Cursul nr.

1
POSTURI DE TRANSFORMARE-cerinte tehnice, amplasare, dimensionare
Generalitati
Posturile de transformare (numite n continuare PT ) MT/JT sunt parte componenta a
retelelor de distributie RED prin care se asigura modificarea nivelului tensiunii energiei
electrice de la MT (20 si 6 kV) la 0.4 kV. PT este compus din echipamente de conexiuni
de MT, unul sau mai multe transformatoare MT/JT si tablouri de distributie JT precum si
constructia/incinta care adaposteste/sustine echipamentul electric. Unele PT modernizate
sunt incluse in sistemul de automatizare a distributiei (SAD) fiind dotate cu telecomenzi.

Clasificarile PT
A. Dupa destinatie
1. PT de distributie publica alimenteaza cu energie electrica (ee) retele stradale
destinate racordarii consumatorilor din zonele rezidentiale urbane/rurale.
2. PT de servicii interne ale instalatiilor Operatorilor de Distributie de ex. statii de
transformare 110 /20 kV sau a altor operatori din Sistemul Energetic National (SEN).
3. PT de alimentare individuala a agentilor economici (si/sau clienti casnici) sau a
grupurilor mici de agenti economici aflate, dupa caz, in gestiunea tertilor sau a Operator
de Distributie .
B. Dupa modului de acces la echipamentele PT
1. PT in anvelopa (de beton sau metalica) cu acces n interior pentru manevre/lucrari.
2. PT in anvelopa (de beton sau metalica) sau PT la sol cu deservire exterioara .
Echipamentele de MT si JT sunt actionate de la sol, din exteriorul PT prin deschidere de
usi de vizitare
C. Dupa solutia tehnica de realizare a PT
1. PT aerian (PTA) Se monteaza pe unu sau doi stalpi. Este racordat de regula la linii
aeriene MT cu conectare cu conductoare neizolate, cteodata si conductoare preizolate
sau cabluri de MT torsadate. n mod exceptional este posibil ca PT pe stlpi sa fie
racordat la LEA MT cu cablu subteran.
PT pe stlpi se mpart n:
a) PT pe un stlp de beton cu putere instalata Sn 16- 400 kVA.
b) PT pe doi stalpi de beton cu putere instalata Sn 400-630 kVA
2) PT cabina
PT in cabina zidita PTCZ care poate fi independenta sau inglobata intro cladire civila
(de regula un bloc de locuinte) sau industriala de beton. Se echipeaza de regula cu unul
sau mai multe transformatoare cu puteri 40-1600 kVA fiind destiante sa alimenteze
consumatori rezidentiali si/sau industiali. PTCZ este integrat intro retea LES avand doua
sau mai multe celule de linie sau este racordat radial in LES. Exista si un numar redus de
cazuri in care PTCZ este racordat in solutie aeriana la LEA MT. Tot echipamentul
electric de MT si JT este montat in interiorul PTCZ. Manevrele si lucrarile se fac cu
accesul personalului in interiorul PTCZ
c) PT in anvelopa de beton sau metalica (PTAB, PTAM). Sunt posturi moderne, compacte
care pot fi executate in doua variante constructive cu sau fara acces in interiorul postului
pentru manevre/lucrari. Pot fi echipate cu unul sau doua transformatoare pana la 1000
kVA (de regula sunt echipate cu un transformator) care se pot schimba numai cu
demontarea prealabila a acoperisului PTAB/PTAM
d) Pentru puteri mari de 1000-1600 (sau mai mari) kVA transformatoarele PTAB/PTAM
se pot amplasa si in exterior in spatii ingradite cu gard de plasa de sarma
Toate PTAB/ PTAM sunt racordate la RED prin cablu de MT respectiv de JT. Ele
au la baza o cuva de beton impermeabil la apa iar cablurile de racordare MT si JT se fac
in solutie etansa utilizand diafragme special proiectate
In compartimentu transformatorului cuva are si rolul de a retine uleiul care s-ar
putea scurge din transformator pentru prevenirea poluarii solului.
1.2 Criterii de baza pentru alegerea tipului de PT
La selectarea tipului si a amplasarii PT este necesar n afara de evaluarea tehnico
economica sa se tina cont de :
tipurile de retele MT si JT la care urmeaza sa fie racordat PT;
proprietatea terenurilor pe care urmeaza sa fie amplasate PT si conditiile impuse
de la proprietarii lor;
posibilitati de acces pentru montare, deservire si mentenanta;
zonele de protectie, si de siguranta;
caracterul zonei locuita sau nelocuita, rezervatie, etc.
pericole de explozie, incendiu, poluare ,riscul de lovire de catre autovehicule etc.

2 Solutii constructive si variante de echipare
2.1 PT aerian (PTA) montat pe stlp
PT Aerian pe un stlp din beton
Stlpii de beton armat utilizati sunt de tipul SE 8, SC 15014, SC 15015, cu inaltime
de 12 (14) m cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta
orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea
CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA
MT sau pe stalpul PTA.
PT Aerian montat in axul LEA MT si/sau al derivatiilor.
Aceasta solutie se va adopta in cazuri in care nu exista spatiul disponibil pentru
realizarea unui racord individual pentru PTA. Este permisa pe stalpi SC 15015 de 14 m
cu fundatii de beton. In acest caz separatorul postului va fi montat numai in pozitie
verticala. Solutia este accesibila numai pentru PT proprietatea Operatorului de
Distributie
PT Aerian pe doi stalpi de beton (prin exceptie in cazuri motivate tehnico-
economice se pot accepta si talpi de lemn/metal)
Stalpii de beton utilizati sunt de tipul SC 15014 ,SC15015 cu inaltime de 12 (14) m
cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un
stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorul
PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA MT sau pe stalpul
PTA. Gama de puteri permisa pentru transformatoarele MT/JT este 16-630 kVA. In
cazurile atandard solutia se aplica pentru puteri de 400 si 630 kVA.

Echipare de baza
Consola MT de intindere orizontala tip CIT echipata cu legaturi de intindere,
Separator tripolar de exterior cu cutite de punere la pamant actionat prin doua
manete distincte pentru contactele de forta si pentru cutitele de punere la pamant,
in montaj verical (STEPNo) pentru cazurile in care din motive temeinic justificate
STEPNo nu se poate monta pe un alt stalp in amonte de PTA
Cadru de sigurante de MT de regula cu descarcatoare cu rezistenta variabila ZnO
10 kA incorporate pentru protectia la supratensiuni atmosferice (STA)
Transformator de distributie, MT/0.4 kV 16-630 kVA.
Cutia de distributie (CD) de forta de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD
va fi realizata din policarbonat. n componenta CD intra barele JT, echipamentul
de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV,
descarcatoare 0.4 kV pentru protectia la STA, grupuri de masura a energiei
electrice in montaj direct/semidirect pe circuitul general si dupa caz pe circuitele
de linie, aparate pentru monitorizarea calitatii ee,
La posturile pentru zonele rezidentiale in CD se va prevede un circuit cu grup de
masura a energiei electrice destinat alimentarii cutiei de distributie de iluminat
public
Cutia de distributie (CD) pentru iluminatul public de 0.4 kV cu elementele de
fixare pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. n componenta CD intra barele
JT, echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4
kV, punctul de comnda a iluminatului public. Aprinderea iluminatului public se
va asigura prin fotocelule, ceas de comutatie si comada manuala. Regimul de
comanda va fi ales printro cheie destinata acestui scop. Repartitia circuitelor de
iluminat public va urmari incarcarea egala a fazelor transformatorului
Coloane de racorare a bornelor transformatorului la barele CD de sectiune
corespunzatoare treptei urmatoare de putere fata de transformatorul proiectat
pentru PTA daca acesta este mai mic de 630 kVA astfel incat prima amplificare
de transformator sa se poata face fara modificarea coloanelor generale ale PTA
Circuite de linie de JT racordate la CD n LEA/LES:
o circuite LES de sectiuni corespunzatoare .
o circuite LEA racordate prin fir de regula neintrerupt pana la bornele de
linie ale CD.
Circuitele de linie si coloana generala vor fi protejate de tevi de plastic de lungimi
cu diametru 4-6 m, si diametru de 75-100 mm prinse n suportul tevilor, si cu
bride metalica de stalpul PTA . La iesire tevile de protectie vor fi prevazute cu
capace speciale mpotriva patrunderii apei.
Iesirile de cablu din tabloul de distributie n directia solului vor fi protejate
mecanic cu tevile cu diametru corespunzator .
Console JT de linii aeriene vor fi in numar suficient pentru a asigura iesirea
fiecarui circuit JT din CD a PTA fiind orientate corespunzator directiei circuitului
JT .
La iesirea din posturile de transformare la care bara de nul din CD este izolata fata
de priza de pamant a PTA se vor utiliza cleme de intindere, fara intreruperea
conductorului, cu refacerea izolatiei nulului.
Sistemul de legare la pamnt al PTA este constituit din priza de pamant (liniara
sau contur), banda de coborre care asigura legarea la priza de pamant a PTA a
consolelor matalice, a cuvei transformatorului si a corpului CD (numai a soclului
metalic in cazul in care CD este din policarbonat)
Fundatia de beton a stalpului PTA
2.2 PT in cabina tip PTAB / PTAM deservite din afara
Post de transformare compact cu deservire exterioara se va amplasa intro fundatie
sapata in pamant care va avea la baza un strat de pietris marunt. Acoperisul PT este
demontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului).
Accesul la celulele de distributie MT, tabloul de distributie JT si la transformator este
posibil dupa deschiderea usiilor. Racordarea la RED MT si JT se face in cabluri MT si jt.
n cazuri de utilizare a acestei PT in solutie radiala, conectat la linii aeriene MT prin
cablu subteran separatorul de sarcini si sigurantele pot fi pe stlpul de racord in acest caz
n PT nu vor exista celule de MT. Performantele separatorului de sarcina limiteaza
lungimea LES si puterea transformatorului care poate alimenta/echipa un PT in aceata
solutie. Daca puterea de rupere a separatorului este depasita se poate utiliza un intreruptor
aerian si/sau se vor monta celule MT in PT
Echipare de baza
1 sau 2 transformatoare MT/JT de ulei, izolat, de capacitate maxima 1000 kVA.
Celule de distributie MT independente, modulate racordate cu bare exterioare in
configuratia necasara: 1 sau mai multe (de regula 2) celule de linie, 1 (2) celule de
transformator. Reprezinta solutia standard de echipare a unui PT in cabina de
zid/anvelopa. Celulele MT care echipeaza PT vor avea tensiunea nominala de 20
kV , curentul nominal 630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de
sarcina si intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat. Vor fi prevazute
cutite de legare la pamant. Celulele sunt in acet caz din unitati functionale
individuale independente (cutii pentru ndeplinirea unei functii) unite prin bare
amplasate in aer pe bornele superioare ale celulelor.
In cazuri justificare cu aprobarea CTE posturile de transformare pot fi echipate cu
celule compacte. In acest caz celulele MT care echipeaza PT vor fi compacte
(tanc unic pentru toate echipamentele de ceonexiune si comutatie care alcatuiesc
PT) Celulele vor avea tensiunea nominala de 20 kV , curentul nominal 630 A, si
curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina si intreruptoarele vor avea
mediul de stingere adecvat Vor fi prevazute cutite de legare la pamant.
Tablou de distributie JT cu un numar corespunzator de circuite de linie protejate
cu sigurante MPR si/sau intreruptoare JT. si cu grupuri de masura
directa/semidirecta.
In cazul PT care alimenteaza iluminat public se va amplasa in exterior in
apropierea PTAB / PTAM o cutie de distributie pe stelaj metalic cu echiparea
similara mentionata la punctul 2.1
2.3 PT in cabina tip PTCZ, PTAB /PTAM cu acces n interior pentru manevre
si/sau lucrari
Post de transformare compact cu deservire interioara se va amplasa intro fundatie
sapata in pamant care va avea la baza un strat de pietris marunt. Acoperisul PT este
demontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului).
Acest tip de PT are spatiu dimensionat pentru accesul personalului de exploatare /
mentenanta in incinta PT. Echiparea PT este similara 2.2
3 Transformatoare utilizate in PT
De regula vor fi montate transformatoare de ulei trifazate MT / 0,4 kV n executie
compacta, fara conservator, cu bobinaj Cu sau Al si pierderi n gol reduse. n situatii
motivate se pot utiliza transformatore cu izolatie uscata.
3.1 Gama standard a puterilor tansformatoarelor

16 kVA
25 kVA
40 kVA
63 kVA
100 kVA
160 kVA
250 kVA
400 kVA
630 kVA
1000 kVA
1600 KVA

3.2 Grupe de conexiuni
Yzn-5 pentru gama de puteri 16 kVA 160 kVA
Dyn-5 pentru gama de puteri 250 kVA 1600 kVA

Protectia transformatoarelor si a circuitelor JT din PT
Protectia transformatoarelor
Alegerea concreta a protectiei MT la PT se va efectua corelat cu puterea nominala si
performantele transformatorului in regimurile de supraincarcare de scurta durata.
Protectia transformatoarelor de distributie MT/JT trebuie sa ndeplineasca urmatoarele
cerinte:
sa corespunda puterii aparente nominala a transformatorului
sa nu ntrerupa curentul de magnetizare de marimea 12 x in pe perioada de 0,1 s.
trebuie sa fie selectiva cu elementul de protejare pe partea secundara a
transformatorului.
Protectia maximala de curent a circuitului general 0.4 kV al postului de transformare
va sigura:
o protectia transformatorului la scurtcircuite intre echipamentul de comutatie si protectie
de pe circuitul general locul de montare al echipamentelor de comutatie si protectie de pe
circuitele de linie
o protectia transformatorului la suprasarcina. Curba de ardere si/sau de declansare la
suprasarcina trebuie corelata cu imunitatea transformatorului la suprasarcini de scurta
durata.
Pentru transformatoarele din gama de puteri 16-160 kVA nu se impun conditii de
functii redundante de protectie intre echipamentele de comutatie si protectie montate pe
circutul general 0.4 kV si cele de pe circuitele de linie pentru a nu limita artificial
incarcarea circuitelor de linie si pentru a se permite marirea plajei de curenti intre care
trebuie realizata selectivitatea intre protectiile din tabloul general al imobilelor, protectia
din BPM M/T si repectiv protectia circuitelor de linie.
Respectarea principipiului de dimensionare de separare a functiilor protectiilor
transformatorului de cele ale protectiei circuitelor de linie permite pastrarea reglajelor
protectiei circuitelor de linie la amplificari succesive ale transformatorului in PT.
Protectia circuitelor de linie 0.4 kV la PT
1. Protectia circuitelor de linie JT trebuie sa asigure cumulativ urmatoarele cerinte:
o sa protejeze la suprasarcina conductorul circuitului JT
o sa fie desensibilizata la sarcina maxima de calcul (cu min 30%) astfel incat sa se
previna declansarile nedorite la cresteri de scurta durata ale sarcinii. sa fie sensibile la
curentul minim de scurtcircuit la capetele retelei si sa intrerupa acest curent in maxim 3
secunde
o sa fie selectiva in raport cu protectiile montate in blocurile de masura si protectie
(BMP) montate pe bransamentele utilizatorilor de ee racordati la RED- JT.
o sa permita utilizarea intr-un grad cat mai mare a capacitatii de distributie a circuitului
JT
1. In cazul lungimilor maxime acceptate de politica tehnica a Operatorilor de
Distributie pentru LEA -JT de 1000 m pentru conductoare de 70 mmp (I scc
min = 220 A) si de 1400 m pt retelele cu sestiunea de 95 mmp (I scc min = 220
A) intreruptorul care asigura indeplinirea cerintelor enuntate la punctul 1 si
cresterea maxima admisibila a sarcinii trebuie sa aiba urmatoarele performante:
o In = 160 A
o coeficientul de sensibilitate maxim 1.25 (raportul intre valoarea de curentului reglaj a
protectiei termice si curentul de declansare a protectiei electromagnetice) care asigura
declansarea instantanee la curent de scurtcircuit minim de 200 A
o posibilitati de reglere a protectiei termice in 16 trepte intre 63 si 160 A
o posibilitati de reglare a valorii curentului minim de declansare la scurtcircuit intre 200
A si 2400 A
o posibilitati de temporizare a declansarii la scurtcircuit de pana la 50 ms pentru
imbunatatirea conditiilor de selectivitate in aval si pentru desensibilizarea la
scurtcircuite/suprasarcini trecatoare si la socurile de curent produse de pornirea
motoarelor electrice.
o posibilitatea ca prin schimbarea declansatorului electonic sa se transforma in
intreruptoare cu In 100A sau 250A care din pdv al reglajelor sa asigura o flexibilitate
similara a curbei de declansare bazata tot pe un coeficient de sensibilitate la curentul de
defect de 1.25

1. Pentru LEA-JT stradale scurte si pentru circuitele directe individuale din PT se va
alege protectia respectand principiile de sensibilitate la curentul minim de defect
de la extremitatile circuitelor si de selectivitate. In cazul protectiei prin sigurante
MPR a circuitelor stradale treapta minima care se poate monta in CD a PT va fi de
100 A cu desenibilizare de minim 30% fata de sarcina maxima prognozata pentru
a perioada de 25 ani
2. In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie ale
posturilor de transformare se accepta CD echipate numai cu sigurante MPR, de
minim 100 A, si utilizarea unor cutii de selectivitate echipate cu intreruptoare de
160 A si coeficient de sensibilitate de 1.25 montate in axul LEA jt in locuri care
sa asigure selectivitatea cu protectia montata in CD si sensibilitatea pe toata
lungimea LEA -JT care sa asigure intreruperea oricarui tip de curent de defect, pe
toata lungimea circuitului JT, in maxim 3 secunde.
5 Tablouri / cutii de distributie JT
5.1 Cutii de distributie (CD) pentru PTA pe stlp
Echiparea de baza a tabloului de distributie n general
bare colectoare dimensionate pentru 400A, 630A sau 1000 A.
in solutie standard circutul general va fi echipat cu intreruptoare de 250 A (100A
si 160A), 630 A (400A) sau 1000 A
pentru asigurarea separarilor vizibile in amonte de intreruptoarele montate pe
circuitul general si pe circuitele de linie se pot amplasa sigurante MPR si/sau
elemente de separatie, nefuzibile.
circuitele de linie 0.4 kV destinate alimentarii circuitelor stradale pot fi pravazute
cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate conform regulilor
enuntate in cap 4 in urmatoarele configuratii:
o sigurante MPR grupa 00 de minim100 A pe socluri 201
o sigurante MPR si intreruptoare In =160A
o elemente dedicate pentru asigurarea separariilor vizibile si intreruptoare In
=160A
circuitele de linie destinate alimentarii consumatorilor individuali vor fi pravazute
cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate personalizat pentru
fiecare caz in parte. Configuratiile de echipare sunt similare cu cele ale circuitelor
stradale
transformatoare de masura a curentului (TC) pe circuitul general si/sau pe
circuitele de linie pentru masurare semidirecta a energiei si/sau pentru montarea
unui aparat de masura pentru analiza calitatii energiei electice. Raportul de
transformare al TC va fi corespunzator curentului nominal circuitelor pe care se
monteaza, clasa de precizie 0,5 puterea 5 VA. Transformatoarele de curent nu vor
fi calibrate metrologic daca nu echipeaza un grup de masura de decontare.
echipamente pentru monitorizarea calitatii energiei electrice
iesiri din partea secundara a TC vor fi integrate ntrun tabloul cu borne, care va
permite scurtcircuitarea intrarilor de curent pe durata conectarii contoarelor si/sau
a analizorului trifazat de calitate a energiei electice. Realizarea conectarii
analizorului trebuie sa permita o nlocuire fara probleme n caz de defectiune.
protejarea circuitelor de tensiune aferente grupurilor de masura va fi efectuata
prin sigurante fuzibile.
pentru circuitele secunadare de masura se vor folosi urmatoarele sectiuni minime
ale conductoarelor : pentru circuit de curent sunt 2,5 mm
2
, iar pentru pentru circuit
de tensiune 1,5 mm
2
.
spatiul si forma tabloului de distributie pentru instalarea analizorului calitatii
energiei electice va fi precizat in documentatia tehnica a PTA
configurarea tabloului de distributie permite montarea pna la 8 circuite de linie
protejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV.
stuturile intririlor si iesirilor de cablu pentru iesirile in LEA vor fi amplasate ntre
stalp si corpul CD respectiv la partea inferioara a soclului CD

5.2 Tablouri de distributie JT n PT in cabina (PTCZ, PTAM, PTAB)
o similar CD a PTA conform 5.1
o numarul circuitelor poate fi mai mare de 8
o se pot prevedea circuite de line dimensionate pentru curenti nominali mai
mari de 160 A
o sectiunea barelor colectoare va fi corelata cu puterea transformatoarelor care
pot ajunge pana la 1600 kVA.
6 Tevi de protectie ale coloanelor generale si ale circuitelor de linie din PTA
Iesiri din CD ale PTA n directie liniilor aeriene vor fi protejate de tevi de plastic cu
lungimea 6 m, fixate n suporturi corespunzatoare. La iesire din teava de protectie va fi
amplasat un cap de protectie impotriva patrunderii apei.
Iesiri din CD ale PTA n LES vor fi pozare n teavi de protectie.
7 Masurarea parametrilor energiei electrice la PT
Echipamentul de monitorizare a parametilor de calitate a energiei electrice trebuie sa
asigure urmatoarele functii:
o inregistrarea valorilor medii, maxime si minime ale U, I, P, Q
o ampermeru si voltmetru inregistrator
o masurarea energiei active si reactive
o continutul de armonici in curbele de curant si tensiune
8 Racordarea PT la liniile MT
8.1 Modalitatea de conectare PT la LEA -MT
Racordare PT la LEA -MT se va face in solutie radiala. Pentru racordarea PT se
vor utiliza stalpii existenti si/sau se vor planta stalpi noi in pozitii favorabile racordarii
In vedera racordari se pot utiliza urmatoarele tipuri de conductoare:
o Conductoare OlAl cu sectiune de minim 50 mm
2
.
o Conducotare izolate MT cu sectiuni nominale de minim 50 mm
2
.
o Conductoare torsadate mt pentru linii aeriene.
o LES 20 kV
8.2 Modalitatea de racordare PT la LES -MT
racordare in bucla (PT n cabina).
racordare radiala din alte posturi existente integrate in circuitul LES -MT si/sau de
pe barele MT ale statiilor de transformare
9 Protectia mpotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta si mpotriva
supratensiunii atmosferice
9.1 Protectie mpotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta
Protectia de baza mpotriva contactului periculos trebuie sa fie efectuata n
conformitate cu cerintele prevederii STAS 12604/1-5 sau inlocuitorul acestuia.
Toate partile metalice ale PT inclusiv ale celor corespunzatoare tablourilor de
distributie JT vor fi interconectate reciproc si legate la priza de pamant a PT (priza
pamant instalatiei mt)
Daca nu se pot respecta conditiile pentru legare la pamnt comuna a prizelor de
pamant de pe partea de MT si de pe partea de JT a PT, este necesar a se prevedea
prize de pamant distincte amplasate la distanta de minim 20 m intre ele.
9.2 Protectia mpotriva supratensiunilor atmosferice
Principiile de utilizare a elementelor de protectie sunt prevazute n anexe ale
politicii tehnice a sistemului de distributie, care se ocupa de problematica liniilor
aeriene si subterane MT si JT
La PTA pe stlp pe partea MT se monetaza descarcatoare ZnO integrate in
cadrul de sigurante al PTA.
10 Racordarea noilor utilizatori
Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor
tehnice de racordarea noilor utilizatori la PT.
Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie
electrica din posturile de transformare MT/JT existente si/sau din posturi de transformare
finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune
In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de
delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea si a altor consumatori care pot fi
previzionati ca pot aparea in zona respectiva.
Delimitare proprietatii pe circuitele LES/LEA de racordare la RED -MT intre
Operatorul de Distributie si terti se vor face la nivelul clemelor de racoradre si/sau al
echipamentelor de comutatie. Nu se accepta delimitari de gestiune la nivelul
mansoanelor.
Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea
capacitatii de distributie a RED -MT in amonte de punctul de racordare ca urmare a
influentei cresterii sarcinii circuitului mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta
verificare se va avea in vedere:
o noua sarcina maxima a circuitului MT ca urmare a racordarii noului utilizator
o sectiunea cailor de curent pe circuitul MT in amonte de puntul de racordare
o mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al
circuitului MT sub limita de 5%
o mentinerea rezervei de capacitate de distributie a circuitului mt pentru asigurarea unor
functiuni de rezervare atat pentru RED -MT din zona (alimentarea de rezerva a bareor
unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte
circuitului mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau
mai multe cai de alimentare pe MT
Solutiile de racordare din RED -MT nu pot asigura alimentarea neintrerupta a
receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu
energie electrice poate produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor.
Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea
solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si
modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea
buclata cu SEN
In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de
continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de
cresterea a gradului de continuitate in axul circuitului mt la care urmeaza sa fie racordat
noul utilizator (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a
noului utilizator) care vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si care vor fi
finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare:
o largirea culoarelor de siguranta LEA -MT prin zone forestiere prin acorduri noi cu
proprietarii zonelor forestiere
o refacerea/indesirea bornelor de semnalizare /marcare a traseelor LES -MT pentru a
preveni deteriorarea cablurilor cu ocazia diverselor sapaturi
o schimbarea/intarirea izolatiei LEA -MT
o inlocuirea unor tronsoane LES subdimensionate si/sau cu stare tehnica precara
o refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului
utilizator
o montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de
automatizare a Operatorului de Distributie
o introducerea in sistemul de automatizare al Operatorului de Distributie a unor
echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de
racordare, etc.
Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul RED -MT se
poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multor cai suplimentare de alimentare
cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:
o aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil
o masurile de cresterea a gradului de continuitate in axul fiecarui circuit mt vizat de
asigurarea conditiilor de racordare noului client, in amonte de punctele de racordare, vor
fi mentionate in avizul tehnic de racordare si vor fi finantate in conditiile stabilite de
legislatia in vigoare
o de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie
telecomandate integrate in SAD al Operatorului de Distributie
o stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de
efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare
Solutia standard de racordare la RED -MT a noilor posturi de transformare apartinand
tertior o constituie racord radial LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe
primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale
de exterior pe LES -MT se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul
de racord.
In cazul racoardelor in LES cu lungimi mai mari de 200 m, se vor prevedea puncte
de masura indirecta pe primul stalp in aval de separatorul de racord.
Racordarea posturilor tertilor din PTCZ existente se va face in solutie standard prin
circuit radial cu modernizarea distribuitorului 20 kV al postului de transformare din care
urmeaza sa se faca racordarea si montarea noilor celule de masura si a celei de linie
necesara racordarii.
In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va
intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia
standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.
Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului
neconditionat si nerestrictionat al personalului Operatorului de Distributie pentru
manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este
nevoie, in caz de incidente pe LEA -MT si/sau altor categorii de manevre necesare
administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori
separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma
notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest
acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei
solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul
public.
Se vor evita solutiile tip anvelopa montata intro bucla LES cu delimitare la papucii
LEA -MT in celula de transformator. In aceste cazuri se va prevedea punctul de
conexiuni proprietatea Operatorului de Distributie intr-o anvelopa distincta care va
contine celulele de linie pr racordarea la distribuitorul LES, celula de masura si celula de
trafo. Transformatorul si TDRI 0.4 kV se vor amplsa intro anvelopa distincta proprietatea
clientului
Toate racordurile si posturile terilor vor fii realizate la tensiunea nominala de 20 kV
si pot functiona la 6 kV pana la trecerea RED -MT la 20 kV. Prin avizul tehnic de
racordare clientul va fi informat de obligatia la ca notificarea prealabila a Operatorului
de Distributie sa ia masuri de inlocuire a transformatorului 6/0.4 kV cu un transformator
corespunzatort 20/0.4 kV
11 CONSOLIDAREA PATRIMONIALA A PT
Proiectantul va obtine in numele Operatorului de Distributie si va include in
documentatie:
o certificatul de urbanism,
o toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
o toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor
electrice,
o toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de
utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de
siguranta si protectie inclusiv in zone cu vegetatie etc
o toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
o toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor
proiectate (faza SF).
o planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara
1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de
traseu
In situatia in care PT si RED MT si JT racordate la PT sunt amplasate pe
terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si
protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de
investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrarilor de mentenanta si interventii
accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a
imobilelor.
La PIF inaintea acoperirii cu nisip a cablurilor racordate la PT se vor face
masuratorile topocadastrale necesare definirii taraseelor LES. Lista coordonatelor
traseelor cablurilor masurate in STEREO 70 va fi inclusa in cartea tehnica a investitiei
respective.
Acolo unde servitutie induse de existenta RED nou construite si/sau modernizate nu pot
fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre
Operatorul de Distributie si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au
stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila
Operatorului de Distributie se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor
adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.
Cursul nr.2
DIMENSIONAREA POSTURILOR DE TRANSFORMARE
3.1 Determinarea puterii cerute de consumator 3.1 Determinarea puterii cerute de consumator
Deoarece conservarea energiei electrice, cu mijloacele tehnicii actuale, este util, pentru a
putea asigura continuitatea dorit n alimentarea cu energie a unui consumator se impune
cunoaterea variaiei n timp a sarcinii acestuia, reprezentat prin una din mrimile P, Q,
s, I.
Puterea activ absorbit, care se ia n considerare pentru grupe de cel puin patru
receptoare, se numete putere cerut sau de calcul (P
c
). Puterea cerut este o putere
convenional, de valoare constant, ce produce n elementele instalaiei electrice aceleai
efecte termice ca i puterea real (variabil) ntr-un interval de timp determinat (30
minute, n general), n perioada de ncrcare maxim a instalaiei.
Determinare analitic a puterii cerute se face difereniat, n funcie de stadiul proiectrii i
nivelul la care se efectueaz calculele. Deoarece calculele se fac n sensul receptor
racord nalt tensiune, rezult c snt preferabile acele metode ce conduc la rezultate
acoperitoare n toate situaiile, i n acest sens citm:
-metoda coeficienilor de cerere, aplicabil la orice nivel, dar recomandat pentru grupuri
de receptoare, cum ar fi secii, ntreprinderi;
-metoda formulei binome, care d rezultate acoperitoare pentru un numr restrns de
receptoare de for cu puteri mult diferite ntre ele. Se recomand pentru calculul puterii
cerute la nivel de tablou de distribuie secundar sau principal;
-metoda analizei directe, recomandat pentru tablourile cu puine plecri, inclusiv a
tablourilor de utilaj, cnd se cunosc diagramele de funcionare i ncrcare a tuturor
receptoarelor;
-metode bazate pe consumuri specifice, cu raportare la unitatea de producie sau la
unitatea de suprafa productiv. Snt imprecise i se recomand numai pentru etapa
preliminar a proiectrii, corespunztoare fazei not de comand;
-metode bazate pe puteri medii i indicatori ai curbelor de sarcin, indicate pentru
determinarea puterii cerute la nivelele superioare, de la barele de joas tensiune ale
posturilor de transformare ctre liniile de racord de nalt tensiune.
La instalaiile n exploatare, puterea cerut se determin pe baza curbelor de sarcin ale
consumatorului.
a)Determinarea puterii cerute prin metoda coeficienilor de cerere
Puterea cerut de o grup de receptoare (P
cg
), caracterizate prin acelai grafic de sarcin,
se determin ca produsul dintre puterea instalat (P
i
) i coeficientul de cerere (k
c
):
P
cg
= k
c
P
i
[kW]
n care:

s
j
nj i
P P
1
- receptoare cu regim prelungit de funcionare, kW;
( )

s
j
j n i
P DA P
1
- receptoare cu regim intermitent de funcionare, kW;
P
nj
, DA
j
puterea nominal, respectiv durata relativ de acionare a receptorului j.
Coeficientul de cerere este o funcie complex de forma:
r m
s i
c
k k
k

ce ine seama de randamentul mediu al receptoarelor (

m
) din grup, de randamentul
reelei (
r
) n punctul de calcul, de coeficientul de ncrcare (k
i
) al receptoarelor i de
coeficientul de simultaneitate (k
s
) al funcionrii acestora.
n cazul n care P
i
este putere util n expresia lui k
c
intervine
m
, iar dac P
i
este
putere absorbit, atunci randamentul mediu al receptoarelor nu particip la stabilirea
factorului de cerere.
Puterea reactiv cerut de grup va fi:
c cg cg
c
cg
tg P P Q

2
cos
1
unde factorul de putere cos
c
exprim consumul de
putere reactiv al receptoarelor ce absorb puterea P
cg
, n condiiile reflectate global prin
coeficientul de cerere.
Coeficienii de cerere i factorii de putere cerui se determin, pentru diferite receptoare,
rezultatele prelucrndu-se statistic. Toate receptoarele caracterizate prin aceleai valori ale
mrimilor k
c
, cos
c
se ncadreaz ntr-o singur grup, denumit categorie de
receptoare.
Puterile active i reactive de mai multe categorii distincte de receptoare se obin prin
sumarea algebric a puterilor corespunztoare fiecrei grupe n parte.

'

k
j
cg ct
k
j
cg ct
j
j
Q Q
P P
1
1
Aceste ultime dou relaii snt valabile pentru cazul n care se cunoate numai puterea
total instalat a grupei. Dac pentru grupa considerat se cunosc att numrul de
receptoare, ct i datele lor de catalog, atunci puterea cerut se estimeaz cu:

'

c cg cg
i c cg
tg P Q
P k P

unde:
a
c
c c
k
k
k k

+

1
coeficient de cerere corectat;
k
c
coeficient de cerere pentru categoria de receptoare
k
a
coeficient de influen al numrului de receptoare.
Dac numrul receptoarelor din grup este mai mic ca 4, atunci k
c
=k
c
*
=1 i puterea cerut
este numeric egal cu puterea instalat a receptoarelor. O astfel de situaie se ntlnete la
nivelul tablourilor de utilaj sau a celor de distribuie ce alimenteaz maximum trei
receptoare.
Indiferent de varianta de calcul adoptat, se impune determinarea puterii aparente i a
factorului de putere mediu

'

+
cg
cg
cm
cg cg cg
S
P
Q P s
cos
2 2
sau

'

+
ct
ct
cm
ct ct ct
S
P
Q P s
cos
2 2
,
mrimi care servesc la: alegerea transformatoarelor din postul de transformare, n ipoteza
c nu se cunosc curbele de sarcin ale consumatorului, precum i la dimensionarea
instalaiei de compensare a factorului de putere.
b)Determinarea puterii cerute prin metoda formulei binome
Puterile active i reactive cerute de o grup de receptoare snt:

'

+
c cg cg
i x cg
tg P Q
bP aP P

n care: a, b, x coeficieni de calcul caracteristici grupei, dai tabelar;

x
j
nj x
P P
1
- suma puterilor nominale ale primelor x receptoare, luate n ordinea
descrescnd a puterilor instalate, kW;

s
j
nj i
P P
1
- puterea instalat a grupei.
Dac snt mai multe grupe de receptoare, atunci
( ) ( )

+
k
j
j i x ct
bP aP P
1
max

k
cg ct
Q Q
1 j
j
unde: (aP
x
)
max
termenul de forma aP
x
cu valoarea cea mai mare.
i n acest caz se impune calculul puterii aparente i a factorului de putere cerut mediu.
c)Determinarea puterii cerute prin metoda analizei directe
Metoda se aplic unui numr redus de receptoare la care se cunoate modul de variaie n
timp al puterii utile sau absorbite. O astfel de situaie se ntlnete la:
-tablourile de utilaj;
-tablourile de distribuie cu plecri puine;
-tablourile generale cu un numr redus de plecri la subconsumatori mici sau
semiindustriali la care puterea instalat pentru iluminat reprezint mai mult de 60 ... 75%
din puterea total instalat.
n toate cazurile se urmrete determinarea experimental a coeficientului de cerere, mai
precis a elementelor sale componente, dup cum urmeaz:
Coeficientul de simultaneitate aferent la dou sau mai multe receptoare care
funcioneaz concomitent se definete ca raportul dintre puterea maxim absorbit (P
a max
)
de toate receptoarele n funciune i suma puterilor maxime (P
max
) individuale ale fiecrui
receptor n parte:
( )
max s
max
1 j
max
max
P
P
a
s
j
a
s
P P
k

cu observaia c din cele s receptoare, n momentul msurtorilor, nu toate

funcioneaz la puterea maxim presupus a fi necesar utilajului antrenat.
Valorile uzuale ale lui k
s
snt cuprinse ntre 0.75 ... 0.9, fiind funcie de numrul i tipul
receptoarelor, precum i de schema reelei de distribuie. Astfel, coeficientul de
simultaneitate variaz invers proporional cu numrul de receptoare, fiind mai mic la
reelele buclate dect la cele radiale.
Coeficientul de ncrcare este dat de raportul dintre suma puterilor maxime a
receptoarelor i puterea total instalat a acestora:
( )
( )
i
s
s
j
j n
s
j
j
i
P
P
P
P
k
max
1
1
max

avnd valori cuprinse ntre 0.9 ... 0.95.

Randamentul mediu al receptoarelor se determin ca medie ponderat a randamentelor
nominale, n raport cu puterea instalat.
Randamentul reelei n punctul de calcul (plecarea din tablou) se estimeaz pe baza
pierderilor de putere pe conductoarele reelei. ntruct lungimea coloanelor, respectiv a
circuitelor este de regul redus, se adopt
r
= 0.98 ... 1.
Un calcul exact al pierderilor de putere presupune cunoaterea puterii simultane maxime
(P
s max
), a factorului de putere mediu cos
m
, a lungimii conductoarelor pe faz (L
c
) i a
materialului conductor (r
0
, /km), ceea ce conduce la P = 3RI
2
, cu: R=r
0
L
c
,
m n
s
U
P
I
cos 3
10
3
max

, unde P
s max
, [kW] i
Cu aceste date se apreciaz valoarea
( )
s m
i
s c
k
k k


, calculndu-se

'

2 2
c c c
m c c
i c c
Q P S
tg P Q
P k P

d)Determinarea puterii cerute prin metoda duratei de utilizare Metoda se recomand

pentru determinarea puterii cerute la nivel de ntreprindere sau platform industrial,
atunci cnd se cunoate consumul specific de energie electric (e
s
= kWh/u.p) pe unitatea
de producie (u.p). Dac A este producia anual a ntreprinderii, atunci consumul de
energie electric pe perioada considerat va fi: E
a
= e
B
A [kw], ceea ce conduce la o
putere cerut de:
max
p
a
c
t
E
P
[kW] unde:
Metodele prezentate snt valabile, n principiu, pentru determinarea puterii cerute de orice
categorie de receptoare.
Cu toate acestea, pentru receptoarele de iluminat se recomand numai metoda
coeficienilor de cerere iar pentru receptoarele de for oricare din cele patru variante dar
aplicate de aa manier nct s corespund nivelului la care se urmrete determinarea
puterii cerute. Puterea total cerut de un consumator este suma puterilor totale cerute de
instalaiile de for i lumin.
Curbe de sarcin i mrimi caracteristice
Stabilirea necesarului de energie electric a unui consumator se face prin intermediul
curbelor de sarcin prin care se nelege variaia n timp, pe o anumit perioad, a sarcinii
electrice.
Clasificarea curbelor de sarcin se face dup:
-natura sarcinii, situaie n care deosebim curbe de sarcin a puterii active, reactive,
aparente, a curentului. Cele mai utilizate snt curbele de sarcin ale puterilor active i
reactive, numite generic curbe de sarcin active i reactive;
-durata ciclului, care conduce la curbe de sarcini zilnice i anuale. Curbele de sarcin
zilnice se refer la o perioad de t
c
= 24h i dintre acestea prezint importan curbele
caracteristice zilnice pentru var (18 ... 25 iunie) i iarn (18 ... 25 decembrie), ntruct n
intervalul respectiv se consider un consum maxim de putere cerut, implicit energie
electric. Curbele anuale de sarcin se refer la o durat de t
c
= 8760h;
-modul de obinere care conduce la: curbe experimentale obinute prin citirea aparatelor
indicatoare la intervale egale de timp (din or n or) sau trasate cu ajutorul aparatelor
nregistratoare; curbe tip obinute prin prelucrarea statistic a curbelor de sarcin
xperimentale specifice unor ramuri sau subramuri industriale.
-Curbele de sarcin obinute experimental snt n form de trepte (fig.3.1), deoarece
puterea absorbit se consider constant ntre dou citiri.
Ordonatele acestor curbe s e exprim n valori absolute sau n procente din valorile
maxime lunare. Se observ c puterea cerut de consumator, determinat prin una din
metodele prezentate anterior, este maxim n lunile de iarn (P
c
= P
max 1
decembrie,
ianuarie, februarie) datorit consumului suplimentar pentru iluminat, nclzit etc. i
minim n lunile de var (P
min v
iunie, iulie, august). O curb des ntlnit este curba
anual a sarcinilor clasate, ce reprezint variaia sarcinii anuale n ordinea descrescnd a
puterilor.
Din curba de sarcin a consumatorului se pot estima anumii indicatori (mrimi
caracteristice) pe baza crora se adopt soluia optim de alimentare cu energie electric.
Astfel, aria cuprins ntre curba zilnic de sarcin i axa absciselor (fig. 3.2) reprezint
energia zilnic necesar a consumatorului
( ) A t P dt cP E
n
j
j c
t
c a

1
0
[kWh]
care, pentru un ciclu de t
c
= 24h, n ipoteza t
j
= lh, va fi:
A
P
P P
E
j
j
c mxi
a
i

1
1
]
1

24
1 max
%
100
Cu ajutorul acestei energii se definesc urmtorii indicatori sau mrimi
caracteristice ale curbelor zilnice de sarcin:
-puterea activ medie (P
m
), ce are semnificaia unei puteri constante n timp care
determin un consum de energie activ echivalent cu cel real:
c
a
m
t
E
P
, unde t
c
= 24h,
eventual t
c
=8760h;
-coeficientul de utilizare al puterii instalate (k
pi
) definit ca raportul dintre puterile
active medii i maxime absorbit i puterea instalat:

nj i
i c
a
i
m
pi
P P
P t
E
P
P
k cu ,
-coeficientul de utilizare al puterii maxime (k
p max
) dat de raportul dintre puterile active
medii i maxime absorbite
i c i c
a
i
m
p
P t
A
P t
E
P
P
k
max max max
max

Dac t
c
= 24h, acest indicator poart numele de coeficient de utilizare, umplere sau
aplatizare al curbei zilnice de sarcin
i
ap u p
P
A
k k k
max
max
24

-coeficientul de form al curbei de sarcin (k
f
) definit ca raportul dintre sarcina medie
ptratic i sarcina medie,
ambele determinate n acelai interval de timp:
m
mp
f
P
P
k
-durata de utilizare a puterii maxime absorbite (t
p max
) reprezint timpul n care s-ar
consuma aceeai energie E
a
dac s-ar funciona constant la puterea maxim
[ ] h
max
max max
max c p
i
m c
i
a
p
t k
P
P t
P
E
t
-durata de utilizare a puterii instalate (t
pi
) definit n acelai mod ca mai sus,
raportarea fcndu-se la puterea instalat
c pi
i
m c
i
a
pi
t k
P
P t
P
E
t
-factorul de putere (k) se determin att ca valoare instantanee
2 2
Q P
P
k
+

pe baza
valorii puterilor
active i reactive la un moment dat, ct i ca valoare medie pe un anumit interval:
2 2
r a
m
E E
P
k
+

cu
( ) [kVArhj]
1
0

n
j
j c
t
c r
t Q dt Q E
c
ultima mrime servind la
calculul instalaiei de compensare a puterii, respectiv energiei reactive.
n calculele de proiectare, n afara acestor mrimi, este necesar ca s se precizeze puterile
cerute n timpul iernii (P
max i
= P
ct
) i verii (P
max v
), precum i raportul acestora. Dac acest
raport este dificil de stabilit, atunci se recomand valorile:
85 . 0 75 . 0
i max
max

P
P
v
- consumatori ce lucreaz cu 1 sau 2 schimburi;
90 . 0 85 . 0
i max
max

P
P
v
- consumatori ce lucreaz n 3 schimburi.
3.2. Determinarea puterii i numrului de transformatoare
3.3.1 Determinarea puterii
Sigurana n funcionare i continuitatea alimentrii cu energie electric a unui
consumator este condiionat i de puterea i numrul transformatoarelor ce urmeaz a fi
instalate n postul de transformare.
Determinarea corect a puterii postului de transformare conduc i la nvestiii eficiente i
pentru rezolvarea problemei corecte e necesar s se cunoasc:
.puterea total cerut de consumator, sub un factor de putere constant, de la barele de
joas tensiune ale postului de transformare;
.curbele de sarcin zilnice din perioada cea mai ncrcat 18 25 iunie i 18 25
decembrie, sau alt interval de timp, funcie de specificul consumatorului;
.curbele de sarcin anuale,cu precizarea mrimilor P
max I
= P
ct
, P
max v
i
i
v
P
P


max
max
.
n calcule consumatorul este presupus a fi o sarcin trifazat echilibrat (k = cos ), iar
transformatoarele construite pentru a funciona n regim de durat la o sarcin constant
i egal cu cea nominal, la un regim termic bine stabilit (la montarea n aer liber se
consider
( ) C
C C
o
m
o o
5 5 . 0
, 25 , 35
min max
min max
+ +
+


n aceste condiii, productorii garanteaz o durat de vedere uzura tehnic i moral a
acestora.
a)Determinarea puterii transformatoarelor cnd se cunosc puterile cerute
Dac nu se cunosc curbele de sarcin ale consumatorului sau sarcina sa anual nu poate fi
asimilat cu o curb a sarcinilor anuale clasate, atunci puterea transformatoarelor se
determin pe baza mrimilor P
ct
, Q
ct
, S
ct
, cos
cm
, deosebindu-se mai multe cazuri i
anume:
-puterea aparent cerut satisface condiia S
ct
400 kVA situaie n care puterea aparent
normalizat (S
n STAS
) a transformatorului va fi:
S
n STAS
S
ct
-dac 400 < S
ct
<1600 kVA atunci valorile rezultate pentru puterile active i reactive
cerute se corecteaz cu ajutorul coeficienilor de readucere ai puterii active (k
ra
= 0.9) i
reactive (k
rr
= 0.95), obinndu-se:
( ) ( )

'

2 2
ct ct ct
ct rr ct
ct ra ct
Q P S
Q k Q
P k P
ceea ce conduce la alegerea unui
transformator pentru care:

ct STAS n
S S

-dac sarcina total (S
ct
> 1600 kVA) nu poate fi preluat de un singur transformator,
atunci receptoarele se grupeaz dup criterii tehnologice i de deplasament pe dou sau
mai multe uniti. Puterile cerute de la fiecare transformator se obin prin divizarea puterii
cerute totale la numrul de transformatoare, la valorile rezultate aplicndu-se coeficienii
de corecie k
ra
i k
rr
.
n ceea ce privete puterea cerut pe partea de medie tensiune a transformatorului, aceasta
se obine sumnd puterile cerute cu pierderile de putere ale transformatorului. Se disting
dou cazuri i anume:
-postul de transformare este prevzut cu o singur unitate:

'

+
+
[kVAr]
[kW]
MT
MT
T ct ct
T ct ct
Q Q Q
P P P
-postul de transformare este prevzut cu mai multe uniti:

'

+
+


[kVAr] ) (
[kW] ) (
MT
MT
T
ct
sr
ct
T
ct
sa
ct
Q Q k Q
P P k P
n care:
BC T
P P P +
2
0

BC T
Q Q Q +
2
0

c
P
, s
P
- pierderi de putere activ la mersul n gol i n scurtcircuit al
transformatorului (se dau tabelar), kW;
STAS n
c
S
I
Q

100
%
0
- pierderi de putere reactiv la mersul n gol al transformatorului ,
kVAr;
I
c
% - valoarea procentual a curentului de mers n gol;
STAS n
sc
sc
S
r u
Q

100
%
- pierderi de putere reactiv la funcionarea n scurtcircuit a
transformatorului, kVAr;
( ) ( )
2
.
2
% % %
a sc sc r sc
u u u

- pierderi de tensiune reactiv la scurtcircuit;
u
sc
% - pierderi de tensiune la scurtcircuit;
100 %
.

STAS n
sc
a sc
S
P
u

- pierderi de tensiune activ la scurtcircuit;
STAS n
ct
S
S

- factorul de ncrcare al transformatorului;
k
sa
,
k
ra
coeficienii de simultaneitate ai puterilor active i reactive, ce au n vedere
simultaneitatea funcionrii tuturor unitilor din postul de transformare.
Dac transformatoarele lucreaz la factorul de putere neutral (cos
n
) ce rezult ca urmare
a compensrii puterii reactive Q
ct
prin injectarea n reea a unei puteri Q
c
(furnizat de
baterii de condensatoare), atunci n relaia

'

+
+
[kVAr]
[kW]
MT
MT
T ct ct
T ct ct
Q Q Q
P P P

'

+
+


[kVAr] ) (
[kW] ) (
MT
MT
T
ct
sr
ct
T
ct
sa
ct
Q Q k Q
P P k P
se va opera cu puterea reactiv
c ct ct
Q Q Q
'
.
3.3.2 Determinarea numrului transformatoarelor
Numrul unitilor dintr-un post de transformare depinde de gradul de siguran n
alimentarea cu energie electric a consumatorului i din acest punct de vedere
exist mai multe situaii i anume:
-receptoarele racordate la postul de transformare snt de categoria I sau puterea acestora
depete 50% din unitatea total a postului. n acest caz se adopt fie dou
transformatoare, fiecare de putere egal cu sarcina total, fie trei transformatoare de
puteri egale, dou din ele avnd suma puterilor egal cu sarcina total a receptoarelor de
categoria I-a. n ambele situaii, unul din transformatoare este inut n rezerv cald
(conectat pe medie tensiune i funcionnd n gol);
-puterea receptoarelor de categoria I-a nu depete 50% din sarcina total a postului. Se
instaleaz n post dou transformatoare avnd suma puterilor egal cu sarcina total,
puterea fiecrui transformator fiind egal cel puin cu puterea cerut de receptoarele de
categoria I;
-receptoarele snt de categoria a II-a sau a III-a, caz n care transformatoarele vor avea
puterea egal cu sarcina cerut total.
Din punct de vedere al funcionri n paralel al transformatoarelor, la alegerea numrului
unitilor din post, trebuie s se aib n vedere urmtoarele:
-la posturile cu mai multe transformatoare, la ieirea din funciune a unuia, celelalte
trebuie s poat prelua ntreaga sarcin, eventual cu deconectarea unor categorii de
receptoare;
-la transformatoarele alese numai pe baza puterilor cerute, acestea trebuie s lucreze
normal la o sarcin de 70 ... 80% din cea nominal, pentru a putea prelua suprasarcinile
i, eventual, a permite mici extinderi ale consumatorului;
-funcionarea n paralel a transformatoarelor trebuie s conduc la pierderi de putere
activ totale minime n transformator (P
t
), ceea ce presupune conectarea deconectarea
unitilor conform graficului P
t
= f(S), unde S sarcin vehiculat prin post.
n ceea ce privete receptoarele de categorie 0, se vor alimenta din posturi de
transformare prevzute cu o rezerv egal cu puterea cerut. n celelalte situaii, dac este
posibil, se recomand utilizarea unui numr ct mai restrns de transformatoare i de
putere ct mai mare.
Dup stabilirea puterii i numrului de uniti din postul de transformare se determin:
-coeficientul de utilizare al puterii instalate a transformatoarelor, dat de raportul dintre
puterea medie i cea total instalat n post, inclusiv rezerva:
nSTAS
m
uT
P
P
k
-coeficientul de sarcin al puterii instalate definit ca raportul dintre puterea total instalat
(inclusiv rezerva) i puterea maxim de iarn:
i
P
P
k
nSTAS
r
max

ceea ce conduce n final la o nou expresie a coeficientului de umplere al

graficului zilnic de sarcin k
u
= k
uT
k
r
.
Cursul nr.3
Blocul de msur i protecie monofazat
Blocul de msur i protecie monofazat este destinat utilizrii n reeaua de distribuie
final a furnizorilor de energie electric, la branarea monofazat a abonailor individuali,
avnd rolul de a contoriza consumul de energie electric i de a asigura protecia la
scurtcircuit, suprasarcin, cureni de defect i supratensiune (incluzand si monitorizarea
nulului), implicit mpotriva sustragerilor de energie electric.
Blocul de msur i protecie asigur totodat adpostirea i protejarea echipamentului
mpotriva aciunii factorilor externi ai mediului nconjurtor i mpiedic accesul
persoanelor neautorizate n interiorul blocului. Gradul de protecie al incintei BMPM este
IP 65.
FUNCTIUNI
Blocul de msur i protecie monofazat este proiectat s asigure strict urmtoarele
funciuni:
* Racordarea instalaiei de utizare a consumatorului la instalaia de alimentare a
furnizorulu;
* Msurarea energiei electrice active;
* Protecia la suprasarcin , scurtcircuit i cureni difereniali reziduali a coloanei
generale de alimentare cu energie electric a consumatorului;
* Protecia mpotriva supratensiunilor de frecven industrial ce pot apare la consumator
din cauza defeciunilor din reeau de transport / distribuie;
* Protecia mpotriva electrocutrii prin atingerea direct a circuitelor i echipamentelor
montate in cutia blocului de msur si protecie, aflate n mod normal sub tensiune,
precum i a coloanei de abonat mpotriva defectelor de izolaie(Idef 300 mA);
* Posibilitatea realimenrii de ctre consumator n cazul acionrii proteciilor la un
curent de defect, scurtcircuit sau suprasarcin n instalaiile acestuia;
* Posibilitatea citirii contorului i/sau , dac este cazul, ntreruperii alimentrii cu energie
electric de ctre furnizor, independent de prezena consumatorului;
* Protecia mpotriva sustragerilor de energie electric i a deteriorrii echipamentului
prin aciunea unor persoane ru inteionate sau neavizate;
* Protecia la apariia unei tensiuni intre nulul de lucru i pmnt > de 50 V;
* Deconectarea abonatului in cazul racordrii incorecte in reea a fazei, respectiv nulului -
declaneaz n cazul inversrii fazei cu nulul;
* Deconectarea abonatului in cazul ntreruperii legturii cu priza de pmnt tehnologic
(priza auxiliar), sau n situaia unei prize de pmnt tehnologice necorespunzatoare;
* Semnalizeaz optic, prin poziia prghiei bobinei de declanare, existena oricruia din
defectele enumerate in ultimele trei cazuri de mai sus;
* Testarea funcionrii proteciilor interioare prin apsarea pe butonul propriu de test
(aparatajul trebuie s declaneze)
NOT
Blocul de msur i protecie monofazat nu asigur protecia la supratensiuni atmosferice.
Supratensiunea de frecven industrial trebuie s aib durata minima de und plin (=50
ms). Dispozitivul de protecie la supratensine nu acioneaz la sarcini statice, mai ales
cnd durata de descrcare (n cazul unui trsnet, de exemplu) poate avea cteva ns, cel
mult 1 ms.
DESCRIERE
Pri componente
Blocul de masur i protecie monofazat se compune din:
- partea mecanic;
- partea electric.
Partea mecanic se compune din:
- incint (cutie);
- accesorii pentru acces circuite;
- accesorii pentru fixarea incintei.
Incinta asigur urmtoarele condiii:
- este confecionat din material electroizolant organic - ABS, pentru partea inferioar a
cutiei, iar pentru partea superioar a cutiei (capacul) - Policarbonat transparent care
permite citirea indexului contorului;
- este rezistent la foc - materialul incintei nu intreine arderea: minim V2 conform UL94
(proprietatea de autostingere dup ndeprtarea sursei de foc).
- este rezistent la aciunea razelor solare i la factori exteriori de mediu, fr s prezinte
mtuiri sau fisuri (categoria de exploatare: 1; zona climatic: N; altitudine maxim: 2000
m; grad de agresivitate a atmosferei normal; temperatura: -30C +50C; umiditatea
relativ maxim la +20C: 95%).
- gradul de protecie: IP 65;
- este rezistent din punct de vedere mecanic i necasant;
- mpiedic accesul persoanelor neautorizate la instalaiile electrice din interior prin
ncuiere i sigilare (n minim dou locuri);
- mpiedic accesul altor persoane la acionarea ntreruptorului, dect al prilor
contractante - capacul este prevzut cu un ecran care permite accesul abonatului,
respectiv personalului autorizat la prghiile de acionare / butoanele de test ale
ntreruptorului, bobinei si al DPS-MN;
- accesul la aparatajul din interior n condiii de siguran n exploatare;
- posibilitatea citirii contorului fr desigilarea sau deschiderea incintei, a vizualizrii
reglajului de curent al ntreruptorului (disjunctorului) de branament i a ceasului de
comutare (transparena: minim 85%);
- inscripionarea pe u a indicatorului de interzicere, conform STAS 297/2 - 92;
- durata de via: 20 ani.
Accesorii pentru acces circuite:
- dou cleme (una de faz i una de nul) pentru racordul cablului de branament i o
born exterioar de mpmntare, opional legat sau nu, la interior, la nulul de lucru;
- dou presgarnituri din mas plastic tip PG-29 pentru intrarea branamentului i
respectiv ieirea coloanei de alimentare a tabloului de distribuie abonat;
- o presgarnitur tip PG-21, pentru asigurarea conexiunii la priza de pmnt tehnologic;
- legtura la priza de pmnt tehnologic printr-o born interioar;
- utilizarea stelajelor interioare pentru montaj reglabil, n scopul asigurrii posibilitii
montrii echipamentelor de diverse fabricaii, inclusiv contoare dublu tarif sau
electronice;
Produsul permite racordarea cu un cablu de branament aerian sau subteran, de tip
coaxial de aluminiu / cupru sau torsadat de aluminiu cu seciunea de pn la 25 + 25
mmp.
Etanarea capacului i ecranului se face cu garnituri tubulare.
PARTEA ELECTRIC se compune din:
ntreruptor (disjunctor) de branament monofazat , caracteristici tehnice:
- tensiunea nominal de izolare: 660 V c.a;
- curent nominal: 6;10;20;25;32;40 A ;
- semnalizarea poziiei de funcionare i buton de test;
- declanare la suprasarcin cu declanatoare termice i la scurtcircuit cu declanatoare
electromagnetice, cu caracteristica de funcionare tip B, C sau D (conform SR EN 60898
+ A1 : 1995);
- curent diferenial rezidual nominal: 300 mA;
- execuie bipolar (P + N) cu acionare manual;
- temperatura de funcionare: -25C +60C;
- rezistena la uzur mecanic: minim 40.000 manevre (20.000 cicluri);
- rezistena la uzur electric: minim 8.000 manevre (4.000 cicluri);
- posibilitate de sigilare a dispozitivului de cuplare n cazul ntreruperii furnizrii energiei
electrice;
- certificat de organism certificare produse, acreditat de RENAR.
Modul voltmetric (Dispozitiv de protecie la supratensiuni de frecven industrial cu
monitorizarea nulului - DPS-MN)
DPS-MN este alctuit dintr-un modul electronic, introdus ntr-o cutie cu prindere pe ina
de aparataj, avnd butonul de TEST vizibil i accesibil pentru manevr de ctre
beneficiar.
Modulul voltmetric necesit o priz auxiliar de mpmntare (priza tehnologic) prin
care circula un curent < 5 mA, pentru monitorizarea continu a tensiunilor de faz i nul
de lucru fa de pmnt.
n principiu, DPS-MN acioneaz ca un contact electronic care se nchide atunci cnd la
bornele sale se aplic o tensiune de peste 260 V, sau cnd apare o tensiune de ntoarcere
pe nul de maximum 50 V, cauzat de ruperea nulului de abonat.
Este de remarcat c tensiunea de referin, respectiv de lucru pentru DPS-MN este
tensiunea msurat ntre faz i pmnt (priza de pmnt tehnologic), deci este imun la
dispariia nulului de abonat prin ruperea sa. Cu toate acestea, pentru a se preveni apariia
tensiunii mari generate de un nul flotant (n cazul nulului rupt din reeaua de transport),
seciunea de supratensiune msoar valoarea acestuia ntre faza si nulul de abonat.
Parametrii garantai de funcionare sunt:
- Intervalul pragului minim de tensiune la care DPS-MN acioneaz: 260 V280 V
- Curentul maxim (Imax) prin DPS-MN (la monentul comenzii de declanare): 1 A
- Timpul de rspuns al ntreruptorului la apariia unei supratensiuni: t 0,2 sec
- Timpul maxim de funcionare al DPS-MN la Imax.( n caz de defect al echipamentului
mecanic de declanare al bobinei): 1 sec
- Consumul maxim propriu de curent al DPS-MN la o tensiune normal de reea U 250
V: 1 mA
- Tensiunea de declanare de ntoarcere (msurat ntre nulul de lucru i pmnt): 50 V
5V
- Rigiditate dielectric: 4 KV
- funcioneaz la o tensiune de alimentare Ua: 50.400V cu un timp de declanare 0,2
i anume, este proiectat s foreze declanarea ntreruptorului n urmtoarele situaii:
la o tensiune de 270 V 10 V msurat ntre faza i nulul de lucru;
la o tensiune de retur pe nul de 50 V 5V msurat ntre nulul de lucru i pmnt;
la inversarea fazei cu nulul de lucru;
la ntreruperea prizei auxiliare (Rpa), sau n situaia unei prize auxiliare
necorespunztoare;
Nota 1: n toate situaiile n care modulul voltmetric a lucrat i a determinat declanarea
disjunctorului, funcionarea este semnalizat optic (prin poziia OFF a prghiei de
manevr a bobinei de declanare).
Nota 2 : Priza de pmnt tehnologic este dimensionat, nu funcie de necesitile DPS-
MN, care are circuite de mare impedan, ci funcie de sensibilitatea dispozitivului de
declanare al ntreruptorului (bobina de declanare) cu care este echipat BMPM, astfel
nct s asigure forarea acionrii acestuia la apariia defectului. n cazul BMPM
echipate cu bobine de declanare, priza de pmnt tehnologic recomandm o valoare a
rezistenei de dispersie de 15 k.
INSTRUCIUNI DE MONTAJ PENTRU PRIZA DE PMNT TEHNOLOGIC:
Priza de pmnt tehnologic este realizat dintr-un electrod din oel, acoperit galvanic.
Electrodul prizei de pmnt tehnologice se ngroap n pmnt astfel nct captul su
superior s fie la 30 mm fa de suprafaa pmntului.
Legtura ntre priza de pmnt tehnologic i BMPM se realizeaz astfel: captul liber al
conductorului de tip VLPY galben-verde aflat in BMPM(produsul se livraza cu
conductor 5 m lungime), papucit cu un papuc inelar cu int = 4 mm se monteaz la
captul superior al electrodului i se fixeaz prin intermediul urubului cu piuli, asigurat
antirotire cu care este echipat priza tehnologic la livrar.
ATENIE !
Este necesar un contact ferm !
Se recomand cositorirea suprafeelor de contact.
Conductorul care face legtura ntre BMPM i priza tehnologic trebuie protejat cu tub
PVC.
Electrodul va fi amplasat n pmnt moale, de preferin umed, la o distan minim de 1
m fa de fundaia cldirii.
Tensiunea maxim admis pe priza de pmnt tehnologic, n regim normal sau la
ntreruperea nulului, este de maxim 50 V.
Priza de pmnt tehnologic este livrat odat cu BMPM.
Dup montaj se verific respectarea condiiei ca priza s aib o rezisten de dispersie
inferioar valorii de 15 k .
Circuitele electrice interioare sunt realizate cu conductoare flexibile din cupru cu
seciunea de minim 6 mmp pentru In = 6 32A i 10mmp pentru In 40 A, izolate, de
culori diferite i avnd capetele inscriptionate; capetele conductoarelor sunt fasonate i
pregtite pentru conectarea ulterioar la bornele contorului de energie electric activ, de
ctre beneficiar.
Contorii vor fi montai la beneficiar de ctre furnizorul de energie, fiind asigurai tot de
ctre acetia.
NOT
Deoarece BMPM este echipat cu capac complet transparent, in cazul expunerii directe la
radiaia solar, n interiorul su se produce un puternic efect de ser care poate conduce la
cresterea necontrolat a temperaturii interiore (peste 75C). Deoarece aparatajul electric
din componen are funcionarea garantat conform fielor de catalog ale productorilor,
pn la maxim +55 +60C, la montaj se va avea n vedere s se evite amplasarea
BMPM n plin radiaie solar, n caz contrar funcionarea sa putnd deveni instabil.
BMPM se poate monta semingropat sau aparent pe peretele cldirii,sau pe stlpi de
beton prin intermediul unei brri metalice (n cazul opiunii montrii la limita de
proprietate).
Schema electric este reprezentat in figura 1 unde au fost folosite urmtoarele simboluri:
ST Shunt Trip (bobina de declanare)
ID ntreruptor magneto-termic si diferenial
DPS-MN Dispozitiv de protecie la supratensiune cu monitorizarea nulului
Schema electric poate suferi modificri n funcie de cerinele clientului.
Blocuri de Msura si Protecie Trifazate
Blocurile de msur i protecie trifazate (BMPT) sunt echipamente specializate care fac
parte integrant din branamentele trifazate. Ele au rolul de a contoriza consumul de
energie electric activ reactiv i, la nevoie, aparent i de a asigura protecia la
scurtcircuit, suprasarcin, cureni de defect i supratensiune, implicit mpotriva
sustragerilor de energie electric. Totodat, prin designul elegant i rezistena mrit la
oc reprezint o soluie modern i sigur de alimentare cu energie electric trifazat a
micilor consumatori.
Simbolizare: BMPT dx/yz dif DPS O
BMPT - Bloc de msur i protecie trifazat;
d - cu conectare direct a aparatelor de msur, sau
i - cu conectare indirect a aparatelor de msur (prin transformatoare de curent);
"x" - un numr specificnd curentul nominal al ntreruptorului trifazat;
"y" - un numr specificnd curentul nominal al ntreruptorului monofazat, in cazul
echiprii cu circuit monofazat;
z - un numr (1, 2 sau 3) specificnd numrul de module destinate aparatelor de
msur, astfel:
2a - dac se utilizeaz un singur contor trifazat pentru energie activ sau un contor cu
funcii multiple tip ALPHA;
3ar - dac se utilizeaz doi contori trifazai, unul pentru energie activ i unul pentru
energie reactiv, sau
3am - dac se utilizeaz un singur contor trifazat pentru energie activ sau un contor cu
funcii multiple tip ALPHA i un contor monofazat pentru branamentul auxiliar
monofazat;
4arm - dac se utilizeaz doi contori trifazai, unul pentru energie activ i unul pentru
energie reactiv i un contor monofazat pentru branamentul auxiliar monofazat.
dif - daca se dorete echiparea cu ntreruptor automat diferenial;
DPS-MN sau DPS-01-daca se dorete echiparea cu astfel de protecii la supratensiune;
V - dac se dorete ca blocul s aib modulele dispuse pe vertical, sau
O - dac se dorete ca blocul s aib modulele dispuse pe orizontal.
Ex.: BMPT d40A/25A 4arm dif DPS-MN.
Caracteristici tehnice principale
Construcie modular coninnd 2-5 module, funcie de cerinele de putere i de msur
ale branamentului;
Posibilitatea de a instala direct (fr modificri n modulul de msur) a contorilor cu
funcii multiple tip ALPHA;
Puterea maxim admis este de:
25 KW (40A la cos = 0,9) n cazul utilizrii de contori electromecanici tip
T2CA43(32) sau T2CR43(32);
65 KW (100A la cos = 0,9) n cazul utilizrii de contori electronici cu funcii multiple
tip ALPHA.
Tensiunea nominal de lucru: 3x380 V;
Nivelul proteciei la supratensiune: Ufaz = 260 - 280 V;
Frecvena: 50 Hz;
Grad de protecie: IP 54;
Asigurarea proteciei ntregului echipament electric al BMPT prin plasarea
ntreruptorului magnetotermic de protecie n amonte fa de contori i restul
echipamentului electric al beneficiarului;
ntreruptor automat magnetotermic tripolar avnd curentul nominal de 6 A - 125 A i
curba de declanare C sau D, cu sau fr protecie diferenial de curent(elemente
specificate de beneficiar n comand), capacitatea de rupere de 6 - 35 kA;
ntreruptor automat magnetotermic monopolar, bipolar sau 1p + N. cu sau fr protecie
diferenial de 300 mA, curentul nominal de 6A - 45A i curba de declanare B sau C
(elemente specificate de beneficiar n comand), capacitatea de rupere de 10kA. (Acest
ntreruptor se monteaz numai la BMPT cu racord auxiliar monofazat).
Dispozitiv de protecie la supratensiuni industriale trifazate i/sau monofazate 27010
V, cu monitorizarea nulului(modul volumetric) sau fr, dup cerere i caz.
Modulul voltmetric necesit o priz auxiliar de mpmntare (priza tehnologic) cu o
rezisten de dispersie inferioar valorii de 150 , prin care circula un curent < 5 mA,
pentru monitorizarea continu a tensiunilor de faz i nul de lucru fa de pmnt
Construcie
BMPT are o construcie modular. n mod obligatoriu primul dintre acestea l constituie
modulul de aparataj. n continuare sunt unul sau mai multe module de msur, special
echipate pentru montarea diverselor tipuri de contori, funcie de necesiti.
Modulul de aparataj are n componen:
cutie multifuncional construit din ABS aditivat pentru protecie mrit la propagarea
flcrii i cu autostingere n lipsa acesteia, care constituie osatura principal a blocului;
Un capac tipizat construit din ABS aditivat pentru protecie mrit la propagarea flcrii
i cu autostingere n lipsa acesteia, avnd inscripionate pe fa siglele fabricantului i a
Companiei de Electricitate. Acest capac are montat un vizor aparataj de construcie
special, fabricat din policarbonat aditivat pentru protecie mrit la propagarea flcrii i
cu autostingere n lipsa acesteia, cu rezisten mrit la radiaii UV i oc. n vizor este
decupat un spaiu de acces la elementele de manevr ale aparatajului din interior.
Aceast decupare este acoperit n exploatare de un capac vizor aparataj, fabricat tot din
policarbonat, care asigur o etanare perfect a incintei.
n cutie se monteaz ina special de aparataj DIN 35mm.
Pe ina DIN se monteaz:
Funcie de seciunea cablului de intrare, un sir de conectori cu seciune specifica;
ntreruptorul trifazat magnetotermic, cu sau fr protecie diferenial de curent;
ntreruptorul monofazat magnetotermic, cu sau fr curent diferenial (numai la BMPT cu
racord auxiliar de branament monofazat).
Tot n cutie se monteaz un conector multiplicator de nul, construit din alam, cu
strngere dubl a fiecrui terminal, capabil s asigure racord pe conductoare de pn la 50
mm2, indiferent dac acestea sunt din cupru sau aluminiu;
Dispozitivele de protecie la supratensiune cu monitorizarea nulului DPS-MN in cazul
cerinei cu DPS-MN;
Sub ina DIN se amplaseaz dispozitivele de protecie la supratensiune DPS-01, in cazul
comenzii cu DPS-01
Pe cutie se monteaz o presgarnitur special cu strngere progresiv n gama de diametre
25 - 32mm2, pentru etanarea cablului de intrare.
La cererea beneficiarului, pe cutia modulului de aparataj se poate monta:
O born special de trecere, de mpmntare, la care se leag prin racord exterior centura
de mpmntare, asigurndu-se legtura fizic ntre nulul de protecie i cel de lucru, sau
O presetup IPE 21 pentru a permite executarea legturii de nul direct n interiorul
modulului de aparataj.
Pe pereii cutiei se monteaz dou sau mai multe presetupe speciale de trecere care
asigur att legtura electric dintre modulul de aparataj i modulele de msur ct i,
prin construcia deosebit de robust, rigidizarea mecanic a ntregului sistem de module
care constituie blocul propriu-zis.
Modulele de msur au n componen:
Aceeai cutie multifuncional din ABS ca la punctul precedent.
Acelai capac tipizat din ABS ca la punctul precedent.
Pe capac este un vizor de contori de mari dimensiuni, din policarbonat aditivat pentru
protecie mrit la propagarea flcrii i cu autostingere n lipsa acesteia, cu rezisten
mrit la oc i radiaii UV. Prin dimensiunile sale generoase, acesta asigur o perfect
iluminare i vizibilitate a detaliilor interioare, implicit a indicaiilor contorilor. Ca i la
vizorul de aparataj, la vizorul de contori se asigur o perfect etanare pe capacul din
ABS prin utilizarea unei tehnologii speciale ce mbin fuziunea plastic cu etanatul
siliconic polimerizabil, astfel nct zona de etanare este chiar mai rezistent mecanic
dect restul capacului, fiind astfel o "armtur" deosebit de eficient pentru rigidizarea
ntregului ansamblu.
n cutie se monteaz patru ine speciale de contori (2+2) care asigur montarea facil a
contorilor, n partea superioar cu uruburi speciale de susinere, iar n partea inferioar
cu uruburi M5 asamblate pe pi uliele culisante din interiorul inelor. Datorit sistemului
special de prindere a contorilor, foarte flexibil n exploatare, precum i a spaiului interior
judicios calculat, garantm c modulele de msur pot primi fr nici un fel de probleme
sau modificri, absolut orice tip de contor existent pe piaa romneasc, inclusiv contorul
tip ALPHA, care de altfel a stat la baza proiectrii ntregului BMPT.
n pereii cutiei se monteaz presetupele speciale de trecere pentru legtura electric ntre
module i rigidizare i, dup caz, presgarniturile speciale cu strngere progresiv pentru
racordul de ieire abonat.
Funcie de necesiti, se poate monta i un conector multiplicator de nul.
NOT IMPORTANT: Prin adoptarea sistemului de construcie modular, rezult un
BMPT extrem de flexibil. Din aceast cauz nu au fost precizate riguros poziiile
presgarniturilor de intrare-ieire branament, nici poziia relativ a modulelor ntre ele.
Clientul poate opta pentru o soluie clasic, la alegerea productorului (conform
manualelor de utilizare prezentate) sau pentru orice configuraie specific dorit, iar
productorul garanteaz c va rezolva n timp util opiunile acestuia. (De exemplu
intrrile-ieirile pot fi asigurate prin partea superioar, inferioar sau lateralele BMPT,
modulul de aparataj poate fi plasat n stnga sau n dreapta modulelor de msur sau,
dup caz, sus/jos, structura de construcie a ntregului bloc poate fi realizat pe vertical
sau orizontal etc.). Dat fiind deosebita flexibilitate a sistemului, clientul este rugat s
specifice n clar opiunile sale sau s indice tipul de bloc conform manualelor prezentate.
CURSUL NR.4
Calitatea energiei electrice se apreciaza prin indicatori de calitate a
marimilor electrice specifice, tensiune, frecventa si respectiv ai serviciului de furnizare a
energiei electrice prin duratele de intrerupere a alimentarii.
Indicatorii de calitate se stabilesc in punctele de delimitare intre instalatiile electrice
ale furnizorului si consumatorului constituind sarcina:
furnizorului pentru: frecventa, amplitudinea tensiunii, golurile de tensiune,
supratensiunile temporare si tranzitorii, durata intreruperilor;
consumatorului pentru: armonice si interarmonice, fluctuatii de tensiune,
nesimetrii.
Valorile admise pentru majoritatea indicatorilor de calitate sunt reglementate prin
standarde si prescriptii energetice.
Conform Standardului de performanta pentru serviciul de furnizare a energiei electrice
la tarife reglementate, aprobat prin Decizia ANRE nr. 34/1999, furnizorul are obligatia
respectarii urmatorilor parametri de calitate ai energiei electrice:
a) frecventa: in 95% din saptamana, frecventa trebuie sa se incadreze in banda de 50 Hz
1% si in 100% din saptamana, in banda 50 Hz + 4% pana la 50 Hz - 6%;
b) tensiunea: in 95% din saptamana, tensiunea nu trebuie sa aiba abateri mai mari de
10% din tensiunea contract
Grupurile electrogene sunt recomandate:
- in zone greu accesibile unde nu exista retea de alimentare cu energie electrica sau
aducerea acesteia presupune costuri mari;
- in incinta cladirilor cu destinatie speciala: spitale, banci, magazine, sedii de firme,
aeroporturi, ambasade etc);
- in incinta locatiilor productive cu foc continuu;
- in incinta unitatilor militare (MApN, MI, SRI);
- locuinte rezidentiale care au intreruperi dese si de lunga durata in alimentarea cu
energie electrica.
Avantajele folosirii grupurilor electrogene sunt::
- mobilitate;
- autonomie practic nelimitata;
- asigura independenta energetica totala;
- nu este necesara prezenta liniei de retea pentru a putea instala un grup electrogen;
- aceste grupuri sunt complet automatizate, si nu necesita interventie umana.
Stabilizatoarele de tensiune sunt solutia ideala pentru
protejarea impotriva variatiilor, socurilor si varfurilor
de tensiune a echipamentelor sensibile. Variatiile si
socurile survenite in reteaua de alimentare, fenomenele
meteorologice pot provoca defectarea echipamentelor,
iar acest lucru duce la o mare investitie in timp, munca
si de cele mai multe ori investitie in bani pentru
recuperarea pierderilor. In general, orice echipament
electric care se alimenteaza de la reteaua de alimentare
cu energie electrica se poate defecta datorita
problemelor aparute in retea. O modalitate de protejare
a acestor echipamente consta in montarea unui
stabilizator de tensiune intre echipamentul de protejat si
reteaua de alimentare cu energie. Stabilizatoarele de
tensiune sunt destinate in special echipamentelor care
nu sunt afectate fatal de o cadere de tensiune, dar care
sunt sensibile la fluctuatiile tensiunii de alimentare. Din
aceasta categorie fac parte urmatoarele echipamente:
case de marcat fiscale, aparatura electro-medicala,
aparatura de laborator, imprimante, copiatoare, plottere,
scannere, elementele de comanda ale utilajelor de uz
industrial, sisteme de iluminat, aparate de aer
conditionat, aparatura electronica de uz casnic, etc.
INSTALATII DE IMPAMANTARE SI PARATRASNET
Instalaia de legare la pmnt este ansamblul de conductoare i electrozi prin care se
realizeaz legtura unor elemente dintr-o instalaie cu solul.
MONTARE CORPURI DE ILUMINAT INTERIOARE SAU STRADALE,
NORMALE SAU DE SIGURANTA
Lumina condiioneaz n mare msur activitatea omului. Iluminatul de nivel
corespunztor contribuie la mrirea productivitii muncii, la reducerea numrului de
accidente, la evitarea erorilor.
Instalaiile de iluminat electric trebuie sa realizeze un anumit nivel de iluminare,
concomitent cu ndeplinirea unor condiii de calitate, reclamate de caracterul subiectiv al
iluminatului. In afara de aceasta, instalaiile de iluminat trebuie sa aib, pentru a fi
economice, o mare adaptabilitate la condiiile variate de funcionare, dat fiind corelaia
strns cu iluminatul natural.
VERIFICRI, MSURRI ELECTRICE I EMITERE BULETINE PRAM
PENTRU PRIZE DE PMNT
Verificarea PRAM este o denumire intrata in limbajul comun si inseamna de fapt
verificarea proteciei prin prizele de pmntare i a paratrsnetelor i are ca scop:
- prevenirea electrocutrii personalului care utilizeaz instalaia electric i echipamentul
de lucru
- prevenirea incendierii cldirilor i prevenirea distrugerii aparaturii electrice i
electronice
n urma verificrii PRAM se ntocmete buletin de verificare care cuprinde:
- condiiile de msurare;
- tipul aparatului;
- executantul i locul msurrii.
Buletinele acestea fiind necesare la controalele efectuate de Protecia Muncii, Protecia
Consumatorului i Pompierii.
BRANAMENTE AERIENE SAU SUBTERANE MONOFAZICE SAU
TRIFAZICE
Branamentul electric reprezint instalaia de joas tensiune destinat alimentarii cu
energie electrica a unui consumator, executat de la linia electric de distribuie pn la
contorul electric de la consumator.
Prile principale ale branamentului electric sunt:
- branamentul propriu-zis subteran sau aerian care constituie legtura de la linia electric
pn la borna de conectare a branamentului.
- blocul de msur si protecie, n care se monteaz echipamentul electric necesar
protejrii coloanei electrice i distribuirii energiei electrice, precum i aparatul de msur
al energiei electrice.
- coloana electric, care constituie legtura dintre echipamentul blocului de msur si
protecie i tabloul abonatului.
Utilizarea branamentelor subterane se impune n special n zone urbane cldite i
sistematizate, unde reeaua aerian i respectiv branamentele aeriene nu sunt indicate.
Nefiind expuse diverilor factori exteriori, branamentele subterane prezint o siguran
mai mare in funcionare.
Cablarea structurata a cladirilor multizonale
Cablarea structurata reduce simtitor costul pe termen lung al cablarii pentru comunicatii a
cladirii prin eliminarea necesitatii de a instala noi cabluri si echipamente de fiecare data
cand utilizatorul isi schimba locul de munca. In plus este furnizata o interfata utilizator
asemanatoare cu priza electrica, usor de folosit.
Cablarea structurata reprezinta un set de standarde ce determina modalitatea de
instalare a cablurilor ce ntra n componenta retelelor de date sau voce din centre de date,
birouri sau cladiri.
Aceste standarde determina modul de cablare n formatie 'stea', n care toate
prizele de date sunt conectate la un patch panel central (montat, de obicei, ntr-un rack de
19 toli), de unde poate fi determinat exact modul n care vor fi utilizate aceste conexiuni.
Fiecare priza poate fi legata (prin intermediul patch-panel-ului) la un switch de
retea (montat n acelasi rack) sau la un patch panel cu rol de bridge catre un sistem
telefonic PBX, realizndu-se astfel conexiunea la un port de voce.
Etape de realizare si componentele unei retele structurate:
1. Stabilirea locatiei(camerei)-data center unde va fi amplasat rack-ul central ce va contine toate
echipamentele de date si voce, servere, centrala telefonica, etc; stabilirea tipului de rack de care
este nevoie.
2. Stabilirea numarului de prize de retea si de telefonie si amplasarii acestora in cladire.
3. In functie de numarul de prize(clienti) se stabileste numarul de porturi de retea
necesare in switch-uri si in patch panel-uri.
4. Se determina necesitatea unei alimentari separate cu AC(circuit separat cu siguranta
automata) pentru dulapul de echipamente.
5. Se determina necisitatea unor prize suplimentare de AC in camere.
6. In cazul in care exista se dezafecteaza reteaua de date, voce, supraveghere existenta si
se muta punctele de conectare cu furnizorii de internet, telefonie si video.
7. Se trece la realizarea efectiva a cablarii spatiilor, montarea canalului de cablu, a
prizelor, sertizarea in patch panel, numerotarea cablurilor, etc.
Procedura de Realizare a reelei de cablaj structurat voce/ date documenteaz
modul de interaciune a procesului cu celelalte procese din firm, responsabilitile n
fiecare faz a procesului, procedeele folosite pentru managementul activitii de
inspecie, urmrindu-se ca execuia acestor activiti, pe ct este posibil, s fie realizat
de personal independent de cel care a executat lucrrile i asigurarea n toate punctele de
inspecie a documentaiei suport necesar .
Cablarea structurata a retelei de voce- date presupune proiectarea, realizarea si
verificarea cablajului. O prima luare de contact cu realitatea, strict necesara proiectarii
cablajului il reprezinta vizitarea sitului. Vizitarea site-ului isi propune colectarea de
informatii ca :
1. planurile de constructie ale cladirii (de arhitectura , de distributie a instalatiilor de
curenti tari, ventilatie, apa , avertizare, etc);
2. numarul si pozitia posturilor n spatiile de lucru, stabilirea locurilor de amplasare a
spatiilor tehnice;
3. posibiltatea de legare a dulapurilor de comunicatie la centura de mpamntare a
cladirii;
4. definirea modului de realizare al traseelor, tinind cont de particularitatile constructive
ale cladirilor si de zonele de dificultate pentru tragerea cablurilor;
Prin activitatea de proiectare a retelelor de cablaj structurat se identifica si se
stabilesc elemente ca :
1
.
scopul in care va fi folosita reteaua de beneficiar (tipul aplicatiilor);
2
.
arhitectura cablajului si componentele;
3
.
pozitia si marimea spatiilor tehnice, metoda de marcare si identificare a componentelor
de cablaj;
4
.
tipul de inspectie care sa asigure acceptarea sistemului, realizarea performantelor pentru
care a fost proiectat;
Se va urmari printre altele ca :
1
.
reteaua sa nu fie limitata la elementele active ale unui singur furnizor;
2 specificatiile de proiectare sa aiba in vedere cerintele de dezvoltare ale beneficiarului
. pe o perioada
de minim 5 ani;
Proiectul pentru reteaua de cablaj structurat cuprinde, n principal schitele pentru
distributia pe orizontala si pe verticala, schitele de interconectare a dulapurilor de
comunicatie, dispunerea elementelor pasive si active in dulap, recomandari privind
modul de realizare a anumitor operatii (circuitul de mpamntare, cablajul pe fibra optica,
particularitatii ale traseelor de cablu, etc.)
In etapele executiei cablajului se tine cont de urmatoarele aspecte:
1
.
Dimensionarea gaurilor se face in functie de numarul de cabluri necesar pentru
realizarea traseului;
2
.
Se evita strapungerea grinzilor, a structurilor de rezistenta ale cladiri;
3
.
Trecerea cablurilor se face numai prin traseele realizate;
4
.
Se realizeaza intii magistralele si apoi traseele pina la nivelul posturilor de lucru;
Ca reguli de baza ale executiei :
1
.
n scopul limitarii riscului interferentelor electromagnetice cablurile sunt instalate la cel
putin 2m departare fata de casa liftului, la cel putin 30cm departare fata de lampile
fluorescente, separat fata de traseele cablurilor de curenti tari (n cazuri critice, se
asigura cabluri cu ecranare corespunzatoare, iar trecerea se face sub unghi de 90 grade.
2
.
distanta maxima admisa ntre statia de lucru si dulapul de comunicatie este de 90m
3
.
distanta maxima admisa ntre dulapurile de comunicatie este de 100m
n cazul n care se foloseste fibra optica pentru realizarea conexiunilor, se vor avea n
vedere urmatoarele :
1
.
respectarea cu strictete a razelor minime de curbura pentru fibra;
2
.
asigurarea rezervelor de cablu si protejarea lor;
3
.
respectarea conditilori speciale de mediu pentru realizarea conectorizarii
4
.
executarea conexiunilor doar de personal specializat, conform tehnologiei si cu trusa de
scule
corespunzatoare
Testarea cablajului cuprinde printre alti parametri testati si memorati :
1
.
continuitatea segmentelor de cablu
2
.
cross-over-ul (corespondenta punct la punct)
3
.
lungimea segmentului de cablu
4 atenuarea semnalului
.
5
.
impedanta

Dupa terminarea verificarii tuturor conexiunilor (sau pe parcurs, daca este necesar),
datele sunt transferate din testor ntr-un PC. Pe baza acestor date se poate ntocmi
automat si lista diferite tipuri de rapoarte (sumar/ detailat pentru cablu cupru/ fibra
optica )
Pe parcursul desfasurarii diverselor procese se intocmesc o serie de documente precum :
1. Raport de verificri cablaj structurat
2. SITE VISIT REPORT pentru reele cablaj structurat
3. PROCES VERBAL DE RECEPIE privind realizarea reelei de cablaj structurat voce/
date
4. Chestionar de evaluare reele cablaj structurat
5. registrul de evidenta asupra cererilor de interventie
6. raportul de actiuni corective si preventive
cu scopul de a monitoriza gradul de satisfacie al clienilor privind modul de alegere a
soluiei tehnice pentru realizarea a reelelor de cablaj structurat, modul de implementare
a soluiei stabilite, funcionarea corect a reelei cu echipamentele folosite de client i
modalitatea de ntocmire a documentaiei aferente, ca element suport n deciziile
manageriale.
Anclansarea automat a rezervei
1. Anclansarea automat a rezervei necesitate pentru alimentarea
nentrerupt cu energie electric a consumatorilor vitali
Anclansarea automat a rezervei (AAR) reprezint operatia de conectare rapid a con-
sumatorilor electrici la un circuit de rezerv (linie electric sau transformator), n cazul
cderii circuitului normal de alimentare, ca urmare a unui deranjament sau a unei deconectri
impuse de ctre dispozitivele de protectie. Operatia poate fi aplicat consumatorilor sensibili
la goluri de tensiune ce beneficiaz de dou sau mai multe alimentri cu energie electric din
surse diferite.
Impactul negativ al golurilor de tensiune asupra calittii energiei electrice furnizate
consumatorilor este deosebit de important si depinde de tipul acestor goluri de tensiune ct si
de curbele de acceptabilitate ale diferitelor clase de echipamente consumatoare de energie
electric.
Golul de tensiune se defineste ca o reducere brusc de tensiune, sub un nivel de
prag, urmat de o revenire dup un interval de timp relativ scurt. Nivelul acestei perturbatii
ce afecteaz negativ consumatorii este determinat att de procentul de reducere al tensiunii
ct si de durat.
Consumatorii foarte importanti ce nu suporta golurile de tensiune, materializate prin
ntreruperea accidentala a furnizrii energiei electrice, sunt denumiti consumatori vitali.
Efectele produse de golurile de tensiune pot afecta sntatea uman, chiar si viata, n
cazul activittii n domeniul sanitar (spre exemplu aparatura slilor de operatie sau a centrelor
de dializ), mediul nconjurtor n cazul echipamentelor de depoluare atmosferic si epurare
a apei, confortul sau siguranta oamenilor n cazul slilor de conferint, de spectacole, etc.
Pentru evitarea acestor efecte se alege solutia alimentrii consumatorilor vitali din alte
surse disponibile, n cazul ntreruperii accidentale a alimentrii de baz. Aceste surse pot
proveni din alte retele sau dintr-un grup electrogenerator propriu. Retelele electrice de
rezerv pot prelua n ntregime puterea consumat. n cazul grupului electrogenerator, acesta
dispune de putere limitat si de aceea se va face o selectie a consumatorilor ce vor rmne
cuplati la acesta, n functie de importanta consumatorilor.
Alimentarea consumatorilor vitali din sursele de rezerv, n cazul ntreruperii
accidentale a alimentrii de baz, se face cu ajutorul unui echipament AAR. Acesta asigur
continuitatea alimentrii cu energie electric a consumatorilor ce nu suporta goluri de
tensiune cu o durat mai mare de 23 secunde.
n general, AAR este necesar pentru alimentarea cu energie electric:
- n instalatii cu flux continuu si n diferite procese tehnologice;
- n spitale sau institutii publice de interes national unde continuitatea n functionare este un
factor vital;
- n zonele n care exist probleme n alimentarea cu energie electric.
2. Tehnici de realizare a sistemelor pentru anclansarea automat a rezervei
Sistemele pentru anclansarea automat a rezervei asigur continuitatea n alimentarea
cu energie electric. Acestea determin conectarea automat a alimentrii de rezerv n cazul
deconectrii alimentrii normale, sau altfel spus realizeaz trecerea de pe alimentarea
normal din retea pe o rezerv care poate s fie o alt retea sau un grup electrogenerator.
Solutia cea mai ntlnit n prezent este AAR reversibil clasic, care foloseste pentru
comutarea ntre sursele de alimentare normale si de rezerv, un automat dedicat a crui
functie principal este supravegherea sursei normale si comutarea pe sursa de rezerv, att
timp ct sursa normal nu este disponibil.
Sistemele AAR actuale dispun uzual de dou sau trei ntreruptoare echipate cu
protectie la scurtcircuit si suprasarcin, interblocaj electric si mecanic, contacte ON/OFF.
Principalele caracteristici ale acestora sunt urmtoarele:
asigur trecerea de pe sursa de baz pe cea de rezerv, ntr-un interval de timp reglabil
ntre 0,1s si 30s, pentru ca ntreruperea s afecteze ct mai putin receptoarele;
asigura protectia la scurtcircuit si suprasarcin a circuitelor din aval;
nu permit nchiderea simultan a ntreruptoarelor chiar si n regim tranzitoriu;
indic starea ntreruptoarelor dup declansarea datorat unui scurtcircuit;
actioneaz numai dup deconectarea circuitului de alimentare normal;
au o temporizare suficient, n special la tensiuni peste 110 kV, pentru asigurarea
deionizrii spatiului n care sa produs arcul electric n cazul unui scurtcircuit;
nu se permite repetarea anclansrii la defecte persistente.
Se alimenteaz normal, separat, dou bare prin transformatoarele T1 si
T2, sau se alimenteaz din sursa de rezerv, n comun, ambele bare prin transformatorul Tr.
Fiecare bar este prevzut cu propriul sistem AAR care supravegheaz prezenta tensiunii pe
bar cu ajutorul transformatorului de tensiune TT. Disparitia tensiunii electrice pe una din
bare sau pe ambele bare, determin o instalatie AAR sau ambele instalatii AAR s actioneze
asupra ntreruptorului / ntreruptoarelor IA, n sensul deschiderii spre linia de alimentare
normal si n sensul nchiderii spre linia de alimentare de rezerv. La ntreruperea alimentrii
date de oricare din transformatoarele T1 sau T2 se conecteaz automat ntreruptorul
transformatorului Tr.
Implementarea sistemului de conducere al unui AAR se realizeaz n dou variante:
- cu logic cablat folosind contacte si relee (se folosesc relee care comand
ntreruptoarele automate);
- cu logic programat (se folosesc automate programabile si tehnici adecvate de
programare; manevrele de anclansare a rezervei se fac dup o logic programat).
Pentru ambele variante de implementare, sistemul de comand al AAR primeste informatii
despre starea dispozitivelor de protectie, despre starea contactelor auxiliare ale ntreruptorului
circuitului de alimentare normal si despre starea tensiunii pe barele de alimentare si apoi,
conform procedurilor din sistemul electroenergetic, comand corespunztor ntreruptoarele
Cursul nr. 5
Sisteme de control acces n cladiri multizonale
Biometria reprezint studiul metodelor pentru recunoaterea unic a persoanelor pe
baza uneia sau mai multor caracteristici fizice sau comportamentale intrinseci.
Tehnologiile biometrice includ acele tehnologii care susin utilizarea caracteristicilor
fiziologice sau comportamentale umane pentru determinarea sau verificarea identitii. O
formulare mai riguroas ar trebui s includ expresia utilizare asistat automat, deoarece
n multe cazuri sistemele de autentificare/identificare bazate pe metode biometrice
implic un grad de corelaie cu decizii umane finale, n scopul stabilirii sau verificrii
unei identiti.
Un sistem biometric include toate componentele hardware, software i cele de
reea necesare pentru a realiza activiti de identificare i autentificare folosind
metode biometrice (deci exploatnd caracteristici fiziologice i comportamentale
specifice indivizilor pentru care se dorete verificarea identitii). Tehnologiile biometrice
sunt utilizate pentru recuoaterea identitii pe baza unui eantion de intrare, care se
compar cu un model de referin. Practic, metodele biometrice urmresc identificarea
unor persoane prin anumite caracteristici specifice ale acestora. Caracteristicile
biometrice pot fi grupate n 2 mari clase:
fiziologice legate de componente anatomice ale corpului uman. Cea mai cunoscut
dintre acestea este amprenta, utilizat de mai mult de 100 de ani n aplicaiile din
domeniul judiciar-criminalistic.
Alte metode biometrice bazate pe caracteristici fizice (statice) sunt cele bazate pe
caracteristici faciale, geometria minii i modelul irisului;
comportamentale legate de comportamentul unei persoane. Cea mai cunoscut
metod biometric din aceast categorie este dinamica semnturii. Alte abordri se
bazeaz pe dinamica tastrii i recunoaterea vocii. Strict vorbind, vocea este, de
asemenea, i o trstur fiziologic, deoarece pentru fiecare persoan se pot evidenia
caracteristici vocale specifice. Sistemele de recunoatere a vocii se bazeaz pe extragerea
de caracteristici acustice care reflect att particulariti anatomice ale persoanei, dar i
aspecte dinamice.
Autentificarea biometric se poate utiliza att n aplicaii de control al accesului fizic n
incinte sau camere cu destinaii speciale, ct i pentru securizarea accesului logic la
resurse informatice cum ar fi baze de date(figura 1).
Structura de principiu a unui sistem de control al accesului bazat pe metode
biometrice. Modul de funcionare al unui sistem de identificare bazat pe metode
biometrice
Diagrama din figura 2 prezint schema-bloc simplificat (generic) a unui sistem
biometric.Principalele operaii pe care sistemul biometric le poate efectua sunt
nregistrarea (nscrierea) i testarea (compararea pentru identificare sau pentru
verificare).
n timpul fazei de nregistrare, informaiile biometrice ale unui individ sunt stocate. n
timpul fazei de testare, datele biometrice sunt detectate i comparate cu informaiile
stocate anterior. De notat c este crucial ca aciunile de stocare i de regsire a
informaiilor, n cadrul acestor sisteme, s fie securizate, pentru ca sistemele biometrice
s se dovedeasc robuste.
Primul bloc (senzorul) reprezint interfaa ntre lumea real i sistemul biometric; el
trebuie s asigure obinerea tuturor datelor necesare. n majoritatea cazurilor, acest bloc
este un sistem de achiziie de imagini, dar el poate varia de la caz la caz, n funcie de
natura caracteristicilor dorite. Al doilea bloc execut toate operaiile necesare de pre-
procesare; astfel, el elimin elementele redundante din informaiile primare obinute de
blocul senzor, reducnd dimensiunea datelor folosite ulterior n procesul de recunoatere.
n cadrul celui de-al treilea bloc, caracteristicile necesare (i relevante) sunt extrase.
Extragerea detaliilor relevante se realizeaz prin aplicarea algoritmilor de detecie a
contururilor n imagini, precum i a tehnicilor de segmentare folosite n prelucrarea
imaginilor. n cazul amprentelor, detaliile relevante constau n anuri, ridicturi i
terminaii sau bifurcaii. Un vector cu valori numerice sau o imagine cu proprieti
particulare se poate utiliza pentru a se crea un ablon. Un ablon este o sintez a tuturor
caracteristicilor extrase din informaiile surs, la o dimensiune optim pentru a
permite o identificare adecvat.
n cursul fazei de nregistrare, ablonul biometric este stocat pe un suport care poate fi
un smartcard sau o baz de date centralizat. n faza de potrivire, ablonul obinut de la
utilizatorul curent se transfer ctre blocul funcional care execut comparaia cu
abloane deja existente, estimnd diferenele dintre ablonul biometric al persoanei care
se autentific i unul sau mai multe dintre abloanele prenregistrate, prin utilizarea unui
algoritm specific (de exemplu, prin calcularea distanei Hamming). Rezultatul acestei
comparaii se utilizeaz ca baz pentru decizia de acceptare sau de respingere a accesului
fizic sau logic; securizarea accesului fizic se refer la permiterea sau respingerea
accesului n incinte sau locaii fizice cu destinaii speciale, n timp ce securizarea
accesului logic vizeaz protecia resurselor informatice i de date dintr-o reea sau chiar
de la nivelul unui sistem de calcul.
Un sistem biometric ndeplinete urmtoarele 2 funcii:
Verificare. Este procesul de autentificare a utilizatorilor legitimi, proces efectuat n
conjuncie cu un smartcard, username sau numr special de identificare (ID number).
ablonul biometric capturat este comparat cu cel stocat anterior (fie pe un smartcard, fie
ntr-o baz de date);
Identificare. Este procesul prin care se realizeaz autentificarea utilizatorilor, dar fr
s apeleze la forme de stocare pre-nregistrat a unor date biometrice (smartcarduri, nume
de utilizatori sau coduri numerice personale). ablonul biometric curent este comparat cu
toate nregistrrile din baza de date, i este returnat scorul care indic cea mai strns
potrivire. Cea mai strns potrivire care satisface pragul minim de securitate determin
autentificarea
i acceptarea utilizatorului n sistem.
3. Precizia i performana sistemelor biometrice
Una dintre problemele care se pun n cazul sistemelor biometrice este aceea a
construirii i
implementrii unui sistem care s asigure, teoretic, o potrivire 100% la fiecare
comparare ntre datele biometrice curente i informaiile de referin stocate n baza de
date. n realitate, un astfel de sistem ar fi lipsit de utilitate practic, deoarece foarte puini
utilizatori l-ar putea folosi (sau chiar nici unul).
Majoritatea utilizatorilor care ar solicita accesul la resursele protejate prin autentificare
biometric ar fi respini practic tot timpul, deoarece rezultatele msurrilor parametrilor
obinui din procesarea datelor biometrice nu ar fi niciodat aceleai la fiecare proces de
comparaie (variabilitate).
n mod real, se permite o variabilitate a datelor biometrice (o gam admis a acestei
variabiliti fiind de 0,1-1% ), pentru a nu fi respini foarte muli dintre utilizatorii
legitimi. Aceast variabilitate este totui limitat de nivelul de securitate dorit. Cu ct
variabilitatea permis este mai mare, cu att mai ridicat este i probabilitatea ca un
impostor cu date biometrice asemntoare datelor de referin s fie acceptat n sistem,
ca utilizator legitim (autorizat).
n mod uzual, aceast variabilitate permis pentru datele biometrice este calificat
drept prag sau nivel de securitate. Cnd variabilitatea permis este mic, atunci pragul
sau nivelul de securitate este ridicat, iar dac se permite o variabilitate mai mare, atunci
pragul sau nivelul de securitate este sczut.
Cei 3 parametri de performan sunt: rata falselor acceptri sau a potrivirilor false
(FAR false acceptance rate -sau FMR false match rate), rata falselor respingeri sau a
nepotrivirilor false (FRR false rejection rate sau FNMR false nonmatch rate), precum
i rata erorilor la nregistrare (FTER - failure to enroll rate).
O potrivire fals apare atunci cnd sistemul potrivete o identitate n mod incorect, iar
FMR (sau FAR, rata falselor acceptri) reprezint probabilitatea ca indivizii s fie
acceptai n urma unei potriviri false. n sistemele de verificare i de identificare pozitiv,
persoane neautorizate pot obine acces la faciliti sau resurse ca urmare a domeniului de
toleran larg. ntr-un sistem de identificare negativ, rezultatul unei false potriviri poate
fi respingerea fals a accesului unui utilizator legitim, dac domeniul de toleran este
foarte ngust. Rata falselor acceptri se definete prin probabilitatea ca sistemul s
declare o potrivire reuit ntre ablonul de intrare i un ablon din baza de date, ablon
care, n realitate, nu se potrivete cu cel curent prezentat sistemului biometric. Acest
parametru exprim procentul potrivirilor nevalide. Astfel de sisteme sunt critice, deoarece
ele sunt utilizate, n mod comun, pentru a interzice anumite aciuni pentru persoane
neautorizate.
O nepotrivire fals apare atunci cnd un sistem respinge o identitate valid, iar FNMR
(sau FRR, rata respingerilor false) este probabilitatea ca un utilizator valid s nu fie
potrivit, n mod eronat. n sistemele de identificare pozitiv i n cele de verificare,
utilizatorilor legitimi li se poate respinge accesul la faciliti i resurse ca urmare a
eecului sistemului n a realiza o potrivire corect. n sistemele de identificare negativ,
rezultatul unei nepotriviri greite (false) poate fi acela c o persoan ar obine acces la
resurse pentru care, de fapt, nu este autorizat, i deci pentru care ar fi trebuit s i se
resping accesul.
Rata falselor respingeri se definete prin probabilitatea ca sistemul s declare, n
mod incorect, eecul unei potriviri ntre ablonul biometric de intrare i ablonul pre-
nregistrat n baza de date. Acest parametru red procentajul intrrilor valide care sunt
rejectate n mod eronat.
Potrivirile false (greite), i, n consecin, acceptrile false, apar din cauz c exist un
grad ridicat de similaritate ntre caracteristicile a 2 indivizi. Nepotrivirile false (i, deci, i
respingerile false) apar atunci cnd nu exist similariti suficient de mari ntre datele de
referin nregistrate ale utilizatorilor i abloanele provenite din datele biometrice
prezentate n mod curent la solicitarea accesului la resursele securizate; acest lucru se
poate datora unor diverse condiii, obiective i subiective. De exemplu, caracteristicile
biometrice ale unui individ se pot modifica ca rezultat al vrstei sau al unor condiii
fiziologice sau patologice particulare. Dac sistemul biometric ar fi perfect, ambele rate
de eroare ar trebui s fie nule. Totui, deoarece sistemele biometrice nu pot identifica
indivizii cu o acuratee de 100%, trebuie luat n considerare un compromis ntre cele 2
rate de eroare.
Ratele de potrivire fals i, respectiv, de nepotrivire fals sunt invers corelate; prin
urmare, ele
trebuie evaluate n tandem, i nivele acceptabile de risc trebuie puse n balan cu
dezavantajele inconvenienei.De exemplu, pentru o aplicaie de control al accesului, un
nivel perfect de securitate ar necesita respingerea accesului pentru oricine. Invers,
acordarea accesului pentru oricine ar nsemna c nu se respinge nimnui accesul. n mod
evident, nici una dintre cele 2 situaii extreme nu este rezonabil, iar sistemele biometrice
trebuie s opereze, de fapt, ntre cele 2 limite.
Productorii de dispozitive biometrice specific i un alt parametru, rata erorilor egale
(EER equal error rate). Aceasta reprezint un parametru suplimentar derivat din FMR i
FNMR, care se utilizeaz pentru a descrie precizia sistemelor biometrice. EER se refer
la punctul n care rata potrivirilor false egaleaz rata nepotrivirilor false.