You are on page 1of 76

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Facultatea Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice

Programul de studii

PROGRAMAREA ŞI CONDUCEREA PRODUCŢIEI

Student,

Coşa Ana-Maria
Grupa 642 AC

Cadru didactic, Corneliu NEAGU

1

Anul univ. 2011-12
Cuprins 1.Date iniţiale 1.1.Tema proiectului 1.2.Condiţii generale 2.Analiza proiectului de producţie 2.1.Structura de dezagregare a produsului (SDP) 2.2.Structura de dezagregare a lucrărilor (SDL) 2.3.Calculul necesarului brut 2.4.Calculul necesarului net 2.5.Elaborarea planului de producţie director (PPD) 2.6.Determinarea tipului de producţie 2.7.Stabilirea formei de organizare a producţiei 2.8.Aprovizionarea cu semifabricate (tarife regresive) 3.Varianta I-a: Programarea şi conducerea producţiei în condiţii de resurse nelimitate şi fără date impuse 3.1.Ipotezele de bază 3.2.Stabilirea resurselor de producţie 3.3.Determinarea lotului de fabricaţie optim şi a lotului de fabricaţie economic 3.4.Stabilirea lotului de transport optim şi lotului de transport economic 3.5.Determinarea duratei ciclului de producţie 3.6.Determinarea perioadei de repetare a loturilor 3.7.Elaborarea programelor de lucru şi a planurilor de sarcină cumulată 3.8.Elaborarea tabelelor de sarcină cumulată şi a graficelor de sarcină cumulată 3.9.Corelarea programelor de lucru cu PPD 3.10.Calculul costurilor de producţie 4.Varianta a II-a: Programarea şi conducerea producţiei în condiţii de resurse limitate şi date impuse 4.1.Ipotezele de bază 4.2.Stabilirea resurselor de producţie şi calendarelor corespunzătoare 4.3.Elaborarea diagramei resurselor critice 4.4.Structura organizatorică a atelierului de producţie 4.5.Elaborarea reţelei logice a proiectului de producţie 4.6.Managementul proiectului în funcţie de timp 4.7.Managementul proiectului în funcţie de resurse 4.8.Managementul proiectului prin ordonanţarea resurselor 4.9.Selectarea scenariului optim 4.10. Corelarea programului de lucru cu PPD 4.11. Elaborarea planului, tabelului şi graficului de sarcină cumulată 4.12.Amplasarea optimală a resurselor 4.13.Calculul costului de producţie 5.Compararea variantelor 5.1.În funcţie de durata ciclului de producţie 5.2.În funcţie de numărul de resurse şi de gradul de utilizare a acestora 5.3.În funcţie de sarcina de producţie raportată la unitatea conventională 5.4.În funcţie de sarcina de producţie cumulată pe ansamblul proiectului 5.5.În funcţie de constul de producţie 6.Concluzii finale Bibliografie

2

1.Date iniţiale 1.1.Tema proiectului
Programarea şi conducerea producţiei pentru fabricarea unui set de repere din componenţa produsului GRUP HIDRAULIC.

1.2.Condiţii generale
Beneficiar: S.C. D.V.I. S.A. Executant: Facultatea I.M.S.T, Catedra TCM. Cadrul legislativ: anul 2012 Volum de producţie: Np=640 buc/an Condiţii si termene de livrare: livrarea producţiei se va face ţinând cont în primul rând de stocurile de piese din exerciţiul anterior.

Alte date iniţiale
• • • • • • • • • • • • • • Numărul de zile lucratoare din an : z=206 zile/an. Numărul de schimburi :ks=1 schimb/zi. Numărul de ore lucrate pe schimb: h=8 ore/schimb. Costul de lansare a comenzii de aprovizionare, c=6.2 lei. Rata costului de posesie, ɗ=18%. Salariul mediu al operatorului la postul de muncă: Sk= 6.2lei/ora Salariul operatorului reglor: Srk= 6.5lei/ora Cota orară de intreţinere şi funcţionare a resurselor de producţie : ak= 3 lei/ora Regia sectiei : Rf= 180% Coeficient de lansare a loturilor in fabricaţie: p=12 Valoarea coeficientului care ţine seama de imobilizarea capitalului circulant pe durata fabricării reperelor: E=0,3 Valoarea medie actuală a unei resurse de producţie : Vi= 18000lei Cota de amortizare a resursei : ai=0.1(în ipoteza unei amortizări liniare pe durata a 10 ani fără valoare reziduală a resursei). Coeficientul de transmitere a amortizării : kam= 1M

Produsul GRUP HIDRAULIC conţine mai multe repere .Fiecare student se va ocupa de programarea şi conducerea producţiei pentru 3 repere diferite din componenţa produsului . Fiecare dintre cele 3 repere poate avea sau nu un număr de bucăţi în stoc din exerciţiul de producţie precedent. Piesele din stoc se consumă integral în primul trimestru. Repere R1 R8 R9

3

2.1. convenţional .Structura de dezagregare a lucrărilor (SDL) O problemă majoră în managementul proiectelor este aceea de a indentifica cu precizie tot ceea ce trebuie realizat pentru atingerea obiectivului propus. În felul acesta .2. 4 . Această activitate logică de dezagregare poate fi efectuată până la nivelul entităţilor individuale din sistem numite.1. 2.2.2. SDL este presentată în Tab.1 Structura de dezagregare a produsului (SDP) Orice produs poate fi considerat un sistem care poate fi dezagregat în structuri de ordin inferior .1..1 Fig.. se realizează ceea ce se denumeşte .3.1. piese. şi Fig.2. denumite subsisteme.2. conventional. Structura de dezagregare a produsului P este prezentată în figura 2.Stocuri [buc] 42 36 18 2. iar acestea din urmă în subansambluri.2. La randul lor..subsistemele pot fi dezagregate în ansambluri . Structura de dezagregare a lucrărilor este o reprezentare structurală a tuturor activităţilor din proiect.Analiza proiectului de producţie 2.Reprezentarea poate fi realizată sub formă de arborescenţă . Tab.2. Utilizarea codurilor SDL permite structurarea proiectului la diferite niveluri.2.2.Tab.1 Structura de dezagregare a produsului 2. structura de dezagregare a produsului-SDP.

8 32 FU32 Centru de prelucrare CV11 22.6 28 RP11 RP400 C11 5.6 kg TIMPUL RESURSA Tu[min/buc COD Tpi[min/buc] Denumirea ] D11 7.2 16 Fierăstrau alternativ FA400 Mașina de frezat universal F11 9.1 Structura de dezagregare a lucrărilor (SDL) Tab.01-00 Material OL60 . 1 2 3 4 5 6 OPERAŢIA Denumirea Debitare Corp intermediar.2.8 120 vertical V320 Maşină de rectificat plan 9. 2. Ctr.2. Masa 5.4 32 FU32 Mașina de frezat universal F12 6. UP-06.8 18 Banc de contol COD R1 R2 R2 R3 R4 R5 Frezare de degroşare Frezare de finisare Frezare-Găurire-AlezareFiletare Rectificare plană Inspecţia preciziei 5 .1 T1 Nr.ACTIVITAŢI proiect Activităţi reper R1 Activităţi reper R8 Activităţi reper R9 D11 DebitareF11 Frezare de degroşareF12 Frezare de finisare CV 11 Găurirelărgire-alezarefiletareRP11 Rectificare plană C11 Inspecţia preciziei geometrice D81 DebitareCH81 Frezare-GăurireLărgire-AlezareRC81 Rectificare interioarăRP81 Rectificare planăC81 Inspectia preciziei geometrice S91 StrunjireRP91 Rectificare planăF91 Frezare canaleG91 Găurire-AlezareCH91 Frezare profilC91 Inspecția preciziei geometrice Fig.2.

08-00 Material 35CrNi15.2 18 alternative FA320 Centru de Frezare-Găurire-LărgireCH81 9. CBR9=640·2=1280 [buc/an].2.2. Ctr.09-00 Material 35CrNi15.6 22 plan RP400 Inspecția preciziei C81 3.6 5.2.2 T8 Nr.8 18 Banc de contrrol geometrice CORPUL SUPORTULUI.2 120 prelucrare orizontal Alezare CH80 Mașină de rectificat Rectificare interioara RC81 6.3 22 rotund RU320 Maşină de rectificat Rectificare plană RP81 5.2. Masa 4. 1 2 3 4 5 6 OPERAŢIA Denumirea Strunjire Rectificare plană Frezare canale Găurire-Filetare Frezare profil Inspecția preciziei geometrice RESURSA Denumirea Strung normal SNA400 Mașină de rectificat plan Maşină de frezat universal FU32 Mașină de prelucrat vertical G25 Centru de prelucrare universal CH80 Banc de control COD R7 R4 R2 R6 R8 R5 2. 1 2 3 4 5 SUPORTUL LEVIERULUI.Calculul necesarului brut Cererea brută(CB) pentru produsul P este de 640 [buc/an].2 6.2 32 28 34 22 120 18 COD R1 R8 R9 R4 R5 Tab. Masa 6. 6 .7 kg TIMPUL COD Tu[min/buc] Tpi[min/buc] S91 RP91 F91 G91 CH91 C91 4.3 3.3 T9 Nr. UP-06. UP-06. Cererea brută pentru R1: Cererea brută pentru R8: Cererea brută pentru R9: CBR1=640·1=640 [buc/an].geometrice Tab. Având în vedere cererea brută pentru produsul P şi SDP se poate calcula cererea brută pentru fiecare reper în parte. CBR8=640·2=1280 [buc/an]. Ctr.3.1 kg OPERAŢIA TIMPUL RESURSA Denumirea COD Tu[min/buc] Tpi[min/buc] Denumirea Fierăastrău mecanic Debitare D81 5.2 4.8 8.

În funcţie de aceste elemente.  adoptarea capacităţii de producţie la sarcini (prin ore suplimentare. PPD permite definirea politicii de producţie. CN=CB-S [buc/an] Unde : CN= cererea netă. etc) 7 .Elaborarea Planului de Producţie Director (PPD) Planul de Producţie Director este elementul fundamental în jurul căruia se construieşte arhitectura sistemului de planificare a producţiei. PPD trebuie să permită: -determinarea necesarului de componente. a excedentelor de capacitate şi a locurilor “înguste”. lucrul în mai multe schimburi. -stabilirea sarcinilor de producţie ce revin posturilor de lucru în vederea realizării necesarului de componente.2. Cererea netă pentru R7: CNR8=1280-36=1244[buc/an]. se va realiza luând în considerare atât necesarul brut cât şi stocurile de materii prime. -determinarea capacităţilor de producţie induse de sarcinile de producţie. S=stocuri.Calculul necesarului net Calculul necesarului net. materiale şi producţie neterminată. -evidenţierea capacitaţilor existente.4. Cererea netă pentru R1: CNR1=640-42=598 [buc/an]. Cererea netă pentru R8: CNR9=1280-18=1262 [buc/an].5. Obiectivele planului de producţie director sunt:  utilizarea optimă a resurselor  minimizarea costurilor de producţie  respectarea termenelor de livrare  minimizarea costurilor Pentru atingerea obiectivelor menţionate.Această producţie precizează modul de desfăşurare a producţiei care poate fi:  în regim de capacitate constantă şi formare de stocuri. 2.

8 .

1 Perioada 0 CB Produs P S CN L CB S R1 CN L CB S R8 CN L R9 CB S 640 0 640 640 640 42 598 640 640 36 124 4 640 640 18 2 10 3 1 1 12 16 0 0 16 0 16 0 16 0 42 11 8 16 0 16 0 36 12 4 16 0 16 0 18 4 5 … 2 1 22 6 2 3 24 16 0 0 16 0 16 0 16 0 0 16 0 16 0 16 0 0 16 0 16 0 16 0 0 9 7 8 … 3 3 34 9 3 5 36 16 0 0 16 0 16 0 16 0 0 16 0 16 0 16 0 0 16 0 16 0 16 0 0 1 0 … 1 1 4 5 46 12 4 7 48 160 0 160 160 16 0 0 16 0 16 0 16 0 0 16 0 16 0 16 0 0 1 … 8 9 .

S = stocul.CN L 126 2 640 14 2 16 0 16 0 16 0 L= cantitatea livrată 16 0 16 0 16 0 16 0 CB = cererea brută. 10 . CN = cererea netă.

şi care poate fi calculat cu relaţia: Tpk = unde:-Rg-reprezintă ritmul mediu de fabricaţie al reperului g (min/buc) -Tuk-reprezintă timpul unitar. 1 2 3 4 Rg2 205.27 30.determină proporţiile obiective ale desfăşurarii proceselor de producţie în spaţiu şi timp.Determinarea tipului de producţie Tipologia producţiei este determinată de un ansamblu de factori interdependenţi care. în [ore].8 12.2. nivelul tehnic al utilajelor din dotare. nivelul de pregătire profesională a resursei umane.6.51 76.6.4 6. Tab. numărul de ore dintr-un schimb. Pentru reperul R2. Dacă se noteaza cu Ng cantitatea de piese de tip g. numărul de schimburi dintr-o zi de lucru.2. Una dintre metodele de largă circulaţie . de prelucrare al reperului g la operaţia k. utilizată pentru determinarea tipului de producţie la nivel de reper-operaţie .21 16. Aceasta este o metodă cantitativ-calitativă care ia în considerare gradul de omogenitate şi continuitate în timp a lucrărilor ce se execută la locul de muncă. nivelul şi formele specializării producţiei .05 36 . prin influeanţa deosebită pe care o exercita : volumul producţiei .1. este metoda indiciilor de constantă.2. -h.2 7.48 Tuk[min/buc] 5. prin acţiunea lor. Fondul nominal de timp Fn se determină cu relaţia: Fn = zn ks h =8·1·256=2048 [ore] unde:-z este numărul de zile lucrătoare din perioada de producţie considerată.8 TPkg 39.6.1 Tipul producţiei Sm Sm Sm SMj Op.complexitatea constructivă şi tehnologică a produselor . -ks. k reprezentând numarul operaţiei de la reperul respectiv. Dintre aceşti factori se remarcă.Acest grad poate fi cuantificat pentru fiecare reper şi fiecare operaţie cu ajutorul indicilor Tpk. în bucăţi. ritmul mediu de Rg se determină cu relaţia: Rg = unde :-Fn reprezintă fondul nominal de timp al perioadei de producţie considerate. -Ng reprezintă cantitatea de piese (repere) de tip g. rezultatele calculelor sunt prezentate în tab.

2 6. 20] producţie de serie mijlocie.2 TPkg 23.36 Rg9 Tuk[min/buc] 4.6.73 15.8 36.SM.8 TPkg 18.sm. SM-serie mare.99 10.5 6 5.42 Sm Sm Pentru reperul R8. Sm-serie mijlocie.69 35.În acest caz se impune calcularea ponderii diferiţelor tipuri de producţie pentru un anumit proces tehnologic.6.2.8 8. astfel: 37 . 1 2 3 4 5 98.3 5.3 3.99 Tab.2 Tipul producţiei SMj SMj SMj SMj Sm Pentru reperul R9.6.2.2. • Dacă TPk ≥1 producţiei de serie.2 9.2.67 17. rezultatele calculelor sunt prezentate în tab.3.6 5.2.Sm. Operaţiile reperelor nu se încadrează în totalitate în acelaşi tip de producţie.73 30.6.77 Rg8 Tuk[min/buc] 5. • Dacă TPk ℮ (10.63 25.2 4. iar această pondere poate fi raportată la numărul de operaţii sub forma unor procente.72 20.6 5. Încadrarea unei anumite operaţii k într-unul din tipurile de producţie de serie sau de masă se face după cum urmează: • Dacă TPk ≤1 producţiei de masă. • Dacă TPk >20 producţie de serie mică.18 14. Op.3 Tipul producţiei Sm SMj SMj Sm SMj Sm Unde : sm-serie mică. Productie de serie poate fi inpartita astfel: • Dacă TPk ℮ (1. 1 2 3 4 5 6 97.42 Tab. rezultatele calculelor sunt prezentate în tab.6 3.75 18.28 11.2 6. Op. 10] producţie de serie mare.

formă de organizare mixtă. B + C > 50% etc. În funcţie de materialul semifabricatului . preţurile reperelor sunt încadrate astfel: Tab. 2.7. C şi D.). pentru cele 3 repere s-au adoptat următoarele forme de organizare:  R2.4. 2. începând cu producţia de masă (A + B >50%.Stabilirea formei de organizare a producţiei Având datele din tabelele prezentate mai sus. serie mare (SM).8. Aceasta înseamnă că furnizorii pot acorda reduceri de preţ la un anumit număr de produse comandate. serie mijlocie (SMj) şi serie mică (Sm). Reper R1 R8 R9 M SM 0 0 0 SMj 1 4 3 Sm 5 1 3 Ponderea operaţiei A[%] B[%] C[%] D[%] 0 16.4 Tipul producţiei Sm SMj Sm 2. Ponderea operaţiei corespunzătoare fiecarui tip de producţie este reprezentată în Tabelul 2.Aprovizionarea cu semifabricate la tarife regresive În practica curentă raporturile comerciale ale întreprinderii cu furnizorii săi se bazează pe tarife regresive. B. Dacă nu se întruneşte această condiţie.n este numărul de operaţii: .  R8. se cumulează valorile coeficienţilor.8.33 0 80 20 0 50 50 Tab. SM.6.67 83.formă de organizare succesivă. 2. Tipul predominant de producţie în care se încadrează fabricaţia reperului g se stabileşte în funcţie de ponderea cea mai mare (peste 50%) a coeficienţilor A.formă de organizare succesivă.1 Material Reper Cantităţi[kg] <50 R1 50-100 >150 <100 Oţeluri R8 100-300 >300 <100 R9 100-300 >300 38 . numărul de operaţii ce se încadrează în tipurile masă (M).M.  R9. SMj şi Sm sunt. respectiv.A[%] = B[%] = C[%] = D[%] = unde: .6.

69 qo3[buc] 90.16 130.35 6628.3 5.65 CTAo1 3219.64 6244.76 133.2 lei. Costul total de aprovizionare corespunzător preţului p este dat de următoarea relaţie: CN ⋅ c q0 + CTA = CN p + q p δ În tabelele următoare sunt prezentate cantităţile economice corespunzătoare şi costurile corespunzătoare fiecarui reper.2 5 5.92 42.1 5 4.Preţ[lei/kg] 5. p-preţul.88 qo1= CTAo1= qo2= CTAo2= 39 . 2.91 41.43 CTAo3 3039.8 5.65 CTAo2 3159. rezultate în urma calculelor: Tab. c=6.2 Reper R1 R8 R9 • R1 qo1[buc] 88.69 6501.26 6290.8.46 qo2[buc] 89.38 6415. c-costul de lansare. δ =18%.8 Cantitatea economică corespunzătoare pretului p este dată de relaţia: q0 = 2 ⋅ CN ⋅ c p ⋅δ unde: CN-cererea netă. δ -rata costului de posesie.0068 130.19 41.01 5667.1 5 4.

qo3= CTAo3= • R8 qo1= CTAo1= qo2= CTAo2= qo3= CTAo3= • R9 qo1= CTAo1= 40 .

3 Reper R2 R8 R9 qo1 [buc] 88 90 92 CN [buc] 616 630 644 CTAo2 3157.6 8 300 6561. iar punctele caracteristice curbelor sunt redate în tab. şi tab.2.8.4.2.1 1 150 6520.8.5 7 50 6838.8. tab.3 6 50 6966..1 2 128 6777.5.8.3 7 25 7113.8.2.2. 2.8. şi fig 2..9 6096. 9 150 6779.4 1 200 6529.8.4 Q CT A 10 7582.34 5779.qo2= CTAo2= qo3= CTAo3= Tab.8. 2.1.67 Reprezentarea grafică CTA=f(q) este dată în fig.6 • R1 Tab.3.2.4 5 41 .2.fig.

2.0 2 100 6423.5 Q CT A 50 6605.1 1 100 6550.0 4 300 6203.• R8 Tab.1 2 126 6418.1 9 90 6554.2 2 42 .7 6 600 6320.6 4 450 6259.8. 7 300 6461.

9 5 75 6521. 5 125 6368. 4 100 6372. 2.8.4 3 450 6211.2 5 300 6410.12 43 .6 Q CT A 50 6552.7 6 100 6498.• R9 Tab.6 2 600 6272.8 3 300 6155.

44 .

2. Sarcina reprezintă partea din calendarul resursei disponibilizată pentru îndeplinirea unei activităţi din proiect.Ipotezele de bază Resursa desemnează un mijloc necesar derulării şi îndeplinirii unei activităţi.1. Ctr. Noţiunea de calendar reprezintă descrierea eşalonată în timp a numărului de unităţi de muncă pe care resursa îl poate consacra activităţilor din proiect.1. 3.3.tab. Orice resursă este reprezentată simbolic printr-un calendar.3.3. perioada de repetare a loturilor.2.2. Nu există limitări privind resursele de producţie.3. durata ciclului de producţie.Varianta I: Programarea şi conducerea producţiei în condiţii de resurse nelimitate şi fără date impuse 3.2. costul pe unitatea de produs. Tab. 3. Se determină: lotul de transport economic.2.2.3.Stabilirea resurselor de producţie Resursele de producţie se găsesc pentru fiecare reper conform tab. 1 2 3 4 5 6 OPERAŢIA Denumirea Debitare Frezare de degroşare Frezare de finisare Găurire-lărgire-alezare-finisare Rectificare plană Inspecţia preciziei COD D11 F11 F12 CV11 RP 11 11 RESURSA Denumirea Fierăstrău alternativ Mașina de frezat universal FU32 Maşină de fezat universal FU32 Centru de prelucrare vertical V320 Mașină de rectificat plan RP400 Banc de control COD R1 R2 R2 R3 R4 R5 45 . În cadrul programării şi conducerii producţiei în condiţiile de resurse nelimitate şi fără date impuse. planificarea producţiei nu va ţine cont nici de funcţia de timp şi nici de constrângerile legate de costurile resurselor limitate..1 R1 Nr. Se elaborează programele de ordonanţare a producţiei şi se verifică dacă acestea satisfac condiţiile impuse de Programul de Producţie Director. şi tab.

3 R8 Nr.Determinarea lotului de fabricaţie optim şi a lotului de fabricaţie economic Lotul de fabricaţie reprezintă optim reprezintă cantitatea de piese identice lansate în fabricţie. 1 2 3 4 OPERAŢIA Denumirea Strunjire Rectificare plană Frezare canale Găurire-Filetare Prezare profil 5 Inspecţia preciziei geometrice COD S91 RP91 F91 G91 CH91 C91 RESURSA Denumirea Strung normal SNA400 Mașină de rectificat plan RP400 Mașină de frezt universală FU32 Mașină de găurit verticală G25 Centru de prelucrare universal CH80 Banc de control COD R7 R4 R2 R6 R8 R5 3. 3. Ctr.2 R8 Nr. 1 2 3 4 6 OPERAŢIA Denumirea Debitare Frezare-găurire-lărgire-alezare Rectificare interioară Rectificare plană Inspecţia preciziei geometrice COD D81 CH81 RC81 RP 81 C81 RESURSA Denumirea Fierăstrău mecanic alternativ FA320 Centru de prelucrare orizontal CH80 Maşină de rectificar rotundă RU320 Maşină de rectificat plan RP400 Banc de control COD R1 R8 R9 R4 R5 Tab. Ctr.Tab.3. Costul de producţie pentru fabricarea unui reper se calculează cu relaţia: CT= C1 +C2 +C3 +C4[lei/buc] 46 .2. 3. simultan sau succesiv sau care consumă un singur timp de pregătire-încheiere.2.

3. 47 .9 R8 5 R9 5. 3.Costurile curente (C1). în [min/buc].11 R9 3.3.3). se calculează cu ajutorul relaţiei: Cr 1 = 60 ΣTuk·Sk [lei/buc] unde: Tuk-este timpul unitar consumat pentru executarea fiecărei operaţii k. se calculează cu ajulorul relaţiei : 1 Cif = 60 · ΣTuk·ak·mk [lei/buc] unde: Tuk-este timpul unitar consumat pentru executarea fiecărei operaţii k.3. în [min/buc].2).3.3.costul implical de retribuţia personalului direct productiv(tab.Ele se repetă la fabricarea fiecărei piese din lot.3.36 R8 3. reprezintă costul semifabricatului (tab.33 Cif -costurile de întreţinere şi funcţionare a capacitaţii de producţie. 3.Relaţia de calcul a acestor costuri este: • Cm – costul obiectului muncii până la intrarea lotului în stadiul de producţie analizat .1 Reper Cm [lei/buc] R1 5.3.7 • Cr. în[lei/ora]. În fabricaţia mecanică. pe durata ciclului efectiv(tab.2 R1 6. Sk=6. Cm . Aceste costurise mai numesc şi independente de lotul de fabricaţie.2[lei/ora] CrR1 = CrR8 = CrR9 = Reper Cr [lei/buc] [lei/buc] [lei/buc] [lei/buc] Tab. Sk-retribuţia orară a operatorilor direcţi ce participă la execuţia fiecărei operaţii k. 3.1): C1= Cm +Cr +Cif +Cind[lei/buc] Tab.

3.4): Rf Cind= 100 ·Cr unde: Rf= 180.3 R1 3.63 Cind. în [lei/ora] mk.44 R8 5.ak. 3.3.79 48 .50 R9 1.3. mk= 1 Cif1 = Cif8 = Cif8 = Reper Cif [lei/buc] operaţie k. 3.3.numărul resurselor de producţie de acelaşi tip ce participă la realizarea fiecărei [lei/buc] [lei/buc] [lei/buc] Tab.5 Reper CT [lei/buc] R1 26.2 R9 16.59 R9 6.Costurile de regie ale secţiei de producţie(tab.3. pentru fiecare operaţii k.08 Valorile costurilor curente sunt reprezentate în tabelul următor: Tab.3. ak =3 lei/ora.cota orară a costurilor dc întreţinere şi funcţionare a activităţilor de producţie. Cind1 = [lei/buc] Cind8 = [lei/buc] Cind9 = Reper Cind [lei/buc] [lei/buc] Tab.regia secţiei în care se execută prelucrarea lotului de piese identice.07 R8 1.4 R1 11.77 R8 15.

ak=3 lei/oră. [lei/lot] 100 60 1 ·ΣTpik·ak·mk . mk-numărul de maşini folosite la operaţia k. m=1 Tpik-timpul de pregătire-încheiere pentru fiecare operaţie. în [min/lot] A1= B1= A8= B8= A9= B9= [lei/lot] [lei/lot] [lei/lot] 49 .Costul total la nivel de lot (L).3. B-coeficient cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor de producţie pe durata pregătiriiîncheierii fabricaţiei. Srk=6. Costurile A şi B se determină cu relaţiile: A=(1+ B= p 1 )· ·ΣTpik·Srk . p=12. min/lot. ak-reprezintă cota orară a costurilor de întreţinere şi funcţionare a capacităţilor de producţie. Se calculează prin însumarea componentelor A si B (tab.6). [lei/lot] 60 Unde: Tpik-reprezintă timpul normat pentru pregătirea-încheierea lucrărilor la fiecare operaţie k.5 lei/oră p-coeficient ce ţine seama de cota parte a costurilor pentru activităţi administrative de lansare a lotului. unde: A-costuri de pregătire-încheiere a fabricaţiei şi pentru activitatea administrativă de lansare a lotului.3. Srk-retribuţia orară a operatorilor reglori de la fiecare operaţie k. pentru fiecare operaţie k.

Tab. Rg Xs Tuk .14 Tab.90 12.mixtă şi paralelă) se introduce valorile corespunzătoare pentru Z: Zs = R .80  Zm= Reper Xm Zm Xs Zs R1 61. g Zm = Xm . se consideră doar diferenţele positive şi de asemenea se adaugă o ultimă operaţie fictivă de durată 0.8: N0= 2⋅ Ng ⋅ L (C m +C l ) ⋅ Z ⋅ E [buc/lot].3. 50 .3.80 0. lansată în fabricaţie.3.29 R8 30. Calculul lotului optim se realizează cu relaţia următoare.69 30.99 24.29 R9 18.3. care minimizează funcţia costului de producţie CT(N).85 În funcţie de forma de organizare a producţiei (succesivă.60  Zs= Pentru reperul R8 (forma de organizare mixtă):  Xm=30.30 9. Xs= ∑ (Tuk −Tuk +1 ) Xm= ∑ Pentru (Tuk −Tuk +1 ) .3.10 0.60 0.20 R8 14.7 R9 32. iar rezultatele sunt prezentate în tab.7 Reper A B L R1 17. Pentru reperul R1 (forma de organizare succesivă):  Xs=61.30 30.16 12.16 Lotul de fabricaţie optim reprezintă cantitatea de piese.3.10  Zm= Pentru reperul R9 (forma de organizare succesivă):  Xm=32.

3. Z-coeficient al formei de organizare. astfel încât: Astfel: Tab. Lotul de transport Nt poate varia în limitele 1≤ Nt ≤ Ne. transmiterea obiectivelor muncii. Pentru reperul R1 N01= Pentru reperul R8 N08= Pentru reperul R9 N09= Reper N0 [lei/lot] [buc/lot] R2 112.coeficient ce cuantifică pierderile suportate de încărcare (E=0.8 R9 268. L-costuri fixe. 51 . în perioada considerată.3). se face pe fracţiuni din lotul economic. Ci-costuri curente.producţia anuală în buc/an.63 [buc/lot] [buc/lot] Lotul de fabricaţie economic Pentru a se putea lansa în fabricaţie un număr întreg de loturi. de la un loc de muncă la altul. în lei/buc. denumite loturi de transport.3. Cm-costul semifabricatului .Stabilirea lotului de transport optim şi al lotului de transport economic Lotul de transport optim se determină ţinând cont de forma de organizare. În cazul organizării mixte.9 Reper Ne [lei/lot] R2 199 R8 415 R9 421 3.4. în lei/buc.3.72 Tab. se determină lotul economic de fabricaţie Ne. prin rotunjirea lotului optim.77 R8 409. E. în lei/buc.Unde: Ng.3.

unde: Ct-costul mediu de transport pe întreg fluxul tehnologic.88 [buc/lot] R8 89 415 5 Tab.Determinarea duratei ciclului de producţie Durata ciclului de producţie Tc se determină. 3. a. paralelă sau mixtă).î. 1>Nt0>Ne. Ct=2. relaţia de calcul a ciclului de producţie este: 52 .7 [lei/lot] pentru tipurile de organizare succesivă: Nt0=Ne ЄZ Lotul economic de transport se obţine prin corectarea valorii Nt0.5.1 R9 421 421 1 3.4. Pentru forma de organizare mixtă.Valoarea optimă a lotului de transport se calculează cu relaţia: Nt0= 2 ⋅ N e ⋅ N g ⋅C t [ N e ⋅ (C m +C l ) + L] ⋅ Z ⋅ E . [buc/lot] pentru tipul de organizare mixtă. ЄZ • R1 Nt0 =199 [buc/lot] • R8 Nt0= • R9 Nt0=421 [buc/lot] Reper Nt0 Nte nte R2 199 199 1 =88. în funcţie de forma de organizare adoptată (succesivă.

se consideră doar diferenţele positive şi de asemenea se adaugă o ultimă operţie fictivă. reprezintă durata care separă lansarea în producţie a doua loturi echivalente succesive NT.02[ore]  28[zile] R9 226.3* =226. Tuk-timpul unitar pentru operaţia k. de durată 0. în cazul fabricării mai multor loturi de piese diferite.6 [ore] R8 Tcm= *415*30.6.63[ore]  28[zile] 3.67[ore] 53 . Prin extensie.6=144. M= .63 [ore] Reper Tcm Tcs R2 144. Tr.02 [ore] • R9 Tcs=421*32. pe aceleaşi resurse de producţie. • R1 • Tcs=199*43. Tr-perioada de repetare. Detcrminarea perioadei de repetare a loturilor Perioada de repetare a loturilor.6[ore]  18 [zile] R8 228. perioada de repetare Tr.4* =228. Aceasta se determină cu relaţia: Fn Tc Tr= [ore]. Nte-lotul economic de transport. Tc-durata ciclului de producţie.Pentru ( . Tr=Tr8=Tr9= =682. Pentru organizarea succesivă relaţia de calcul a ciclului de producţie este: [ore] unde: Ne-lotul economic. nL Tr Unde:M-indice de densitate a fabricaţiei de serie. reprezintă perioada de timp care separă lansarea în producţie a doua loturi succesive ce conţin obiecte ale muncii de acelaşi fel.1+(415-89)*5.

33 R2 R8 R9 54 .1 Reper Tr [ore] M 0.21 0. 3.33 0.6.M1= M8= M9= Tab.

88 31.se face pe fracţiuni de lot.3. Această formă de organizare permite desfăşurarea succesivă şi parţial paralelă a procesului de producţie. Ne . În astfel de situaţii se impune un decalaj între operaţiile k şi k+1. Tu .18 22.84 Decalaj [ore/lot] - 55 . Completarea lotului de transport este necesară ori de câte ori duratele operaţiilor vecine se găsesc în relaţia Tuk <Tuk+1. care se calculează cu relaţia: Nte ⋅ Tuk 60 Dk.7.65 31.timpul unitar pcntru operaţia k. Tab. Organizarea succesivă se caracterizează prin faptul că transmiterea şi începerea prelucrării lotului de piese. la fiecare operaţie k.6 [ore/lot] 23. are loc numai după terminarea prelucrării tuturor pieselor din lot la operaţia precedentă k-1.2 9. Elaborarea programelor de lucru şi a planurilor de sarcină cumulată Organizarea mixtă se caracterizează prin aceea că transmiterea obiectelor muncii de la operaţia k la cea următoarc k+1.8 9.1 Timp unitar Reper R1 Nr. 1 2 3 4 5 [min/buc] 7. 3.7. Op.8 22. numite loturi de transport.4 6. În aceste cazuri. în comparaţie cu organizarea succesivă.k+1 = [ore/lot]. mărimea decalajului necesar se calculează cu relaţia: Dk.55 75. Rezultatul este reducerea ciclului de producţie.k+1= [ore/lot] Unde: Nte-lotul de transport economic. Evitarea micropauzelor neproductive se realizează când duratele operaţiilor vecine se găsesc în relaţia: Tuk > Tuk+1.lotul economic.

28 Decalaj [ore/lot] 6.2 9.99 21.96 63.57 38.6 5. 1 2 R8 3 4 5 [min/buc] 5.70 32.3 5.3 Timp unitar Reper Nr. 3.2 6.63 43.6 3.8 19. Op.96 56. 3.7.23 29.14 18.2 6.6 5.8 [ore/lot] 35.47 45. 1 2 R9 3 4 5 6 [min/buc] 4.2 4.8 8.7.23 - Tab.73 26.97 Decalaj [ore/lot] - 56 .4 13. Op.2 [ore/lot] 29.2 Timp unitar Reper Nr.32 35.3 3.08 Tab.

7. 3. 3.2 pentru reperul R8. fig. 3. fig.7.Graficele programelor de lucru şi a planurilor de sarcină cumulată sunt prezentate în fig.7.3 penlru reperul R9 şi fig.7.1 pentru reperul R1. 57 .3.4 pentru întreg proiectul.

Fig.1 58 . 3.7.

Fig. 3.7.2 59 .

3 60 . 3.Fig.7.

61 .

Fig. 3.7.4

3.8 Elaborarea tabelelor de sarcină cumulată şi graficele de sarcină cumulată
Pentru organizarea mixtă, se va prezenta după cum urmează:
Tab. 3.8.1

Reper

Intervale temporare 0-6,23 6,23-35,63 35,63-35,96 35,96-48,77

Sarcina curentă [oremaşină] 6,23*1=9,01 29,4*2=58,8 0,33*3=0,99 12,81*2=26,62 18,08*3=54,24 3,01*4=12,04 9,34*3=28,02 8,3*2=16,6 5,63*1=5,63

Sarcina cumulată [ore-maşină] 6,23 65,03 66,02 91,64 145,88 157,92 185,94 202,54 208,17

R8

48,77-66,85 66,85-69,86 69,86-79,20 79,20-87,50 87,50-93,13

62

Intervale temporare 0-6,23 6,23-23,88 23,88-29,47 29,47-35,63 35,63-35,96 35,96-48,75 48,76-55,05 55,05-66,85 66,85-69,86 69,86-74,79 74,79-77,60

Sarcina curentă [oremaşină] 6,23*3=18,69 17,65*4=70,6 5,59*4=22,36 6,16*4=24,64 0,33*5=1,65 12,8*4=51,2 6,29*5=31,45 11,8*5=59 3,01*6=18,06 4,93*5=24,65 2,81*5=14,05

Sarcina cumulată [oremaşină] 36,34 106,94 129,30 153,94 155,59 206,79 238,24 297,24 315,3 339,95 354

63

77,60-79,20 79,20-87,50 87,50-93,13 93,13-110,49 110,49-143,45 143,45-153,25 153,25-185,09 185,09-200,44 200,44-204,32 204,32-222,41

1,6*5=8 8,3*4=33,2 5,62*3=16,86 17,36*2=34,72 32,96*2=65,92 9,8*2=19,6 31,84*2=63,68 15,35*2=30,7 3,88*2=7,76 18,09*1=18,09

362 395,2 412,06 446,78 512,7 532,3 595,98 626,68 634,44 652,53

Verificare: R5:  =4,11 se verifică;

64

R7:  =4.64 se verifică. A IV-a livrare: necesar 306[buc] 65 . A III-a livrare: necesar 306[buc] 232[buc]<306[buc]-cerere nesatisfăcută. nL=3 loturi. I Prima livrare: necesar 306[buc] 232[buc]<306[buc]-cerere nesatisfacută.11 se verifică. se poate observa că volumul de producţie realizat pană la data livrării acoperă necesarul de produse ce trebuie livrate.9 Corelarea programelor de lucru cu PPD Analizând programul de producţie director. S=25 buc. 3. Ne=153 buc. Astfel: • • • • Săptămâna 10 (50 zile) Săptămâna 22 (110 zile) Săptămâna 34 (170 zile) Săptămâna 46 (230 zile) • R1 Tc=11 zile. R8:  =3. A II-a livrare: necesar 306[buc] 232[buc]<306[buc]-cerere nesatisfacută.

nL=3 loturi. A III-a livrare: necesar 306[buc] 333[buc]>306[buc]-cerere satisfăcută. • R9 Tc=21 zile. • R8 Tc=7 zile. Ne=311 buc.232[buc]<306[buc]-cerere nesatisfăcută. A II-a livrare: necesar 306[buc] 66 . S=48 buc. Ne=308 buc. A IV-a livrare: necesar 306[buc] 333[buc]>306[buc]-cerere satisfăcută. I Prima livrare: necesar 306[buc] 332[buc]>306[buc]-cerere satisfăcută. nL=3 loturi. I Prima livrare: necesar 306[buc] 333[buc]>306[buc]-cerere satisfăcută. S=34 buc. A II-a livrare: necesar 306[buc] 333[buc]>306[buc]-cerere satisfăcută.

10. 3.costul fix ce revine pe unitatea de produs (tab. 3.2) C2= [lei/buc] Tab. A IV-a livrare: necesar 306[buc] 332[buc]>306[buc]-cerere satisfăcută. A III-a livrare: necesar 306[buc] 332[buc]>306[buc]-cerere satisfăcută.costurile curente (tab.332[buc]>306[buc]-cerere satisfăcută.79 • C2. se determină cu relaţia: CT=C1+C2+C3+C4 [lei/buc] • C1.10 Calculul costului de producţie Costul total de producţie pentru fiecare reper.3 Tab. 3. 67 . CT.10.1 Reper C1 [lei/buc] R1 26.77 R8 15.10.1) calculate la punctual 3. 3.2 R9 16.

Coeficientul V ţine seama de faptul că angajarea capitalului circulant se face treptat. U .29 415 0. Acest capital variază de la o valoare iniţială N*Cm>0. în decursul ciclului de producţie.10. E=0.10.3. Ne-lotul economic.05 R9 30.3) C3= [lei/buc] V= M= Unde: V-coeficientul ce cuantifică variaţia costurilor cauzate de producţia neterminată pe durata ciclului de producţie.3 Reper Ne R1 199 68 R8 415 R9 421 .2 Reper L Ne C2 [lei/buc] • R1 30. M-indicele de densitate al variaţiei de serie.3. 3.10. 3. Tab.85 421 0.20 199 0.07 C3-costuri de imobilizare a capitalului circulant (tab. până la o valoare finală Cv=N*C1+L.coeficientul asociat pierderilor cauzate de imobilizarea capitalului circulant în productie. E.15 R8 24. ca urmare a imobilizării capitalului circulant.costurile suportate de întreprindere pe durata fabricatiei produselor Ng.

10.4 Reper n C4 [lei/buc] R1 3 0.05 R9 17.69 69 .4) C4= [lei/buc] Unde: n-numărul resurselor de producţie.33 0.88 R8 16. 3.1 kam-coeficientul de transmitere a amortizării.66 413.47 R9 3 0. Vm=18.63 R8 3 0.47 Valorile costurilor totale de producţie rezultate în urma calculelor sunt prezentate în tabelul următor: Tab.66 463.10. kam=M Vm-valoarea medie actuală a resurselo de producţie. am-valoarea medie a ratei de amortizare anuală a resurselor.60 202. 3. am=0.33 0.000 lei Tab.51 0.33 0.87 0.33 0.75 0.V U M C3 [lei/buc] • 0.10. 3.21 0.36 C4-costuride amortizare a resurselor de producţie (tab.5 Reper CT [lei/buc] R1 27.

Ipotezele de bază În cadrul aceste variante numărul resurselor . cu excepţia intervalelor precizate prin date impuse. dar două dintre acestea sunt predominante: clauzele contractuale şi indisponibilitatea temporară a unei resurse. Restricţiile pot avea cauze multiple.1 R6: Maşină de găurit varticală G25 70 R7: Strung normal SNA 400 R8: orizontal R9: Centru Maşină de deprelucrare rectificar rotundă . Întrucât restricţiile ce intervin în managementul proiectelor în funcţie de timp sunt de natură temporară.1.1. revizii planificate etc. iar utilizarea lor este supusă unor restricţii determinate de clauzele contractuale. este limitat. RESURSE DE PRODUCTIE R1: Fierăstrău mecanic alternativ R2: Maşină de frezat universal FU32 R3: Centru de prelucrare vertical V320 R4: Maşină de rectificat plan RP400 R5: Banc de control Fig.4. În capitolele anterioare s-a considerat că asupra activităţilor nu acţionează nici un fel de restricţii. indisponibilitaţi temporare.2. 4. aceste restricţii sunt cunoscute sub denumirea generală de “date impuse”.VARIANTA 2: PROGRAMAREA ŞI CONDUCEREA PRODUCŢIEI ÎN CONDIŢII DE RESURSE LIMITATE ŞI DATE IMPUSE 4.Fiecare resursă este disponibilă 8h/zi.2. 4. In realitate astfel de restricţii sunt destul de frecvente.2 Stablirea resurselor de producţie şi a calendarelor corespondente Resursele de producţie corespondente sunt prezentate in figura 4.

4.3. Elaborarea diagramei resurselor critice 71 .

72 .

4.1 73 . Structura organizatorică a atelierului de producţie Structura organizatorică a atelierului de producţie prezintă responsabilitaţile care decurg din structura de dezagregare a lucrărilor.1.SDL. 4.4.4. Schema logică de descompunere a organizării este prezentată în fig. Fig.4. 4.

64 0 0 4 G91 24.64 26. Ini .94 -2.88 42. Legătura poate fi caracterizată prin valoarea duratei sale (timp minim care separă evenimentul succesor de cel predecesor).4.5.32 -2.98 2 G21 11.24 13.69 -17.89 -13.1 Legături Nr.29 77.41 -4 5 C81 64. [ore] unde: Ti. legăturile de dependenţă dintre activităţi şi resuresele alocate pentru realizarea activităţilor respective. Legăturile din reteaua logică a proiectului sunt de tip sfârsit-început.95 2 CH81 9. Elaborarea retelei logice a proiectului de producţie Reţeaua logică este un graf ordonat care pune în evidenţa activităţile din proiect.31 -19.88 0 0 6 C91 33.5.69 33.63 -3 R9 1 S91 0 16.03 0 0 R8 1 D81 0 26.5. Semnificaţia generală a legăturii este următoarea: evenimentul succesor poate avea loc în acelaşi timp cu evenimentul predecesor sau mai târziu.56 0 0 3 F91 21. Valoarea negativă a legăturii semnifică faptul că activitatea succesoare poate începe înaine de sfârşitul activităţii predecesoare cu valoarea respectivă.11 -1.81 0 0 5 C21 15.1. Valorile legăturilor pentru reperele din proiectul analizat se calculează cu relaţia următoare: Ti.51 0 0 4 RP21 13.51 15.durata legăturii între activitatea i şi i+1.2 80.începutul activitaţii i+1.60 0 0 74 .81 27.98 12.În această situaţie identificarea duratei legăturilor presupune determinarea tipului dintre începutul activitaţii succesoare şi sfârşitul activităţii predecesoare.24 0 0 3 GV21 12.56 24. Sfi -sfârşitul activităţii i. activitate activitate [ore] [zile] R1 1 F21 0 11.42 21.i+1=Ini+1-Sfi . Rezultatele calculelor se găsesc în tabelul următor: Tab. începutul şi sfârşitul succesorului. Reţeaua logică a proiectului este reprezentată în figura 4.24 -4 3 RC81 34.71 -5 4 RP81 48. Identificarea duratei legăturilor Legătura este o relaţie stabilă între două evenimente : începutul sau sfârşitul predecesorului şi respectiv. duratele acestora .01 56. Inceput Sfârşit Operaţie Ord.42 2 RP91 16. 4.61 -21.i+1.96 67.73 -2.69 0 0 5 CH91 26.

25= t0+19. Nr.75 11.75 tf-2. Calculul datelor cel mai devreme (CMD) se efectuează prin trasarea reţelei logice a proiectului în raport cu o scară de timp ce are originea la un moment iniţial t0 şi care se derulează spre viitor.75= t0+11.5 tf-7.5= t0+12 tf-7. calculul marjelor presupune punerea în concordanţă a scărilor CMD şi CMT.75 t0+7 t0+10. Marja în timp a unei activităţi reprezintă rezerva de timp pe care o are activitatea respectivă şi se calculează ca diferenţa între data de sfârşit.50 R9 t0+0 t0+2.75= t0+12.75 18.75 tf-8.75= t0+13.50 t0+9 t0+1.75 t0+4 t0+7.5= t0+10.25 tf-1.25 tf-3.75= t0+19. Calculul datelor cel mai târziu (CMT) se efectuează prin trasarea reţelei logice a proiectului în raport cu o scară de timpce are originea la o dată finală tf şi care se derulează spre trecut.75= t0+2.25 10. De aceea.25= t0+18. • • Calculul datelor cel mai târziu (CMT).25 Tab.75 0 0 0 0 0 0 75 .4.5 t0+13. pe scara CMT şi data de început. Calculul marjelor de timp ale activităţilor.Managementul proiectului în funcţie de timp Programarea şi conducerea proiectului prin durată comportă parcurgerea următoarelor etape de bază: • Calculul datelor cel mai devreme (CMD).25 Date CMT tf-11.75 tf-14.25 10. 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 6 Activităţi D11 F11 F12 CV11 RP11 C11 D81 CH81 RC81 RP81 C81 S91 RP91 F91 G91 CH91 C91 Date CMD R1 t0+0 t0+1.5= t0+7 tf-11= t0+10.5= t0+0 tf-18.98= t0+23.1 Marja fără date impuse [ore] 10.25= t0+14. pe scara CMD.41 tf-9.75 11.75 11.75= t0+17.5 tf-21.75 t0+7.75= t0+15.6.25 10.75 tf-1.5 tf-2.6. Ord.75 11.75 tf-4= t0+17.75 tf-5.25 11.25 10. 4.25 10.25 tf-9.75 R8 t0+0 t0+1 t0+4 t0+5.

25 10.1 este prezentat programul de lucru pentru datele CMD şi programul de lucru pentru datele CMT fără date impuse.25 10. 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 6 Activităţi D11 F11 F12 CV11 RP11 C11 D81 CH81 RC81 RP81 C81 S91 RP91 F91 G91 CH91 C91 Date CMD R1 t0+0 t0+1.50 t0+9 t0+1.25= t0+19.75 18. Ord. Nr.75 t0+7.25= t0+18.75= t0+2.5= t0+10.25 10.6.2 Marja cu date impuse [ore] 10.75= t0+11.25 tf-3.75= t0+12.5 tf-21.5= t0+7 tf-11= t0+10. Marjele impuse.2.5 tf-7.25 Tab.25 tf-1.75 R8 t0+0 t0+1 t0+4 t0+5.41 tf-9.6.75= t0+19.75 0 0 0 0 0 0 76 .În figura 4.75= t0+17.25 10. Prelucrările pe maşina de rectificat plan trebuie să se termine cel mai târziu la t0+200h întrucât până la data respectivă maşina este programată pentru alte lucrări. datele CMD şi CMT ţinând cont de datele impuse sunt prezentate în tab.75 tf-4= t0+17.75 t0+7 t0+10.25 tf-9. Date impuse: Prelucrările pe maşina de rectificat rotund nu pot începe înainte de t0+20h întrucât până la data respectivă maşina este în reparaţie.25 10.75 tf-2.98= t0+23.5= t0+12 tf-7.25 11.75 11.25= t0+14.75= t0+13.5 tf-2.6.75 11.75 tf-5. 4.75 tf-8.5 t0+13.75 tf-14.25 Date CMT tf-11.75 11.75 tf-1.50 R9 t0+0 t0+2.75 11. 4.75= t0+15.5= t0+0 tf-18.75 t0+4 t0+7.

În figura 4.2 este prezentat programul de lucru pentru datele CMD şi programul de lucru pentru datele CMT cu date impuse.6. 77 .

4.Fig.1 CMD şi CMT fără date impuse 78 .6.

79 .

Regula de bază în cadrul lisajului. In cazul în care marjele sunt egale. Nu de puţine ori aceste planuri de sarcini conţin supraîncărcări pe anumite interval de timp.7 Mangementul proiectului în funcţie de resurse În cadrul managementului prin resurse apare o nouă dimensiune a proiectului. 80 .4. în felul acesta rezultă planul de sarcini iniţiale ale resurselor.au prioritate de plasare activităţile care încep cel mai devreme în CMT. Proiectarea activităţilor din planurile de sarcini finale pe o scară de timp. în vederea eliminării supraîncărcărilor.au prioritate de plasare activităţile care se termină cel mai târziu în CMD. obţinându-se astfel programul de lucru al resurselor.6.2 CMD şi CMT cu date impuse 4. denumită resursă. Etapele de bază în cadrul managementului în funcţie de resurse sunt: Încărcarea calendarelor resurselor cu activitaţi din reţea.Fig. ţinând cont de durate şi intensităţi. La lisajul CMT. Prin resursă înţelegem un mijloc de îndeplinire a uneia sau mai multor activităţi prin proiect. constă în decalarea cu prioritate a activităţilor cu marja de timp cea mai mare. în felul acesta obţinându-se planurile de sarcini finale ale resurselor. se aplică următorul criteriu: La lisajul CMD. Lisajul planurilor de sarcini iniţiale. Lisajul se realizează prin decalarea activităţilor supraîncărcate către viitor (în cazul planurilor CMD)sau spre trecut (în cazul planurilor CMT).

Fig. 4.7.3 Lisaj CMD 81 .

4 PLanuri de sarcini CMT 82 .7.Fig 4.

7.5 Lisaj CMT 83 .4.

4.6 Lisaj CMT 84 .7.

Criteriul marjei: activităţile cu dată minimă au prioritate. • Criteriul duratei: activităţile cu durata cea mai mică au prioritate de plasare în listă. în funcţie de tipul ordonanţării.4. care se face pe baza următoarelor criteria: • Criteriul legăturii de dependenţă din reţea: • • • La ordonanţarea înainte. Proiectarea activităţilor din planurile de sarcini pe o scară de timp. Atât la ordonanţarea înainte şi la ordonanţarea înapoi se parcurg 3 etape: 1.8. Încărcarea calendarelor resurselor cu activităţile din listă.  Ordonanţarea înapoi.1. la ordonanţare nu se obţin supraîncărcări.orice succesor se plasează în listă înaintea predecesorilor săi direcţi sau indirecţi. obţinând astfel planurile de sarcini ale resurselor.orice predecesor se plasează în listă înaintea succesorilor săi direcţi sau indirecţi.8 Managementul proiectului prin ordonanţarea produselor Prin ordonanţare se înţelege repartizarea în timp după anumite criterii a unui set de lucrări pe resursele disponibile. La ordonanţarea înapoi. Elaborarea listei de activităţi. 2. 85 . Criteriul datei impuse: activităţile cu dată impusă au prioritate. Lista activităţilor. obţinându-se astfel programul de lucru al resurselor. pentru ordonanţarea înainte în funcţie de marja curentă este prezentată în tabelul 4. deoarece activităţile se plasează întotdeauna pe poziţii libere din calendar (cu respectarea legăturilor din reţea). Criteriul ordinii de declarare a activităţii: La ordonanţarea înainte. 3. După modul cum sunt parcurse calendarele resurselor deosebim două tipuri de ordonanţare:  Ordonanţarea înainte.au prioritate activităţile care încep cel mai devreme în CMD. La ordonanţarea înapoi.au prioritate activităţile care încep cel mai târziu în CMT.

25 11 S91 C3 2.75 6 C81 C3 2.75 Planurile de sarcină ale resurselor şi programul de lucru.50 4 RP21 C2 2 R4 2 5 C21 C3 1.25 R6 2.8.25 15 CH91 C3 5.25 5 F21 C3 1. respectiv 4.25 R6 3.75 R2 1.75 2 G21 C3 2.50 R8 5.50 R8 5.1 Nr.75 R4 3.25 16 S91 C3 2.25 100% 9 RP81 C2 3.2.50 4 G21 C3 2.50 14 G91 C3 3.Tab. Ord.25 100% 9 CH81 C3 6 R8 6 10 D81 C3 3.25 R9 4.25 R4 4.2.25 R5 2.25 R5 2.8.75 12 RP91 C2 4.50 11 C91 C3 2.75 10 C81 C3 2.8.25 12 CH91 C3 5. pentru ordonanţarea înapoi în funcţie de marja curentă este prezentată în tabelul 4.75 2 RP21 C2 2 R4 2 3 GV21 C3 3.25 7 RP81 C2 3. Operaţie Criteriu de selecţie Durata activităţii [zile] Resursă Intensitatea Sarcină resursă 1 C21 C3 1. pentru ordonanţarea înainte în funcţie de marja curentă şi pentru ordonanţarea înapoi în funcţie de ordinea de decalare a activităţilor sunt prezentate în figurile 4.8.50 R2 3.75 R7 2.25 Lista activităţilor.75 R7 2.25 R4 4.25 3 GV21 C3 3.75 6 D81 C3 3.25 R6 3.25 R5 2.50 16 C91 C3 2.1. 86 .50 R3 3.25 13 F91 C3 3.75 R4 3.50 15 RP91 C2 4. Tab.25 14 F91 C3 3.50 13 G91 C3 3.50 7 CH81 C3 6 R8 6 8 RC81 C2 4. Operaţie Criteriu de selecţie Durata activităţii [zile] Resursă Intensitatea Sarcină resursă 1 F21 C3 1.75 R5 1.2 Nr. 4.25 R9 4.50 R1 3.50 R1 3.75 R5 1.50 R2 3.25 R6 2. Ord. 4.25 R5 2.50 R3 3.75 R2 1.75 8 RC81 C2 4.8.

8.Fig 4.1 Ordonantarea datelor inainte 87 .

2 Ordonantarea datelor inapoi 88 .Fig 4.8.

75=85.4.75+12.5 0.5 1.25 1. 4.5*7=3. Având în vedere că durata ciclului optim este mai mică decât durata perioadei de repetare a loturilor. Tab.5=95 25-26.5 93.5 1.75 11.25*3=12.1.75-16.25*5=6.25 0. 4.75 4.75*5=18. scenariul optim este Lisaj CMT (fig.5*4=2 8.75 5+3.25 22-23.11.25+6=91.9 Selectarea scenariului optim Scenariul optim este cel pentru care durata ciclului de producţie este minimă şi în care sunt respectate datele impuse.75 12.4).5-18.5-13. 4. corelarea scenariului optim se verifică cu planul de producţie director (PPD).5 respect datele iniţiale 3 Ordonanţare înainte 27.25 23. cu durata ciclului de producţie: Tco=26.11.75 66.25=37 13. iar graficul de sarcină cumulată în fig.5 9-10.75 0.5 0.25-22 3.5+3.75=23.9.5+18.75-17 0.25+2.25 25.1. Tab.5*4=6 85. 4.1 Sarcina curentă [oreSarcina cumulată [oreInterval de timp [zile] maşină] maşină] 0-1 1*1=1 1 1-3 2*2=4 1+4=5 3-4.25 0.75-14.5=62 17. Ord.25*3=3.5 18.75 0.25-25 0.75 1.25 91.75 1*6=6 37+6=43 14.11.25-4.75*6=4.5+2.5=66.75*3=2.5-24.1 Durata ciclului de Nr.25=27.5+2=25.75+3=30.5=96.75-12.10 Corelarea scenariului optim cu PPD Durata ciclului de producţie optim Tc=26. Scenariu producţie [zile] 1 Lisaj CMD 28 respect datele iniţiale 2 Lisaj CMT 26.75-9 4.75 10.5 10.5 [zile] 4.5*1=1.7.25=93.75*4=3 27. Perioada de repetare a loturilor Tr=84 [zile].75*3=2.75+6.75 nu respect datele iniţiale Astfel.25 30.5 57+1. 4.5 [zile].5 24.5 17-17.75 2*7=14 43+14=57 16.75 respect datele iniţiale 4 Ordonanţare înaipoi 30.11 Elaborarea tabelelor de sarcină cumulată şi a graficelor de sarcină cumulată Tabelul de sarcină cumulată pentru scenariul optim este prezentat în tab.25*6=1.5 Graficul de sarcină cumulată pentru scenariul optim este prezentat în continuare: 89 .75 1*2=2 23.5 62+4.75=8.5 58.5+1.75*2=1. 4.75-11.75 4.5=58.5 95+1.75+2=10.

12. 4.11. În vederea amplasării resurselor pentru scenariul optim se va întocmi un tabel multiprodus al grupării resurselor (tab.1 Verificare:  se verifică.1 Reper Simbol/Nr Caracteristica 1 90 2 3 Operaţii 4 5 6 . 4. 4. Tab.12.Fig. amplasarea grupelor de maşini care participă la fabricarea acestora se optimizează aplicând metoda verigilor. 4.12 Amplasarea optimală a resurselor Deoarece fluxurile tehnologice ale celor trei repere care se fabrică sunt diferite.1).

2l R8 R8 3v. de prod.12. tehn.1l R2 R3 R5 R7 R5 R7 4v.R8R9.3l R4 R8 R5 R5 R6 R5 R7 4v.R9R4. Matricea de amplasare. • Se stabileste intensitatea de trafic a resurselor Ri R9 R8 R7 R6 R5 R4 R3 R2 R1 R1 416 417 417 834 416 91 R2 R3 421 417 421 417 1676 416 1249 1254 R4 416 R5 421 R6 421 417 1676 R7 1255 R8 416 1253 R9 1674 .R4R5. l-numărul reperelor pe vertical şi orizontală. Leg.3l R9 4v.de loturi R1/421 Proc.R4R2.4l Fig.4l R7 2v.3l 3v.R3R4. Leg.R4R5.R2R6. Proc.12.R6R8. Ri R9 R8 R7 R6 R5 R4 R3 R2 R1 R1 R8 R7 R7 2v. R8 R9 R4 R5 - R8/417 R1R8. 4. Stabilirea ordinii de amplasare a resurselor  Pe baza datelor din tabelul multiprodus se determină numărul de verigi şi de legături pe care le realizează fiecare resursă. Leg.R8R5.1.1 Unde: v-suma celulelor completate pe vertical şi orizontală.4l R8 3v.2l 1v. Proc.R6R3. R4 R2 R6 R8 R5 R9/416 R7R4. tehn. tehn. de prod. R7 R1 R2 Resursa pe care se realizează operaţia R6 R3 R4 R5 - R2R6. completă cu indicia de flux totali şi cu numărul corespunzător de verigi al fiecărei resurse. de prod. este reprezentată în figura 4.

` 92 .2 • Se stabileste ordinea de amplasare a resurselor.12.Fig. 4. Ea fiind dată de ordinea descrescătoare a valoriilor intensităţii de trafic determinate anterior.

3 Amplasarea optimală R1 R1 R8 R3 R4 R9 R5 R7 R6 R2 Fig.R3-R6-R9-R7-R5-R8-R4-R2-R1 Amplasarea optimală a resurselor este prezentată în fig. 4.4 Amplasarea optimală R7 R1 R8 R3 R4 R9 R5 R7 R6 R2 Fig. 4.12. 4.5 R1 R8 R3 R4 R9 R5 R7 R6 R2 Fig. 4. 4.4 şi fig. 4.12.5 Amplasarea optimală R8 Se calculează coeficientul de încărcare a maşinii: 93 .3.12. fig.12.12.12.

75 Tîi [%] 17.13 Calculul costului de producţie În capitolul 3 s-a presupus că pe un anumit grup de resurse de producţie se fabric un singur reper.51 44. 4.53 79. CT . Costul total de producţie. Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul următor: Nr.34 39. maşină 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Tef [zile] 4. Coeficientul de încărcare total a resurselor alocate proiectului se calculează cu formula: kiTm= unde: n-numărul total de resurse.).92 16.c.04 72.c.79 Tab.] Tab.Tefi-timpul de utilizare total al resursei Ri.4 4.62 24.4 Cm[lei/buc] Cm[lei/u.1 Reper R1 5.5 6.costurile curente C1= Cm +Cr +Cif +Cind[lei/buc] unde: • Cm -costul mediu al semifabricatului.] • Cr -costuri cu retribuţia personaluluidirect productive 94 .75 10.25 11 11. ca o medie aritmetică a pieselor reale existente în fabricaţie.unde:. De aceea. se determină cu relaţia: CT=C1+C2+C3+C4 [lei/buc] C1.25 36.43 R9 5. obţinută din punct de vedere al calculelor.64 41.5 21 9.2 kîTm [%] 41. 4. În acest capitol se consider fabricarea celor 3 repere pe resurse de producţie comune.c. Aceasta reprezintă o piesă fictivă.12. în [lei/u. costul de producţie pentru acest capitol se raportează la unitatea convenţională (u.75 4.c.25 19.] [lei/u.13.9 R8 5 5. -Tcopi-durata ciclului de producţie optim.

Cif = =1.86 C1[lei/u.84 C2-Costurile fixe se determină cu ajutorul relaţiei: C2= C2= [lei/u.86 [lei/u.Cr= [lei/u.] • Cind – costuri indirect Cind= [lei/u.] Cif[lei/u.] unde: NT-lotul echivalent.43 3.84 [lei/u. Cr= • =3. Nj-lotul de fabricaţie specific fiecărui reper j.c.c. Sri=6.c. în vederea prelucrării tuturor reperelor j. 4.c] unde: Si-retribuţia medie orară a salariaţilor direcţi.2 [lei/oră] hi-numărul de ore utilizate pentru fiecare resursă i.13.] Tab.c.] unde: Rf.c.c.c.costuri cu regia secţiei de fabricaţie.2 Rezultatele calculelor sunt date în tabelul următor: Cm[lei/u. ai=3 [lei/oră].retribuţia orară a operatorilor reglori. se adoptă Rf=180% Cind= =6.c. NT=1254 [buc] L=A+B [lei/lot convenţional] • A-costuri de pregatire-încheiere a fabricaţiei.] 17.] unde: ai-cota orarăa costurilor de întreţinere şi funcţionare a fiecărei resurse de producţie.] Cif –costuri necesare întreţinerii şi funcţionării utilajelor: Cif = [lei/u.] Cr[lei/u. Si=6.] Cind[lei/u.5 [lei/oră] 95 . p=12 Tpîi-timpii de pregătire-încheiere consumaţi la fiecare resursă Sri.] 6.c.81 1. şi pentru activitatea administrativă de lansare a lotului A= [lei/lot] unde: p-coeficient ce ţine seama de cota parte a costurilor pentru activităţile administrative.81 [lei/u.c.94 5.c.

12 Rezultatele calculelor sunt prezentate în tab.3) NgT-producţia anuală totală. NgT =3759 V.13.7 Tab.63 C3-Costul de amirtizare a resurselor: C3= = [lei/lot] unde: E-coeficient ce cuantifică pierderile suportate de încărcare (E=0.32 • C4.38 =0.13.000 lei -kam=M=0.Costul de amortizare a resurselor C4= [lei/u.3 C2 [lei/lot] 0.] 0.65 M 0. 4.32 Astfel: 96 .] Rezultatele calculelor sunt prezentate în tab.durata ciclului de producţie =26.c.32*0. cauzată de producţia neterminată: V= Astfel: V= =0.3 A [lei/lot] 103. am=0.13.4 C3[lei/u. -Vm-valoarea medie de achiziţie a resursei. 4.13 B [lei/lot] 42.32 U 1438. 4.c.mi-numărul resurselor de acelaşi tip. Vm=18. n=9.3=1438. • B-coeficient cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor de producţie pe durata pregătiriiîncheierii fabricaţiei B= [lei/lot] Tab.27+145.] unde:-am-rata de amortizare anuală. -n-numărul de resurse.numărul mediu de loturi ce se găsesc simultan în fabricaţie M= Tc.63)*0.4 V 0.63*0.1.5 zile Tr-durata de repetare a loturilor M= Astfel: U=(1254*18.5 L [lei/lot] 145.coeficient ce cuantifică variaţia costurilor.7 [lei/u.13.4.c.65 M.

38 97 .12 C3[lei/u.] 0.c.13.] 1.38 [lei/u.c.] 17.94 C2[lei/u.c.] 0.c.82 Costul total de producţie CT estedat în următorul tabel: C1[lei/u.C4= =1. 4.38 C4[lei/u.c.] 19.5 CT[lei/u.] Tab.c.

5. Durata ciclului de producţie pentru varianta a II-a este: TcII=212 [ore] Rezultă: TcI>TcII Se alege varianta a II-a. numărul de posture de lucru. n este: NI=n5+n7+n8=5+6+5=16 posturi de lucru În cazul variantei a II-a numărul posturilor de lucru este egal cu numărul de resurse: NII=9 posturi de lucru Numărul de resurse din varianta a II-a este de aproape 2 ori mai mic decât la prima variantă. Durata ciclului de producţie pentru variant I este reprezentată de durata cea mai mare dintre cele trei durate: TcI=Tc5+Tc7+Tc8= 350. În funcţie de durata ciclului de producţie Prima variantă constă în organizarea proiectării la nivel de reper-operaţie. pe câte o grupă de maşini.4 [%] Se alege varianta a II-a.21 [ore] În cazul variantei a II-a.16 [%] În cazul variantei a II-a gradul de încărcare al resurselor este: kiTII =41. şi anume: Var.c. deci se alege varianta a II-a. În cadrul acestei variante. În funcţie de numărul de resurse şi de gradu de utilizare al acestora În varianta I.în condiţii de resurse limitate şi cu date impuse. 5. Astfel.II. Numărul posturilor de lucru este egal cu numărul total de operaţii. cele trei procese tehnologice se lansează simultan pe aceleaşi resurse.2. pentru fiecare dintre variante este: SmI= =0. fiecare reper se prelucrează individual. deoarece durata ciclului de producţie este mai mică.27 [ore-maşină/u.24 mai mare.1.5 Compararea variantelor Se vor compara cele două variante de programare şi conducere a producţiei. deoarece are gradul de încărcare cu 2. Var.3. În funcţie de sarcina de producţie raportată la unitatea convenţională Sarcina medie pe unitatea convenţională. 5.I.în condiţii de resurse nelimitate şi fără date impuse.] 98 . în cazul primei variante: kiTI = Rezultă: kiTI = [%] =39. separate. Din punct de vedere al resurselor se mai poate analiza şi gradul de încărcare al resurselor.

92 Pentru a II-a variantă.c.5.25 [lei/u.c] Se constată că în cazul variantei a II-a costul de producţie este mai mic cu: ΔC=CI-CII=0.] În felul acesta.] 5.c.4.SmII= =0. În funcţie de sarcina de producţie cumulată pe ansamblul proiectului Pentru prima variantă sarcina de producţie cumulată pe ansamblul proiectului este: ScI=773. În funcţie de costul de producţie Pentru prima variantă: CI=20.17 [ore-maşină/u.07 [lei/u.c. conduce la o reducere anuală egală cu: Ea= ΔC*NgT=939. sarcina de producţie cumulată pe ansamblul proiectului este: ScII=772 Deci: ScI> ScII 5.] Pentru a II-a variantă: CII=19.82 [lei/u.75 [lei] 99 . adoptarea variantei a II-a de programare şi conducere a producţiei.

6. Concluzii finale Din compararea celor două variante de programare şi conducerea producţiei se observă că varianta a doua prezintă avantaje evidente faţă de prima variantă. 100 . concretizate prin: • Durata ciclului de producţie pentru varianta a II-a este mai mică decât durata ciclului de producţie pentru varianta I: TcII<TcI • Numărul de resurse din a II-a variantă reprezintă aproape jumătate din numărul de resurse pentru prima variantă: NII<NI • Gradul de încărcare al resurselor din a II-a variantă este mai mare decât cel de la prima variantă: KiTII>KiTI • Costul de producţie în cazul variantei a II-a este cu 0. rezultând o reducere anuală de 939.25 lei/u. 75 lei. mai mic faţă de costul de producţie pe unitatea de produs în cazul primei variante.c.

Nitu E.A. Managementul Operational al Proiectelor. 2007 [4] Neagu C. Ed. Rosu Magdalena.BIBLIOGRAFIE [1] Neagu C. Bren... Ingineria si Managementul Productiei. Rosu Magdalena. Melnic L. 2006 [3] Neagu C.. Nitu E. Bazele teoretice... Ed. Catana M. Didactica si pedagogica R. Ed. Note curs.. 2004 101 . 2011-2012 [2] Negu C... Ingineria sistemelor de productie. Bren.. Aplicatii. Ingineria si Managementul Productiei.. Catana M.