 Mijloace de colectare posibil de folosit Tractor Atelaje Tractor Atelaje Tractor

În tabelul 3.3 sunt prezentate mijloacele ce pot fi folosite la scos şi apropiat în parchetul Pârâul Schitului. Însă condiţiile de lucru din acest parchet impun următoarele:
1. pe traseul B-D se pot folosi fie tractorul, fie atelajele, deoarece volumul de

lemn deplasat este de 474 m3 pe o distanţă de 875 m. Urmează să se facă o analiză economică a variantelor care implică doar tractor şi a celei care foloseşte atelaje, pentru a vedea care este varianta optimă;
2. pe traseul B-C, s-a optat pentru folosirea atelajelor, deoarece volumul de lemn

deplasat este de 306 m3 pe o distanţă de 525 m. Folosirea atelajelor este și mai indicată din punct de vedere ecologic. 3. pe traseul A-B s-a optat pentru folosirea tractorului deoarece pe acest traseu valea este aproximativ rectilinie şi pe aici se va deplasa tot volumul, adică aproximativ 1027 m3. În tabelul 3.4 sunt prezentate sintetic mijloacele de scos şi de apropiat ce vor fi luate în considerare în stabilirea tehnologiei optime de colectare.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ
Tabelul 3.4

Pag.35

Mijloacele de scos şi apropiat ce corespund condiţiilor de lucru din parchetul Pârâul Schitului
Traseul B-D B-C A-B Lungimea (m) 875 525 550 Înclinarea medie (%) 20 27 25 Volum de colectat (m3) 474 306 247 Mijloace de colectare posibil de folosit Tractor Atelaje Tractor Atelaje Tractor

Alegerea mijloacelor de adunat s-a făcut luându-se în considerare: • înclinarea terenului în fiecare suprafaţă omogenă; • distanţa de adunat (măsurată pe hartă); • categoria de material lemnos (lemn gros, subţire, mărunt). Nu se iau în considerare mijloace mecanizate de adunat, datorită prejudiciilor aduse prin amenajările necesare pentru o folosire corespunzătoare a acestora. Dacă s-ar folosi tractoarele ar fi necesară amenajarea unei reţele de drumuri de tractor ce ar afecta negativ solul. În cazul în care s-ar folosi funiculare atunci ar trebui să fie folosite funicularele din categoria celor ce se montează şi demontează uşor (asemănătoare instalaţiei FUC 401), funiculare care deplasând sarcina prin semitârâre afectează de asemenea în mod negativ solul şi seminţişul. În tabelul 3.5 sunt prezentate sintetic mijloacele de adunat folosite.

- COTEA Mihai -

Tabelul 3.5 Mijloacele de adunat ce corespund condiţiilor de lucru din parchetul Pârâul Schitului
Nr. suprafeţe omogene 1 2 3 4 5 6 7 Mijloace de adunat pentru Lemn gros Lemn subţire şi lemn mărunt Atelaje Purtat pe braţe + atelaje Atelaje Purtat pe braţe + atelaje Atelaje Purtat pe braţe + atelaje Atelaje Purtat pe braţe + atelaje Atelaje Purtat pe braţe + atelaje Atelaje Purtat pe braţe + atelaje Atelaje Purtat pe braţe + atelaje

Datorită faptului că panta medie a terenului nu depăşeşte 40% nu se va folosi pentru adunatul materialului lemnos corhănirea. 3.5. Analiza economică a variantelor de colectare propuse Alegerea unei variante optime de colectare pentru situaţiile în care pot fi folosite mai multe mijloace de deplasare a lemnului trebuie făcută şi pe baza unei analize economice. Nu se justifică efortul de aface o analiză economică foarte riguroasă în această etapă, pentru că diferenţele mari ale preţurilor se sesizează prin metodele expeditive, iar la diferenţe mici alegerea soluţiei de colectare se face luându-se în considerare contextul general al condiţiilor de desfăşurare a lucrărilor de exploatare. Variantele de adunat pentru toate suprafeţele omogene 1-7, se regăsesc în tabelul 3.5, nefiind necesaro o analiză din punct de vedere economic, deoarece fiecare suprafaţă are o singură variantă propusă.
În continuare se va face analiza costurilor tehnologice pentru fiecare din traseele de scos și apropiat.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ
Tabelul 3.6

Pag.37

Evaluarea costurilor tehnologice de scos pe traseul B-D

- COTEA Mihai -

La costurile menţionate în tabelul 3.6 trebuie să se adauge cheltuielile necesare pentru amenajarea căilor de colectare şi pentru procurarea carburanţilor. Ţinând cont de faptul că analiaza economică are un caracter aproximativ, celelalte cheltuieli legate de asigurarea condiţiilor optime de lucru la colectarea cu tractorul pot fi neglijate. In continuare, pentru drumul de tractor se face mai întâi evaluarea fondului de timp necesar pentru amenajarea căii, folosind relaţia: Ftman = 6,525 · it · L în care: Ftman = reprezintă fondul de timp pentru execuţia manuală; it = este înclinarea transversală medie a terenului de-a lungul drumului de tractor, exprimată în valori subunitare; L = reprezintă lungimea totală a traseului amenajat în [m]; Se renunţă la execuţia mecanizată a drumului de tractor deoarece acesta implică costuri ridicate (pentru închirierea buldozerului) precum şi prejudicii aduse solului şi seminţişului. Ftman = 6,525 · 0,25 · 875 = 1428 ore Considerând un coeficient de utilizare a timpului calendaristic disponibil de c = 0,602 lucrarea se execută în 1428 ore *0,602 = 860 ore Costul aproximativ pentru execuţia manuală a drumului de tractor se stabileşte cu relaţia: Cm = 6,775 (S · STO4 + p · SMG)it · L

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.39

unde: S = procentul de stâncă P = procentul de pământ STO4 = salariu tarifar orar, categoria a 4-a, pentru lucrările de terasamete în [lei/oră] SMG = salariu tarifar orar, categoria munci grele pentru lucrările de terasamente în [lei/oră] L = lungimea traseului amenajat Cm = 6,775 (0 + 1 · 2,50) · 0,25 · 875 Cm = 3705 lei Pentru cea de-a doua variantă propusă, adică pentru atelaje, costul de amenajare al căilor de colectare sunt : Cc = 0.14·L·SMG = 0.14·875·2,50 =306 lei Unde: SMG = salariul tarifar orar, categoria munci grele pentru lucrări de terasament, în lei/oră L = lungimea traseului amenajat În ceea ce priveşte consumul de carburanţi mai întâi s-a calculat prestaţia efectuată folosind relaţia: p = (Vi · qi)*dm p = reprezintă prestanţa efectuată în [tkm] Vi = volumul qi = masa specifică a lemnului verde (1150Kg/m³ pentru foioase) dm = distanţa medie

- COTEA Mihai -

Pentru prima variantă, tractor, prestaţia efectuată este : p = (474*1,15)*0,875= 477 [tkm] In tabelul următor se prezintă calculul necesarului de carburanţi şi lubrifianţi pentru traseul B – D: Tabelul 3.6 Necesarul de carburanţi şi lubrifianţi pentru traseul B – D
Felul Prestaţia efectuată combustibililor, U.M Total tipul utilajelor şi lucrările executate Motorină TAF 650 474 -tras cu cablu m³ -scos tkm 477 Ulei** TAF-650 Norma de Cantitatea consum necesară (l) (l/ m³) Valoarea, în lei: Unitară Totală

0,2480 1,8170

133 867 7

6,00 6,00 20,00

798 5202 140 6140

* s-a aplicat coeficientul k = 1,012 pentru vârsta utilajului ** pentru tractor sunt necesari 12 litri de ulei la 250 de ore de funcţionare Tabelul 3.7 Costurile totale estimate pentru scosul lemnului pe traseul B – D în cele 2 variante propuse Specificaţii 1. Costuri tehnologice 2. Amenajarea căii 3. Costuri carburanţi TOTAL Valori în lei pentru varianta de scos cu: Tractorul TAF 650 Atelaje 449,3 1103,5 3705 306 6140 0 10294,3 1409,5

Datorită faptului că diferenţa costurilor dintre cele 2 variante este semnificativă se alege o soluţie optimă de scos pentru traseul B – D, adică varianta cu atelaje.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.41

Evaluarea costurilor tehnologice de scos pe traseul B – C În tabelul 3.8, se va face o evaluare economică costurilor tehnologice pentru scosul lemnului pe traseul B – C cu ajutorul atelajelor. Tabelul 3.8 Evaluarea costurilor tehnologice de scos pe traseul B – C
Mijloc de scos propus Grupa de specii Distanţa medie (m) Norma Fond de de timp timp (ore/m3) (ore) Salariu orarmediu al formaţiei de lucru (lei/oră) 2,42 2,42 Valoare în lei

Operaţii şi faze

Volum (m3)

Parţială

Totală

Atelaje

Pregătirea sarcinii şi dat după vite Scos cu atelaje-cai

Foioase Foioase

306 306

525

0.32 0.64

98 196

367,8 735,7 1104

Pe lângă costurile tehnologice, pentru scosul lemnului cu ajutorul atelajelor, trebuie calculat costul de amenajare al căilor de colectare. Acestea se calculează cu relația: Cc = 0.14·L·SMG = 0.14·525·2,50 =184 lei Unde: SMG = salariul tarifar orar, categoria munci grele pentru lucrări de terasament, în lei/oră L = lungimea traseului amenajat

- COTEA Mihai -

În tabelul 7.9 sunt prezentate sintetizat costurile totale pentru scos lemnul pe traseul B – C, cu ajutorul atelajelor.

Tabelul 3.9 Costurile totale pentru scosul lemnului pe traseul B – C, cu atelajele Specificaţii 1. Costuri tehnologice 2. Amenajarea căii 3. Costuri carburanţi TOTAL Valori în lei pentru varianta de scos cu: Atelaje 1104 184 0 1288

În urma evaluărilor economice realizate a rezultat structura optimă a procesului tehnologic de colectare a lemnului din parchetul Pârâul Schitului, structură ce este redată în tabelul 3.10.
Tabelul 3.10

Structura optimă a procesului tehnologic de colectare pentru parchetul Pârâul Schitului Operaţia
Adunat Scos Apropiat

Categoria de material lemnos
Lemn gros Lemn subţire şi mărunt

Traseul
B-D B-C A-B

Soluţia de colectare
-atelaje pe toată suprafaţa -purtat pe braţe + atelaje - atelaje-cai - atelaje-cai - TAF-650

În analiza economică a variantelor propuse s-au aplicat metode expeditive de calcul care au ca scop scoaterea în evidenţă a diferenţelor valorice mari ale costurilor de colectare. Nu se justifică efortul de a face o analiza economică foarte riguroasă în această etapă, pentru că diferen ţele mari ale costurilor se sesizează prin metode le expeditive.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.43

CAPITOLUL 4

- COTEA Mihai -

DOCUMENTAŢIA TEHNICO-ECONOMICĂ PRIVIND EXPLOATAREA MASEI LEMNOASE DIN PARCHETUL PÂRÂUL SCHITULUI

4.1. Aspecte generale privind procesul de producţie Prin proces de producţie în general, înţelegem totalitatea proceselor de muncă prin care omul cu ajutorul uneltelor de producţie transformă obiectele

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.45

muncii şi materia primă în scopul obţinerii de bunuri materiale necesare societăţii omeneşti. Procesul de producţie al exploatării lemnului cuprinde totalitatea proceselor de muncă care au ca obiect transformarea acestora la locul de depozitare în vederea transportului şi a valorificării. Activitatea de exploatare trebuie să fie, pe de o parte, rentabilă din punct de vedere economic, adică cheltuielile de exploatare să nu depăşească un anumit nivel, acceptat de societate la un moment dat, iar pe de altă parte să se desfăşoare astfel încât să nu se producă în arboretul în care se intervine prejudicii care să depăşească pragul de suportabilitate al ecosistemului respectiv. Procesul de producţie al exploatării lemnului este o activitate tehnică, complexă alcătuită din procese de muncă cu caracter continuu, legate între lel şi care în situaţia specifică exploatării lemnului se subdivide în: procese tehnologice, operaţii şi faze. Procesul tehnologic cuprinde totalitatea operaţiilor prin care arborele se transformă schimbându-şi însuşirile, dimensiunile, forma şi poziţia relativă în spaţiu. Operaţia este lucrarea componentă a procesului tehnologic ce se execută asupra obiectului muncii de un muncitor sau echipă pe un singur loc de muncă, utilizând unelete şi utilaje adecvate şi aplicând anumite procedee de lucru. Faza este partea componentă a operaţiei şi reprezintă acţiunea independentă şi terminată asupra obiectului muncii folosind acelaşi procedeu fără a schimba regimul de lucru a utilajului. În cadrul parchetului Pârâul Schitului se disting următoarele procese tehnologice: • procesul tehnologic de recoltat;

- COTEA Mihai -

• procesul tehnologic de colectat; • procesul tehnologic al lucrărilor de pe platforma primară. Notă: toate salariile şi preţurile din lucrare se regăsesc în tabelul anexat lucrării. 4.2. Proiectul tehnico-economic privind exploatarea masei lemnoase din parchet Proiectul tehnico-economic pentru exploaterea masei lemnoase din parchet se referă strict la lucrările tehnologice necesare a se desfăşura în şantierul de exploatare şi redă: • structura procesului tehnologic pe operaţii şi faze, în ordinea concretă de desfăşurare; • volumele corespunzătoare fiecărei operaţii şi faze; • distanţele de deplasare; • normele de timp (NT), respectiv timpul în care, în condiţiile de lucru concrete din parchet, un muncitor efectuează operaţia sau faza pentru o unitate de măsură specifică activităţii considerate; • fondul de timp (Ft), respectiv timpul în care un muncitor ar efectua o operaţie sau fază; • salariu orar mediu al formaţiei de lucru prevăzută pentru fiecare operaţie sau fază; • valoarea respectiv suma, exprimată în unităţi monetatre ce trebuie plătită pentru efectuarea fiecărei operaţii sau faze din cadrul lucrărilor tehnologice prevăzute în proiect. • Pe lângă aceste prevederi legate strict de lucrările tehnologice în proiect se mai stabilesc şi elemente ce se referă la:

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.47

• necesarul de forţă de muncă şi de utilaje dimensionate astfel încât lucrările să fie terminate în durata acordată; • amenajările necesare pentru pregătirea parchetului conform reglementărilor NIS şi PSI; • cheltuielile necesare pentru întreţinerea şi reglarea utilajelor din parchet; • cheltuieli pentru plata unor muncitori indirect productivi; • necesarul de carburanţi şi lubrifianţi; • cheltuielile necesare pentru procurarea unor materiale consumabile (anvelope, acumulatori, cabluri de sarcină, echipament de lucru şi de protecţie); • cheltuieli necesare pentru repararea uneltelor şi sculelor. 4.2.1. Evaluarea costurilor lucrărilor tehnologice Evaluarea costurilor necesare pentru desfăşurarea lucrărilor tehnologice din parchetul Pârâul Schitului sunt prezentate în tabelul 4.1. Pentru completarea acestui tabel a fost necesar ca pentru fiecare proces tehnologic să fie stabilite: - operaţiile şi fazele care îl compun - grupa de specii sau sortimentele pentru care se execută - unităţile de măsură - volumele aferente fiecărei operaţii şi faze de lucru - distanţa medie de deplasare a materialului lemnos - norma de timp

- COTEA Mihai -

- fondul de timp - salariul orar mediu al formaţiei de lucru Volumele de material lemnos corespunzătoare fiecărei operaţii şi faze s-au stabilit pornindu-se de la premiza că materialul lemnos este uniform distribuit pe suprafaţa parchetului, respectiv fiecare suprafaţă omogenă. Repartizarea masei lemnoase s-a făcut pe specii şi categorii dimensionale (lemn gros, lemn subţire, lemn mărunt), în cadrul fiecărei suprafeţe omogene proporţional cu mărimea acesteia. Distanţa constituie cel de al doilea parametru luat în considerare pentru proiectarea acestor lucrări de colectare, stabilită separat pentru fiecare mijloc folosit. Importanţa acestui paramatru este dată de faptul că de precizia cu care este stabilită depind stabilirea tarifelor şi costurilor de exploatare. Norma de timp, exprimată în ore - om/U.M, reprezintă timpul în care un muncitor realizează activităţile necesare desfăşurării unor operaţii şi faze pentru o unitate de măsură. Aceste norme au fost preluate din îndrumarul de proiectare ediţia 1994 Braşov şi corectate, în funcţie de parametrii caracteristici condiţiilor de lucru din parchet, prin adăugarea sau scăderea unor valori. Fondul de timp necesar pentru ca un muncitor să realizeze fiecare operaţie şi fază prevăzută în structura procesului tehnologic, se calculează cu releţia: Fto = Vo*NTo Fto = fondul de timp necesar pentru executarea unei operaţii Vo = volumul de material lemnos supus operaţiei respective NTo = norma de timp Manopera se calculează cu relaţia: Mo = Fto * STOMo Mo = manopera corespunzătoare unei operaţii

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.49

STOMo = salariul tarifar orar mediu al formaţiei de lucru pentru operaţia respectivă Salariul orar mediu al formaţiei de lucru se referă la media salariilor orare ale muncitorilor prevăzuţi în formaţia de lucru normală pentru executarea fiecărei operaţii. Valoarea ce trebuie plătită sub formă de salarii rezultă ca produs dintre fondul de timp şi salariul orar mediu al formaţiei de lucru. Prin însumarea acestor valori rezultă suma ce trebuie plătită, cunoscută sub denumirea de manoperă. Alte precizări: - s-a prevăzut valorificarea integrală a lemnului mărunt - volumul secţionat în parchet s-a apreciat în funcţie de condiţiile de lucru (50%) diferenţa de volum fiind secţionată în platforma primară

Tabelul 4.1

- COTEA Mihai -

Evaluarea costurilor lucrărilor tehnologice

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.51

- COTEA Mihai -

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.53

În tabelele următoare se prezintă calculul distanţelor de adunat lemn gros cu atelajele, calculul distanţelor de adunat lemn mărunt şi subţire cu atelaje, calculul distanţelor de scos cu atelaje, calculul distanţelor de scos cu funicularul FPU-500, calculul distanţelor de apropiat cu tractorul TAF-650. Distanţele corectate se calculează cu relaţia:
D= d o ⋅ Ca ⋅ Cs , cos α

unde: d0 = distanţa orizontală α = înclinarea terenului corespunzător fiecărei suprafeţe omogene sau traseu în procente; Ca = coeficent de alungire a traseului care se aplică numai la adunat cu atelajele pe suprafeţele omogene în funcţie de pantă; 1,00 pentru pantă da 0-29% 1,40 pentru pantă da 30-49% 1,65 pentru pantă de 50-70% Cs = coeficient de sinuozitate a traseului ~ 1.63
Tabelul 4.2

Calculul distanţelor de adunat lemn gros cu atelaje Nr.suprafeţei omogene 1 2 3 4 5 6 7 Total Înclinarea terenului (%) 25 26 28 30 32 30 24 Volumul (Vi) în m3 91 114 180 180 81 225 156 1027 Distanţa în m Orizontală Corectată 110 155 140 130 95 170 125 185 262 238 310 229 406 210 -

- COTEA Mihai -

D = Σ (Li · Vi) / ΣVi = 288002/1027 = 280 m Tabelul 4.3 Calculul distanţelor de adunat lemn subţire cu atelaje Nr.suprafeţei omogene Înclinarea terenului (%) Volumul (Vi) în m3 Distanţa în m Orizontală Corectată 110 155 140 130 95 170 125 185 262 238 310 229 406 210 -

1 25 2 2 26 2 3 28 3 4 30 3 5 32 2 6 30 4 7 24 3 Total 19 D = Σ (Li · Vi) / ΣVi = 5250/19 = 276 m Tabelul 4.4

Calculul distanţelor de adunat lemn mărunt cu atelaje Nr.suprafeţei omogene 1 2 3 4 5 6 7 Total Înclinarea terenului (%) 25 26 28 30 32 30 24 Volumul (Vi) în m3 17 22 34 34 16 43 30 196 Distanţa în m Orizontală Corectată 110 155 140 130 95 170 125 185 262 238 310 229 406 210 -

D = Σ (Li · Vi) / Σvi = 54963/196 = 280 m; Tabelul 4.5 Calculul distanţelor medii de adunat cu atelaje

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.55

Categoria de material lemnos Lemn gros Lemn subţire Lemn mărunt Total *Dm = 279 m

Volumul (Vi) în m3 Foioase 1027 19 196 2937

Distanţa medie, în m. 280 276 280 -

Pentru scos şi apropiat distanţele orizontale caracteristice, măsurate de-a lungul talvegului, se corectează cu relaţia: Dcsa = (Di/cosα)*Cs Tabelul 4.6 Calculul distanţelor de scos cu atelajele Traseul Tasonul Suprafața omogenă Volumul Distanţa în m Orizontală 165 425 235 370 Corectată 278 715 397 625 (Vi) în m3 Foioase B–D T3 2 138 T4 3, 4 434 B–C T6 5 99 T5 6 272 Total 943 D = Σ (Li · Vi) / ΣVi = 557977/943 = 592 m; Tabelul 4.7 Calculul distanţelor de apropiat cu tractorul Suprafaţa omogenă Traseu l Tason sau traseul de pe care Categoria Volumul de (Vi) în m3 Distanţa în m

- COTEA Mihai -

provine materialul

material lemnos FA Orizontală 310 555 Corectată 516 924 -

lemnos A-B T1 1, 7 Lg, Lm, Ls 299 T2 B – D, B – C Lg, Lm, Ls 943 Total 1242 D = Σ (Li · Vi) / ΣVi = 1025616/1242 = 826 m;

4.2.2. Structura masei lemnoase exploatate Proporţia fiecărei categorii de material lemnos se stabileşte în funcţie de structura dimensională a masei lemnoase, de volumul crăcilor din A.P.V. şi de posibilităţile de valorificare ale agentului economic. Pentru volumele care necesită a fi exprimate în m³ se aplică formula: VLS = VLC/fc,
Unde:

VLS = volumul lemnului în steri, VLC = volumul lemnului în m³ fc = factor de cubaj, cu valorile: - 0,62 – pentru lemn de steri de foioase - 0,25 – pentru crăci în snopi
Tabelul 4.7

Structura masei lemnoase exploatate din parchetul Pârâul Schitului Categoria de material lemnos 1.Lemn rotund gros Specia Procent din volumul total 1026/977/Volumul (m3/mst) Exploatat Comerciabil Observaţii

Foioase

82

-

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.57

2.Lemn rotund subţire 3.Lemn de steri 4.Crăci în snopi Total Foioase 2 21/20/-

Foioase Foioase

10 6 100

123/199 72/288 1242/288

-/199 -/288 997/487

Se livrează ca lemn de foc

Din analiza acestui tabel se poate observa că lemnul gros deţine o pondere de 82% din totalul lemnului, iar lemnul de steri şi crăcile o pondere de 16%. 4.2.3. Calculul necesarului de carburanţi şi lubrifianţi Calculul necesarului de carburanţi şi lubrifianţi este redat în tabelul 4.8. În cele ce urmează vom da câteva explilcaţii cu privire la datele înscrise în acest tabel. La colectare cu tractorul TAF-650 s-a calculat consumul de carburant pentru apropiat. S-a calculat prestaţia efectuată în tone kilometrice (tkm) cu relaţia: p = (Vi · gi)dm p1 = (1242 · 1,15) · 0,826 = 1180 (tkm) Coeficientul de utilizare a capacităţii de deplasare la tractor este de 0,9, iar vârsta tractorului este de circa 2500 ore de funcţionare. Nu s-au acordat sporuri pentru deplasarea tractorului la şi de la locul de muncă, pentru că se folosesc vagoane dormitor instalate în platforma primară. Conform cărţii tehnice a utilajelor necesarul de ulei este: • ulei amestec ferăstraie Husqvarna 2% din cantitatea de benzină

- COTEA Mihai -

• ulei ungere – Husqvarna 16% din cantitatea de benzină – Tractor TAF-650 la 250 ore funcţionare – 12 litri

Tabelul 4.8

Calculul necesarului de carburanţi şi lubrifianţi
Felul combustibililor, tipul utilajelor şi lucrările executate

Prestaţia efectuată Specia U.M. Totală

Norma de consum (l/U.M.)

Cantitate necesară (l)

Valoarea în lei Unitară Total

BENZINĂ FERĂSTRAIE MECANICE HUSQVARNA 262
Doborâre Foioase m3 m3 m3 m3 m3 1267 1267 634 633 123 0.0388 0.1117 0.0280 0.0228 0.1538 50 142 18 145 19 Curăţire de crăci Foioase Secţionare în parchet Secţionare în platforma primară Fasonat lemn de steri Foioase Foioase Foioase

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ
374/415* 6,00

Pag.59
2490

Total

MOTORINĂ
Tractor TAF650 tras cu troliu Apropiat Manipulat platforma primară Total Ferăstraie mecanice Amestec Ungere Tractoare Total Foioase Foioase Foioase m
3

1267 1242 1047

0.248 0.763 0.169

315 948 177
1440/1458**

tkm m3

6,00

8748

ULEI
Foioase Foioase Foioase 9 67 40 20,00 10,00 10,00 180 670 400 1250

Total *S-a aplicat coeficientul 1,108 deoarece se lucrează în sezon rece

12488

**Se înmulţeşte cu 1,012 deoarece vârsta utilajului este de aproximativ 2500 ore de funcţionare Necesarul de ulei la tractorul TAF-650 se stabileşte în funcţie de numărul de ore de funcţionare calculat în structura procesului tehnologic (12l/250ore). 4.2.4. Calculul necesarului de muncitori şi utilaje Calculul necesarului de muncitori s-a realizat prin gruparea activităților din procesul tehnologic (tabelul 4.9) după caracteristici comune respectiv activități care se desfășoară în condiții asemănătoare.
Tabelul 4.9

Calculul necesarului de muncitori şi utilaje
Numărul adoptat

- COTEA Mihai -

Activitatea

Fond de timp

Număr muncitori

1 1.Doborât, curăţat de crăci şi secţionat cu ferăstrăul mecanic 2.Fasonat mecanic manual lemn de steri 3.Adunat manual 4.Adunat şi scos cu atelaje 5.Apropiat cu tractorul TAF-650 6.Manipulat lemn rotund cu tractorul 7.Stivuit manual lemn rotund 8.Stivuit lemn de steri 9.Fasonat şi stivuit crăci în snopi 10.Expediat material lemnos 11.Încărcat material lemnos 12.Curăţirea parchetului de resturi de exploatare

2 437 169 530 1775 536 220 697 80 1160 119 270 202

3 0,75 0,29 0,91 3,04 0,92 0,38 1,19 0,14 1,99 0,20 0,46 0,35

Formaţia de lucru pentru n utilaje sau atelaje 4 2 7 1 2 2 -

Numărul utilaje sau atelaje
5 0,38

Utilaje sau atelaje

Muncitori

6

7

1 0,04 3,04 0,46 1 0,19 3

2

3 2

2

3

Din analiza acestui tabel se observă că avem nevoie de : - 12 muncitori direct productivi - 3 atelaje – caii - 1 tractor TAF-650 - 1 ferăstrău mecanic Necesarul de muncitori şi utilaje s-a stabilit prin gruparea activităţilor din procesul tehnologic, după caracteristici comune (utilaj, formaţii de lucru, nivel de calificare) respectiv activităţi care se desfăşoară în condiţii asemănătoare. Pe baza fondului de timp se stabileşte numărul de muncitori cu relaţia simplificată:

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.61

m = Ft / 8 · Na , unde: m = este numărul de muncitori necesari pentru efectuarea unei operaţii sau grupe de activităţi într-o perioadă de timp dată (durata de exploatare acordată) Ft = fondul de timp normat pentru o operaţie sau grupă de activităţi în ore Na = numărul de zile active din perioada acordată prin autorizaţie. În cazul parchetului Pârâul Schitului: Na = 4 luni · 30 zile · 0,602 = 73 zile active Cunoscând din “Normele de timp” formaţia de lucru pentru fiecare utilaj (atelaj) se poate calcula numărul de utilaje (atelaje) necesare. Combinând în mod convenabil şi logic activităţile se poate opta un număr întreg de utilaje,atelaje şi numcitori cu care să se realizeze toate lucrările în perioada acordată.

4.2.5. Cheltuieli necesare pentru pregătirea parchetului şi desfăşurarea lucrărilor tehnologice Cheltuielile făcute pentru amenajarea corespunzătoare a parchetului conform condiţiilor impuse de normele de protecţia muncii şi de pază contra incendiilor, sunt prezentate în tabelul 4.12. Fondul de timp necesar şi încadrarea tarifară orară a lucrărilor s-au apreciat în funcţie de condiţiile de lucru. Cheltuielile pentru întreţinerea utilajelor se calculează astfel: • pentru ferăstraie mecanice s-au acordat 2 ore săptămânal, adică:

- COTEA Mihai -

4 luni · 4 săpt. · 2ore · 1 ferăstrău = 32 ore • pentru tractoare TAF-650 s-au acordat 4 ore pe săptămână, adică: 4 luni · 4 săpt. · 4ore · 1 tractor = 64 ore De aici rezultă că pentru calculul valorii întreţinerii mijloacelor de muncă s-a înmulţit numărul de ore calculat mai sus cu salariu orar al deservanţilor (fasonator mecanic, tractorist). Pentru personalul indirect productiv s-au efectuat următoarele calcule: ~ maistru de parchet: 4 luni · 1200lei/lună = 4800 lei ~ îngrijitor de cabană: 4 luni · 600 = 2400 lei ~ îngrijitorul de vite trebuie să desfăşoare o activitate zilnică de 3,35 ore/zi (3cai · 0.67ore) astfel avem 120 zile · 3,35 ore/zi = 402 ore · 2,00 = 804 lei; ~ forjorul trebuie să depună o activitate de: (0,195 · 3 + 0,33 · 1) · 72 = 66 ore; 66 ore · 2,5lei/oră = 132 lei

Tabelul 4.10

Evaluarea cheltuielilor necesare pentru alte activităţi impuse de pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor de exploatare
Specificaţii U.M. Cantităţi
Norma de timp (ore/U.M.)

Fond de timp (ore)

Valoare (lei) Unitare Totale

0.
Doborărea iescarilor Amenajarea potecilor Plantarea plăcuţelor avertizoare TOTAL A.

1.
buc ore ore

2.

3.

4.
14 30 8

5.
5,00 2,21 2,16

6.
70 66,3 17,28 153,58

A. LUCRĂRI DE PROTECŢIE A MUNCII

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.63

B. LUCRĂRI DE P.S.I.
Amenajarea depozitului de carburanţi Amenajarea locului de masă TOTAL B. ore ore 48 4 2,21 2,16 106,08 8,64 114,72

0.
C.
Ferăstraie mecanice Tractoare TOTAL C. Maistru parchet Îngrijitor cabană Fierar (forjor) Îngrijitor vite TOTAL D. TOTAL A+B+C+D CAS 20,8% SOMAJ 5% TOTAL I Drum de vite Drum tarctor Amenajare platformă primară Hrană animale Cabluri pentru tractoare 0,06m/m3x1267m3x6lei/m Anvelope14/38 0,3buc./1000m3x1,267x4x 1500 lei. Acumulatori pentru tractor 0,2buc/1000m3x1,267x 500 lei TOTAL E. TOTAL

1.
ore ore

2.

3.

4.
32 64

5.
2,64 2,42

6.
84,48 154,88 239,36 4800 2400 165 804 8169 8677 1805 434 10916 1783 21742 222

ÎNTREŢINEREA MIJLOACELOR DE MUNCĂ

D. PERSONAL INDIRECT PRODUCTIV
luni luni Ore Ore 4 4 66 402 1200 600 2,50 2,00

E. ALTE CHELTUIELI

Zile

120

10

1200 457 2281

127 27812 38728

4.2.6. Planificarea lucrărilor de exploatare

- COTEA Mihai -

Aplicarea corespunzătoare a lucrărilor de îngrijire şi a tratamentelor este condiţionată de efectuarea tăierilor în perioade favorabile, perioade în care intervenţiile respective se fac cu influenţe negative, minime asupra arboretelor. În domeniul forestier se utilizează anul forestier, an care este cuprins între 1 septembrie şi 31 august şi care se suprapune de fapt peste un sezon de repaus vegetativ şi un sezon de vegetaţie. Parchetul Pârâul Schitului aflat în studiu este un parchet fără restricţii, în care activitatea de exploatare este permisă tot timpul anului. Restricţia privind activitatea de exploatare se referă numai la procesele de recoltare şi colectare care se desfăşoară efectiv în pădure şi care au influenţe directe, prin modul şi durata de desfăşurare, asupra biocenozei în care se intervine. Celelalte procese specifice - fasonarea primară, transportul tehnologic, sortarea şi fasonarea lemnului, nu sunt restricţionate în timp din punct de vedere silvicultural, deoarece prin modul şi durata lor de desfăşurare nu au influenţe directe asupra dezvoltării pădurii.

4.2.7. Costuri de producţie pentru exploatarea masei lemnoase Evaluarea cheltuielilor totale privind exploatarea masei lemnoase din parchetul Pârâul Schitului s-a făcut în tabelul 4.11. Taxa forestieră a fost preluată din APV, act întocmit în 2012. În cadrul acestor cheltuieli intră şi cheltuielile pentru reparaţii utilaje proprii cu un procent de 6% din totalul sumei, cheltuieli de secţie 8% şi de intreprindere 6%, cheltuieli desfacere 3% şi un beneficiu de 15%.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.65

Tabelul 4.11 Evaluarea cheltuielilor totale privind exploatarea masei lemnoase din parchetul Pârâul Schitului Specificaţii 1.Taxa forestieră 2.Salarii pentru lucrările tehnologice 3.Cheltuieli pentru carburanţi şi lubrifianţi 4.Cheltuieli pentru alte activităţi Total I 5. Cheltuieli reparaţii utilaje proprii (6%) 6. Cheltuieli secţie (8%) 7. Cheltuieli intreprindere (6%) Total II 8. Cheltuieli desfacere (3%) 9.Beneficiu (15%) Total Valoarea 84274,82 18848 12488 38728 154339 9260 12347 9260 185206 5556 27781 218543

4.3. Proiectul de execuţie a drumului de tractor Evaluarea cheltuielilor, a materialelor şi utilajelor necesare corespunzătoare, respectiv proiectul de amenajare a drumului de tractor. Pentru întocmirea proiectului sunt necesare măsurători şi observa ţii pe traseul stabilit pentru amenajarea drumului. Cu această ocazie se culeg datele necesare întocmirii profilelor transversale ale terenului, pe tronsoane caracteristice, se stabileşte categoria terenului şi se apreciază proporţia de stăncă. pentru

execuţia drumului de tractor se realizează prin întocmirea unei documenta ţii

- COTEA Mihai -

Raportănd grafic profilele transversale ale terenului şi pe asestea profilul transversal al drumului de tractor se poate calcula suprafaţa debleului şi înmulţind această suprafaţă cu lungimea drumului se obţine volumul de săpătură. Defalcarea acestui volum în (pămănt - stăncă) se face pe baza aprecierii procentuale făcute la culegerea datelor în teren. În calculul volumului se va lua în considerare o înclinare a taluzului de 10:1 în stâncă şi de 3:2 în celelalte cazuri. Lăţimea drumului se realizează în cazul de faţă de 3 m. În tabelul 4.12 se prezintă antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru execuţia drumului de tractor. Operaţiile necesare se stabilesc în funcţie de modalitatea de realizare a săpăturilor cu mijloace manuale sau mecanizate. Apoi în tabelul 4.13 este prezentat calculul necesarului de materiale şi manoperă, iar în tabelele 4.14 şi 4.15 se prezintă un centralizator al necesarului de manoperă şi materiale şi evaluarea cheltuielilor. Execuţia drumului de tractor pe traseul A-B it = 20%. 90% - teren tare 10% - stâncă tg13˚ = X/3 => X = 3 · 0,21 = 0,63. Suprafaţa = (0,60 · 3)/2 = 0,945 m² Volumul = 0,945 · 943 = 892 m³ Vt = 892 m³ Vp =803 m³ Vs = 89 m³
Tabelul 4.12

Antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru drumul de tractor Nr. Simbolul şi denumirea articolului de deviz U.M. Cantitatea

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.67

crt.
1. 2. 3. TSG 07 B1: Scoaterea cu mijloace manuale a cioatelor de foioase tari şi brad cu diametrul de 51-70 cm şi deplasarea acestora în afara amprizei prin purtare manuală TSA 01 B1 : Săpătură manuală în pământ în spaţii întinse în teren mijlociu TSB 02 D1 : Săpătură în stăncă în spaţii largi, în structuri de până la 1m grosime, cu ajutorul explozivilor, prin ,metoda găurilor de mină forate manual, cu explodare pirotehnică, fără spargerea maoi mari de 25 kg; rocă semidură. TSB 06 B1 : Spargerea manuală a blocurilor mai mari de 25 kg, provenite din săpături în stăncă, rocă dură. buc. m3 m3

29 892 803

4.

m3

89

Tabelul 4.13

Calculul necesarului de materiale și manoperă pentru amenajarea drumului de tractor
Materiale Nr. crt . 1. TSG 07 B1 2. buc . 29 Simbolul articolul ui de deviz U. M Canti tatea Denum.
Cons. normat

Ca ntit.

Meseria Fasonator manual categ. a III-a Muncitor necalificat MG Muncitor necalificat MG Artificier supraf.categ V Miner suprafaţă categ IV Muncitor necalificat MG

Manopera N.T. (ore/ U.M.) 2,15

Fond de timp (ore) 63 278 1294

9,58 1,45

TSA 01 C1

m3

892

Dinamită 2 Capse nr.8 Fitil

0,356 kg/ m3 0,594 buc/ m3 0,693 m/ m3

286 477 557 -

0,36

289

3.

TSB 02 E1

m3

803

3,79 0,31

3044 28

4.

TSB 06 B1

m3

89

-

-

Tabelul 4.14

Centralizator al necesarului de materiale şi evaluarea costurilor

- COTEA Mihai -

Nr. crt. 1. 2. 3.

Denumire Dinamită tip 2 Capse nr.8 Fitil Bickford Total
Tabelul 4.15

Cantitate totală 286 477 557

Preţ Unitar Total 6,67 1908 2,58 1231 0,83 463 3602

Centralizator al necesarului de manoperă şi evaluarea costurilor
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. Meseria Fasonator manual Muncitor necalificat Miner suprafaţă Artificier suprafaţă Total CAS 20,8% Şomaj 5% Total Fond de timp (ore) 63 1322 3044 289 Salariu orar (lei/oră) 2,36 2,50 3,26 3,41 Valoarea manoperei (lei) 149 3305 9924 986 14364 2988 718 18070

Tabelul 4.16

Evaluarea costurilor pentru transportul materialelor Transportul materialului explozibil cu 70,00 autospeciala la distanţa de 12km Total 70,00
Tabelul 4.17

Evaluarea costului total pentru drumul de tractor 1.Materiale 2.Manoperă 3.Transporturi Total 3602
18070

70,00 21742

4.4. Proiectul de execuţie a drumului de vite

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.69

Atelajele (caii sau boii) sunt folosite la colectarea pentru adunatul sau scosul materialului lemnos prin târâre, pe distanţe, în general până la 200 m. Pentru scosul lemnului cu atelajele este necesară amenajarea unor drumuri de tras. Aceste drumuri trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: • înclinarea rampelor la cursa în gol să nu depăşească 30 %; • să se evite rangele la cursa în plin. Dacă acestea nu pot fi evitate atunci lungimea lor să nu depăşească 100 m, iar înclinarea să fie mai mică de 10 %; • iarna pe porţiunile cu pante mai mari de 10 % la cursa în plin să se asigure condiţiile de evitare a alunecării sarcinii; • pe porţiunile în curbă, acolo unde este cazul, se vor amenaja mărginare pentru a se evita alunecarea sarcinii pe versant. Folosirea animalelor la colectare presupune echiparea lor corespunzătoare şi utilizarea unor dispozitive de legare care să permită o manevră uşoară a sarcinii. Forţa de tracţiune a atelajelor este de 60-90 daN la cai şi 120-180 daN la boi. Productivitatea relizată este de 5-15 m3/8h. Evaluarea cheltuielilor, a materialelor şi utilajelor necesare pentru execuţia drumului de vite se realizează prin întocmirea unei documentaţii corespunzătoare, respectiv proiectul de amenajare a drumului de vite. Pentru întocmirea proiectului sunt necesare măsurători şi obervaţii pe traseul stabilit pentru amenajarea drumului de vite. Cu acestă ocazie se culeg datele necesare întocmirii profilelor transversale ale terenului, pe tronsoane caracteristice se stabileşte categoria terenului şi se apreciază proporţia de stâncă.

- COTEA Mihai -

Raportând grafic profilele transversale ale terenului şi pe acestea profilul transversal al drumului de vite se poate calcula suprafaţa debitului în fiecare profil caracteristic. Înmulţind această suprafaţă cu lungimea tronsonului caracteristic rezultă volumul de săpătură pe fiecare tronson. Defalcarea acestui volum (pământ-stâncă) se face pe baza aprecierilor procentuale făcute le culegerea datelor în teren. În calculul volumului se va lua în considerare o înclinare a taluzului de 10:1 în stâncă şi de 3:2 în celelalte cazuri. Lăţimea drumului se realizează în cazul de faţă de 0,7 m. În tabelul 4.18 se prezintă antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru execuţia drumului de vite. Operaţiile necesare se stabilesc în funcţie de modalitatea de realizare a săpăturilor cu mijloace manuale sau mecanizate. Pentru cazul analizat, înclinarea medie pentru drumul de cai se ob ţine ca o medie ponderată între inclinările versanţilor care mărginesc dumul, şi lungimea tronsoanelor de drum corespunzătoare versanţilor de aceeaşi înclinare. Pentru porţiunea B - D înclinarea medie este de 25%. it = 25%. 100% - teren tare Tg16˚ = X/3 => X = 3 * 0,26 = 0,78 Suprafaţa = (0,78 • 0,7)/2 = 0,273 m² Volumul = 0,273 • 715 = 196 m³ Pentru porţiunea B - C înclinarea medie este de 27%. it = 27%. 100% - teren tare Tg17˚ = X/3 => X = 3 * 0,27 = 0,82 Suprafaţa = (0,82 • 0,7)/2 = 0,287 m² Volumul = 0,287 • 625 = 180 m³

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ
Tabelul 4.18

Pag.71

Antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru drumul de vite Nr. crt.
1. TSG 07 B1: Scoaterea cu mijloace manuale a cioatelor de foioase tari şi brad cu diametrul de 51-70 cm şi deplasarea 2. acestora în afara amprizei prin purtare manuală TSA 01 C1: Săpătură manuală în pământ în spaţii întinse în teren tare m3 376 buc. 10

Simbolul şi denumirea articolului de deviz

U.M.

Cantitatea

Tabelul 4.19 Calculul necesarului de manoperă
Nr. crt. 1. Simbolul articolului de deviz TSG 07 B1 U.M. Canti tatea 10 Manopera N.T. Meseria (ore/ U.M.) Fasonator manual categ. 2,15 a III-a Muncitor 9,58 necalificat MG Muncitor 1,45 necalificat MG Fond de timp (ore) 22 96 546

buc.

2.

TSA 01 C1

m3

376

Tabelul 4.20 Centralizator al necesarului de manoperă şi evaluarea costurilor
Nr. crt. 1. 2. Meseria Fasonator manual Muncitor necalificat Total CAS 20,8% Şomaj 5% Total Fond de timp (ore) 22 546 Salariu orar (lei/oră) 2,36 2,50 Valoarea manoperei (lei) 52 1365 1417 295 71 1783

- COTEA Mihai -

4.5. Proiectul de amenajare a platformei primare Amenajarea platformei primare trebuie făcută în aşa fel încât să asigure condiţii de stocare a masei lemnoase exploatate într-o anumită perioadă de timp. Pentru cazul analizat, parchetul Pârâul Schitului s-a luat în considerare dimensionarea platformei primare pentru stocarea masei lemnoase exploatate în 5 zile active, a cărei structură este dată în tabelul numărul 4.23. Pe baza acestei structuri s-a dimensionat fiecare rampă de stocare necesară pentru lemnul rotund pe categorii, cu relaţia:
S= V , h ⋅ c⋅ f

unde:

S = suprafaţa de stivuire necesară pentru lemnul rotund, în m2 V = volumul de lemn rotund, ce se stochează într-o stivă, în m3 h = înălţimea de stivuire, în m c = factorul de cubaj pentru lemn rotund (0,6-0,8) f = coeficient de umplere a stivei (0,6-0,8) În cazul lemnului rotund, pentru stivuire, s-au adoptat valorile: h = 1,5; c = 0,62; f = 0,8. Pentru lemnul de steri suprafaţa de stivuire (S) este aproximativ egală cu volumul ce trebuie să fie stocat (V),exprimat în metri steri. Această relaţie este valabilă, pentru situaţia în care:  -înălţimea de stivuire H=1.5m, factorul de cubaj c=0.62;  -coeficientul de umplere a stivei f=1.0; Tot în acelaşi tabel sunt date numărul şi dimensiunile suprafeţelor de stocare pentru fiecare categorie dimensională rezultată prin fasonarea masei

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.73

lemnoase în platforma primară într-o perioadă de 5 zile active (aproximativ o săptămînă). În platforma primară ajunge o cantitate de material lemnos de 2937m³ în 72 de zile active. Pentru 5 zile active se stochează în platformă o cantitate de 198 m³. Înălţimea maximă a stivelor de 1,5 m s-a ales deoarece, în toate cazurile, stivuirea se face manual. Tabelul 4.21 Structura masei lemnoase pentru dimensionarea platformei primare
Specificaţii U. M. Volum 162 4 20/33 12/48 Suprafaţa de depozitare În m2 N x ( L x l x h) 218 6 33 48 4(10 x 4 x 1,5) 1(4 x 1 x 1,5) 5(5 x 1 x 1,5) 7(5 x 1 x 1,5)

1.Lemn rotund gros de m3 foioase 2.Lemn rotund subţire de m3 foioase 2.Lemn de steri de foioase m3/mst 3.Crăci în snopi (foioase) m3/mst

Tabelul 4.22 Antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru amenajarea platformei primare
Nr. crt. 1. Simbolul şi denumirea articolului de deviz TSE 01 B1 Nivelarea manuală a terenului U.M. 100 m2 Cantitatea 5

Tabelul 4.23 Calculul necesarului de manoperă
Nr. crt. Simbolul articolului de deviz U.M. Canti tatea Meseria Mucitor săpător Categ III Manopera NT Fond de (ore/UM) timp(ore) 11,25 57

1.

TSE 01 B1

100 m

2

5

Tabelul 4.24

- COTEA Mihai -

Centralizator al necesarului de manoperă şi evaluarea costurilor
Nr. crt. 1. Meseria Muncitor Fond de timp (ore) 57 Salariu orar (lei/oră) 3,09 Valoarea manoperei (lei) 176 176 37 9 222

Total CAS – 20,8% Şomaj – 5% Total

CAPITOLUL 5 MĂSURI DE REDUCERE A PREJUDICIILOR

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.75

Prejudiciile silviculturale produse în urma exploatării lemnului afectează trei elemente ale ecosistemului. Astfel în urma activităţii de exploatare a masei lemnoase dintr-un parchet se pot produce vătămări ale arborilor în picioare, subarboretului, seminţişului şi solului. Prejudiciile sunt generate fie de căderea arborilor în timpul procesului tegnologic de recoltare, fie de deplasarea mijloacelor de colectare cu sau fără sarcini şi de mişcarea cablurilor.

- COTEA Mihai -

Dintre prejudiciile cele mai importante ce afectează arborii în picioare amintim:  cojirea trunchiului şi a rădăcinilor proeminente  zdrelirea trunchiurilor şi a rădăcinilor proeminente  dezrădăcinarea. Cele ce afectează solul sunt: măturarea litierei, grăparea, şănţuirea, şiroirea. Cele ce afectează subarboretul şi seminţişul sunt: ruperea şi zdrelirea, ruperea vârfului coroanei, smulgerea din pământ. În general prejudiciile arborilor în picioare are loc în zonele de contact ale arborelui cu sarcina, mijlocul de colectare sau cablu producându-se zdrelirea superficială sau profundă la nivelul de contact: rădăcină sau tulpină, la diferite înălţimi, dar de regulă la bază. Prejudicierea seminţişului poate fi produsă fie în urma doborârii arborilor fie în urma procesului de colectare a materialului lemnos. Prejudiciile sunt mult influenţate de tratament, ele fiind mai mari şi mai greu de preîntâmpinat cu cât tăierea este mai selectivă şi de mijlocul de colectare, fiind mai mari în cazul utilizării tractoarelor. În vederea reducerii prejudiciilor de exploatare sa vor lua următoarele măsuri: • doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor cu seminţiş evitându-se deprecierea şi vătămarea puieţilor şi a arborilor nemarcaţi care rămân în picioare; • dacă prin doborârea arborilor s-au vătămat, rupt sau dezrădăcinat exemplare nemarcate, persoana responsabilă cu exploatarea sau şeful de district, în raza căruia se află parchetul, fără ca aceşti arbori să se doboare;

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.77

• în pădurile de amestec se doboară întâi arbori de răşinoase şi apoi cei de foioase; • cioatele de molid se cojesc în întregime iar cele de brad prin curelare; • coroana arborilor va fi fasonată la locul de doborâre, pachetizată în legături cu dimensiuni reduse, astfel încât prin scoaterea acestora să se evite degradarea solului, a arborilor şi seminţişului; • corhănirea nu se va face pe pante şi distanţe mari, pe teren îngheţat sau acoperit cu gheaţă, în arborete cu desime mare pentru buştenii de desimi mari; • colectare materialului lemnos se face numai pe traseele aprobate, materilizate pe teren la primirea parchetului cu respectarea elementelor de gabarit ale drumurilor de tractor, culoarelor de funicular şi platformei primare; • la instalarea funicularului în parchet se respectă următoarele condiţii: lăţimea culoarului la nivelul sarcinii poate fi de maximum 4 metri la funicularele cu 2 cărucioare şi 6 metri pentru cele cu un cărucior şi punctele de încărcare şi descărcare ale funicularului se amplasează de regulă în porţiuni fără seminţiş iar arborii suport şi de ancorare nu se elaghează şi se protejează prin manşoane; • în parchetele cu restricţii în cadrul perioadei permise pentru recoltarea şi colectarea materialului lemnos, scosul se face prin târâre când solul este acoperit cu zăpadă şi prin semitârâre sau suspendat în lipsa stratului de zăpadă; • în zonele de deal şi munte drumurile de tractor folosite la scos – apropiatul lemnului vor urmării văile. În perioadele cu precipitaţii abundente colectarea

- COTEA Mihai -

masei lemnoase cu tractoare este interzisă pentru a preveni degradarea traseelor; • protejarea arborilor nemarcaţi, limitrofi căilor de acces aprobate, împotriva vătămărilor, se realizează cu lungoane, ţăruşi, manşoane, etc. • traseul drumului de tractor urmăreşte porţiunile fără seminţiş, lăţimea platformei se realizează de maxim 4 metri, iar la construirea lor se vor lua măsuri de consolidare şi stabilizare a taluzelor; • aşezarea grămezilor de crăci şi a resturilor de exploatare se face de regulă pe cioate şi în locuri fără seminţiş; • nu se admite continuarea tăierilor arborilor din parchet dacă nu se asigură scosul materialelor lemnoase în depozitele primare în maxim 30 zile în sezonul de repaus vegetativ sau curăţirea concomitentă a postaţelor eliberate de materilele lemnoase comerciale; • în cazul unor soluri afânate, slab coezive, umede sau mlăştinoase este interzisă deplasarea unor cantităţi mari de material lemnos prin târâre şi semitârâe pe acelaşi traseu; • unitatea de exploatare este obligată ca la terminarea lucrărilor să execute nivelarea căilor (traseelor) folosite la exploatarea lemnului.

CAPITOLUL 6

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.79

PROTECŢIA MUNCII

Prevenirea accidentelor de muncă reprezintă o sarcină de primă importanţă pentru întregul personal muncitor şi în primul rând a personalului de conducere din întreprinderi, unităţi, secţii sectoare şi parchete de exploatare. Reducere numărului şi a gravităţii accidentelor de muncă prin ridicarea nivelului general al

- COTEA Mihai -

activităţii de protecţie a muncii, este o obligaţie prevăzută în legislaţia în vigoare Legea 90/1996 (Legea protecţiei muncii). Măsuri cu caracter general de protecţie a muncii în exploatări forestiere au în vedere următoarele: ∗ instruirea muncitorilor se va face prin demonstraţii practice, iar introducerea lor în lucru se va face numai după ce s-a constatat că şi-au însuşit normele de protecţie a muncii ∗ la primirea noilor utilaje se va face o instruire specială a celor ce urmează să le deservească ∗ la repartizarea muncitorilor în procesul de producţie se va ţine seama de pregătirea profesională, de vârsta muncitorilor, de starea fizică a acestora, de complexitatea operaţiilor şi de gradul de periculozitate pe care îl reprezintă operaţia respectivă ∗ purtarea obligatorie a echipamentului de protecţie prevăzut în NTS (cască, palmare) de către toţi muncitorii în timpul procesului de producţie ∗ delimitarea şi marcarea vizibilă a zonelor periculoase la fiecare loc de muncă ∗ conducătorul procesului de producţie nu va părăsi locul de muncă pînă nu stabileşte precis cine este înlocuitorul său pe perioada cât lipseşte din parchet. Măsurile de protecţie a muncii la lucrările de recoltare a lemnului se referă la următoarele aspecte: 1. Este interzis a începe tăierea arborilor înainte de a se face pregătirea locului de muncă care constă în: • tăierea vegetaţiei lemnoase din subetaj, a tufărişului, curăţirea crăcilor

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.81

• bătătorirea zăpezii în jurul arborilor • formarea potecilor de retragere a muncitorilor doborâtori. 2. Direcţia de doborâre trebuie astfel stabilită încât arborele în cădere să nu se anine şi să nu cadă peste alţi arbori doborâţi: • tapa se va face până la adâncimea de 1/3 din grosimea arborelui de răşinoase şi de 1/3 până la foioase • când arborele dă semne de mişcare, doborâtorii vor scoate ferăstrăul din tăietură şi vor da semnalele convenţionale, pentru a preveni muncitorii din vecinătate. Ei se vor îndepărta la o distanţă de 15 metri de trunchiul arborelui, pe direcţie laterală şi înapoi faţă de direcţia de cădere a arborelui (la circa 45 de grade) spre a nu fi loviţi de arborii în cădere ori de bucăţi de lemn sau crăci 3. Este interzisă doborârea arborilor înclinaţi sau a celor cu coronamentul într-o parte, în direcţia opusă înclinării sau aceleia în care este dezvoltat coronamentul. 4. La începutul tăierii ferăstrăul se reazămă cu gheara de sprijin de trunchiul arborelui. Nesprijinirea ferăstrăului şi introducerea bruscă a lanţului tăietor în lemn produc izbituri periculoase atât pentru utilaj cât şi pentru muncitor. 5. Pentru a nu bloca lanţul tăietor al ferăstrăului cât şi pentru o mai bună dirijare a căderii arborelui, se vor folosi pene din lemn. 6. În cazul ruperii lanţului tăietor se opreşte imediat motorul ferăstrăului. 7. Eliberarea ferăstrăului din tăietură, la sfârşitul tăierii, trebuie să se facă lin, fară smucituri, pentru a se evita căderea sau ruperea lanţului. 8. În timpul căderii arborelui, retragerea motoristului spre locul de refugiu se face cu motorul oprit sau cu turaţie redusă.

- COTEA Mihai -

9. Transportul ferăstrăului cu benzină se poate face pe umăr numai când are motorul oprit. Dacă motorul este încălzit se va avea grijă ca toba de eşapament să nu se atingă de hainele sau de părţi ale corpului muncitorului. 10.Dezaninarea arborilor agăţaţi se face de către o echipă instruită în mod special, condusă de maistrul sau gestionarul de parchet şi dotată cu dispozitive (tirfor, cabluri). 11. Înainte de începerea lucrului arborele va fi cercetat dacă nu este arcuit, în caz afirmativ, se va înlătura arcuirea şi se va asigura rădăcina cu cablu, contra rostogolirii, iar numai după aceea se va trece la fasonare. 12. Curăţirea truchiului de crăci se va face pe cât posibil din amonte, asigurând trunchiul contra rostogolirii. 13. Secţionarea lemnului se face mecanic din amonte, asigurându-se fiecare secţiune contra rostogolirii. Unde există pericolul rostogolirii rădăcinii, acesat se va ancora cu un cablu şi se va lăsa la rădăcină o bucată de trunchi de 1,5 – 2 metri sau cât este necesar să nu se permită rostogolirea rădăcinii. 14. Crăcile se curăţă începând cu cele de la baza trunchiului şi terminând cu cele de la vârf. Muncitorii trebuie să stea în parte opusă părţii arborelui de pe care se curăţă crăcile. 15. Îndepărtarea cioturilor uscte prin lovituri date cu muchia toporului este interzisă, operaţia făcându-se cu tăişul toporului. 16. Curăţirea de crăci la un arbore se face de un singur muncitor, iar în terenuri cu pante mari se va asigura arborele cu ţăruşi împotriva rostogolirii, interzicându-se orice activitate în partea din aval a locului unde se curăţă arborii de crăci. 17. La secţionarea trunchiurilor aflate pe pante mai mari de 10 % se va ţine seama de următoarele reguli:

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.83

• înainte de începerea operaţiei de secţionat truchiurile vor fi sprijinite cu ţăruşi sau proptele bine fixate la ambele piese ce vor rezulta prin secţionare; • este interzis a se sprijini buşteanul cu corpul sau cu picioarele; • pe terenuri în pantă secţionarea trunchiurilor se va face numai din amonte. Măsurile de protecţie a muncii la lucrările de colectare a lemnului înglobează următoarele: A. Colectarea lemnului cu vitele • toate animalele (cai sau boi) împreună cu inventarul necesar destinate unui parchet se află în gestiunea maistrului de exploatare care răspunde de asigurarea unor condiţii corespunzătoare de exploatare şi întreţinere a acestora; • fiecare atelaj se încredinţează unui conducător de atelaj (vizitiu) care trebuie să fie echipat şi instruit cu privire la normele de exploatare şi întreţinere a atelajelor; • vitele se admit la lucru numai dacă sunt în stare corespunzătoare de sănătate, obişnuite la ham sau jug şi potcovite (de iarnă sau de vară). Este interzisă încredinţarea temporară a atelajelor altor persoane şi în cazul schimbării conducătorului de atelaj, acesta va fi instruit şi avertizat asupra năravurilor animalelor; • atelajul complet, format din tânjeala, o pereche de vite înhămate sau înjugate trebuie să îndeplinească condiţiile: tânjeala să fie confecţionată din lemn rezistent, de lungime 2,5 metri şi grosime 10-12 cm, atelajul să aibă pentru

- COTEA Mihai -

prinderea lemnului lanţuri, pene şi cioflânge, dar şi ţapină, ciocan pentru baterea penelor şi lanţ de rezervă; • este interzisă folosirea atelajelor în pădure pe timp de furtună, ploaie cu descărcări electrice sau viscol; • pe drumurile alunecoase şi pe pante mari buştenii vor fi frânaţi prin înfăşurarea unui lanţ în jurul lor sau prin împrăştierea de pământ ars şi nisip pe traseu; • în timpul legării buşteanului muncitorul va sta lateral şi în amonte. Este interzisă staţionarea între buşteni şi vite; • vizitiul va fi atent ca la înhămare să nu fie lovit de animale; • la scosul buştenilor din tasoane cu ajutorul vitelor se vor folosi cabluri cu lungimi corespunzătoare spre a evita rostogolirea buştenilor peste animale sau peste muncitori; • este interzisă desfacerea tasonului prin scoaterea buştenilor de la bază pentru evitarea unor accidente ce s-ar putea produce prin dezechilibrarea materialului supus mişcării. În toate cazurile tasoanele se vor desface prin antrenarea buştenilor de deasupra, legându-se cu cabluri suficient de lungi; • la trasul cu vitele se va păstra distanţa între atelaje care nu va fi mai mică de 20m pe terenuri plane; • la coborârea pe drumuri cu pantă mare se va păstra distanţa de cel puţin 50m între atelaje, iar când panta este periculoasă atelajul următor nu va începe coborârea înainte ca cel din faţă să fie ajuns la piciorul pantei; • este interzisă trecerea peste buşteni în timpul mersului; • la lucrul cu atelajele se interzice: trecerea atelajelor prin vad când apa are peste 0,5m adâncime, urcarea pe sarcină atât în timpul mersului cât şi atunci când atelajul este oprit, forţarea animalelor sau lovirea violentă a acestora;

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.85

• apropierea îngrijitorilor de cai se va face întotdeauna pe partea laterală a animalului, în dreptul spetei, pentru a evita loviturile sau muşcăturile; • este interzisă staţionarea muncitorilor în spatele cailor; • când adăpatul cailor se face cu găleata, la grajd se va evita lovirea găleţilor pentru a nu speria animalele. B. Colectarea lemnului cu tractoare • la lucrările de colectare se vor folosi tractoare echipate cu cabluri de rezistenţă la răsturnare, cu plasă de protecţie şi anexe necesare (sapă şi troliu); • este interzis transportul de persoane pe tractor; • este interzis să se lucreze cu tractorul nereglat sau neglesat; • este interzis să se lucreze într-un parchet care nu este pregătit pentru trasul mecanizat (amenajarea drumurilor de scoatere); • la amenajarea drumurilor de teactor se va urmări: - eliminarea de pe traseu a obstacolelor (arbori, cioate, stânci) şi a denivelărilor de teren pronunţate; - prevederea staţiilor de încrucişare şi dimensionarea acestora corespunzător cu traficul preconizat; • este interzis adunatul lemnului din parchetele în care lucrările de recolatare nu au fost terminate. Distanţa până la postaţele în care se doboară va fi de minimem 50m; • pe teren îngheţat este interzis să se retragă buştenii cu tractorul pe linia de cea mai mare pantă; • se interzice:

- COTEA Mihai -

- lucrul cu cablul troliului şi cu ciorchinarele fără mănuşi sau fără palmare; - trecerea peste buştenii aflaţi în mişcare, peste cablu în timpul funcţionării acestuia; - mersul în faţa sau în aval de buştenii care se retrag cu troliu; - mersul în faţa sau lângă buştenii care se scot prin semitârâre cu tractoare; - urcarea pe buşteni în timpul mişcării acestora; • trasul buştenilor sau al catargelor de la cioate cu troliu se va face numai când sapa tractorului este fixată la sol; • cablu de pe troliu va fi de construcţie indicată de cartea tehnică a utilajului; • este interzisă legarea buştenilor sau a catrgelor cu cablu de pe trolii sau prin baterea de pene. Pentru legarea sarcinii se vor folosi ciochinarele prevăzute cu lanţ sau za; • legarea se va face la 50cm de la capătul buştenilor, cu zaua sau lanţul în partea de jos, spre pământ, pentru ca buştenii, la punerea în mişcare să se rotească parţial în jurul axei lor; • după legarea sarcinii, tractoristul trebuie să aştepte semnalul din parte ajutorului de tractorist sau a legătorului, pentru a începe trasul cu troliul. Nu va trage până nu se va convinge personal că muncitorii s-au retras din zona periculoasă; • este interzis muncitorilor să stea în timpul demarării în apropierea cablurilor de tracţiune care se pot rupe şi produc accidente; • manevra troliului de pe tractor se va face numai de către tractorist;

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.87

• în tot timpul cât durează trasul cu troliul legătorul va urmării sarcina stând în amonte de buştean. În caz de obstacole, legătorul va da semnalul de oprire cu cel puţin 3m înainte de a ajunge la el; • la sfârşitul zilei de lucru tractoarele se vor parca numai în locurile special destinate. Măsuri de protecţie a muncii la lucrările din platforma primară • secţionarea arborilor sau trunchiurilor, funcţie de capacitate mijlocului de transport se face la locurile însemnate după ce din zonă au fost degajate crăcile şi trunchiurile aşezate stabil pe sol; • pregătirea lemnului pentru încărcare cu autotroliu se va face prin voltare cu ţapina sau prin manipularea materialului lemnos şi muncitorii care lucrează în platforma primară; Toate cele prezentate în acest capitol sunt în concordanţă cu Legea 90/1996 – Legea protecţiei muncii şi cu “Normele unice de protecţie a muncii în exploatări şi transporturi forestiere”.

Tabelul 4.25 Salarii tarifare orare pentru muncitorii din domeniul exploatărilor forestiere
Nivelul de calificare Necalificaţi Calificaţi Categoria de încadrare Munci uşoare Munci grele Munci foarte grele 1 Salariul tarifar orar (lei/oră) 2,16 2,21 2,25 2,27

- COTEA Mihai -

2 3 4 5 6 7 Fasonatori mecanici, funicularişti

2,32 2,36 2,42 2,48 2,59 4,37 2,85

Tabelul 4.26 Salarii tarifare orare pentru muncitorii din domeniul construcţiilor forestiere
Nivelul de calificare Necalificaţi Calificaţi Categoria de încadrare Munci uşoare Munci grele Munci foarte grele 1 2 3 4 5 6 Salariul tarifar orar (lei/oră) 2,46 2,50 2,60 2,81 2,95 3,09 3,26 3,41 3,69

BIBLIOGRAFIE
1. Cârlogan, D., Andreescu, V., 1977: Exploatarea arborilor cu coroană, Editura Ceres, Bucureşti. 2. Ciubotaru, A., 1996: Elemente de proiectare şi organizare a exploatării pădurilor, Ediţia a II-a, Editura Lux Libris, Braşov. 3. Ciubotaru, A., 1998: Exploatarea pădurilor, Editura Lux Libris, Braşov.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag.89

4. Copăceanu, D., Bălănescu, E., Ghica, P., Rusu, Gh., 1983: Tehnologia exploatării lemnului, Editura Ceres, Bucureşti: 5. Florescu, I., Nicolescu, V., 1988: Silvicultura Vol. II Silvotehnica, Editura Universităţii Transilvania, Braşov. 6. Istrătescu, T., Teodorescu, V., 1979: Îndrumătorul maistrului de exploatare forestieră, Editura Ceres, Bucureşti. 7. Marcu, M., 1983: Meteorologie şi climatologie forestieră, Editura Ceres, Bucureşti. 8. Târziu, D., 1987: Pedologie şi staţiuni forestiere, Editura Ceres, Bucureşti. 9. XXX, 1997-Agenda forestieră, Miercurea-Ciuc. 10.XXX, 2009: Amenajamentul U.P.II Chilimetea, I.C.A.S. București. 11.XXX, Clima României Volumul II, Date climatologice, INMH, Bucureşti. 12.XXX, 1997-Culegera de legi şi acte normative pentru silvicultură, Editura Paper-Dragon SRL, Susenii-Bârgăului. 13.XXX, Legea 90/1996, Legea protecţiei muncii. 14.XXX, 1987-Norme de muncă grupate cu variante tehnologice pe articole de deviz.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful