Subiecte masaj

1. Manevre de drenaj limfatic Drenajul limfatic manual reprezinta acel tip de masaj care prin manevrele sale modifica specific presiunea interstitiala determinand intrarea lichidelor interstitiale in capilarele limfatice drenand astfel acest spatiu, asa cum s-a mai spus, nu numai de lichide ci si de deseurile metabolice sau de alt fel de la acest nivel. Exista doua tipuri de procese care au loc, si anume: captarea limfei(numita si resorbtie), obtinuta prin cresterea presiunii tisulare si evacuarea acesteia, proces care presupune transferul acesteia la distanta spre locul de varsare in curentul sanguin. Manevrele de evacuare, numite si de apel, se executa prin deplasarea pielii cu mana pe planurile subiacente, dinspre partea sa radiala(deget 2) spre cubital(deget 5), bratul efectuand miscari de apropiere(adductie) si departare (abductie) fata de trunchi, presiunea asupra pielii avand loc in timpul adductiei. trunchi. Aceasta manevra realizeaza in prima parte a sa(apel propriu-zis) captarea limfei in colectoarele limfatice si directionarea acesteia in sensul normal de scurgere al acesteia. Returul manevrei de evacuare executa exclusiv evacuarea limfei. Manevrele de captare exclusiva se executa identic cu precedenta cu deosebirea ca sensul va fi dinspre cubital spre radial, presiunea executandu-se in abductia bratului la trunchi, si se executa exclusiv in cazul unui edem localizat dar nu de regiune, ex. Intepatura de insecte. Vor fi urmate de manevrele de apel care vor purta ceea ce s-a captat in cantitate crescuta spre locul de varsare. Aceste manevre mai sus descrise vor reprezenta baza de executie a manevrelor specifice de drenaj limfatic manual. Manevrele de apel sunt nelipsite din orice tip de drenaj limfatic, fie ca este executat in scop pur terapeutic, fie in scop preventiv sau estetic, deoarece acestea au, asa cum am mai amintit, un dublu rol, evidentiat experimental, de captare si de evacuare, deschizand de asemenea, numeroase colectoare limfatice obisnuit nefunctionale. Manevre specifice de drenaj limfatic manual A. Pentru ganglioni – pompajul ganglionilor Degetele se plaseaza perpendicular pe ganglioni sau pe directia lor de evacuare si executa o apasare a pielii la acest nivel cu tensionarea ei spre proximal(spre eferenta), iar uneori pompajul se va face impreuna cu drenajul limfaticelor prin cercuri cu degetele/policele, deoarece apropierea ganglionilor si numarul acestora este mare, iar vasele limfatice aferente, respectiv eferente sunt de dimensiuni mici, facand legatura intre ganglioni. B. Pentru limfatice a.) cercuri cu degetele – sunt implicate degetele 2,3,4,5, care executa manevra de aplel sau de captare b.) cercuri cu policele – executate exclusiv cu policele in scopul captarii sau evacuarii c.) miscare combinata – cu degetele si cu policele, acesta din urma terminand miscarea inceputa de celelalte degete, fie in acelasi sens fie in sensuri diferite d.) manevra in J – in care inceputul manevrei se realiyeaya cu mana in lungul segmentului de lucru si rotirea se face pret de 90 grade spre locul de evacuare. e.) presiuni – “in bratara” la nivelul membrelor, “in tampon de sugativa” la nivelul abdomenului, “in lingura” asociat cu manevra de apel. 1

Presiunea “in bratara” incepe ca un manson in jurul partii proximale a segmentului de lucru si se termina cu marginea cubitala, exprimand astfel tendinta de evacuare a limfei intr-un anumit sens, dupa regiunea pe care se aplica miscarea. Celelalte tipuri de presiuni se aplica pe regiuni mai ample, unde nu se poate cuprinde in bratara segmentul(copsa, abdomen). Presiunea “in tampon de sugativa” se aplica la nivel abdominal si se adreseaza ganglionilor si limfaticelor intraabdominale(nu peretelui) si se aplica incepand cu radacina mainii transferand presiunea catre podul palmei, degete si apoi varful degetelor, in timp ce regiunile de presiune anterioara se ridica de pe tegument. Presiunea “in lingura” se aplica transversal pe regiunea membrelor bogat reprezentate muscular sau pe linia mediana a abdomenului, ea fiind urmata imediat si din aceeasi pozitie de o manevra de apel. 2. Drenajul membrului superior - punctul de pornire in cazul acestei regiuni este la nivelul gg.retroclaviculari, abia apoi abordam marea grupa a gg.axilari. Drenarea gg.axilari se face in grupul subclavicular, releul retroclavicular nefiind atins, dar pentru imbunatatirea conditiilor cailor de varsare si a locusurilor propriu-zise, se lucreaza si acest grup precum si originea marelui duct limfatic, adica cisterna Pecquet. Datorita faptului ca marele duct limfatic nu poate fi influentat prin actiune directa, pompajul cisternei Pequet, portiune cu cel mai mare calibru, va creste mult presiunea la nivelul acestuia, favorizand astefl evacuarea pana la locul de varsare. In drenajul limfatic general drenajul membrului superior se executa dupa peretele toracic anterior. Protocol Drenajul membrului superior Pozitia pacientului: Decubit dorsal cu bratul in abductie fata de trunchi. 1. pompajul gg.retroclaviculari – cu indexul si mediusul, de 7 ori. 2. pompajul cisternei Pecquet – miscare efectuata cu radacina mainii, cu mana a carui policele este orientat cranial, de 7 ori. 3. pompajul ganglionilor axilari, cu indexul si mediusul: a.) grupul central (in centrul axilei) – de 3 ori b.) grupul toracic(pe marginea pectoralului mare) – de 3 ori c.) grupul humeral(pe marginea marelui dorsal) – de 3 ori 4. drenajul bratului a.) fata interna – de la gg.axilari spre cot(epitrohlee), aplicand aproape toata palma; 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur. b.) fata externa – de la umar(reg. deltoidiana) spre cot, cu toata palma; 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur. c.) presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea gradata orientata spre gg.axilari, de 3 ori. 5. pompajul gg.supraepitrohleeni– deasupra marginii interna a cotului, se executa de 3 ori 6. drenajul antebratului a.) fata interna - de la fata int. a cotului spre pumn; 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur. b.) fata externa – de la fata ext a cotului spre pumn; 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.

2

d.) drenajul fatei palmare . sub forma de presiuni usoare orientate in sus. In mod obisnuit. Protocol Pozitia pacientului: Decubit dorsal.) manevra sandwich – palmele lucreaza simultan pe fata int. in drenajul limfatic general nu este cuprins si drenajul fetei. in scopul eliminarii cearcanelor si edemelor palpebrale. aceasta fiind ordinea fireasca tinand cont de locul de varsare a limfei si teritoriile drenate. In acest caz. drenajul fetei va fi intotdeauna precedat de drenajul gatului.) pompajul pliului pumnului c. Drenajul limfatic al capului si fetei – ca si in cazul gatului.un retur d. 3 ori drenaj(apel). 3 ori retur.c.cu policele pe eminenta tenara si hipotenara pana la articulatiile metacarpofalangiene. ca pentru masajul cosmetic al fetei. pe fetele superioara si inferioara. 3 . manevre finale: a. toracic si centrali 3. 1. drenarea fetei implica automat si drenajul pielii paroase a capului. pompajul ganglionilor a. 7.cu toata mana sau despicatura mainii. a antebratului.supraepitrohleeni e. 3 ori retur. sub pliul de flexie. alaturi de proceduri cosmetice sau alaturi de masajul somatic al fetei. respectiv a zonei frontale si temporale. 3 ori drenaj(apel).) drenajul fetei dorsale – manevrele sunt identice cu ale fetei palmare. diminuarii ridurilor si imbunatatirea conditiei pielii sensibile a fetei. dar acesta se poate executa de-sine-statator.submaxilari si submentonieri de 3 ori pompaj spre lateral.) pompajul gg. d. drenajul propriu-zis al fetei – imparte fata dupa o linie imaginara ce porneste din unhiul intern al ochiului si se termina anterior fata de ureche. si ext.) grupul gg.axilari – de cate 3 ori grupul humeral. 3 ori retur. 8. 3 ori drenaj(apel).) pompajul gg.mastoidieni de 3 ori pompaj dirijat in jos b. c.occipitali de 3 ori pompaj dirijat in jos c.) pompaj pe fata anterioara a pumnului.) presiunile in bratara .) grupul gg. Pozitia maseurului: La capul acestuia.) manevra sandwich la nivelul bratului – un retur f. eventual cu o pernita cilindrica sub ceafa. deoarece sunt pompate grupurile ganglionare parotidiene (dreneaza regiunea frontala. pornind de la unghiul mandibulei spre menton d.parotidieni de 3 ori pompaj dirijat spre ureche si spre in jos 2. drenajul pumnului si a mainii a.) drenajul degetelor – se executa de la extremitatea proximala spre extremitatea distala. in cabinetele de infrumusetare. b. temporala si periorbitala). 3 ori retur.) manevra sandwich a antebratului .) grupul gg. 3 ori drenaj(apel). presiunea gradata orientata spre cot.) grupul gg. de 3 ori.) returul mainii – o data b. apoi pe fetele laterale.

gg. inainte de pompajul ganglionar final.sternomastoidieni. la inceputul manevrei asezam palmele in pozitia descrisa pe fata tractionand spre lateral.riduri .a.) drenajul regiunii frontale si temporale – de la nivelul zonei preauriculare spre centrul fruntii.parotidieni spre ungiul intern al ochilor. gg. d.) conturul ochilor – realizeaza drenarea regiunii periorbitare si se executa cu degetele(fara police) asezate “in cupa” pe conturul orbitelor. gg. retur de 3 ori. doar ca se continua si cu pompajul simplu al gg. Ordinea va fi deci: gg. Se pot aplica ambele sau doar una dintre manevre. gg. dirijand astfel limfa spre grupele ganglionare responsabile. Protocol Pozitia pacientului: 4 . Se coboara palmele peste fata si cu marginea cubitala se initiaza o miscare de intindere spre lateral a pielii fetei.) manevra ingerului – radacinile mainilor se sprijina pe frunte. 3. b.pungi sub ochi.) acoperisul ingerului – palmele sunt tinute ca un acoperis de-asupra fetei. Se aplica presiune usoara cu tendinta de a o dirija spre exterior. manevre finale – se aplica dupa drenajul fetei.inghinali in cazul regiunii subombilicale.parotidieni).) regiunea mentoniera – drenaj(apel) spre gg. Apel de 3 ori. a. retur de 3 ori. Drenajul abdomenului – urmeaza drenajului toracelui si precede intotdeauna drenajul membrelor inferioare. de 2-3 ori. pumnul flectat la 900 fata de antebrat.) regiunea buzei superioare – drenaj spre gg. cu indexul si mediusul.submentonieri. de 3 ori.axilari in cazul regiunii supraombilicale si spre gg. cu indexul si mediusul de la nivelul marginii mandibulei spre nas si pleoapa inferioara peste obraji. Limfaticele cavitatii abdominale drenaza in gg iliaci si lomboaortici de unde se formeaza apoi cisterna Pecquet in partea superioara a abdomenului.mentonieri.piele prea uscata / prea incarcata de sebum 4. retur spre menton de 3 ori.occipitali. de 3 ori.mastoidieni. e.retroclaviculari. de la gg.parotidieni. edeme palpebrale . b. Indicatiile drenajului limfatic al fetei: . cearcăne.retroclaviculari.submandibulari. 4.submaxilari. chiar si in cazul in care nu executam un drenaj limfatic general. ambele avand acelasi scop: captarea limfei din conturul fetei si dirijarea acesteia spre ganglioni. f. Drenajul peretelui abdominal se face spre gg. gg. cu indexul si mediusul.parotidieni.) regiunea obrajilor – drenaj spre gg. strabatand intreaga suprafata si drenand spre gg.submaxilari.) drenajul sprancenelor – se executa ca o ciupire dirijata spre exterior (gg. gg. pornind de la menton spre buza inferioara. c. fara insa a presa globii oculari. de 3 ori.umflături(edeme) in alte regiuni ale fetei . pompajul final al ganglionilor – se executa ca si cel initial.) drenajul pleoapelor – se desfasoara dupa traiectul liniei imaginare descrise anterior. regiunii gatului terminand cu gg. pornind de la extremitatea externa a sprancenei spre cea interna. retur de 3 ori. g. pornind lateral de menton spre buza superioara pana in portiunea subnazala de 3 ori. retur de 3 ori.

pompajul ganglionilor axilari.retroclaviculari – cu indexul si mediusul. 3 ori drenaj(apel).) gg. punct drept. d. 2. respectiv stang inferior – situate pe liniile ce unesc punctele precedente cu portiunea mijlocie a regiunii inghinale. in potcoava. de 7 ori. 3 ori retur.) drenajul regiunii abdominale drepte.de la punctul median spre punctul stang superior. 3 ori retur. de 3 ori.Decubit dorsal.) gg.lomboaortici si iliaci – de 3 ori c. pompajul cisternei Pecquet – miscare efectuata cu radacina mainii.retroclaviculari.manevra lingura – de la nivelul cisternei Pecquet spre marginea inferioara a abdomenului(simfiza pubiana). 3 ori drenaj(apel). de 7 ori. . 3. pompaje finale a.) drenajul partii de mijloc a abdomenului se executa prin doua manevre: . de 3 ori.) drenajul de intoarcere porneste de la punctul drept inferior la punctul stang inferior. b.retroclaviculari – cu indexul si mediusul. 3 ori drenaj(apel). 3 ori drenaj(apel). a. de 7 ori.) gg.) cisterna Pecquet – de 7 ori d. Pozitia maseurului: In partea dreapta a pacientului. de 3 ori. respectiv stang superior – situate in partile laterale ale abdomenului. . de 3 ori.inghinali – de 3 ori b. pompajul cisternei Pecquet – miscare efectuata cu radacina mainii.de 7 ori 5. 3. 3 ori retur. pompajul gg. cu indexul si mediusul: 5 . pe orizontala ce trece prin ombilic. . 3 ori retur. 6. pompajul gg. 4. pompajul gg. pompajul ganglionilor lomboaortici si iliaci – se executa in cadranul format de linia mediana a abdomenului si transversala ce trece prin ombilic. apoi se trece la partea opusa.de la punctul drept superior la punctul drept inferior. punct drept. Drenajul limfatic al toracelui Drenajul limfatic al peretelui toracic anterior Pozitia pacientului: Decubit dorsal cu bratele in usoara abductie. schimband mana de lucru la nivelul punctului median. Pozitia maseurului: Pe partea opusa regiunii lucrate 1. de 7 ori.vibratii de la simfiza pubiana spre cisterna Pecquet. efectuate ca in cazul precedent doar ca mana utilizata este dreapta – de la punctul median spre punctul drept superior. 1. 5. se executa dupa directii ce formeaza in final un romb. c.) drenajul regiunii abdominale stangi prin manevre de apel realizate cu toata mana combinate cu pompaje spre cisterna Pecquet – de la punctul stang superior spre punctul stang inferior.inghinali – de 3 ori fiecare subgrup (superoextern si superointern). 2. raportandu-ne la puncte denumite astfel: punct median – corespunde cisternei Pecquet si este situat median in partea superioara a abdomenului(apendicele xifoid). drenajul propriu-zis al abdomenului – incepe din partea stanga a abdomenului.

fie cu policele ambelor maini.fata posterioara Drenajul regiunii dorsale(vertebra cervicala 4. 2. de 3 ori. porneste de la gg. „in evantai”.) grupul mamar extern(pe marginea pectoralului mare) – de 3 ori 4.axilari(subscapulari) Drenajul regiunii lombare 6 . pompajul grupurilor de gg. 3 ori retur. 3 ori drenaj(apel). responsabili cu drenarea acestei regiuni. uneori putand aplica manevra combinata. pompajul grupurilor de gg. 3 ori drenaj(apel). drenajul portiunii dorsale laterale – de la pliul axilar spre extremitatea inferioara a grilajului costal(ca la san). coborand apoi pe langa coloana vertebrala spre T12. drenajul partii costale laterale. Drenajul trunchiului. putandu-se lucra fie cu toata palma. incepe de la jonctiunea dintre regiunea suprapectorala si regiunea axilara. de 7 ori. drenajul portiunii dorsale superioare si mijlocii – de-a lungul trapezului.vertebra dorsala 12) Pozitia pacientului: Decubit ventral(culcat pe burta) Pozitia maseurului: Pe partea opusa celei lucrate. 3 ori retur. 3 ori drenaj(apel).mamari mijlocii si inferiori 9. pompajul gg. 1. pompajul ganglionilor axilari – respectiv grupul sub-scapular si eventual grupul central. Se executa cercuri cu ambele police sau cu toate degetele. 6. 7. Presiunile si orientarea drenajului se face inspre lateral ca la peretele toracic anterior.mamari externi spre rebordul costal. Manevrele de drenaj se indreapta spre marginea exterioara a toracelui pentru a ajunge la gg. continua spre regiunea medio-sternala si apoi spre partea inferioara a sanului. unii autori numind acesasta modalitate de drenaj: „in banda”. 3 ori retur. situate mai jos de gg. 3.mamari externi si spre partea inferioara a sanului – de 3 ori 5. drenajul sanului.) grupul central (in centrul axilei) – de 3 ori b. se va incheia cu: 6. 5. trecand de mai multe ori „in evantai” dupa nevoile zonei. drenajul portiunii dorsale inferioare – de la pliul axilar spre marginea inferioara a grilajului costal. 3 ori drenaj(apel).retroclaviculari 6. 3 ori drenaj(apel). ♠ Daca se urmareste doar drenarea toracelui. 8. 4. drenajul zonei inferioare a grilajului costal. manevra de apel se executa de la pliul axilar spre partea infero-laterala a grilajului costal. 3 ori retur. ambele cu orientare spre in sus. 3 ori retur. de la marginea lui scapulara spre vertebra cervicala 4.a. in cazul in care se executa exclusiv drenajul toracelui si sanului se incheie cu pompajul cisternei Pecquet si a gg. se trece la partea opusa 11. pompajul gg.retroclaviculari – cu indexul si mediusul. spre grupul sub-clavicular. pompajul ganglionilor axilari 10.mamari mijlocii si inferiori.

Multe din insuficientele circulatiei venoase se insotesc si de o circulatie limfatica deficitara.inghinali – atat cat se poate efectua. 3 ori retur. drenajul coapsei – datorita suprafetei mai mari de lucru fata de membrele superioare se va executa pe trei portiuni: a. 7 . Drept urmare se impune obligativitatea efectuarii drenajului limfatic al abdomenului inainte de drenajul membrelor inferioare.inghinali 7. drenajul portiunii lombare medii – zona de la vertebra T12 pana la marginea superioara a pliului interfesier reprezinta punctul de plecare. 3 ori drenaj(apel). in prealabil. pe grupul supero-extern care dreneaza aceasta regiune 2. dar care in timp determina aparitia aderente intre diverse structuri: celule. de 3 ori retur. drenajul portiunii lombare laterale – orientand limfa spre gg. drenajul portiunii fesiere mijlocii – manevrele de drenaj se incep de la limita inferioara a santului interfesier. pompajul gg. drenarea efectuandu-se spre lateral (gg. cu genunchii usor flectati. 2. dar cu 1-2cm mai jos. pe grupul supero-extern care dreneaza aceasta regiune 2. de 3 ori retur. In cazul unul edem al unui membru inferior se executa 3-4 sedinte de drenaj ale membrului opus. Conform principiului de lucru din drenajul limfatic manual. 4.inghinali superoexterni. drenajul portiunii fesiere laterale .1.inghinali Drenajul regiunii fesiere 1.pompajul gg.inghinali profunzi si superficiali – se realizeaza din portiunea interna spre cea externa a pliului inghinal si apoi paralel cu aceasta. 3 ori drenaj(apel).inghinali inferiori. chiar de mici proportii.) fata interna – de la gg. executate de 3 ori. Manevra se executa cu toata palma sau cu policele ca anterior.pompajul gg.partea anterioara Pozitia pacientului: Decubit dorsal. pompajul gg. aplicand toata palma. inspre in jos. 3 ori retur.inghinali superiori). pe portiunea de inceput a muschilor coapsei. 1. 5. si indepartandu-ne spre limita superioara a santului interfesier.. Drenajul membrului inferior Drenajul membrelor inferioare – este unul dintre cele mai importante pentru organism data fiind cantitatea mare de limfa ce se capteaza la acest nivel si particularitatile de evacuare a acesteia.inghinali inferiori(interni) spre fata interna a genunchiului. 3. pompajul gg. permitand astfel permanentizarea unui asanumit edem. 4. 3 drenajul portiunii sacrate – in potcoava cu policele. de 3 ori aplel. datorita existentei edemului cronic la acest nivel.inghinali–atat cat se poate efectua. In conditiile celulitei numarul apelurilor si retururilor va fi crescut. se repeta de 3 ori. directionand spre gg. straturi ale pielii sau sau intre tesuturi diverse.se face spre gg. 3 ori retur. pentru a aplica manevrele la nivelul membrelor inferioare trebuie eliberate colectoarele din aval fata de acestea. ingreunata in conditii obisnuite de caracteristicile peretilor vaselor de sange si de gravitatie si facilitata de o pompa musculara puternica. 3 ori drenaj(apel).inghinali superiori. Drenajul membrelor inferioare .

3 ori retur. a. 3 ori drenaj(apel).5.) returul gambei prin manevra sandwich .inghinali supero-externi spre fata externa a genunchiului. 3. 7. presiunea gradata ce se termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre gg. 3 ori drenaj(apel).de 3 ori Drenajul membrelor inferioare . degetele patrunzand pe fata posterioara pompand spre in sus gg.) fata anterioara – de la gg. cu ambele maini in acelasi timp. d.poplitei .poplitei – se cuprinde genunchiul cu ambele maini.) fata interna – de la marginea interna a genunchiului spre marginea interna a rotulei.poplitei a.) pompajul gg.) fata externa – de la gg.inghinali profunzi si superficiali . 3 ori retur. 3 ori retur.inghinali. din spatiul popliteu. cu toata palma. b. drenajul gambei – abordeaza implicit si gg.3. aplicand toata palma.poplitei. 3 ori drenaj(apel). de 3 ori. 3 ori drenaj(apel).) fata externa – de la marginea externa a genunchiului spre marginea externa a rotulei.) returul coapsei prin manevra sandwich . 8 . c. 3 ori retur. nefiind necesara pomparea acestora separat. presiunea gradata ce se termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre gg. 3 ori retur.) regiunea maleolara si interna a piciorului – incepe cu indexul si mediusul de sub maleola interna spre articulatia metatarsofalangiana a halucelui(deget 1). cu toata palma.4. 3 ori drenaj(apel). drenajul piciorului – a.de 3 ori d. aplicand toata palma.) fata interna – de la fata interna a genunchiului spre maleola interna. 3 ori retur. 6.) regiunea maleolara si externa a piciorului – incepe cu indexul si mediusul de sub maleola externa si se continua cu degetele sau cu policele ambelor maini spre articulatiile metatarsofalangiene ale degetelor 2. 3 ori drenaj(apel).) pompajul gg.de 3 ori c. 3 ori drenaj(apel). 3 ori retur. 8. 3 ori retur.) fata interna – de la marginea interna a pliului subfesier spre fata interna a genunchiului. 3 ori drenaj(apel).de 3 ori e.) fata externa – de la fata externa a genunchiului spre maleola externa.tibiali anteriori. pompajul gg. 3 ori retur. 3 ori retur.) presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii. 1.) presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii.partea posterioara Pozitia pacientului: Decubit ventral. 5. d.de 3 ori b. b. drenajul coapsei – ca si fata anterioara se imparte dupa trei portiuni: a. prin pompaje ce intereseaza toate fetele acestora. 4. c.) manevra sandwich – de la genunchi spre maleole.b. drenajul degetelor –ca in cazul mainilor. manevra „in lingura”. 3 ori drenaj(apel).) returul fetelor interna si externa ale piciorului . 3 ori drenaj(apel). cu policele ambelor maini. cu policele ambelor maini. de 3 ori. manevre finale – a.inghinali spre genunchi. drenajul genunchiului – se realizeaza spre gg. b.

6. 3 ori drenaj(apel). d. Limfaticele membrului inferior 11. Drenajul limfatic dupa mastectomie 9. de 3 ori. 3 ori drenaj(apel).) manevra sandwich – de la genunchi spre maleole. b.) fata externa – de la marginea externa apliului subfesier spre fata externa a genunchiului. 3 ori retur.de 3 ori 8.subclaviculari(apicali) din varful piramidei axilare. presiunea gradata ce se termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre gg. 3 ori drenaj(apel).) presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii. e. c. d. 3 ori retur. fata anterioara I.) fata medie posterioara – de la pliul subfesier spre genunchi. prin gg. Limfaticele trunchiului a. cu toata palma. situati de-asupra articulatiilor condro-sternale. FATA ANTERIOARA A TORACELUI a.mamari externi(toracici). 3 ori retur. drenajul piciorului – se executa cu genunchiul flectat.) calea antero-interna – dreneaza cea mai mare parte a fetei anterioare a toracelui. c. urmandu-si apoi calea spre releul ganglionilor retroclaviculari.) pompajul gg. facand statii la nivelul gg.poplitei.) fata interna – de la fata interna a genunchiului spre maleola interna. manevra „in lingura”.de 3 ori c. 3 ori drenaj(apel). II. 7. drenajul degetelor – se face ca in cazul mainilor prin pompaje pe toate fetele acestora. 3 ori retur. 3 ori drenaj(apel). drenajul gambei a. aplicand toata palma.b.) returul plantei – de 3 ori b. din spatiul popliteu. 3.poplitei .) calea antero-externa – este formata din colectoare limfatice care dreneaza limfa de la nivelul pielii si musculaturii fetei antroexterne a toracelui. de 3 ori.) returul gambei prin manevra sandwich . 3 ori drenaj(apel).) fata externa – de la fata externa a genunchiului spre maleola externa. cu toata palma. cu indexul si mediusul in regiunea submaleolara si cu policele la nivelul plantei. ABDOMENUL 9 . 5.) fata medie posterioara – de la genunchi spre glezna aplicand manevra „in lingura”. presiunea gradata ce se termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre pliul subfesier.de 3 ori d. 4.) returul coapsei prin manevra sandwich . 3 ori drenaj(apel).) presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii. b.poplitei – cu degetele pompand spre in sus pe gg. cu ambele maini in acelasi timp. manevre finale – a. 3 ori retur. pompajul gg. 3 ori retur. ajungand la locul de varsare dupa ce trec prin gg. 3 ori retur. se lucreaza regiunile interna si externa ca la fata anterioara. Drenajul limf-edemului 10.

devenind laterale la un moment dat. stratului deltopectoral si de la colectoarele superficiale ale glandei mamare. primeste eferente de la celelalte grupuri ganglionare.) regiunea supraombilicala contine colectoare limfatice care dreneaza limfa peretelui abdominal pe de o parte in gg. Dreneaza membrul superior in totalitate.trecand uneori prin grupul central mai intai. b).descriere si conexiuni a). d).inghinali corespunzatori(supero-externi si supero-interni). 5-7 se regasesc in lungul coastelor 2-6(partea interna a axilei) si se varsa in grupul ganglionilor subclaviculari. urmand calea piramidei axilare. peretele toracic drept si portiunea supraombilicala a peretelui abdominal drept.mamari externi. in grasimea de sub tegument (piele). 10 . jumatatea dreapta a capului si gatului restul fiind colectat de marele duct limfatic. b. Se subimpart in: subgrupul superior si subgrupul inferior. se varsa in gg. b.) regiunea dorsala – prezinta colectoare care dreneaza limfa spre piramida axilara la nivelul gg. Spre deosebire de toracele anterior se pare ca nu exista posibilitatea de a transfera limfa pe cealalta jumatate a regiunii in cauza. b.humerali si abia prin acestia va ajunge la grupul ganglionilor subclaviculari. – grup scapular – in lungul venei scapulare inferioare. Ganglioni limfatici axilari. Dreneaza limfa de la nivelul sanului impreuna cu toracicii.descriere si conexiuni 14. – grup gg.inghinali supero-externi. membrul superior drept. e).a. Se descrie si un canal toracic drept.iliaci si lomboaortici. Dreneaza in mare parte sanul. Ganglioni abdominali si hipogastrici. care dreneaza limfa organelor interne din jumatatea dreapta a toracelui. in gg. apoi coborand spre gg.) regiunea lombara – este drenata de limfatice care se indreapta spre abdomen. iar pe de alta parte. de la gg. Dreneaza limfa din jumatatea postero-laterala a gatului si de la pielea si muschii partii posterioare a toracelui. peretele antero-lateral al toracelui si pielea si muschii partii supraombilicale a abdomenului (de aceeasi parte). se varsa in grupul ganglionilor subclavicular. subclaviculari – in varful piramidei axilare. 12.toracici(mamar extern) –nr. – grup central – situat in centrul axilei. subclaviculari. Limfaticele axilei 13. – grup gg.) regiunea subombilicala detine colectoare limfatice care dreneaza limfa peretelui abdominal spre gg. c). se varsa in gg. – grup humeral – situat postero-extern (5-6 ganglioni).sub-scapulari de aceeasi parte(homolaterali). fata posterioara a. urmand apoi calea gg.mamari interni care trimit eferente spre ductul toracic.

regiunea mediana. manevra îmbraca toata calota si se termina la nivelul regiunii cefei. 17. cu doua tipuri de miscari: a) Se aseaza radacina mâinii la nivelul liniei occipitale si acestea se deplaseaza vertical descendent. 1.doua parti laterale. Frictiunile – maseurul se aseaza în fata pacientului.15. 6. apoi în fata pacientului. Dupa ce s-a ajuns la radacina gâtului. cu ambele mâini. . executate alternativ. Masajul toracelui 11 . pe toata regiunea cefei. 2.La nivelul deltoidului se pot efectua manevre de tocat cubito-palmar si batatorit. protuberantei occipitale externe si bazei craniului. blânde aplicate cu pulpa degetelor. 5. Tapotamentul: . 3. Clasificarea masajului 16. Se insista cu frictionarea ligamentului occipital pâna la nivelul apofizei spinoase C7. cu coatele sprijinite pe planul aceasteia si mâinile sustinând fruntea. 4. 1. b) Mâinile se aseaza fata în fata la nivelul fruntii. numai ca se va sustine capul pacientului sub barbie. se frictioneaza musculatura gâtului de sus în jos. Frictiuni vibrate – care se realizeaza ca si frictiunile simple. 18. pâna la nivelul regiunii interscapulare. Masajul cefei si umerilor Pozitia subiectului este: asezat în fata unei mese. 3. Masajul calotei craniene Se pastreaza aproximativ aceeasi pozitie. Framântatul – se va împarti regiunea cefei în trei parti: . . Netezirile finale se executa similar celor initiale. Frictiunile continua apoi.Pe ceafa si umeri se lucreaza tangential. fiecare umar se lucreaza separat. doar ca presiunea este mai mare si miscarea este vibratorie. care se lucreaza cu cuta mica. cu pulpa degetelor. simultan. initial în spatele. umerii si regiunea deltoidiana. de câte ori este nevoie. mâinile fiind tinute paralel. în cuta pe loc. iar manevra continua îmbracând fetele laterale ale gâtului. Neteziri finale similare celor initiale.La nivelul regiunii occipitale se realizeaza cu manevre usoare. Netezirile initiale – sunt lungi. 2. insistânduse atât pe trapezi cât si pe paravertebrali. care se vor lucra simultan si simetric. 5. În felul acesta se etaleaza regiunea cefei. Pozitia maseurului este ortostatica. paralel cu fibrele musculare. Tapotamentul – se face usor. pe frunte. tot cu manevre circulare si intensitate usor crescuta. . Frictiunile – se aseaza radacina mâini la baza gâtului si cu degetele usor abduse se realizeaza miscari circulare la nivelul liniei occipitale externe. Vibratiile – se aplica numai pe umeri si pe deltoid. b) Se aseaza mâinile cu marginea cubitala sub lobii urechilor si sub apofizele mastoide. ca pentru masajul cefei. îmbracând calota craniana. pâna la baza gâtului. cu degetele abduse executa frictiune sistematica a întregii calote. Netezirile – sunt de doua feluri si se efectueaza cu degetele abduse: a) degetele se aplica deasupra arcadelor sprâncenoase. simultana si alternativa. 4. dupa care se continua cu deltoidul de aceeasi parte. lasate sa cada pe toata suprafata. în picaturi de ploaie. din aproape în aproape. cu degetele mici pe pleoapa superioara si se deplaseaza deasupra pavilioanelor urechilor.

Frictiunea . 4. cu amplitudine redusa. 2. la nivelul: . . ascendent si lateral. pe fiecare dintre fetele tendonului. si manevre paralele cu coastele pe restul suprafetei toracelui. Frictiunile liniare se realizeaza cu degetele usor abduse si se adreseaza atât suprafetelor coastelor. trei.Netezirea liniara – executata cu pulpa degetelor se face pe toate fetele tendonului. Masajul tendonului ahilian Poate fi prima regiune abordata în masajul membrului inferior. . începând de asemenea de la baza toracelui. când se abordeaza fata posterioara în întregime si nu se lucreaza segmentar. Netezirea de încheiere care se aplica în oglinda fata de cele initiale. maseurul se aseaza la picioarele subiectului si executa neteziri cu directie oblica. cu manevre paralele cu directia fibrelor pe marii pectorali.Toracele beneficiaza de putine manevre.Frictiunea în cleste – ea este realizata ca si netezirea. 5. Netezirile – sunt: . netezirile se executa simultan si simetric. cuta realizându-se la nivelul peretelui anterior al axilei. . 1. . Tapotamentul – se realizeaza cu intensitate redusa. care îmbraca tendonul.clavicula. mâna dupa mâna. . tot cu priza mica si cu aceleasi manevre de du-te vino. patru forme de frictiune si doua forme de framântat.alternative lungi care se aplica pe fiecare din torace. . îmbracând toata zona gleznei. si se lucreaza tot de la punctul de insertie catre masa musculara. cu intensitate crescânda. iar areolele mamare (la sexul masculin) si glanda mamara (la sexul feminin) se excepteaza de la masaj. începând de la rebord si continuând pe tot toracele.furculita sternala. care realizeaza o miscare de du-te vino. 1. 19. 6. Încep parasternal si se continua pe toata lungimea arcului costal. 3.Netezirea în cleste – se formeaza o priza mica între police si degetele doi. sau cu marginea cubitala a mâinii. Se realizeaza cu priza mica.transversale scurte. Vibratiile – se realizeaza cu intensitate redusa si numai peste corpul muschiului pectoral. din aproape în aproape. cât si spatiilor intercostale. . Tendonul ahilian beneficiaza de patru forme de netezire. 12 . sau alternativ. Framântatul se realizeaza numai pe tendonul si portiunea axilara a marelui pectoral. aplicate craniocaudal deasupra sternului. . .Frictiunea liniara – executata cu pulpa degetelor 2-5. Pentru zonele costale se aplica de asemenea frictiuni. mâna dupa mâna. cu toata palma.manubriul sternal.simultane lungi cu iesire la nivelul muschilor trapezi si respectiv pe umeri îmbracând deltoidul.neteziri oblice medii. .Netezirea în caus. pornind de la nivelul talonului.apendicelui xifoid. .Pentru prima forma de netezire. Frictiunea – începe cu manevra circulara. simultan. 2.continua pe corpul sternului insistându-se în unghiul Luis.pâna la nivelul celor doua acromioane. cu manevre tangentiale. Netezirea . .

cu multe suprafete si repere osoase.Se poate realiza cu aceeasi priza. 4. insistând asupra degetelor. Manevra se executa cu ambele mâini deplasate în sensuri opuse. eminenta tenara) pe toata suprafata dorsala a piciorului. La nivelul degetelor se executa manevre de mobilizare pasiva. la nivelul marginilor laterale ale piciorului si calcaneului. Piciorul este o zona sensibila. pâna la talon. se executa manevre pe fata plantara a piciorului.Netezirea este realizata bimanual: cu mâna stânga se executa neteziri usoare pe fata dorsala a degetelor si piciorului. Masajul piciorului Se realizeaza dupa asezarea pacientului în decubit dorsal. 2. În cazul în care se lucreaza pe fiecare deget în parte. -circulare. 2. în cuta si se adreseaza marginii laterale a piciorului.Se realizeaza cu priza mica în cuta pe loc executata simultan sau alternativ. pâna în treimea mijlocie a gambei. Framântatul 13 . executate cu partile moi ale mâini (marginea cubitala si eminenta hipotenara. Cel de-al doilea tip de framântat se realizeaza cu priza mica. 3. pentru a evita senzatiile neplacute (de gâdilare). Neteziri liniare Se aplica pe fiecare deget. frictiuni circulare. executate cu pulpa degetelor II – V si se aplica pe aceleasi structuri ca si manevra precedenta. la nivelul suprafetelor de sprijin plantare. Frictiunile -liniare. 4. Manevrele plantare trebuie executate cu intensitate crescuta. priza este latero-laterala. utilizând tot nodozitatile mâinii si degetelor. Fata dorsala 1. cu executarea unei prize digito – laterale.. insistând la nivelul calcaneului pe locul de insertie. dinspre antepicior spre calcaneu. Netezirea . I. 3. . Aceasta regiune este abordata specific în cadrul reflexologiei plantare. care continua cu neteziri prelungite peste articulatia gleznei. Netezirile de încheiere se realizeaza în functie de timpul avut la dispozitie: putem executa toate cele patru forme de netezire. între police si marginea laterala a indexului. Framântatul . la nivelul zonei de presiune anterioare a plantei. pe fiecare metatarsian. Fata plantara 1. Toate aceste elemente fac din picior o regiune speciala a corpului. care beneficiaza de o medodologie particulara. de la baza degetului V. a zonei de presiune anterioare si asupra boltii plantare. la nivel plantar. dar deplasate în sensuri opuse. Tapotamentul La nivel plantar se realizeaza un singur tip de manevra de batatorit cu pumnul palmar si/sau cubital. dinspre degete spre talon. radacina palmei. Manevra cunoscuta se executa simultan cu pulpa degetelor. pentru a evidentia nodozitatile. tractiuni în ax si de scuturare. 4.Frictiunea circulara care se executa pe fetele laterale ale tendonului. II. pe fiecare deget în parte. cu multe elemente fibroase si tendinoase. Framântatul Se recomanda o prima manevra de framântat a zonei plantare.Frictiunea „în ferastrau” – care se executa cu marginea cubitala a mâinii. . cu mâna dreapta strânsa pumn. pâna la unirea cu pântecele muscular. cu vase situate superficial si cu multe terminatii nervoase. cu ambele mâini simultan. dar cu priza comuna mobilizând degetele simultan. în acelasi timp. pornind de la nivelul insertiei pe calcaneu. Frictiunile Se vor executa. 3. sau putem aplica doar manevra „în caus”. pe fiecare dintre spatiile interosoase si pe tendoanele extensorului comun al degetelor – din aproape în aproape. 20.

cu directie transversala. c) Scurte . pentru aceasta piciorul este sustinut cu mâna stânga la nivelul talonului si cu mâna dreapta se face o priza laterala si se executa miscari ale mâinilor în sensuri opuse. se realizeaza deplasarea omoplatului de pe planul toracelui. din aproape în aproape. adaugând dupa fiecare apofiza si ligamentul interspinos respectiv. pâna ces-a cuprins toata regiunea. insinuând degetele. În acest moment. adica de mobilizare alternativa. Masajul spatelui 1.de la baza toracelui în directie oblica spre umar. care încep de jos de la limita dintre spate si regiunea fesiera si se executa din aproape în aproape cu miscari alternative ale mâinilor. margine externa). dupa care executa miscari alternative de du-te vino. Framântatul Primele zone care vor fi framântate sunt cele cu musculatura mai dezvoltata si anume zona umerilor si zonele laterale ale spatelui pentru muschii superficiali: mare dorsal. apoi pe crestele iliace. Din aceeasi pozitie se executa manevre de „stoarcere” a piciorului. pe suprafata plantara. 2. Urmatoarele repere osoase sunt apofizele spinoase. C7 pâna la nivel sacrat. Neteziri initiale: a) Lungi .Se aplica muschilor interososi: maseurul se asaza la picioarele subiectului si face o priza bimanuala laterolaterala. Manevra de frictiune combinata – începe de la baza spatelui si se realizeaza continuu. apoi pe celalalt. cu frictiuni liniare realizate cu intensitate crescuta în zonele latero-vertebrale. Netezirile scurte se opresc la nivelul axial. cu manevre circulare. În functie de marimea suprafetei sunt doua sau trei linii de frictiune. folosind degetele. prin manevre specifice. Pentru hemicorpul opus manevra începe prin aplicarea degetelor la coloana. margine interna. cu manevre simultane sau alternative. dinspre medial spre lateral. 21. Dupa aceasta manevra se executa manevre de netezire intermediara. pentru fiecare spatiu interosos. se executa cu miscarea alternativa a mâinilor. aplicate cu degetele abduse. din aproape în aproape. spina scapulei. b) Medii . Din aceasta pozitie. paralele cu axul vertical al coloanei vertebrale. cu miscari simultane lungi. pe spatiile intercostale. trapez si rotunzi. iar pentru hemicorpul alaturat miscarea este de tragere prin aplicarea bazei mâini tot la coloana. 3. Primele abordate sunt cele doua acromioaone. 5. Treptat. îmbracând si flancurile. unghiul superior intern. Netezirile finale Sunt executate cu manevra bimanuala – „în caus” pe suprafata dorsala a piciorului si cu nodozitatile mâinii si degetelor. se executa o manevra de rulat a plantei. Continuam pe creasta sacrata. în inversie si eversie. Manevrele pe apofizele spinoase se realizeaza de sus în jos de la vertebrele C6. Frictiunea se realizeaza la început pe repere osoase. 14 . se abordeaza toate reperele omoplatului (acromion. Urmeaza frictiuni liniare. în limita elasticitatii tegumentului. în planul subscapular. pe care se insista cu manevre circulare de frictiune. manevrele se aplica tot de sus în jos. unghiul inferior. fara a ridica în totalitate mâna de pe suprafata masa ta.care pot fi simultane sau alternative .ambele realizânduse dispuse longitudinal pe o limita dintre regiunea spatelui si regiunea fesiera. întâi pe un hemicorp. În functie de grosimea stratului muscular framântatul se realizeaza cu priza medie sau mare. cu mâinile asezate pe partile laterale ale piciorului.

pe condilii tibiali. de la neteziri transversale scurte dar cu intensitate si viteza crescuta. Vibratiile se realizeaza pe ambele hemitorace. pentru a cuprinde întreaga suprafata. ci presata pe planurile profunde. care se aplica în special în zona toracelui de jos în sus.Presiunile cu toata palma. cu presiune mai mare la nivel toracic si intensitate mai mica la nivel lombar. Genunchiul este considerat zona speciala de masaj si va fi abordat odata cu fiecare dintre segmentele pe care le articuleaza (gamba si coapsa). În acest mod se asigura o viteza mai mare a aerului expirat care va facilita curatarea bronhiilor. Presiunile . pe epicondilii femurali si pe rotula. 2. Se lucreaza pe doua – trei linii verticale. Se intercaleaza manevre de neteziri intermediare. de o parte si de alta a apofizelor spinoase. Ciupirile si pensarile . 7. întotdeauna în directie craniocaudala.Presiunile cu respiratie: subiectul face un inspir profund cu toracele liber. pe interlinia articulara (unde se pot realiza si manevre liniare). pumn cubital si manevra în „caus”) se aplica pe toata suprafata toracelui posterior. Manevrele de lipait si plescait pot fi aplicate pe tot spatele. urmarind dispozitia celor trei fascicule ale muschiului trapez. Prin urmare le putem aplica descriind un evantai cu centrul la nivelul umarului. Netezirea – este de tip special: · În romb – cu manevre simultane aplicate în sens ascendent si descendent. întâi alternative si apoi simultane. cu repere osoase perceptibile la palpare. fie simultan. 1. fie alternativ (mersul ursului). îmbracând genunchiul. Cuta rulata . · Transversala – aplicata tot simultan (bimanual). Masajul genunchiului Este cea mai mare articulatie a corpului.Se aplica pe suprafata mica cu pulpa policelui. Pentru musculatura paravertebrala se aplica manevra de tocat tangential. 8. 15 . descriind o spirala pentru a cuprinde toata zona. lojile renale vor fi exceptate de la tapotament. 4. dupa tehnica descrisa. fara discontinuitati. iar manevra „în manunchi de nuiele” se aplica pe zona toracelui posterior insistând pe portiunile cu musculatura mai bine dezvoltata. 5. pe tuberozitatea tibiala. Netezirile finale care se executa în sens invers. 22. de aceea masajul genunchiului se poate realiza ca masaj terapeutic izolat. insistând pe manevrele de netezire si frictiune.În afara acestor zone urmatoarea zona framântata este zona muschilor paravertebrali. . Tapotamentul spatelui Manevra de tocat nu se aplica niciodata perpendicular pe directia fibrelor musculare. Debutul expirului va fi liber.se realizeaza cu ritm alert pe toata suprafata spatelui. dupa care se executa presiuni ritmice catre sfârsitul expirului. de jos în sus si din aproape în aproape. pornind de la baza spatelui si plimbând tesutul din aproape în aproape de jos pâna sus. . Frictiunea Manevrele folosite mai frecvent sunt cele circulare. unde se aplica manevre usor diferite deoarece cuta de tesut moale nu mai este ridicata si strânsa. exceptând regiunea lojelor renale.care se realizeaza cu priza mica. exceptând lojile renale. la nivelul fiecarui hemitorace. apoi kinetoterapeutul aplica palmele pe baza celor doua hemitorace. Manevrele de batatorit (pumn palmar. paralele. 6. se continua cu neteziri medii si se termina cu manevre lungi. dinspre medial spre lateral. care se aplica de jos în sus.

Neteziri – cu pulpa degetului. pe fiecare deget în parte. Fata palmara 1. pe cele doua eminente. Masajul se realizeaza cu o singura mâna a maseurului. se poate lucra cu nodozitatile degetelor pe zona tenara si hipotenara. cap radial. Neteziri – cu mâna de lucru. pentru mâna si bimanual pentru antebrat si brat. Frictiunile – se pot realiza liniar pe degete si cu intensitate crescuta. pentru fiecare deget în parte. 6. Scuturari ale fiecarui deget în parte si pentru mâna în ansamblu. Masajul mâinii Membrul superior este sustinut. pozitionând palma subiectului pe zona palmara a mâinii maseurului. mediusul maseurului se aseaza pe antebrat între cubitus si radius în timp ce indexul si inelarul se pozitioneaza deasupra celor doua stiloide. pe fiecare deget în parte. fata de planurile tisulare profunde. cealalta sustinând segmentul. sau asezat-rezemat. Masajul membrului superior Pozitia pacientului poate fi cea de decubit dorsal. 5. executate analitic. 23. folosind manevre circulare. 2. scurte si circulare sacadate. 4. Se efectueaza si framântat bimanual. cu miscari alternative. dinspre distal spre proximal. Netezirile finale – se aplica întâi cele transversale si apoi cele în romb. pe distante mici ale rotulei. 1. Daca pacientul nu are sensibilitate deosebita. ca în cazul piciorului. Intensitatea trebuie adaptata deoarece persoanele mai învârsta sau slabe pot avea o sensibilitate mai crescuta. apoi pe fiecare metacarpian si fiecare spatiu interosos. Mobilizari pasive cu tensiuni finale. 9. 7. Priza este identica. Frictiunea este insistenta pe ligamentul rotulian. alternativ. în ambele sensuri. La nivel rotulian se realizeaza doua manevre speciale: 3. Fata dorsala a mâinii 1. 16 . Frictiunile – insistând pe reperele mari ale articulatiilor pumnului si a celor doua stiloide si pe reperele articulatiilor cotului: olecran. Manevra „în capac de borcan” – prin care se mobilizeaza circular rotula altenativ. 8. Frictiuni – circulare executate cu eminentele tenara si hipotenara. 5. înainte si înapoi. 2. 3. executând priza pe marginea rotulei.La nivelul rotulei manevrele pot fi aplicate liniar pentru margini si circular pe fata anterioara a rotulei. pentru fiecare articulatie în parte. Tapotamentul – se face usor. epicondilii humerali. Neteziri de încheiere Masajul antebratului Cuprinde toate cele 5 manevre principale si manevrele secundare aplicate segmentelor cilindrice. Framântatul – este de asemenea unimanual si se realizeaza cu priza mica deasupra capetelor metacarpienelor si pe zona muscularizata (tenara si hipotenara). în picaturi de ploaie. liniare pe fata dorsala. 4. 2. Tractiunile în ax ale degetelor se realizeaza respectând priza laterala. medii. Frictiunea se adreseaza apoi partilor moi. Mobilizarile rotulei – se fac în sens latero-lateral si craniocaudal si realizeaza deplasarea. indiferent care dintre cele doua membre este în lucru. circular pe regiunea palmara. 3. Netezirile initiale – sunt lungi. Neteziri intermediare – vor fi aplicate doar cele circulare sacadate. pentru musculatura interosoasa. insistând pe zonele capetelor metacarpienelor. Rulatul si cernutul – se realizeaza bimanual atât pentru degete cât si pentru toata mâna.

Frictiunile Primele abordate sunt reperele osoase ale segmentelor.Scurte – perpendiculare pe axul longitudinal al segmentului. Pentru extremitati se mai aplica netezirea circulara sacadata. Modul de realizare: ele se realizeaza la fel ca si pe spate. imprimând si vibratii usoare. se pot aplica toate tipurile de tapotament.tractiuni în ax.4. La persoanele cu extremitati subtiri se realizeaza tapotamentul tangential. vor fi abordate ambele segmente. pentru framântatul în cuta pe loc. . de la extremitatea distala catre cea proximala. 2.. cât si ca metoda intermediara de netezire. Dupa masarea tuturor segmentelor se aplica câteva manevre adresate membrului superior în ansamblu: . Netezirile initiale – vor fi: . antebratul poate fi împartit în doua sau trei parti longitudinale. Vibratii –spre deosebire de membrul inferior. ca si la nivelul gambei. Cernutul si rulatul se realizeaza dupa tehnica descrisa. 1. 24. Se mai aplica framântat circular (serpuit si în val). o mâna a maseurului sustinând segmentul si efectuând vibratiile cu mâna dreapta. respectând directia întoarcerii veno-limfatice. la nivelul interliniei articulare a genunchiului. sau împreuna.fata posterioar Aceasta regiune are doua segmente care se pot aborda pe rând. . cu marginea cubitala pentru suprafetele laterale ale fiecarui segment si prin manevra combinata 17 . Acest tip de netezire este folosit atât la începutul masajului. începând deasupra gleznei si pâna la radacina membrului inferior. împartind fiecare segment în doua. intercalata între celelalte manevre principale.Medii – care formeaza cu axul longitudinal un unghi ascutit deschis superior. simultan sau alternativ. Masajul membrului inferior. 8.Lungi – paralele cu axul longitudinal al segmentului. . intensitatea manevrelor fiind însa mai crescuta.scuturari. Tapotamentul – daca partile moi sunt dezvoltate. numita si miscarea simultana. La persoanele de sex masculin netezirea se va face în pieptene pe zonele în care exista pilozitate dezvoltata. Framântatul – în functie de volumul segmentului. manevrele se aplica respectând sensul circulatiei de întoarcere venolimfatica. 7. deoarece partile moi fiind mai dezvoltate. Neteziri finale. se realizeaza bimanual. pentru sustinerea segmentului.Frictiunile partilor moi se realizeaza cu vârfurile degetelor pentru suprafete mai mici. pe epicondilii femurali si pe marele trohanter. (în varianta în care se maseaza ambele segmente simultan): . Masajul antebratului ca si al bratului se realizeaza bimanual si pentru o buna efectuare este necesar ca maseurul sa aiba o centura de care pacientul sa-si agate mâna. manevrele fiind aplicate paralel cu axul fibrelor musculare. . .mobilizarile pasive cu tensiuni finale. dupa netezirile liniare. 6. 5. Masajul bratului Respecta aceleasi etape. apoi pe partile laterale ale platoului tibial (condilii tibiali). În cazul extremitatilor. În cazul în care se lucreaza pe segmentele articulare intersegmentare.Frictiuni circulare aplicate pe maleole.

în limita elasticitatii. Manevrele de tapotament pot fi urmate de manevre de ciupire si pensare. se poate realiza tapotament cu mâna sau cu pumnul pe membrul inferior controlateral si respectiv cu antebratele pe membrul inferior de partea maseurului. Rulatul si cernutul – se executa dinspre distal spre proximal. În cazul în care se lucreaza ambele membre inferioare. la nivelul articulatiei genunchiului. alternând cu manevre de netezire circulara sacadata. se aplica o alta presiune cu policele pe suprafata osului.(dinspre distal spre proximal). La nivelul acestui segment pot fi aplicate: . mobilizari pasive cu tensiuni finale. 7. Urmeaza neteziri intermediare. manevra se executa alternativ. 8.Manevra de framântat se aplica în functie de dimensiunile segmentului. Pentru a realiza tractiunile aplicam mâinile la nivelul articulatiei gleznei si realizând priza circulara. la nivelul tendonului ahilian. Framântatul . celelalte degete sunt dispuse lateral. . 6. Pentru extremitati se mai descriu înca doua tipuri de framântat: . . Ca mentiune speciala. daca segmentele sunt subtiri se împletesc degetele pe fata posterioara a segmentului si se arunca dintr-un podul unei palme în celalalt. Tipul de manevra aplicat este cuta pe loc. executate în acelasi ritm alert. Tractiunile se realizeaza numai în axul longitudinal.manevra în cupa (ventuza). nu se roteste si nu se 18 . policele se aseaza tot paralele între ele si perpendiculare pe axul segmentului. pozitia sa fiind paralela cu axul longitudinal al segmentului. pentru restul suprafetei. de du-te-vino. dinspre distal spre proximal. 9. Manevrele de presiune se executa. Rulatul si cernutul – daca se executa cu presiune mare sunt stimulante si fac introducerea pentru tapotament. În cazul cernutului.manevra „în manunchi de nuiele”. care nu beneficiaza de: framântat. În cazul rulatului nu are importanta cât de mare este segmentul. intensitatea lor trebuie adaptata în functie de sensibilitatea si toleranta subiectului. presiuni si vibratii. în axul longitudinal al segmentului. iar policele pe partea mediana. împartindu-l în doua sau în trei. în acelasi timp se face priza si cuta si se executa presiune din lateral pe suprafata osului si se ridica. iar manevrele de tocat trebuie aplicate paralel cu directia fibrelor musculare. Vibratiile – se executa dupa metoda cunoscuta. 3. executata simultan sau alternativ.Framântatul serpuit – în care mâinile se aseaza pe partile laterale ale segmentului. Tapotamentul – se realizeaza dinspre distal spre proximal. realizând deplasarea straturilor de tesut moale. . din aproape în aproape. Tapotamentul.. tractiuni în ax si scuturari ale membrului inferior în întregime. Înainte de netezirile finale se executa pe aceasta fata. care trebuie sa respecte directia fibrelor musculare. Aceste manevre pot fi introduse între manevrele de drenaj limfatic. trebuie sa evitam zona poplitee. Apoi urmeaza neteziri intermediare.Framântatul în val – mâinile se misca simultan. Aceste manevre întaresc efectele stimulante ale tapotamentului. miscarea mâinilor fiind alternativa. executându-se o mobilizarea intensa a tesuturilor moi. . fata de axul central osos. Când cuta este dusa la loc. tapotament.manevra de batatorit – cu pumnul cubital sau palmar. executate cu miscari simultane lungi si/sau cu manevra circulara. 5. în sensul circulatiei de întoarcere venoasa. ca si vibratiile.manevrele de lipait si plescait. ciupirile si pensarile sunt urmate de neteziri intermediare simultane lungi. 4. favorizând circulatia venoasa.

Pe nivelul al treilea . sau alternativ. iar hipocondrul drept si hipocondrul stâng sunt cele doua zone laterale. . ca si la nivelul regiunii spatelui. circulare. Masajul peretelui abdominal 1.zona din jurul ombilicului se numeste periombilicala iar flancul drept si flancul stâng sunt cele doua zone care încadreaza lateral zona periombilicala. 4.zona centrala poarta numele de hipogastru si este încadrata de zona inghinala dreapta si zona inghinala stânga. pentru flancuri si în cuta rulata pentru peretele abdominal. Neteziri intermediare.de la nivel xifoidian. artrite. 5. Cu fata dorsala a degetelor. Netezirile de încheiere – se fac întâi cele transversale si apoi cele în patru timpi. . bilateral. executate dinspre medial spre lateral si de jos în sus. 10. 2. care poate fi sensibila în caz de artroze.pe rebordul costal. Pe nivelul întâi .creasta iliaca. Masajul continutului abdominal Abdomenul are noua zone. fara presiuni. cu mâinile apropiate si paralele de la nivelul pubian pâna la nivel xifoidian. Tapotamentul se realizeaza tangential respectând directia fibrei musculare a dreptilor abdominali si oblicului extern. · La nivelul regiunii periombilicale – ansele jejunoileonului. dupa tehnica descrisa. din aproape în aproape. Pentru fereastra abdominala se aplica palma deasupra regiunii ombilicale si se executa miscari usoare. pe reperele osoase ale zonei: . 25. b. Cu fata palmara a mâinilor si degetelor tot cu manevra oblica dinspre flancuri spre zona pubiana. în oglinda fata de cele initiale. 2. Framântatul se realizeaza în cuta pe loc. Se pot aplica si manevre circulare transversale simultane.abduce membrul inferior. Netezirea – se desfasoara în trei timpi si seamana cu cel executat la nivelul regiunii fesiere. dispuse pe trei niveluri: 1. . Frictiunile se realizeaza din aproape în aproape. Netezirile finale se realizeaza. 6. în limita elasticitatii tegumentului. · La nivelul hipocondrului drept – ficatul si vezica biliara. sau poate sa fi fost înainte sediul unei interventii chirurgicale. 3. executate în trei timpi. oblic si de sus în jos. deoarece se solicita articulatia coxofemurala. c. 3. · La nivelul hipocondrului stâng – splina si pancreasul. astfel în cât vom avea: · La nivelul epigastrului – stomacul. a.epigastrul este zona supraombilicala. mobilizând tesuturile alternativ. Pe nivelul al doilea . La nivelul acestor zone se proiecteaza viscerele abdominale. dinspre medial spre lateral. Colonul are o repartitie particulara: 19 .simfiza pubiana. 26. imediat sub rebordul costal. Tot cu fata dorsala a degetelor paralel cu rebordul costal. Se mai descrie un tip de framântat în cuta. realizat cu priza mica numit ”spalatul rufelor”.

Vibratiile se realizeaza pe trei zone de electie.Colonul transvers se situeaza în etajul superior abdominal. sau cu mâna înclinata în sens de adductie. cecul.. tapotamentul se aplica din aproape în aproape.Pentru a stimula fibrele musculare longitudinale (teniile). Toate elementele descrise se pot aborda prin manevre usoare de masaj: Masajul începe cu neteziri în trei timpi dupa care se realizeaza o manevra între frictiune si framântat pentru ansele intestinului subtire: se aplica toata palma deasupra zonei periombilicale si se realizeaza o manevra circulara. paralel cu axul longitudinal. Netezirea de încheiere care se executa invers: . 20 .Colonul descendent continua cu cel de al patrulea segment al colonului. orientate paralel cu axul longitudinal al fiecarui segment de colon. . se aplica mâna sub rebordul costal. . pentru a stimula ficatul si vezica biliara.la nivelul hipogastrului. Tapotamentul – pentru cadrul colic. . . Fibrele musculare la nivelul colonului audispozi’ie particulara: . pentru a stimula întreaga masa musculara. care nu poate fi palpat deoarece se afla în spatele vezicii urinare. care sunt condensate si formeaza trei benzi longitudinale. care devine profund. sigmoidul.altele longitudinale. tot din aproape în aproape si tot de la cec la sigmoid. pentru stimularea vezicii urinare. 5. în zona flancului stâng. care se continua pe toata lungimea colonului si sunt numite tenii. b) Balotatul – mâinile se aseaza tot la nivelul flancurilor. manevra se realizeaza pe directie longitudinala. dezvoltând opresiune se de plaseaza anterior o data cu încrucisarea bratelor si o data fara. cu marginea cubitala a mâini: . se trage în suprafata si se împinge în profunzime (începând cu colonul descendent manevra este inversa) 3.mai întâi manevrele liniare transversale. de care este atasat apendicele vermicular se proiecteaza la nivelul regiunii inghinale drepte si imediat deasupra acesteia. formând o curbura numita curbura (flexura) colica dreapta. Neteziri – se realizeaza cu miscari alternative scurte. 4. La nivelul abdomenului se utilizeaza doua manevre secundare: a) Râcaitul –care seamana cu cernutul si se aplica pe flancuri. 2.liniar – se aplica degetele.Partea sa initiala. cu vârful degetelor.unele circulare discontinue numite haustre. perpendicular pe axul longitudinal al colonul. . Acestea sunt manevre finale. care se proiecteaza la nivelul hipogastrului. formeaza curbura colica stânga. sau unghiul stâng al colonului si îsi schimba din nou directia devenind colon descendent.la nivelul hipocondrului drept.Cecul continua cu colonul ascendent. care are o directie craniala. Directia manevrei respecta directia de progresie a continutului intestinului. . . de la nivelul cecului pâna la sigmoid. mâna dupa mâna. pentru loja splenica. deasupra simfizei pubiene. sub loja hepatica. Urmatoarele manevre se adreseaza cadrului colic: 1. . . ce se executa înaintea netezirilor de încheiere. dupa care se continua cu colonul transvers (de la dreapta la stânga). Cele doua variantele tapotament se adreseaza ambelor tipuri de fibre musculare: . la limita dintre epigastru si zona periombilicala. Manevrele intermediare (între frictiune si framântat) se realizeaza cupulpa degetelor si se pot face în doua moduri: .în final manevrele de netezire în trei timpi. . are un traiect ondulat si se termina cu rectul. dezvoltând presiune pe toate marginile mâinii.Când ajunge la nivelul hipocondrului stâng. care se realizeaza tangential.pentru a stimula fiecare haustru.la nivelul hipocondrului stâng – tot cu marginea cubitala. urca la nivelul flancului drept.circular – din aproape în aproape pe tot cadrul colic.

în functie de scopurile urmarite si de tipul de masaj. catre marele trohanter. Frictiunea pe restul regiunilor. mecanisme de actiune Masajul reprezinta prelucrarea metodica si sistematica a partilor moi ale corpului. Framântatul . îmbracam pliul subfesier si se continua miscarile pe partile laterale pâna la nivelul crestei iliace. b) Neteziri transversale . . . Nu se aplica pensari si nici tapotament în manunchi de nuiele. Presiunile si vibratiile se aplica în acelasi mod ca la nivelul regiunii dorsale. se mai poate executa un tapotament simultan al celor doua fese.se aplica în cuta pe loc. Frictiunea: – primele zone frictionate cu manevre circulare sunt reperele osoase ale sacrului: crestele mediala. 4. Cu fata palmara a mâini si degetelor se realizeaza o miscare de asemenea oblica în jos si medial catre punctul de pornire. Netezirile initiale – se realizeaza: a) În patru timpi . 5.definitie.începând cu zonele situate de o parte si de alta a santului interfesier. 3. Pentru manevra de batatorit.cu vacuum. iar pe cea opusa cu pumnii. Masaj fesier 1. cu pumnii. pentru slabit. care se aplica într-o anumita succesiune. Masajul. 6. pe cea apropiata lucrându-se cu antebratul. Se intercaleaza neteziri intermediare – doua trei manevre de neteziri în patru timpi. – din aproape în aproape se frictioneaza crestele iliace. intermediare si laterale sacrate. se realizeaza cu intensitate crescuta. Se începe cu fata dorsala a degetelor de la nivelul pliului subfesier. 2.cu manevre simultane si simetrice. Sunt urmate de neteziri intermediare.cu ajutorul apei (cu jeturi de diferite intensitati si diferite temperaturi). în afara celor realizate cu pumnul. pentru partile laterale si cu presiune mai mare. cu nodozitatile mâini si ale degetelor. Masajul poate fi executat: . . pentru zonele cu musculatura cea mai dezvoltata. Netezirile finale respecta regula deja descrisa la regiunea spatelui: se vor aplica întâi cele transversale si apoi cele în patru timpi. abordam tuberozitatile ischiatice. 21 . cu priza mare. urmarind obtinerea unor efecte precise. – interliniile articulare sacroiliace. Este metodica pentru ca fiecare tip de masaj actioneaza prin anumite manevre. de la pliul interfesier spre lateral. caracterizate prin dezvoltare mare a tesuturilor moi. apoi oblic catre baza sacrului si creasta iliaca. Tapotamentul – în cazul tapotamentului cu marginea cubitala se urmareste directia fibrelor marelui fesier.manual. Este sistematica deoarece partile moi ale corpului sunt abordate într-o anumita ordine. punctul de convergenta fiind reprezentat de marele trohanter. dupa care prin insinuare de la nivelul pliului subfesier. iar manevrele sunt aplicate într-o anumita ordine pe regiunile corpului. fotolii sau paturi vibrante). coborâm la marele trohanter.27. de regula de la suprafata spre profunzime. 28.cu ajutorul aparatelor (vibromasoarele de diferite tipuri. O manevra oblica în jos si lateral. de unde continua ascendent.

un tip special de frictiuni sunt cele care se adreseaza coloanei vertebrale. cu pumnul. Frictiunile se aplica superficial.reflexul de simetrie. efecte Framantatul – se adreseaza pielii si tesutului gras cand este executat lejer.reflexul de distanta. . framantatul se va numi longitudinal(ca la efleuraj). suprafata acesteia si relieful ei osos si muscular. 22 . cand ne adresam musculaturii. spre profunzime.. intens. cu presiune crescuta. b) Reflex – actiunea se manifesta la distanta de structurile asupra carora se aplica manevrele de masaj. putandu-se executa cu ambele maini in acelasi timp. alegandu-se doar acelea care se preteaza caracteristicilor respectivelor regiuni. superficial. Frictiune. in functie de zona pe care o abordam. o data cu o mana. efectuate “in zig-zag” sau “in cleste”.cu gheata (cu rol anestezic si decontracturant). fie se mareste unghiul pe care mana il face cu suprafata pielii. Frictiunile constau dintr-o apasare si deplasare a mainii impreuna cu pielea. mod de aplicare. mai ales aceleia care prezinta contracturi persistente si dureroase. mod de aplicare. Pentru a obtine o mai mare profunzime fie se aplica o mana peste cealalta. cu despicatura mainii(spatiul dintre degetul mare si aratator). Cel mai eficient este masajul manual. aceasta ajungand aproape perpendiculara pe piele. Intotdeauna.definitie. Aplicarea frictiunilor se poate executa cu diverse elemente ale mainilor: cu varfurile degetelor. Framantat . iar pe de alta parte persoana masata. cel mai adesea. sau tesutului muscular cand se realizeaza mai profund.definitie. Exista diverse tipuri de framantat care nu se pot aplica pe toate regiunile masate. cu eminentele tenara si hipotenara. sau separat. alunecand pe tesuturile subiacente(de dedesubt) si nu pe piele! Modul de deplasare poate fi circular. ridicarea si stoarcerea tesuturilor prin presarea acestora pe planul osos dur. sau se aplica profund. inducând anumite efecte si asupra segmentului imobilizat. sau liniar in spatiile inguste. frictiunile se aplica lent si amplu. indiferent de intensitate manevrele se aplica la suprafata corpului se induc anumite efecte în interiorul acestuia.Reflexul de profunzime. 29. cand ne adresam doar straturilor superficiale sau cand durerea in regiunea respectiva nu permite altfel. cu marginea cubitala a mainii. cu radacina mainii. care au segmente imobilizate în aparat gipsat si se aplica manevre stimulante pe membrul simetric. direct asupra partilor moi prelucrate prin masaj. deoarece în cadrul sedintei de masaj se dezvolta o relatie bazata pe comunicare între cele doua persoane implicate: pe de o parte maseurul. dinspre suprafata. efecte Frictiunea – cea de-a treia manevra fundamentala intereseaza in primul rand tesuturile superficiale cum sunt pielea si tesutul gras. cu o presiune si intensitate redusa. tendoane si aponevroze. cu podul palmei. care este utilizat cel mai frecvent în cazul persoanelor din serviciile de ortopedie-traumatologie. Framantatul consta din apucarea. Modul de actiune al masajului (somatic) a) Mecanic – efectele fiind produse de forta de aplicare a manevrelor asupra structurilor masate. atat cat permite elasticitatea pielii! In caz contrar. 30. fara o forta prea mare. dar si tesuturile mai profunde – tesutul muscular. Cand executia eare loc in lungul axului lung al regiunii. sau in contratimp. o executie rapida si incorecta poate genera ea insasi contracturi dureroase ale musculaturii si in consecinta o stare de inconfort marcata a pacientului. . Efectele se exercita local. În cazul actiunii reflexe sunt stimulate: . cu nodozitatile. fara prea mare posibilitate de desfasurare. ligamente. insa. atat cat permite elasticitatea acesteia.

definitie. asemanate cu presiuni si relaxari succesive exercitate asupra pielii. apucand o cuta intre radacina mainii si degete. sustinuta cu degetele mari si plimbata prin miscari rapide si marunte ale degetelor. 23 . iar atunci cand se efectueaza pe torace actioneaza asupra tesutului pulmonar ajutand la drenarea secretiilor acestuia. Aparatura existenta la ora actuala poate efectua vibratii constante. sau “in nuiele”.definitie. De asemenea. Vibratii. abdomenul. framantatul poate fi lent si superficial. pentru o eficienta mai mare suprapunand eventual o mana peste cealalta. Manevra se poate executa cu toata palma sau doar cu degetele sau radacina mainii. 31. formand cuta intre degetul mare si restul degetelor. executat ca o stergere cu fata dorsala a mainilor. pe directie verticala. Manevrele de batere se executa din articulatia pumnului. altfel. iar forta aplicata ar putea fi prea mare si s-ar putea produce traumatisme. cand intereseaza masele musculare sau tesutul adipos(gras) abundent. Variantele fine de tapotament sunt percutatul. mod de aplicare. in care miscaile oscilatorii se efactueaza in timp ce mainile aluneca asa ca la efleuraj. Tapotament. mod de aplicare. tip numit tocat. dar spre deosebire de palma umana nu are si nu dobandeste atat de repede nici caldura acesteia si nici nu se poate mula dupa relieful muscular sau insinua printre structurile osoase unde ne-ar interesa sa ajungem. care se executa cu o mana. efecte Tapotamentul(baterea) – se executa prin lovituri usoare si ritmice ale pielii interesand totodata si tesuturile profunde. care poate avea varianta. Batatoritul cu pumnii reprezinta o manevra dura care nu se poate aplica decat pe regiuni bogat musculare. respectiv tesutul adipos si tesutul muscular. mainile cad moi antebratele ramanand aproape nemiscate. spatiul cu are ca se interpune intre palma si piele avand rol de atenuare a loviturii. Palparea rulata presupune formarea unei cute cu ambele maini. 32. restranse. Un tip aparte de framantat este geluirea. se pot executa cu un ritm mai rapid si o amplitudine mai mica(superficial) sau cu un ritm mai lent dar cu o amplitudine mai mare. Pentru a putea executa corect si eficient aceste vibratii este nevoie de forta musculara antrenata. Din punct de vedere al ritmului de executie. si tapotamentul tangential. aplicate fortand coatele sau umerii. La nivelul membrelor se mai poate efectua un masaj “in bratara”. intre degetul mare(police) si restul degetelor. care se aplica cu varfurile degetelor. denumit astfel dupa modul de aplicare al mainilor in cerc. In regiunea abdominala framantatul se executa cuprinzand o cuta si presand-o intre marginile cubitale ale celor doua maini. Tapotamentul se poate executa cu marginea cubitala a mainilor.apoi cu cealalta. fragile cum sunt fata. cuta fomandu-se intre degete si palma. cu degetele semiflectate. formele “in val” efectuandu-se ca la framantatul regiunilor mici. cuprinzand tesuturile intre varfurile degetelor. perpendicular pe segmentul respectiv. interesand mai mult tesutul cutanat(pielea) sau poate fi rapid si profund. Framantatul transversal se poate executa “in cuta” sau “in val”. uniforme si cu intensitati reglabile. capul. acest tip este applicat pe regiunile fine. Pentru un efect sedativ(calmant sau relaxant al sistemului nervos) se vor executa asanumitele vibratii alunecate pe toata regiunea de lucru. efecte Vibratiile – sunt reprezentate de miscari oscilatorii ritmice. in functie de intinderea suprafetei de lucru. vibratiile se executa pe loc pe zona dureroasa. NU se executa tapotament asupra regiunii lombare datorita lipsei prea mari de protectie a rinichilor adapostiti la acest nivel in lojele renale. manevra devine greoaie si obositoare. O alta varianta a baterii este batatoritul executat cu palma in caus sau cu pumnul semideschis. Daca dorim sa intereseze o zona dureroasa.

Zonele de electie pentru aplicarea presiunilor sunt: . netezirea superficiala. pentru a face trecerea de la o manevra la alta si de a asigura o “pauza” activa maseurului inainte de a trece la manevra urmatoare. Manevre secundare. efleurajul se executa in ritm lent sau rapid. Regiunea de lucru poate fi abordata dupa axul ei lung. efecte Sunt manevre care se pot executa cu diferite portiuni ale mâinilor si degetelor. efleuraj longitudinal. De asemenea.33. de o parte si de alta a apofizelor spinoase. la fel si la nivelul capului si cefei. efleurajul se va putea aplica si cu 2-3 degete iar pe regiuni cilindrice mana poate fi aplicata ca o bratara. . . Astfel pe zonele intinse se va lucra cu toata palma. .cu toata palma deasupra coloanei. si se executa prin alunecari scurte ce urmeaza una alteia. tinand cont ca un ritm rapid este stimulant. astfel incat acestea se muleaza dupa relieful muscular intalnit in cale.definitie. Manevra trebuie sa intereseze intreaga regiune. efleuraj transversal. Pentru aceasta se vor efectua mai multa treceri in functie de intinderea zonei lucrate. . Pe regiunile paroase ale membrelor efleurajul se poate executa cu fata dorsala a degetelor(dosul mainilor) “in pieptene” pentru a nu produce iritatii la acest nivel. mainile facute caus deasupra capului sunt lasate sa cada usor si sa alunece lateral pe suprafata capului ca picaturile. dar zona care beneficiaza cel mai mult de presiuni este regiunea dorsala a trunchiului. sau dupa axul scurt. fara a tine mainile rigide. apoi se exercita presiuni. în zone în care sub tesuturile moi exista un plan osos. pe diferite suprafete. ligamente). Pentru aceasta se aplica palmele cu degetele orientate lateral. efecte Efleurajul(netezirea)– este manevra de inceput si de sfarsit a oricarei secvente de masaj. cu presiune mai mare. pe zonele inguste sau de dimensiuni reduse. Ele se aplica variat.cu policele. pe cand un ritm lent este linistitor. Efleurajul presupune o alunecare a mainilor maseurului pe pielea pacientului. la nivelul bazei toracelui. în partea a doua a expirului.Un alt tip de efleuraj este cel numit “mana dupa mana” care urmeaza directia fibrelor musculare. La acest nivel presiunile pot fi aplicate variat: . se poate lucra cu o mana sau cu ambele maini. mai întinse sau mai restrânse. anumite tipuri de efleuraj putandu-se efectua si intre celelalte manevre. In ceea ce priveste ritmul. pe cand pentru tesuturile mai profunde(tesut gras si muscular) se aplica un efleuraj mai intens.zonele în care sunt accesibile palparii interliniile articulare. cu degetele apropiate sau rasfirate pentru a putea cuprinde o zona mai ampla. intr-un ritm alert. Sensul de executie este dat intotdeauna de sensul circulatiei venoase(de intoarcere). aplicata cu o presiune scazuta intereseaza doar straturile pielii.PRESIUNI. Pentru masajul capului se utilizeaza netezirea “in picaturi de ploaie”. la nivelul trunchiului este indreptat spre inima.mijloacele de legatura articulara (capsula.sau pe cele doua hemitorace simultan.toate zonele în care planurile osoase sunt superficiale. mod de aplicare. se va solicita subiectului sa inspire. simultan sau alternativ. In ceea ce priveste intensitatea executiei. relaxant. 24 .descriere . in functie de efectele pe care dorim sa le obtinem. tonifiant. 34. Presiunile pot fi asociate în miscarile respiratorii. Netezire. mod de aplicare. eventual aplicand o mana peste cealalta. în functie de regiunea topografica. cu manevre sacadate. care la nivelul membrelor este de la degete spre trunchi. din margine in margine.

Scuturarile – constau din miscari oscilatorii in plan orizontal. framântat si vibratii. ample. frictiune.clasificare Manevre secundare – care pot fi aplicate sau nu.Manevre secundare care se adreseaza doar anumitor regiuni .Ciupiri si pensari – în special pe zonele cu strat adipos bogat si structuri musculare bine dezvoltate. . iar în cea de a doua. se regasesc doar în anumite regiuni si se intercaleaza printre manevrele principale.Lipaitul si plescaitul – deriva din tapotament . În cazul în care segmentul are circumferinta mare si nu-l putem cuprinde cu mâinile. segmentul este tinut între palme sustinut prin împletirea degetelor dupa care este ”aruncat dintr-o palma în alta”. Tensiunile se executa cu aceeasi priza ca pentru tractiuni. în functie de dimensiunile segmentului. inaintea afleurajului final. Efectele se explica prin mecanism reflex. Intinderea trunchiului se face din stand sau sezand prin apucarea pe sub brate si ridicarea in sus sau in sens vertical. Se executa la sfarsitul secventei de masaj. Manevre secundare . 38.mod de aplicare. scuturari. 35. Unele manevre secundare deriva din cele principale pe care le pot însotii: . Locul si rolul manevrelor secundare in cadrul sedintelor de masaj 37.Scuturarile . În cazul unor circumferinte reduse.asupra structurilor articulare ale extremitatilor . cu o intensitate gradata care sa nu dauneze articulatiei respective. cu respiratie) . 36. În aceste zone cernutul si rulatul pot fi intercalate dupa netezire si frictiune dar si dupa tapotament. prin mobilizarea ampla a tesuturilor se pregateste zona respectiva pentru efortul sportiv.Ele pot fi asociate cu netezire. Cernutul este o manevra bimanuala.Râcâitul si balotatul – pe flancurile abdominale.Presiunile – simple sau în asociere cu alte manevre sau actiuni (vibratie. imprimate segmentelor de membre sau membrelor in intregime. Pentru a executa o tractiune se apuca cu o mana de deasupra si cu cealalta de sub articulatie si se trage de segmente in sensuri opuse pe directia axului lor. efecte Tractiunile si tensiunile – sunt manevre ce se aplicala nivelul articulatiilor descongestionand si inviorand intregul organism.tractiuni in ax.Tractiunile – mobilizari pasive cu tensiuni finale . Coloana vertebrala cervicala se intinde prin ridicarea capului in sus cu ajutorul mainilor aplicate pe tample. . sau în zone simetrice. care se aplica în mod variat. se aplica mâinile pe partile laterale ale segmentului. Se executa la sfarsitul secventei de masaj. în special în masajul sportiv. si inferioare). iar structurile moi sunt mobilizate si aruncate dintr-o palma în alta. fiind specifice extremitatilor (membrelor superioare si inferioare). Efectele si locul in cadrul sedintei de masaj al rulatului si cernutului Cernutul si rulatul Sunt doua manevre secundare foarte mult utilizate. Mobilizari pasive. doar ca in loc sa intindem articulatia in cercam sa presam cele doua segmente unul spre celalalt. În prima situatie se urmareste efect relaxant. 25 . executate ritmic. inaintea efleurajului final. deoarece presiunile se aplica la suprafata corpului.Rulatul si cernutul – aplicate pe segmente cilindrice (membre sup. iar efectele sunt induse în profunzime.

4. 2. Cernutul si rulatul realizeaza vasodilatatie importanta si ajuta circulatia în sensul de aplicare a manevrei: . care nu se mai relaxeaza corespunzator. . Descriere .dinspre distal spre proximal.Rulatul este o manevra asemanatoare. Descriere . de confort termic. sa nu poarte bijuterii. pentru aplicarea corecta a manevrelor de mobilizare pasiva si a celor de stretching.fosei poplitee 40. 43.trigon femural 41. 8. maseurul trebuie sa aiba notiuni de biomecanica. 26 . 7. podeaua trebuie acoperita cu linoleum. la nivelul fiecarei regiuni. Cerinte pt sala de masaj 1. trebuie sa aiba cunostinte temeinice de patologie pentru a nu aplica manevre de masaj în anumite regiuni în situatii în care aceste manevre sunt contraindicate. sau placati cu faianta. 7.arteriala daca manevrele se executa din proximal spre distal. Igiena trebuie sa fie usor de realizat si de mentinut – peretii trebuie sa fie vopsiti în vopsele de ulei. sa cunoasca. Trebuie sa fie prevazuta cu cabine de dus individuale si grupuri sanitare igienizate. Sala de masaj trebuie sa aiba o buna izolare fonica. 39. 4. trebuie sa cunoasca elemente de fiziologie a pielii si tesutului subcutanat. în scopul stimularii fluxului veno-limfatic. care sa poata fi mobilizate independent unul de altul. latime de 70-80 centimetri si o înaltime ajustabila de 70-80 centimetri. 6. a sistemului muscular si modul de actiune a masajului asupra acestor structuri. 3. 3. Sala trebuie sa fie echipata cu banchete confortabile pentru ambele persoane implicate: lungime de 2 metri. O varianta a manevrei de cernut se aplica la nivel abdominal (râcâitul). sa cunoasca structura articulatiilor si dispozitia mijloacelor de legatura din jurul articulatiilor). În sala de masaj nu trebuie sa se creeze curenti de aer. prevazute cu încuietori sigure). cuprinsa între 22-24° (sub 22ºC apare senzatia de frig pentru subiect. Trebuie sa aiba o buna izolare termica. sau cu gresie de culori deschise. ele trebuie sa fie formate din doua sau trei segmente. Sala trebuie sa fie prevazuta cu spatii pentru vestiare (dotate cu dulapuri individuale. 8. 2. Descriere – axila 42. din acelasi motiv. sa aiba o manichiura corespunzatoare cu unghiile scurt taiate si uniformizate.Sa asigure si sa întretina igiena personala si a salii de masaj. 5. dispozitia muschilor si directia fibrelor musculare. iar peste 24ºC ambianta este prea calda pentru maseur).. 5. pentru a permite mentinerea unei temperaturi constante. Conditii pt masor 1. pentru a putea fi curatati usor. 6. Ambele manevre stimuleaza proprietatile muschilor si îmbunatatesc schimburile de substante între fibrele musculare si spatiile interstitiale. sa posede o buna pregatire stiintifica (sa cunoasca reperele osoase care beneficiaza de frictiuni. care se realizeaza prin aplicarea palmelor de o parte si de alta a segmentului si executarea unor deplasari ale mâinilor în sensuri contrare. Cearceafurile sau prosoapele trebuie sa fie schimbate dupa fiecare sedinta de masaj. sa nu prezinte durioane (bataturi) sau veruci (negi).

48. . .plagi recente sau deschise. .traumatisme acute. Contraindicatii neurologice ale masajului Boli neurologice: .) .accidentele vasculare cerebrale recente. pitiriazis versicolor. furunculoze. Containdicatii generale definitive ala masajului .osteomielite supurate.sindromul de hipertensiune intracraniana 45.rupturi musculare.arsuri recente prin agenti termici.hematoame musculare. pentru a nu induce subiectului reactii de aparare sau contracturi musculare. pentru a putea mobiliza pacientii supraponderali. . candidoze. . . Contraindicatii renale si digestive ale masajului Boli digestive: 27 . .hemangioane. . cu eminentele tenare si hipotenare bine dezvoltate. .boli psihice grave (psihozele sau psihopatiile). Contraindicatii locale temporale ale masajului . . 11. prin masaj anumite afectiuni.bolile neoplazice . . 50. . sausau trenante. .boli cu manifestare tegumentara (psoriazisul generalizat. el trebuie sa cunoasca toate contraindicatiile masajului. Contraindicatii cardio-vasculare ale masajului 49.infectii localizate la nivel tegumentar de natura virala. sa aiba mâinile calde si late. . fizici sau chimici. 44. 10. Contraindicatii locale permanente ale masajului . pentru a nu agrava. Contraindicatiile reumatologice ale masajului 46.maseurul trebuie sa aiba o buna pregatire fizica.tromboze venoase localizate (în aceste situatii masajul poate fi reluat dupa rezolvarea chirurgicala a afectiunii). 47.9.meningoencefalite. .artrite localizate acute.zone hiperpigmentate constitutional (areole mamare). sau fungica (foliculite.în caz de nevi si pete pigmentare.eritem solar.contuzii. microbiana. dermatite sau dermatoze).varice voluminoase neoperate.

hepatite virale. cu fara sau perforatii în special în perioadele dureroase. . .miometrite.hematurii macroscopice.ciroza hepatica decompensata. ovarite .colecistopatia. . .rectocolite ulcero-hemoragice. cu potential de acutizare.insuficienta renala acuta sau cr. . Boli urogenitale: .sarcina peste 3 luni.pielonefrite acute si subacute.. .pancreatite acute sau subacute.endometrite.glomerulonefrite acute si cronice. salpingite. .ulcere gastro-duodenale simple sau complicate. .anexite. . . . 28 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful