Bernard Miege (născut in 1941) este profesor de ştiinţele comunicării la universitatea Stendhal.

Este coautor sau coordonator al unor studii şi rapoarte internaţionale, autorul a peste 130 de articole de specialitate,face parte din numeroase comitete ştiinţifice internaţionale,din comitetele de redacţie a unor reviste prestigioase şi membru al unor consilii academice din Franţa şi din alte ţări,coordonator al colecţiei Comunication,Medias,Societe a editurii Presses Universitaires din Grenoble,director al şcolii doctorale a Universităţii Stendhal,rector in cadrul aceleeaşi universităţi,preşedinte al societăţii franceze pentru ştiinţele comunicării şi informării,etc. Una din cărţile sale cele mai remarcabile in domeniul comunicării este Societatea cucerită de comunicare.Această carte urmăreşte un obiectiv simplu,dar vast:să ajute la înţelegerea sensului avîntului luat de tehnicile şi tehnoogiile de comunicare în societatea contemporană,ea încearcă să aducă astfel o contribuţie la dezvoltarea,deosebit de ambiguă şi în general îndreptată într-o direcţie greşită ,cu privire la legătura pe care societatea,în diferitele ei componente,le întreţine prin comunicare.

PARTEA I LOGICI SOCIALE Partea I a cărţii,care se intitulează Logici sociale cuprinde 6 capitole. Capitolul 1-Structurarea consumului Capitolul 2-Stimularea întreprinderilor
1

.Ele privesc succesiv contribuţia tehnicilor şi tehnologiilor de comunicare la: -modificarea modelelor de consum(cap.Capitolul 3-In sprijnul educaţiei Capitolul 4-Noi incursiuni în spaţiul public(partea 1) Capitolul 5-Noi incursiuni în spaţiul public(prtea 2) Capitolul 6-Industriile culturale PARTEA A II-A COMUNICAREA ÎNTRE INDUSTRIE ŞI SPAŢIUL PUBLIC Partea a II-a este alcatuită la fel ca şi prima din 6 capitole Capitolul 1-Către o noua configuraţie industrială Capitolul 2-Accentul pe conţinuturi Capitolul 3-Stabilirea regulilor şi luări de poziţie strategică Capitolul 4-Un spaţiu public fragmentat şi practici industrilizate Capitolul 5-Mediatizarea prin tehnică Capitolul 6-Tendinţe ambivalente Cele 5 capitole(cu excepţia capitolelor 4 şi 5 care se completează) au fost scrise pentru a putea fi citite indiferent de ordine.evoluţia funcţiilor sociale şi a modurilor de organizare întreprinderilor(cap.1).2). 2 .

dar într-o mai mică măsură.)Mai jos voi prezenta printr-un grafic Repartiţia cheltuielilor de comunicare ale familiilor(1987).s-au redus.există deja unele rezultate).cumpărarea suporturilor indispensabile pentru funcţionarea majoritaţii acestor aparate(discuri de picup.4 şi 5).videocasete înregistrate pentru aparatele video.presupune ca analiza să nu fie focalizată doar asupra unor probleme cheie (ca de exemplu .din funcţionarea aparatului de for mare şi chiar din difuzarea ştiinţifica sau din viaţa asociativă(cap. -transformările din viaţa politică. dat fiind nivelul actual al cunoştinţelor pot fi emise doar ipoteze) şi lucrarea ştiinţifică (cînd in pofida stadiului embrionar al cercetării în comunicare şi mai ales al sufocării lor de către discursurile experţilor şi profeţilor.cum e tratată în această carte. 3 .cel mai mult a crescut cumpărarea de aparate electronice in jurul cărora se organizează astăzi practicile culturale şi odată cu ele.aflat la confluenţa dintre eseu (acolo unde.compact discuri pentru sistemele de lectură compact etc.pe de altă parte.din relaţiile dintre administraţie şi administraţi.-schimbările din aparatul educativ şi din acţiunile de formare(cap.media audiovizuale cum au făcut-o numeroşi autori).3).cheltuielile pentru activităţile socializate care sunt spectacolele. Pe de o parte.O întreprindere evident dificilă. O asemenea perspectivă.care a impus de la sine genul lucrării.ci să ia în considerare domenii sociale dintre cele mai diverse.6).iar pentru produsele tipărite scad. -in sfirşit dezvoltarea industriilor comunicării(cap.

1.6% cărţi 21.1 (pagina 29)-Repartiţia cheltuielilor de comunicare ale famillilor(1987):sursaBIPE BIPE=Biroul de Informaţii şi Previziuni Economice Stimularea întreprinderilor 4 .7% microinformatică 3.4% discuri 28.4% cameră de luat vederi Graficul nr.8% cultură 23.7% telecom şi poştă 7.1% presă 11.3% audiovizual 2.

sunt totuşi.greu de disociat şi chiar de diferenţiat.sponsorizarea ar prelungi acţiunea publicitară clasică şi relaţii publice. -Să participe la modernizarea producţiei şi a structurilor de producţie.Dacă ne luam după specialişti tragem concluzia că natura motivelor este criteriul distinctiv:sponsorul ar fi îndreptăţit să se aştepte la beneficii publicitare în urma sprijinului acordat manifestării tutelate:cît despre mecenă.Printre ele vom aminti sponsorizarea şi mai ales mecenetul. Unul din specialiştii francezi in mecenat. Informaţii despre formarea identităţii unei intreprinderi “Comunicarea se află în centrul unui process de profundă reorganizare a menegementului muncii.ar viza in special manifestările sportive sau evenimentele festive.el ar trebui să fie discret şi sa se aştepte cel mult la o creştere a motorietăţii sale.mai précis a modelului de organizare ştiinţifică a muncii(care în întreprinderi a însoţit stadiul fordist de valorizare a capitalului)”.Mecenatul şi sponsorizarea au particularitatea că in ciuda eforturilor promotorilor lor.cadru de conducere la IMB.Remo Vescia.În cadrul întreprinderilor comunicarea urmăreşte 3 obiective majore: -Să construiască o identitate puternica şi bine pusă in valoare.(pagina 38) Există multe demersuri de formare a identităţii unei întreprinderi. -Să contribuie la apariţia unui nou menagement al muncii.Mecenatul ar presupune o dezinteresare nobilă din partea întreprinderii şi ar privi în principal producţia culturală.simpatia .recunoştinţa şi stima diferiţilor ei parteneri interni şi externi.le prezintă astfel:”Mecenatul este una din subtilele modalităţi pe care întreprinderea le are la dispoziţie pentru a atinge atenţia.Întreprinderea 5 .susţinuţi in acest sens de dispozitivele juridice şi fiscale .

ca un organism viu.generalizarea folosirii tehnicilor de comunicare în aproape toate instituţiile sociale.este preferabil să vedem în acţiune cîteva din aceste noi dispozitive.nu mai există doar ca o intenţie de interes privat . • Comunicării publice. ci din ce în ce mai mult.chiar dacă acestea se apropie adesea de mesajele publicitare.aflat în serviciul comunităţii în care se integrează. • Comunicării locale.atunci cînd este vorba de comunicare modernă.sarcina se dovedeşte şi mai dificilă.Mai întîi vom căuta să urmărim evoluţia: • Comunicării politice.ale cărei efecte de ansamblu sunt greu de apreciat. 6 .ea permite în acelaşi timp întreprinderilor să îşi atribuie o vocaţie specială: atît atunci cînd facilitează organizarea unor evenimente sportive de renume.pînă la cele care organizează societatea civilă).Este ceea ce se numeşte întreprinderecetăţean.da la cele care fac parte din sfera publică(administraţiile de stat .Asistăm întradevăr la o lărgire a dispozitivelor ce depăşesc astăzi în mare măsură domeniul mass-media.se află evident la originea acestei lărgiri a dispozitivelor.De aceea.Cît despre sponsorizare.formulate în aşa fel încît editorialiştii politici să poată face cu uşurinţă referire la ele: -controlarea media audio-vizuale de către puterea politică.” NOI INCURSIUNI ÎN SPAŢIUL PUBLIC Dacă pentru abandonarea activităţii comunicaţionale este necesară cunoaşterea dispozitivelor concrete şi materiale ale acestuia. Ş-acum să le caracterizăm pe fiecare în parte: • Totul se învîrte în jurul următoarelor probleme.cît şi cînd sprijină manifestări de interes local.

Trebuie mai întîi să deosebim comunicare publică de comunicare politică cu care este adesea confundată în perioadele electorale.În al treilea rînd comunicarea publică nu trebuie asimilată comunicării instituţionale.-dezvoltarea marketingului politic. -în sfîrşit.este televiziunea.şi comunicării publice . -tirania sondajelor.last but not least.departamente.influienţa crescătoarea a consilierilor de comunicare.decît acţiunile întreprinse de administraţia pe care o conduce.regiuni)are mai 7 .judeţe.Accentul pus pe aspectul instituţional sau organizaţional are ca defect desimilarea caracteristicelor specifice comunicării de întreprindere.ceea ce decide rezultatul alegerilor.pe de o parte. Folosirea expresiei:”comunicare publică” merită cîteva precizări.pe de alta:dezvoltarea celei din urmă trebuie legată de anumite transformări care se produc chiar în interiorul aparatului de stat cu “administraţii” şi prin care se caută îmbunătăţirea calităţii contactului.adică cea dezvoltată la iniţiativa comunităţii teritoriale(oraşe.aceasta fiind în realitate o categorie”bună la toate ”folosită de către profesionişti pentru a desemna tot ceea ce nu este promovare de produse.un guvern sau un ministru este tentat să valorizeze mai curînd politica personală şi cea a partidului.transformări ale discursului politic. • Comunicări publice sau altfel spus:”recurgerea din ce în ce mai clară şi mai organizată din partea administraţiilor de stat la mijloacele publicitare”(pagina 74). • Comunicare locală:în căutarea unei identităţi(pagina 80). -efectele televiziunii asupra vieţii politice curente:personalizări.rolul hotărîrilor al televiziunii(sau al imaginii)în alegerea personalului politic.

8 .tehnicile şi mijloacele de comunicare.puţin de 15 ani. uneori chiar experimental.iar această vîrstă nu se referă decît la acele colectivităţi teritoriale(localităţi)care au încercat de la începutul anilor ’70 să folosească.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful