SUBIECTUL II

Varianta 1

1. 2. 3.

Secolul al XIX-lea Confederaţia statelor germane, Rusia Studenţi şi profesori

4. B ‚‚gradele [acordate profesorilor universitari] pot fi obţinute atât de cetăţenii ruşi cât şi de străini’’ ‚‚Universităţile au dreptul să importe, la discreţie şi cu scutire de taxe, orice fel de cărţi de specialitate 5. A Cauza: ‚‚guvernele statelor confederaţiei germane se angajează reciproc să înlăture din universităţi pe acei universitari care… s-ar dovedi că sunt nedemni’’ Efect: ‚‚un profesor îndepărtat în acest fel nu poate să mai fie numit în nicio instituţie publică de învăţământ, în niciun stat al Confederaţiei 6. a) Iluminismul a fost un curent filozofic, literar, ştiinţific care s-a manifestat în sec al XVIII-lea şi care considera că raţiunea este singura capabilă să lumineze calea către realizarea fericirii umane. Pe plan religios se pleca de la premisa că principala îndatorire a omului este cea de a fi fericit. Iluminiştii admiteau existenţa unui Dumnezeu creator al Universului, dar se nega intervenţia sa în istoria umanităţii. Pe plan politic filozofii iluminişti acceptau două forme de guvernare a statului: monarhia (Montesquieu, Voltaire) şi republica (J.J. Rousseau). Pe plan economic, gânditorii sec al XVIII-lea considerau că munca este singura sursă a bogăţiei şi a progresului. Reprezentanţii iluminismului au fost: Descartes, Montesquieu, J.J. Rousseau, Diderot, David Hume, Daniel Defoe, Voltaire. b) Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema

1

naturii, a ruinelor, a singurătăţii. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură, nejustificată de altfel, de eroism. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii, reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. Romantismul a influenţat şi sfera politică. În Franţa, romantismul a devenit liberal înainte de 1830, când a fost înlăturată monarhia absolutistă. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii 1. Controlul total exercitat de stat asupra societăţii: în societatea comunistă fiecare moment din viaţa unui locuitor era supravegheat de instituţiile statului. În România înregimentarea politică era instituită de la vârste fragede. Astfel, copiii din grădiniţe erau cuprinşi într-o organizaţie specifică, numită ‚‚Şoimii Patriei’’ în care erau educaţi în spiritul devotamentului faţă de partid şi conducătorii acestuia. De la vârsta de 7 ani, elevii deveneau fără excepţie membrii a Organizaţiei Pionierilor, care urmărea aceleaşi scopuri de manipulare şi control. Atât şoimii cât şi pionierii purtau o costumaţie obligatorie, care indica, de asemenea, tendinţa de anihilare a personalităţii şi uniformizarea membrilor societăţii. La 14 ani pionierii treceau la o nouă etapă socială şi politică devenind membrii U.T.C. (Uniunea Tineretului Comunist), depuneau un jurământ specific şi se pregăteau pentru a deveni ‚‚oamenii noi’’ ai regimului comunist. După vârsta de 18 ani adulţii puteau deveni membri ai Partidului Comunist Român sau, în funcţie de locurile de muncă, erau încadraţi în organizaţii sindicale, aflate de asemenea sub controlul PCR.

ECTUL II

Varianta 2

1. Secolul al XX-lea 2. republică 3. artă 4. profesori (în C ‚‚corp profesoral’’) 5. C Cauza: ‚‚Libertatea presei şi libertatea informaţiei prin radio […] sunt garantate’’

2

Efect: ‚‚Nu există cenzură’’ 6. B Cauza: ‚‚Legea redactorilor de ziar, din oct. 1933 … asigura controlul naziştilor asupra presei’’ Efecte: (e valabil oricare răspuns din următoarele trei) a) b) c) ‚‚evoluţia [presei] spre o ziaristică sterilă’’ ‚‚reducerea cu 10% a circulaţiei ziarelor între 1933-1939’’ ‚‚Frankfurter Zeitung a fost nevoit să-şi întrerupă existenţa’’

7. Două curente culturale - pot fi aceleaşi de la varianta I- iluminismul şi romantismul, dar pot fi prezentate şi: Realismul – a părut la mijlocul secolului al XIX-lea, ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă, realitatea socială, natura. În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă, utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a găzduit expoziţia universală. Dadaismul – curent artistic apărut în Europa în timpul primului război mondial A fost un protest artistic împotriva absurdului provocat de război, într-o lume guvernată până atunci de raţiune. Printre iniţiatorii săi a fost Tristan Tzara şi pictorul Marcel Iancu, care se aflau în Elveţia între 1915-1922. În artă dadaismul constituie un strigăt anarhic, distructiv şi prin aceasta a pregătit drumul spre suprarealism. 8. O practică totalitară - Proletcultismul

Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie,iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică, socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură ,sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’, după modelul sovietic. Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse, festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare. Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României - ; ideea naţională şi conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă, spre ţinta numită ‚‚progres’’. Legăturile

3

B – „principalul scop a lui Goliţân a fost [ca prin lectură şi educaţie] să existe cât mai mulţi oameni capabili să citească Biblia şi să descopere singuri adevărurile divine 4 . la Universitatea din Kazan [s-a] descoperit un focar de liber – cugetători radicali şi i s-a recomandat ţarului să închidă imediat universitatea (…) [s-a] demis aproape jumătate din corpul profesoral” 4. Elitele politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice. Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului. Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale. B – Minister al Problemelor Spirituale şi al Învăţământului C – Universitatea din Kazan 3. prin mijloacele deţinute de partidul unic. care puteau să combată prin argumente politica oficială. Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare. Autorii şi titlurile care promovau valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri. Varianta 3 1. El credea că scripturile aveau să fie singurul antidot eficace împotriva raţionalismului promovat de liber – cugetători. Biserica Ortodoxă 2. în care a identificat principala cauză a problemelor Rusiei şi a întregii societăţi europene din acele vremuri” Efect: „În 1819. A – „Cel de-al doilea domeniu principal în care Alexandru a promovat reformele a fost învăţământul” „El şi-a dat seama că sistemul educaţional de atunci [din Rusia] era ineficient şi lipsit de vigoarea necesară ca să producă oamenii de care era nevoie pentru armată şi serviciul civil” 5. Cauza: „Goliţân avea o înclinaţie firească spre Biserica Ortodoxă (…).intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte.

când a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache Ionescu.„El credea că Scripturile aveau să fie singurul antidot eficace împotriva raţionalismului promovat de liber – cugetători. Prin el se reorganiza învăţământul primar căruia i se dădea un caracter practic. Şcolii i-a revenit un rol fundamental în eradicarea stării de înapoiere economică şi socială. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse.iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică. a organizat programe speciale de pregătire a învăţătorilor. după modelul sovietic. fiind adoptate măsuri politice pentru susţinerea ei. Ea a permis accesul tuturor categoriilor sociale la educaţie. Dezvoltarea învăţământului a mai făcut un pas important în 1893. a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’. Regulamentele organice au introdus apoi în principate învăţământul public. în care a identificat principala cauză a problemelor Rusiei şi a întregii societăţi europene din acele vremuri” 6. Ocupând funcţia de Ministru al Instrucţiunii Publice în mai multe rânduri. Cel mai important rol în modernizarea învăţământului românesc şi l-a asumat la sfârşitul secolului al XIX-lea matematicianul Spiru Haret. al XX-lea): I. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse. La începutul secolului al XIX-lea.sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’. introducând gratuitatea şi obligativitatea învăţământului primar. O politică culturală din secolul XX: Proletcultismul Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie. De numele lui Al. Modernizarea ei s-a făcut în mai multe etape. Deşi analfabetismul a continuat să fie o problemă pentru România. I. Cultura a fost asumată în secolul al XIX-lea ca o problemă de stat. Două politici practicate în statele europene în domeniul culturii (secolele al XIX-lea. a literaturii ruse.anunţând efervescenţa culturală românească din perioada interbelică. Câţiva ani mai târziu Petru Poni a înfiinţat primele grădiniţe în mediul rural. Ioan Cuza este legat şi învăţământul superior prin înfiinţarea Universităţii din Iaşi (1860) şi a celei din Bucureşti (1864). Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României . II. ideea naţională şi 5 . O altă etapă importantă este marcată de Legea Instrucţiunii Publice adoptată în timpul lui Al.. Gheorghe Lazăr.în Ţara Românească şi Gheorghe Asachi. punând bazele unui amplu program de culturalizare şi alfabetizare a satelor.în Moldova făceau primii paşi. la sfârşitul secolului al XIX-lea populaţia şcolară era în sensibilă creştere. „omul şcoalelor” a reorganizat pe baze moderne învăţământul de toate gradele şi a iniţiat un amplu program de construire a şcolilor în mediul rural. Cuza (1864). socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură . Trăsături fundamentale ale epocii au fost: perfecţionarea învăţământului şi reducerea analfabetismului. Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale. festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare.

Pe plan economic. a singurătăţii. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. Pe plan religios se pleca de la premisa că principala îndatorire a omului este cea de a fi fericit. Voltaire) şi republica (J. secolul al XIX-lea 2. spre ţinta numită ‚‚progres’’. prin mijloacele deţinute de partidul unic. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. a ruinelor. Autorii şi titlurile care promovau valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri. David Hume. Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului. Legăturile intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte. Elitele politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice. Romantismul a influenţat şi sfera politică.J. Rousseau). Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. Reprezentanţii iluminismului au fost: Descartes. literar. J. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. Iluminiştii admiteau existenţa unui Dumnezeu creator al Universului. Voltaire. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură de eroism. 7. Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale. în natură (impresioniştii preferau pictura în aer liber nu în atelier) 6 . Rousseau. care puteau să combată prin argumente politica oficială. Montesquieu.conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă. Daniel Defoe. italieni. Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare. a)Iluminismul a fost un curent filozofic. b) Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii Varianta 4 1. intransigenţi 3. Pe plan politic filozofii iluminişti acceptau două forme de guvernare a statului: monarhia (Montesquieu. ştiinţific care s-a manifestat în sec al XVIII-lea şi care considera că raţiunea este singura capabilă să lumineze calea către realizarea fericirii umane. gânditorii sec al XVIII-lea considerau că munca este singura sursă a bogăţiei şi a progresului. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. impresioniştii şi-au prezentat lucrările în expoziţii 4.J. dar se nega intervenţia sa în istoria umanităţii. Diderot.

În primul deceniu interbelic număr statelor cu regim democratic a crescut. Explicaţia din text: „Noutatea recentă a tuburilor de vopsea pe bază de ulei le permite să lucreze în aer liber (…) punând în practică descoperirile legilor optice referitoare la lumină. la culoare şi la percepţia vizuală (…) impresioniştii îşi schimbă felul de a realiza amestecul culorilor.T. 7 . Acestea nu mai sunt combinate pe paletă ci prin [alăturarea] pe pânză a tuşelor celor mai pure posibil: este vorba în acest caz de un amestec optic” 7. depuneau un jurământ specific şi se pregăteau pentru a deveni ‚‚oamenii noi’’ ai regimului comunist.5.de asemenea. Conform principiului separării puterilor in stat exista trei puteri:legislative. impunându-se regimul comunist care s-a menţinut până in ultimul deceniu in secolul al XX-lea.egal.Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica. reprezentativitatea. După vârsta de 18 ani adulţii puteau deveni membrii ai Partidului Comunist Român sau. în funcţie de locurile de muncă. elevii deveneau fără excepţie membrii a Organizaţiei Pionierilor. sursa A consideră pictura impresionistă un dezastru iar pe artişti alienaţi Explicaţia din text: „un nou dezastru se abate asupra cartierului [Operei din Paris] (…) 5 sau 6 alienaţi (…) atinşi de nebunia ambiţiei s-au alăturat pentru aşi expune lucrările” 6. pluripartitism. Principalele atribuţii sunt: iniţierea si elaborarea legilor.executiva si judecătoreasca.aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. O caracteristică a totalitarismului: Controlul total exercitat de stat asupra societăţii: în societatea comunistă fiecare moment din viaţa unui locuitor era supravegheat de instituţiile statului.astfel încât multe state au cunoscut in anii ’30 forme autoritare sau totalitare de conducere. tendinţa de anihilare a personalităţii şi uniformizarea membrilor societăţii.secret si liber exprimat. Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani.dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul marii crize economice. care indica . România a revenit la democraţie in urma revoluţiei din 1989. respectarea drepturilor si libertăţilor cetăţeneşti. Puterea legislative este deţinută de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal. La 14 ani pionierii treceau la o nouă etapă socială şi politică devenind membrii U. care urmărea aceleaşi scopuri de manipulare şi control. Astfel copiii din grădiniţe erau cuprinşi într-o organizaţie specifică.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizează prin separarea puterilor în stat.C. De la vârsta de 7 ani.interpelarea membrilor Guvernului. Atât şoimii cât şi pionierii purtau o costumaţie obligatorie. sursa B consideră că impresionismul este o noutate în pictură prin folosirea vopselelor pe bază de ulei si prin tehnicile speciale care pun in valoare lumina naturală. erau încadraţi în organizaţii sindicale. aflate de asemenea sub controlul PCR. (Uniunea Tineretului Comunist). După cel de-al Doilea Război Mondial. O caracteristică a democraţiei: Democraţia europeana a cunoscut in secolul al XXlea o evoluţie sinuoasă.direct. În România înregimentarea politică era instituită de la vârste fragede. numită ‚‚Şoimii Patriei’’ în care erau educaţi în spiritul devotamentului faţă de partid şi conducătorii acestuia.

În Spania Planul Calomarde organiza educaţia numai din şcolile elementare rurale.poate dizolvă Parlamentul.instituie starea de asediu.egal. a singurătăţii. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. Atribuţiile sefului statului sunt următoarele: numeşte primul ministru. unitarii si integrităţii teritoriale. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. A – Spania. Funcţia de judecător este incompatibila cu alte funcţii cu excepţia celei de cadru didactic. secolul al XIX-lea 2. italieni. ales prin vot universal. administrează întregul teritoriu al tarii.Puterea executive este deţinută de Guvern. Justiţia se înfăptuieşte in numele legii. Primul ministru este numit de preşedinte si are obligaţia sa prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. B – Reformele din Rusia au cuprins şi universităţile şi şcolile din mediul urban de nivel gimnazial.asigura realizarea politicii interne si externe. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură.Rusia 3. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii Varianta 5 1.promulga legi.este comandant al forţelor armate. Puterea judecătoreasca este deţinuta de Înalta Curte de Justiţie şi tribunalele locale. a ruinelor. El veghează la respectarea constituţiei. numeşte reprezentanţii diplomatici. A . reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. Seful statului este preşedintele. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. De asemenea toţi miniştrii sunt obligate să răspundă la interpelările parlamentarilor. Romantismul a influenţat şi sfera politică. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. nejustificată de altfel. Judecătorii sunt independenţi de celelalte organe ale puterii si inamovibili. de eroism. numeşte funcţiile publice. B .). 8.care aplica legile. 8 . Preşedintele reprezintă statul roman si este garantul independentei naţionale.adopta hotărâri si ordonanţe.direct si liber exprimat de cetăţenii majori pentru o perioada de patru ani(conform constituţiei din 2003. încheie tratate.pe o perioada de 5 ani.

nejustificată de altfel.iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură . David Hume. Pe plan economic. A – „Legea din 1857 era şi mai precisă: scolastica era obligatorie pentru copiii între 6 şi 9 ani” „Clerul intervenea în alegerea profesorilor şi controla materiile de predare. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură. gânditorii sec al XVIII-lea considerau că munca este singura sursă a bogăţiei şi a progresului. Ambele au fost încurajate să dezvolte învăţământul” Efect: „Între 1861-1881 numărul şcolilor primare şi gimnaziale a crescut de patru ori” 5. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. Diderot. Rousseau. dar se nega intervenţia sa în istoria umanităţii. Iluminiştii admiteau existenţa unui Dumnezeu creator al Universului. 9 . sarcină care a fost trecută în scurt timp în răspunderea Zemstvei. Reprezentanţii iluminismului au fost: Descartes. după modelul sovietic. Pe plan religios se pleca de la premisa că principala îndatorire a omului este cea de a fi fericit. a singurătăţii. a)Iluminismul a fost un curent filozofic. a ruinelor. Duma a îndeplinit aceeaşi sarcină în mediul urban.” 6. ştiinţific care s-a manifestat în sec al XVIII-lea şi care considera că raţiunea este singura capabilă să lumineze calea către realizarea fericirii umane.sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’. italieni. Montesquieu. Rousseau). b) Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. în Rusia] universităţile nu au fost închise dar au fost controlate strict” Efect: „s-a înregistrat o scădere a numărului de studenţi cu 25%” E valabil şi: Cauză: „După 1861 s-a decis dezvoltarea învăţământului primar la sate. de eroism.4. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. O politică culturală din secolul XX: Proletcultismul Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii 7. Pe plan politic filozofii iluminişti acceptau două forme de guvernare a statului: monarhia (Montesquieu.J. Daniel Defoe.J. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. Romantismul a influenţat şi sfera politică. Voltaire. B – Cauză: „[După 1849. literar. Voltaire) şi republica (J. J.

Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse. a singurătăţii. Autorii şi titlurile care promovau valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri. Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale. dând curs universului oniric. ideea naţională şi conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă. B – „Ca şi predecesorii lor dadaiştii. Appolinaire unei piese de teatru. Arta suprarealistă se deschide către inconştient şi către vis. Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României . [suprarealiştii au] recurs la provocare” 6. festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare. a literaturii ruse. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse. jumătatea vestică a Europei 2.. Legăturile intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. Denumirea de suprarealism este extrasă dintr-un subtitlu dat.Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale. nejustificată de altfel. 4. practicând scrierea mecanică. a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’. fără nici un control exercitat de raţiune” 7. Elitele politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice. B – zarva provocatoare a ramurii pariziene a dadaismului) 5. Varianta 6 1. 3. care puteau să combată prin argumente politica oficială. a ruinelor. de 10 . provocarea (A – scandalul era principiul de coeziune. B – „se adaugă grija de a reclădi o cultură bazată pe sinceritatea care există în orice fiinţă omenească” „de aici ideea de a crea noi forme de arta şi poezie dând curs universului oniric ar fiecăruia. Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului. prin mijloacele deţinute de partidul unic. spre ţinta numită ‚‚progres’’. în 1917 de G. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii.

Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale. a literaturii ruse. Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale. după modelul sovietic. Proletcultismul Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie. italieni.. Elitele politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. care puteau să combată prin argumente politica oficială. spre ţinta numită ‚‚progres’’. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac. realitatea socială. utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. prin mijloacele deţinute de partidul unic. Romantismul a influenţat şi sfera politică. Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare. Autorii şi titlurile care promovau valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri. În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă.iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică.sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’. Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului. 11 . festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă.eroism. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848. socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură . natura. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. Legăturile intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte. a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’. romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României . 8. ideea naţională şi conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă. edificiu care a găzduit expoziţia universală.

de eroism. În arhitectură au 12 . italieni. suveranitate naţională/ recunoaşterea drepturilor fundamentale ale cetăţeanului 2. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. monarhie parlamentară 3. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi.unicameral 4. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă. masculin şi feminin” Efect: „transforma a doua Cameră în centrul de greutate al parlamentului” 5. C – Cauză: „la începutul anului 1945. A – Parlamentul Suediei – bicameral B – Parlamentul Finlandei . a singurătăţii. majoratul electoral este coborît de la 23 la 21 de ani şi ultimele restricţii de tip cenzitar sunt suprimate” Efect: „completa democratizare a regimului” 6.Varianta 7 1. nejustificată de altfel. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848. realitatea socială. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. A – Cauză: „reformele electorale din 1919 si 1921 prevedeau scăderea censului necesar pentru alegerile locale” Efect: „lărgind în acest mod reprezentativitatea primei Camere” E valabil şi: Cauză: „stabilirea vârstei electorale la 23 ani în loc de 24. Romantismul a influenţat şi sfera politică. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. în cadrul sofragiului universal. natura. a ruinelor. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură.

Dezvoltarea învăţământului a mai făcut un pas important în 1893. guvernul 4. La începutul secolului al XIX-lea. Ioan Cuza este legat şi învăţământul superior prin înfiinţarea Universităţii din Iaşi (1860) şi a celei din Bucureşti (1864). Trăsături fundamentale ale epocii au fost: perfecţionarea învăţământului şi reducerea analfabetismului.apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă. Deşi analfabetismul a continuat să fie o problemă pentru România.în Ţara Românească şi Gheorghe Asachi. Regulamentele organice au introdus apoi în principate învăţământul public.în Moldova făceau primii paşi. edificiu care a găzduit expoziţia universală. introducând gratuitatea şi obligativitatea învăţământului primar. Câţiva ani mai târziu Petru Poni a înfiinţat primele grădiniţe în mediul rural. secolul al XIX-lea 2. Gheorghe Lazăr. Ea a permis accesul tuturor categoriilor sociale la educaţie. când a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache Ionescu. „omul şcoalelor” a reorganizat pe baze moderne învăţământul de toate gradele şi a iniţiat un amplu program de construire a şcolilor în mediul rural. fiind adoptate măsuri politice pentru susţinerea ei. De numele lui Al. Şcolii i-a revenit un rol fundamental în eradicarea stării de înapoiere economică şi socială. punând bazele unui amplu program de culturalizare şi alfabetizare a satelor. I. Cel mai important rol în modernizarea învăţământului românesc şi l-a asumat la sfârşitul secolului al XIX-lea matematicianul Spiru Haret. Varianta 8 1. Cultura a fost asumată în secolul al XIX-lea ca o problemă de stat. Ocupând funcţia de Ministru al Instrucţiunii Publice în mai multe rânduri. O altă etapă importantă este marcată de Legea Instrucţiunii Publice adoptată în timpul lui Al. Prin el se reorganiza învăţământul primar căruia i se dădea un caracter practic. a organizat programe speciale de pregătire a învăţătorilor. Modernizarea ei s-a făcut în mai multe etape. Cuza (1864).anunţând efervescenţa culturală românească din perioada interbelică. la sfârşitul secolului al XIX-lea populaţia şcolară era în sensibilă creştere. utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. Alexandru al II-lea după 1875) 13 . A – Alexandru I B – Alexandru al II-lea 3. Cenzura a fost intensificată la sfârşitul domniei ambilor ţari (Alexandru I după 1817. 7.

introducând gratuitatea şi obligativitatea învăţământului primar. Regulamentele organice au introdus apoi în principate învăţământul public. ca nu cumva să exercite o influenţă corupătoare” Efect: „În 1819 (…) s-au scos din rafturile bibliotecii sute de cărţi [considerate] suspecte.J. David Hume. italieni. Iluminiştii admiteau existenţa unui Dumnezeu creator al Universului.5. Ioan Cuza este legat şi învăţământul superior prin înfiinţarea Universităţii din Iaşi (1860) şi a celei din Bucureşti (1864). Rousseau. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. gânditorii sec al XVIII-lea considerau că munca este singura sursă a bogăţiei şi a progresului. Romantismul a influenţat şi sfera politică. I. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. ştiinţific care s-a manifestat în sec al XVIII-lea şi care considera că raţiunea este singura capabilă să lumineze calea către realizarea fericirii umane. Toate publicaţiile în limbi clasice şi traducerile lor” 7. Voltaire. Cultura a fost asumată în secolul al XIX-lea ca o problemă de stat. Reprezentanţii iluminismului au fost: Descartes. Dezvoltarea învăţământului a mai făcut un pas important în 1893. a)Iluminismul a fost un curent filozofic. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. La începutul secolului al XIX-lea. J. inclusiv.Toate documentele guvernului. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. Gheorghe Lazăr. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură. 14 . Daniel Defoe. cele ale lui Newton şi Copernic” 6. Pe plan religios se pleca de la premisa că principala îndatorire a omului este cea de a fi fericit.în Moldova făceau primii paşi. 3. Câţiva ani mai târziu Petru Poni a înfiinţat primele grădiniţe în mediul rural. când a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache Ionescu.J. Cuza (1864). a ruinelor. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii 8. Montesquieu. Ea a permis accesul tuturor categoriilor sociale la educaţie. Modernizarea ei s-a făcut în mai multe etape. Voltaire) şi republica (J. literar. de eroism. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. fiind adoptate măsuri politice pentru susţinerea ei. Trăsături fundamentale ale epocii au fost: perfecţionarea învăţământului şi reducerea analfabetismului. O altă etapă importantă este marcată de Legea Instrucţiunii Publice adoptată în timpul lui Al. b) Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. Pe plan politic filozofii iluminişti acceptau două forme de guvernare a statului: monarhia (Montesquieu. a singurătăţii. Diderot. B – „se scutesc de cenzura preliminară(…) pretutindeni 1. Prin el se reorganiza învăţământul primar căruia i se dădea un caracter practic. Şcolii i-a revenit un rol fundamental în eradicarea stării de înapoiere economică şi socială. Rousseau). A – Cauza: „[După 1817] literatura şi teatrul au avut parte de o supraveghere tot mai vigilentă. dar se nega intervenţia sa în istoria umanităţii. De numele lui Al. nejustificată de altfel.în Ţara Românească şi Gheorghe Asachi. Pe plan economic. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii.

Varianta 9 1. îndoctrinează. Ocupând funcţia de Ministru al Instrucţiunii Publice în mai multe rânduri. la sfârşitul secolului al XIX-lea populaţia şcolară era în sensibilă creştere. Cultura în regimul totalitar nazist manipulează opinia publică.anunţând efervescenţa culturală românească din perioada interbelică. „viaţa culturală a Germaniei în timpul celui de-al treilea Reich avea să devină pur şi simplu una dintre căile de cenzură şi îndoctrinare” 5. Explicaţia din text: „să-l reînvie pe Lenin şi revoluţia. „omul şcoalelor” a reorganizat pe baze moderne învăţământul de toate gradele şi a iniţiat un amplu program de construire a şcolilor în mediul rural. 2. „Cultura (…) trebuia să fie aservită ţelului de modelare a opiniei publice” II. să glorifice realizările socialiste” 15 . Explicaţia din text: I. A – „viaţa culturală a Germaniei în timpul celui de-al Treilea Reich avea să devină pur şi simplu una dintre căile de cenzură şi îndoctrinare(…) toţi cei implicaţi în activităţi culturale trebuiau să răspundă de creaţiile lor” B – „regimul persecută pe toţi cei care nu se supun regulilor stabilite” 4. îndoctrinează. manipulează.Cel mai important rol în modernizarea învăţământului românesc şi l-a asumat la sfârşitul secolului al XIX-lea matematicianul Spiru Haret. să înfăţişeze conducătorii regimului. Cultura în regimul totalitar comunist slujeşte cultului personalităţii. încurajarea culturii libere „realismul socialist” – estetica oficială a Uniunii Sovietice 3. punând bazele unui amplu program de culturalizare şi alfabetizare a satelor. Deşi analfabetismul a continuat să fie o problemă pentru România. a organizat programe speciale de pregătire a învăţătorilor.

egal. dreptul la învăţătură. El veghează la respectarea constituţiei.aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare. libertatea de exprimare.este comandant al forţelor armate. libertatea întrunirilor. dreptul la liberă circulaţie în ţară şi în străinătate. 16 . sunt garantate libertatea individuală. numeşte reprezentanţii diplomatici.instituie starea de asediu. Sunt declarate inviolabile proprietatea şi siguranţa persoanei. În primul deceniu interbelic număr statelor cu regim democratic a crescut.poate dizolvă Parlamentul. Primul ministru este numit de preşedinte si are obligaţia sa prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. administrează întregul teritoriu al tarii.care aplica legile. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare.secret si liber exprimat. Seful statului este preşedintele. Puterea judecătoreasca este deţinuta de Înalta Curte de Justiţie şi tribunalele locale. dreptul la vot de la vârsta de 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor. Prin Legea fundamentală sunt declarate drepturile şi libertăţile românilor: dreptul la viaţă şi dreptul la integritate fizică şi psihică.Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica.egal. secretul corespondenţei. Atribuţiile sefului statului sunt următoarele: numeşte primul ministru. România a revenit la democraţie in urma revoluţiei din 1989. numeşte funcţiile publice.dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul marii crize economice.interpelarea membrilor Guvernului.direct. libertatea de opinie. reprezentativitatea.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizează prin separarea puterilor in stat.asigura realizarea politicii interne si externe. Două caracteristici a democraţiei: Democraţia europeana a cunoscut in secolul al XXlea o evoluţie sinuoasă. se garantează gratuitatea învăţământului de stat în condiţiile legii. Preşedintele reprezintă statul roman si este garantul independentei naţionale. Conform principiului separării puterilor in stat exista trei puteri:legislative. Puterea executive este deţinută de Guvern. sunt interzise tortura şi pedeapsa cu moartea.6. Puterea legislative este deţinută de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal.promulga legi. Judecătorii sunt independenţi de celelalte organe ale puterii si inamovibili. dreptul de a fi ales. încheie tratate. De asemenea toţi miniştrii sunt obligate să răspundă la interpelările parlamentarilor.adopta hotărâri si ordonanţe. După cel de-al Doilea Război Mondial.). pluripartitism. dreptul la informaţie. Funcţia de judecător este incompatibila cu alte funcţii cu excepţia celei de cadru didactic.direct si liber exprimat de cetăţenii majori pentru o perioada de patru ani(conform constituţiei din 2003. Justiţia se înfăptuieşte in numele legii. impunându-se regimul comunist care s-a menţinut până in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. unitarii si integrităţii teritoriale. ales prin vot universal.executiva si judecătoreasca. Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani. Principalele atribuţii sunt: iniţierea si elaborarea legilor.pe o perioada de 5 ani.astfel încât multe state au cunoscut in anii ’30 forme autoritare sau totalitare de conducere. respectarea drepturilor si libertăţilor cetăţeneşti.

în Moldova făceau primii paşi. Câţiva ani mai târziu Petru Poni a înfiinţat primele grădiniţe în mediul rural. Gheorghe Lazăr. Monet 4. fiind adoptate măsuri politice pentru susţinerea ei. Regulamentele organice au introdus apoi în principate învăţământul public. 3. Cuza (1864). I. Ioan Cuza este legat şi învăţământul superior prin înfiinţarea Universităţii din Iaşi (1860) şi a celei din Bucureşti (1864). punând bazele unui amplu program de culturalizare şi alfabetizare a satelor.anunţând efervescenţa culturală românească din perioada interbelică. a organizat programe speciale de pregătire a învăţătorilor. Cultura a fost asumată în secolul al XIX-lea ca o problemă de stat. introducând gratuitatea şi obligativitatea învăţământului primar. Dezvoltarea învăţământului a mai făcut un pas important în 1893. Prin el se reorganiza învăţământul primar căruia i se dădea un caracter practic. O altă etapă importantă este marcată de Legea Instrucţiunii Publice adoptată în timpul lui Al. Ea a permis accesul tuturor categoriilor sociale la educaţie. la sfârşitul secolului al XIX-lea populaţia şcolară era în sensibilă creştere. Trăsături fundamentale ale epocii au fost: perfecţionarea învăţământului şi reducerea analfabetismului. 2. „omul şcoalelor” a reorganizat pe baze moderne învăţământul de toate gradele şi a iniţiat un amplu program de construire a şcolilor în mediul rural. Mişcarea artistică (desemnează un grup de artişti care folosesc aceleaşi mijloace de exprimare şi expun împreună) 17 . când a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache Ionescu.în Ţara Românească şi Gheorghe Asachi. Cel mai important rol în modernizarea învăţământului românesc şi l-a asumat la sfârşitul secolului al XIX-lea matematicianul Spiru Haret. Varianta 10 1. Ocupând funcţia de Ministru al Instrucţiunii Publice în mai multe rânduri. Modernizarea ei s-a făcut în mai multe etape. Şcolii i-a revenit un rol fundamental în eradicarea stării de înapoiere economică şi socială. secolul al XIX-lea Felix Nadar este „unul dintre pionierii reproducerii tehnice a imaginii” C. La începutul secolului al XIX-lea.7. De numele lui Al. Deşi analfabetismul a continuat să fie o problemă pentru România.

De numele lui Al.5. de eroism. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. realitatea socială. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. introducând gratuitatea şi obligativitatea învăţământului primar. Câţiva ani mai târziu Petru Poni a înfiinţat primele grădiniţe în mediul rural. Cultura a fost asumată în secolul al XIX-lea ca o problemă de stat. Dezvoltarea învăţământului a mai făcut un pas important în 1893. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’. Cuza (1864). Modernizarea ei s-a făcut în mai multe etape. 8. a singurătăţii. nejustificată de altfel. fiind adoptate măsuri politice pentru susţinerea ei. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă. O altă etapă importantă este marcată de Legea Instrucţiunii Publice adoptată în timpul lui Al. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale.în Ţara Românească şi Gheorghe Asachi. utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. Gheorghe Lazăr. „Sunt conştienţi de adevărata revoluţie pe care tablourile lor o realizează în istoria picturii” 6. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. Regulamentele organice au introdus apoi în principate învăţământul public. Cel mai important rol în modernizarea învăţământului românesc şi l-a asumat la sfârşitul secolului al XIX-lea matematicianul Spiru Haret. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848. când a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache Ionescu. Trăsături fundamentale ale epocii au fost: perfecţionarea învăţământului şi reducerea analfabetismului. Ocupând funcţia de Ministru al 18 . I. „Ei au calificat întreaga mişcare de impresionism şi au denunţat-o opiniei publice” 7. edificiu care a găzduit expoziţia universală. Romantismul a influenţat şi sfera politică. a ruinelor. Prin el se reorganiza învăţământul primar căruia i se dădea un caracter practic. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. Ea a permis accesul tuturor categoriilor sociale la educaţie. romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. La începutul secolului al XIX-lea. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură. natura. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. italieni.în Moldova făceau primii paşi. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. Ioan Cuza este legat şi învăţământul superior prin înfiinţarea Universităţii din Iaşi (1860) şi a celei din Bucureşti (1864). În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă. Şcolii i-a revenit un rol fundamental în eradicarea stării de înapoiere economică şi socială.

Reeditarea operelor lui Gogol a fost interzisă (…) a fost pusă la index toată literatura străină.anunţând efervescenţa culturală românească din perioada interbelică. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. Varianta 11 1. a singurătăţii. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în 19 . nejustificată de altfel. 3. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. a ruinelor. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. punând bazele unui amplu program de culturalizare şi alfabetizare a satelor. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. „omul şcoalelor” a reorganizat pe baze moderne învăţământul de toate gradele şi a iniţiat un amplu program de construire a şcolilor în mediul rural. italieni. Romantismul a influenţat şi sfera politică.” 5. la sfârşitul secolului al XIX-lea populaţia şcolară era în sensibilă creştere. 2.Instrucţiunii Publice în mai multe rânduri. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. „Cenzura a fost impusă cu o mână de fier. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură. a organizat programe speciale de pregătire a învăţătorilor. Deşi analfabetismul a continuat să fie o problemă pentru România. inclusiv poveştile lui Andersen. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. de eroism. „Cenzura preliminară a fost în linii mari desfiinţată” „numărul cărţilor publicate anual s-a dublat între 1855-1864 şi s-a triplat până în 1881” 6. secolul al XIX-lea Ţarul Rusiei Nicolae I: „nu-i plăcea să delege altcuiva răspunderea” Alexandrul al II-lea: „răspunderile legate de cenzură i-au fost delegate ministrului de interne” 4. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848.

Polonia. La 14 ani pionierii treceau la o nouă etapă socială şi politică devenind membrii U. Rusia c) Polonia.C. Varianta 12 1. Norvegia) se alege oricare două. 7. După vârsta de 18 ani adulţii puteau deveni membrii ai Partidului Comunist Român sau. Rusia. în funcţie de locurile de muncă. aflate de asemenea sub controlul PCR. Austria. De la vârsta de 7 ani. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă. În România înregimentarea politică era instituită de la vârste fragede.T. elevii deveneau fără excepţie membrii a Organizaţiei Pionierilor. continuitate instituţională 3. (Uniunea Tineretului Comunist). realitatea socială. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac. B – Finlanda. A – „prăbuşirea imperiilor centrale” la sfârşitul Primului Război Mondial (Germania şi Austro-Ungaria) B – ieşirea Finlandei de sub controlul Rusiei Ţariste (prăbuşirea Rusiei Ţariste) 20 . care urmărea aceleaşi scopuri de manipulare şi control.care trăiau’’. Controlul total exercitat de stat asupra societăţii: în societatea comunistă fiecare moment din viaţa unui locuitor era supravegheat de instituţiile statului. Rusia 2. Atât şoimii cât şi pionierii purtau o costumaţie obligatorie. În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă. romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. natura. erau încadraţi în organizaţii sindicale. Grecia. utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. numită ‚‚Şoimii Patriei’’ în care erau educaţi în spiritul devotamentului faţă de partid şi conducătorii acestuia. Finlanda b) Germania. care indica . Cehoslovacia. Astfel copiii din grădiniţe erau cuprinşi într-o organizaţie specifică. tendinţa de anihilare a personalităţii şi uniformizarea membrilor societăţii. edificiu care a găzduit expoziţia universală. depuneau un jurământ specific şi se pregăteau pentru a deveni ‚‚oamenii noi’’ ai regimului comunist. ( A – Germania. Ex: a) Germania. câte unul din prima serie şi unul din a doua.de asemenea.

Ea a permis accesul tuturor categoriilor sociale la educaţie. luate în 1919 vor permite dezvoltarea armonioasă a democraţiei parlametare” 5. Dezvoltarea învăţământului a mai făcut un pas important în 1893. când a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache Ionescu. fiind adoptate măsuri politice pentru susţinerea ei. a) Cultura a fost asumată în secolul al XIX-lea ca o problemă de stat. O altă etapă importantă este marcată de Legea Instrucţiunii Publice adoptată în timpul lui Al.anunţând efervescenţa culturală românească din perioada interbelică. A – Cauza: „lipsite de tradiţie democratică şi de cadre experimentate” Efect: „aceste democraţii se transformă rapid în dictaturi” 6. Ocupând funcţia de Ministru al Instrucţiunii Publice în mai multe rânduri. prin acordarea drepturilor civile beneficiarilor de ajutor social (…) prin constituirea unor circumscripţii electorale de mari dimensiuni” Efect: „Aceste măsuri. Ioan Cuza este legat şi învăţământul superior prin înfiinţarea Universităţii din Iaşi (1860) şi a celei din Bucureşti (1864). „omul şcoalelor” a reorganizat pe baze moderne învăţământul de toate gradele şi a iniţiat un amplu program de construire a şcolilor în mediul rural. Cel mai important rol în modernizarea învăţământului românesc şi l-a asumat la sfârşitul secolului al XIX-lea matematicianul Spiru Haret. a organizat programe speciale de pregătire a învăţătorilor. b) Proletcultismul Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie.sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’. La începutul secolului al XIX-lea. De numele lui Al. după modelul sovietic. 21 . I. punând bazele unui amplu program de culturalizare şi alfabetizare a satelor. Şcolii i-a revenit un rol fundamental în eradicarea stării de înapoiere economică şi socială. Regulamentele organice au introdus apoi în principate învăţământul public. la sfârşitul secolului al XIX-lea populaţia şcolară era în sensibilă creştere. Câţiva ani mai târziu Petru Poni a înfiinţat primele grădiniţe în mediul rural. Prin el se reorganiza învăţământul primar căruia i se dădea un caracter practic. introducând gratuitatea şi obligativitatea învăţământului primar.în Ţara Românească şi Gheorghe Asachi. Trăsături fundamentale ale epocii au fost: perfecţionarea învăţământului şi reducerea analfabetismului.în Moldova făceau primii paşi. Deşi analfabetismul a continuat să fie o problemă pentru România.iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică. B – Cauza: „[În 1919] în Norvegia democratizarea (…) se traduce prin: scăderea vârstei electorale de la 25 la 23 de ani. Gheorghe Lazăr. Cuza (1864). socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură .4. Modernizarea ei s-a făcut în mai multe etape.

Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului. 7. Alexandru al II-lea A – „un student [radical] l-a ucis pe dramaturgul antiliberal Cotzebuie. Elitele politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. 3. de eroism. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. 2. festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare. Autorul sursei A consideră că cenzura i-a îndârjit pe criticii absolutismului. Romantismul a influenţat şi sfera politică. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse. nejustificată de altfel. Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României . 22 . a singurătăţii.Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale. Autorii şi titlurile care promovau valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură.. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse. care puteau să combată prin argumente politica oficială. prin mijloacele deţinute de partidul unic. ideea naţională şi conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă. italieni. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii Varianta 13 1. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’. spre ţinta numită ‚‚progres’’. a literaturii ruse. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. B – tentativa de asasinare a ţarului Alexandru al II-lea 4. Legăturile intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte. a ruinelor. Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare. Secolul al XIX-lea Metternich.

executiva si judecătoreasca. romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. reprezentativitatea. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. 6. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizează prin separarea puterilor in stat. natura. fie cu litere foarte mari. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. După cel de-al Doilea Război Mondial. În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă. prin realizarea unor cărţi de 321 de pagini sau mai mult” 5. pentru a evita cenzura. italieni. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. Romantismul a influenţat şi sfera politică. respectarea drepturilor si libertăţilor cetăţeneşti. 7. utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica. edificiu care a găzduit expoziţia universală. fie pe foi foarte mici. nejustificată de altfel. Conform principiului separării puterilor in stat exista 3 puteri:legislative. impunându-se regimul comunist care s-a menţinut până in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848. România a revenit la democraţie in urma revoluţiei din 1989. În primul deceniu interbelic număr statelor cu regim democratic a crescut.dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul marii crize economice. de eroism. 23 .astfel încât multe state au cunoscut in anii ’30 forme autoritare sau totalitare de conducere. realitatea socială. a ruinelor. Explicaţie din text: „Cenzura (…) prin comparaţie cu ceea ce se întâmplase mai înainte in Rusia. reprezenta o creştere considerabilă a libertăţii ideilor şi a expresiei [ca urmare] numărul cărţilor publicate anual (…) s-a triplat între 1864-188. a singurătăţii. O caracteristică a democraţiei: Democraţia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evoluţie sinuoasă. Sursa B consideră că Legile Presei au fost progresiste pentru Rusia anului 1865 chiar dacă pentru standardele britanice moderne ar fi semnificat o cenzură strictă. pluripartitism. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi.Explicaţie din text: „o măsură care a condus la scrierea de pamflete tipărite.

Puterea executive este deţinută de Guvern. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. numeşte funcţiile publice.direct. Justiţia se înfăptuieşte in numele legii.direct si liber exprimat de cetăţenii majori pentru o perioada de patru ani(conform constituţiei din 2003.pe o perioada de 5 ani.egal.egal. Judecătorii sunt independenţi de celelalte organe ale puterii si inamovibili.adopta hotărâri si ordonanţe. Manet dansatoarele. Varianta 14 1. Primul ministru este numit de preşedinte si are obligaţia sa prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. Atribuţiile sefului statului sunt următoarele: numeşte primul ministru. 3. ales prin vot universal. Preşedintele reprezintă statul roman si este garantul independentei naţionale.poate dizolvă Parlamentul. „Pânzele acestor pictori reprezentau numai aparenţa cestei realităţi. Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani. Puterea judecătoreasca este deţinuta de Înalta Curte de Justiţie şi tribunalele locale. Principalele atribuţii sunt: iniţierea si elaborarea legilor.secret si liber exprimat.este comandant al forţelor armate.interpelarea membrilor Guvernului. Seful statului este preşedintele.Puterea legislative este deţinută de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal.aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare.care aplica legile.). Funcţia de judecător este incompatibila cu alte funcţii cu excepţia celei de cadru didactic. Paris pictori: Degas. unitarii si integrităţii teritoriale. promulga legi. 2. încheie tratate. cu ajutorul culorilor şi a luminii creată prin culoare” 24 . Ele redau impresia artistului despre obiectele reale şi despre lumea înconjurătoare. trecută prin filiera psihică a creatorului de artă. De asemenea toţi miniştrii sunt obligate să răspundă la interpelările parlamentarilor.instituie starea de asediu.asigura realizarea politicii interne si externe. administrează întregul teritoriu al tarii. El veghează la respectarea constituţiei. cursele de cai 4. numeşte reprezentanţii diplomatici.

Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale. care puteau să combată prin argumente politica oficială. festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi 25 . Explicaţia din text: „Posibilitatea de a oprii mişcarea. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse. De la vârsta de 7 ani. de a lua ca unic material de construcţie expresia luminii. a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’. Legăturile intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte. spre ţinta numită ‚‚progres’’. În România înregimentarea politică era instituită de la vârste fragede. a literaturii ruse. Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României . tendinţa de anihilare a personalităţii şi uniformizarea membrilor societăţii. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse. numită ‚‚Şoimii Patriei’’ în care erau educaţi în spiritul devotamentului faţă de partid şi conducătorii acestuia. Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului.de asemenea.C. care indica . Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare. Atât şoimii cât şi pionierii purtau o costumaţie obligatorie. depuneau un jurământ specific şi se pregăteau pentru a deveni ‚‚oamenii noi’’ ai regimului comunist. prin mijloacele deţinute de partidul unic. erau încadraţi în organizaţii sindicale.sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’. care urmărea aceleaşi scopuri de manipulare şi control. Pictorii impresionişti sunt fascinaţi de surprinderea mişcării în manieră fotografică.. Două caracteristici ale unei ideologii totalitare: Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie. după modelul sovietic. Elitele politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice. Astfel copiii din grădiniţe erau cuprinşi într-o organizaţie specifică. ideea naţională şi conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă. Autorii şi titlurile care promovau valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri. elevii deveneau fără excepţie membrii a Organizaţiei Pionierilor.5. provoacă o dispută asupra percepţiei şi analizei impresiei vizuale 6. aflate de asemenea sub controlul PCR 7.T. Controlul total exercitat de stat asupra societăţii: în societatea comunistă fiecare moment din viaţa unui locuitor era supravegheat de instituţiile statului. După vârsta de 18 ani adulţii puteau deveni membrii ai Partidului Comunist Român sau. La 14 ani pionierii treceau la o nouă etapă socială şi politică devenind membrii U. de a sesiza momentul. în funcţie de locurile de muncă. Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură .iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică. (Uniunea Tineretului Comunist).

În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. de eroism. Romantismul a influenţat şi sfera politică. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură. secolul al XIX-lea Rusia 3. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură. 26 . În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. în 1850 existau 12 organisme distincte cu atribuţii specifice în domeniu. nejustificată de altfel. a ruinelor. A – Cauză: „cenzura s-a intensificat. 2. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii Varianta 15 1. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. nejustificată de altfel.” Efect: „Turgheniev a fost arestat la domiciliu pentru simplu fapt că [pledase în favoarea] lui Gogol” 6. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. anual s-a dublat între 1855-1864 şi s-a triplat între 1864-1881” 5. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. a ruinelor. a singurătăţii. B – „Detestata cenzură preliminară a fost în linii mari desfiinţată” „numărul cărţilor noi publicate. cel puţin teoretic” 4. A – Credinţa „de nezdruncinat a lui Nicolae I în autocraţie şi în metodele tradiţionale nu a dat voi Rusiei să se dezvolte” B – În timpul lui Alexandru al II-lea „Rusia a fost transformată într-un stat modern.abordează tema naturii. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. a singurătăţii. italieni. de eroism.

utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. (Uniunea Tineretului Comunist). Astfel copiii din grădiniţe erau cuprinşi într-o organizaţie specifică. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă. După vârsta de 18 ani adulţii puteau deveni membrii ai Partidului Comunist Român sau. În România înregimentarea politică era instituită de la vârste fragede. 3.reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. care urmărea aceleaşi scopuri de manipulare şi control. numită ‚‚Şoimii Patriei’’ în care erau educaţi în spiritul devotamentului faţă de partid şi conducătorii acestuia. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. Atât şoimii cât şi pionierii purtau o costumaţie obligatorie. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. natura. La 14 ani pionierii treceau la o nouă etapă socială şi politică devenind membrii U. În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă.de asemenea. care indica . edificiu care a găzduit expoziţia universală. De la vârsta de 7 ani. 4. erau încadraţi în organizaţii sindicale. 7. Controlul total exercitat de stat asupra societăţii: în societatea comunistă fiecare moment din viaţa unui locuitor era supravegheat de instituţiile statului. aflate de asemenea sub controlul PCR Varianta 16 1. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848. în funcţie de locurile de muncă. Paris literatura şi arta Ambele surse se referă la expoziţii de pictură impresionism 27 . Romantismul a influenţat şi sfera politică. elevii deveneau fără excepţie membrii a Organizaţiei Pionierilor. italieni. 2. depuneau un jurământ specific şi se pregăteau pentru a deveni ‚‚oamenii noi’’ ai regimului comunist. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. realitatea socială.C. tendinţa de anihilare a personalităţii şi uniformizarea membrilor societăţii.T.

În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă. că materia a creat activităţile intelectuale şi spirituale. Georges Braque consideră că tuşa este o formă a materiei./7 nov 1917) a instaurat „dictatura proletariatului” materializată prin monopolul puterii în mâinile Partidului Bolşevic. O altă caracteristică a ideologiei marxist-leniniste a fost concepţia ateistă despre lume. romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848. Lovitura de stat a Partidului Bolşevic (25 oct.5. Explicaţia din text: „Împins de dorinţa de a merge mai departe în manifestarea spaţiului. am vrut să mă folosesc de tuşă (…) mai târziu am introdus în tablourile mele nisip. s-a trecut la economia dirijată. În plan cultural ateismul a stat la baza formării „omului nou” şi a culturii comuniste (proletcultismul). în practică dărâmând biserici. utilizate 28 . realitatea socială. materialismul dialectic şi istoric a negat existenţa lui Dumnezeu. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’. Progresiv a fost lichidată proprietatea privată. Pornind de la ideea că doar materia este reală. Picasso pune bazele cubismului Explicaţie din text: „[Tratarea naturii prin cilindru. lichidarea pluripartidismului şi a oricăror forme de manifestare a societăţii civile. rumeguş de lemn. sferă şi con] desprinse de la Cezanne şi vitalitatea expresivă. instaurarea unei dictaturi a proletariatului şi desfiinţarea proprietăţii private – considerată vinovată de fenomenul „exploatării omului de către om” Partidul Comunist. planificată şi centralizată. detaşamentul de avangardă a clasei muncitoare este cadrul organizatoric al viitoarei revoluţii şi a viitorului stat al oamenilor egali. Cele mai drastice forme ale exprimării ideologiei comuniste au fost implementate în Rusia. interzicând manifestări religioase şi evident libertatea de gândire şi de exprimare a cetăţenilor din ţările unde comunismul a devenit şi regim politic. brutală şi puternică a artei primitive [catalane din Spania] în conduc pe Picasso la punerea bazelor cubismului” 6. Două caracteristici ale ideologiei comuniste: Caracteristica principală ideologiei lui Marx se află în teza existenţei luptei de clasă potrivit căreia istoria umanităţii este traversată de un conflict iremediabil dintre două clase antagonice – asupriţii şi asupritorii. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă. pilitură de fier” 7. Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. 8. o posibilitate de a pune în valoare spaţiul. natura. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac. În concepţia lui Marx (1848) completată ulterior de Lenin cu Tezele din aprilie (1917) clasei muncitoare îi revine rolul istoric de a pune capăt acestui conflict între asupriţi şi asupritori prin cucerirea puterii în stat.

Amsterdam [Olanda]” 7. înaintând până la Buxelles [Belgia]. prin susţinerea unui program (…) de absolută negare a tuturor valorilor creaţiei. C – „Dada [este o] mişcare ce ocupă un loc aparte în istoria artei şi culturii moderne. atacându-le cu vehemenţă” 6. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. Romantismul a influenţat şi sfera politică. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. italieni. la Berlin. a tuturor atitudinilor. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură. a singurătăţii. nici o soluţie constructivă” C – „incapacităţii de a găsii soluţii” 5. 2. de eroism. lingvistice. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. nejustificată de altfel. Hanovra şi Koln. A – „Mişcarea Dada fondată în Zurich (…) se constituie ca o replică împotriva diverselor frontiere – geografice. 1916 artiştii şi scriitorii Primul Război Mondial lipsa proiectului de construcţie socială B – „negăsind însă. 3. a ruinelor. traversând Rinul pentru a ajunge la Paris [Franţa]. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii 29 . inclusiv cele venite din interiorul acestei orientări” „Artiştii şi scriitorii dadaişti înţeleg să nege. să pulverizeze principiile artei (şi societăţii vremii lor). edificiu care a găzduit expoziţia universală. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. 4. dintre tehnică şi cultură – care au grăbit şocul” „[A pornit] dintr-o ţară neutră [Elveţia] proliferând apoi în Germania.pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. Varianta 17 1.

Funcţia de judecător este incompatibila cu alte funcţii cu excepţia celei de cadru didactic. Principalele atribuţii sunt: iniţierea si elaborarea legilor.executiva si judecătoreasca.aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare. De asemenea toţi miniştrii sunt obligate să răspundă la interpelările parlamentarilor.care aplica legile. reprezentativitatea. administrează întregul teritoriu al tarii. impunându-se regimul comunist care s-a menţinut până in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. Puterea executive este deţinută de Guvern.asigura realizarea politicii interne si externe. pluripartitism. După cel de-al Doilea Război Mondial. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. respectarea drepturilor si libertăţilor cetăţeneşti. Puterea legislative este deţinută de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal.direct si liber exprimat de cetăţenii majori pentru o perioada de patru ani(conform constituţiei din 2003. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă.Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. O caracteristică a democraţiei: Democraţia europeana a cunoscut in secolul al XXlea o evoluţie sinuoasă. Preşedintele reprezintă statul roman si este garantul independentei naţionale.adopta hotărâri si ordonanţe. Justiţia se înfăptuieşte in numele legii. El veghează la respectarea constituţiei.). unitarii si integrităţii teritoriale.interpelarea membrilor Guvernului. 8. Conform principiului separării puterilor in stat exista 3 puteri:legislative. ales prin vot universal. În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă.egal.Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica. În primul deceniu interbelic număr statelor cu regim democratic a crescut.dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul marii crize economice. Puterea judecătoreasca este deţinuta de Înalta Curte de Justiţie şi tribunalele locale.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizează prin separarea puterilor in stat. Primul ministru este numit de preşedinte si are obligaţia sa prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului.direct. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac. realitatea socială.poate dizolvă 30 . Seful statului este preşedintele. edificiu care a găzduit expoziţia universală. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848.secret si liber exprimat. romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. România a revenit la democraţie in urma revoluţiei din 1989. Atribuţiile sefului statului sunt următoarele: numeşte primul ministru.egal.pe o perioada de 5 ani. Judecătorii sunt independenţi de celelalte organe ale puterii si inamovibili. natura. Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani.astfel încât multe state au cunoscut in anii ’30 forme autoritare sau totalitare de conducere. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’.

neprevăzutul. insolitul. C – „În picturi.promulga legi. secolul XX A. În concepţia lui Marx (1848) completată ulterior de Lenin cu Tezele din aprilie (1917) clasei muncitoare îi revine rolul istoric de a 31 . în desene. 2. Hazardul devine principiu al compoziţiei suprarealiste” Explicaţia din text: „Nevoia (…) de hazard. metafizică.Parlamentul. numeşte funcţiile publice. fobii şi halucinaţii” 5. 3.este comandant al forţelor armate. [ este considerată] ca drum spre revelarea adevăratului chip al realităţii. în obiecte realizate prin montajul arbitrar. se cultivă straniul. a subconştientului faţă de conştient” Sau Explicaţia din text: „S. numeşte reprezentanţii diplomatici. aflată dincolo de logică.instituie starea de asediu. încheie tratate. subconştientă. ilogica. [ea] îi face pe artiştii suprarealişti să aplice tehnici ce presupun o notă de imprevizibil” 6. a fanteziei faţă de raţiune. Breton A – „Scriitorul A. Breton publică manifestul suprarealismului” B – „Pictorul S. Dali îşi defineşte picturile drept fotografii de vise pictate manual şi le ornează cu simboluri reprezentând diferit complexe. Varianta 18 1. „Suprarealismul implică (…) o lume de vis. conştienţă fizică” Explicaţia din text: „membrii mişcării credeau în realitatea superioară a visului faţă de starea de veghe. Dali s-a alăturat mişcării devenind unul dintre principalii săi promotori” 4. în sculpturi. Două caracteristici ale ideologiei comuniste: Caracteristica principală ideologiei lui Marx se află în teza existenţei luptei de clasă potrivit căreia istoria umanităţii este traversată de un conflict iremediabil dintre două clase antagonice – asupriţii şi asupritorii.

Cele mai drastice forme ale exprimării ideologiei comuniste au fost implementate în Rusia. planificată şi centralizată.pune capăt acestui conflict între asupriţi şi asupritori prin cucerirea puterii în stat. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură. s-a trecut la economia dirijată. O altă caracteristică a ideologiei marxist-leniniste a fost concepţia ateistă despre lume. interzicând manifestări religioase şi evident libertatea de gândire şi de exprimare a cetăţenilor din ţările unde comunismul a devenit şi regim politic. Progresiv a fost lichidată proprietatea privată. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii Varianta 19 1. că materia a creat activităţile intelectuale şi spirituale. Pornind de la ideea că doar materia este reală. instaurarea unei dictaturi a proletariatului şi desfiinţarea proprietăţii private – considerată vinovată de fenomenul „exploatării omului de către om” Partidul Comunist. 3. a singurătăţii. nejustificată de altfel. Romantismul a influenţat şi sfera politică. italieni. de eroism. lichidarea pluripartidismului şi a oricăror forme de manifestare a societăţii civile. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. 7./7 nov 1917) a instaurat „dictatura proletariatului” materializată prin monopolul puterii în mâinile Partidului Bolşevic. Germania Primul război Mondial A – Folosirea culorii este limitată la pete vaste 32 . materialismul dialectic şi istoric a negat existenţa lui Dumnezeu. a ruinelor. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. în practică dărâmând biserici. În plan cultural ateismul a stat la baza formării „omului nou” şi a culturii comuniste (proletcultismul). detaşamentul de avangardă a clasei muncitoare este cadrul organizatoric al viitoarei revoluţii şi a viitorului stat al oamenilor egali. 2. Lovitura de stat a Partidului Bolşevic (25 oct.

B – Picturile expresioniste [folosesc] simboluri noi, (…) culori discordante şi forme denaturate 4. Mişcarea Podul este caracterizată ca fiind avangarda expresionistă şi se distinge prin reprezentarea „unor imagini voit sintetice şi grosolane” Explicaţia din text: „Centrele culturale se bazează mai ales pe căutările şi pe experimentul artiştilor locali. În vibranta opoziţie faţă de moştenirea istorică a Dresdei, apare Podul [unde folosirea culorii este limitată la pete vaste de culoare] 5. B – Expresionistul este deplin conştient de lumea vizibilă (…), este conştient că trăieşte în mai multe lumi complexe ce se suprapun” iar expresionismul reflectă preponderenţa „psihologicului (…) asupra firescului descriind lumi intangibile, cu ajutorul unor tehnici şi simboluri noi, prin culori discordante şi forme denaturate” 6. Două caracteristici a democraţiei: Democraţia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evoluţie sinuoasă. În primul deceniu interbelic număr statelor cu regim democratic a crescut,dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul marii crize economice,astfel încât multe state au cunoscut in anii ’30 forme autoritare sau totalitare de conducere. După cel de-al Doilea Război Mondial,Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica, impunându-se regimul comunist care s-a menţinut până in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. România a revenit la democraţie in urma revoluţiei din 1989.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizează prin separarea puterilor in stat, pluripartitism, respectarea drepturilor si libertăţilor cetăţeneşti, reprezentativitatea. Conform principiului separării puterilor in stat exista trei puteri:legislative,executiva si judecătoreasca. Puterea legislative este deţinută de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal,egal,direct,secret si liber exprimat. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. Principalele atribuţii sunt: iniţierea si elaborarea legilor,interpelarea membrilor Guvernului,aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare. Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani. Puterea executive este deţinută de Guvern,care aplica legile, administrează întregul teritoriu al tarii,asigura realizarea politicii interne si externe,adopta hotărâri si ordonanţe. Primul ministru este numit de preşedinte si are obligaţia sa prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. De asemenea toţi miniştrii sunt obligate să răspundă la interpelările parlamentarilor. Puterea judecătoreasca este deţinuta de Înalta Curte de Justiţie şi tribunalele locale. Justiţia se înfăptuieşte in numele legii. Judecătorii sunt independenţi de celelalte organe ale puterii si inamovibili. Funcţia de judecător este incompatibila cu alte funcţii cu excepţia celei de cadru didactic. Seful statului este preşedintele, ales prin vot universal,egal,direct si liber exprimat de cetăţenii majori pentru o perioada de patru ani(conform constituţiei din 2003,pe o

33

perioada de 5 ani.). Preşedintele reprezintă statul roman si este garantul independentei naţionale, unitarii si integrităţii teritoriale. El veghează la respectarea constituţiei. Atribuţiile sefului statului sunt următoarele: numeşte primul ministru,poate dizolvă Parlamentul,este comandant al forţelor armate, încheie tratate, numeşte reprezentanţii diplomatici,instituie starea de asediu, numeşte funcţiile publice,promulga legi. Prin Legea fundamentală sunt declarate drepturile şi libertăţile românilor: dreptul la viaţă şi dreptul la integritate fizică şi psihică, sunt interzise tortura şi pedeapsa cu moartea; sunt garantate libertatea individuală, dreptul la liberă circulaţie în ţară şi în străinătate, secretul corespondenţei, libertatea de exprimare, dreptul la informaţie, dreptul la învăţătură; se garantează gratuitatea învăţământului de stat în condiţiile legii, dreptul la vot de la vârsta de 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor, dreptul de a fi ales, libertatea întrunirilor, libertatea de opinie. Sunt declarate inviolabile proprietatea şi siguranţa persoanei. 7. Dadaismul – curent cultural (secolul al XX-lea) apărut în Europa în timpul primului război mondial A fost un protest artistic împotriva absurdului provocat de război, într-o lume guvernată până atunci de raţiune. Printre iniţiatorii săi a fost Tristan Tzara şi pictorul Marcel Iancu, care se aflau în Elveţia între 1915-1922. În artă dadaismul constituie un strigăt anarhic, distructiv şi prin aceasta a pregătit drumul spre suprarealism.

Varianta 20

1. 2. 3.

Italia cubismul A – „în 1909 U. Bocconi scrie manifestul picturii futuriste”

B – în 1909 F. T. Marinetti publică manifestul program al mişcării futuriste 4. A – „futurismul refuză arta din muzee şi exemplele trecutului, exaltă progresul, maşina, dinamismul.” Din acest motiv futuriştii s-au lăsat furaţi de declaraţiile retorice susţinând intervenţia italiană în război; această direcţie a marcat sfârşitul mişcării.

34

Explicaţie din text: „Experienţa tranşeelor este un şoc violent [după 1918 futurismul pierde din importanţă datorită strânsei sale legături cu fascismul…] futuriştii susţinuseră intervenţia italiană în război. SAU A - futuriştii au susţinut intervenţia italiană în război Explicaţie din text: „futurismul refuză arta din muzee şi exemplele trecutului, exaltă progresul, maşina, dinamismul.” [de aceea s-au lăsat] furaţi de declaraţiile retorice. 5. În pictură, futurismul se exprimă prin concentrarea pe traiectoria spaţială a obiectelor sau a fiinţelor aflate în mişcare. Explicaţia din text: „descompunerea mişcării, în secvenţe duce la o translaţie a formelor, care se imprimă în imagine. Se ajunge la multiplicarea volumelor.” 6. Două caracteristici a democraţiei: Democraţia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evoluţie sinuoasă. În primul deceniu interbelic număr statelor cu regim democratic a crescut,dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul marii crize economice,astfel încât multe state au cunoscut in anii ’30 forme autoritare sau totalitare de conducere. După cel de-al Doilea Război Mondial,Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica, impunându-se regimul comunist care s-a menţinut până in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. România a revenit la democraţie in urma revoluţiei din 1989.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizează prin separarea puterilor in stat, pluripartitism, respectarea drepturilor si libertăţilor cetăţeneşti, reprezentativitatea. Conform principiului separării puterilor in stat exista trei puteri:legislative,executiva si judecătoreasca. Puterea legislative este deţinută de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal,egal,direct,secret si liber exprimat. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. Principalele atribuţii sunt: iniţierea si elaborarea legilor,interpelarea membrilor Guvernului,aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare. Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani. Puterea executive este deţinută de Guvern,care aplica legile, administrează întregul teritoriu al tarii,asigura realizarea politicii interne si externe,adopta hotărâri si ordonanţe. Primul ministru este numit de preşedinte si are obligaţia sa prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. De asemenea toţi miniştrii sunt obligate să răspundă la interpelările parlamentarilor. Puterea judecătoreasca este deţinuta de Înalta Curte de Justiţie şi tribunalele locale. Justiţia se înfăptuieşte in numele legii. Judecătorii sunt independenţi de celelalte organe ale puterii si inamovibili. Funcţia de judecător este incompatibila cu alte funcţii cu excepţia celei de cadru didactic.

35

Seful statului este preşedintele, ales prin vot universal,egal,direct si liber exprimat de cetăţenii majori pentru o perioada de patru ani(conform constituţiei din 2003,pe o perioada de 5 ani.). Preşedintele reprezintă statul roman si este garantul independentei naţionale, unitarii si integrităţii teritoriale. El veghează la respectarea constituţiei. Atribuţiile sefului statului sunt următoarele: numeşte primul ministru,poate dizolvă Parlamentul,este comandant al forţelor armate, încheie tratate, numeşte reprezentanţii diplomatici,instituie starea de asediu, numeşte funcţiile publice,promulga legi. Prin Legea fundamentală sunt declarate drepturile şi libertăţile românilor: dreptul la viaţă şi dreptul la integritate fizică şi psihică, sunt interzise tortura şi pedeapsa cu moartea; sunt garantate libertatea individuală, dreptul la liberă circulaţie în ţară şi în străinătate, secretul corespondenţei, libertatea de exprimare, dreptul la informaţie, dreptul la învăţătură; se garantează gratuitatea învăţământului de stat în condiţiile legii, dreptul la vot de la vârsta de 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor, dreptul de a fi ales, libertatea întrunirilor, libertatea de opinie. Sunt declarate inviolabile proprietatea şi siguranţa persoanei. 7. Iluminismul a fost un curent filozofic, literar, ştiinţific care s-a manifestat în sec al XVIII-lea şi care considera că raţiunea este singura capabilă să lumineze calea către realizarea fericirii umane. Pe plan religios se pleca de la premisa că principala îndatorire a omului este cea de a fi fericit. Iluminiştii admiteau existenţa unui Dumnezeu creator al Universului, dar se nega intervenţia sa în istoria umanităţii. Pe plan politic filozofii iluminişti acceptau două forme de guvernare a statului: monarhia (Montesquieu, Voltaire) şi republica (J.J. Rousseau). Pe plan economic, gânditorii sec al XVIII-lea considerau că munca este singura sursă a bogăţiei şi a progresului. Reprezentanţii iluminismului au fost: Descartes, Montesquieu, J.J. Rousseau, Diderot, David Hume, Daniel Defoe, Voltaire.

Varianta 21

1. 2. 3.

secolul al XIX-lea peisajul A – „În 1874 impresioniştii au deschis prima expoziţie de grup la Paris”

B – În 1876 „La [galeriile] Durand – Ruel [din Paris] se deschide o nouă expoziţie [în 1876]”

36

4. ziarul Le Figaro considera in aprilie 1876 că expoziţia deschisă de impresionişti la galeriile Durant – Ruel este un dezastru care poate primi oferi publicului doar un moment de ridicol Explicaţie din text: „sunt indivizi care pufnesc în râs în faţa acestor lucrui, dar eu am inima strânsă, în noco o ţară nu se pot vedea lucrurile pe care le pictează el [Pissarro] … nici o persoană inteligentă nu se poate adapta unei asemenea rătăciri” 5. Impresioniştii descoperă un nou procedeu de reprezentare vizuală, lăsând amestecul în seama ochilor spectatorului. Explicaţia din text: „încercând astefel să sporeasă luminozitatea pânzelor lor pentru a da iluzia luminii solare trecută printr-o prismă, ei obţin un adevărat carnaval al culorii, în care ochiul parcă participă la un dans de intensităţi luminoase vibrante” 6. a) Proletcultismul

Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie,iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică, socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură ,sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’, după modelul sovietic. Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse, festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare. Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României - ; ideea naţională şi conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă, spre ţinta numită ‚‚progres’’. Legăturile intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte. Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului. Autorii şi titlurile care promovau valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri. Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare. Elitele politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice, prin mijloacele deţinute de partidul unic. Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau să combată prin argumente politica oficială.

b) Controlul total exercitat de stat asupra societăţii: în societatea comunistă fiecare moment din viaţa unui locuitor era supravegheat de instituţiile statului. În România înregimentarea politică era instituită de la vârste fragede. Astfel copiii din grădiniţe erau cuprinşi într-o organizaţie specifică, numită ‚‚Şoimii Patriei’’ în care erau educaţi în spiritul devotamentului faţă de partid şi conducătorii acestuia. De la vârsta de 7 ani, elevii

37

în funcţie de locurile de muncă. Pe plan economic. Varianta 22 1. erau încadraţi în organizaţii sindicale. B – „Într-o democraţie veritabilă există o singură limitare a libertăţii: instituţiile statului trebuie să fie ocrotite de violenţă şi de acţiuni distrugătoare” 38 . gânditorii sec al XVIII-lea considerau că munca este singura sursă a bogăţiei şi a progresului. în formele prevăzute de lege” 4. Voltaire. Montesquieu.J. a întrunirilor. ştiinţific care s-a manifestat în sec al XVIII-lea şi care considera că raţiunea este singura capabilă să lumineze calea către realizarea fericirii umane. literar.de asemenea. dreptul de aşi exprima în libertatea opiniile” Efect: B – „Orice reformă. Voltaire) şi republica (J.C. Pe plan politic filozofii iluminişti acceptau două forme de guvernare a statului: monarhia (Montesquieu. Atât şoimii cât şi pionierii purtau o costumaţie obligatorie. stat democratic 3. „liberalismul economic se proclamă apărătorul celor două postulate de bază ale libertăţii economice: iniţiativa individuală şi proprietatea privată.„Libertăţile politice [vizează] libertatea presei. Rousseau). care urmărea aceleaşi scopuri de manipulare şi control. libertatea de conştiinţă. aflate de asemenea sub controlul PCR 7. Diderot. Daniel Defoe. Cauza: A. Pe plan religios se pleca de la premisa că principala îndatorire a omului este cea de a fi fericit. Reprezentanţii iluminismului au fost: Descartes. J. tendinţa de anihilare a personalităţii şi uniformizarea membrilor societăţii. depuneau un jurământ specific şi se pregăteau pentru a deveni ‚‚oamenii noi’’ ai regimului comunist. orice revendicare pot face obiectul nu numai al unei discuţii libere.J.” 2. care indica . David Hume. Iluminismul a fost un curent filozofic. Rousseau.T.deveneau fără excepţie membrii a Organizaţiei Pionierilor. ci şi al unei acţiuni individuale sau colective pe lângă puterile publice. (Uniunea Tineretului Comunist). La 14 ani pionierii treceau la o nouă etapă socială şi politică devenind membrii U. Iluminiştii admiteau existenţa unui Dumnezeu creator al Universului. dar se nega intervenţia sa în istoria umanităţii. După vârsta de 18 ani adulţii puteau deveni membrii ai Partidului Comunist Român sau.

Voltaire. dar se nega intervenţia sa în istoria umanităţii. Pe plan religios se pleca de la premisa că principala îndatorire a omului este cea de a fi fericit. Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse. A – „statul nu trebuie să (…) perturbe [legile naturale ale economiei] prin intervenţii care ar risca să denatureze funcţionarea” „statul nu trebuie să intervină în raportul dintre patroni şi salariaţi” 6. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. Iluminismul a fost un curent filozofic. ştiinţific care s-a manifestat în sec al XVIII-lea şi care considera că raţiunea este singura capabilă să lumineze calea către realizarea fericirii umane. Montesquieu. în formele prevăzute de lege” 5. festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare. a ruinelor. a literaturii ruse. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. Romantismul a influenţat şi sfera politică.„Orice reformă. ci şi al unei acţiuni individuale sau colective pe lângă puterile publice.iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică. Proletcultismul Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie. Legăturile intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse.J. a singurătăţii. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură. după modelul sovietic. a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii 7.. Iluminiştii admiteau existenţa unui Dumnezeu creator al Universului.sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’. spre ţinta numită ‚‚progres’’. socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură . Pe plan politic filozofii iluminişti acceptau două forme de guvernare a statului: monarhia (Montesquieu. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. Rousseau).J. Voltaire) şi republica (J. Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale. Diderot. italieni. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. de eroism. Pe plan economic. J. Rousseau. Autorii şi titlurile care promovau 39 . Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României . David Hume. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. nejustificată de altfel. Reprezentanţii iluminismului au fost: Descartes. orice revendicare pot face obiectul nu numai al unei discuţii libere. literar. Daniel Defoe. gânditorii sec al XVIII-lea considerau că munca este singura sursă a bogăţiei şi a progresului. ideea naţională şi conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă.

Pe plan politic filozofii iluminişti acceptau două forme de guvernare a statului: monarhia (Montesquieu. prin mijloacele deţinute de partidul unic. „contopire instituţională” Explicaţie din text: „Responsabilii circumscripţiilor regionale cumulau funcţia de membru de partid şi funcţionali statali” 6. Iluminiştii admiteau existenţa unui Dumnezeu creator al Universului. Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale. Elitele politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice. Cauza: A – „Statul (…) are sens numai atunci când scopul său ultim este menţinerea unei identităţi vii a poporului (…). Iluminismul a fost un curent filozofic. are misiunea (…) să păstreze poporul ca atare” Efect: B – „Politica rasială [a devenit] punctul central al sistemului.socialism) Germania 3. Voltaire) 40 . literar. „Statul (…) are sens numai atunci când scopul său ultim este menţinerea unei identităţi vii a poporului” Explicaţia din text: „El trebuie să fie nu doar un popor. 2. şi prin acesta. care puteau să combată prin argumente politica oficială. Varianta 23 1. Nazism (naţional . Pe plan religios se pleca de la premisa că principala îndatorire a omului este cea de a fi fericit. în primul rând.valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri. ştiinţific care s-a manifestat în sec al XVIII-lea şi care considera că raţiunea este singura capabilă să lumineze calea către realizarea fericirii umane. acesta se manifestă prin măsuri de protejare a rasei [antisemită]” 4. păstrătorul fiinţei. păstrătorul sângelui unui popor” 5. dar se nega intervenţia sa în istoria umanităţii. Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare.

reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. Daniel Defoe. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii 7. Seful statului este preşedintele. Primul ministru este numit de preşedinte si are obligaţia sa prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. Rousseau.şi republica (J.secret si liber exprimat. Puterea legislative este deţinută de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. În primul deceniu interbelic număr statelor cu regim democratic a crescut.direct si liber exprimat de cetăţenii majori pentru o perioada de patru ani(conform constituţiei din 2003. Reprezentanţii iluminismului au fost: Descartes. de eroism. Preşedintele reprezintă statul roman si este garantul independentei 41 . Montesquieu. ales prin vot universal. Romantismul a influenţat şi sfera politică. pluripartitism. De asemenea toţi miniştrii sunt obligate să răspundă la interpelările parlamentarilor. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă.care aplica legile.J. Funcţia de judecător este incompatibila cu alte funcţii cu excepţia celei de cadru didactic. Puterea executive este deţinută de Guvern. Rousseau). Diderot. a ruinelor. administrează întregul teritoriu al tarii. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură. J.direct. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare.aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii.astfel încât multe state au cunoscut in anii ’30 forme autoritare sau totalitare de conducere. impunându-se regimul comunist care s-a menţinut până in ultimul deceniu in secolul al XX-lea.Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica.adopta hotărâri si ordonanţe. italieni.asigura realizarea politicii interne si externe. nejustificată de altfel. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. Conform principiului separării puterilor in stat exista trei puteri:legislative. Judecătorii sunt independenţi de celelalte organe ale puterii si inamovibili.executiva si judecătoreasca. David Hume. Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani. Principalele atribuţii sunt: iniţierea si elaborarea legilor.egal. După cel de-al Doilea Război Mondial. România a revenit la democraţie in urma revoluţiei din 1989. reprezentativitatea. Puterea judecătoreasca este deţinuta de Înalta Curte de Justiţie şi tribunalele locale. Democraţia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evoluţie sinuoasă.pe o perioada de 5 ani.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizează prin separarea puterilor in stat.J. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. Pe plan economic.interpelarea membrilor Guvernului. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. gânditorii sec al XVIII-lea considerau că munca este singura sursă a bogăţiei şi a progresului.egal. respectarea drepturilor si libertăţilor cetăţeneşti. Voltaire.).dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul marii crize economice. Justiţia se înfăptuieşte in numele legii. a singurătăţii.

Rousseau. 42 . Rousseau). gânditorii sec al XVIII-lea considerau că munca este singura sursă a bogăţiei şi a progresului. Daniel Defoe. Sindicatele trebuiau să devină cureaua de transmisie a politicii partidului: „sindicatele(…) trebuiau să aibă o cuprindere cât mai largă şi sub controlul secret al partidului. Pe plan economic. literar. ştiinţific care s-a manifestat în sec al XVIII-lea şi care considera că raţiunea este singura capabilă să lumineze calea către realizarea fericirii umane. Benito Mussolini.J. Voltaire. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. Atribuţiile sefului statului sunt următoarele: numeşte primul ministru. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. încheie tratate. Diderot. David Hume. numeşte funcţiile publice.instituie starea de asediu.este comandant al forţelor armate. depăşind conflictele pentru ale concilia în numele interesului superior al naţiunii” 5. Pe plan religios se pleca de la premisa că principala îndatorire a omului este cea de a fi fericit.J. Iluminismul a fost un curent filozofic. Lennin 3. Romantismul a influenţat şi sfera politică. a ruinelor. Iluminiştii admiteau existenţa unui Dumnezeu creator al Universului. secolul al XX-lea 2. Montesquieu. dar se nega intervenţia sa în istoria umanităţii. Varianta 24 1. Voltaire) şi republica (J. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură. Pe plan politic filozofii iluminişti acceptau două forme de guvernare a statului: monarhia (Montesquieu. a singurătăţii. J. de eroism. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. El veghează la respectarea constituţiei.poate dizolvă Parlamentul. 1922 – Italia (Marşul asupra Romei). Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. să prelungească influenţa acestuia spre toată categoria de muncitori” 6. Reprezentanţii iluminismului au fost: Descartes. nejustificată de altfel. unitarii si integrităţii teritoriale. Corporatismul intenţiona să organizeze economia şi raporturile dintre clase. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. numeşte reprezentanţii diplomatici.promulga legi. „Organizarea corporatistă a societăţii a anulat libertatea sindicatelor (…). Mussolini devine prim-ministru 1917 – câştigarea puterii de către bolşevici (mare revoluţie socialistă din octombrie) 4.naţionale.

Autorii şi titlurile care promovau valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri. Norvegia. Suedia şi Finlanda 3. Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale. Legăturile intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte. spre ţinta numită ‚‚progres’’. secolul al XX-lea 2. Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului. Democraţia este regimul care se opune formelor de guvernare autocrată. prin mijloacele deţinute de partidul unic. Proletcultismul Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie.. A – „Tendinţele totalitare ale vremii” B – „guvernarea autocrată” 4. după modelul sovietic. Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii 7. Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României .La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi.sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’. Varianta 25 1. care puteau să combată prin argumente politica oficială. festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare. Elitele politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice. Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare. a literaturii ruse. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse. socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură . 43 . Oricare două ţări din următoarele: Danemarca.iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică. italieni. ideea naţională şi conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă. a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’.

după modelul sovietic. Voltaire) şi republica (J. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. Voltaire. 6. Pe plan politic filozofii iluminişti acceptau două forme de guvernare a statului: monarhia (Montesquieu. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură.iar aceasta numai şi numai pe baza revocabilităţii. Daniel Defoe. Rousseau. Iluminismul a fost un curent filozofic. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse. nimeni nu poete deţine puterea în nume personal si în mod irevocabil (…) conducătorii vor deţine această funcţie ca urmare a desemnării libere. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor.” Explicaţia din text: „Democraţia este un sistem baza pe principiul conform căruia nimeni nu se poate proclama conducător. a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’. neîngrădite de către cei care urmează să fie conduşi.J.Explicaţia din text: „Singurul mod de a înţelege democraţia (…) este de a o caracteriza printr-un ansamblu de norme care stabilesc cine este autorizat să ia decizii colective şi prin ce proceduri” 5. Reprezentanţii iluminismului au fost: Descartes. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii 7. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. de eroism. J.J. Iluminiştii admiteau existenţa unui Dumnezeu creator al Universului. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. nejustificată de altfel. a ruinelor. a literaturii ruse. ideea naţională şi conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor 44 . ştiinţific care s-a manifestat în sec al XVIII-lea şi care considera că raţiunea este singura capabilă să lumineze calea către realizarea fericirii umane.. Pe plan religios se pleca de la premisa că principala îndatorire a omului este cea de a fi fericit. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. Pe plan economic. a singurătăţii.sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’. literar. Romantismul a influenţat şi sfera politică. festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare. Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale. dar se nega intervenţia sa în istoria umanităţii. Rousseau). Proletcultismul Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie. Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României . gânditorii sec al XVIII-lea considerau că munca este singura sursă a bogăţiei şi a progresului.iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică. Montesquieu. „Puterea omului asupra altor oameni poate fi acordată doar de ceilalţi. Diderot. socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură . Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. David Hume. italieni.

Două politici culturale: I. clasele populare urbane – să participe la viaţa politică” 4. Legăturile intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte. Elitele politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice. Cultura a fost asumată în secolul al XIX-lea ca o problemă de stat. de informare. dreptul liderilor de a se confrunta între ei în vederea consensului. alternarea la guvernare” 5. Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale. ţărănimea 3. Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului.populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă. Democraţia s-a îndepărtat treptat de înţelesul generic de guvern pentru popor Explicaţie din text: „[Este] definită pe baza existenţei unor condiţii imposibil de evitat: libertatea de asociere. Autorii şi titlurile care promovau valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri. care puteau să combată prin argumente politica oficială. fiind adoptate măsuri politice pentru susţinerea ei. Varianta 26 1. Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare. Trăsături fundamentale ale epocii au fost: perfecţionarea învăţământului şi reducerea analfabetismului. spre ţinta numită ‚‚progres’’. secolul XX 2. prin mijloacele deţinute de partidul unic. 45 . de gândire. Cauză: C – „votul universal (…)permite tuturor cetăţenilor adulţi să-şi desemneze reprezentanţii” Efect: A – „Primele alegeri se desfăşoară într-un climat de libertate şi permit unor categorii sociale noi – ţărănime. drept de vot şi alegeri libere. posibilitatea de acces în funcţii publice. Democraţia „presupune participarea cetăţenilor la viaţa publică” Explicaţia din text: „cetăţenii participă direct sau indirect la putere (…) votul universal permite tuturor cetăţenilor adulţi să-ţi desemneze reprezentanţii” 6.

după modelul sovietic. Dezvoltarea învăţământului a mai făcut un pas important în 1893. Deşi analfabetismul a continuat să fie o problemă pentru România. a literaturii ruse. Prin el se reorganiza învăţământul primar căruia i se dădea un caracter practic. prin mijloacele deţinute de partidul unic. punând bazele unui amplu program de culturalizare şi alfabetizare a satelor. II. socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură . Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României . Cuza (1864). spre ţinta numită ‚‚progres’’. a organizat programe speciale de pregătire a învăţătorilor. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse. Legăturile intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte. Modernizarea ei s-a făcut în mai multe etape. Regulamentele organice au introdus apoi în principate învăţământul public. Gheorghe Lazăr. De numele lui Al.anunţând efervescenţa culturală românească din perioada interbelică.Şcolii i-a revenit un rol fundamental în eradicarea stării de înapoiere economică şi socială. „omul şcoalelor” a reorganizat pe baze moderne învăţământul de toate gradele şi a iniţiat un amplu program de construire a şcolilor în mediul rural. festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare. care puteau să combată prin argumente politica oficială. Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale. Câţiva ani mai târziu Petru Poni a înfiinţat primele grădiniţe în mediul rural. la sfârşitul secolului al XIX-lea populaţia şcolară era în sensibilă creştere.. Elitele politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice. Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale.sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’. Autorii şi titlurile care promovau valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri. Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare. ideea naţională şi conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă. Ioan Cuza este legat şi învăţământul superior prin înfiinţarea Universităţii din Iaşi (1860) şi a celei din Bucureşti (1864). 46 . I. a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’.în Ţara Românească şi Gheorghe Asachi.iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică. introducând gratuitatea şi obligativitatea învăţământului primar. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse.în Moldova făceau primii paşi. Ea a permis accesul tuturor categoriilor sociale la educaţie. când a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache Ionescu. Cel mai important rol în modernizarea învăţământului românesc şi l-a asumat la sfârşitul secolului al XIX-lea matematicianul Spiru Haret. O altă etapă importantă este marcată de Legea Instrucţiunii Publice adoptată în timpul lui Al. La începutul secolului al XIX-lea. Ocupând funcţia de Ministru al Instrucţiunii Publice în mai multe rânduri. Proletcultismul Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie. Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului.

Ţara de origine a romantismului este Germania Explicaţia din text: „În Germania adjectivul romantish se afirmă împotriva tiraniei neoclasicismului. Lovitura de stat a Partidului Bolşevic (25 oct. Progresiv a fost lichidată proprietatea privată. Cele mai drastice forme ale exprimării ideologiei comuniste au fost implementate în Rusia. în practică dărâmând biserici. Romantismul marchează ruptura completă cu ideile trecutului (…) reclamă dreptul la artă pentru artă. Pornind de la ideea că doar materia este reală. Această revendicare apare pentru prima dată în Germania în textele lui Schelling Schiller. Caracteristica principală a ideologiei lui Marx se află în teza existenţei luptei de clasă potrivit căreia istoria umanităţii este traversată de un conflict iremediabil dintre două clase antagonice – asupriţii şi asupritorii. În concepţia lui Marx (1848) completată ulterior de Lenin cu Tezele din aprilie (1917) clasei muncitoare îi revine rolul istoric de a pune capăt acestui conflict între asupriţi şi asupritori prin cucerirea puterii în stat. A – „revanşa sentimentului asupra naţiunii” B – „Proclamă superioritatea individului şi a personalităţii sale” 4. interzicând manifestările religioase şi evident libertatea de gândire şi de exprimare a cetăţenilor din ţările unde comunismul a devenit şi regim politic. O altă caracteristică a ideologiei marxist-leniniste a fost concepţia ateistă despre lume. planificată şi centralizată. Varianta 27 1.7. lichidarea pluripartidismului şi a oricăror forme de manifestare a societăţii civile. În plan cultural ateismul a stat la baza formării „omului nou” şi a culturii comuniste (proletcultismul). detaşamentul de avangardă a clasei muncitoare este cadrul organizatoric al viitoarei revoluţii şi al viitorului stat al oamenilor egali. Ţările de Nord 2. materialismul dialectic şi istoric a negat existenţa lui Dumnezeu. Lessing” 47 . instaurarea unei dictaturi a proletariatului şi desfiinţarea proprietăţii private – considerată vinovată de fenomenul „exploatării omului de către om” Partidul Comunist. materializată prin monopolul puterii în mâinile Partidului Bolşevic./7 nov 1917) a instaurat „dictatura proletariatului”. artă degenerată 3. că materia a creat activităţile intelectuale şi spirituale. s-a trecut la economia dirijată.

Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României . „omul şcoalelor” a reorganizat pe baze moderne învăţământul de toate gradele şi a iniţiat un amplu program de construire a şcolilor în mediul rural. punând bazele unui amplu program de culturalizare şi alfabetizare a satelor. Regulamentele organice au introdus apoi în principate învăţământul public. Prin el se reorganiza învăţământul primar căruia i se dădea un caracter practic. Câţiva ani mai târziu Petru Poni a înfiinţat primele grădiniţe în mediul rural. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse. a literaturii ruse. Cel mai important rol în modernizarea învăţământului românesc şi l-a asumat la sfârşitul secolului al XIX-lea matematicianul Spiru Haret. Două politici culturale: Cultura a fost asumată în secolul al XIX-lea ca o problemă de stat. I. Gheorghe Lazăr. Modernizarea ei s-a făcut în mai multe etape. când a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache Ionescu. O altă etapă importantă este marcată de Legea Instrucţiunii Publice adoptată în timpul lui Al. Ioan Cuza este legat şi învăţământul superior prin înfiinţarea Universităţii din Iaşi (1860) şi a celei din Bucureşti (1864).iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică. a organizat programe speciale de pregătire a învăţătorilor. Proletcultismul Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie.5. De numele lui Al. Ea a permis accesul tuturor categoriilor sociale la educaţie. Originea expresionismului este în spaţiul german. Explicaţia din text: „expresionismul se naşte aproape în acelaşi timp. fiind adoptate măsuri politice pentru susţinerea ei.în Ţara Românească şi Gheorghe Asachi. Şcolii i-a revenit un rol fundamental în eradicarea stării de înapoiere economică şi socială.anunţând efervescenţa culturală românească din perioada interbelică.. Deşi analfabetismul a continuat să fie o problemă pentru România. socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură . a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’. după modelul sovietic. Ocupând funcţia de Ministru al Instrucţiunii Publice în mai multe rânduri.sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’. festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare. Trăsături fundamentale ale epocii au fost: perfecţionarea învăţământului şi reducerea analfabetismului. Cuza (1864).în Moldova făceau primii paşi. Dezvoltarea învăţământului a mai făcut un pas important în 1893. ideea naţională şi conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor 48 . Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse. la sfârşitul secolului al XIX-lea populaţia şcolară era în sensibilă creştere. în diferite oraşe germane (…) Dresda (…) Munchen (…) Weimark (…) Berlin” 6. introducând gratuitatea şi obligativitatea învăţământului primar. Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale. La începutul secolului al XIX-lea.

Varianta 28 1. Atitudinea bolşevicilor faţă de cei care muncesc: „controlul secret al partidului să prelungească influenţa acestuia spre toate categoriile de muncitori” Explicaţia din text: „preluarea şi controlul strict al [organizaţiilor de masă] pentru a fi utilizate conform scopului partidului unic” 6. Legăturile intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte. În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă. romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. care puteau să combată prin argumente politica oficială. edificiu care a găzduit expoziţia universală. secolul al XX-lea 2. realitatea socială. Autorii şi titlurile care promovau valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri. Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale. „menţinerea la putere a bolşevicilor a impus recurgerea permanentă la măsuri poliţieneşti” 49 . Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848. Lenin 4.populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă. Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare. Partidul Comunist 3. utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac. Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. prin mijloacele deţinute de partidul unic. 7. muncitorii 5. natura. spre ţinta numită ‚‚progres’’. Elitele politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice.

Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. Iluminiştii admiteau existenţa unui Dumnezeu creator al Universului. Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României . J. Daniel Defoe. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. Proletcultismul Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie.Explicaţia din text: „muncitorii au întors spatele comuniştilor şi ţăranii au început să se răzvrătească” 7. de eroism. nejustificată de altfel. spre ţinta numită ‚‚progres’’. Romantismul a influenţat şi sfera politică. dar se nega intervenţia sa în istoria umanităţii. Două curente culturale: Iluminismul a fost un curent filozofic.. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. Rousseau). festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare. după modelul sovietic. Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare. Reprezentanţii iluminismului au fost: Descartes. Pe plan economic.J. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură. a singurătăţii. ştiinţific care s-a manifestat în sec al XVIII-lea şi care considera că raţiunea este singura capabilă să lumineze calea către realizarea fericirii umane.iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică. a ruinelor. a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’. gânditorii sec al XVIII-lea considerau că munca este singura sursă a bogăţiei şi a progresului. Pe plan religios se pleca de la premisa că principala îndatorire a omului este cea de a fi fericit. Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale.sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’.J. Voltaire) şi republica (J. Autorii şi titlurile care promovau valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri. Pe plan politic filozofii iluminişti acceptau două forme de guvernare a statului: monarhia (Montesquieu. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură . italieni. Montesquieu. ideea naţională şi conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. literar. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. Rousseau. David Hume. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. Voltaire. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii 8. Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului. a literaturii ruse. Elitele 50 . Legăturile intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte. Diderot.

orice revendicare pot face obiectul (…) unei discuţii libere (…) unei acţiuni (…) în forţele prevăzute de lege” 5. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi.” 3. Romantismul a influenţat şi sfera politică. nejustificată de altfel. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. Cauza: C – „Cetăţenii participă direct sau indirect la putere (…) votul universal permite tuturor cetăţenilor adulţi să-şi desemneze reprezentanţii” Efect: B – „nimeni nu se poate proclama conducător. Statul democratic este garantul respectării libertăţilor individuale şi a domniei legii. Principiul autocratic 2. Explicaţia din text: „Statul nu trebuie să perturbe [legile naturale a economiei] prin intervenţii care ar risca să denatureze funcţionarea (…) statul nu trebuie să intervină în raporturile dintre patroni şi salariaţi” 6. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. a singurătăţii. care puteau să combată prin argumente politica oficială. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. Orice reformă. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii 51 . Explicaţia din text: „Într-o democraţie veritabilă există o singură limitare a libertăţii: instituţiile statului trebuie să fie ocrotite de violenţă şi de acţiuni distrugătoare. „Axioma democratică este aceea că puterea omului asupra altor oameni poate fi acordată de către ceilalţi. Statul este garantul economiei de piaţă. Varianta 29 1. nimeni nu poate deţine puterea în nume personal şi în mod irevocabil” 4. prin mijloacele deţinute de partidul unic. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale. de eroism.politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice. italieni. a ruinelor.

Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale. Legăturile intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte. Autorii şi titlurile care promovau valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri. Europa 52 . În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse. utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. spre ţinta numită ‚‚progres’’. Proletcultismul Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie. prin mijloacele deţinute de partidul unic. Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale. natura. Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului. Elitele politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice. a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’. edificiu care a găzduit expoziţia universală. Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României .sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’.. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848.iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică. socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură . festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare. Varianta 30 1. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’. Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă. 7.Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. a literaturii ruse. romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. realitatea socială. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac. după modelul sovietic. care puteau să combată prin argumente politica oficială. ideea naţională şi conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse.

B – „Dictatura proletariatului (…) nu este dictatura majorităţii. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. nejustificată de altfel. A Cauza: – Axioma democratică este aceea că puterea omului asupra altor oameni poate fi acordată de către ceilalţi – iar aceasta numai şi numai pe baza revocabilităţii” Efect: . romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. a singurătăţii. utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’. În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă. A – Democraţia dispare „oricând puterea celorlalţi de a desemna pe cineva este contrafăcută sau anihilată” B – Democraţia parlamentară este incapabilă „de a depăşii perioadele de criză (…) [Primul Război Mondial] este câştigat de guverne care îşi proclamau ataşamentul faţă de principiile liberale. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. de eroism. ci a minorităţii. neîngrădite de către cai care urmează să fie conduşi” 5. italieni. a ruinelor. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848. natura. realitatea socială. adică a unui fragment din această clasă” „Dictatura proletariatului (…) reprezintă o minoritate a minorităţii care dictează majorităţii şi care duce în mod fatal prin oligarhia câtorva la cezarismul unuia” 6. Romantismul a influenţat şi sfera politică. şi nici a acestei minorităţi în întregime ca clasă.2. dar care în realitate aplică un sistem de economie dirijată şi o economie militară” 4. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. Principiul autocratic 3. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură. 7. edificiu care a găzduit expoziţia universală. Proletcultismul 53 .„Conducătorii vor deţine această funcţie ca urmare a desemnării libere. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. ci a unui partid. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor.

Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului. Autorii şi titlurile care promovau valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri. a literaturii ruse.Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie. jumătatea vestică a Europei 3. Varianta 31 1. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse. Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale.iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică. Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României . socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură . Schelling/ Schiller/ Lessing (oricare dintre ei) 2. ideea naţională şi conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă.. Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale. C –Dadaismul: „respinge orice fel de artă (…). scandalul era principiul său de coeziune” Suprarealismul: „[a fost] la fel de preocupat să respingă arta (…) ţi la fel de predispus spre scandal” 6. prin mijloacele deţinute de partidul unic. după modelul sovietic. A – Romantismul se opune neoclasicismului Romantismul afirmă că „opera de artă romantică trebuie să fie autonomă şi unică” 54 . Germania 5. Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare. Elitele politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice. festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare. romantism 4. spre ţinta numită ‚‚progres’’. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse.sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’. a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’. Legăturile intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte. care puteau să combată prin argumente politica oficială.

secret si liber exprimat.astfel încât multe state au cunoscut in anii ’30 forme autoritare sau totalitare de conducere. sunt garantate libertatea individuală. dreptul la informaţie. impunându-se regimul comunist care s-a menţinut până in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. unitarii si integrităţii teritoriale.egal. respectarea drepturilor si libertăţilor cetăţeneşti.Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica.Neoclasicismul afirmă că „raţiunea de a fi a unei opere de artă constă în ilustrarea unui program teoretic” 7. secretul corespondenţei. libertatea de exprimare.dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul marii crize economice. numeşte funcţiile publice. Două caracteristici a democraţiei: Democraţia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evoluţie sinuoasă.direct.adopta hotărâri si ordonanţe. Primul ministru este numit de preşedinte si are obligaţia sa prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului.direct si liber exprimat de cetăţenii majori pentru o perioada de patru ani(conform constituţiei din 2003.instituie starea de asediu.). Justiţia se înfăptuieşte in numele legii. Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani. numeşte reprezentanţii diplomatici. Funcţia de judecător este incompatibila cu alte funcţii cu excepţia celei de cadru didactic.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizează prin separarea puterilor in stat. reprezentativitatea. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare.care aplica legile. sunt interzise tortura şi pedeapsa cu moartea.interpelarea membrilor Guvernului. dreptul la liberă circulaţie în ţară şi în străinătate. Seful statului este preşedintele.poate dizolvă Parlamentul. În primul deceniu interbelic număr statelor cu regim democratic a crescut. Judecătorii sunt independenţi de celelalte organe ale puterii si inamovibili. De asemenea toţi miniştrii sunt obligate să răspundă la interpelările parlamentarilor. Prin Legea fundamentală sunt declarate drepturile şi libertăţile românilor: dreptul la viaţă şi dreptul la integritate fizică şi psihică.este comandant al forţelor armate.egal. După cel de-al Doilea Război Mondial. El veghează la respectarea constituţiei. Atribuţiile sefului statului sunt următoarele: numeşte primul ministru. dreptul la vot de la vârsta de 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor. Principalele atribuţii sunt: iniţierea si elaborarea legilor. Puterea legislative este deţinută de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal. dreptul de a fi ales. Conform principiului separării puterilor in stat exista trei puteri:legislative. libertatea 55 . administrează întregul teritoriu al tarii.aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare. încheie tratate. pluripartitism. Puterea judecătoreasca este deţinuta de Înalta Curte de Justiţie şi tribunalele locale. Preşedintele reprezintă statul roman si este garantul independentei naţionale. dreptul la învăţătură. România a revenit la democraţie in urma revoluţiei din 1989. Puterea executive este deţinută de Guvern. se garantează gratuitatea învăţământului de stat în condiţiile legii.promulga legi.executiva si judecătoreasca.pe o perioada de 5 ani. ales prin vot universal.asigura realizarea politicii interne si externe.

elevii deveneau fără excepţie membrii a Organizaţiei Pionierilor. Nazismul 3. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură.C. După vârsta de 18 ani adulţii puteau deveni membrii ai Partidului Comunist Român sau. depuneau un jurământ specific şi se pregăteau pentru a deveni ‚‚oamenii noi’’ ai regimului comunist. numită ‚‚Şoimii Patriei’’ în care erau educaţi în spiritul devotamentului faţă de partid şi conducătorii acestuia. (Uniunea Tineretului Comunist). Atât şoimii cât şi pionierii purtau o costumaţie obligatorie. în funcţie de locurile de muncă.întrunirilor. care urmărea aceleaşi scopuri de manipulare şi control. a ruinelor. secolul al XX-lea 2. De la vârsta de 7 ani. În România înregimentarea politică era instituită de la vârste fragede.de asemenea. Astfel copiii din grădiniţe erau cuprinşi într-o organizaţie specifică. aflate de asemenea sub controlul PCR Varianta 32 1. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. La 14 ani pionierii treceau la o nouă etapă socială şi politică devenind membrii U. erau încadraţi în organizaţii sindicale. a singurătăţii. siguranţa de a nu fi arestat fără motiv” 5. C – „Democraţia se vrea şi liberală pentru că ea are drept scop menţinerea şi apărarea libertăţilor individuale” „Dreptul de a-şi exprima în libertate opiniile. B – „Dacă aş fi rostit aşa ceva în public aş fi dispărut fără urmă” 6. Controlul total exercitat de stat asupra societăţii: în societatea comunistă fiecare moment din viaţa unui locuitor era supravegheat de instituţiile statului.T. nejustificată 56 . A – „literatura cea mai bună a fost pusă pe foc” C – „libertăţile politice [vizează] libertatea presei (…. 8. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. libertatea de opinie. tendinţa de anihilare a personalităţii şi uniformizarea membrilor societăţii.) dreptul de a-şi exprima în libertate opiniile” 4. Sunt declarate inviolabile proprietatea şi siguranţa persoanei. care indica .

Dezvoltarea învăţământului a mai făcut un pas important în 1893. Şcolii i-a revenit un rol fundamental în eradicarea stării de înapoiere economică şi socială. când a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache Ionescu. 7. natura.în Ţara Românească şi Gheorghe Asachi. realitatea socială. edificiu care a găzduit expoziţia universală. utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. Romantismul a influenţat şi sfera politică. I. Ioan Cuza este legat şi învăţământul superior prin înfiinţarea Universităţii din Iaşi (1860) şi a celei din Bucureşti (1864). germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. De numele lui Al. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. „omul şcoalelor” a reorganizat pe baze moderne învăţământul de toate gradele şi a iniţiat un amplu program de construire a şcolilor în mediul rural. Gheorghe Lazăr. La începutul secolului al XIX-lea. Ocupând funcţia de Ministru al Instrucţiunii Publice în mai multe rânduri. la sfârşitul secolului al XIX-lea populaţia şcolară era în sensibilă creştere.de altfel. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. Câţiva ani mai târziu Petru Poni a înfiinţat primele grădiniţe în mediul rural. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac. Modernizarea ei s-a făcut în mai multe etape. 57 .în Moldova făceau primii paşi. de eroism. fiind adoptate măsuri politice pentru susţinerea ei. Deşi analfabetismul a continuat să fie o problemă pentru România. Trăsături fundamentale ale epocii au fost: perfecţionarea învăţământului şi reducerea analfabetismului. a organizat programe speciale de pregătire a învăţătorilor. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. O altă etapă importantă este marcată de Legea Instrucţiunii Publice adoptată în timpul lui Al. Prin el se reorganiza învăţământul primar căruia i se dădea un caracter practic.anunţând efervescenţa culturală românească din perioada interbelică. În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848. Ea a permis accesul tuturor categoriilor sociale la educaţie. Regulamentele organice au introdus apoi în principate învăţământul public. punând bazele unui amplu program de culturalizare şi alfabetizare a satelor. Cel mai important rol în modernizarea învăţământului românesc şi l-a asumat la sfârşitul secolului al XIX-lea matematicianul Spiru Haret. Cuza (1864). Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. italieni. introducând gratuitatea şi obligativitatea învăţământului primar. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. Cultura a fost asumată în secolul al XIX-lea ca o problemă de stat.

România a revenit la democraţie in urma revoluţiei din 1989. Primul ministru este numit de preşedinte si are obligaţia sa prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. De asemenea toţi miniştrii sunt obligate să răspundă la interpelările parlamentarilor. I.executiva si judecătoreasca.astfel încât multe state au cunoscut in anii ’30 forme autoritare sau totalitare de conducere. După cel de-al Doilea Război Mondial. Partidul Comunist al Uniunii Sovietice 3. administrează întregul teritoriu al tarii. Puterea legislative este deţinută de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal.Varianta 33 1. Puterea executive este deţinută de Guvern. impunându-se regimul comunist care s-a menţinut până in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. A – „nu trebuie să studiez decât ansamblul” Explicaţia din text: „un şef de armată îşi conduce luptătorii nu din tranşee.aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare.adopta hotărâri si ordonanţe.dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul marii crize economice.secret si liber exprimat. Conform principiului separării puterilor in stat exista trei puteri:legislative. Stalin 2. B – Hrusciov considera că Stalin a condus „prin impunerea concepţiilor sale solicitând supunerea absolută în faţa opiniilor sale” Explicaţia din text: „oricine se opunea concepţiilor sale s-au încerca să-şi demonstreze punctul de vedere.Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica. reprezentativitatea.care aplica legile. Principalele atribuţii sunt: iniţierea si elaborarea legilor.direct. pluripartitism. În primul deceniu interbelic număr statelor cu regim democratic a crescut.egal. respectarea drepturilor si libertăţilor cetăţeneşti. era sortit să fie îndepărtat din conducerea colectivă şi să sufere anihilarea morală şi fizică” 6.asigura realizarea politicii interne si externe.Comunism 4. 58 . V. Două caracteristici a democraţiei: Democraţia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evoluţie sinuoasă. A – Socialismul B . ci pe hartă” 5.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizează prin separarea puterilor in stat.interpelarea membrilor Guvernului. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani.

unitarii si integrităţii teritoriale. Judecătorii sunt independenţi de celelalte organe ale puterii si inamovibili. sunt garantate libertatea individuală. libertatea de opinie.Puterea judecătoreasca este deţinuta de Înalta Curte de Justiţie şi tribunalele locale. natura. Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. El veghează la respectarea constituţiei. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac. secretul corespondenţei.poate dizolvă Parlamentul.este comandant al forţelor armate. dreptul la învăţătură. dreptul la vot de la vârsta de 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor. Justiţia se înfăptuieşte in numele legii. dreptul la liberă circulaţie în ţară şi în străinătate. libertatea de exprimare. secolul al XX-lea 2. Seful statului este preşedintele. 7.egal. sunt interzise tortura şi pedeapsa cu moartea. A – Partidul Nazist (N . A. Atribuţiile sefului statului sunt următoarele: numeşte primul ministru. Varianta 34 1. Prin Legea fundamentală sunt declarate drepturile şi libertăţile românilor: dreptul la viaţă şi dreptul la integritate fizică şi psihică. încheie tratate.direct si liber exprimat de cetăţenii majori pentru o perioada de patru ani(conform constituţiei din 2003. reunificarea Germaniei 3.promulga legi. Funcţia de judecător este incompatibila cu alte funcţii cu excepţia celei de cadru didactic. Preşedintele reprezintă statul roman si este garantul independentei naţionale. Sunt declarate inviolabile proprietatea şi siguranţa persoanei. În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă. ales prin vot universal. numeşte funcţiile publice. romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă. numeşte reprezentanţii diplomatici.pe o perioada de 5 ani. D. realitatea socială. dreptul de a fi ales. se garantează gratuitatea învăţământului de stat în condiţiile legii. edificiu care a găzduit expoziţia universală. dreptul la informaţie.instituie starea de asediu. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’.). libertatea întrunirilor. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848. P) 59 .S.

„omul şcoalelor” a reorganizat pe baze moderne învăţământul de toate gradele şi a iniţiat un amplu program de construire a şcolilor în mediul rural. în schimb. introducând gratuitatea şi obligativitatea învăţământului primar. Ioan Cuza este legat şi învăţământul superior prin înfiinţarea Universităţii din Iaşi (1860) şi a celei din Bucureşti (1864). la sfârşitul secolului al XIX-lea populaţia şcolară era în sensibilă creştere.în Moldova făceau primii paşi. fiind adoptate măsuri politice pentru susţinerea ei. Trăsături fundamentale ale epocii au fost: perfecţionarea învăţământului şi reducerea analfabetismului. A – Cauza: „Hitler prevedea crearea unui stat în care să existe un singur partid [nazist] a tot cuprinzător şi care să fie condus după principiul dictatorial. Dezvoltarea învăţământului a mai făcut un pas important în 1893. Efect: „Marea masă a populaţiei trebuia subjugată în numele binelui general. Proletcultismul 60 . De numele lui Al. liber. I. Cuza (1864). La începutul secolului al XIX-lea.în Ţara Românească şi Gheorghe Asachi. O altă etapă importantă este marcată de Legea Instrucţiunii Publice adoptată în timpul lui Al. când a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache Ionescu. democratic şi pluralism” 5. Câţiva ani mai târziu Petru Poni a înfiinţat primele grădiniţe în mediul rural.B – Partidul Comunist 4. ca să insufle naţiunii dorinţa de acţiune şi să ia deciziile necesare” 6. Cel mai important rol în modernizarea învăţământului românesc şi l-a asumat la sfârşitul secolului al XIX-lea matematicianul Spiru Haret. punând bazele unui amplu program de culturalizare şi alfabetizare a satelor. Şcolii i-a revenit un rol fundamental în eradicarea stării de înapoiere economică şi socială. B – Democraţia a fost o alternativă realistă în Germania în 1989 „Un alt conservator (…) sub presiunea străzii (…) pe 9 noiembrie lasă să se deschidă breşe în Zidul Berlinului” „Comitetul Central al Partidului Comunist a aprobat votul secret.anunţând efervescenţa culturală românească din perioada interbelică. Cultura a fost asumată în secolul al XIX-lea ca o problemă de stat. Regulamentele organice au introdus apoi în principate învăţământul public. Deşi analfabetismul a continuat să fie o problemă pentru România. Modernizarea ei s-a făcut în mai multe etape. Prin el se reorganiza învăţământul primar căruia i se dădea un caracter practic. Gheorghe Lazăr. Ea a permis accesul tuturor categoriilor sociale la educaţie. Ocupând funcţia de Ministru al Instrucţiunii Publice în mai multe rânduri. a organizat programe speciale de pregătire a învăţătorilor. conducătorul trebuia să se înalţe deasupra celorlalţi.

Autorii şi titlurile care promovau valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri.iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică. Elitele politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice.. după modelul sovietic.Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie. festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare. Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale. Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare. spre ţinta numită ‚‚progres’’.sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’. Uniunea Sovietică 3. Legăturile intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte. a literaturii ruse. socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură . În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848. realitatea socială. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă. care puteau să combată prin argumente politica oficială. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse. secolul al XX-lea 2. Varianta 35 1. Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului. ideea naţională şi conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă. natura. Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României . utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. edificiu care a găzduit expoziţia universală. Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. 7. a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’. prin mijloacele deţinute de partidul unic. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac. romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale. B – Cauza: „Stalin a inventat conceptul de duşman al poporului” 61 .

realitatea socială. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. introducând gratuitatea şi obligativitatea învăţământului primar. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac.în Moldova făceau primii paşi. Ea a permis accesul tuturor categoriilor sociale la educaţie. italieni.în Ţara Românească şi Gheorghe Asachi. Gheorghe Lazăr. I. Şcolii i-a revenit un rol fundamental în eradicarea stării de înapoiere economică şi socială. fiind adoptate măsuri politice pentru susţinerea ei.Efect „la 18 ianuarie 1935. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. B – Cauza: „Stalin a acţionat (…) prin impunerea concepţiilor sale solicitând supunerea absolută în faţa opiniilor sale” Efect: „oricine se opunea concepţiilor sale sau încerca să-şi demonstreze punctul de vedere. de eroism. Cuza (1864). Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. era sortit să fie îndepărtat din conducerea colectivă şi să sufere anihilarea morală şi fizică” 6. edificiu care a găzduit expoziţia universală. romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. natura. a ruinelor. C – Regimul democraţiei liberale (…)subînţelege garanţia tuturor formelor de libertate (…) ea are drept scop menţinerea şi apărarea libertăţilor individuale” 5. Modernizarea ei s-a făcut în mai multe etape. utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. 7. Regulamentele organice au introdus apoi în principate învăţământul public. Ioan Cuza este legat şi învăţământul superior prin înfiinţarea Universităţii din Iaşi (1860) şi a celei din 62 . În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă. O altă etapă importantă este marcată de Legea Instrucţiunii Publice adoptată în timpul lui Al. a singurătăţii. Trăsături fundamentale ale epocii au fost: perfecţionarea învăţământului şi reducerea analfabetismului. La începutul secolului al XIX-lea. De numele lui Al. nejustificată de altfel. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă. Cultura a fost asumată în secolul al XIX-lea ca o problemă de stat. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’. Romantismul a influenţat şi sfera politică. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848. în toate organizaţiile de partid a fost difuzaţă scrisoarea (…) în care se cerea mobilizarea tuturor forţelor în vederea distrugerii cuiburilor contrarevoluţionare ale duşmanilor partidului şi poporului” 4.

a singurătăţii. când a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache Ionescu. Dezvoltarea învăţământului a mai făcut un pas important în 1893.anunţând efervescenţa culturală românească din perioada interbelică. egal şi exprimat prin vot secret” 6. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. a organizat programe speciale de pregătire a învăţătorilor. binefăcătoare (…) este imposibil de a fi nivelată printr-un fapt mecanic şi exterior. nejustificată de altfel. punând bazele unui amplu program de culturalizare şi alfabetizare a satelor.Bucureşti (1864). această voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate. a ruinelor. Varianta 36 1. „omul şcoalelor” a reorganizat pe baze moderne învăţământul de toate gradele şi a iniţiat un amplu program de construire a şcolilor în mediul rural. care să aibă loc în mod periodic. de eroism. Declaraţia universală a drepturilor omului afirmă că „voinţa poporului trebuie să constituie baza puterilor în stat. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. Camera Deputaţilor 3. la sfârşitul secolului al XIX-lea populaţia şcolară era în sensibilă creştere. Ocupând funcţia de Ministru al Instrucţiunii Publice în mai multe rânduri. Deşi analfabetismul a continuat să fie o problemă pentru România. În 63 . Câţiva ani mai târziu Petru Poni a înfiinţat primele grădiniţe în mediul rural. Romantismul a influenţat şi sfera politică. prin sufragiul universal. Cel mai important rol în modernizarea învăţământului românesc şi l-a asumat la sfârşitul secolului al XIX-lea matematicianul Spiru Haret. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. fecundă. A – Convingerea lui Mussolini: „fascismul neagă faptul că numărul [oamenilor] prin calităţile sale poate dirija societăţile umane” B – Faptele lui Mussolini: „Mussolini a introdus un proiect de lege [care] presupunea că partidul politic care obţinea cele mai multe voturi în alegerile generale (…) să primească două treimi din locurile din Camera Deputaţilor” 4. precum votul universal” 5. Mussolini crede că inegalitatea dintre oameni este „de ne şters. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. Prin el se reorganiza învăţământul primar căruia i se dădea un caracter practic. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. Italia 2. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură.

Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac. Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. Varianta 37 64 . Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale. a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’.iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică. socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură . natura. În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă. festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse. după modelul sovietic. realitatea socială. Proletcultismul Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie.Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. spre ţinta numită ‚‚progres’’. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse. Legăturile intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte. prin mijloacele deţinute de partidul unic. italieni. romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. 7.. ideea naţională şi conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă.sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’. care puteau să combată prin argumente politica oficială. edificiu care a găzduit expoziţia universală. Autorii şi titlurile care promovau valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri. Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României . Elitele politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice. Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848. Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale. utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. a literaturii ruse. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă.

Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica. nimic spiritual nu există şi nu are valoare în afara statului.astfel încât multe state au cunoscut in anii ’30 forme autoritare sau totalitare de conducere.aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare.Socialismul 4. Puterea legislative este deţinută de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal. reprezentativitatea. A – Comunismul B . De asemenea toţi miniştrii sunt obligate să răspundă la interpelările parlamentarilor. supunerea necondiţionată faţă de voinţa liderilor charismatici. Primul ministru este numit de preşedinte si are obligaţia sa prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. După cel de-al Doilea Război Mondial. administrează întregul teritoriu al tarii. Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani. În acest sens. Două caracteristici a democraţiei: Democraţia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evoluţie sinuoasă. Conform principiului separării puterilor in stat exista trei puteri:legislative. 5. Puterea judecătoreasca este deţinuta de Înalta Curte de Justiţie şi tribunalele locale. violenţă. Principalele atribuţii sunt: iniţierea si elaborarea legilor. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare.secret si liber exprimat.egal.adopta hotărâri si ordonanţe.asigura realizarea politicii interne si externe. misticism.1. impunându-se regimul comunist care s-a menţinut până in ultimul deceniu in secolul al XX-lea.care aplica legile. pluripartitism.interpelarea membrilor Guvernului. Pentru fascism.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizează prin separarea puterilor in stat.direct. Justiţia se înfăptuieşte in numele legii. 65 . respectarea drepturilor si libertăţilor cetăţeneşti. Funcţia de judecător este incompatibila cu alte funcţii cu excepţia celei de cadru didactic. Primul Război Mondial 2. fascismul este totalitar. România a revenit la democraţie in urma revoluţiei din 1989. Puterea executive este deţinută de Guvern. În primul deceniu interbelic număr statelor cu regim democratic a crescut. „Fascismul [este] o ideologie şi un regim politic apărute în Europa după Primul Război Mondial (…) s-a caracterizat prin naţionalism extremist. promovarea rasismului (…) şi a şovinismului” 6.dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul marii crize economice. cultul forţei.executiva si judecătoreasca. totul este în stat şi nimic uman. Italia 3. Judecătorii sunt independenţi de celelalte organe ale puterii si inamovibili.

7.poate dizolvă Parlamentul. dreptul la vot de la vârsta de 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor. Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României . festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare. Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale.este comandant al forţelor armate. numeşte reprezentanţii diplomatici. a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’. Prin Legea fundamentală sunt declarate drepturile şi libertăţile românilor: dreptul la viaţă şi dreptul la integritate fizică şi psihică. Varianta 38 66 . spre ţinta numită ‚‚progres’’. Legăturile intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte. Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse. dreptul la învăţătură. Preşedintele reprezintă statul roman si este garantul independentei naţionale.promulga legi. unitarii si integrităţii teritoriale. care puteau să combată prin argumente politica oficială. numeşte funcţiile publice. Proletcultismul Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie. El veghează la respectarea constituţiei. Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale.iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică. se garantează gratuitatea învăţământului de stat în condiţiile legii. dreptul de a fi ales. libertatea de exprimare. după modelul sovietic. libertatea întrunirilor.instituie starea de asediu. sunt garantate libertatea individuală. Elitele politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice.). Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului. sunt interzise tortura şi pedeapsa cu moartea.direct si liber exprimat de cetăţenii majori pentru o perioada de patru ani(conform constituţiei din 2003. prin mijloacele deţinute de partidul unic. dreptul la informaţie. socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură . Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse. libertatea de opinie. secretul corespondenţei. Sunt declarate inviolabile proprietatea şi siguranţa persoanei.egal. ales prin vot universal.. încheie tratate. dreptul la liberă circulaţie în ţară şi în străinătate.Seful statului este preşedintele.pe o perioada de 5 ani. Atribuţiile sefului statului sunt următoarele: numeşte primul ministru.sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’. Autorii şi titlurile care promovau valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri. ideea naţională şi conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă. a literaturii ruse.

care se regăsesc în toate societăţile. când statul sovietic era deja întărit. edificiu care a găzduit expoziţia universală. nejustificată de altfel. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’. romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau.1. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. R. În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă. 67 . a ruinelor. ci pe hartă” 5. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. de eroism. când clasele sociale erau deja lichidate şi relaţiile socialiste erau deja înrădăcinate solid” 6. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură. realitatea socială. nu trebuie să studiez decât ansamblul” Explicaţia din text: „Un şef de armată îşi conduce luptătorii nu din tranşee. U. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. Romantismul a influenţat şi sfera politică. Explicaţia din text: „Stalin a folosit metode extreme şi represiuni în masă. S. natura. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. italieni. Stalin 3. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. B – În Rusia: „clasele exploatatoare erau deja lichidate” C – „[în Europa] se înmulţeau regimurile totalitare instaurate şi susţinute de vechile clase conducătoare” 4. a singurătăţii. Hrusciov consideră că acţiunile lui Stalin au fost exagerate. I V Stalin consideră că societatea trebuie condusă în mod autoritar: „Nu pot să mă las impresionat de amănunte triste. S 2. într-un moment în care revoluţia era deja victorioasă. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac. utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848.

a singurătăţii. a ruinelor. După vârsta de 18 ani adulţii puteau deveni membrii ai Partidului Comunist Român sau. În 68 . (Uniunea Tineretului Comunist).C. care indica .de asemenea. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. elevii deveneau fără excepţie membrii a Organizaţiei Pionierilor. De la vârsta de 7 ani. tendinţa de anihilare a personalităţii şi uniformizarea membrilor societăţii.7.T. Astfel copiii din grădiniţe erau cuprinşi într-o organizaţie specifică. „Totalitarismul a descoperit un mijloc de a domina şi teroriza fiinţele omeneşti. depuneau un jurământ specific şi se pregăteau pentru a deveni ‚‚oamenii noi’’ ai regimului comunist. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. în funcţie de locurile de muncă. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. Controlul total exercitat de stat asupra societăţii: în societatea comunistă fiecare moment din viaţa unui locuitor era supravegheat de instituţiile statului. nejustificată de altfel. URSS 2. La 14 ani pionierii treceau la o nouă etapă socială şi politică devenind membrii U. ideologia şi teroarea 3. Europa. Atât şoimii cât şi pionierii purtau o costumaţie obligatorie. numită ‚‚Şoimii Patriei’’ în care erau educaţi în spiritul devotamentului faţă de partid şi conducătorii acestuia. de eroism. care urmărea aceleaşi scopuri de manipulare şi control. „Sub ciomagul Stalinist [Comunismul din URSS] se transformă într-un regim totalitar şi terorist” Explicaţia din text: „[El este] tot atât de indiferent ca şi omoloagele sale fasciste faţă de libertăţile sociale (…) şi faţă de respectul pentru om” 5. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură. În România înregimentarea politică era instituită de la vârste fragede. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. erau încadraţi în organizaţii sindicale. aflate de asemenea sub controlul PCR Varianta 39 1. Romantismul a influenţat şi sfera politică. dinlăuntru [prin ideologie]” Explicaţia din text: „Totalitarismul nu se mulţumeşte niciodată să conducă prin mijloace externe şi anume prin stat şi printr-o maşinărie a violenţei” 4.

romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă. a literaturii ruse.sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848. Varianta 40 69 . Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale. Elitele politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice. după modelul sovietic. Proletcultismul Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse. utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’. socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură .iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică. Autorii şi titlurile care promovau valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri. spre ţinta numită ‚‚progres’’.Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. 6.. realitatea socială. prin mijloacele deţinute de partidul unic. Legăturile intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte. italieni. festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare. Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. ideea naţională şi conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă. Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului. care puteau să combată prin argumente politica oficială. a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’. Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României . natura. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac. edificiu care a găzduit expoziţia universală. În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă.

oficial.1. utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. A – „Sistemul stahanovist (…) sfărâma orice solidaritate şi conştiinţă de clasă în rândurile muncitorilor prin competiţia feroce (…) prin solidificarea temporală a unei aristocraţii stahanoviste” „În 1938. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. într-o gigantică forţă de muncă silnică” 6. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848. natura. nejustificată de altfel. B – În Tezele din aprilie 1917 Lenin afirmă că Rusia a devenit: „O republică a Sovietelor deputaţilor muncitorilor. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’. În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă. romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. de eroism. realitatea socială. salariaţilor agricol şi ţăranilor din întreaga ţară. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură. Romantismul a influenţat şi sfera politică. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. a singurătăţii. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. B – „Prima etapă a revoluţiei (…) a dat puterea burgheziei” C – „Burghezia (…) clasa capitalistă exploatatoare” 4. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă. prin introducerea unei cărţi de muncă (…) întreagă clasă muncitoare rusă a fost transformată. Naţionalizarea tuturor terenurilor în ţară şi punerea acestora la dispoziţia sovietelor locale” 5. a ruinelor. de la bază până la vârf” „În domeniul agrar (…) confiscarea tuturor pământurilor marilor proprietari funciari. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. Uniunea Sovietică 2. italieni. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac. „Anul 1917 a marcat începutul ridicării proletariatului din întreaga lume împotriva burgheziei” 3. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. 70 . edificiu care a găzduit expoziţia universală. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii.

secret si liber exprimat. Justiţia se înfăptuieşte in numele legii.astfel încât multe state au cunoscut in anii ’30 forme autoritare sau totalitare de conducere. Conform principiului separării puterilor in stat exista trei puteri:legislative. România a revenit la democraţie in urma revoluţiei din 1989. pluripartitism. Partidul Nazist.egal. administrează întregul teritoriu al tarii. respectarea drepturilor si libertăţilor cetăţeneşti. Puterea legislative este deţinută de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal.executiva si judecătoreasca.asigura realizarea politicii interne si externe.7. reprezentativitatea.care aplica legile. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. Democraţia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evoluţie sinuoasă.direct. După cel de-al Doilea Război Mondial.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizează prin separarea puterilor in stat. Reichstag-ul [Parlamentul] 3. Principalele atribuţii sunt: iniţierea si elaborarea legilor. Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani.interpelarea membrilor Guvernului. În primul deceniu interbelic număr statelor cu regim democratic a crescut.dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul marii crize economice. De asemenea toţi miniştrii sunt obligate să răspundă la interpelările parlamentarilor. Funcţia de judecător este incompatibila cu alte funcţii cu excepţia celei de cadru didactic. impunându-se regimul comunist care s-a menţinut până in ultimul deceniu in secolul al XX-lea.adopta hotărâri si ordonanţe. Puterea executive este deţinută de Guvern. Varianta 41 1. Partidul Comunist 4.aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare. Germania 2. Judecătorii sunt independenţi de celelalte organe ale puterii si inamovibili. Primul ministru este numit de preşedinte si are obligaţia sa prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului.Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica. Dictatura (…) ajunsese foarte departe cu integrarea totală şi egalizarea tovarăşilor” 71 . Puterea judecătoreasca este deţinuta de Înalta Curte de Justiţie şi tribunalele locale.

reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. pentru a dezagrega şi a desfiinţa statul german” 5. Trăsături fundamentale ale epocii au fost: perfecţionarea învăţământului şi reducerea analfabetismului. 7. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. natura. a singurătăţii. edificiu care a găzduit expoziţia universală. percheziţiile la domiciliu. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’. Ea a permis accesul tuturor categoriilor sociale la educaţie. Romantismul a influenţat şi sfera politică. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. Modernizarea ei s-a făcut în mai multe etape. fiind adoptate măsuri politice pentru susţinerea ei. de eroism. Ioan Cuza este legat şi învăţământul superior prin înfiinţarea Universităţii din Iaşi (1860) şi a celei din Bucureşti (1864). I.în Ţara Românească şi Gheorghe Asachi.Explicaţia din text: „Partidul naţional-socialist (…) făcuse tot ce îi stătea în putinţă. romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. introducând gratuitatea şi obligativitatea învăţământului primar. a ruinelor. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848. utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. 72 . Dezvoltarea învăţământului a mai făcut un pas important în 1893. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. nejustificată de altfel. La începutul secolului al XIX-lea. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. De numele lui Al. arestarea în masă.în Moldova făceau primii paşi. Câţiva ani mai târziu Petru Poni a înfiinţat primele grădiniţe în mediul rural. italieni. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă. Prin el se reorganiza învăţământul primar căruia i se dădea un caracter practic. Cultura a fost asumată în secolul al XIX-lea ca o problemă de stat. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură. Regulamentele organice au introdus apoi în principate învăţământul public. Gheorghe Lazăr. Şcolii i-a revenit un rol fundamental în eradicarea stării de înapoiere economică şi socială. când a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache Ionescu. O altă etapă importantă este marcată de Legea Instrucţiunii Publice adoptată în timpul lui Al. „[În Germania] teroarea devine politică de stat” Explicaţia din text: „Pentru oponenţi se întrebuinţau diverse metode ce convingere sau intimidare: asasinatul. realitatea socială. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. retragerea cetăţeniei” 6. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. lagărele de exterminare fizică. Cuza (1864).

a organizat programe speciale de pregătire a învăţătorilor.Cel mai important rol în modernizarea învăţământului românesc şi l-a asumat la sfârşitul secolului al XIX-lea matematicianul Spiru Haret. Deşi analfabetismul a continuat să fie o problemă pentru România. a ruinelor. Gusti afirmă că dictatura proletariatului este o formă de totalitarism. D. de eroism. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. care au existat până în zilele noastre” 6. la sfârşitul secolului al XIX-lea populaţia şcolară era în sensibilă creştere. nejustificată de altfel. adică a unui fragment din această clasă” 5. Varianta 42 1. punând bazele unui amplu program de culturalizare şi alfabetizare a satelor. a singurătăţii. inamicul puterii şi al banilor” (afirmă Lenin) 4. ca clasă. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură. ci a unui partid. şi nici a aceste minorităţi în întregime. 73 . Explicaţie din text:” Dictatura proletariatului (…) nu este dictatura majorităţii ci a minorităţii. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. secolul al XX-lea 2. Ocupând funcţia de Ministru al Instrucţiunii Publice în mai multe rânduri. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. Partidul Bolşevic 3.anunţând efervescenţa culturală românească din perioada interbelică. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. „omul şcoalelor” a reorganizat pe baze moderne învăţământul de toate gradele şi a iniţiat un amplu program de construire a şcolilor în mediul rural. I V Stalin afirmă că e nevoie de „consolidarea dictaturii proletariatului care reprezintă cea mai puternică şi influentă autoritate dintre toate formele de stat. B – „Statul se stinge” (afirmă Stalin) C – „Statul muncitoresc este inamicul proprietăţii private asupra pământului şi capitalului.

Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României . natura. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac. socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură .reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. 7. Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse. prin mijloacele deţinute de partidul unic. edificiu care a găzduit expoziţia universală. ideea naţională şi conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă. Elitele politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. italieni. utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra.sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’. romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. realitatea socială. Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului. Romantismul a influenţat şi sfera politică. Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale. Proletcultismul Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’.. festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare. spre ţinta numită ‚‚progres’’. Legăturile intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte. care puteau să combată prin argumente politica oficială. după modelul sovietic. Varianta 43 74 . În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă. Autorii şi titlurile care promovau valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. a literaturii ruse.iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică. a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’.

Regimul democratic de la noi din tara se caracterizează prin separarea puterilor in stat.astfel încât multe state au cunoscut in anii ’30 forme autoritare sau totalitare de conducere. Explicaţie din text: „Sistemul stahanovist (…) sfărâma orice solidaritate şi conştiinţă de clasă în rândurile muncitorilor prin competiţia feroce (…) prin solidificarea temporală a unei aristocraţii stahanoviste 5.Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica. reprezentativitatea. respectarea drepturilor si libertăţilor cetăţeneşti. În primul deceniu interbelic număr statelor cu regim democratic a crescut.adopta hotărâri si ordonanţe.aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare. Clasa muncitoare a fost lichidată ca grup social. administrează întregul teritoriu al tarii.care aplica legile. Naţionalizarea tuturor terenurilor în ţară şi punerea acestora la dispoziţia sovietelor locale” 6. Puterea executive este deţinută de Guvern. Conform principiului separării puterilor in stat exista trei puteri:legislative. pluripartitism. B – „Prima etapă a evoluţiei (…) a dat puterea Burgheziei” C – Burghezia este desemnată drept „clasa capitalistă exploatatoare” 4.direct. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. Explicaţia din text: „O republică a Sovietelor deputaţilor muncitorilor. Regimul politic susţine interesele clasei muncitoare care. potrivit Tezelor din aprilie şi-a impus dictatura. salariaţilor agricol şi ţăranilor din întreaga ţară. impunându-se regimul comunist care s-a menţinut până in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. de la bază până la vârf” „În domeniul agrar (…) confiscarea tuturor pământurilor marilor proprietari funciari.dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul marii crize economice.secret si liber exprimat. Puterea legislative este deţinută de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal. 75 . anul 1943 2.interpelarea membrilor Guvernului. Două caracteristici a democraţiei: Democraţia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evoluţie sinuoasă.executiva si judecătoreasca.egal. Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani. revoluţia sovietică/ revoluţia bolşevică din Rusia 3.1. Principalele atribuţii sunt: iniţierea si elaborarea legilor. După cel de-al Doilea Război Mondial.asigura realizarea politicii interne si externe. România a revenit la democraţie in urma revoluţiei din 1989.

Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac. Atribuţiile sefului statului sunt următoarele: numeşte primul ministru.este comandant al forţelor armate. Puterea judecătoreasca este deţinuta de Înalta Curte de Justiţie şi tribunalele locale.pe o perioada de 5 ani.Primul ministru este numit de preşedinte si are obligaţia sa prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. natura. sunt garantate libertatea individuală. sunt interzise tortura şi pedeapsa cu moartea. El veghează la respectarea constituţiei. realitatea socială. Funcţia de judecător este incompatibila cu alte funcţii cu excepţia celei de cadru didactic.poate dizolvă Parlamentul.egal.direct si liber exprimat de cetăţenii majori pentru o perioada de patru ani(conform constituţiei din 2003. se garantează gratuitatea învăţământului de stat în condiţiile legii. ales prin vot universal. edificiu care a găzduit expoziţia universală. secretul corespondenţei. romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. dreptul la învăţătură. Seful statului este preşedintele. De asemenea toţi miniştrii sunt obligate să răspundă la interpelările parlamentarilor. Varianta 44 76 .).instituie starea de asediu. dreptul la informaţie. numeşte funcţiile publice. libertatea de exprimare. numeşte reprezentanţii diplomatici. Sunt declarate inviolabile proprietatea şi siguranţa persoanei. Judecătorii sunt independenţi de celelalte organe ale puterii si inamovibili. Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă. libertatea întrunirilor. libertatea de opinie. Justiţia se înfăptuieşte in numele legii. încheie tratate. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă. Preşedintele reprezintă statul roman si este garantul independentei naţionale.promulga legi. dreptul de a fi ales. unitarii si integrităţii teritoriale. Prin Legea fundamentală sunt declarate drepturile şi libertăţile românilor: dreptul la viaţă şi dreptul la integritate fizică şi psihică. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848. utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. dreptul la liberă circulaţie în ţară şi în străinătate. 7. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’. dreptul la vot de la vârsta de 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor.

Primul ministru este numit de preşedinte si are obligaţia sa prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului.egal. B – „lagăre de exterminare fizică”. După cel de-al Doilea Război Mondial. Dictatura (…) ajunsese foarte departe cu integrarea totală şi egalizarea tovarăşilor” Explicaţia din text: „Partidul naţional-socialist (…) făcuse tot ce îi stătea în putinţă.1. De asemenea toţi miniştrii sunt obligate să răspundă la interpelările parlamentarilor. Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani. Puterea judecătoreasca este deţinuta de Înalta Curte de Justiţie şi tribunalele locale.aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare. reprezentativitatea.dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul marii crize economice. „[În Germania] teroarea devine politică de stat” Explicaţia din text: „Pentru oponenţi se întrebuinţau diverse metode ce convingere sau intimidare: asasinatul. Funcţia de judecător este incompatibila cu alte funcţii cu excepţia celei de cadru didactic. percheziţiile la domiciliu. retragerea cetăţeniei” 6.Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica. „literatura cea mai bună a fost pusă pe foc” C – „interzicerea ziarelor”. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. Reichstag-ul [Parlamentul] 2.direct. 77 . arestarea în masă. Germania 3.adopta hotărâri si ordonanţe.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizează prin separarea puterilor in stat.care aplica legile. administrează întregul teritoriu al tarii. Două caracteristici a democraţiei: Democraţia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evoluţie sinuoasă. respectarea drepturilor si libertăţilor cetăţeneşti. Conform principiului separării puterilor in stat exista trei puteri:legislative. Puterea legislative este deţinută de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal.astfel încât multe state au cunoscut in anii ’30 forme autoritare sau totalitare de conducere. Principalele atribuţii sunt: iniţierea si elaborarea legilor. Judecătorii sunt independenţi de celelalte organe ale puterii si inamovibili. Puterea executive este deţinută de Guvern. lagărele de exterminare fizică.secret si liber exprimat. România a revenit la democraţie in urma revoluţiei din 1989. impunându-se regimul comunist care s-a menţinut până in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. În primul deceniu interbelic număr statelor cu regim democratic a crescut.executiva si judecătoreasca. pluripartitism. Justiţia se înfăptuieşte in numele legii. „lagăre de concentrare” 4.asigura realizarea politicii interne si externe. pentru a dezagrega şi a desfiinţa statul german” 5.interpelarea membrilor Guvernului.

Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’. Varianta 45 1. Prin Legea fundamentală sunt declarate drepturile şi libertăţile românilor: dreptul la viaţă şi dreptul la integritate fizică şi psihică. unitarii si integrităţii teritoriale. prin vot secret” 78 . natura. utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. se garantează gratuitatea învăţământului de stat în condiţiile legii. [ea] apelează la principiul egalităţii şi anume la egalitatea dreptului de vot” C – „Voinţa poporului trebuie să considere baza puterii de stat [de aceea se exprimă] prin alegeri nefalsificate (…) periodic. El veghează la respectarea constituţiei. dreptul la învăţătură.pe o perioada de 5 ani. Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. numeşte funcţiile publice. edificiu care a găzduit expoziţia universală. secretul corespondenţei. 7. dreptul la vot de la vârsta de 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor.Seful statului este preşedintele.este comandant al forţelor armate.direct si liber exprimat de cetăţenii majori pentru o perioada de patru ani(conform constituţiei din 2003.poate dizolvă Parlamentul. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848. sunt garantate libertatea individuală. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac. libertatea de opinie. Preşedintele reprezintă statul roman si este garantul independentei naţionale. dreptul la liberă circulaţie în ţară şi în străinătate. „Liberalismul pune statul în serviciul individului” 3. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă.promulga legi. libertatea întrunirilor.instituie starea de asediu. realitatea socială. dreptul de a fi ales. libertatea de exprimare. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului 2. În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă. Sunt declarate inviolabile proprietatea şi siguranţa persoanei. ales prin vot universal.egal. sunt interzise tortura şi pedeapsa cu moartea. romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. încheie tratate. numeşte reprezentanţii diplomatici. dreptul la informaţie.). Atribuţiile sefului statului sunt următoarele: numeşte primul ministru. A – „Votarea e o modalitate de conciliere între diversitate şi democraţie.

această voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate. Trăsături fundamentale ale epocii au fost: perfecţionarea învăţământului şi reducerea analfabetismului. a organizat programe speciale de pregătire a învăţătorilor.sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’.4. Ioan Cuza este legat şi învăţământul superior prin înfiinţarea Universităţii din Iaşi (1860) şi a celei din Bucureşti (1864). binefăcătoare a oamenilor ce este imposibil de a fi nivelată printr-un fapt mecanic şi exterior precum sofragiul universal” 5. Prin el se reorganiza învăţământul primar căruia i se dădea un caracter practic. I. prin sufragiul universal. Cel mai important rol în modernizarea învăţământului românesc şi l-a asumat la sfârşitul secolului al XIX-lea matematicianul Spiru Haret. 79 . Cuza (1864). punând bazele unui amplu program de culturalizare şi alfabetizare a satelor. Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale.în Moldova făceau primii paşi. Fascismul neagă faptul că numărul [oamenilor].iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică. socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură . prin calităţile sale. după modelul sovietic. Ea a permis accesul tuturor categoriilor sociale la educaţie. Gheorghe Lazăr. introducând gratuitatea şi obligativitatea învăţământului primar.anunţând efervescenţa culturală românească din perioada interbelică. Proletcultismul Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie. fiind adoptate măsuri politice pentru susţinerea ei. O altă etapă importantă este marcată de Legea Instrucţiunii Publice adoptată în timpul lui Al. fecundă. egal şi exprimat prin vot secret” 6. la sfârşitul secolului al XIX-lea populaţia şcolară era în sensibilă creştere. care să aibă loc în mod periodic. Declaraţia universală a drepturilor omului afirmă că „voinţa poporului trebuie să constituie baza puterilor în stat. Câţiva ani mai târziu Petru Poni a înfiinţat primele grădiniţe în mediul rural. La începutul secolului al XIX-lea. Cultura a fost asumată în secolul al XIX-lea ca o problemă de stat. I. Deşi analfabetismul a continuat să fie o problemă pentru România. Dezvoltarea învăţământului a mai făcut un pas important în 1893. II. Ocupând funcţia de Ministru al Instrucţiunii Publice în mai multe rânduri.în Ţara Românească şi Gheorghe Asachi. când a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache Ionescu. Regulamentele organice au introdus apoi în principate învăţământul public. Şcolii i-a revenit un rol fundamental în eradicarea stării de înapoiere economică şi socială. poate dirija societăţile umane” Explicaţia din text: Fascismul susţine „inegalitatea de neşters. „omul şcoalelor” a reorganizat pe baze moderne învăţământul de toate gradele şi a iniţiat un amplu program de construire a şcolilor în mediul rural. Modernizarea ei s-a făcut în mai multe etape. De numele lui Al.

reprezentativitatea. Judecătorii sunt independenţi de celelalte organe ale puterii si inamovibili. ideea naţională şi conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă.secret si liber exprimat. Justiţia se înfăptuieşte in numele legii. După cel de-al Doilea Război Mondial. prin mijloacele deţinute de partidul unic. Puterea executive este deţinută de Guvern.Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica. România a revenit la democraţie in urma revoluţiei din 1989. Puterea judecătoreasca este deţinuta de Înalta Curte de Justiţie şi tribunalele locale. Conform principiului separării puterilor in stat exista trei puteri:legislative. respectarea drepturilor si libertăţilor cetăţeneşti.asigura realizarea politicii interne si externe. Autorii şi titlurile care promovau valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri.egal.executiva si judecătoreasca. Principalele atribuţii sunt: iniţierea si elaborarea legilor.Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse. administrează întregul teritoriu al tarii. Funcţia de judecător este incompatibila cu alte funcţii cu excepţia celei de cadru didactic.astfel încât multe state au cunoscut in anii ’30 forme autoritare sau totalitare de conducere. festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare. În primul deceniu interbelic număr statelor cu regim democratic a crescut.aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare. Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României . Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse. Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale.interpelarea membrilor Guvernului. Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare. Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani. 80 .care aplica legile. Puterea legislative este deţinută de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal.adopta hotărâri si ordonanţe. Primul ministru este numit de preşedinte si are obligaţia sa prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. pluripartitism.direct. a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’.. Legăturile intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte. 7. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. care puteau să combată prin argumente politica oficială. Democraţia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evoluţie sinuoasă.dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul marii crize economice. impunându-se regimul comunist care s-a menţinut până in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. spre ţinta numită ‚‚progres’’. a literaturii ruse. Elitele politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizează prin separarea puterilor in stat. De asemenea toţi miniştrii sunt obligate să răspundă la interpelările parlamentarilor.

Trăsături fundamentale ale epocii au fost: perfecţionarea învăţământului şi reducerea analfabetismului. pe de altă parte” C – În Comunism „nu va exista proprietate privată (…) fiecare va munci pe măsura posibilităţilor şi va primi în funcţie de necesităţi” 4. creativitatea socială chiar dacă s-a prezentat pe sine ca sistemul social ce mai creator şi mai inovator” 5.Varianta 46 1. Câţiva ani mai târziu Petru Poni a înfiinţat primele grădiniţe în mediul rural. Cuza (1864). La începutul secolului al XIX-lea.în Ţara Românească şi Gheorghe Asachi. Prin el se reorganiza învăţământul primar căruia i se dădea un caracter practic. I. pe de o parte şi nevoia individuală de bunăstare materială. Sub deviza dreptăţii sociale regimurile comuniste au introdus un aparat instituţionalizat al terorii. Modernizarea ei s-a făcut în mai multe etape. 81 . Ioan Cuza este legat şi învăţământul superior prin înfiinţarea Universităţii din Iaşi (1860) şi a celei din Bucureşti (1864). De numele lui Al. Explicaţia din text: „În Uniunea Sovietică milioane de oamenii au căzut victimă terorii dezlănţuite sub deviza dreptăţii sociale.în Moldova făceau primii paşi. Lenin/ Stalin 2. Regulamentele organice au introdus apoi în principate învăţământul public. „Comunismul nu a reuşit să ţină seama de nevoia fundamentală a omului de libertate individuală. fiind adoptate măsuri politice pentru susţinerea ei. când a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache Ionescu. poliţia şi armata” 6. Ea a permis accesul tuturor categoriilor sociale la educaţie. Şcolii i-a revenit un rol fundamental în eradicarea stării de înapoiere economică şi socială. Dezvoltarea învăţământului a mai făcut un pas important în 1893. Cultura a fost asumată în secolul al XIX-lea ca o problemă de stat. I. introducând gratuitatea şi obligativitatea învăţământului primar. Această dreptate destul de îndoielnică o transpun în viaţă uriaşe organizaţii politice cum ar fi partidul. A – „Comunismul (…) a neglijat conexiunea organică între producţie şi inovaţie. O altă etapă importantă este marcată de Legea Instrucţiunii Publice adoptată în timpul lui Al. astfel. pentru expresie artistică ori spirituală autonomă” Explicaţia din text: „Comunismul a înăbuşit. Uniunea Sovietică 3. Gheorghe Lazăr.

utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. „omul şcoalelor” a reorganizat pe baze moderne învăţământul de toate gradele şi a iniţiat un amplu program de construire a şcolilor în mediul rural. edificiu care a găzduit expoziţia universală 82 . II. romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. Legăturile intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte. socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură . Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea.anunţând efervescenţa culturală românească din perioada interbelică. Proletcultismul Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie. Elitele politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice. festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare. după modelul sovietic. realitatea socială. Deşi analfabetismul a continuat să fie o problemă pentru România. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse. În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă. natura. Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României . la sfârşitul secolului al XIX-lea populaţia şcolară era în sensibilă creştere. care puteau să combată prin argumente politica oficială. Autorii şi titlurile care promovau valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri. Ocupând funcţia de Ministru al Instrucţiunii Publice în mai multe rânduri. Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse. prin mijloacele deţinute de partidul unic. ideea naţională şi conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă. spre ţinta numită ‚‚progres’’. 7. a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac.Cel mai important rol în modernizarea învăţământului românesc şi l-a asumat la sfârşitul secolului al XIX-lea matematicianul Spiru Haret.. a organizat programe speciale de pregătire a învăţătorilor. Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848. a literaturii ruse. punând bazele unui amplu program de culturalizare şi alfabetizare a satelor. Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale.iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică.sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’. Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare.

Varianta 47 1. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă. libertatea de conştiinţă. Regimul politic prezentat în sursa B este „Regimul democraţiei liberale” Explicaţie din text: „presupune participarea cetăţenilor la viaţa publică (…) subînţelege garanţia tuturor formelor de libertate (…) ea are drept scop menţinerea şi apărarea libertăţilor individuale” 6. În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă. era sortit să fie îndepărtat din conducerea colectivă şi să sufere anihilarea morală şi fizică” 5. „Stalin a acţionat (…) prin impunerea concepţiilor sale solicitând supunerea absolută în faţa opiniilor sale” Explicaţie din text: „oricine se opunea concepţiilor sale sau încerca să-şi demonstreze punctul de vedere. natura. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848. realitatea socială. A – „Oricine se opunea concepţiilor [lui Stalin] s-au încerca să-şi demonstreze punctul de vedere era sortit să fie îndepărtat din conducerea colectivă şi să sufere anihilarea morală şi fizică” B – „libertăţile politice [vizează] libertatea presei. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. nejustificată de altfel. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’. de eroism. italieni. Stalin 2. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. a întrunirilor. a ruinelor. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. dreptul de a-şi exprima în libertate opiniile. romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. Partidul Comunist al Uniunii Sovietice 3. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. a singurătăţii. Romantismul a influenţat şi sfera politică. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. utilizate 83 . O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. siguranţa de a nu fi arestat fără motiv 4.

a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’. Primul Război Mondial 3. după modelul sovietic. Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare.. a literaturii ruse. 7. care puteau să combată prin argumente politica oficială. Proletcultismul Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie. Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale. socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură . Autorii şi titlurile care promovau valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri.pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului. Legăturile intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse. Dresda/ Munchen/ Weimar/ Berlin 2. A – literatură 84 .sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’. edificiu care a găzduit expoziţia universală. Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României . Elitele politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse. Varianta 48 1. Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale. ideea naţională şi conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă. festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare. spre ţinta numită ‚‚progres’’. prin mijloacele deţinute de partidul unic.iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică.

asigura realizarea politicii interne si externe.dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul marii crize economice. Această revendicare apare pentru prima dată în Germania în textele lui Schelling Schiller. respectarea drepturilor si libertăţilor cetăţeneşti. administrează întregul teritoriu al tarii.direct si liber exprimat de cetăţenii majori pentru o perioada de patru ani(conform constituţiei din 2003.executiva si judecătoreasca. reprezentativitatea. impunându-se regimul comunist care s-a menţinut până in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. În primul deceniu interbelic număr statelor cu regim democratic a crescut.direct. Judecătorii sunt independenţi de celelalte organe ale puterii si inamovibili. După cel de-al Doilea Război Mondial. în diferite oraşe germane (…) Dresda (…) Munchen (…) Weimark (…) Berlin” 6. Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani. Funcţia de judecător este incompatibila cu alte funcţii cu excepţia celei de cadru didactic. Puterea judecătoreasca este deţinuta de Înalta Curte de Justiţie şi tribunalele locale. Puterea executive este deţinută de Guvern.Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica. ales prin vot universal. Explicaţia din text: „expresionismul se naşte aproape în acelaşi timp.aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare. Preşedintele reprezintă statul roman si este garantul independentei 85 . Justiţia se înfăptuieşte in numele legii.astfel încât multe state au cunoscut in anii ’30 forme autoritare sau totalitare de conducere. Originea expresionismului este în spaţiul german.B – artă plastică 4.interpelarea membrilor Guvernului.). El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. Principalele atribuţii sunt: iniţierea si elaborarea legilor. Conform principiului separării puterilor in stat exista trei puteri:legislative.egal. Primul ministru este numit de preşedinte si are obligaţia sa prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. România a revenit la democraţie in urma revoluţiei din 1989. pluripartitism.egal. Seful statului este preşedintele. Ţara de origine a romantismului este Germania Explicaţia din text: „În Germania adjectivul romantish se afirmă împotriva tiraniei neoclasicismului.secret si liber exprimat.adopta hotărâri si ordonanţe. Romantismul marchează ruptura completă cu ideile trecutului (…) reclamă dreptul la artă pentru artă. Două caracteristici a democraţiei: Democraţia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evoluţie sinuoasă. De asemenea toţi miniştrii sunt obligate să răspundă la interpelările parlamentarilor.care aplica legile. Lessing” 5.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizează prin separarea puterilor in stat.pe o perioada de 5 ani. Puterea legislative este deţinută de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal.

Prin Legea fundamentală sunt declarate drepturile şi libertăţile românilor: dreptul la viaţă şi dreptul la integritate fizică şi psihică. 7. Proletcultismul Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie. ideea naţională şi conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă. El veghează la respectarea constituţiei. Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României . libertatea întrunirilor. a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’. dreptul de a fi ales. numeşte funcţiile publice. numeşte reprezentanţii diplomatici. libertatea de exprimare. Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare.poate dizolvă Parlamentul. spre ţinta numită ‚‚progres’’. libertatea de opinie. socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură . Varianta 49 86 .sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’. Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale. se garantează gratuitatea învăţământului de stat în condiţiile legii. Sunt declarate inviolabile proprietatea şi siguranţa persoanei.este comandant al forţelor armate. sunt interzise tortura şi pedeapsa cu moartea.naţionale. secretul corespondenţei. sunt garantate libertatea individuală.instituie starea de asediu. Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului.. Autorii şi titlurile care promovau valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri. după modelul sovietic. unitarii si integrităţii teritoriale. festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare. Elitele politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice. care puteau să combată prin argumente politica oficială. dreptul la informaţie. Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale. Legăturile intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte.iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică. dreptul la învăţătură. Atribuţiile sefului statului sunt următoarele: numeşte primul ministru. a literaturii ruse. încheie tratate. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse. dreptul la liberă circulaţie în ţară şi în străinătate. dreptul la vot de la vârsta de 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor.promulga legi. prin mijloacele deţinute de partidul unic. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse.

Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica. fier 4. Explicaţia din text: „Vedeam cât de mult depinde culoarea de materie. Puterea legislative este deţinută de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal.secret si liber exprimat. După cel de-al Doilea Război Mondial.dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul marii crize economice. Puterea judecătoreasca este deţinuta de Înalta Curte de Justiţie şi tribunalele locale. România a revenit la democraţie in urma revoluţiei din 1989.direct. Pablo Picasso 3. Puterea executive este deţinută de Guvern. De asemenea toţi miniştrii sunt obligate să răspundă la interpelările parlamentarilor. impunându-se regimul comunist care s-a menţinut până in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. Două caracteristici a democraţiei: Democraţia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evoluţie sinuoasă. cubism 2.executiva si judecătoreasca. Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani. Principalele atribuţii sunt: iniţierea si elaborarea legilor.asigura realizarea politicii interne si externe. nisip. administrează întregul teritoriu al tarii.care aplica legile.adopta hotărâri si ordonanţe.egal. reprezentativitatea. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizează prin separarea puterilor in stat. a luat un aspect aşa de contrar noţiunii pe care ne-o facem despre un tablou încât chiar şi cei mai calzi admiratori ai cubismului s-au îndepărtat foarte mult [de acesta]” 5. Conform principiului separării puterilor in stat exista trei puteri:legislative. Primul ministru este numit de preşedinte si are obligaţia sa prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. Geoges Braque afirmă că a încercat să se depărteze de pictura idealistă şi să se apropie cât mai mult de materialitate care îl fascinează. respectarea drepturilor si libertăţilor cetăţeneşti.interpelarea membrilor Guvernului.aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare. Arta lui Braque „pentru că se adresează mai mult simţului tactil decât vederii.1. pluripartitism. Judecătorii sunt independenţi de celelalte organe 87 . Justiţia se înfăptuieşte in numele legii. (…) înmuiaţi în aceeaşi vopsea două ţesături albe din materiale diferite. culoare lor va fi diferită (…) ceea ce-mi plăcea îndeosebi era tocmai această materialitate ce mi-o dădeau diversele materiale pe care le introduceam în tablouri” 6.astfel încât multe state au cunoscut in anii ’30 forme autoritare sau totalitare de conducere. În primul deceniu interbelic număr statelor cu regim democratic a crescut.

poate dizolvă Parlamentul. încheie tratate. numeşte funcţiile publice.ale puterii si inamovibili.instituie starea de asediu. Astfel copiii din grădiniţe erau cuprinşi într-o organizaţie specifică. aflate de asemenea sub controlul PCR Varianta 50 1. dreptul la informaţie. Funcţia de judecător este incompatibila cu alte funcţii cu excepţia celei de cadru didactic. libertatea de exprimare. Atât şoimii cât şi pionierii purtau o costumaţie obligatorie. numeşte reprezentanţii diplomatici. secretul corespondenţei. 7. Sunt declarate inviolabile proprietatea şi siguranţa persoanei. Atribuţiile sefului statului sunt următoarele: numeşte primul ministru. De la vârsta de 7 ani. care indica . El veghează la respectarea constituţiei. care urmărea aceleaşi scopuri de manipulare şi control. erau încadraţi în organizaţii sindicale. dreptul la vot de la vârsta de 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor.C. libertatea de opinie.pe o perioada de 5 ani. elevii deveneau fără excepţie membrii a Organizaţiei Pionierilor. se garantează gratuitatea învăţământului de stat în condiţiile legii.promulga legi. sunt interzise tortura şi pedeapsa cu moartea. La 14 ani pionierii treceau la o nouă etapă socială şi politică devenind membrii U.egal. Prin Legea fundamentală sunt declarate drepturile şi libertăţile românilor: dreptul la viaţă şi dreptul la integritate fizică şi psihică. secolul al XIX-lea 88 . (Uniunea Tineretului Comunist). dreptul la liberă circulaţie în ţară şi în străinătate.este comandant al forţelor armate. dreptul la învăţătură. numită ‚‚Şoimii Patriei’’ în care erau educaţi în spiritul devotamentului faţă de partid şi conducătorii acestuia. libertatea întrunirilor. unitarii si integrităţii teritoriale.T. dreptul de a fi ales. sunt garantate libertatea individuală. În România înregimentarea politică era instituită de la vârste fragede.direct si liber exprimat de cetăţenii majori pentru o perioada de patru ani(conform constituţiei din 2003. După vârsta de 18 ani adulţii puteau deveni membrii ai Partidului Comunist Român sau. Preşedintele reprezintă statul roman si este garantul independentei naţionale. Seful statului este preşedintele. tendinţa de anihilare a personalităţii şi uniformizarea membrilor societăţii. Controlul total exercitat de stat asupra societăţii: în societatea comunistă fiecare moment din viaţa unui locuitor era supravegheat de instituţiile statului.de asemenea. depuneau un jurământ specific şi se pregăteau pentru a deveni ‚‚oamenii noi’’ ai regimului comunist. ales prin vot universal. în funcţie de locurile de muncă.).

de eroism. atât din punct de vedere al programei cât şi al admiterilor” 7. a singurătăţii. Acest obiectiv nu se putea realiza fără distrugerea şi rescrierea valorilor tradiţionale. a ruinelor. B – „Universităţilor li s-a acordat practic autonomia administrativă” „Fiecare facultate îşi alegea un decan pentru trei ani” 6. A Cauza: „A fost înfiinţată o nouă comisie secretă care să zădărnicească toate influenţele subversive” Efect: „Universităţile nu au fost închise dar au fost controlate strict. a literaturii ruse. La 1848 Romantismul a mobilizat revoluţionarii francezi. Se afirma literaturile şi istoriile naţionale. Urmând modelul oferit de Honoré de Balzac. Este caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor şi abordează tema naturii. Romantismul a apărut în sec al XIX-lea ca o reacţie împotriva atotputerniciei culturii clasice şi a raţiunii. romancierii s-au orientat spre observarea până în cel mai mic detaliu a oamenilor şi a mediului social în care trăiau. utilizate pentru prima dată în 1851 pentru Crystal Palace din Londra. a cinematografiei şi folclorului rus – creaţie a ‚‚maselor populare’’. socială şi politică va fi implementat cu aceeaşi tărie în cultură .iar modelul stalinist impus prin forţă în viaţa economică. Proletcultismul Din august 1944 România a fost ocupată de Armata Roşie. studenţi 4. germani sau polonezi care s-au angajat total într-un program amplu de modernizare a societăţii Realismul – apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. Nicolae I şi Alexandu al II-lea 3. Romantismul a influenţat şi sfera politică. ca reacţie împotriva romantismului estompat după înfrângerea revoluţiei de la 1848. italieni. S-au înfiinţat în toate marile oraşe cluburi ale prieteniei româno-ruse. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresivă de promovare a limbii ruse. reîntoarcerea la gotic şi la stilul trubadurilor. O sursă de inspiraţie fecundă pentru romantici este trecutul care este reflectat în creaţiile romanticilor cu o aură. În locul modelului antic preferat de cultura clasică romanticii propun modelul Evului Mediului şi al Renaşterii. universităţile 5. realitatea socială.. nejustificată de altfel. În arhitectură au apărut forme noi bazate pe utilizarea fierului şi a marilor suprafeţe din sticlă. natura. Pictorii realişti au reprezentat viaţa modernă. Trecutul românilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 – Istoria României . ideea naţională şi 89 .sub forma proletcultismului -care respingea întreaga moştenire culturală a trecutului şi îşi propunea să creeze o ‚‚cultură pur proletară’’. edificiu care a găzduit expoziţia universală.2. festivaluri periodice care să preamărească frăţietatea dintre cele două popoare. În Franţa romantismul a devenit liberal înainte de 1830 când a fost înlăturată monarhia absolutistă. Artiştii s-au orientat spre o estetică nouă şi au dezvoltat un cult al artei pentru a scăpa de ‚‚nebunia societăţii în care trăiau’’. 8. după modelul sovietic.

Autorii şi titlurile care promovau valorile tradiţionale au fost puşi sub cenzură întocmindu-se un index al publicaţiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri. Legăturile intelectualilor cu apusul au fost complet întrerupte. prin mijloacele deţinute de partidul unic. Au fost încurajaţi toţi acei scriitori şi falşi scriitori care erau dispuşi să preamărească noul regim şi să redea principiile de viaţă şi modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatoare. 90 . Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale. spre ţinta numită ‚‚progres’’. care puteau să combată prin argumente politica oficială. Academia Română a fost desfiinţată in iunie 1948 şi înlocuită cu una nouă supusă partidului. Elitele politice şi culturale au fost marginalizate şi supuse represiunii politice.conceptul de patriotism au fost legate de ‚‚lupta de clasă’’ şi aspiraţia ‚‚maselor populare’’ antrenate într-o revoluţie continuă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful