You are on page 1of 59

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

UNIVERSTITATEA VALAHIA DIN TARGOVISTE ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE - BANCI

LUCRARE DE LICENTA
Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

Indrumator, Lector dr. Gheorghe Dinu

Absolvent, Manea Constantin

Targoviste 2007
1

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

Cuprins
Capitolul I 1.Consideratii generale cu privire la impozitele,taxele si contributiile datorate bugetului general consolidat ……………………………………3-6 2.Clasificarea impozitelor………………………………………………...7-9 3.Locul si rolul impozitelor indirecte in resursele financiare publice…12-13 Capitolul II 2.Prevederile legale privind impozitele si taxele Impozitele indirecte A-Taxa pe valoarea adaugata……………………………………..1-41 B-Accize………………………………………………………….41-46 C-Monopoluri fiscale…………………………………………….46-47 D-Taxe de timbru………………………………………………..47-49 E-Impozitul pe spectacole……………………………………….49-52 Capitolul III 3.Probleme actuale in impozitele indirecte 3.1.Evaziunea fiscala manifestata la impozitele indirecte…………..52-55 Situatii de evaziune fiscala ………………….…………………..55-58 3.2.Armonizare U.E…………………………………………………58-60 Capitolul IV 4.Studiul de caz………………… ……………………………………..
Bibliografie

2

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

CAPITOLUL I 1. Consideraţii generale cu privire la impozitele şi taxele datorate bugetului de stat
Prezentarea şi caracterizarea sistemului de impozite şi taxe din România În cadrul finanţelor publice ale unei ţări fiscalitatea se delimitează ca un sistem de percepere şi încasare a taxelor printr-un aparat specializat, precum şi ca un ansamblu coerent de legi care reglementează impunerea contribuabilor şi fundamentează juridic impozitele şi taxele. Sistemul fiscal este definit ca totalitatea impozitelor şi a altor venituri pe care statul, prin organele sale specializate, le percepe în baza surselor legislative, şi care reprezintă resurselor finanţării acţiunilor de a căror realizare depinde îndeplinirea funcţiunilor sale. Sistemul fiscal oferă statului o gamă variată de pârghii prin care poate acţiona în economie, îşi poate îndeplinii funcţiile sale şi poate transpune în realitate politica sa economico-financiară. Aşezarea şi perceperea impozitelor se poate realiza numai prin utilizarea şi punerea în funcţiune a unui mecanism fiscal, a unor metode, tehnici şi instrumente fiscale prin aplicarea cărora să fie respectate principiile fiscale. Sistemul fiscal este structurat în trei componente independente: A) Impozite şi taxe ca venituri ale statului; B) Mecanismul fiscal; C) Aparatul fiscal. A) Impozite şi taxe ca venituri ale statului Impozitele şi taxele reprezintă venituri la bugetul de stat ce provin de la persoanele juridice şi fizice. În momentul încasării lor, impozitele şi taxele sunt utilizate în vederea efectuării cheltuielilor publice pentru realizarea funcţiunilor şi sarcinilor puterii şi instituţiilor sale. Discutate ca venituri ale bugetului de stat, impozite şi taxele stabilite prin lege se grupează în a două mari categorii:  venituri curente şi  venituri de capital. Veniturile curente se grupează în:  venituri fiscale şi
3

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

   

venituri nefiscale. Veniturile fiscale au două componente:  venituri din impozite directe şi  venituri din impozite indirecte. Impozitele directe sunt suportate de persoană fizică sau juridică care le plăteşte în cunoştiinţă de cauză (ex. impozit pe profit, impozitul pe salariu, impozitul pe dividente, etc.) Impozitele indirecte sunt cele pe care nu le suportă cel care le plăteşte. Ele sunt suportate în general de consumatorul final (ex. Accize, T.V.A., taxe vamale). Veniturile nefiscale provin din: vărsăminte din profitul net al Băncii Naţionale, Regii Autonome, venituri realizate de instituţii publice, taxe consultare, etc. Ponderea lor în totalul veniturilor bugetare este foarte mică. Veniturile din acest capitol cuprind venituri realizate de la întreprinderile de stat, din valorificarea unor bunuri ale acestora, din valorificarea rezervei de stat. Impozitele şi taxele prezintă anumite elemente comune precizate chiar de actele normative care le instituie. Aceste elemente sunt date de: a) obiectul impozitului – este elementul care stă la baza aşezării impozitului (ex. venitul, profitul, preţul sau tariful); b) baza de calcul – de obicei obiectul impozitului reprezintă şi la baza de calcul, dar există şi excepţii, de ex.: impozitul pe clădiri – obiectul îl reprezintă clădirea, baza de calcul – valoarea sau taxele de succesiune; c) subiectul impozitului, identificat prin persoana fizică sau juridică care deţine sau realizează venitul sau profitul; d) plătitorul impozitului – de cele mai multe ori coincide cu subiectul impozitului. Există şi excepţii: impozitului pe salarii – subiectul este salariat, plătitorul este unitatea la care salariatul realizează venitul; e) cota (cuantumul impozitului) serveşte bazei de calcul a impozitului prin care se determină suma de plată. Ea poate fi fixă sau procentuală. La rândul ei cota procentuală poate fi proporţională şi progresivă. Cota fixă este exprimată sub forma unui cuantum aplicat la baza de calcul sau o parte din aceasta, de ex.: taxa pentru folosirea terenurilor în alte scopuri decât pentru producţia agricolă sau silvică se stabileşte în cote fixe pe Km2 sau m2. Cotele procentuale proporţionale rămân neschimbate în raport de baza de calcul (T.V.A. = 19 %), iar cotele procentuale progresive se caracterizează prin aceea că se modifică în funcţie de mărimea bazei de calcul de ex. în cazul impozitului pe salarii, cota progresivă se diferenţiează pe tranşe de venit; f) termenul la plată – intervalul de timp în care se plăteşte impozitul. Se prevede în legislaţie; 
4

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

g) înlesnirile acordate la plată – sunt reglementate de cadrul egal şi apar sub formă de scutiri, reduceri, bonificaţii, amânări şi eşalonări; h) drepturile plătitorului de impozite: compensarea – atunci când la o scadenţă a plătit o sumă mai mare decât cea normală, plătitorul are dreptul să recupereze suma plătită în plus cu o parte sau integral din suma ce trebuie plătită la scadenţa următoare; dreptul la restituire – atunci când nu este posibilă compensarea; dreptul la restituire – atunci când plătitorul se consideră nedreptăţit în urma controlului i) obligaţiile plătitorului sunt stabilite prin lege şi precizează calcularea şi vărsarea la termen a impozitelor, organizarea evidenţei impozitelor şi taxelor din care să rezulte cu exactitate baza de calcul, sumele de plată, modul în care s-au făcut la buget plăţile, prin ţinerea contabilităţii a tuturor intrărilor şi ieşirilor de elemente patrimoniale; j) sancţiunile sunt consecinţa nerespectării termenului legal de plată a impozitului sau a neplăţii obligaţiilor fiscale. Sancţiunile sunt date prin majorări de întârziere sau amenzi contravenţionale. B) Mecanismul fiscal reprezintă ansamblul de metode şi tehnici de impunere privind veniturile fiscale ale statului precum şi instrumentele impunerii. a) impunerea constă în indentificarea tuturor categoriilor de persoane fizice şi juridice care deţin sau realizează un anumit obiect impozabil, în evaluarea bazei de calcul a impozitului, în determinarea exactă a cuantumului acestuia. Printre metodele utilizate se pot enumera: autoimpunerea, impunerea directă, indirectă şi forfetarea. Autoimpunerea este realizată de plătitor în conformitate cu legislaţia în vigoare; impunerea directă constă în evaluarea directă a obiectului impozitului de către organele fiscale sau pa baza declaraţiei subiectului impozabil; impunerea forfetară constă în stabilirea unei sume forfetare de plată pe o perioadă de timp. b) Instrumentele impunerii. Scopul final al activităţii de impunere este perceperea impozitelor şi taxelor. Pentru aceasta ele sunt consemnate în documente fiscale, ce diferă funcţie de conţinutul lor, după cum sunt utilizate, ex.: declaraţia de impunere circulă de la plătitor la organul fiscal teritorial. Printr-un astfel de document, plătitorul de impozit informează organul fiscal cu privire la realizarea obiectului impozabil şi a altor elemente care se au în vedere la stabilirea sumelor de plată (ex. declaraţia întâlnită la T.V.A. şi accize – care se întocmeşte lunar, declaraţia vamală, etc.) C) Aparatul fiscal decurge din legile ce reglementează impozitele şi taxele. Statul îşi îndeplineşte sarcinile fiscale prin instituţiile autorităţii publice: parlamentul şi guvernul. Activitatea fiscală a statului cuprinde latura legislativă, care se înfăptuieşte de către Parlament şi cea executivă, realizată de către Guvern prin instituţiile administraţiei publice de specialitate în structura cărora se include şi aparatul fiscal. Pregătirea şi iniţierea legislativă ca şi îndrumarea metodologică cu caracter în materie fiscală se realizează prin activitatea desfăşurată de către organele centrale care, de regulă, nu intră în legătură directă cu plătitorii de impozite şi taxe.
5

eliberarea paşapoartelor. alte instituţii publice care asigură prin activitatea lor şi perceperea de taxe cum ar fi: taxa pentru proiecte de investiţii şi înregistrarea mărcilor de fabrică. notariatele publice care percep taxele de timbru şi de succesiune pentru modificare şi autentificări de acte. aplicând majorările prevăzute de lege. ca: instanţele de judecată. Nerespectarea legilor fiscale prin 6 . Proiectul de acte normative privind impozitele şi taxele pe care Guvernul le prezintă spre examinare şi adoptare Parlamentului sunt elaborate de Direcţiile privind impozitele. autorizaţii de funcţionare şi alte acte supuse taxelor de timbru. activitatea fiscală este condusă de ministru. în subordinea căruia se află Direcţii Generale de impozite directe şi indirecte. Veniturile realizate şi cheltuielile efectuate trebuie să rezulte din documente prin întocmirea registrelor. Când legea nu prevede obligaţia de depunerea declaraţiei de impunere. Acest organ are obligaţia să exercite controlul financiar preventiv asupra încasărilor la termenele stabilite.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice Instituţia administraţiei publice specialitate prin care Guvernul îşi îndeplineşte atribuţiile sale executive în domeniul fiscal este Ministerul Finanţelor. a impozitelor şi taxelor datorate de către agenţii economici şi contibuabili. Direcţia Generală a Vămilor împreună cu unităţile sale de pe teritoriul ţării este însărcinată cu aplicarea dispoziţiilor legale privind taxele vamale şi perceperea acestora şi a altor venituri cuvenite bugetului de stat. Trezoreria finanţelor publice. Contribuabilii sunt obligaţi prin constituţia ţării la plata impozitelor şi taxelor stabilite prin lege. organele de poliţie care încasează taxele pentru examinarea conducătorilor de autovehicule. tribunale şi judecătorii care percep taxe de trimbu pentru litigii şi acte care intră sub incidenţa acestor taxe. eliberarea permiselor de conducere. contribuabilii răspund de calcularea corectă a impozitelor şi taxelor pe care trebuie să le verse la buget în condiţiile prevăzute de lege. Direcţia generală a controlului financiar de stat şi a contabilităţii cuprinde în structura sa Direcţia controlului financiar de stat. oraşe şi comune. aşa cum prevede legea. sumele încasate şi debitele rămase de încasat. În cadrul acesteia. în cazul nerespectării termenelor de plată. Aceste organisme vin să completeze aparatul fiscal. are sarcina încasării plăţilor din care să rezulte obligaţiile de plată. La perceperea taxelor şi a impozitelor îşi aduc contribuţia şi alte instituţii publice. Garda Financiară şi Curtea de Conturi. organizată la nivel central cât şi teritorial. Aceste sarcini privesc activitatea desfăşurată de aparatul de control vamal. Organele financiare teritoriale acoperă prin activitatea lor întreg teritoriul ţării şi asigură atribuţii cu caracter fiscal în toate localităţile ţării: municipi. Menirea aparatului fiscal este ca prin impunere să urmărească şi să încaseze venituri bugetare ale statului şi de a combate evaziunea fiscală. primăriile care percep taxe pentru eliberări de titluri de proprietate. taxe pe venituri din protecţia mediului. prin care Ministerul Finanţelor îşi îndeplineşte sarcina stabilită de lege cu privire la realizarea controlului financiar al statului.

Pentru a sesiza mai uşor efectele diferitelor categorii de impozite pe plan economic. reprezintă. clădirile.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice declaraţia inexactă sub orice formă a veniturilor sau prin sustragerea bunurilor de la operaţiile de vămuire în scopul diminuării materiei impozabile şi a altor obligaţii fiscale se sancţionează potrivit legii. Impozitele reale se stabilesc în legătură cu anumite obiecte materiale (pământurile. Tinându-se cont de criteriile care stau la baza aşezării impozitelor directe. Impozitele personale se aşează asupra veniturilor sau averii. În cazul impozitelor indirecte. subiectul şi suportul impozitului sunt în atenţia legiuitorului. conform legii. etc. veniturile de la monopolurile fiscale. După trăsăturile de fond şi formă. practic uneori acestea nu coincid. chiar prin lege se atribuie calitatea de subiect al impozitului altei persoane fizice sau juridice decât suportului acestora. este necesară gruparea acestora pe baza unor criterii ştiinţifice. ori acceptarea unor astfel de documente cu scopul de a împiedica verificările financiare.). Impozitele directe au caracteristic faptul că se stabilesc nominal în sarcina unor persoane fizice sau juridice. Impozite indirecte se percep cu prilejul vânzării unor bunuri şi prestării unor servicii (transport. atunci aceste pot fi grupate în impozite reale şi impozite personale. deşi. Întocmirea incompletă sau necorespunzătoare de documente primare sau evidenţe contabile. spectacole. fără a se face o legătură cu situaţia subiectului impozabil. ceea ce înseamnă că ele vizează cheltuielile. motiv pentru care se numesc impozite subiective. social şi politic. magazinele. fabricile. În funcţie de veniturile sau averea acestora. impozitele pot fi grupate în impozite directe şi impozite indirecte. 7 . controlul pentru identificarea cazurilor de evaziune fiscală. taxe de timbru şi de înregistrare. 2. În cazul acestor impozite. Ele se încasează direct de la subiectul impozitului la anumite termene dinainte stabilite. Clasificarea impozitelor şi taxelor se poate face în funcţie de mai multe elemente:  după forma pe care o îmbracă impozitele indirecte pot fi grupate în taxe de consumaţie. una şi aceaşi persoană. taxe vamale. infracţiune şi se pedepseşte ca atare. pe baza cotelor de impozit prevăzute în lege. etc. Ele mai sunt cunoscute şi sub denumirea de impozite obiective sau pe produs. activităţi hoteliere. deoarece se aşează asupra procentului brut al obiectivului impozabil. în strânsă legătură cu situaţia personală a subiectului impozitului. Clasificarea impozitelor În practica financiară se întâlneşte o diversitate de impozite care se deosebesc nu numai din punct de vedere al formei dar şi al conţinutului.) făcându-se abstracţie de situaţia pesoanelor a subiectului impozitului.

Astfel de impozite sunt.  după frecvenţa realizăriilor impozitele se pot grupa în impozite permanente şi impozite incidentale. etc.  Impozite financiare sunt instituite în scopul realizării de venituri necesare acoperirii cheltuielilor statului.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice  dacă avem în vederea obiectul impunerii. impozitele se mai pot grupa astfel: în statele de tip federal se disting impozitele federale.  după instituţiile care le administrează. iar impozitele incidentale se introduc şi se încasează o singură dată (de exemplu.  în funcţie de scopul urmărit la introducerea lor.  Impozitele permanente se încasează periodic (de regulă anual). atunci impozitele pot fi clasificate în impozite pe venit. având în vedere efectul lor nociv asupra sănătăţii persoanelor care le consumă. 8 . impozitul pe avere sau pe profiturile excepţionale de război). impozite ale statelor. Prin instituirea unor taxe ridicate la vânzarea băuturilor alcoolice şi a tutunului se urmăreşte limitarea consumului acestora. în primul rând impozite pe venit. taxele de consumaţie. provinciilor sau regiunilor membre ale federaţiei şi impozitele locale. iar în statele de tip unitar se întâlnesc impozitele ale administraţiei centrale de stat şi impozite ale organelor administraţiei de stat locale. impozite pe avere şi impozite pe consum (cheltuieli). impozitele pot fi grupate în impozite financiare şi impozite de ordine.  Impozitele de ordine sunt introduse mai ales pentru limitarea anumitor acţiuni sau în vederea atingerii unui ţel ce nu are caracter fiscal.

După scopul urmărit 4. După trăsăturile de fond şi formă Impozite personale Impozit pe venit Impozit pe avere Impozite indirecte Taxe de consumaţie Venituri provenite de la monopolurile fiscale Taxe vamale Taxe de timbru şi de înregistrare Impozite pe venit Impozite pe avere Impozite pe cheltuieli Impozite financiare Impozite de ordine Impozite permanente (odinare) Impozite incidentale (extraordinare) Impozite federale Impozit ale statelor. regiunilor provinciilor membre ale federaţiei Impozite locale sau 2.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice Clasificarea impozitelor de stat se prezintă în schemă: Clasificarea impozitelor de stat: Impozite reale Impozite directe Impozitul funciar Impozitul pe clădiri Impozitul pe activităţi industrale. După obiect 3. După instituţia care le administrează În statele de tip unitar Impozite ale administraţiei centrale de stat Impozite locale 9 . comerciale şi profesii libere Impozitul pe capitalul mobiliarsau banesc Impozitul pe veniturile persoanelor fizice Impozitul pe veniturile societăţilor de capital Impozitul pe averea propriu-zisă Impozitul pe circulaţia averii Impozitul pe sporul de avere 1. După frecvenţa cu care se realizează În statele de tip federal 5.

. În cadrul impozitelor indirecte. şi accizele ocupau ponderea medie cea mai însemnată la nivelul celor 3 ani studiaţi. impozitul pe profit (13. Se observă ponderea crescută a veniturilor fiscale (în medie 90. iar cele indirecte de 67. Taxele vamale au înregistrat o creştere semnificativă în anul 2000 (10.5%) din total venituri bugetare reprezintă o pondere modestă care reflectă o rentabilitate scăzută a activităţilor economice.A.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice 3. (35.25%). întâietatea având-o T. (35.48%.58 raportate la totalul veniturilor bugetare.02%) faţă de anul 2000 (10. i = 1.1 Total resurse bugetare din care: + 25. urmată de accize (21.31%) în totalul veniturilor bugetare.16%) şi cu precădere a T.A.44%) faţă de anul 1999 (5.304 100 100 1 . impozitul pe profit are o pondere medie de 13. Impozitele indirecte in resursele financiare publice Pentru determinarea structurii surselor bugetare se utilizează formula: g SR i =        ri ×1 0 0 R i        unde: g ∑ SRi =100 şi g S Ri = greutatea specifică (ponderea resursei “i”.84% în totalul veniturilor bugetare.A. Cu ajutorul acestei formule se determină ponderile fiecărei resurse bugetare în totalul resurselor (veniturilor) bugetare ale Românie pentru anii de referinta. Schematic aceste ponderi sunt evidenţiate în figurile următoare: Tabelul nr. T. ponderea medie a lor în totalul veniturilor bugetare fiind de 8. ri = resursa bugetară “i”.75%) şi o pondere scăzută a veniturilor nefiscale (în medie 3.V.61%) şi a veniturilor din capital (în medie 4.V.16%.44%). În cadrul veniturilor fiscale. Faţă de acestea.94%) în totalul veniturilor bugetare.98%) şi o scădere relativ mică în anul 2001 (9. 2.25%) reflectă presiunea fiscală deosebită suportate de populaţie. impozitul pe venitul din salarii 8. Ri = total resursei bugetare (venituri). n resursa bugetară. impozitele directe au o pondere medie de 23.15%.V. În cadrul impozitelor directe. Ponderea crescută a impozitului pe venitul din salarii (8. ….16% iar alte impozite directe 1. în total resursei bugetare).

 creşterea ponderilor cheltuielilor bugetare 20.39 12.94 9.86%.A.36 107.62%.  micşorarea ponderii veniturilor nefiscale cu 1.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice Venituri curente: .pe profit .26% şi a T.Deficit - 29.48 99.02%.96%.A.8.67% şi a altor impozite directe cu 1.02 0.24 1.78 28. iar în cadrul acestora a veniturilor fiscale cu 5.pe salarii .375 .52 2.67 .Venituri nefiscale Venituri din capital Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate.impozite indirecte .02 39.155 .48%) şi deci o creştere semnificativă a acestuia reflectând totodată şi o degradare a situaţiei economice fapt ce a determinat apelarea la credite externe. iar în cadrul acestora a accizelor cu 8.465 .alte impozite directe .V.3.998 + 32.048 + 15. a impozitului pe venitul din salarii cu 5.accize .  micşorarea ponderii impozitelor directe din cadrul veniturilor fiscale cu 8.venituri fiscale . donaţii + sponsorizări Alte cheltuieli bugetare Sold bugetar . cu 6.405 + 1.  icşorarea ponderii veniturilor din capital cu 4.27 10.96 17.T. Concluzionând putem afirma că bugetul de stat a înregistrat în anul 2001 un deficit bugetar foarte mare (28.48 7.20 2.44 32.5.Alte impozite indirecte .790 + 2.5 90.65%.taxe vamale .74 4.969 + 744 .26 .24%.4.65 + 20.371 + 25.279 .86 .22% respectiv a impozitului pe profit cu 1%.92 64.65 Din datele prezentate în tabelul 1 se observă următoarele:  creşterea ponderilor veniturilor curente cu 4.71 20.22 -1 .37 78.  micşorarea ponderii în cadrul impozitelor indirecte a taxelor vamale cu 1.85 1.2.96 + 0.3.40 4.1 0.949 .55 + 14.62 + 5.27 . .42%.6 + 20.10 25.17 11.impozite directe .13%) în raport cu anul 2000 (7.327 + 50.53 9.V.12 1.067 94. Reprezentarea grafică a ponderii deficitului bugetar în total resurse bugetare pentru anii 2001 şi 2002 sunt redate în figurile următoare: Evolutia cuantumului si a ponderii impozitelor indirecte in veniturile totale ale bugetului de stat al Romaniei pe anii 1993-1998 1 .1.07 + 8.94 3.097 + 29.13 + 4.42 + 6.24 .12 95.76 128.13 28.1.16 0.55%.65% respectiv a deficitului bugetar cu 20.166 + 14.01 3.1.

3 73.5 77.1 200000000 180000000 160000000 140000000 120000000 100000000 80000000 60000000 40000000 20000000 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 V e n it u ri b u g e t a re t o t a le Im p o z it e in d ir e c t e % fa t a d e t o t a lu l v e n it u rilo r b u g e t a re 1997 Produsul intern brut (PIB) mil.8 52.9 7798 8917 9122 12322 16020 19052 22556 93.2 49.6 76.3 2003 2004 1 .3 65.6 55.9 53.0 71.lei în procente faţă de anul precedent Exportul în procente faţă de PIB Importul în procente faţă de PIB 1998 1999 2000 2001 2002 Tabelul nr.1 67.5 45.8 96.2 2003 2004 6480 98.1 101.6 50.1 52.6 102.4 107.6 60.1 106.4 PRODUSUL INTERN BRUT PE PRINCIPALELE TIPURI DE ACTIVITĂŢI ECONOMICE (preţuri curente) (milioane lei) 1998 1999 2000 2001 2002 Tabelul nr.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice Figura nr.2 74.1 74.4 94.

silvicultură şi pescuitul Industrie exploatarea carierelor industria prelucrătoare energie electrică.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice Valoarea adăugată brută – total din care: Agricultură. economia vînatului. comunicaţii Alte activităţi 6826 7665 7719 10999 14022 16774 19689 2143 1799 13 1639 147 298 649 438 1868 2315 1803 19 1635 149 422 731 575 2155 -336 1252 8917 2351 1522 17 1276 229 289 941 671 2381 -436 1403 3066 2093 24 1613 456 409 1885 1013 3226 -693 1323 4070 2614 25 2281 308 433 2003 1527 3754 -379 1998 4272 3564 36 3005 523 584 2287 1974 4526 -433 2278 4742 3901 50 3352 499 665 2488 2254 6102 -463 2867 Serviciile intermediarilor -369 financiari indirect măsurate Impozite nete pe produs şi 972 import Produsul intern brut 7798 9122 12322 16020 19052 22556 Capitolul II IMPOZITELE INDIRECTE Caracterizarea generală a impozitelor indirecte 1 . gaze şi apă Construcţii Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul1 Transporturi. depozitare.

care nu sunt indispensabile vieţii. Dacă impozitele indirecte ar afecta numai obiectele care sunt cu adevărat de lux. Cotele utilizate pentru calculul acestor impozite nu sunt diferenţiate în funcţie de venitul. atunci impozitul aferent ar putea fi evitat. de criza şi de depresiune impozitele indirecte periclitează veniturile bugetare ale statului. Impozitele indirecte se virează la bugetul statului. Drept urmare. alături de impozitele directe. un aport la formarea veniturilor fiscale.. Impozitul pe spectacole 1 . În perioadele când economia înregistrează un curs ascendent. ci numai pe cele reale. conduc la deficite bugetare. deoarece cetăţenii au nevoie de mărfurile de larg consum strict necesare vieţii lor. voluntar şi că. impozitele indirecte au un randament fiscal ridicat în timp ce în perioadele de declin economic. fără ca plătitorul să-şi dea seama. Unele teorii fiscale apreciează că impozitele indirecte ar avea un caracter benevol. să simtă că plăteşte şi impozite indirecte. făcând raportul între veniturile şi cheltuielile diferitelor grupe de populaţie.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice Impozite indirecte constituie. se constată că impozitele indirecte au un pronuntat caracter regresiv. Impozitele indirecte sunt institute de stat asupra vânzărilor de mărfuri şi prestărilor de servicii. deoarece se include în preţul de vânzare al mărfurilor. în mod obişnuit de către comercianţi. Practic însă aceste impozite nu pot fi evitate. însă sunt suportate de către consumatori. În timp ce impozitele directe se cunosc de către plătitor. impozitele indirecte sunt necunoscute de către cetăţeni în ceea ce priveşte mărimea lor. să observe. deoarece acestea se percep. micşorănd puterea de cumpărare. industriaşi etc. Datorită discrepanţei dintre mărimea veniturilor diferitelor categorii sociale. Din categoria impozitelor indirecte fac parte: A. fapt ce determină impozite şi taxe extraordinare. Taxele de timbru F. Impozitele indirecte afectează în mod deosebit pe cei cu venituri mici. impozitele indirecte nu afecteza veniturile nominale ale cetăţenilor. Accize C. Veniturile provenite din monopolurile fiscale D. Caracterul inechitabil al acestor impozite rezultă şi din faptul că ele nu prevăd un minimum de venit neimpozabil. deci impozitele indirecte manifestă o sensibilitate sporită faţă de conjuctura economică. prin urmare cetăţenii ar avea posibilitatea să le evite. ele fiind camuflate în preţuri. la vânzarea bunurilor de larg consum. de regulă. Taxa pe valoarea adaugată B. averea sau situaţia personală a celor ce cumpără mărfurile sau apelează la serviciile ce fac obiectul impozitelor indirecte. nu cuprind înlesniri pentru cei care au copii sau alte persoane în întreţinere.

Taxa pe valoarea adaugată a fost aplicată în România începând cu 1 iulie 1993 conform Ordonanţei Guvernului nr. 110/1997. Ordonanţa Guvernului nr. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. completează sau abrogă articolele din ordonanţă şi anume: Ordonanţei Guvernului nr. 21/1996. în locul impozitului pe circulaţia mărfurilor. Taxa pe valoarea adaugată Taxa pe valoarea adaugată (T. 130/1992 ce o aprobă. precum şi operaţiunile asimilate acestora. De la ultima republicare a Ordonanţei Guvernului nr. importul de bunuri. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. care se aplică asupra operaţiunilor privind livrările de bunuri mobile. efectuate de o manieră independentă de către contribuabili. au apărut o serie de acte normative care modifică. 3/1992 şi Legii nr. până la utilizatorul final al produselor şi serviciilor. respectiv numai asupra a ceea ce se numeşte valoarea adaugată de către fiecare agent economic participant la procesul de producţie şi de circulaţie a mărfii respective. publicată în Monitorul Oficial nr. 12/1998. 77/1997. 56/1997. din categoria impozitelor indirecte. precum şi cele asimilate acestora. Toate aceste reglementari au fost abrogate incepan cu data de 23 decembrie cand a intrat in vigoare legea 571/2003 privind Codul Fiscal. Ordonanţei Guvernului nr. privind: 1 . Taxa pe valoarea adaugată se aplică asupra diferenţei dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare. prestările de servicii. Ordonanţa Guvernului nr. 17/2000. şi se aplică pe întreg circuitul economic. 2/1998. transferul proprietăţii bunurilor imobile. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 105/1997. reprezintă un venit al bugetului de stat. 3/1992 în Monitorul Oficial nr. 34/1997. Legea nr. publicata in Monitorul Oficial nr 927 din 23 decembrie 2003.A. 113/15 martie 2000.V.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice A.). 288/12 decembrie 1995. 2/1996. Legea nr. Sfera de aplicare În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugată se cuprind operaţiunile cu plată.

pentru care locul prestării se consideră a fi în România.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice . religios sau de natură publică. economic. agentul frigorific si altele de aceeasi natura sunt considerate bunuri mobile corporale. -transmiterea de bunuri efectuata pe baza unui contract de comision la cumparare sau la vanzare. . precum şi între aceştia şi persoane fizice. sindical.  alte persoane decăt cele prevăzute mai sus. cu exceptia contractelor de leasing. in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia. 1 . atunci cand comisionarul actioneaza in nume propriu. -trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile. direct sau prin persoane care actioneaza in numele acestuia. politic.in urma executarii silite. social.  persoane fizice. Prin contribuabili se înţelege:  persoane juridice. care realizează venituri în România din activităţi desfăşurate pe baza liberei iniţiative. in cadrul unui contract care prevede ca plata se efectueaza in rate sau orice alt tip de contract ce prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei scadente. dar in contul comitentului. asociaţii sau organizaţii de orice fel care desfăşoară în România activităţi cu caracter. -importul de bunuri. autorizate. precum şi asociaţiile civile fără personalitate juridică.  instituţiile publice. gazele naturale. filantropic.transferul proprietăţii bunurilor imobile între contribuabili. Prin bunuri se intelege : -bunurile corporale mobile si imobile. -serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate. energia termica.livrări de bunuri mobile şi/sau prestări de servicii efectuate în cadrul exercitării activităţii profesionale .predarea efectiva a bunurilor catre o alta persoana. asociaţiile familiale. precum şi alte organizaţii şi organisme internaţionale care funcţioneaza în România.  reprezentantele societăţilor comerciale sau ale organizaţiilor economice străine. Energia electrica. prin natura lor sau prin destinatie. -transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor. Operatiuni impozabile Livrarea de bunuri Prin livrare de bunuri se intelege orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar catre o alta persoana. cultural. in schimbul unei despagubiri.

constituie livrare de bunuri efectuata cu plata. e) acordarea in mod gratuit de bunuri ca mostre in cadrul campaniilor publicitare. fiecare transfer este considerat o livrare separata a bunului. chiar daca acesta este transferat direct beneficiarului final. Transferul de bunuri efectuat cu ocazia operatiunilor de transfer total sau partial de active si pasive. pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare. daca aceasta s-ar fi aplicat transferului respectiv. f) acordarea de bunuri. care nu are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata sau are dreptul de deducere partial. operatiunea se considera livrare de bunuri. indiferent daca e facuta cu plata sau nu. Aportul in natura la capitalul social al unei societati comerciale nu constituie livrare de bunuri.in cadrul unui contract de leasing. In situatia in care primitorul bunurilor este o persoana impozabila. in conditiile stabilite prin norme. in limitele prevazute prin lege. Orice distribuire de bunuri din activele unei societati comerciale catre asociatii sau actionarii sai. d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat. b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ. de mecenat. nu constituie livrare de bunuri. In cazul a doua sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun. 1 . daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial. in cadrul actiunilor de sponsorizare. de protocol. Prestarile de servicii cuprind operatiuni cum sunt: a) inchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor. Nu constituie livrare de bunuri : a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora. Prestarea de servicii Se considera prestare de servicii orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice -bunurile constatate lipsa din gestiune conform legislatiei in vigoare Preluarea de catre persoane impozabile a bunurilor achizitionate sau fabricate de catre acestea pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit constituie livrare de bunuri efectuata cu plata. daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial. precum si alte destinatii prevazute de lege. alte bunuri acordate in scopul stimularii vanzarilor. care nu mai pot fi valorificateinconditiile stabilite prin norme. inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a societatii. daca primitorului bunurilor i-ar fi fost permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata. in mod gratuit. c) perisabilitatile. ca urmare a fuziunii si divizarii. ca ajutoare umanitare externe sau interne.

Schimburi de bunuri sau servicii In cazul unei operatiuni care implica o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii in schimbul unei livrari de bunuri si/sau prestari de servicii. in scopuri ce nu au legatura cu activitatea sa economica. in vederea utilizarii an mod gratuit. brevetelor. sau pentru a fi puse la dispozitie. dar in contul unei alte persoane.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice b) transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor. in legatura cu o prestare de servicii. licentelor. de a nu concura cu alta persoana sau de a tolera o actiune ori o situatie. atunci cand intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. care actioneaza in numele si in contul comitentului. altor persoane. daca taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile respective a fost dedusa total sau partial. fiecare persoana impozabila se considera ca a efectuat o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii cu plata. Se considera prestari de servicii cu plata: a) utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile. c) angajamentul de a nu desfasura o activitate economica. chiar daca serviciul respectiv este prestat direct catre beneficiarul final. in scopuri care nu au legatura cu activitatea sa economica pentru uzul personal al angajatilor sai sau al altor persoane. marcilor comerciale si a altor drepturi similare. fiecare tranzactie se considera o prestare separata si se impoziteaza distinct. Locul operatiunilor impozabile Locul livrarii de bunuri Se considera a fi locul livrarii de bunuri: 1 . d) prestarile de servicii efectuate in baza unui ordin emis de/sau in numele unei autoritati publice sau potrivit legii. In cazul prestarii unui serviciu de catre mai multe persoane impozabile. Persoana impozabila care actioneaza in nume propriu. b) prestarile de servicii efectuate in mod gratuit de catre o persoana impozabila. e) intermedierea efectuata de comisionari. se considera ca a primit si a prestat ea insasi acele servicii. prin tranzactii succesive.

parcursul efectuat intre locul de plecare si locul de sosire al transportului de pasageri. fara oprire in afara tarii. pentru urmatoarele prestari de servicii. in cazul transportului de bunuri si de persoane. d) locul de plecare al transportului de pasageri. in cazul in care livrarile de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor sau avion. domiciliul sau resedinta obisnuita a beneficiarului in cazul urmatoarelor servicii: 1. in cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau montaj. dupa oprirea efectuata in afara tarii. primul punct de imbarcare a pasagerilor situat in interiorul tarii. ultimul punct de debarcare prevazut in interiorul tarii. domiciliul sau resedinta sa obisnuita. In aplicarea prevederilor de la lit. inainte de oprirea efectuata an afara tarii. in lipsa acestora. in cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate. ca si prestarile privind pregatirea sau coordonarea executarii lucrarilor imobiliare. se intelege: a) prin partea din parcursul transportului de pasageri efectuat in interiorul tarii. b) locul unde se efectueaza instalarea sau montajul. si pe partea din parcursul transportului de pasageri efectuat in interiorul tarii. b) locul unde se efectueaza transportul. in functie de distantele parcurse. Prin exceptie . inclusiv prestatiile agentiilor imobiliare si de expertiza. e) locul de plecare al transportului de pasageri. Locul prestarii de servicii Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul isi are stabilit sediul activitatii economice sau un sediu permanent de la care serviciile sunt efectuate sau. pentru pasagerii care s-au imbarcat an interiorul tarii. de beneficiar sau de un tert. 1 . daca este cazul. b) prin locul de plecare al transportului de pasageri. prestatiile furnizate de arhitecti si serviciile de supervizare. locul prestarii este considerat a fi: a) locul unde bunul imobil este situat. cum ar fi. c) sediul activitatii economice sau sediul permanent al beneficiarului pentru care sunt prestate serviciile sau. indiferent daca punerea in functiune este efectuata de catre furnizor sau de alta persoana in contul sau. pentru prestarile de servicii efectuate in legatura directa cu un bun imobil. de exemplu. c) locul unde se gasesc bunurile in momentul in care are loc livrarea. in cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice a) locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea sau transportul. daca este cazul. c) prin locul de sosire a unui transport de pasageri. in absenta acestora. inchirierea de bunuri mobile corporale. e). an cazul an care livrarile de bunuri sunt efectuate intr-un autocar sau tren.

operatiunile bancare. 6. de asemenea. punerea la dispozitie de personal. inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii. serviciul furnizat nu reprezinta un serviciu electronic. 9. de filme si de jocuri.software . mentenanta la distanta a programelor si echipamentelor. cum sunt: ancarcarea. culturale. serviciile de publicitate si marketing. total sau partial. prestarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale. 5. transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor. a unei activitati economice sau a unui drept mentionat an prezenta litera. prestarile de servicii efectuate de intermediari care intervin an furnizarea prestarilor prevazute an prezenta litera. de texte si de informatii si punerea la dispozitie de baze de date. furnizarea de programe informatice . 12. 3.si actualizarea acestora. 4. paza si/sau depozitarea bunurilor si alte servicii similare. d) locul unde sunt prestate serviciile. sportive. 7. inclusiv serviciile accesorii si cele ale organizatorilor de astfel de activitati. in cazul urmatoarelor servicii: 1. 11. 3. 2. imagini si sunete sau informatii de orice natura prin cablu. 13.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice 2. si furnizarea accesului la reteaua mondiala de informatii. stiintifice. serviciile de telecomunicatii cuprind. furnizarea de imagini. Sunt considerate servicii de telecomunicatii serviciile avand ca obiect transmiterea. artistice. furnizarea de muzica. de inginerie. culturale. telecomunicatiile. de divertisment si furnizarea de servicii de invatamant la distanta. inclusiv reasigurari. expertize privind bunurile mobile corporale. sunt considerate servicii furnizate pe cale electronica: furnizarea si conceperea de site-uri informatice. 10. artistice. serviciile de radiodifuziune si de televiziune. cu exceptia anchirierii de seifuri. prelucrarea de date si furnizarea de informatii. serviciile contabililor si expertilor contabili. financiare si de asigurari. licentelor. emiterea si receptia de semnale. radio. prestarile accesorii transportului. manipularea. Atunci cand furnizorul de servicii si clientul sau comunica prin curier electronic. ale birourilor de studii si alte servicii similare. transmiterea si difuzarea de emisiuni si evenimente politice. educative. inclusiv jocuri de noroc. 8. operatiunile de leasing avand ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale. mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice. 4. juridice si de avocatura. de divertisment sau similare. marcilor comerciale si al altor drepturi similare. descarcarea. brevetelor. obligatia de a se abtine de la realizarea sau exercitarea. emiteri sau receptii. serviciile de consultanta. stiintifice. sportive. Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata 2 . inscrisuri. serviciile furnizate pe cale electronica.

altele decat cele prevazute mai sus. redeventei sau arendei. in cazul in care nu s-a primit factura prestatorului pana la aceasta data. antreprenorul general poate opta pentru ca exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata sa intervina la data livrarii bunului imobil. denumite in continuare operatiuni de leasing extern. In cazul construirii unui bun imobil. In cazul 2 . in cazul in care se incaseaza avansuri inaintea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii.reguli generale Faptul generator al taxei reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice Faptul generator si exigibilitatea . serviciile telefonice. exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine la data efectuarii platii. inaintea livrarii. se considera ca sunt efectuate in momentul expirarii perioadelor la care se refera aceste decontari sau plati. Se excepteaza de la aceasta prevedere avansurile incasate pentru plata importurilor si a drepturilor vamale stabilite.Faptul generator al taxei intervine si taxa devine exigibila. respectiv a prestarii. inaintea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii. taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la fiecare din datele specificate in contract pentru plata ratelor. necesare pentru exigibilitatea taxei. taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la fiecare din datele specificate in contract pentru plata ratelor. Daca se efectueaza plati in avans. al operatiunilor de leasing intern. energia electrica si altele asemenea. care se efectueaza continuu. cum sunt gazele naturale. respectiv a chiriei. b) la data incasarii avansului. In cazul livrarii de bunuri cu plata in rate intre persoane stabilite in tara. dand loc la decontari sau plati succesive.cazuri speciale Pentru serviciile efectuate de persoanele impozabile stabilite in strainatate. potrivit legii. Prin avansuri se intelege incasarea partiala sau integrala a contravalorii bunurilor sau serviciilor. in conditii stabilite prin norme. la un moment dat. Livrarile de bunuri si prestarile de servicii. la data livrarii de bunuri sau la data prestarii de servicii. Pentru operatiunile de inchiriere de bunuri mobile si operatiunile de leasing contractate cu un prestator stabilit in strainatate. Faptul generator si exigibilitatea . si orice avansuri incasate pentru operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata sau care nu sunt in sfera de aplicare a taxei. chiar daca plata acesteia este stabilita prin lege la o alta data. sa solicite taxa pe valoarea adaugata de la platitorii taxei. de concesionare sau de arendare de bunuri. exigibilitatea taxei intervine la data primirii facturii prestatorului sau la data achitarii partiale sau totale a serviciului. pentru care beneficiarii au obligatia platii taxei pe valoarea adaugata. in baza legii. Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata este anticipata faptului generator si intervine: a) la data la care este emisa o factura fiscala.Taxa pe valoarea adaugata devine exigibila atunci cand autoritatea fiscala devine indreptatita. de inchiriere. apa. cu exceptiile prevazute in prezentul titlu.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata aferenta sumelor constituite drept garantie pentru acoperirea eventualelor reclamatii privind calitatea lucrarilor de constructiimontaj ia nastere la data incheierii procesului-verbal de receptie definitiva sau. gaze naturale. Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii care se efectueaza continuu. realizate prin intermediul unor masini automate de vanzare sau de jocuri. in lipsa acestora. exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine la data intocmirii documentelor prin care furnizorii/prestatorii au stabilit cantitatile livrate si serviciile prestate. servicii telefonice si altele similare -. taxele. exclusiv taxa pe valoarea adaugata. dand loc la decontari sau plati succesive . Se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata: a) impozitele. pretul de achizitie sau pretul de cost se ajusteaza. apa. b) preturile de achizitie sau. pretul de cost.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice incasarii de avasuri fata de data prevazuta an contract. daca prin lege nu se prevede altfel. cum ar fi: comisioanele. beneficiarului sau a unui tert. In cazul livrarii de bunuri sau prestarii de servicii.energie electrica si termica. la data incasarii sumelor. cheltuielile de ambalare. Daca bunurile sunt mijloace fixe. din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului. Exigibilitatea pentru importul de bunuri In cazul unui import de bunuri. taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data cand se extrage numerar din automatul de vanzare sau de jocuri. taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data cand se genereaza drepturi de import pentru bunurile respective. determinat la momentul livrarii. c) suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabila pentru executarea prestarilor de servicii pentru operatiunile prevazute mai sus. b) cheltuielile accesorii. conform legislatiei vamale in vigoare. transport si asigurare. dar nu mai tarziu de finele lunii urmatoare celei in care s-a efectuat livrarea/prestarea. dupa caz. inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni. decontate cumparatorului sau clientului. taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data incasarii avansului. daca incasarea este anterioara acestuia. Nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata urmatoarele: 2 . Baza de impozitare Baza de impozitare pentru operatiuni in interiorul tarii Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din: a) pentru livrari de bunuri si prestari de servicii.

f) taxa de reclama si publicitate si taxa hoteliera care sunt percepute de catre autoritatile publice locale prin intermediul prestatorilor. operatiuni de leasing. pentru ambalajele care circula prin facturare. risturnele. Primul loc de destinatie a bunurilor al reprezinta 2 . penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neandeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale. livrari cu plata in rate. in baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele. in fapt. reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate. c) dobanzile percepute pentru: plati cu intarziere. cheltuielile de ambalare. e) sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia. sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor. Ajustarea bazei de impozitare Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata se ajusteaza in urmatoarele situatii: a) daca au fost emise facturi fiscale si. precum si in cazul majorarii pretului ulterior livrarii sau prestarii. transport si asigurare care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor an Romania. e) in cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa. Baza de impozitare pentru import Se cuprind. b) in cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea. ajustarea este permisa ancepand cu data de la care se declara falimentul. d) contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului. ulterior. prin schimb. remizele. b) sumele reprezentand daune-interese stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice a) rabaturile. daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care. d) valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa si clienti. c) in situatia in care reducerile de pret. inainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor. sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor. operatiunea este anulata total sau partial. fara facturare. calitatea sau preturile bunurilor livrate sau a serviciilor prestate.

Baza de impozitare pentru nave si aeronave nu include: a) valoarea serviciilor de reparare sau transformare. in conformitate cu metodologia folosita. aprovizionate din strainatate. ziare si reviste. b) carburantii si alte bunuri. c) livrarile de proteze de orice fel si accesoriile acestora. pentru navele si aeronavele care au fost reparate sau transformate an strainatate. pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri: a) dreptul de intrare la castele. expozitii.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice destinatia stipulata in documentul de transport sau orice alt document insotitor al bunurilor. pentru a stabili valoarea in vama a bunurilor importate. cand acestea intra in Romania. cu exceptia celor destinate exclusiv publicitatii. aceasta se converteste in moneda nationala a Romaniei. monumente istorice. Daca suma folosita la stabilirea bazei de impozitare pentru un import de bunuri este exprimata in valuta. Cota de 19% Această cotă se aplică asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata. targuri. În România se aplică următoarele cote:  Cota de 19%. Cotele de impozitare Taxa pe valoarea adaugată se calculează prin aplicarea cotei stabilite de normele legale asupra bazei de impozitare. d) livrarile de produse ortopedice. 2 . case memoriale. b) livrarea de manuale scolare. carti.  Cota 9%. gradini zoologice si botanice. destinate utilizarii pe nave si/sau aeronave. cu exceptia protezelor dentare. muzee. monumente de arhitectura si arheologice. e) medicamente de uz uman si veterinar. Cota 9% Cota redusa a taxei pe valoarea adaugata este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare.

desfasurata de unitatile autorizate. masa si tratament. 84/1995. indiferent de forma de organizare. -prestarile de ingrijire si supraveghere efectuate de personal medical si paramedical.prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre stomatologi si tehnicieni dentari. efectuate de institutiile publice sau alte entitati recunoscute ca avand caracter social. inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping. baze de tratament si recuperare. de organizatii fara scop 2 .prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor si a tinerilor. -prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv. in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului. inclusiv activitatea caminelor si a cantinelor organizate pe langa aceste unitati. precum spitale. sanatorii. cabinete si laboratoare medicale. formarea profesionala a adultilor. . Operatiuni scutite Scutiri pentru operatiunile din interiorul tarii Urmatoarele operatiuni de interes general sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata: -spitalizarea. serviciile funerare prestate de unitatile sanitare. de sange si de lapte. centre de ingrijire medicala si de diagnostic. cantinele organizate pe langa aceste unitati. efectuate de catre institutiile publice sau de catre alte entitati recunoscute. . inclusiv veterinare. daca au ancheiat contracte cu Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si contravaloarea acestora este decontata pe baza de bilete de tratament. precum si prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de acestea. prestate de persoane impozabile care isi desfasoara activitatea in statiuni balneoclimaterice. ingrijirile medicale. republicata. . precum si livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi si de tehnicienii dentari.prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta si/sau protectia sociala efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social. dispensare. centre de sanatate rurale sau urbane. .transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice f) cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara. desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati.livrarile de organe. . statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati. care au aceste obiective. serviciile de cazare. in vehicule special amenajate in acest scop. . si operatiunile strans legate de acestea. cu modificarile si completarile ulterioare.activitatea de invatamant prevazuta de Legea invatamantului nr. de provenienta umana.

abonamente la agentiile internationale de stiri si alte drepturi de difuzare similare. . acordarea. 3. 2. drepturi de difuzare. transferul si/sau orice alte operatiuni cu moneda nationala sau straina. sindicala. patriotica. . prevazute de Ordonanta Guvernului nr.activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare pentru realizarea programelor. 324/2003. regional si bilateral. profesionala sau civica. precum si administrarea garantiilor de credit de catre persoana care acorda creditul. precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor. cecuri sau alte instrumente de plata. Alte operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata: . cu ocazia manifestarilor destinate sa le aduca sprijin financiar si organizate in profitul lor exclusiv. cu exceptia celor de publicitate. negocierea si preluarea garantiilor de credit sau a garantiilor colaterale pentru credite. in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta. 2 .Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice patrimonial ce au obiective de natura politica. carduri de credit sau de debit. orice operatiune legata de depozite si conturi financiare. difuzarea si/sau retransmisia programelor de radio si/sau de televiziune. inclusiv orice operatiuni cu ordine de plata. cu modificarile ulterioare. transferuri de bani. subprogramelor si proiectelor. cu exceptia monedelor sau a bancnotelor care sunt obiecte de colectie. precum si de unitatile care au ca obiect de activitate difuzarea prin cablu a programelor audiovizuale. cu exceptia celor de publicitate. patronala. precum si a actiunilor cuprinse in Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare. filantropica. religioasa. cu conditia ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni concurentiale. .vanzarea de licente de filme sau de programe. in programele-nucleu si in planurile sectoriale.realizarea. emisiunea. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica. destinate activitatii de radio si televiziune. instrumente de debit. 4. .prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans legate de acestea.prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice. filozofica. efectuate de institutiile publice. efectuate de unitatile care produc si/sau difuzeaza programele audiovizuale. efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia fizica. aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. . acordarea si negocierea de credite si administrarea creditului de catre persoana care il acorda. precum si activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare finantate in parteneriat international.prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale caror operatiuni sunt scutite.prestarile urmatoarelor servicii financiare si bancare: 1. . precum si operatiunile care intra in sfera de aplicare a impozitului pe spectacole. precum si operatiuni de factoring.

cambii. titluri de creante. sa desfasoare astfel de activitati.livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate de unitatile din sistemul de penitenciare. concesionarea si inchirierea de bunuri imobile. 3. precum si prestarile de servicii an legatura cu operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare efectuate de persoanele care intermediaza astfel de operatiuni. amenajari.livrarea obiectelor si vesmintelor de cult religios. .lucrarile de constructii. . . certificate. Braila-Harsova si Galati-Grindu. sau bunuri adjudecate de catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare. . alte instrumente financiare sau alte valori mobiliare. ca efect al darii in plata. reparatii si antretinere la monumentele care comemoreaza combatanti. cu stingerea totala sau partiala a obligatiilor de plata ale unui debitor. . cu urmatoarele exceptii: 1. victime ale razboiului si ale Revolutiei din Decembrie 1989. . teologice sau cu continut bisericesc si care sunt necesare pentru practicarea cultului. operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara. gestiunea fondurilor comune de plasament si/sau a fondurilor comune de garantare a creantelor efectuate de orice entitati constituite an acest scop. emisiunea. transferul si/sau orice alte operatiuni cu titluri de participare. inchirierea seifurilor. precum si furnizarea de bunuri asimilate obiectelor de cult. 6.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice 5. cu exceptia executarii acestora. 4. obligatiuni. inchirierea utilajelor si a masinilor fixate in bunurile imobile. Scutiri la import Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata: a) importul de bunuri a caror livrare in Romania este scutita de taxa pe valoarea adaugata. 4. serviciile de parcare a vehiculelor. utilizand munca detinutilor. conform legii.transportul fluvial de persoane in Delta Dunarii si pe rutele Orsova-Moldova Noua. eroi. 2 . -livrarea de bunuri catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare.operatiunile de asigurare si/sau reasigurare. tiparirea cartilor de cult.jocurile de noroc organizate de persoanele autorizate. . 2. inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.arendarea.

bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ. an conditii de reciprocitate. organisme internationale si/sau organizatii nonprofit din strainatate si din tara. in limitele si in conformitate cu conditiile precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii. c) bunurile importate destinate comercializarii in regim duty-free. i) importul de bunuri finantate din imprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine. Scutiri pentru exporturi sau alte operatiuni similiare si pentru transportul international Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata: a) livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara tarii. an conditiile stabilite prin norme. g) importul de suporturi materiale. de catre furnizor sau de alta persoana in contul sau.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice b) bunurile introduse in tara de calatori sau de alte persoane fizice cu domiciliul in tara ori in strainatate. devin proprietatea statului. cu exceptia bunurilor transportate de cumparatorul insusi si folosite la echiparea sau 2 . de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura. de protectie si ameliorare a mediului. e) importul de bunuri efectuat de reprezentantele organismelor internationale si interguvernamentale acreditate in Romania. j) importul urmatoarelor bunuri: bunurile de origine romana. de aparare a tarii sau sigurantei nationale. pe care sunt inregistrate filme sau programe destinate activitatii de radio si televiziune. sportiv. precum si prin magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora. bunurile straine care. precum si de catre cetatenii straini angajati ai acestor organizatii. benzi magnetice. returnate partenerilor externi an perioada de garantie. in conditiile stabilite prin norme. d) importul de bunuri de catre misiunile diplomatice si birourile consulare. precum si de catre cetatenii straini cu statut diplomatic sau consular an Romania. bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate. pentru regimul vamal aplicabil persoanelor fizice. cum ar fi pelicule. stabilite prin hotarare a Guvernului. f) importul de bunuri de catre fortele armate ale statelor straine membre NATO pentru uzul acestora sau al personalului civil insotitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor. discuri. in cazul in care aceste forte sunt destinate efortului comun de aparare. cu exceptia celor de publicitate. potrivit precedurii stabilite prin norme. echipamentele pentru protectia mediului. potrivit legii. potrivit procedurii stabilite prin norme. de aparare a sanatatii. in conditiile si in limitele stabilite potrivit reglementarilor legale in vigoare. h) importul de bunuri primite in mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donatii destinate unor scopuri cu caracter religios. artistic. sau de alta persoana in contul sau. b) livrarile de bunuri expediate sau transportate an afara tarii de cumparatorul care nu este stabilit in interiorul tarii.

in conditii de reciprocitate. f) in cazul navelor utilizate pentru transportul international de persoane si/sau de marfuri. precum si livrarile de nave in intregul lor catre aceste companii. k) livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii. urmatoarele operatiuni: . pentru uzul fortelor armate sau al personalului civil care insoteste fortele armate sau pentru aprovizionarea cantinelor. g) in cazul aeronavelor care presteaza transporturi internationale de persoane si/sau de marfuri. . in favoarea misiunilor diplomatice si oficiilor consulare. c) prestarile de servicii. livrarile de carburanti. 2. in limitele si in conformitate cu conditiile precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii. cu exceptia prestarilor de servicii scutite.livrarea de carburanti. daca fortele iau parte la efortul de aparare comun. in favoarea reprezentantelor organismelor internationale si interguvernamentale acreditate an Romania. alte servicii direct legate de importul bunurilor. j) livrarile de bunuri si prestarile de servicii. avion. inclusiv transportul si prestarile de servicii accesorii transportului. scutirea se acorda potrivit unei proceduri de restituire a taxei. precum si a oricaror cetateni straini avand statut diplomatic sau consular an Romania. h) prestarile de servicii pentru navele aflate in proprietatea companiilor de navigatie care isi desfasoara activitatea in regimul special maritim sau operate de acestea. in cazul in care bunurile nu sunt expediate sau transportate in afara tarii si pentru prestarile de servicii.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice aprovizionarea ambarcatiunilor de agrement si avioanelor de turism sau a oricarui mijloc de transport de uz privat. prestarile de servicii efectuate pentru nevoile directe ale aeronavelor si/sau pentru incarcatura acestora. e) transportul international de persoane si serviciile direct legate de acest transport. de organisme internationale si de 2 .prestarile de servicii efectuate pentru nevoile directe ale navelor si/sau pentru incarcatura acestora. al navelor de razboi. catre fortele armate ale statelor straine membre NATO. cu exceptia navelor folosite pentru pescuit fluvial sau de coasta. echipamente si alte bunuri destinate a fi incorporate sau utilizate pe nave. l) livrarile de bunuri si prestarile de servicii finantate din ajutoare sau imprumuturi nerambursabile acordate de catre guverne straine. a personalului acestora. autocar sau tren. i) livrarile de bunuri si prestarile de servicii. d) transportul. inclusiv livrarile de bunuri destinate a fi acordate ca tratatie pasagerilor la bordul unui vapor. echipamente si alte bunuri destinate a fi ancorporate sau utilizate pe aeronave. pentru pescuit sau alta activitate economica sau pentru salvare ori asistenta pe mare. legate direct de exportul de bunuri sau de bunurile plasate an regimuri vamale suspensive. prestarile de servicii accesorii transportului. stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice. urmatoarele operatiuni: 1. precum si a cetatenilor straini angajati ai acestora. daca valoarea acestora este inclusa in baza de impozitare a bunurilor importate.

b) livrarea de bunuri destinate plasarii in magazinele duty-free si in alte magazine situate in aeroporturile internationale. consolidarea. operatiunile comerciale de vanzare-cumparare a marfurilor straine intre diversi operatori din zona libera sau portul liber sau intre acestia si alte persoane din afara zonei libere sau a portului liber. Prin norme se stabilesc. introducerea de bunuri straine intr-o zona libera sau port liber. 3. zona libera sau in portul liber. n) servicii prestate de persoane din Romania. inclusiv din donatii ale persoanelor fizice. inclusiv in antrepozitul vamal. c) urmatoarele operatiuni desfasurate intr-o zona libera sau intr-un port liber: 1. scoaterea de bunuri straine din zona libera sau portul liber. fara antocmirea de formalitati vamale. Scutirile nu se aplica bunurilor care sunt livrate pentru utilizare sau consum in Romania. documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pe valoarea adaugata si. procedura si conditiile care trebuie indeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adaugata. fara intocmirea de declaratii vamale de export. direct din strainatate. precum si livrarile de bunuri efectuate prin aceste magazine. 2. acolo unde este cazul. extinderea. bunurile fiind in aceeasi stare ca in momentul introducerii lor in zona libera sau portul liber. in afara tarii. restaurarea si reabilitarea lacasurilor de cult religios sau a altor cladiri utilizate in acest scop. dupa caz. pentru bunurile din import aflate in perioada de garantie. in contul beneficiarilor cu sediul sau domiciliul in strainatate. o) prestarile de servicii efectuate de intermediari care actioneaza an numele sau an contul unei alte persoane. atunci cand intervin an operatiuni prevazute de prezentul articol. in vederea simplei depozitari. Scutiri speciale legate de traficul international de bunuri Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata: a) livrarea de bunuri care sunt plasate in regim de antrepozit vamal. m) construirea. Regimul deducerilor Dreptul de deducere 3 . sau care raman an Romania.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice organizatii nonprofit si de caritate din strainatate si din tara.

cu unul din urmatoarele documente: a) pentru taxa pe valoarea adaugata datorata sau achitata. Taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate. pentru care termenul de plata intervine dupa data de 1 ianuarie 2004 inclusiv. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata. care se afla in stoc la data la care persoana respectiva a fost inregistrata cu platitor de taxa pe valoarea adaugata. daca sunt indeplinite anumite conditii . Pentru bunurile importate pana la data de 31 decembrie 2003. b) bauturi alcoolice si produse din tutun destinate actiunilor de protocol. se deduce potrivit prevederilor 3 . eliberate in baza Legii nr. in baza certificatelor de suspendare a taxei pe valoarea adaugata. Nu poate fi dedusa taxa pe valoarea adaugata pentru: a) bunuri/servicii achizitionate de furnizori/prestatori in contul clientilor si care apoi se deconteaza acestora. pentru importurile care mai beneficiaza de amanarea platii taxei an vama. conform reglementarilor contabile. stocurilor de produse cu destinatie speciala.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice Dreptul de deducere ia nastere in momentul in care taxa pe valoarea adaugata deductibila devine exigibila. republicata. in functie de felul operatiunii. b) pentru importuri de bunuri. care a aplicat regimul special de scutire si ulterior trece la aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata. si este emisa pe numele persoanei de catre o persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata. orice persoana impozabila trebuie sa justifice dreptul de deducere. b) taxa pe valoarea adaugata achitata pentru bunurile importate. aferenta bunurilor care i-au fost livrate sau urmeaza sa ai fie livrate. destinate realizarii obiectivelor proprii de investitii. cu factura fiscala. aferenta bunurilor care i-au fost livrate sau urmeaza sa ai fie livrate. orice persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata are dreptul sa deduca: a) taxa pe valoarea adaugata datorata sau achitata. si pentru prestarile de servicii care i-au fost prestate ori urmeaza sa ai fie prestate de o alta persoana impozabila. Daca bunurile si serviciile achizitionate sunt destinate utilizarii in folosul operatiunilor sale taxabile. Orice persoana impozabila. pentru: a) bunuri de natura stocurilor. are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata la data inregistrarii ca platitor de taxa pe valoarea adaugata. b) bunuri de natura mijloacelor fixe. care au fost achizitionate cu cel mult 90 de zile anterior datei de inregistrare ca platitor de taxa pe valoarea adaugata. taxa pe valoarea adaugata devine deductibila la data platii efective. cu declaratia vamala de import sau un act constatator emis de autoritatile vamale. se va prezenta si documentul care confirma achitarea taxei pe valoarea adaugata. si pentru prestarile de servicii care i-au fost prestate ori urmeaza sa ai fie prestate de o alta persoana impozabila. Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata. finantate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale.

se 3 . Deducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regim mixt Orice persoana impozabila. Daca cifra de afaceri obtinuta in anul infiintarii este mai mare de 100. in anul urmator perioada fiscala va fi luna calendaristica. La incheierea exercitiului financiar.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice legale. perioada fiscala va fi trimestrul. emise de Ministerul Finantelor Publice. la cursul de schimb valutar din ultima zi lucratoare a anului precedent. Persoanele impozabile care iau fiinta in cursul anului trebuie sa declare. Sumele deduse in cursul anului fiscal pentru obiectivele proprii de investitii pot fi utilizate numai pentru plati aferente aceluiasi obiectiv de investitii. perioada fiscala este trimestrul calendaristic si au obligatia de a depune la organele fiscale teritoriale. inclusiv de investitii destinate realizarii de astfel de operatiuni. pana la data de 25 ianuarie. o declaratie in care sa mentioneze cifra de afaceri din anul precedent. cifra de afaceri pe care preconizeaza sa o realizeze in cursul anului.000 euro inclusiv.000 euro. Perioada fiscala Perioada fiscala pentru taxa pe valoarea adaugata este luna calendaristica.000 euro inclusiv. Prin derogare . sumele deduse si neutilizate se vireaza la bugetul de stat sau bugetele locale in conturile si la termenele stabilite prin normele metodologice anuale privind incheierea exercitiului financiar-bugetar si financiar-contabil. au obligatia de a depune deconturi trimestriale in anul infiintarii. pentru persoanele impozabile care nu au depasit in cursul anului precedent o cifra de afaceri din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere de 100. este denumita in continuare platitor de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt. Cu taxa pe valoarea adaugata dedusa pentru realizarea obiectivelor proprii de investitii se vor reintregi obligatoriu disponibilitatile de investitii. care realizeaza sau urmeaza sa realizeze atat operatiuni care dau drept de deducere. inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata. cu ocazia inregistrarii fiscale. iar daca aceasta nu depaseste 100. Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilor si serviciilor achizitionate de orice platitor de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt se determina conform urmatoarelor: -achizitiile de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de operatiuni care dau drept de deducere. iar daca cifra de afaceri obtinuta nu depaseste 100. cat si operatiuni care nu dau drept de deducere.000 euro inclusiv.

care se intocmeste separat pentru aceste operatiuni. Rectificarile se evidentiaza pe randurile de regularizare din decontul de taxa pe valoarea adaugata. . se evidentiaza intr-un jurnal pentru cumparari intocmit separat. iar taxa pe valoarea adaugata aferenta acestora nu se deduce. Prin exceptie.Pro-rata aplicabila provizoriu pentru un in este ori pro-rata definitiva determinata pentru anul precedent. . in cazul achizitiilor destinate realizarii de investitii.bunurile si serviciile pentru care nu se cunoaste destinatia in momentul achizitiei. situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cumulate pentru intregul an fiscal. Taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor achizitii se deduce pe baza de pro-rata. urmand ca taxa dedusa sa fie ajustata in conformitate cu procedura stabilita prin norme. . daca acestea sunt accesorii activitatii principale. ori pro-rata estimata in functie de operatiunile prevazute a fi realizate in anul curent. Nu se includ in calculul pro-rata serviciile efectuate de prestatori stabiliti in strainatate . respectiv daca vor fi utilizate pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere sau operatiuni care nu dau drept de deducere ori pentru care nu se poate determina proportia in care sunt sau vor fi utilizate pentru operatiuni care dau drept de deducere si operatiuni care nu dau drept de deducere. Persoanele impozabile trebuie sa comunice organului fiscal teritorial.in cursul unui an fiscal este permisa rectificarea taxei deduse aferente achizitiilor de bunuri/servicii care se constata ca ulterior au fost utilizate pentru alta destinatie decat cea prevazuta la data achizitiei. in scopul finantarii de activitati scutite fara drept de deducere sau care nu intra an sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. respectiv trimestru. cat si pentru operatiuni care nu dau drept de deducere. este permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata pe parcursul procesului investitional. situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cele efectiv realizate in cursul fiecarei luni. care se prevad ca vor fi utilizate atat pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere. si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestora se deduce integral. la numitor se adauga alocatiile. Prin exceptie. aceasta poate fi determinata lunar sau trimestrial. . Se exclud din calculul pro-rata veniturile financiare. care se intocmeste separat pentru aceste operatiuni. Taxa pe valoarea adaugata de dedus se determina prin aplicarea pro-rata provizorie asupra 3 . iar la numitor veniturile de la numarator plus veniturile obtinute din operatiuni care nu dau drept de deducere. la numarator.pro-rata se determina ca raport intre: veniturile obtinute din operatiuni care dau drept de deducere. subventiile sau alte sume primite de la bugetul de stat sau bugetele locale. dupa caz . inclusiv subventiile legate direct de pretul acestora. -achizitiile de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice inscriu intr-un jurnal pentru cumparari. nivelul pro-rata provizorie aplicata. la anceputul fiecarui in fiscal. precum si de investitii care sunt destinate realizarii de astfel de operatiuni se inscriu in jurnalul pentru cumparari. precum si modul de determinare a acesteia. cel mai tarziu pana la data de 25 ianuarie. pentru care beneficiarii au obligatia platii taxei pe valoarea adaugata. In calculul pro-rata. Pro-rata se determina anual.

aferente achizitiilor destinate atat realizarii de operatiuni care dau drept de deducere. se aplica pro-rata definitiva asupra tuturor achizitiilor de bunuri si servicii efectuate in cursul anului. b) daca nu se poate efectua separarea pe destinatii. si care ulterior realizeaza astfel de operatiuni nu au obligatia sa calculeze si sa utilizeze pro-rata provizorie. iar diferenta rezultata se inscrie pe un rand distinct in decontul din ultima perioada fiscala a anului.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice taxei pe valoarea adaugata deductibile. Daca aprobarea a fost acordata in timpul anului. Platitorii de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt pot renunta la aplicarea pro-rata lunara sau trimestriala numai la inceputul unui an fiscal si sunt obligate sa anunte organele fiscale. la solicitarea persoanelor impozabile in cauza. deoarece nu realizau si nici nu prevedeau realizarea de operatiuni fara drept de deducere an cursul anului. conform prorata provizorie. prin directia de specialitate. in functie de realizarile efective din cursul anului. cat si pentru operatiuni fara drept de deducere . La finele anului vor aplica urmatoarele reguli: a) daca pot efectua separarea achizitiilor de bunuri/servicii pe destinatii. organele fiscale la care acestea sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot aproba ca pro-rata sa fie determinata lunar sau trimestrial. Ministerul Finantelor Publice. Diferenta in plus sau an minus fata de taxa dedusa. La cererea justificata a persoanelor impozabile. Platitorii de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt pot renunta la aplicarea pro-rata speciala numai la inceputul unui an calendaristic si sunt obligate sa anunte organele fiscale. ca taxa de plata la bugetul de stat. In situatii speciale. si/sau taxa aferenta bunurilor/serviciilor destinate exclusiv operatiunilor cu drept de deducere. -persoanele impozabile care nu au determinat pro-rata provizorie la inceputul anului. vor regulariza astfel: din taxa dedusa in cursul anului se scade taxa de dedus rezultata prin aplicarea pro-rata definitiva pentru achizitiile destinate atat realizarii de operatiuni cu drept de deducere. In cursul anului este permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata. persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa pe valoarea adaugata dedusa de la inceputul anului pe baza pro-rata lunara sau trimestriala. Pro-ratele lunare sau trimestriale efectiv realizate sunt definitive si nu se regularizeaza la sfarsitul anului. aprobata. dupa caz. cat si celor care nu dau drept de deducere. poate aproba aplicarea unei pro-rata speciale. potrivit formulei de calcul . Pro-rata definitiva se determina in luna decembrie. pe baza justificarii prezentate. cand pro-rata calculata nu asigura determinarea corecta a taxei de dedus. Regularizarea deducerilor operate dupa pro-rata provizorie se realizeaza prin aplicarea pro-rata definitiva asupra sumei taxei pe valoarea adaugata deductibile aferente achizitiilor . se anscrie pe un rand distinct in decontul ultimei perioade fiscale. In anul an care a fost acordata aprobarea. iar diferenta rezultata se inscrie pe un rand distinct in decontul din ultima perioada fiscala a anului. persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa pe valoarea adaugata dedusa de la inceputul anului pe baza pro-rata speciala. 3 .

este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata colectata. care reprezinta regularizarile de taxa si stabilirea soldului taxei pe valoarea adaugata de plata sau a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata. Se determina suma negativa a taxei pe valoarea adaugata cumulata. dedusa in acea perioada fiscala. decontul fiind si cerere de rambursare. prin bifarea casetei corespunzatoare din decontul de taxa pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare. prin adaugarea la suma negativa a taxei pe valoarea adaugata. rezulta un sold al sumei negative a taxei pe valoarea adaugata. aferenta operatiunilor taxabile. rezulta un sold de taxa pe valoarea adaugata de plata an perioada fiscala de raportare. Regularizarea si rambursarea taxei Dupa determinarea taxei de plata sau a sumei negative a taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunile din perioada fiscala de raportare. Daca taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata este mai mare decat suma negativa a taxei pe valoarea adaugata cumulata. Prin decontul de taxa pe valoarea adaugata. persoanele impozabile trebuie sa efectueze regularizarile prevazute de prezentul articol prin decontul de taxa pe valoarea adaugata. care este dedusa antr-o perioada fiscala. in perioada fiscala de raportare. rezulta o diferenta denumita taxa pe valoarea adaugata de plata pentru perioada fiscala de raportare. Se determina taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata. denumit in continuare suma negativa a taxei pe valoarea adaugata. denumita taxa colectata. an perioada fiscala de raportare. rezultata in perioada fiscala de raportare. In situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor taxabile. rezulta un excedent in perioada de raportare. sau pot reporta soldul sumei negative in decontul perioadei fiscale 3 . prin adaugarea la taxa pe valoarea adaugata de plata din perioada fiscala de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat pana la data depunerii decontului de taxa pe valoarea adaugata din soldul taxei pe valoarea adaugata de plata al perioadei fiscale anterioare.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice Determinarea taxei de plata sau a sumei negative de taxa In situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate de o persoana impozabila. daca nu a fost solicitat a fi rambursat. a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata reportat din decontul perioadei fiscale precedente. exigibila intr-o perioada fiscala. Daca suma negativa a taxei pe valoarea adaugata cumulata este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata. este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate. Persoanele impozabile inregistrate ca platitor de taxa pe valoarea adaugata pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare. persoanele impozabile trebuie sa determine diferentele dintre sume.

pentru operatiunile taxabile realizate. aceasta nu se reporteaza in perioada fiscala urmatoare. persoana impozabila care preia activitatea va prelua si soldul taxei pe valoarea adaugata de plata catre bugetul de stat. pentru care locul prestarii este considerat a fi an Romania. In cazul persoanelor juridice care se divizeaza sau sunt absorbite de alta persoana impozabila. platitorii taxei pe valoarea adaugata sunt: a) persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. toate obligatiile prevazute in 3 . b) beneficiarii prestarilor de servicii taxabile. Platitorii taxei pe valoarea adaugata Pentru operatiunile din interioriul tarii. in numele persoanei stabilite in strainatate. aceasta fiind reportata obligatoriu in decontul perioadei fiscale urmatoare. indiferent daca beneficiarii sunt sau nu inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. Daca o persoana impozabila solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata. efectuate de persoane impozabile stabilite in strainatate. mai mic de 50 milioane lei inclusiv.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice urmatoare. Rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata se efectueaza de organele fiscale. soldul sumei negative a taxei pe valoarea adaugata pentru care nu s-a solicitat rambursarea este preluat in decontul persoanei care a preluat activitatea. Persoanele fizice datoreaza taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile introduse in tara. Nu poate fi solicitata rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare. care are obligatia de a indeplini. La importul de bunuri. pentru care nu s-a solicitat rambursarea din deconturile persoanelor care s-au lichidat cu ocazia fuziunii. cat si soldul sumei negative a taxei pe valoarea adaugata. Reguli aplicabile in cazul persoanelor impozabile stabilite in strainatate Daca o persoana impozabila stabilita in strainatate realizeaza prestari de servicii taxabile. potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora. platitorii taxei pe valoarea adaugata sunt persoanele care importa bunuri in Romania. In situatia in care doua sau mai multe persoane juridice impozabile fuzioneaza. va proceda astfel: a) prestatorul isi poate desemna un reprezentant fiscal in Romania.

Pana la data inregistrarii ca platitor de taxa pe valoarea adaugata an regim normal se va aplica regimul de scutire de taxa pe valoarea adaugata. care depasesc in cursul unui an fiscal plafonul de scutire. este inferioara plafonului de 2 miliarde lei. autoritatea fiscala este indreptatita sa solicite plata taxei pe valoarea adaugata pe perioada scursa intre data la care persoana in cauza avea obligatia sa solicite inregistrarea ca platitor de taxa 3 . care ulterior realizeaza operatiuni sub plafonul de scutire . Persoanele care se afla an regim special de scutire trebuie sa tina evidenta livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii. au dreptul sa-si desemneze un reprezentant fiscal pentru aceste operatiuni. inclusiv obligatia de a solicita inregistrarea fiscala in scopul platii taxei pe valoarea adaugata. Regimul special de scutire Sfera de aplicare si regulile pentru regimul special de scutire Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata persoanele impozabile a caror cifra de afaceri anuala. daca nu opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata. Persoanele impozabile inregistrate fiscal. b) in cazul in care persoana stabilita in strainatate nu asi desemneaza un reprezentant fiscal in Romania. In situatia in care se constata ca persoana an cauza a solicitat cu intarziere atribuirea calitatii de platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal. declarata sau realizata. in numele persoanei stabilite an strainatate. reprezentata prin luni calendaristice scurse de la data inregistrarii pana la finele anului. dar acestea pot opta pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata. Persoanele impozabile. cu ajutorul jurnalului pentru vanzari. Persoanele impozabile nou-infiintate pot beneficia de aplicarea regimului special de scutire. denumit in continuare plafon de scutire. se considera ca sunt in regimul special de scutire. anul fiscal reprezinta perioada din anul calendaristic. sunt obligate sa solicite inregistrarea ca platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal. beneficiarul serviciilor datoreaza taxa pe valoarea adaugata. efectuate de persoane stabilite in strainatate. Fractiunile de luna vor fi considerate o luna calendaristica intreaga. Procedura desemnarii reprezentantului fiscal pentru taxa pe valoarea adaugata se stabileste prin norme. care desfasoara operatiuni scutite cu drept de deducere in Romania. In cazul livrarilor de bunuri taxabile pentru care locul livrarii este considerat a fi in Romania. Data depasirii plafonului este considerata sfarsitul lunii calendaristice in care a avut loc depasirea de plafon.in numele prestatorului. in termen de 10 zile de la data constatarii depasirii. daca declara ca vor realiza anual o cifra de afaceri estimata de pana la 2 miliarde lei inclusiv si nu opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata. acestea au obligatia sa desemneze un reprezentant fiscal an Romania. Pentru persoanele nouinfiintate.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice prezentul titlu. care intra sub incidenta prezentului articol. Persoanele impozabile stabilite in strainatate.

Taxa pe valoarea adaugata datorata la bugetul de stat trebuie achitata inainte de scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata. inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata. trebuie sa solicite scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata. inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata. in caz de incetare a activitatii. Depunerea decontului Persoanele anregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata trebuie sa intocmeasca si sa depuna la organul fiscal competent. persoanele impozabile nu mai pot solicita aplicarea regimului special. schimbarea si incetarea activitatii sale ca persoana impozabila. care realizeaza exclusiv operatiuni care nu dau drept de deducere. Orice persoana impozabila. pentru fiecare perioada fiscala. trebuie sa solicite scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata. a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii taxabile. Dupa depasirea plafonului de scutire. pana la data de 25 a lunii urmatoare perioadei fiscale inclusiv. conform procedurii prevazute prin norme. decontul de taxa pe 3 . chiar daca ulterior realizeaza cifre de afaceri anuale inferioare plafonului de scutire prevazut de lege. Obligatiile platitorilor de taxa pe valoarea adaugata Inregistrarea platitorilor de taxa pe valoarea adaugata Orice persoana impozabila trebuie sa declare inceperea. in termen de 15 zile de la data actului in care se consemneaza situatia respectiva. incluzand si operatiunile scutite cu drept de deducere. Conditiile in care persoanele impozabile se inregistreaza ca platitor de taxa pe valoarea adaugata sunt prevazute de legislatia privind inregistrarea fiscala a platitorilor de impozite si taxe. inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata. cu exceptia situatiei in care activitatea acesteia a fost preluata de catre alta persoana impozabila. Cifra de afaceri care serveste drept referinta este constituita din suma.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice pe valoarea adaugata in regim normal si data de la care inregistrarea a devenit efectiva. Orice persoana impozabila. fara taxa pe valoarea adaugata.

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice valoarea adaugata. B. informatiile din documentul initial. se emite un nou document care trebuie sa cuprinda. respectiv. valorile cu semnul minus.Accizele Accizele reprezintă taxe speciale de consumaţie care se datorează bugetului de stat pentru anumite produse din ţară şi din import. in conformitate cu regulile in vigoare privind plata drepturilor de import. Documentele respective se vor inregistra in jurnalul de vanzari. respectiv. pe de o parte. cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea adaugata. pentru perioada fiscala in care s-a efectuat ajustarea. si vor fi preluate in deconturile antocmite de furnizor si. daca baza de impozitare se majoreaza. Documentele fiscale Modelul si continutul formularelor de facturi fiscale sau alte documente legal aprobate. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte aprobată 3 . potrivit modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice. acesta se anuleaza si se emite un nou document. Corectarea documentelor Corectarea informatiilor inscrise in facturi fiscale sau alte documente legal aprobate se va efectua astfel: a) in cazul in care documentul nu a fost transmis catre beneficiar. cu valorile anscrise cu semnul minus cand baza de impozitare se diminueaza sau. si vor fi preluate in deconturile intocmite de furnizor si. dupa caz. de beneficiar. se plateste la organul vamal. informatiile si valorile corecte. borderouri zilnice de vanzare/ancasare si alte documente necesare an vederea aplicarii prezentului titlu se stabilesc de catre Ministerul Finantelor Publice si sunt obilgatorii pentru platitorii de taxa pe valoarea adaugata. numarul si data documentului corectat. Furnizorii de bunuri si/sau prestatorii de servicii trebuie sa emita facturi fiscale sau alte documente legal aprobate. fara semnul minus. pentru perioada in care a avut loc corectarea. iar. de beneficiar. b) in cazul in care documentul a fost transmis beneficiarului. Plata taxei pe valoarea adaugata la buget Taxa pe valoarea adaugata pentru importuri de bunuri. respectiv de cumparari.exceptie facand cei care au obtinut certificate de exonerare conform legislatiei. jurnale pentru cumparari. care vor fi transmise si beneficiarului. jurnale pentru vanzari. Aceste impozite indirecte au fost reglementate prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. respectiv de cumparari. pe de alta parte. Documentele respective se vor inregistra in jurnalul de vanzari.

c) bãuturi fermentate. tutunul. Ultimul act normativ care reglementeaza accizele este Legea nr. alcoolul. zaharul etc. apele minerale etc. cum sunt: vinul. bauturile nealcoolice si cimentul (in Thailanda) etc. cafeaua. 166/1999. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. uleiurile minerale etc. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. (in Franta). pentru urmãtoarele produse provenite din productia internã sau din import: a) bere. berea. aparatele video de inregistrat sau de reprodus. cidrul. uleiurile minerale etc.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice şi modificată prin Legea nr. 143/1999. 50/1998 aprobată şi modificată prin Legea nr. produsele petroliere (benzina premium. spirtul. confectiile din blanuri naturale. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. publicata in Monitorul Oficial nr. produsele petroliere. tutunul. tutunul. spirtul. 571/2003 privind Codul fiscal. cidrul. ceaiul. apele minerale si apele gazoase cu continut de zahar sau de alte produse de indulcit si substante aromatizante. zaharul. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. f) produse din tutun. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal. produsele industriei chimice. bijuteriile din aur si/sau platina. e) alcool etilic. d) produse intermediare. hidrocarburile (in Tunisia). 196/1998 şi prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. uleiurile vegetale. produse din tutun. 148/1999. regular si normala. 44 din 22 ianuarie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. cuptoarele cu microunde. aparatele pentru conditionat aerul. autoturismele si autoturismele de teren (inclusiv din import. cafeaua. 160/1999.112 din 6 februarie 2004 Taxele speciale de consumatie sau accizele sunt asezate asupra unor produse care se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de cumparatori cu altele. (in Marea Britanie). benzina fara plumb si motorina). apele de colonie si apele de toaleta. 4 . 127/1999. altele decât bere si vinuri. produsele din tutun. (in Indonezia). telefoanele mobile. (in Germania). Sfera de aplicare Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreazã bugetului de stat. (in India). aprobată şi modificată prin Legea 134/1999.Ordonanta de Urgenta a Guvernului 158/2001. 11/1999 privind acordarea de facilităţi fiscale agenţilor economici. accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastica. In Romania se practica accize pe produse cum sunt: bauturile alcoolice. berea. rulate). articolele din cristal. produsele petroliere. publicata in Monitorul oficial nr. camerele video. b) vinuri. berea. produsele textile si din iuta etc. pentru ca in acest fel impozitul sa aiba in mod constant un randament fiscal cat mai ridicat. Drept urmare.927 din 23 decembrie 2003 si Hotararea Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor. parfumurile. vinul. vinurile si produsele pe baza de vin.

livrate consumatorilor finali.  Agenţii economici autorizaţi pentru ţiţeiul din producţia internă. care produc si importă produsele prevăzute prin lege.produse consumate pentru reclama si publicitate .produse instrainate sub orice forma. Baza de calcul se stabileşte astfel:  pentru produsele din producţia intenă:  contravaloarea bunurilor livrate. .  Pentru bunurile introduse în ţară de persoane fizice şi valorificate prin agenţii economici:  Contravaloarea ce se cuvine agentului pentru bunurile vândute în consignaţii. pe cifra octanica etc).  Pentru produsele din import:  valoarea în vamă la care se adaugă şi alte taxe speciale aplicate potrivit legii la importul unor produse. gazul metan. gazul de sondă. exclusiv accizele.ori utilizate in orice alt scop decat comercializarea.pentru cantitatile de produse supuse accizelor.asociatilor si . Calculul se face prin aplicarea cotelor legale în vigoare asupra bazei de calcul.obtinute din productia proprie sau din import .persoanelor fizice .dupa caz. cota de impunere poate fi: • fie o cota fixa in lei sau in euro pe unitatea de masura specifica (de exemplu pe litru.  Agentii economici. Astfel. fie o cota procentuala care se aplica asupra bazei de impozitare Faptul generator al accizelor il constituie : 4 .care sunt : .Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice g) uleiuri minerale. in functie de cum este exprimata cota de impunere pentru fiecare produs accizat in parte.  Agentii economici care cumpara de la producatorii individuali-persoane fiziceproduse de natura celor supuse accizelor pentru prelucrare sau comercializare . precum şi amestecul de gaze din producţia internă şi din import. . Accizele se calculeaza de regula in doua moduri.  preţurile de achiziţie negociate.produse acordate ca dividende sau ca plata in natura actionarilor . pe gradul de concentratie. Produsele sunt supuse accizelor în momentul producerii lor în România sau la momentul importului lor în tarã.cu sau fara titlu gratuit. asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate. Acciza este exigibilã în momentul eliberãrii pentru consum sau când se constatã pierderi sau lipsuri de produse accizabile. Plătitorii sunt:  Agenţii economici – persoane juridice.

5.data la care au fost instrainate sau utilizate in orice alt scop decat comercializare .00 45.data la care au fost consumate pentru reclama si publicitate si.00 0. 4.00 .• data efectuarii livrarii. hl de produs hl de produs hl de produs hl alcool pur2) 0.1. • data inregistrarii declaratiei vamale de import. spumoase Produse intermediare Alcool etilic Produse din tutun 4 U. • data vanzarii bunurilor. 3. 0 1.) 3 0. Bere produsã de producãtorii independenti cu o capacitate de productie anualã ce nu depãseste 200 mii hl Vinuri 2. • data achizitionarii marcajelor.1.M. Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice Nivelul accizelor Nivelul accizelor pentru urmãtoarele produse este: Tabelul nr.55 0.M.respectiv.2.altele decat cele supuse sistemului de marcare • data cumpararii.00 150. din care: 1.pentru produsele din productia interna .4 Nr. Denumirea produsului sau a grupei de produse 1 Bere. • data intocmirii documentului de trecere in consum pentru produsele folosite pentru consumul propriu .inscrisa in borderoul de achizitie si in documentul de receptie .00 42.linistite 3.1. Vinuri linistite 2. • data acordarii produselor ca dividende sau ca plata in natura. crt.00 42. Vinuri spumoase Bãuturi fermentate.47 2.2. pentru produsele ce intra sub incidenta sistemului de marcare si care urmeaza sa fie importate .pentru produsele importate. 2 hl/1 grad Plato1) Acciza*) (echivalent euro/U. altele decât bere si vinuri 3.

1. Gaz metan 15. aparate fotografice numerice 8. Benzen. Ape de toaletã.000 litri tonã 1. Petrol lampant (inclusiv kerosen)4) 16.00 11. Parfumuri. Tutun destinat rulãrii în tigarete Uleiuri minerale Benzine cu plumb Benzine fãrã plumb 1.00 16. exclusiv tipul EURO (EN590) 11.000 litri tonã tonã tonã tonã tonã tonã 4.ape de parfum 4.5 Acciza (%) 40 50 20 30 20 10 5 15 15 25 15 4 Motorine 11.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice 6. xileni si alte amestecuri de hidrocarburi aromatice Nivelul accizelor pentru alte produse: Nr.00 190.00 404.000 litri tonã 1.00 0. Aparate de luat imagini fixe si alte camere video cu înregistrare. din care: . Denumirea produsului sau a grupei de produse Confectii din blãnuri naturale (cu exceptia celor de iepure. 7. combine audio2) 6.00 267. Pãcurã 13. 11.47+32% 8. Gaze petroliere lichefiate.00 186. chiar încorporând un receptor de semnale videofonice.1.00 0. Produse de parfumerie 4.00 Tabelul nr. Motorine.00 100.000 bucãti kg kg tonã 1. Tigarete Tigãri si tigãri de foi Tutun destinat fumatului din care: 8.00 311.00 404.000 tigarete 1.000 litri 1.ape de colonie 5.00 404. Bijuterii din aur si/sau din platinã.00 347. 9.2.1. crt.00 0. din care: 13. oaie. Articole din cristal1) 3.00 221. Aparate video de înregistrat sau de reprodus. Dublu radiocasetofoane cu redare de pe bandã magneticã sau compact disc 7. 1. caprã) 2. Utilizate în consum casnic3) 14. cu exceptia verighetelor 4. Cuptoare cu microunde . 10. toluen. din care: .2.1. 8.Motorine EURO (EN590) 12.

6 Tipul autoturismului Acciza pentru Acciza pentru autoturisme noi autoturisme (%) rulate (%) 1.000 cm3 d) cu capacitate cilindricã între 2.601 cm3 b) cu capacitate cilindricã între 1. inclusiv din import rulate: Tabelul nr.601 si 1.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice 9. altele decât cele de uz militar sau de sport Iahturi si bãrci cu motor pentru agrement 15 50 25 Nivelul accizelor pentru autoturisme sau autoturisme de teren.801 si 2.5 4.500 cm3 e) cu capacitate cilindricã de peste 2.001 si 2. de perete sau de ferestre.500 cm3 0 1. formând un singur corp Arme de vânãtoare si arme de uz individual. Aparate pentru conditionat aer. 11.5 3 6 9 1. 10.5 9 18 27 4 . Autoturisme echipate cu motor cu benzinã: a) cu capacitate cilindricã sub 1.800 cm3 c) cu capacitate cilindricã între 1.

000 cm3 c) cu capacitate cilindricã între 2.601 si 2. prin faptul ca aceste pot fi folosite ca si parghii fiscale pentru controlarea consumurilor. Autoturisme echipate cu motor Diesel: a) cu capacitate cilindricã sub 1.Monopoluri fiscale Prin monopol fiscal se intelege dreptul statului de a produce si/sau comercializa.601 cm3 b) cu capacitate cilindricã între 1. si anume formarea de resurse la dispozitia statului.sare . conform reglementarilor legale.5 9 18 27 Penalităţile pentru nerespectarea reglementărilor legale constau în majorări de întârziere şi amenzi la plata accizelor se prevăd scutiri şi reduceri pe categorii de bunuri şi agenţi economici.alcool etc.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice 2. in regim de exclusivitate a unor marfuri ca:tutun. in sensul descurajarii acelora care. Cel putin la fel de importanta este insa si motivatia de ordin social a accizelor. 4 .5 4.Monopolurile fiscale pot fi depline sau partiale.100 cm3 0 1.5 3 6 9 1.100 cm3 e) cu capacitate cilindricã de peste 3.001 si 2.500 cm3 d) cu capacitate cilindricã între 2. spre exemplu. Scopul accizelor este unul fiscal.501 si 3. C. desigur. dauneaza sanatatii..

prestarile de servicii etc. de circulatie si alte elemente de acumulare baneasca si sunt incasate de toti agentii economici care le produc si executa. ca taxele de timbru au un echivalent in serviciile prestate sau lucrarile efectuate de catre diferite institutii de drept public. aceasta fiind motivata de dificultatile de incasare a taxelor de timbru. referitor la expresia taxa de timbru s-au conturat doua acceptiuni. taxele de timbru reprezinta plata serviciilor prestate ori a lucrarilor efectuate de diferite organe sau institutii publice care primesc. taxele de timbru sunt platile referitoare la timbru. De aici rezulta si deosebirea dintre taxele de timbru si impozite (care se percep fara vreun echivalent direct si imediat platitorului). incluzând in sfera sa si unele plati pentru care nu exista conditia perceperii lor prin timbre fiscale. se numeste monopol fiscal. sa se obtina dreptul de a li se lua in considerare cererile si admite prezentarea actelor ca instrumente probatorii". sau pentru anumite servicii prestate de catre anumite institutii de drept public. precum si intre taxele de timbru si pretul marfurilor. Rezulta. cu ocazia formarii diferitelor acte sau formulari de pretentiuni in justitie si inaintea autoritatilor publice pentru ca in schimbul achitarii lor. In literatura de specialitate. intocmesc sau elibereaza diferite acte. Taxele de timbru Alaturi de taxa pe valoarea adaugata. acest impozit (taxa) fixat asupra pretul de vanzare si care se include in acesta.. In prezent. chiar daca raportul de echivalenta exista numai principial (intre cuantumul fiecarei taxe si valoarea economica a serviciului sau a activitatii aferente nu poate fi un raport de egalitate). taxele de timbru sunt acele plati efectuate prin aplicarea de timbre fiscale (practica legislativa a largit sensul acestei notiuni. care includ cheltuielile de productie. atunci când sumele sunt mari). D. datorate de catre particulari. taxele de timbru erau definite ca fiind „acele contributii. Practic. din definitia de mai sus. si anume: a) – in sens restrâns (stricto sensu). Initial. taxele de timbru sunt mobilizate la bugetul statului ca impozite indirecte. accize. presteaza diferite servicii sau rezolva anumite interese legitime ale partilor. efectuate pentru solutionarea unor interese legitime ale persoanelor fizice si juridice. Din cele prezentate pâna acum rezulta principalele trasaturi ale taxelor de timbru: 4 .Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice Veniturile realizate stat din monopolurile fiscale sunt reprezentate de profitul obtinut din activitatea de productie sau comercializare in regim exclusiv si de taxa cuprinsa in pretul de vanzare incasat de la consumatori. b) – in sens larg (lato senso).

o taxe procentuale (proportionale. actelor neevaluabile valoric si se exprima in sume absolute. actele de stare civila. subiectul platitor este determinat in momentul când acesta solicita efectuarea unei activitati din partea unui organ sau institutii publice. de caracterul actelor sau faptelor solicitate. eliberarea permiselor de conducere si a certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor. o o o o o o Cuantumul taxelor de timbru se stabileste in functie de natura si complexitatea serviciului prestat. Principalele categorii de acte sau servicii supuse taxelor de timbru sunt urmatoarele: o actele si serviciile prestate de birourile notariale si de organele administratiei publice cu atributii notariale. in practica. In functie de organele care primesc.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice o reprezinta plata neechivalenta pentru servicii sau lucrari efectuate de organe sau institutii care primesc. Obiectul taxelor de timbru il constituie actele si faptele intocmite sau prestate de institutii publice sau alte organe specializate. actiunile si cererile adresate instantelor judecatoresti. o o Subiecti ai taxelor (platitori) sunt atât persoanele fizice cât si cele juridice pentru care se presteaza un serviciu. elibereaza sau presteaza servicii taxabile. de regula. reclamatiile si memoriile adresate organelor administratiei publice si certificatele de orice fel. autorizatiile eliberate de organele administratiei publice si autorizatiile acordate. taxa se datoreaza numai atunci când organul de stat presteaza un serviciu subiectilor de drept. intocmesc sau elibereaza diferite acte. intocmesc. presteaza servicii si rezolva alte interese legitime ale persoanelor fizice sau juridice. distingem doua categorii de taxe de timbru. si anume: o taxe fixe. care se aplica. De aceea. care se aplica „ad-valorem" in cazul actelor evaluabile valoric. actele de identitate. progresive sau regresive pe transe de valoare). se intocmesc acte sau se efectueaza activitati supuse taxelor de timbru. de valoarea bunurilor sau a drepturilor ce fac obiectul actului taxabil. taxele de timbru se grupeaza in: 4 .

cinematografic. Impozitul pe spectacole se plãteste la bugetul local al unitãtii administrativteritoriale în raza cãreia are loc manifestarea artisticã.Impozitul pe spectacole Orice persoanã care organizeazã o manifestare artisticã. muzical. Pe langa taxele de inregistrare mai exista si sase tipuri de taxe de timbru: timbrul literar. • tarifele pentru servicii prestate de Oficiul de Autorizare si Control in Turism etc. competitia sportivã sau altã activitate distractivã. ca de exemplu: • tarifele pentru servicii prestate de Oficiul National de Cadastru. care alimenteaza diferite fonduri publice destinate sustinerii unor activitatidin domeniul culturii etc. o competitie sportivã sau altã activitate distractivã în România are obligatia de a plãti impozitul denumit impozitul pe spectacole. Taxele judecatoresti si notariale sunt printre cele mai des intalnite si se platesc pentru diferite procese. In prezent exista o multitudine de astfel de taxe si cateva dintre ele le vom prezenta mai jos. Aceste taxe sunt obligatorii numai in cazul in care cetateanul solicita un serviciu din partea statului. E. teatral. Deosebit de taxele de inregistrare si de timbru mai exista si diverse tarife. 4 . taxe judiciare de timbru pentru actele si faptele cu caracter jurisdictional. folcloric si al artelor plastice.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice o o taxe de timbru pentru actele si serviciile notariale. Taxele notariale reprezinta o taxa datorata bugetului statului pentru diferite inregistrari.

precum si în orice alt loc în care se vând bilete de intrare si/sau abonamente. c) a preciza tarifele pe biletele de intrare si/sau abonamente si de a nu încasa sume care depãsesc tarifele precizate pe biletele de intrare si/sau abonamente. documentele justificative privind calculul si plata impozitului pe spectacole. operã. b) a anunta tarifele pentru spectacol în locul unde este programat sã aibã loc spectacolul. înregistrarea. cota de impozit este egalã cu 2%. un spectacol de circ sau orice competitie sportivã internã sau internationalã. evidenta si inventarul biletelor de intrare si a abonamentelor. care sunt precizate în normele elaborate în comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor. 4 .Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice Calculul impozitului Impozitul pe spectacole se calculeazã prin aplicarea cotei de impozit la suma încasatã din vânzarea biletelor de intrare si a abonamentelor. Reguli speciale pentru videoteci si discoteci În cazul unei manifestãri artistice sau al unei activitãti distractive care are loc într-o videotecã sau discotecã. balet. prin înmultirea numãrului de metri pãtrati ai suprafetei incintei videotecii sau discotecii cu suma stabilitã de consiliul local. concert filarmonic sau altã manifestare muzicalã. d) a emite un bilet de intrare si/sau abonament pentru toate sumele primite de la spectatori. cota de impozit este egalã cu 5%. operetã. Persoanele care datoreazã impozitul pe spectacole stabilit în conformitate cu prezentul articol au obligatia de: a) a înregistra biletele de intrare si/sau abonamentele la compartimentul de specialitate al autoritãtii administratiei publice locale care îsi exercitã autoritatea asupra locului unde are loc spectacolul. e) a asigura. Cota de impozit se determinã dupã cum urmeazã: a) în cazul unui spectacol de teatru. Suma primitã din vânzarea biletelor de intrare sau a abonamentelor nu cuprinde sumele plãtite de organizatorul spectacolului în scopuri caritabile. Impozitul pe spectacole se stabileste pentru fiecare zi de manifestare artisticã sau de acti. astfel: a) în cazul videotecilor. prezentarea unui film la cinematograf.000 lei. conform contractului scris intrat în vigoare înaintea vânzãrii biletelor de intrare sau a abonamentelor. b) în cazul oricãrei alte manifestãri artistice decât cele enumerate la lit. ca de exemplu o piesã de teatru. la cererea compartimentului de specialitate al autoritãtii administratiei publice locale. f) a se conforma oricãror altor cerinte privind tipãrirea.vitate distractivã. contrasemnate de Ministerul Culturii si Cultelor si Agentia Nationalã pentru Sport. suma este de pânã la 1. avizarea. a). impozitul pe spectacole se calculeazã pe baza suprafetei incintei prevãzute în prezentul articol.

Formatul declaratiei se precizeazã în normele elaborate în comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor. CAPITOLUL III Probleme actuale in impozitele indirecte 3. precizat în tabelul urmãtor: Tabelul nr. pânã la data stabilitã pentru fiecare platã a impozitului pe spectacole.00 3. inclusiv. a lunii precedente celei în care sunt programate spectacolele respective.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice b) în cazul discotecilor. Scutiri Impozitul pe spectacole nu se aplicã spectacolelor organizate în scopuri umanitare. Persoanele care datoreazã impozitul pe spectacole rãspund pentru calculul corect al impozitului. Declaratia se depune pânã la data de 15.10 1. suma este de pânã la 2. Orice persoanã care datoreazã impozitul pe spectacole are obligatia de a depune o declaratie la compartimentul de specialitate al autoritãtii administratiei publice locale.7 Rangul localitãtii O I II III IV V Coeficient de corectie 8. cu coeficientul de corectie corespunzãtor.1 Evaziunea fiscala manifestata la impozitele indirecte 5 .000 lei.00 5.00 4. depunerea la timp a declaratiei si plata la timp a impozitului.00 Persoanele care datoreazã impozitul pe spectacole stabilit în conformitate cu prezentul articol au obligatia de a depune o declaratie la compartimentul de specialitate al autoritãtii administratiei publice locale privind spectacolele programate pe durata unei luni calendaristice. a lunii urmãtoare celei în care a avut loc spectacolul. inclusiv.00 1. Plata impozitului Impozitul pe spectacole se plãteste lunar pânã la data de 15. Impozitul pe spectacole se ajusteazã prin înmultirea sumei stabilite.

întocmirea unor declaraţii vamale false la importul sau exportul de mărfuri. Evaziunea fiscală frauduloasă : se întâlneşte pe o scară mult mai largă decât evaziunea licită şi se înfăptuieşte cu încălcarea prevederilor legale. de la plata impozitelor. Evaziunea fiscală legală este posibilă deoarece legislaţia din diferite state ale lumii permite scoaterea de sub incidenţa impozitelor a unor venituri. întocmirea de documente de plată fictive. Pe măsura adâncirii cooperării economice internaţionale şi a dezvoltării relaţiilor dintre state cu sisteme fiscale diferite şi cu un nivel de fiscalitate diferit. Frecvent. Ca fenomen . etc. 87 / 1994 pentru combaterea evaziunii fiscale. componente ale averii ori a anumitor acte şi fapte care în condiţiile respectării riguroase a legislaţiei în vigoare şi principiilor impunerii. modificarea nejustificată a preţurilor de aprovizionare şi a cheltuielilor de transport. părţi de venituri. bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale extrabugetare de către persoanele fizice şi persoanele juridice române şi străine. sau reduceri de impozit pe profit. denumite contribuabili. taxelor şi a altor sume datorate bugetului de stat. comisioanele incasate sau plătite. cum ar fi: ţinerea unor registre contabile nereale. preţurile practicate. distrugerea voită a unor documente care pot ajuta la aflarea adevărului privnd livrările de mărfuri. manipulare şi depozitare.. evaziunea fiscală frauduloasă se întălneşte sub diferite forme. etc. accize. Drept urmare.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice Evaziunea fiscală reprezintă sustragerea de la impunere a unei părţi mai mari sau mai mici din materia impozabilă. când cu bună ştiinţă nu sunt menţionate decât o parte din veniturile realizate etc. cât şi pe cel internaţional.. Conform legii nr.” În funcţie de modul cum poate fi săvârşită. fiindcă sustrage de la bugetul de stat un volum important de resurse financiare care ar putea fi folosit pentru acoperirea unor cheltuieli de ordin social sau economic. întocmirea de declaraţii de impunere false. bazându-se pe fraudă şi pe rea credinţă. evaziunea fiscală este prezentată ca fiind: „ sustragerea prin orice mijloace. avaziunea fiscală cunoaşte două forme de manifestare: Evaziunea fiscală realizată la adăpostul legii :permite sustragerea unei părţi din materia impozabilă fără ca acest lucru să fie considerat contravenţie sau infracţiune.A. evaziunea fiscală se întâlneşte deopotrivă atât pe plan naţional. perfecţionarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ care au făcut-o posibilă. evaziunea fiscală nu se mai manifestă doar ca un fenomen naţional.V. Evaziunea fiscală la adăpostul legii poate fi evitată prin corectarea. nu ar trebui să scape de la impozitar . bugetelor locale.. acest fenomen antisocial trebuie combătut puternic. în întregime sau în parte. la import sau export. Un exemplu de evaziune legală care permite ca o parte de venit să scape de la impunere sunt facilităţile fiscale care se acordă agenţilor economici din anumite ramuri ale economiei la înfiinţare sau pe parcursul desfăşurării activităţii sub forma unor scutiri de la plata T. ci a devenit unul 5 .

specifică mai ales T. cu o populaţie de numai 20. pe glob se întâlnesc numeroase „ oaze fiscale ” sau „ paradisuri fiscale ”. va fi mai mult decât tentată să transfere o parte cât mai mare din profitul realizat în statul cu fiscalitate mai ridicată în statul cu o fiscalitate mai redusă. înregistrarea repetată a unor facturi de intrare. declarându-se în stare de faliment. reale şi fictive.manipulările insignifiante care se concretizează în efectuarea unei serii de modificări mărunte în contabilitate. de exemplu. iar plătitorul dispare. colectate. evaziunea fiscală. se declară în stare de faliment sau se lichidează. însă după rambursare întreprinderea în cauză îşi încetează activitatea. cum sunt ele denumite. care şi-a creat în timp o bună reputaţie prin comportament şi rezultate. Astfel. Astfel. Evaziunea fiscală se întâlneşte şi în cazul taxelor de timbru pentru activitatea notarială. Pe teritoriul acestor state sunt înfiinţate numeroase firme străine către care sunt dirijate profiturile unităţilor productive aflate pe teritoriul altor ţări.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice internaţional. În ţările cu o experienţă vastă în fiscalitatea adaptată cerinţelor economiei de piaţă. Bahamas. după ce în prealabil a avut grijă să-şi trensfere profitul în altă ţară. în Liechtenstein sunt înregistrate mai multe sedii sociale de firme industriale şi comerciale. Explicaţia constă în faptul că orice firmă care îşi stabileşte sediul pe teritoriul acestui stat este scutită de plata impozitului pe profit. Insulele Cayman. .A.. poate fi întâlnită sub următoarele forme: -frauda pe termen lung. Astfel de exemplu. când o firmă ce avea obligaţii de plată a T. .V. ca.A. de exemplu: omiterea de la însumare a unor pagini.000 de firme la 25. încetează brusc plăţile. care poate fi întâlnită atunci când o nouă întreprindere înfiinţată înaintează organelor fiscale o cerere justificată de rambursare a T. etc. Panama.000 de locuitori sunt înregistrate în jur de 19. 20 din primele 25 de bănci ale lumii au filiale deschise în aceste insule. de exemplu. şi anume: Elveţia.A. Acasta din urmă solicită rambursarea taxei pe valoarea adaugată fără să fi participat la plata T. . peste 500 de bănci şi peste 300 de firme de asigurări. eludându-se fiscul. iar acest nou centru financiar în numai câţiva ani a ajuns să deţină aproape 10% din piaţa eurodolarilor.. Liechenstein. Astfel. nu de puţine ori părţile se înţeleg ca preţul vânzării înscris în actul de vânzare – 5 .V. respectiv circa 40.V. dar apare o altă firmă cu acelaşi director.sindromul „ COMPANIILOR MULTIPLE” apare în cazul în care sunt înregistrate mai multe firme printre care şi una fantomă. Luxemburg.V. în cazul autentificării actelor de înstrăinare a imobilelor. situate în Marea Caraibilor. organelor fiscale le revine sarcina de a încerca să incaseze impozitul de la unitatea falimantară sau lichidată. în Insulele Cayman. De asemenea. -frauda pe termen scurt.000 de locuitori. În acelaşi timp. o firmă având sediul de bază într-un anumit stat şi diferite reprezentanţe în alte state. dintre care unele cu un regim fiscal mai blând. după care dispare. care apare atunci când un agent economic. Toate acestea conduc la întocmirea unui decont TVA incorect. etc.sindromul „ PHOENIX”. decât totalul populaţiei sale. În acest caz. raportare greşită.000 de diferite companii.A.

care vor solicita clienţilor taxa pe valoarea adaugată. fără factură sau eventual cu o factură de valoare redusă. În perioada care a trecut de la introducerea taxei pe valoarea adaugată în România s-au conturat multiple forme ale evaziunii fiscale şi în acest domeniu.destinat prelucrarii in vederea obtinerii de bauturi alcoolice. . Situatii de evaziune fiscala Acciza datorata in cazul importului de alcool destinat producerii de bauturi alcoolice. care pot apărea la prima vedere ca inocente. -înţelegeri între vânzători şi cumpărători de a schimba bunuri sau servicii fără plată. fiindcă altfel plătitorul de T. sub forma majorărilor de întârziere.vânzări nedeclarate.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice cumpărare autentificat să fie inferior celui practicat în realitate. a amenzilor contravenţionale şi a confiscărilor. pentru acelaşi bun exportat.omiterea înregistrării. care apar cu frecvenţa cea mai mare şi sunt de multe ori greu de descoperit. fără însă ca în realitate aceste operaţiuni să fi fost efectuate. . .deducerile false . când agentul economic neînregistrat beneficiază de un avantaj care nu i se cuvine.contestatoatea nu calculat acciza 5 .aplicarea incorectă a scutirilor. comparativ cu ceilalţi comercianţi concurenţi. cele mai des întâlnite fiind următoarele: . O situaţie mai des întâlnită este aceea a solicitării deducerii taxei pe valoarea adaugată. care se întâlnesc frecvent şi se realizează prin întocmirea de facturi false. Practic. Printr-un proces verbal. mai ales dacă sunt frecvente sau dacă valoarea lor este mare. când se solicită rambursarea taxei aferente unor mărfuri exportate sau pentru bunuri la care legea dă drept de deducere. pentru că taxa da timbru să se calculeze la un preţ mai mic. .cereri de rambursare nejustificate.erorile de înregistrare. au totuşi. fără înregistrări în contabilitate. vânzările de bunuri sau prestările de serviciu se fac fără întocmirea documentelor corespunzătoare şi . evident. care poate conduce la diminuarea serioasă a sumelor cuvenite bugetului de stat. o influenţă destul de mare asupra taxei datorate. prin utilizarea repetată a aceloraşi facturi pentru deducere sau prin folosirea de facturi care se referă la cumpărări inexistente. cu plată redusă. . gen barter.V.organele de control fiscal au constat ca pentru importul de alcool efectuat de o societate comerciala in perioada ianuarie 1992-mai 1993 . mai ales dacă este asociată cu facturi false. Identificare cazurilor de evaziune fiscală a condus şi la aplicarea unor sancţiuni. nu are cum să profite de această practică.A. pe considerentul că documentele privind bunul respectiv au circulat prin mai multe societăţi comerciale. de către doi agenţi economici.

In consecinta organele de control au procedat la determinarea accizei aferenta importului de alcool utilizat ca materie prima pentru bauturile alcoolice comercializate in perioada controlata prin aplicarea cotelor asupra preturilor cu ridicata calculate potrivit dispo-zitiilor pct.464/1991(Preturile cu ridicata se formeaza pe baza preturilor externe in valuta exprimate in lei .la care se adauga taxele 5 .pct.d)din Normele metodologice nr 262754 din 1 decembrie1991 privind privind asezarea.1.efectuat direct sau prin societati de import –export care-si desfasoara activitatea pe baza de comision.evidenta si varsarea la bugetul administratiei centrale de stat a impozitului pe circulatia marfurilor si accizelor preciza caimpozitul pe circulatia marfurilor si accizele erau cuprinse in preturi si tarife si se calculeaza dupa cum urmeaza: “[…]d)pentru importul de materii prime.2.materiale si alte produse.datorate din ziua incasarii contravalorii produselor finite.litd)din Normele metodologice nr.contestatoarea a considerat ca pentru importul de alcool nu se datorau accize deoarece acestea erau taxe speciale de consumatie.contestatoarea a considerat ca pentru importul de alcool nu se datorau accizele.contestatoarea avea obligatia de a calcula acciza aferenta si implicit de a o include in pretul de facturare al produselor finite obtinute.evidenta si varsarea la bugetul administratiei centrale de stat a impozitului pe circulatia marfurilor si accizelor in functie de valoarea in vama.sa importe sau sa comercializeze produse sunt obligate sa plateasca la bugetul de stat taxe speciale de consumatie denumite accize.in scop productiv sau pentru investitii. Prin contestatia formulata.13 din Hotararea Guvernului nr.9 si cele ale art.la care s-au adaugat taxele vamale si impozitul pe circulatia marfurilor.contestatoarea a mai sustinut ca alcoolul importat nu a fost livrat ca atare ci a fost folosit ca materie prima pentru procesare obtinandu-se bauturi alcoolice iar societatea in calitate de proprietar nu trebuia sa calculeze si sa plateasca accize numai dupa desfacerea produselor finite in sfera consumului.779/1991 privind impozitul pe circulatia marfurilor si accizele preciza ca persoanele juridice care au dreptul sa produca.tehnica de calcul. Referitor la modul de determinare al taxelor speciale de consumatie.art.art.2. In drept.7.5 al Hotararii Guvernuluinr. Invocand predederile art.lit.262754 din 1 decembrie 1991 privind asezarea.inscrise distinct in factura.calculate prin aplicarea de cote procentuale asupra preturilor la care se livra marfa.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice aferenta. Cauza supusa solutionarii a fost de a se stabili daca pentru importul de alcool in vederea obtinerii de bauturi alcoolice.tehnica de calcul.societatea a considerat ca in mod eronat organele de control au calculat accize pentru importul de alcool urilizat ca materie prima pentru obtinerea de bauturi alcoolice deoarece obligatia calcularii si platii accizelor revenea numai la livrarea produselor finite obtinute cand acestea intrau in sfera consumului.779/1991 privind impozitul pe circulatia marfurilor si accizele.1 din din Hotararea Guvernului nr.la cursul de schimb in vigoare.prin aplicarea cotelor asupra preturilor cu ridicata determinate conform art.art.

Prin urmare.contestatia fiind respinsa ca neintemeiata.1din Hotararea Guvernului nr. In acelasi sens s-a pronuntat si directia de specialitate.pozitia 4. Din actele existente la dosarul cauzeia rezultat ca in perioada controlata.Mai mult chiar.pe a caror ambalaje era inscriptionata mentiunea “10% gratuit”.iar in cazul importurilor directe pentru productie.in sistem de prestari servicii s-au obtinut produse noi-alcool 60 grade.Asadar.contestatoarea a achizitionat din import alcool etilic de 96.in cauza fiind vorba de poduse diferite.investitii sau alimentatie publica.1 al anexei la aceasta hotarare.” Pct.respectiv directia generala a impozitelor indirecte din cadrul Ministerului Finantelor.2 grade utilizat ca materie prima in vederea obtinerii de bauturi alcoolice.impozitul pe circulatia marfurilor.potrivit art.vodca si rom cu caracteristici diferite de cele ale alcoolului importat ca urmare a modificarilor intervenite in concentratia alcoolica.2 grade utilizat ca materie prima era obligatorie pentru contestatoare in calitate de importator direct al alcoolului.perceperea accizelor era obligatorie pentru contestatoare .779/1991 privind impozitul pe circulatia marfurilor si accizele.din care printr-o firma specializata.precum si comisionul declarat al societaii comerciale de export import).o societate comerciala a comercializat cafea ambalata in pungi de 110 gr.se datoreaza din ziua incasarii contravalorii produselor livrate.precum si cafea 5 .Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice vamale.1 la Hotararea Guvernului nr.o data cu receptia produselor .779/1991 privind impozitul pe circulatia marfurilor si accizele . Avand in vedere ca din actele normative mentionate mai sus a rezultat ca evidentierea si calcularea accizelor pentru importul de alcool de 96. TVA aferenta cantitatilor de marfuri acordate cu titlu gratuit in scopul incurajarii vanzarilor Organele de control fiscal au constatat ca in perioadele iunie-iulie 1998 si iunie – august 1999 .dupa caz.bauturile alcoolice obtinute erau produse distinct inscrise in anexa nr.4 din aceleasi norme metodologice preciza ca: “Impozitul pe circulatia marfurilor sau accizele .atat pentru alcool etilic importat utilizat pentru productie ca materie prima cat si pentru produsele noi comercializate mai ales ca nu sa transferat dreptul de proprietate asupra materiei prime catre firma prestatore de servicii.in categoria bauturilor spirtoase cu cota de accizare de 60%.contestatoarea in calitate de importatoare avea obligatia de a calcula si vira acciza pentru importul de alcool etilic utilizat ca materie prima in conformitate cu cota de accizare de 30%cuprinsa in pct. Sustinerea contestatoarei potrivit careia” obligatia calcularii si platii accizelor urmeaza a se face ulterior actului de vanzare-cumparare a produselorfinite –in cazul de fata procesate cand acestea intra in sfera consumului”nu a putut fi retinuta in solutionarea favorabila a cauzei deoarece in cauza alcoolul achizitionat din import a fost folosit ca materie prima.lucrarilor executatesau serviciilor prestate .

1178/1996 si de pct.fiind doar un slogan publicitar care a avut drept scop receptarea mesajului publicitar .3/1992.aprobate prin Hotararea Guvernului nr..dupa caz.art.fara ca societatea safi evidentiat in contabilitate gratuitatea inscrisa pe ambalajul produsului de 110 gr.1.512/1998(aplicabile pe perioada controlata).Urmare celor constatate organele de control au stabilit o diferenta de taxa pe valoarea adaugata .achizitionate.privind taxa pe valoarea adaugata.preciza ca intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata fiind asimilate cu livrarile de bunuri si prestarile de servicii si “preluarea de catre agentul economic a unor bunuri din productia proprie sau .respectiv cantitatii de 10 gr.era acelasi cu cel al cafelei ambalata in pungi de 100 gr.Societatea a considerat ca nu avea oligatia sa colecteze TVA deoarece cele 10 grame de cafea din pachetul cu produsul de 110 gr. In drept.s-a acordat posibilitatea achizitionarii cu acelasi pret a unui produs atractiv pentru consumatori astfel ca nu s-a acordat nici o gratuitate (respectiv 10 gr.pentru care au calculat majorari de intarziere aferente .2 din Ordonanta Guvernuluinr.se afla acelasi tip de cafea.a fost inscrisa mentiunea”mai mult .6 din Normele pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr.3/1992. Erau acordate gratuit.in conditiile in care consumatorii urmau sa achizitioneze o cantitate mai mare de cafea .asa cum a fost explicitat de pct.in scop personal sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit.cafea cu titlu gratuit cumparatorilor.” Prin raspunsul comunicat pentru speta in cauza.Societatea a considerat ca prin oferirea cantitatii de cafea suplimentara in interiorul plicului de 110 gr.republicata.in verea folosirii sub orice forma.Acelasi regim se alica si prestarilor de servicii. nu erau oferite separat alaturi de produsul de 100 gr.acesta era un produs nou care prezenta caracteristici proprii ce il diferentia de produsul de 100 gr.aprobate prin Hotararea Guvernului nr.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice ambalata in pungi de 100 gr.6 din Normele pentru aplicarea Ordonanatei Guvernului nr.politici de promovare specifice diferite de cele al pachetului de 100 gr.pret vanzare.operatiunea de acordare a cantitatii de 10% cafea cu titlu gratuit cumparatorilor intra in sfera de aplicare a TVA” Intrucat la achizitionare contestatorea si-a exercitat dreptul la deducerea TVA aferenta cantitatii de 10 grame.acordata cumparatorilor cu titlu gratuit.1.cu 10 % mai mult”in opinia contestatoarei nu putea duce la concluzia ca cele 10 gr.pentru care s-a exercitat dreptul de deducere .directia de specialitate din Ministerul Finantelor –directia impozite indirecte a precizat ca “ avand in vedere cadrul legislativ mentionat.3/1992.contestatorea avea obligatia de a colecta si a vira la bugetul de tat cota de TVA aferenta.2.Chiar daca in interiorul produsului de 110 gr.Faptul ca pe pachetul de 110 gr.cafea inglobata in pachetul de 110 grame si luand in 5 .prion costuri de productie.) ci sa preferat sa se reduca profitul pe fiacare pachet de cafea vandut. Cauza supusa solutionarii a fost aceea de a stabili daca pentru livrarea cantitatii de 10 gr. Prin contestatia formulata .societatea a sustinut ca in cadrul campaniei de marketing a promovat pe piata produsul de 110 gr.Pretul de vanzare al cafelei ambalate in pungi de 110 gr.

avand in vedere prevederile art.5% sau 0% 5 REDUS .taxa pe valoarea adaugata a fost introdusa de o serie de directive.in sensul ca taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului se stabilea ca diferenta intre valoarea TVA facturata pentru bunurile livrate si a TVA aferenta intrarilor.18 din Ordonanta Guvernului Nr.3/1992.faptul ca a suportat din profitul net scaderea adaosului comercial nu a avut relevanta in solutionarea favorabila a cauzei intrucat impozitul pe profit nu a facut obiectul controlului si implicit a actului de contro contestat.energie electrica-in Marea Britanie). Cotele de impozit utilizate pentru calcularea TVA in tarile non-membre ale Uniunii Europeane Tabelul nr.iar cel mai redus procent este de 5% si se aplica diferitelor bunuri (combustibil casnic.2 Armonizare la Uniunea Europena Taxa pe valoarea adaugata a fost introdusa ca termen de francezul Maurice Laure.In consecinta contestatia a fost respinsa ca neintemeiata. Sustinerea contestatoarei protrivit careia a comercializat doua produse diferite nu a putut fi retinuta in solutionarea favorabila a cauzei intrucat . Procentul standard minim este de 15%.se afla acelasi tip de cafea(compozitie chimica.republicata cu modificarile si completarile ulterioare.Referitor la afirmatia contestatoarei potivit careia fisele de post calcul au demonstrat ca pretul de vanzare a fost mai mare decat costul produsului.aceasta nu a avut relevanta din punt de vedere al taxei pe valoarea adaugata.obiectul operatiunii de comercializare l-a reprezentat cafeaua.8 PROCENTUL STANDARD TARA ARGENTINA 21% 10.cea mai importanta fiind Directiva VI(directiva 77/388/EC). In statele membre ale uniunii europene sunt aplicate diferite procente la TVA.a rezultat ca masurile dispuse de organele de control au fost legale.asa cum s-a retinut din documentele anexate la dosarul cauzei. In Uniunea Europeana . Totodata.fapt recunoscut de altfel si prin contestatie in care s-a mentionat ca in interiorul produsului de 110 gr.miros).Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice considerare aceasta cantitate de cafea .aroma. 3.pentru care societatea isi putea exercita dreptul de deducere.

4% 8% sau 1% 0% Cotele de impozit utilizate pentru calcularea TVA in tarile membre ale Uniunii Europeane Tabelul nr.9 PROCENTUL TARA STANDARD REDUS Austria 20% 12% sau 10% Belgia 20% Cipru 15% 5% Cehia 19% 5% Danemarca 25% 17% sau 8%A Estonia 18% 5% Finlanda 22% 17% sau 8% Franta 19.wikipedia.org 20% 20% 7%sau15% 17% 22% 24.5% 25% 18% 18% 5% 14% 15% 7.6% 18% 20% 11% sau 7% 10% sau 0% 8% 6% sau 3% 14% 4% sau1%sau0% 0% 7% sau 4% 3.5% sau 2.Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice AUSTRALIA BULGARIA CANADA CHINA CROATIA ISLANDA INDIA ISRAEL MEXICO NOUA ZEELANDA NORVEGIA RUSSIA SERBIA SI MUNTENEGRU SINGAPORE AFRICA DE SUD SRI LANKA ELVETIA TURCIA UCRAINA Sursa:www.5% 17% 15% 12.6% sau 2.6% 5.1% Germania 16% 7% Grecia 19% 8% sau 4% 5 .5% 12.

org 25% 21% 20% 18% 18% 15% 18% 19% 21% 22% 19% 20% 16% 25% 17.5% 7% sau 4% 12% sau 6% 5% 5 .6% .Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice Ungaria Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Portugalia Polonia Slovacia Slovenia Spania Suedia Marea Britanie Sursa:www.4% 10%.5% sau 4.5% 15% sau 5% 13.6%sau3 % 5% 6% 12% sau 5% 7% sau 3% 8.sau 4% 5% 9% sau 5% 12%.wikipedia.9%.