You are on page 1of 15

REFERAT

TAXELE VAMALE ŞI COMERŢUL INTERNAŢIONAL

2012-2013

CUPRINS Taxele vamale Introducere ● ● ● ● ● ● ● Taxele vamale – instrument al politicii de liber schimb Clasificarea taxelor vamale Funcţiile taxelor vamale Aşezarea şi perceperea taxelor vamale Plata taxelor vamale. contestaţii şi contravenţii Zone libere Efecte generale ale aplicării taxelor vamale Concluzie .

fiind organismul de reglementare a comertului exterior. Atributiile institutiei vamale decurg din scopurile pe care vama este chemata sa le indeplineasca. De-a lungul edificarii statului national roman. a avut un rol important in structura generala a statului. Din punct de vedere juridic. institutia vamala a jucat un rol esential in politica generala a statului indreptata in directia protectiei economiei nationale. Ca urmare. In conditiile in care. Din punct de vedere administrativ. functionarii vamali si politia vamala. Autoritatea Nationala a Vamilor are in subordine 10 Directii Regionale Vamale. in diferite perioade. avand sarcina de a infaptui politica vamala a Guvernului. uneori. nr. ulterior. incheiata la Bruxelles la 15 decembrie 1950. fie indirecte. integrata in Ministerul de Finante. in adevarate "razboaie" comerciale. institutia amintita participa la efortul de aparare a teritoriului si a populatiei Romaniei. a Directiilor Regionale Vamale. 366/2004. Romania se indreapta tot mai mult spre integrarea in structurile euro-atlantice. dar si de protectie a patrimoniului national sau cu importante functii in sistemul national de aparare. iar problema integrarii economice este de prim ordin. nu in ultimul rand. economice si financiare. datorate in primul rand schimbarilor sociale survenite in Romania la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX. Tot in aceeasi perioada a fost emisa o lege privind regimul vamal si organizarea serviciilor vamale si a fost elaborat Tariful vamal. De asemenea. Astfel. . administrative.980/1968. privind circulatia marfurilor la intrarea si iesirea lor din teritoriul suveranitatii unui stat. un rol social si de aparare a natiunii. pe care tara noastra a fost nevoita sa le sustina la un moment dat. Autoritatea Nationala a Vamilor este organizata si functioneaza in conformitate cu prevederile H. de vama si de navigatie ale Romaniei cu terti si. care cuprinde normele si regulile dupa care se reglementeaza si se stabilesc raporturile juridice intre persoane si stat sau intre state diferite. elaborata la 1 iulie 1875. indeplineste functia de instrument de protectie a economiei nationale si. precum si autoritatea care reprezinta puterea executiva in chestiuni vamale. in perioada interbelica. s-a ajuns ca. prin organele sale de control. dreptul vamal este o ramura a dreptului public. modern sau in epoca noastra. vama este o institutie complexa care. Cea dintai lege care a organizat in mod unitar vamile romane este Legea generala a vamilor. vamile sa fie administrate de Directia Vamilor.INTRODUCERE In organizarea statului. vama este autoritatea care are in atributiile ei administrarea tuturor serviciilor de vamuire. fie sub forma impozitelor directe.Incepand cu data de 13 octombrie 2003 Directia Generala a Vamilor a devenit Autoritatea Nationala a Vamilor. vama a fost implicata direct in punerea in aplicare a tratatelor de comert.G. indirect. devenind efectiv membra a Organizatiei Mondiale a Vamilor in anul 1969. Dupa cel de-al doilea razboi mondial. functionand in subordinea Autoritatii Nationale de Control. conform unei legii organice. Romania a aderat la Conventia pentru infiintarea unui Consiliu de cooperare vamala. prin Decretul Consiliului de Stat nr. vama va juca un rol important in transferul spre structurile europene si. Administratia vamala romana a intrat intr-un proces de reorganizare. pe langa rolul ei primordial. in ultimii ani. Din punct de vedere economic. control si incasare a impozitelor si taxelor de import si export. aceasta cuprinzand infiintarea in 1973 a Directiei Generale a Vamilor si. Institutia vamala din Romania. fie in cazul formatiunilor statale antice. fie in cadrul statului medieval. va avea rolul de a contribui la protejarea granitei rasaritene a Europei unite. chiar daca sub forme diferite de-a lungul secolelor. este sanctionatorul conflictelor izvorate din exercitarea dreptului de a impune si incasa drepturile vamale. vama este regulatorul schimbului de marfuri si produse ale unui stat cu terte puteri. fiscal. In prezent. Atat regimul vamal cat si organizarea serviciilor vamale au suferit de atunci o serie de modificari.

care a fost adoptat de Parlamentul Romaniei.E. aplicarea normelor de natura vamala a fost aliniata cerintelor comunitatii europene. devenind Legea nr. initiativa care se inscrie in cadrul programului de combatere a coruptiei si crimei organizare.. avand sarcina de a infaptui politica vamala a Guvernului. Directia Generala a Vamilor este organizata si functioneaza in conformitate cu prevederile HG nr. De asemenea. care este in vigoare pentru procesarea declaratiilor vamale. respectiv asistenta reciproca pentru combaterea fraudelor vamale. Directia Generala a Vamilor reprezinta tara noastra in relatiile cu administratiile vamale ale altor state si organizatiile internationale. in acest fel ridicandu-se semnificativ eficienta comunicarii informatiilor si a procedurilor de lucru. 147/1996. de la avizul Comisiei Europene exprimat in Agenda 2000 si tinand cont de stadiul actual al administratiei vamale. in cursul anului 1997 a fost redactata forma finala a Codului vamal al Romaniei. crearea centrului fiind materializata prin eforturile considerabile ale Directiei Generale a Vamilor si Ministerului de Interne din Romania.In prezent. contabilitate. Iugoslavia. ce permite implementarea intregului pachet legislativ.1997 si reprezinta. Ucraina si Georgia. Programul de informatizare a vamilor. 1114/2001. Principalul obiectiv al autoritatii vamale din Romania dupa 1990 a fost reforma in plan legislativ. astfel. Grecia. elaborata de U. Scopul a fost informatizarea tuturor functiilor activitatii vamale. baza acestuia este aplicatia ASYCUDA. Presedinte al Romaniei intre anii 1996-2000. asigurand aplicarea strategiei Guvernului in domeniul vamal. cofinantat de UE (RO 9304). 939/1998. 498/1994 si ale HG nr. Armenia. Obiectivele strategiei vamale din Romania si masurile de realizare a acestora au fost cuprinse in Programul National de Adoptare a Aqcuis-ului Comunitar (PNAAC). Bulgaria. Directia Generala a Vamilor a elaborat strategia de pregatire pentru preaderare a Administratiei Vamale Romane. Acest act a intrat in vigoare la data de 01. incluzand procesul de vamuire. indiferent de subiectii carora se adreseaza si de raporturile juridice reglementate. SUA. Pornind de la principiile enuntate in “Declaratia de aprobare a strategiei de pregatire pentru aprobare a administratiilor vamale si fiscale din Romania”. in problemele cu specific vamal. operatiuni de tranzit si sisteme de raportare si de a instala tot echipamentul si aplicatiile necesare in birourile vamale. . aprobat prin HG nr. pe teritoriul Romaniei.10. modificata si completata cu HG nr. a fost redactat si publicat Regulamentul de aplicare a Codului vamal al Romaniei. Eforturi considerabile a depus autoritatea vamala romana in ultimii ani cu privire la incheierea de acorduri la nivel guvernamental. Directia Generala a Vamilor are in subordine 10 Directii Regionale Vamale Interjudetene si 107 birouri vamale. Moldova. in numele Ministerului Finantelor Publice. O alta realizare importanta a autoritatii vamale romane o reprezinta inaugurarea la data de 16 noiembrie 1999 a Centrului Regional SECI de Combatere a Infractionalitatii Transfrontaliere. o realizare care se inscrie in activitatea de armonizare a legislatiei din domeniu cu legislatia comunitara. supraveghere si control. lansat de domnul Emil Constantinescu. Astfel. a fost finalizat in 1998. munca de zi cu zi a vamesilor a fost adaptata la procedurile automatizate. incepand cu 1997 au fost incheiate acorduri vamale bilaterale intre Romania si Turcia. Astfel. 141/1997. Prin aprobarea acestui act. din punct de vedere juridic. Obiectivul implementarii programului a fost realizat o data cu crearea Sistemului Informatic Vamal Integrat ICIS. In ceea ce priveste sistemul informatic vamal. Directia Generala a Vamilor functioneaza ca institutie de specialitate a administratiei publice centrale. Exista la aceasta data toate conditiile necesare aplicarii unitare a legislatiei vamale europene.

existând însă situaţii de extindere a teritoriului vamal. exportului sau tranzitului acestor mărfuri. Consiliul Economic şi Social al ONU a desfăşurat primele negocieri tarifare cu privire la reducerea taxelor vamale şi atenuarea unor restricţii din calea comerţului internaţional. O altă caracteristică a relaţiilor comerciale internaţionale o reprezintă apariţia şi lărgirea proceselor de integrare economică. care constituie baza juridică a concesiilor tarifare asupra cărora s-a căzut de acord şi a regulilor care reglementează relaţiile comerciale între state. De la 1 ianuarie 1995 GATT se numeşte Organizaţia Mondială a Comerţului. prin generalizarea sistemului de preferinţe vamale. constituită în 1958-1960. . numai pentru mărfurile industriale la care se desfiinţează taxele vamale. cum ar fi scutirea totală de taxe vamale în cadrul Uniunii Europene (ce se constituie într-o uniune vamală) sau scutirea de taxe vamale pentru produsele industriale în comerţul din ţările Asociaţiei Europene a Liberului Schimb ( care constutuie o zonă de liber schimb).Şi în ţările în curs de dezvoltare s-au realizat uniuni vamale. În relaţiile comerciale ale ţărilor care fac parte din grupări comerciale şi economice se aplică facilităţi mari.În 1947. negocieri al căror rezultat au fost înscrise în tratatul multilateral “Acordul General pentru Tarife şi Comerţ”.AELS s-a constituit prin convenţia de la Stockholm în 1960 şi legalizează crearea unei zone a liberului schimb între şapte ţări capitaliste dezvoltate. cuprinde ţările Americii Centrale şi a eliminat treptat taxele vamale până în 1966. CEE (denumită ulterior UE) a devenit uniune vamală de la 1 iulie 1957. la propunerea SUA.Taxele vamale TAXELE VAMALE – INSTRUMENT AL POLITICII DE LIBER SCHIMB Taxa vamală reprezintă un impozit perceput de stat asupra mărfurilor în momentul în care trec graniţele vamale ale ţării respective. În condiţiile actuale de creştere a interdependenţei economice între state. Prin apariţia acestui acord a apărut o nouă etapă în politica comercială internaţională.Taxele vamale aplicate pe un teritoriu vamal sunt cuprinse într-un tarif vamal. Piaţa Comună a Americii Centrale. când taxele vamale în comerţul intracomunitar au fost suprimate şi s-a constituit faţă de terţe ţări cu tarif vamal comun.Teritoriul vamal reprezintă teritoriul pe care se aplică acelaşi tarif vamal care poate să corespundă sau nu cu teritoriul naţional al ţării. zone libere etc). precum şi situaţii de restrângere a teritoriului vamal (antrepozite vamale. zone de comerţ liber şi aranjamente preferenţiale. în scopul importului. se manifestă o tendinţă obiectivă de reducere a taxelor vamale.

a consacrat principiul tratamentului preferenţial în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare. Sistemul de preferinţe vamale nereciproc şi nediscriminatoriu în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare aprobat în cadrul UNCTAD în octombrie 1970. ce cuprinde o descriere amănunţită a mărfurilor.taxe vamale specifice – se calculează pe unitatea de măsură fixă (masă. iar din punct de vedere al veniturilor bugetare se aliniază în mod automat preţurilor fiind calculate sub formă de procent. CLASIFICAREA TAXELOR VAMALE Taxele vamale se clasifică după mai multe criterii: a)în funcţie de obiectul impunerii. Acest sistem permite scutirea completă a taxelor vamale sau reducerea acestor taxe la exportul în ţările dezvoltate a produselor provenind din ţările în curs de dezvoltare. Avantajul este că ele nu au un tarif vamal prea detaliat. . transportul de tranzit şi mişcarea forţei de muncă în interiorul grupării. având ca obiectiv principal asigurarea comerţului liber. . taxele vamale vizează importurile. exporturile sau fluxurile de tranzit. sunt achitate de firmele importatoare şi sunt incluse în preţul de desfacere pe piaţa internă a importatorului.taxele vamale de tranzit se percep asupra mărfurilor străine aflate în trecere pe teritoriul vamal al ţării respective b)după modul de percepere se disting: .taxe vamale ad valorem – se prelevă sub forma unui procent determinat asupra mărfii importate. .taxele vamale de import se percep asura mărfurilor importate când trec graniţele vamale ale ţărilor importatoare. Piaţa Comună a Ţărilor Arabe a început să funcţioneze în 1965. introducerea unui tarif extern comun. urmărind desfiinţarea taxelor vamale interne şi reducerea treptată a acestora între ţările membre. fiind suportate de consumatorii finali. volum) a mărfurilor şi presupune existanţa unui tarif vamal foarte detaliat.Asociaţia Latino-Americană aLiberului Schimb a luat fiinţă în 1960 prin tratatul de la Montevideo. coordonarea politicii valutare şi a sistemului de impozite. . . şi pus în aplicare în 1971.taxele vamale de export se percep asupra mărfurilor indigene la exportul acestora şi sunt percepute la un nomenclator scăzut de mărfuri şi pe timp limitat sau limitarea exportului unor produse de bază în vederea prelucrării la intern.

. fără nici o înţelegere prealabilă cu alte state. perceperea acestora fiind avantajoasă pentru stat. tranzit). deoarece ca impozit fiscal majorează veniturile bugetare.taxe vamale mixte – se percep în special ca adaos la cele specificate.taxe vamale percepute de la persoane juridice. taxele vamale au adus venituri statului de 1042.taxe vamale autonome – sunt stabilite de stat în mod independent. Statul stabileşte pentru anumite mărfuri taxe vamale mai reduse în comparaţie cu cele autonome.taxe vamale protecţioniste – sunt taxe al căror scop este crearea unei bariere pentru mărfurile străine. prin care se urmăreşte eliminarea concurenţei străine pe piaţa ţării respective şi expansiunea pe pieţele externe. În România. c) după modul de fixare se împart în: . se percep cu scopul de a aduce un anumit venit statului. de obicei. mai scăzute. . . import. .3 miliarde lei. e)după scopul impunerii: . d)în funcţie de plătitorii taxelor vamale: . ajungând în anul 1998 la5485 miliarde lei. . în anul 1997 acestea au atins 4760.taxe vamale convenţionale – nivelul a fost convenit de stat prin înţelegere cu alte state conform celor stipulate în acordurile încheiate. în 1995.taxe vamale percepute de la persoane fizice.taxe vamale fiscale – sunt. FUNCŢIILE TAXELOR VAMALE TAXELE VAMALE – INSTRUMENT FISCAL Taxa vamală apare iniţial sub forma unui instrument simplu de politică fiscală în scopul formării veniturilor statului..971 miliarde lei.taxe vamale preferenţiale – sunt aplicate de stat în cazul importurilor din state cu un regim comercial preferenţial mai favorabil decât cele aplicate în mod larg celor care benefeciază de clauza naţiunii celei mai favorizate. Taxele vamele preferenţiale pot fi unilaterale sau reciproce. Din punct de vedere fiscal taxa vamală este abordată în calitate de impozit perceput asupra tranzacţiilor cu produse care trec frontieră (export.

•tendinţa de reducere în general a semnificaţiei nivelului taxei vamale Caracterul de protecţie a unui tarif vamal este evidenţiat de prioritatea care i se acordă de fiecare ţară unuia dintre cele două scopuri: protecţia desemnată să elimine sau să reducă importul prin creşterea preţurilor sau obţinerea unor venituri pentru bugetul ţării importatoare. contribuind la dezvoltarea activităţii economice. de control indirect. Apare în această perioadă protecţionismul vamal cu taxe vamale mari la produsele manufacturate şi taxe mici la materii prime. Mijloacele folosite pentru realizarea obiectivelor politice comerciale pot fi grupate în două categorii: măsuri de control direct sau mijloace de constrângere care influenţează cantităţile şi măsuri care influenţează preţurile. îmrăcând forma unor ţări liber-schimbiste în condiţiile în care introducerea taxelor fusese generalizată la nivelul tuturor ţărilor. Taxele vamale se constituie ca instrument de politică comercială dată de dezvoltarea industriei şi interesul statului de a proteja propria industrie naţională.TAXELE VAMALE – INSTRUMENT DE POLITICĂ FINANCIARĂ Pe lângă faptul că taxele vamale majorează veniturile statului. a clauzei naţiunii celei mai favorizate între doi parteneri. În cadrul negocierilor comerciale. se ţine seama de taxele vamale prelevate asupra materialelor importate încorporate în produsul finit respectiv. Orice avantaj care se acordă unei terţe ţări de către unul din parteneri trebuie extins şi în raporturile dintre ei. În aplicarea taxelor vamale ca instrument de protecţie a economiei s-au constatat unele tendinţe: •tendinţa de a utiliza taxele vamale ca modalitate de punere în practica comercială internaţională a principiului nediscriminării. •tendinţa de reducere a taxelor vamale în condiţiile clauzei naţiunii celei mai favorizate între ţările membre GATT ca urmare a desfăşurării unui şir de negocieri tarifare multilaterale în cadrul acestui acord. Ţările industrializate promovează ideea comerţului cu taxe mici sau a unui comerţ liber pentru a putea fi competitive în orice ţară datorită costurilor de producţie mici în lipsa taxelor vamale. . Odată cu apariţia ţărilor industrializate. protecţionismul devine agresiv. stabilindu-se gradul de protecţie a valorii adăugate în procesul de prelucrare. ele mai au şi un impact economic. statele îşi acordă concesii ce constau în reducerea reciprocă a nivelului taxelor vamale la importul anumitor produse ce fac obiectul negocierii. Pentru calcularea ratei efective a protecţiei vamale.

sportiv. De asemenea. d) alte bunuri prevăzute în legi şi H. Facilităţi Tariful vamal prevede scutirea de taxe vamale pentru importul următoarelor categorii de bunuri: a) ajutoare şi donaţii cu caracter social. scăzând interesul pentru produsul respectiv. conform reglementărilor în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale. cât şi în cazul scoaterii din România. b)taxe vamale egalizatoare – taxa vamală aduce la acelaţi nivel preţul intern cu preţul de producţie internă a produselor. cât şi persoane fizice autorizate să efectueze astfel de operaţiuni. b) bunuri străine care devin.G. dar dacă depăşesc o anumită valoare sau plafonul valoric de scutire în vigoare la data trecerii frontierei. d)taxe vamale prohibitive – nivelul preţului intern creşte foarte mult. didactic. de reclamă şi documentare. cultural. trebuie să îndeplinească . pentru ca în final să fie vărsate la bugetul de stat. umanitar. Taxele vamale sunt prevăzute în Tariful vamal de import al României. documentul de transport al mărfurilor. proprietatea statului. Direcţia Generală a Vămilor a emis o listă de valori unice în vamă pe produse şi grupe de produse. potrivit legii. fiind exprimate în procente şi se aplică la valoarea în vamă a mărfurilor importate exprimate în lei şi se percep de organele vamale. c)taxe vamale restrictive – în care preţul intern este mai mare decât preţul intern de producţie. Pentru ca aceste bunuri să beneficieze de scutire de taxe vamale. certificat sanitar-veterinar pentru produsele de origine vegetală sau animală etc. facturile originale sau copia lor care cuprind denumirea şi cantitatea mărfurilor. c) mostrele fără valoare comercială. certificat de origine. materiale publicitare. pot deveni subiecţi ai impunerii şi persoane neautorizate atât în cazul introducerii bunurilor în ţara noastră.Există patru categorii de taxe vamale: a)taxe vamale liberale – în care nivelul extern al unui produs se majorează cu o taxă care permite ca preţul intern să fie mai mic decât preţul de producţie internă a produselor. Aceştia au obligaţia să depună la organele vamale o declaraţie vamală la care să anexeze documentele necesare vămuirii: autorizaţia de import. AŞEZAREA ŞI PERCEPEREA TAXELOR VAMALE Plătitori ai taxelor vamale sunt persoanele juridice în al căror obiect de activitate sunt prevăzute şi operaţiuni de import.-uri.

însă acordă şi scutiri: a)bunurile care fac obiectul unor acorduri guvernamentale. precum şi prin magazinele pentru deservirea în exclusivitate a rerpezentanţelor diplomatice. d)maşinile şi utilajele agricole din Republica Moldova. Execeptate de la plata taxelor vamale sunt şi mărfurile importate şi comercializate în regim “duty-free” prin unităţi situate în punctele de control trecere frontieră aeriană. b) bunurile reparate în străinătate sau cele care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ. să reprezinte nave. terestră. să fie cuprinse în patrimoniul persoanei juridice şi înregistrează în evidenţa contabilă proprie. Aceste depoziţii sunt aplicabile şi în cazul în care aceste bunuri se introduc în ţară şi/sau se scot din ţară. În scopul stimulării importurilor de bunuri destinate producţiei pentru export s-a instalat regimul vamal de “draw-back”. locomotivele şi vagoanele de cale ferată. dacă mărfurile introduse în ţară se reexportă în aceeaşi stare sau după ce au fost transformate. Taxele astfel datorate se stabilesc şi se urmăresc pe o perioadă de 5 ani de la data intrării bunurilor în ţară. care constă în restituirea totală sau parţială a taxelor vamale de import percepute. prelucrate sau reparate în vederea exportului sau au fost încorporate în produse destinate exportului. locomotive sau vagoane de cale ferată. plasate în regimul vamal de admitere temporară cu exonerare parţială de la plata taxelor vamale. c)mărfurile plasate în regimul vamal de tranzit. în vederea reparării şi returnării lor partenerilor externi. c) bunurile care se înapoiază în ţară ca urmare a unei expedieri eronate. . aeronave. în stare demontată. Organele de control financiare şi ale Gărzii Financiare sunt obligate să urmărească destinaţia acestor bunuri şi să sesizeze organele vamale pentru luarea măsurilor care decurg din aplicarea legii. returnate partenerilor externi în perioada de garanţie. să nu facă obiectul unei comercializări ulterioare. menţionate în autorizaţia de perfecţionare activă.anumite condiţii: să fie trimise de expeditor către destinatar fără nici o obligaţie de plată. în vederea executării lucrărilor mecanice în campaniile agricole. să nu fie utilizate pentru prestaţii pentru terţi aducătoare de venituri. Este scutit de taxe vamale importul următoarelor categorii de bunuri: a) bunurile de origine română. elicopterele. De asemenea. navală. în mai multe transporturi. elicoptere. b)navele. Codul Vamal prevede obligaţia garantării şi datoriei vamale. aeronavele. plasate într-un regim vamal suspensiv. dacă acesta se efectuează sub supravegherea brigăzilor din subordinea Direcţiei de supraveghere şi control vamal. cu condiţia ca produsele compensatoare. plasate în regimul vamal de perfecţionare activă cu suspendarea drepturilor de import.

valoarea lor se formează din preţul de import la care se 1 2 Ordonanţa de urgenţă 69/25 mai 1999 privind scutiri acordate unor bunuri din import. Începând cu 1 iunie 1997 România este ţară a CEFTA din care fac parte Cehia. h)maşinile. care se depun la organele vamale. admise în regim de import temporar. transformare sub control vamal şi admitere temporară cu exonerare parţială de la plata taxelor vamale. regular. România are. în baza unui contract de leasing.e)bunurile pentru care se acordă custodie vamală în vederea întregirii unor produse (înainte de depunerea declaraţiei vamale) şi care nu pot fi importate în întregime într-un singur transport. utilajele şi instalaţiile destinate producţiei. plasate în regim vamal de tranzit sau de antrepozit. Printre dezavantajele integrării pe termen lung se poate vorbi de anumite costuri pe termen scurt ale acestui proces legate de adoptarea. băuturi alcoolice şi alte produse destinate industriei alimentare sau consumului care contin alcooletilic. de la 1 ianuarie 1995. Slovenia. precum şi alte cheltuieli pe parcurs extern. comunicaţii etc. s-a instituit exceptarea temporara de la plata taxelor vamale a unor produse din import de origine chimicaS-a instituit totusi vămuirea la export a unor marfuri purtatoare de accize:alcool etilic alimentar. achitate pe parcursul extern. f)mărfurile străine. Polonia. plasate într-unul dintre regimurile vamale de antrepozit. În cazul în care în factură nu sunt cuprinse cheltuielile menţionate sau nu se precizează documente privind aceste cheltuieli. La preţul astfel stabilit se adaugă cheltuielile de încărcare. sporirea investiţiilor în România. destinate vânzării prin magazinele duty-free. Decizia 85/18 ian 1999 a directorului general al DGV. conexe transportului mărfurilor importate.Toate mărfurile dacă vor fi transportate cu mijloace auto vor fi declarate şi prezentate în vederea vămuirii numai la birourile vamale de frontieră. Avantajele intrării României în CEE înseamnă accesul liber la pieţele occidentale. fară plumb. conform actelor normative în vigoare. costul asigurării. Pentru anul 1999 . manipulare. motorina. . Ungaria şi care urmăresc reducerea şi abolirea taxelor vamale între ele. Valoarea în vamă trebuie să rezulte din facturi sau alte documente emise de exportator. care se aduc în ţară de către persoanele juridice române. se determină prin metoda “valorii tranzacţionate” astfel: valoarea în vamă cuprinde preţul de import format din preţul extern de transformat în lei la cursul de schimb stabilit de BNR în fiecare joi. bauturi alcoolice naturale.2 Baza de calcul. Slovacia. i)anumite produse chimice şi echipamente în limita unui contingent tarifar valoric de 1 milion $1. g)mărfurile exceptate de la plata taxelor vamale. pentru operaţiunile vamale şi evaluarea în vamă din săptămâna următoare. benzina premium. descărcare. restructurarea ramurilor economice româneşti în contextul integrării în UE. statut de ţară asociată la Uniunea Europeană. respectiv valoarea în vamă. conectarea la reţelele europene de infrastructură. perfecţionare activă cu suspendarea drepturilor de import.

în funcţie de Finanţelor şi Ministerul Comerţului. 3 HG 984/decembrie 1998.aplicarea ei este permisă de GATT numai pe perioade scurte de timp şi numai în perioade de deficite importante ale balanţei plăţilor (conturilor) curente. cu caracter temporar. stabilită de Ministerul Valoarea în vamă se determină şi se declară direct de importatori şi prin reprezentanţii autorizaţi ai acestora. mijlocul de transport.România a stabilit pentru anul 1999 o suprataxă de 4 %3. fiind prevăzute în tariful vamal. natura. exceptarea temporară de taxe vamale în limita contingentelor tarifare exprimate valoric (maşini. Taxele vamale fac obiectul controlului ulterior efectuat de organele specializate din administraţia vamală. compoziţia mărfurilor. utilaje. . Cotele utilizate sunt procentuale. mărfurile se consideră legal introduse în ţară. prin folosirea formelor şi instrumentelor de decontare care asigură cu anticipare sumele necesare efectuării plăţii. Declaraţia vamală de export pentru mărfurile importate se depune împreună cu cererea de restituire a taxelor vamale şi a documentelor justificative la vama care a acordat regimul. CONTESTAŢII ŞI CONTRAVENŢII Plata taxelor vamale se face de importator sau de comisionarul în vamă în contul unităţii care a afectuat vămuirea. Neplata la termen a taxelor vamale şi a altor drepturi cuvenite bugetului de stat atrage majorarea sumei de plată. organele vamale pot cere ca importatorii să depună expertize tehnice sau de laborator privind felul. Numai după prezentarea documentelor legale care atestă efectuarea plăţii taxelor. instalaţii pentru repararea sau fabricarea industrială a sucurilor de legume şi fructe din 1992). Dreptul de verificare ulterioară poate fi exercitat în decursul unei perioade de 5 ani de la data intrării bunurilor sau mărfurilor în ţară. diferenţiate pe categorii de mărfuri. Suprataxa la import este o taxă suplimentară percepută cu ocazia importurilor asupra totalităţii sau numai asupra anumitor mărfuri.adaugă o cotă procentuală din acest preţ. aparatură electronică şi autoturisme aplicată în 1992).Are drept scop limitarea creşterii sau reducerea importurilor. Rolul de pârghie financiară al taxelor rezultă şi din modificările cu caracter temporar intervenite în tariful vamal şi care pot fi: instituirea. Pentru încadrarea tarifară corectă a mărfurilor. a unor suprataxe vamale la importul unor bunuri (suprataxa de 30% la importul de băuturi alcoolice. Cele mai frecvente sunt între 10-30%. PLATA TAXELOR VAMALE.Aceasta constituie o măsură de protecţie cu caracter excepţional.

materială sau civilă. Împotriva soluţiei date se poate face întâmpinare la DGV în termen de 30 de zile. Unitatea vamală înaintează plângerea plus procesul verbal în cel mult cinci zile la judecătoria în a cărei rază teritorială se află sediul persoanei juridice. de stabilire a valorii în vamă şi a încadrării tarifare se depune în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă şi se soluţionează de şeful unităţii vamale. Contestaţiile diferă în următoarele cazuri: contestaţia cu privire la aplicarea tarifului vamal de import. împotriva procesului verbal prin care s-a operat sancţionarea (amendă. Prin această normă se reglementează excepţii de la impunerea vamală prin instituirea unor teritorii (porturi libere şi zone libere de comerţ) care nu fac parte din teritoriul vamal al ţării. contravenţională sau penală. transbordarea mărfurilor pe nave fără permis vamal. Portul franco permite intrarea şi ieşirea mărfurilor indiferent de provenienţa lor. felul. transportate în tranzit. Constituie contravenţie şi se sancţionează diferit următoarele fapte: depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor însoţitoare conţinând date nereale privind sustragerea de la vămuire a mărfurilor sau bunurilor. fără să fie supuse plăţii taxelor vamale. răspunderea disciplinară. iar apoi în termen de 15 zile se poate face plângere la instanţa judecătorească. ori prezentarea acestora pentru vămuire la o laltă unitate vamală decât cea menţionată în declaraţiă vamală de tranzit. încărcarea sau neprezentarea în termen la unitatea vamală de destinaţie a mărfurilor sau bunurilor cantitatea. confiscare) se poate face plângere în termen de 15 zile de la comunicare la unitatea vamală unde s-a constatat contravenţia. pe teritoriul României pot fi instituite prin lege porturi şi zone libere în care bunurile introduse sau scoase sunt exceptate de la plata taxelor vamale.Nerespectarea normelor cu privire la regimul vamal de către persoanele fizice sau juridice. ZONE LIBERE Potrivit Codului vamal al României. în cazul societăţii mixte dacă într-o perioadă de 14 ani de la data înmatriculării acesteia îşi reduc participarea investitorului străin sub minim de 50 milioane $ sau se dizolvă voluntar. descărcarea. atrage după caz. fără acordul Direcţiei regionale vamale în subordinea căreia se află vama de destinaţie. originea şi valoarea mărfurilor. . atunci ele vor fi obligate la plata tuturor impozitelor şi taxelor ce i s-ar fi aplicat pe întreaga perioadă dacă nu ar fi beneficiat de schimburile prevăzute de lege.

aprovizionarea navelor şi a altor mijloace de transport. depozitarea. fabricarea.Zonele libere reprezintă părţi dintr-un port sau anumite suprafeţe din teritoriul naţional situate pe rute comerciale importante. Legislaţia română actuală oferă prin prevederile legii privind regimul zonelor libere. privind ţara de origine. Agigea. mărfuri şi alte bunuri făra restricţii. . ambalarea.mijloacele de transport mărfuri şi alte bunuri provenite din străinătate sau destinate altor ţări care se introduc sau se scot din zonele libere sunt exceptate de la plata taxelor vamale şi a altor impozite. transport şi expediţii interne şi internaţionale. Brăila. . asamblarea. organizarea de exporturi de bursă şi financiar bancare. trebuie remarcate câteva aspecte: . sortarea.administrarea zonelor libere se realizează de administraţiile zonelor libere. vânzarea. Pentru a utiliza cursul legal privind existenţa zonelor libere. Prin decretul din 1978 s-a instituit portul liber Sulina. al altor canale navigabile şi în teritoriile din apropierea punctelor de trecere a frontierei se poate institui conform legii regimul de zonă liberă. condiţionarea. . în porturile maritime şi fluviale ale României. cadrul juridic adecvat pentru organizarea şi funcţionarea acestora. prestări de servicii şi alte activităţi specifice zonelor libere. expertizarea mărfurilor. Galaţi. .zonele libere fac parte din teritoriul statului român şi li se aplică legislaţia naţională. de provenienţă sau de destinaţie. Alte zone sunt Constanţa-Sud. pentru introducerea tehnicii noi şi pentru sporirea posibilităţilor de folosire a resurselor economiei naţionale. prelucrarea. închirierea sau concesionarea clădirilor şi spaţiilor de depozitare şi a spaţiilor neamenajate destinate construirii de obiective economice şi hoteluri. măsurarea. . . în lungul Canalului Dunăre-Marea Neagră.activităţile care se pot efectua în zonele libere sunt manipularea. În scopul promovării schimburilor internaţionale şi al atragerii capitalului străin.terenurile şi construcţiile din zonele libere pot fi închiriate sau concesionate pe o perioadă de maxim 50 de ani în funcţie de valoarea investiţiei sau graficul activităţii. Supravegherea vamală se face numai în limita zonelor libere. licatarea. care se organizează şi funcţionează ca regii.transportul bunurilor sau mărfurilor dintr-o zonă liberă în alta se face fără plata taxelor vamale.în zonele libere sunt admise mijloace de transport. controlul calitativ şi cantitativ al mărfii. Legea acordă o serie de facilităţi: . cumpărarea.

pot fi luate măsuri economice specifice protecţionismului vamal. -efecte de competitivitate. implicit. Lucrurile trebuie cântărite atent. ţinând cont şi de gradul de dezvoltare al economiei naţionale respective. determinând creşterea nivelului acestuia şi astfel.EFECTE GENERALE ALE APLICĂRII TAXELOR VAMALE Taxele vamale percepute asupra importului de mărfuri produc efecte complexe care se înscriu în sfera pur financiară. în condiţiile unei economii “bulversate” detranziţie. De aceea. Nici o ţară nu poate face abstracţie de interdependenţele planetare. ale unui grad precar de dezvoltare economică. taxele vamale au următoarele efecte ca urmare a aplicării lor asupra produselor ce fac obiectul importului: -efect asupra veniturilor bugetului statului. imediat ce condiţiile economice o permit. -efecte asupra balanţei de plăţi.dar activizarea lor ca pârghii financiare este destul de dificilă în condiţiile economiei contemporane. dar şi efecte economice şi comerciale. în unele cazuri. -efecte asupra veniturilor diferitelor categorii sociale. nimeni nu mai poate trai izolat într-un lagăr fie el chiar politic. lucru mai mult decât evident în ceea ce priveşte politica taxelor vamale. taxele vamale au un rol fiscal. -efect asupra consumului intern. deloc de neglijat. CONCLUZIE În concluzie. la liberalism. Astfel. conduce la creşterea posibilităţilor statului de a-şi realiza programele economice şi sociale. . -efect de protejare a economiei naţionale sau a producţiei interne. tranzitoriu şi limitat caîntindere. -efecte asupra costurilor. -efect asupra raportului de schimb al ţării. cu condiţia revenirii la normal.