You are on page 1of 4

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

de Camil Petrescu

1. Introducere Romanul modern de tip proustian promovat de Camil Petrescu impune un nou univers epic, o alta perspectiva narativa si un nou tip de personaj, de constiinta lucida, analitica, intelectualul, inadaptatul superior. Innoirea romanului romanesc interbelic se produce prin sincronizarea cu filozofia si stiinta, dar si cu literatura universala, potrivit conceptiei lui Eugen Lovinescu. 2. Specie literara - Romanul Romanul este specia genului epic, in proza, de mare intindere, cu o actiune complexa ce se poate desfasura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a caror personalitate este bine individualizata si al caror destin este determinat de trasaturile de caracter si de intamplarile ce constituie subiectul operei. Publicat in 1930, "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" de Camil Petrescu este un roman interbelic, psihologic, modern, de tip subiectiv, ce are drept caracteristici: unicitatea perspectivei narative, timpul prezent si subiectiv, fluxul constiintei, memoria afectiva, naratiunea la persoana I, luciditatea autoanalizei, anticalofilismul, dar si autenticitatea definita ca identificarea actului de creatie cu realitatea vietii, cu experienta nepervertita, cu trairea febrila. 3. Perspectiva narativa Romanul este scris la persoana intai, sub forma unei confesiuni a personajului principal, Stefan Gheorghidiu, care traieste doua experiente fundamentale: iubirea si razboiul. Naratiunea la persoana I, cu focalizare exclusiv interna, viziunea "impreuna cu", presupune existenta unui narator implicat. Punctul de vedere unic si subiectiv, al personajului-narator care mediaza intre citittor si celelalte personaje, il determina pe cititor sa cunoasca despre ele atat cat stie si personajul principal. Insa situarea eului narativ in centrul povestirii confera autenticitate, iar faptele si personajele sunt prezentate ca evenimente interioare, interpretate, analizate. Reprezentarea epica neutra a unor evenimente exterioare din romanul traditional face loc reprezentarii unei proiectii subiective in planul constiintei naratorului.

in timp ce a doua valorifica jurnalul de campanie al autorului. din fluxul constiintei . urmareste experienta de pe front. cronologic si timpul narat. reflectii . 9. cele doua experiente fundamentale de cunoastere traite de protagonist: dragostea si razboiul. Teme Textul narativ se compune din doua parti precizate in titlu. precum aceea pe care i-o adreseaza Ela lui Stefan cand sotul ii reproseaza comportamentul ei din timpul excursiei de la Odobesti: "Esti de o sensibilitate imbosibila". in timpul Primului Razboi Mondial. in acelasi timp. anul intrarii Romaniei in razboi. Actiunea romanului se petrece atat in mediul citadic . articole si documente de epoca. atitudini si relatii cu celelalte personaje. De aceea cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitatii ei.si ale planului exterior. Titlul Titlul romanului indica temele acestuia si poate fi considerat o metafora a timpului psihologic. Prima parte este in intregime fictionala. Cuvintele "ultima" si "prima" sunt frontierele temporale ale unor epoci diferite fundamental prin viziune si traire. Daca prima parte reprezinta rememorarea iubirii matrimoniale esuate dintre Stefan Gheorghidiu si Ela. Stefan Gheorghidiu analizeaza cu luciditate. 6.trairi. si cuprinde evenimente traite de protagonist cu aproximativ doi ani si jumatate inainte de 1916.Celelalte personaje sunt caracterizate in mod direct de catre personajul-narator. dar si din timpul acestuia.4. a modului in care timpul obiectiv si evenimentele exterioare sunt asimilate in prezentul constiintei. gesturi. construita sub forma jurnalului de campanie al lui Gheorghidiu. Caracterizarea directa a lui Gheorghidiu facuta de catre celelalte personaje este realizata prin replici scurte. limbaj. ceea ce confera autenticitate textului. . de timpul psihologic. "Noaptea constiintei" este legatura dintre cele doua parti ale romanului data de trairea in constiinta. prin faptul ca tot comportamentul ei este mediat de viziunea lui Stefan. aspecte ale planului interior. alternand sau interferand. ganduri. Structura Romanul este alcatuit din doua parti si din treisprezece capitole cu titluri sugestive. care indica temele romanului si. care se desprinde din fapte.Bucuresti. sentimente. Modalitati de caracterizare Prin introspectie si monolog interior. psihologic. Campulung . tehnici ale analizei psihologice. In acest sens. 5. partea a doua. Primul capitol pune in evidenta cele doua planuri temporale din discursul narativ: timpul nararii. marcand momentele de accent ale transformarii sale. Cu toate acestea. Ela este personajul feminin misterios. in confesiunea personajului-narator.cat si pe front. timpul si spatiul sunt reunite intrun prezent al trairilor si framantarilor interioare. La acestea se adauga caracterizarea indirecta.

La Proust. Relatii Personajul principal al romanuluil este Stefan Gheorghidiu care intruchipeaza tipul intelectual lucid. Luxul. el la Filosofie. ii va deveni mai tarziu amant. "Diagonalele unui testament". care intra in contradictie cu idealul lui de feminitate. proaspat concentrat intr-un regim de infanterie. Studenti saraci. disecandu-le cu minutiozitate. Dupa alte impacari si despartiri. Face eforturi disperate pentru a obtine o permisie in scopul de a merge acasa la Campulung. nu mai poate citi nicio carte. Excursia de la Odobesti provoaca o criza de gelozie lui Stefan intrucat cuplul evolueaza spre o inevitabila criza matrimoniala. cand revine acasa de la Azuga. paraseste universitatea. in cartea lui Camil Petrescu evenimentele din trecut sunt ordonate cronologic si analizate in mod lucid. Ela era idealul lui de feminitate spre care aspira cu toata fiinta. sotia sa.10. petrecerile neinsemnate pentru Stefan au o importanta insemnata pentru Ela. trezindu-i amintirile legate de cei doi ani si jumatate de casnicie cu Ela. acesta analizeaza si interpreteaza trecutul. femeia aparand dimineata. Aceasta discutie declanseaza memoria afectiva a protagonistului. Viata devine pentru el o tortura. constient de chinul sau launtric. . Se pare ca Ela ii acorda o atentie deosebita unui avocat. Intocmai ca la Proust. este rememorata povestea de dragoste a celor doi. la Camil Petrescu. fiind vorba de memoria voluntara. un avar prin excelenta. a carei imagine seamana cu avarul din romanul lui Balzac. Inca din incipitul romanului aflam ca Gheorghidiu este sublocotenent. dar spre deosebire de fluxul memoriei involuntare proustiene. ea la Litere. cu care tocmai se impacase. al inadaptatului superior ce traieste drama indragostitului de absolut. trimis pentru fortificarea Vaii Prahovei intre Busteni si Predeal. care. fiind alcatuita dintr-o serie de separari si impacari. reflexiva. Dupa aceasta excursie. aduca acasa o prostituata. nu o gaseste. ceea ce reprezinta un motiv de despartire. Incepand cu capitolul al doilea. pornind de la un fapt divers aflat din presa: un barbat care si-a ucis sotia infidela a fost achitat la tribunal. domnul G. Impacarea are loc dupa ce Gheorghidiu gaseste un bilet prin care Anisoara o invita in aceea noapte la ea. dupa opinia personajului-narator. legatura dintre ei este pusa la indoiala de catre Stefan. Capitolul debuteaza cu fraza personajului-narator "Eram casatorit de doi ani si jumatate cu o fosta colega de la universitate si banuiam ca ma insala". El asista la popota ofiterilor la o discutie despre dragoste si fidelitate. personajul-narator retraieste trecutul. prezentat prin intermediul lui Stefan Gheorghidiu. Pentru a se razbuna pe Ela. cei doi tineri traiesc o frumoasa poveste de dragoste care incepe sa se degradaze odata cu primirea mostenirii de la unchiul Tache Gheorghidiu. la Ela. Stefan aduna semne ale nelinistii si ale indoielii sale interioare. Fire pasionala. un eveniment exterior declanseaza rememorarea unor intamplari sau stari traite intr-un "timp pierdut".

. atata nesocotinta in trupul balai si atata generozitate in ochii inlacrimati albastrii" sau "cu ochii mari. "tot trecutul". Stefan afirma: "as fi vrut-o mereu feminina". Daca incipitul este construit in maniera realista. Femeia il iubeste pentru ca este mandra de el. Relatia celor doi soti se bazeaza pe orgoliu atat in construirea cat si in destramarea ei. cu detalii de timp si spatiu. Individul se pierde. Ela devine un mister pentru cititor. iar eroismul este inlocuit de spaima de moarte care pastreaza doar instinctul de supravietuire si automatismul: "Nu mai e nimic omenesc in noi". vii ca niste intrebari de clestar.. Stefan incepe sa tina la ea din orgoliu de a fi iubit. Experientele dramatice de pe front modifica atitudinea personajului-narator fata de celelalte aspecte ale existentei sale. albastrii. la Bucuresti. asa cum se intampla in general in proza de analiza psihologica. finalul deschis lasa loc interpretarilor multiple. Viata combatantilor tine de hazard. atata frangere. gelozia intervine din acelasi motiv si tot orgoliul ii impiedica sa se impace.]. Capitolul "Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu" ilustreaza absurdul razboiului si tragismul confruntarii cu moartea.] era un spectacol minunat". lasandu-i "absolut tot". iar Dumitru Micu in opera "In cautarea autenticitatii" spunea ca personajul feminin al romanului este "creatia integrala a mintii personajului masculin".Pe parcursul intregului roman. o priveste acum cu indiferenta "cu care privesti un tablou" si hotaraste sa o paraseasca. Drama colectiva a razboiului pune in umbra drama individuala a iubirii. imaginea ei fiind conturata prin intermediul memoriei involuntare a personajului-narator: "era atata tinerete. . Obosit sa mai caute certitudini si sa se mai indoiasca.. ci felul in care o vede Stefan". se simte anulat in iuresul colectiv. dar se simte detasat de tot ce il legase de Ela. Gheorghidiu se intoarce acasa.. de valoarea intelectuala in lumea lor de studenti saraci si se departeaza cand in noul lou cerc sotul nu ii mai trezeste admiratia. cu gura necontenit umeda si frageda. cu neastamparul trupului tanar. Odata cu ruptura. Ranit si spitalizat. cu o inteligenta care irumpea [. Nicolae Manolescu afirma in "Arca lui Noe" ca "nu Ela se schimba [.