You are on page 1of 3

Multi dintre noi considera ca Operatiunile de Lohn sunt simple operatiuni de import-export.

Totusi, lucrurile nu sunt atat de simple. Operatiunile de lohn imbina operatiunile clasice de de import-export, pur comerciale, cu anumite interdependente tehnologice. Operatiunea de prelucrare in Lohn, numita si "vanzare de manopera" reprezinta prelucrarea materialelor, materiilor prime si a produselor semifinite, apartinand unei dintre parti (importator) de catre cealalta parte (exportatorul).
Cu alte cuvinte, operatiunea de prelucrare in lohn se desfasoara dupa cum urmeaza: Un beneficiar extern (exportatorul) emite o comanda catre un producator (importator) care isi desfasoara activitatea in alta tara decat tara de origine a beneficiarului. Producatorul duce la buna indeplinire comanda beneficiarului utilizand manopera nationala, materii prime nationale sau materii prime din tara beneficiarului. Dupa realizarea produselor finite, producatorul livreaza marfa beneficiarului. Operatiunea de prelucrare in Lohn, poate fi de doua feluri, in functie de sensul de desfasurare al operatiunii: · Lohnul activ In acest tip de operatiune, exportatorul prelucreaza materialele puse la dispozitia sa de catrea importator. Dupa realizarea produselor finite, acestea sunt reexportatebeneficiarului. · Lohnul pasiv Aceasta este reversul operatiunii precedente. Importatorul trimite materialele spre prelucrare in tara exportatorului si le readuce in tara de origine in forma finita. Pe scurt, pentru beneficiar, operatiunea se numeste "Lohn pasiv", in timp ce pentru producator, se numeste "Lohn activ". Plata in cazul operatiunilor de prelucrare in Lohn se poate realiza printr-o suma compensatorie stabilita in valuta sau prin livrari reciproce de marfuri ( acestea pot fi materii prime sau produse finite). Operatiunile de prelucrare in Lohn prezinta o serie de avantaje, atat pentru importator cat si pentru exportatorul de manopera: · in cazul in care fac obiectul operatiiunilor de lohn, materiile prime, piesele de schimb, accesoriile au un tratament vamal preferential. · Exportatorul de manopera, adica beneficiarul, nu mai are responsabilitatea aprovizionarii cu materie prima, evitand astfel cheltuielile si riscurile adiacente si nu trebuie sa se mai preocupe de prelucrarea acestora. · Este posibil ca exportatorul de manopera, respectiv producatorul sa nu dispuna de materie prima corespunzatoare, din punct de vedere al calitatii, cu cerintele beneficiarului. · Lohnul activ favorizeaza importul de tehnologie, largind astfel piata, ducand la cresterea calificarii fortei de munca. · Importatorul de manopera poate furniza si utilitati in vederea realizarii produselor finite, poate acorda asistenta tehnica pt calificarea fortei de munca. Printre potentialele riscuri pe care le poate prezenta operatiunea de prelucrare in lohn se numara: · Riscul pt exportatorul e manopera (producatorul) ca, in cazul unei conjuncturi nefavorabile ce se poate manifesta pe piata produselor respective, importatorul sa renunte la tranzactia in lohn. · Riscurile legate de intarzierile ce pot aparea in transportul materiilor prime si materialelor, care pot influenta negativ programele de productie. · Riscul de pret, pentru exportatorul de manopera ( producatorul) in cazul in care pretul la produsul finit realizat are o evolutie nefavorabila in raport cu pretul fortei de munca .

Operatiunea de prelucrare in lohn s-a dezvoltat prin delocalizarea de catre firmele din tarile dezvoltate a unor productii industriale mari consumatoare de manopera spre tari din Europa Centrala si de Est sau din alte regiuni in curs de dezvoltare. Obiectul operatiunii de lohn il constituie prelucrarea de catre una din parti (producatorul) a unor materii prime, materiale, produse semifabricate provenite de la cealalta parte (beneficiarul), acesta din urma preluand produsul finit in scopul desfacerii pe piata). Practica lohn-ului in Romania a evidentiat, pe de o parte, faptul ca acele unitati care au avut costuri de prelucrare si functionare scazute au fost mai atractive pentru firmele straine si, pe de alta parte, in absenta resurselor financiare intreprinderile de productie au fost nevoite sa apeleze la credite pentru onorarea in bune conditii a contractelor convenite, fapt ce le-a generat, acestora din urma, serioase cheltuieli suplimentare. Pentru evitarea in viitor a unor astfel de situatii intreprinderile de productie vor trebui sa negocieze cu atentie cu beneficiarii externi marimea si esalonarea platilor in avans, astfel incat sa se asigure

Operatiunile de lohn sunt reglementate de Legea nr. Dezavantajul principal il reprezinta limitarea exporturilor la manopera si cheltuieli generale si amortismente. 141/1997 privind Codul vamal al Romaniei. Pentru prestator. usor de fructificat acum. va disparea. deoarece acestea nu pot fi justificate la eventualele controale financiare care se efectueaza. pe baza contractuala. iar apelarea la credite interne sa fie minima si sa fie realizata pentru situatii de urgenta. care nu sunt proprietarea intreprinderii de productie. productia pe baza de lohn se va reduce simtitor.resursele financiare necesare. Romania poate intra pe piata UE tocmai pentru ca nu este membra a Uniunii. publicat in Monitorul Oficial nr. o atare operatie prezinta avantaje cum sunt: acoperirea capacitatilor sale de productie. cerute pe piata externa. Un argument important este acela ca forta de munca calificata va putea migra in alte zone ale UE. si astfel excesul relativ de forta de munca. Operatiunea comerciala in lohn consta in prelucrarea. dintre care unele sunt la limita legalitatii (garantarea de mai multe ori si la mai multe banci cu aceleasi active . Efectul : Contractarea creditelor de catre intreprinderea de productie pentru lohn antreneaza o serie de inregistrari contabile suplimentare. Reorientarea. degrevarea balantei de plati pentru unele importuri. folosirea viitoarelor marfuri. de la imbracaminte si incaltaminte si pana la productia de autovehicule. utilizarea fortei de munca. in domenii dintre cele mai diverse. drept garantie pentru contractarea de credite etc. Inregistrarea acestor operatii in contabilitatea intreprinderilor de productie antreneaza deschiderea unor conturi suplimentare si specifice privind evolutia creditelor si dobanzilor aferente acestora . Nu este deloc asa. perfectionarea procedeelor de productie si ridicarea calificarii personalului prin insusirea de produse noi. fapt ce duce la un aport valutar mai redus. potrivit indicatiilor sau modelelor puse la dispozitie de catre aceasta din urma. operatiunile de lohn sunt intalnite sub denumirea de perfectionare activa/pasiva si se incadreaza in asa-numitele regimuri vamale suspensive. 180 din 1 august 1997 si Regulamentul din 2001 de aplicare a Codului vamal. Din pacate. sugerand ca integrarea prin exporturi o ia oarecum inaintea integrarii formale. pentru aceste inregistrari de regula nu se fac note explicative. a exporturilor romanesti catre Uniunea Europeana ar parea ca este un pas important in calea integrarii europene a tarii noastre. 735 din 19 noiembrie 2001. In aceste acte normative.). in proportie de 70%. O data cu integrarea europeana. de catre o intreprindere a materiilor prime furnizate de o firma beneficiara. publicata in Monitorul Oficial nr. La acestea se adauga si faptul ca pe pietele care folosesc acest tip de activitate economica apar noi competitori care folosesc forta de munca mult . Peste doua treimi din exporturile romanesti in UE sunt constituite din productie in lohn. mai bine platite.

zona cea mai expusa in situatia restrangerii activitatilor in lohn este Moldova. iar. cu timpul. in special cea chineza. a spus Ciornei. In acest sens operatiunile desfasurate in sistem lohn in Romania vor disparea in urmatorii cinci-zece ani si vor fi transferate catre pietele asiatice. a declarat Silvia Ciornei. iar perspectiva transferului acestui sistem impune realizarea unor investitii pentru producerea unor marci proprii de catre societatile romanesti.mai ieftina decat cea romaneasca. Potrivit studiilor de profil. au atras in ultimul timp operatiuni din ce in ce mai semnificative legate de acest sistem. . Ceea ce nu ne spune ministrul Silvia Ciornei este impactul semnificativ pe care aceasta tendinta o va avea asupra unor regiuni ale tarii. promovate pe piata internationala". ministrul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie. zona care si asa se confrunta cu un grad relativ mai mare de somaj si saracie. forta de munca in Romania nu va mai fi la fel de ieftina". Pietele din Asia. a subliniat ministrul MIMMC. "Acest sistem nu a permis agentilor economici din Romania sa constituie resursele care sa le permita realizarea unor investitii in modernizarea proceselor de productie. traiectorie prevazuta sa continue in urmatorii ani. "Sistemul lohn se orienteaza dupa pietele care asigura forta de munca ieftina si calificata. informeaza Mediafax.