You are on page 1of 10

STRATEGIA DE EXPORT PENTRU SECTORUL INDUSTRIEI UŞOARE ROMÂNEŞTI( TEXTILE,ÎMBRĂCĂMINTE, PIELĂRIE

)

• • • • • . Ungaria. sectorul a făcut bilanţul a 5. comparată cu 67% în anul 2000 a fost produsă în Asia. ea utilizează o tehnologie foarte specializată.Majoritatea companiilor lucrează în lohn. valoarea adăugată în sector este în general scăzută. iar clientul materie primă. îmbrăcăminte şi pielărie ) la economia României este substanţială. Aceste 5 ţări reprezintă 50% din exporturile totale ( comparativ cu 39 % în 1992) . 15. Noile state membre EU –Republica Cehă. Structurile industriale predominante ale sectorului sunt companii integrate vertical şi aglomerări industriale orizontale de tipul IMM (de exemplu 19 în China). 3% textile. design şi marketing. Germania . (comparativ cu 2913 milioane în 1999). 6 milioane lucrători.9% din volumul producţiei industriale a ţării şi 34 % din exporturi. 22. prin care companiile române oferă forţă de muncă şi utilaj. • EU este destinaţia a două treimi din exporturile României. 9. Ea utilizează o mare cantitate de materie primă importată şi forţă de muncă ieftină. Subsidiile guvernamentale şi taxele de export reduse în aceste ţări întăresc tendinţa preţurilor scăzute. Lituania. În 2004. Industrie de tradiţie îndelungată în EU. ( 34 % din forţa de muncă utilizată în România ) . • In ciuda contribuţiei sale la economie. procese şi produse înalt. Estonia îşi întăresc continuu poziţia competitivă. 000 lucrători. In 2004. Franţa. Turcia şi India. • Peste 8900 companii operează în sector.inovative. primii 5 parteneri comerciali au fost Italia. 5% îmbrăcăminte.5% din PIB. folosind peste 450. UNDE SUNTEM ACUM Context Naţional • contribuţia industriei uşoare ( textile. Valoarea exportului a atins 6070 milioane dolari în acest an. 2% pielărie. Cererea crescută de textile inteligente şi confecţii multifuncţionale. Intreprinderile private din sector sunt responsabile de 97% din producţie şi export. în special dinspre China. cu o valoare de revenire de 215 bilioane E în 2003 şi o forţă de muncă de 2. Anglia şi Turcia.Producţia sectorului era structurată astfel: 62.1. CONTEXT GLOBAL • O competiţie intensă în privinţa produselor ieftine . Concentraţia înaltă a surselor de materii prime: Asia domină industria globală de fibre sintetice: 74% din producţia globală a anului 2003 .

2009 implică o îndepărtare gradată de sistemul lohn şi intrarea în funcţiunile de design şi marketing.Ea implică. în special privind stocarea. • Creşterea ofertei interne de materii prime. 3. Viziunea strategică pentru perioada 2005. • Imbunătăţirea eficienţelor în lanţul valoric existent.UNDE NE-AM DORI SĂ FIM Viziune: Integrare într-o Europă lărgită prin competitivitate. ANALIZA SWOT A INDUSTRIEI UŞOARE ROMANEŞTI . prin dezvoltarea producţiei de fibre de bast şi lână. Strategia implică îmbunătăţirea eficienţelor în activităţi din lanţul valoric naţional (existent şi previzionat) Printre cele mai importante obiective strategice ale sectorului în strategia de export a perioadei 2005.2. în care industria românească a ocupat odată poziţie de lider.încălţăminte) prin construirea a două topitorii de in. două filaturi de in. industria uşoară românească ( textile / îmbrăcăminte /pielărie) poate conduce la o integrare plină de succes a ţării în EU. documentarea şi transportul logistic printr-o mai bună antrenare şi cooperare între producătorii sectorului şi oferta de servicii • Implementarea unui sistem de management al mediului ( ISO 14001) în cel puţin 5 întreprinderi ale sectorului • Susţinerea procesului de armonizare a standardelor cu cele ale EU şi acreditarea etichetărilor eco-tex şi a corpului de recunoaştere CE • Creşterea concentrării pe pieţele nişă. de asemenea. prin încurajarea firmelor să se perfecţioneze în design şi comerţ cu amănuntul ( ex. • Centralizarea şi coordonarea distribuţiei materiei prime prin stabilirea unor centre de aprovizionare • Creşterea exporturilor directe ( îndepărtarea de sistemul lohn ) la o valoare medie anuală de 5 %. cânepă şi lână şi trei tăbăcării. Sport pentru înfiinţarea a cel puţin 30 noi IMM în industria de confecţii. cum ar fi cele ale ţărilor fostei Uniuni Sovietice.4% în subsectorul pielărie.4%( 2. Aceasta pretinde maximizarea competitivităţii şi valorii adăugate naţionale şi reţinerii sale în industria uşoară. întărirea şi încurajarea legăturilor între producătorul articolului final şi producătorii români de materii prime.2009 sunt: • Creşterea volumului de producţie cu un ritm mediu annual de 3. consolidând în acelaşi timp pieţele tradiţionale din EU ( în special pentru exportul de îmbrăcăminte feminină şi masculină) . Promovarea şi consolidarea a două grupuri în industria textilă. prin înfiinţarea unui centru de modă şi design şi susţinerea mai departe a iniţiativelor comerţului electronic).performanţă şi inteligenţă creativă Ca sector prioritar de export.

noi membre EU – Cehia.Puncte tari -Piaţă globală lărgită pentru industriile T&C şi pielărie -O cotă semnificativă a pieţei de textile de casă şi prezenţa pe câteva pieţe europene -O lungă tradiţie . marketing extern şi politică de marcă .Un număr de firme îşi menţin credite expansive pentru modernizări . să-şi reorienteze producţia de subantreprenanţă spre ţări cu mână de lucru mai ieftină .Capacităţi de producţie în toate zonele geografice ale ţării. Oportunităţi -Integrare Europeană .etichetare şi alte certificări în conformitate cu cererile clienţilor vor afecta de facto barierele la export.EuroMediteranean . dezvoltare rurală şi regională sunt în curs Slăbiciuni -Sursele de materii prime nu sunt de încredere (nici calitativ. care limitează accesul la reţinerea de finanţe.01. tehnologie.birocratice implică nişte costuri suplimentare pentru IMM Ameninţări -O concurenţă mai mare se aşteaptă din partea ţărilor asiatice. flexibilitate şi grad înalt de adaptabilitate la schimbările din industrie .Forţă de muncă stabilă.Modernizarea şi reutilarea IMM pretind investiţii relativ scăzute. exceptând companiile româneşti care pot îndeplini rapid aceste cereri . – care îşi întăresc continuu poziţia concurenţială -Eventualitatea reorientării clienţilor. care solicită România în sistem lohn.Mai multă cooperare între industrie şi instituţiile de CD. .-Lipsa unei reţele comerciale pentru produsele proprii pe pieţele străine .-Acces limitat la fonduri de investiţii şi capital lucrativ .Valoarea adăugată la materiile prime produse în ţară .-Majoritatea companiilor româneşti lucrează în sistem lohn sau CMT. datorită necesităţii ecologizării fabricii .Stabilirea unui spaţiu comercial liber Pan. foarte antrenată pe specificul acestor industrii . protecţia mediului. Nu doar datorită contribuţiei sale prin producţie şi locuri de muncă.Costuri suplimentare. cercetare. . care asigură experţi antrenaţi pentru industrie .Negocierile cu Cercul Doha pentru reducerea ulterioară a taxelor vamale.2005 -O creştere a concurenţei şi dinspre ţările învecinate.-Proiecte importante de investiţie în infrastructură. nici cantitativ) -O mare proporţie de maşini învechite în sectorul primar(filaturi şi ţesătorii.O recentă orientare către produse mai complexe. design.Creşterea conştienţei industriei asupra necesităţii îmbunătăţirii competenţelor în domenii ca managementul.Potenţial neexploatat pentru recâştigarea poziţiei lider a industriei pe pieţele din Rusia şi alte ţări CSI . Lituania.-Absenţa unui cadru general propriu de susţinere antreprenorială şi de perfecţionarea de marketingmanagement .In general.Guvernul şi opinia publică apreciază sectorul ca fiind de importanţă strategică.-Barierele administrativ. care atrag forţa de muncă locală . adresată segmentelor superioare de piaţă. Ungaria. finisaj şi tăbăcării) -Capacităţi subutilizate şi lipsa flexibilităţii la reconversie a capacităţilor existente în sectorul primar -Costuri mari ale energiei.Un interes crescut al investitorilor naţionali şi străini în România .-Structura industrială actuală descurajează cooperarea orizontală între producătorii autohtoni. . dar şi fiindcă generează un surplus comercial substanţialşi o sursă importantă de monedă forte. odată cu liberalizarea comerţului global în textile-confecţii.Sistem educaţional bine-echipat şi organizat. calitatea. de la 1. materialului şi transportului .Creşterea pretenţiilor pentru eco. valoare adăugată. care pot favoriza exportul T& C şi piele pentru dezvoltarea ţărilor în tranziţie . . Letonia. comparativ cu alte ramuri industriale .

4. soft) Realizarea de modele Realizarea structurii si carcasei modelului Ajustare Productia propiu-zisa Finisare Ambalare Depozitarea produsului finit Vama / Exportator Logistica Externa Marketing/ Publicitate/ Marca Comercianti en gros/ Furnizori Comercianti cu amanuntul LEGENDA Veriga entru lantul valoric national Veriga pentru lantul valoric extra-national . proiectare. ANALIZA LANTULUI VALORIC (CONFECTII) Lantul Valoric Existent FURNIZORI INTERNI MATERII PRIME LOGISTICA INTERNA VAMA FURNIZORI EXTERNI Depozitareama teriilor prime Conceptia modelului (elaborare.

soft) Realizarea de modele Realizarea structurii si carcasei modelului Ajustare Productia propiu-zisa Finisare Ambalare Depozitarea produsului finit Vama / Exportator Logistica Externa Marketing/ Publicitate/ Marca Comercianti en gros/ Furnizori Comercianti cu amanuntul .viziune MATERII PRIME FURNIZORI INTERNI LOGISTICA INTERNA VAMA FURNIZORI EXTERNI Depozitareama teriilor prime Conceptia modelului (elaborare.4. ANALIZA LANTULUI VALORIC (CONFECTII) Lant valoric . proiectare.

Veriga entru lantul valoric national LEGENDA Veriga pentru lantul valoric extra-national 7 .

. M.Concentrarea prioritară pe desene şi 3 Design S modele industriale furnizate beneficiar .Costuri mari la utilităţi (gaz natural. ANALIZA LANTULUI VALORIC (CONFECŢII) Evaluarea abilităţii sectorului de a îndeplini factorii critici de success Performanţa în sector (R. .Logistica deficitară internă şi externă (stocare.4.identificarea unor surse competitive de materii prime.criterii ecologice pentru certificarea produselor ne-îndeplinite 8 . energie electrica. medie.Măsuri pentru reducerea taxelor . soft) . terenuri personale) .Campanie de informare asupra legislaţiei pentru obţinerea de mărci ecologice . Factorii critici de succes Cauza lipsei de performanţă Opţiunile strategice 1 PREŢ M . proiecte. apa ) şi taxe pe venituri (vama.crearea unui centru national de modă .pachet necompetitiv necorelat cu cererea.training-ul personalului în industria de ambalare. documentare – elaborare.Lipsa de cooperare între producători şi furnizorii de servicii.Proiectarea unui sistem naţional pentru controlul ecologic şi de calitate al materiilor prime şi produselor finite 4 Marca ecologica S . . transport.program de colaborare cu instituţii de specialitate în cercetaredezvoltare pentru transferul de inovaţie în domeniu . exigenţele culturii clienţilor. constructii. S) (ridicata.Introducerea de CAD pentru simplificarea documentatiei . piaţa .organizarea de centre de furnizare cu materii prime şi accesorii corelate cu centrele de procesare .Conceptie deficitară/ creaţie de către . scazută) Nr.Surse nesigure de aprovizionare .Training pentru personalul de la vamă 2 PACHET COMPLET DE SERVICII .information incompletă asupra legislaţiei şi cerinţelor pentru obţinerea mărcii ecologice .Investiţii în echipament tehnologic S . crt.Coordonarea serviciilor de stocare şi transport .

Nu sunt laboratoare pentru certificarea produselor 9 ..