ALTERANATOARE INTRODUCERE La noile constructii de automobile,ca urmare a cresterii puterii receptoarelor si consumatoarelor introdusi,a pornirilor si a opririlor dese în circulatia

intensa în orase, a rezultat pe de o parte necesitatea încarcarii bateriilor la turatii mici si chiar la turatii de mers în gol ale motoarelor,iar pe de alta parte necesitatea cresterii limitei turatiei maxime a generatoarelor( ca urmare a cresterii raportului de transmisie de la motor la generator), cerinte carora dinamurile nu le mai pot face fata.Din aceasta cauza ele au inceput sa fie înlocuite pe scara tot mai larga cu alternatoare.Alterantoarele pentru automobile sunt generatoare sincrone prevazute cu redresoare statice,care folosesc de obicei diode cu siliciu,si ca urmare nu mai necesita corectoare cu lamele ca în cazul dinamurilor.Ele au rolul de a alimenta 545f56f cu curent electric consumatorii(receptoarele) si de a încarca bateria de acumulatoare.Reprezentarea conventionala a alterantoarelor este aratata in figura 1. Figura 1.

Capitolul I CONSTRUCTIA ALTERNATOARELOR În general,alternatoarele pentru automobile se construiesc cu indusul în stator si inductorul în rotor. 1.INDUSUL Înfasurarile trifazate ale statorului pot fi legate în stea(fig. 2,a) sau în triunghi (fig.2,b).La legarea în stea,tensiunea pe faze Ufλ este mai mare decât tensiunea U0Δ la legarea în triunghi.în schimb intensitatea I0Δ la legarea în triunghi este mai mare fata de intensitatea Ifλ la legarea în stea(de 1,73 ori): Ufλ= U0Δ,iar I0Δ= , iar Ifλ= Ifλ,respective .

UfΔ= U0Δ=

2.INDUCTORUL

De obicei.constructia cea mai raspândita este cea a alternatorului cu excitatie electromagnetica cu doua inele colectoare(v fig.cu doua întrefieruri.cu înfasurarile inductorului plasate în stator. Alterantoarele cu inele colectoare.foarte apropiata de forma sinusoidala.ca de exemplu la alternatoarele de tip 1130 care echipeaza motoarele D-115. ci între zero si maxim.în situatia când excitatia este fractionata. Motorola-SUA.Femsa-Franta.alaturi de cele ale indusului este neeconomica:în plus.8). În tabelul 1 sunt prezentate caracteristicile principale ale alternatoarelor cu excitatie electromagnetica pentru autovehicule.ParisRhône.În general.dar în anumite cazuri. Astfel de alterantoare sunt construite de firmele Bosh-Germania Duciller.înfasurarea de excitatie se compune dintr+o singura bobina asezata concentric pe miezul rotorului. 4 si fig.Lucas-Anglia. Solutia alterantoarelor cu excitatie electromagnetica fara inele colectoare.Inductorul poate fi cu excitatie electromagnetica sau cu magnet permanent.datorita absentei înfasurarii de excitatie si a inelelor colectoare apar dificultati legate de reglarea tensiunii.se utilizeaza inele conductoare radiale.Electroprecizie si Sfântul Gheorghe-România. În prezent.  La constructiile cu magneti permanenti(executati din aliaje dure si casante).curentul de magnetizare este de intensitate mica si ca urmare uzura si arderea periilor este mica.având polii inductorului sub forma de gheare.La acest tip. Tabelul 1    .pentru protejarea colectorului împotriva patrunderii prafului se utilizeaza inele de tipul frontal.ceea ce permite o constructie simpla si economica. Alternatoarele cu excitatie electromagnetica se împart în alternatoare cu inele colectoare si fara inele colectoare.Datorita polilor în forma de gheare si a suprafetelor trapezoidale ale talpilor acestora.se obtine o forma convenabila a curbelor tensiunilor electromotoare induse de alternator.fluxul magnetic în întrefier nu mai variaza de la maximul negativ la maximul pozitiv.ceea ce constituie un serios dezavantaj.sunt doua inele colectoare si mai rar trei-aceasta.

în rot/min Curentul de excitatie maxim.în rot/min Turatia nominala în rot/min Turatia la sarcina maxima.6) 4.în A Masa fara fulie (si cu fulie).în A Turatia initiala.I.în kg 14 Tipul alternatorului G-221 K1-14 (C.în A Curentul maxim.S.2 3.2 - - - 4(4.REDRESORUL .în rot/min Turatia maxima în regim de durata scurta. în V Curentul nominal.6(4) - 3.Date tehnice 1111 (România) Tensiunea de lucru.) V35A20 Bosch (Germania) 14 14 ART 110/12 (Italia) 14 30 40 25 >30 36 950 42(la 5000 37 rot/min si 14 V) 950 1000 10 2000 >40 950 50 3000 3000 5000 5000 5000 - 12000 15000 - - 3.

1410 etc.  În figura 3.în sensul ca primele alternatoare pentru automobile au fost realizate cu redresoare cu placi de seleniu(voluminoase).diode redresoare.frecventa pulsatiilor este mai mare.Acest sistem simplu si economic se aplica la autoturismele R-12.DACIA-1300. Fig.La acestea.În viitor se întrevede trecerea sa redresoare cu circuite integrate.1310.bec. ca in fig.sunt cele trifazate cu redresor în punte având sase diode(fig. Perfectionarea constructiei alterantoarelor este strâns legata de evolutia fabrcatiei elementelor redresoare. tensiunea maxima de vârf la borne este practic egala cu valoarea medie a tensiunii redresate.respectiv de 6 ori frecventa de baza.cele mai raspândite constructii pentru puteri mai mari de 500W.au început sa echipeze autoturismele cu alternatoare monofazate cu doua diode.  În prezent.iar în prezent se utilizeaza aproape în exclusivitate redresoarele cu siliciu. unele firme ca de exemplu DuceillerFranta.a este prezentata schema de separare a excitatiei alternatorului de baterie prin intermediul comutatorului cheii de contact K.3 c).3).Numarul elementelor redresoare utilizate poate sa varieze de la doua(alternatoare monofazate) pâna la sase(trifazate)(în unele cazuri –plus trei suplimentare sau auxiliare.3 DIFERITE SCHEME DE CONECTARE A EXCITAŢIEI ALTERNATOARELOR Schemele de conectare a înfasurarii excitatiei alternatoarelor trebuie sa asigure întreruperea alimentarii excitatiei în timpul opririi motorului si sa permita alimentarea de la baterie a excitatiei în timpul mersului.cu gabarit si cost mai mic.direct sau prin intermediul unei rezistente de amorsare.releu etc. Pentru puteri sub 500W.în functie de numarul de faze si de numarul de alternante redresate.iar vârfurile de curent la încarcarea bateriei sunt mici.El prezinta însa dezavantajul ca în .2 Fig.

b este prezentata schema de conectare cu releu conjunctor-disjunctor pentru excitatie .si MAN-Germania.prezenta în figura 3.în timp ce motorul este oprit.105-L.LADA.SUA.d este prezentata schema de separare a excitatiei printro dioda de separare D conectata între alterantor si baterie.trebuind sa suporte întreg curentul alternatorului.Aceasta schema se utilizeaza la altenatoarele autoturismelor FIAT.cazul în care se uita contactul.  În figura 3.  O alta solutie.  În figura 3.si de firma MOTOROLASUA.alimentarea înfasurarii de excitatie de la baterie se face prin intermediul rezistentei de amorsare sau al becului de control LC.autocamioanelor ROMAN DAC.Dioda de separare este de putere mare.Cât timp este conectat comutatorul cheii de contact.  În figura 3.VAY-C.si la alternatoarele românesti pentru tractoare.este aplicata de firmele FIAT-Italia.9 conectate la înfasurarile de curent alternativ.c este prezentata schema alimentarii înfasurarii de excitatie prin trei diode auxiliare sau de autoexcitatie D7.8.Aceasta schema este aplicata de firmele BOSCH-Germania.RC aplicata de firma DelcoRemz.Releul conjunctor-disjunctor actioneaza numai asupra excitatiei si este alimentat de la una dintre înfasurarile indusului.I.PAL-MagnetonCehoslovacia(autoturismele SKODA-105 S.având în paralel o rezistenta de amorsare.S.intermediara.Alimentarea excitatiei la pornire se face prin becul de control LC sau prin rezistenta de amorsare.120 L.120LS.este alimentat de la borna neutra(centrul stelei) a alternatorului si întrerupe circuitul de alimentare al becului de semnalizare LC îndata ce tensiunea alternatorului depaseste o anumita valoare.Aceasta schema este aplicata. .bateria se descarca prin regulatorul de tensiune RT cu un curent egal cu curentul total de excitatie.printre alte firme .e.Schema prezinta avantajul ca protejeaza indusul în cazul defectarii diodelor din punte.În aceasta schema înfasurarea de comanda (excitatie) a releului de indicare a încarcarii bateriei RB.Avantajul schemei consta în eliminarea releului conjunctor+disjunctor pentru excitatie si a deficientelor legate de prezenta contactelor acestuia.

4 Alternatorul tip G-221 b.ALTERNATORUL TIP G 221 În continuare. a.statorul2 si scuturile 1 si 11 turnate din aliaje de aluminiu.împreuna cu înfasurarea rotonica.turatia maxima în regim continuu 13000 rot/min.  Rotorul (fig.Subansambluri Alternatorul tip G-221(fig. Fig.Pe bucsa 29.asezata între piesele polare.Parametrii functionali Alternatorul tip G-221 se caracterizeaza prin urmatorii parametrii functionali:putere maxima 580W.Polii magentici.Pentru transformarea curentului alternativ în curent continuu.5).într-o carcasa din material plastic 37.turatia maxima în regim de scurta durata 15000 rot/min.formeaza electromagnetul inductor sau de excitatie.pe a carui suprafata striata se preseaza bucsa din otel 29 si polii magnetici sub forma de gheare 28 executati din otel forjat cu continut redus de carbon.valoarea curentului maxim debitat(la turatia de 5000 rot/min si tensiunea constanta de 14 V) 42 A.se prezinta constructia alternatoarelor cu excitatie electrmagnetica cu perii radiale.tensiunea nominala 14 V.turatia initiala de debitare 1000 10 rot/min.sub forma unei bobine cilindrice având 485 de spire.alternatoruleste prevazut cu o punte redresoare trifazata formata din sase diode redresoare. cu poli în forma de gheare si cu redresor trifazat în punte.Capitolul II 1.4) este format din urmatoarele subansambluri:rotorul.Elementul de baza este arborele 14.cu excitatie electromagnetica.cu o buna permeabilitate magentica.se monteaza înfasurarea de excitatie 30.care echipeaza autoturismele FIAT si LADA.5 .întrucât aceasta este constructia cea mai reprezintativa si mai raspândita în prezent la aceste produse. Alternatorul tip G-221 este un generator sincron de curent trifazat. Fig.care are rol de miez al electromagnetului.

prin intermediul lamelei 20.prin intermediul unei pene semirotunde.latimea=10 mm) este presata pe arboreal rotorului .iar camasa exterioara se sprijina pe un inel de cauciuc.statorul se impregneaza pentru consolidarea si protectia înfasurarilor.Camasa interioara a rulmentului din fata 25(dimensiunile rulmentului Dext=42mm.4) este montata liber pe arbore.Dupa bobinare.care la rândul lor se fixeaza prin patru suruburi.se monteaza fulia 26 cu ventilatorul executat din tabla de otel prin sudura electric.se leaga la masa alternatorului. Rotorul se sprijina pe doi rulmenti de tip închis(capsulati). Statorul este format dintr-un pachet de tole din tabla de otel electrotehnic de 1 mm grosime.Camasa interioara a rulmentului din spate 15(dimensiunile rulmentului:Dext=32mm.23 si 27. Pe arborele rotorului.Lungimea minima a periilor este de 8 mm.Dimensiunile nominale ale periilor sunt:5 8 18 mm.dint=15mm.care este asigurata împotriva iesirii prin intermediul unor tije din lemn sau material plastic.Ea este presata între inelul distanter 24 si butucul fuliei.Peria exterioara.Pe suprafata interioara.Capetele înfasurarii tec prin orificiile “a” practicate în polii magnetic si se cositoresc la cele doua inele colectoare 36 si 37.Cele trei înfasurari de faza se leaga între el în stea.Periile sunt executate din bronz grafitat marca EG.4)nemarcata. Camasa exterioara a rulmentului este presata în locasul scutului si este fixata prin intermediul a doua saibe.iar cele trei începuturi de faza-la grupul de diode redresoare.sunt pacticate 36 de crestaturi de tip semiînchis.latimea=13mm)(fig. .  Pe scutul din spate este fixata printr-un surub. Ventilatorul serveste la racirea diodelor redresoare si a dealiilor interioare ale alternatorului.care se sprijina pe cele doua inele colectoare prin intermediul a doua arcuri.portperia 21.dint5=12mm.prin intermediul piulitei de fixare a fuliei.isolate cu ac sau carton electrotehnic.central stelei se leaga la borna 19(fig.completarea cu lubrifiant în timpul exploatarii nefiind necesara.îmbinate prin sudura electric.fixate pe butucul 35 prin intermediul bucsei izolatoare 34.Fiecare înfasurare de faza este format din sase bobine.În canale se introduce înfasurarea trifazata 4.3.cu pariile 16 si 17.fiecare bobina având un numar de zece spire.iar peria interioara –la borna de excitatie 67.

Pentru a nu mari dispersiile magnetice ale alternatorului. În fiecare momentse afla în conductie câte doua diode.ca de exemplu aliaje de aluminiu.6 Fig.Celelalte trei diode(5) au corpul de polaritate pozitiva(marcate cu rosu).6) este fixata de scutul 11 prin intermediul a trei suruburi 10. Portdioda 40 (fig.El este format din sase diode redresoare tip VA-20 legate în punte trifazata.iar periile cu lungimea mai mica de 8 mm se înlocuiesc.la executia scuturilor se utilizeaza aliaje neferomagnetice.7 c.iar comutarea lor de produce succesiv.Fiecare dioda conduce câte o trime de perioada. .facând astfel legatura electric direct cu masa alternatorului. Fig.Arcurile periilor trebuie sa asigure o apasare de 440 gf. Suportul periilor se executa din masa plastica izolanta .Grupul de diode redresoare este fixat tot pe scutul din spate.Izolarea electrica între portdioda (de polaritate pozitiva) si scut (de polaritate negativa) se realizeaza cu ajutorul bucselor 12 din material plastic. Trei diode(9) cu corpul de polaritate negativa(marcate cu negru).Functionarea În tabelul 2 sunt cuprinse datele constructive ale alternatoarelor pentru autovehicule.formând astfel un redresor în stea cu sase faze..care este un generator cu flux magnetic axial.sunt presate direct în scut care are rol si de portdioda.sunt presate în portdioda 40 confectionata din aliaj de aluminiu si au legatura(electrica) directa cu borna magistrala pozitiva30(surubul 18).care permite curentului sa treaca numai într-un singur sens.astfel încât tensiunea de iesire se apropie foarte mult de o tensiune constant(continua).cu caracteristici mecance bune. În figura 7 este prezentata schema înfasurarilor si legaturilor electrice ale alteratorului(sectiune transversala).

6-0.12 0.an mm 88.7 95 110 ART 110/12 (Romania) (C.S.2 0.6 20°C).în mm Lungimea 22 pachetului statorului.2 statorului.440 8 12 36 12 1.13 640 4.6 static -rezistenta pe faza(la 5.133 4.25 0.65 neizolat.în mm Numarul de poli 12 magnetici Numarul de 36 crestaturi 24 Înfasurarea indusului(statorului): 1.25 conductoare pe crestatura 490 10 -diametrul conductorului 0.11 3.0 -numarul de 0.2 static+0.65 4.250 rotorului) -numarul de spire pe 7 (Germania 126 128 89.05 485 0.în Ω dinamic Înfasurarea de 0.în mm 4.1 - .240 - 4 24 0.200excitatie (a 0.2 0.3 0.1 dinamic 0.Tabelul 2 Datele constructive principale ale alternatoarelor Date constructive 1111 G-221 K1-14 V35A20 Bosch Lucas (Anglia) (Italia) Diametrul exterior al 127.7 Diametrul interior al statorului.) - 18 33 - 12 36 20 0.2 - 8 24 12 1.85 0.I.2 4.

ea este redresata practice la valoarea medie a tensiiunilor de vârf(maxime).deosebindu-se prin dimensiunile constructive si parametrii functionali(tabelul 1 si 2) a.în mm -rezistenta bobinei(la 20°C).în Ω -apasarea arcurilor asupra periilor.1310.în daN -lungimea minima admisa a periilor.în dreptul fiecarui conductor din crestaturile statorului va trece succesiv când polul nord. 2.în mm La rotirea cheii de contact în pozitia “aprindere”.Parametrii functionali .ALTERNATORUL TIP 1111 Alternatorul tip 1111 este un generator sincron de curent trifazat.Trecuta apoi prin puntea cu sase diode.bobina -diametrul conductorului neizolat. Principial are o componenta asemanatoare cu cea a generatorului tip G+221.În timpul rotirii rotorului.cu excitatie electromagnetica.DACIA 1300.înfasurarea de escitatie este parcursa de current care va produce în jurul polilor magnetici ai rotorului fluxul magnetic de excitatie.când polul sud al rotorului(prevazut cu sase perechi de poli).Acest flux magnetic alternativ va induce în cele trei înfasurari ale statorului o tensiune electromotoare alternativa trifazata.schimbându-se astfel.1410 si este realizat dupa licenta firmei Duceillerr.ca marime si sens.care echipeaza autoturismele ARO.fluxul magnetic inductor(de 12 ori la o rotatie).

prin presare.8) Fig.limitele temperaturii ambiente 40°C la +80°C.valoarea curentului maxim debitat în regim stabilizat 36 A.turatia initiala de debitare 950rot/min.care ramâne nefolosit.7 si 8.Prin intermediul lor se alimenteaza înfasurarea de excitatie a rotorului.sunt fixate într-un suport din material plastic.iar pentru acces la .În scutul posterior 10 se monteaza suportul periilor si grupul de sase diode redresoare.Alternatorul de tip 1111 se caracterizeaza pin urmatorii parametrii functionali:puterea maxima 500W. b.confectionate din cupru.În corpul aestui scut sunt practicate orificii pentru aerisire .isolate cu lac si îmbinate prin sudura.Arborele rotorului se sprijina în scuturile 4 si 10 prin intermediul a doi rulmenti cu bile.În interior sunt practicate 36 crestaturi.Subansambluri(fig.Una dintre perii este legata la masa.formând central stelei(punctual neutru).aceasta este fixata pe o bucsa de otel si este alimentata prin cele doua inele colectoare radiale 11.8  Statorul 1este confectionat dintr-un pachet de tole de otel electrotehnic de forma inelara.  Scuturile 4 si 10.prevazute în interior cu un conductor multifiliar.Începuturile de faza se racordeaza la grupul de redresare 6.8 iar sfârsiturile se leaga împreuna si se izoleaza.tensiunea nominala 14V .7.servesc pentru sprijinirea arborelui rotorului.iar cealalta perie se racordeaza la borna de excitatie DF.6.ventilatorul 2 si fulia de antenare 3.  Periile .turatia maxima în regim continuu 10000 rot/min.fiind asigurate cu o pana semirotunda si o piulita cu saiba.confectionate din grafit.în care se introduce înfasurarea trifazata.confectioante din aliaj de aluminiu .La capatul al arborelui se fixeaza.isolate între ele si fata de arboreal rotorului cu ajutorul unui material plastic.Fiecare faza este format din 12 bobine a câte 12 spire fiecare.  Rotorul 12 creeaza câmpul electromagnetic inductor prin intermediul celor sase perechi de poli13 în forma de gheara si al înfasurarii de excitatie.Apasarea periilor pe cele doua inele colectoare se realizeaza cu ajutorul a doua cercuri elicoidale.

Ele sunt presate în radiaotoarele 8 si respective 6.legate în punte:trei diode au corpul de polaitate pozitiva(marcate pe corp cu simbolul RA 220 în rosu) si trei diode au corpul de polaritate negativa(marcate cu RA220 în negru).Centrul steleica borna distinct-lipseste.pe care le indica uzina constructoare: .functia fiind preluata de însusi corpul alternatorului.cât si al verificarilor pe automobil sau la stand .(fig 7.cu siliciu.e).în schimb.alternatorul si bateria de acumulatoare în anumite situatii(scurtcircuite.  Gruoul de redresare a curentului alternative este format din sas diode semiconductoare.cât si pe standul de probe.radiatoarele sunt confectionate sin aliaj de aluminiu si sunt prevazute cu aripioare de racire si cu cate doua orificii pentru cele doua suruburi de fixare ale radiaotoarelor între ele si scutul de posterior 10. Facându-se o comparatie între cele doua tipuri de alternatoare se observa ca alternatorul tip 1111 nu are scoasa borna aferenta centrului stelei. Capitolul III PRESCRIPŢII TEHNICE PENTRU EXPLOATAREA sI ÎNTREŢINEREA ALTERNATOARELOR Se stie ca atât pe automobil.Acest lucru conduce evident la deteriorarea(clacarea)diodelor redresoare.la partea superioara este prevazut cu doi umeri cu orificii pentru fixarea alternatorului de motor.pot sa debiteze curenti mult mai mari decât valoarea curentului nominal al diodelor redresoare. În scopul evitarii acestor neajunsuri este necesar ca atât în timpul exploatarii.”67”-cu DF. Echivalenta între bornele alternatorului tip G-221 si tip 1111 este urmatoarea:borna “30 este echivalenta cu borna B+ sau D+.care serveste-prin intermediul unui releu-la c omanda conectarii becului de indicare a încalcarii bateriei.care nu suporta suprasarcini.sa se respecte urmatoarele reguli.alternatorul G-221 nu are borna distinct de masa.si corpul alternatorului este echivalent cu borna D-.perii.legaturi gresite etc).

În caz contrar.Aceasta regula se respect si în cazul pornirii motorului cu curent “împrumutat” de la alta baterie.se vor decupla legaturile alternatorului de restul instalatiei electrice.iar alteratorul nu debiteaza la parametrii prescrisi.este indicat sa se foloseasca voltmetrul.1300 G24 Trabant Wartburg 601 .rezulta o sageata de valoarea indicata în tabelul 3.care le va distruge.nu se permite punerea în functie a alternatorului.prin diode va trece un curent prea mare.respective nu este racordata cu borna “30 ” a alternatorului.9) este normal când .nu se va utiliza megohmetrul deoarece tensiunea lui este mult mai mare decât tensiunea nominal a diodei. Fig.apasând pe mijlocul ei cu o forta de 3-4 daN.sau este necesar a se efectua lucrari de sudura electric a.  Daca este necesar a se încarca bateria montata pe autoturism de la o sursa exterioara . “30”a alternatorului la “masa”sau scurtcircuitarea bornei “30”cu borna “67”(intrarea în înfasurarea excitatiei). Renault Moskvici Volga Fiat 408 850.Întinderea curelei (fig.  Se verifica periodic tensiunea curelei alternatorului.  Nu este permisa scurtcircuitarea bornei magistrale.curelei si fuliei.frecare între curea si fulie.Fulia care prezinta uzura excesiva la conul de antrenare se înlocuieste.  Pentru controlul functionarii alternatorului. La borna magistrala “30” a alternatorului nu se permite racordarea decât bornei + a bateriei de acumulatoare.cureaua slaba produce patinare.  Daca bateria de acumulatoare nu este legata(racordata) în circuitul electric al automobilului.ampermetrul si ohmetrul(alimentat cu baterii pentru lanterna).  Nu se permite inversarea legaturilor celor doua cabluri la bornele bateriei de acumulatoare.cureaua întinsa excesiv conduce la uzura prematura a rulmentilor.9 Tabelul 3 Marca Dacia autoturismului/ 1300.deci uzura acestora.

Aro 240.261 10-15 Cureaua ventilatorului 10-15 10.7-10 12-15 15 8-10 8-10 15-20 Cureaua generatorului 7-9.diodele vor fi distruse.  Se interzice cu desavârsire scurtcircuitarea bornelor “15”si “67” ale regulatorului de tensiune(tip PP-380).5 12-15 8-10 10-15 8-10 15-20  Verificarea rezistentei de izoltie a înfasurarii statorice a alternatorului sub tensiunea de 500 V nu se va face decât la standul de încercari si numai dupa desfacerea celor trei capete ale conductoarelor de faza de la bornele grupului de diode redresoare.în caz contrar.10 sau „L”-ultima .9.în scopul controlarii functionarii regulatorului de tensiune sau a alternatorului.Valoarea sagetii 1310 10 16 412 1500 1500.  La verificarea diodelor se va tine seama de prescriptiile tehnice specificate la paragraful respectiv.Un scurtcircuit care s-ar produce în acest caz ar provoca arderea sigurantei (nnr.5 710 7.124.126 127 Lada 1200 1500 Skoda.

aceasta denota slabirea sau oxidarea surubului de fixare a cablului.siguranta nr.voltmetrul nu trebuie sa indice caderi de tensiune(acul deviaza de la gradatia zero). trebuie avut în vedere ca noile conductoare sa aiba aceleasi caracteristici:sectiune.respective necesitatea înlocuirii acestuia. periodic trebuie verificata strângerea surubului acestui cablu.În cazul în care aceste doua conductoare se inverseaza(la conectarea lor la alternator). Nerespectarea prescriptiilor metionate mai sus conduce inevitabil la distrugerea diodelor redresoare.Închiderea circuitului de “masa” se face pe urmatorul traseu:alternator-bloc motor-cablu flxibil multifiliar din cupru cu sectiunea de 16 mm² fixat între carcasa ambreajului prin surub si sudat de caroserieborna “-” a bateriei.rolul acestei borne fiind preluat de însusi propriul corp metalic. 10 de 8 Aprin care se face alimentarea regulatorului de tensiune se va arde.  Spre deosebire de alte alternatoare.De aceea.De asemenea.material etc. nu trebuie inversat (confundat) cu conductorul (de culoare galbena ) care vine de la releul de indicare a încarcarii bateriei(borna “87” care se conecteaza la borna centrului stelei(borna nemarcata) a alternatorului).lungime. O metoda comoda si rapida de verificare a conductibilitatii îmbinarilor acestui cablu consta în intercalarea unui voltmetru între masa metalica a motorului(fara vopsea) si borna “-” a bateriei. .  Daca este necesar a se înlocui conductoarele alternatoarului.cu motorul functionând la turatii moderate si faza mae aprinsa.care slabindu-se –datorita trepidatiilor motoruluiproduce perturbatii în functionarea surselor de curent(alternator-baterie).  Conductorul (de culoare gri) are vine de la regulatorul de tensiune si care se conecteza la borna “67” a alternatorului.din dreapta casetei de siguranta de 8 A).putând totodata si deteriora contactele regulatorului de tensiune.alternatorul tip G-221 nu are borna separata “negativa”sau de “masa”.exista pericolul arderii contactelor regulatorului.Aceste prescriptii sunt valabile pentru toate tipurile de alternatoare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful