You are on page 1of 61

ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” DIN ARAD DEPARTAMENTUL DE EDUCAŢIE FIZICĂ

ŞI KINETOTERAPIE

STUDIA UNIVERSITATIS „VASILE GOLDIŞ” SERIA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI KINETOTERAPIE (PHYSICAL EDUCATION AND PHYSICAL THERAPY SERIES)

REVISTĂ SEMESTRIALĂ, Volumul 1, Nr. 1 (1), MARTIE 2012

„Vasile Goldiş” University Press Arad - 2012

Colectivul editorial / Editorial Board Editor - Şef / Editor - in - Chief: Conf.univ.dr. Mirela Dan Secretar general de redacţie / Executive Editor: Drd. Ioan-Cosmin Boca Tehnoredactare / Design: Lect.univ.dr. Corina Dulceanu Redactori / Editors: Lect.univ.dr. Gina Groza Gogean Lect.univ.dr. Georgeta Piscoi Lect.univ.dr. Gabriel Şarlă Lect.univ.drd. Julien Narcis Herlo

Consiliul ştiinţific / Scientific Board: Prof.univ.dr. Aurel Ardelean – Rector al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, România, vicepreşedinte al Federaţiei Europene a Şcolilor Superioare, Bruxelles, Belgia Prof.univ.dr. Herman Van Coppenolle – Katholieke Universiteit Leuven, Belgia Prof.univ.dr. Sergiu Danail – Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport Chişinău – Republica Moldova Conf.univ.dr. Branka Protic-Gava – University of Novi Sad, Serbia Prof.univ.dr. Antoaneta Creţu – Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti Prof.univ.dr. Liliana Mihăilescu – Universitatea din Piteşti Prof.univ.dr. Luminiţa Georgescu – Universitatea din Piteşti Prof.univ.dr. Ligia Rusu – Universitatea din Craiova Prof.univ.dr. Vasile Marcu – Universitatea din Oradea Conf.univ.dr. Sorin Şerbănoiu – Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti Conf.univ.dr. Viorel Bitang – Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad

Adresa / Editorial Office: Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” din Arad 310025 ARAD, Bd. Revoluţiei nr.94 -96; tel/fax: 0040/0257/254108; site: www.uvvg.ro; email: icboca@yahoo.com ISSN 2

CUPRINS / CONTENTS Creşterea performanţei ştiinţifice, un obiectiv prioritar al Universităţii de Vest 4 „Vasile Goldiş” din Arad............................................................................................. Mirela DAN Flavius Kocszi - A champion that we are proud of Un campion cu care ne mândrim - Flavius Koczi........................................................ 5 Corina DULCEANU Talent in sport - concept Conceptul de talent în sport......................................................................................... 7 Francisc SCHMIDT Aspects regarding the education of psichomotricity in primary school Aspecte ale educării psihomotricităţii în învăţământul primar................................... 15 Zoltan PÁSZTAI, Doriana Ioana CIOBANU Study regarding the trainig of posttraumatic knee’s “four facet’s muscles” Studiu despre antrenarea „musculaturii celor patru faţete” ale genunchiului posttraumatic................................................................................................................ 25 Viorel BITANG, Andrei BITANG Arad table tennis past present and future Tenisul de masă arădean, trecut prezent şi perspective............................................. 33 Georgeta Lucia PISCOI Preliminary study regarding the physical preparation level of 10-12 years old gymnasts, in aerobic gymnastic Studiu preliminar privind nivelul pregătirii fizice al gimnastelor de 10 -12 ani, în gimnastica aerobică..................................................................................................... 38 Mirela DAN, Ioan-Cosmin BOCA Muscular contraction, a fundamental process of human motricity Contracţia musculară proces fundamental al motricităţii umane............................... 45 Julien Narcis HERLO Weider training system Sistemul weider de antrenament.................................................................................. 54 Instrucţiuni pentru autori............................................................................................. 60 Instructions for authors................................................................................................ 61

3

CREŞTEREA PERFORMANŢEI ŞTIINŢIFICE. UN OBIECTIV PRIORITAR AL UNIVERSITĂŢII DE VEST „VASILE GOLDIŞ” DIN ARAD Înfiinţată în anul 1990. prin obţinerea de rezultate remarcabile în competiţiile sportive internaţionale. 2012. Rector. ideologul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad are în prezent 5 reviste ştiinţifice indexate în BDI şi recunoscute de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice. al cărui component de bază a fost şi studentul nostru. A fi student la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad. având ca obiectiv promo varea imaginii Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad. în anul 2011 unde a obţinut la individual compus medalia de argint. dr. Prof. Educaţie Fizică şi Sport. angajament în găsirea soluţiilor. Seria Educaţie Fizică şi Kinetoterapie.. 2011. şi-a asumat promovarea valorii. prin care se realizează cooperarea academică cu centre ştiinţifice de cercetare din ţară şi străinătate.U. Apreciem performanţele obţinute pe plan naţional şi internaţional de studenţi şi masteranzi de la Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei. organism participativ al Consiliului Europei. Psihologie. Cel mai recent exemplu este participarea studentului Flavius Koczi la Campionatul European de Gimnastică din Germania. La Campionatul Mondial de Gimnastică Tokyo. a unui învăţământ la cel mai înalt nivel de pregătire academică. acreditată în anul 2002 şi având ca patron spiritual ilustra personalitate istorică a lui Vasile Goldiş. iar la sol – medalia de aur. Consorţiul European „Carolus Magnus” şi deţine vicepreşedinţia Federaţiei Europene a Şcolilor Superioare – F.E. univ.. Flavius Koczi. apreciem iniţiativa Departamentului de Educaţie Fizică şi Kinetoterapie dea edita revista Studia Universitatis „Vasile Goldiş”. la Berlin. dar şi o viaţă culturală studenţească bogată. Cultura europeană. Creşterea performanţei ştiinţifice şi obţinerea unor rezultate superioare în activitatea de cercetare se reflectă în publicarea de articole în reviste indexate ISI şi în Baze de Date Internaţionale. Succes deplin! Colegiului editorial al noii reviste. Valorile care condiţionează obţinerea de succes într-o profesie: devotamentul. echipa României de gimnastică masculină. fiind semnatară a Magna Charta Universitatum de la Bologna.A. a Asociaţiei Universităţilor Transcarpatice. Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad este inclusă în „Aria europeană a învăţământului superior”. înseamnă garanţia unui învăţământ de certă calitate. disponibilitatea pentru efort sau chiar sacrificii. calificarea pentru Jocurile Olimpice din Anglia. Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad este membră cu drepturi depline a Asociaţiei Universităţilor Europene – E. şi-a îndeplinit obiectivul principal. ca o cultură a cercetării. Astăzi. prin rezultate excepţionale obţinute în domeniul sportului universitar.E. Aurel Ardelean 4 . în activitatea de promovare a rezultatelor de excelenţă obţinute în cercetarea ştiinţifică şi înscrierea publicaţiei în competiţia valorică de recunoaştere de către CNCS şi indexarea în Baze de Date Internaţionale. desfăşurată în condiţii optime de studiu şi petrecere a timpului liber.D. a Asociaţiei Universităţilor Danubiene. În acest context.

cu o echipă complet nouă.A CHAMPION THAT WE ARE PROUD OF UN CAMPION CU CARE NE MÂNDRIM . a ocupat locul VII pe echipe şi locul III la sărituri. II la bară şi II la cal. avându-i ca antrenori pe Gheorghe Blaj (coord). unde a obţinut 2 medalii. Campionatele Europene de Gimnastică pentru Juniori din Slovenia – Ljubljana. Aurelian Georgescu . aur la sărituri şi bronz la paralele. a cucerit medalia de bronz la cal cu mânere. a obţinut doar locul VII cu echipa şi tot locul VII la finala de la sărituri. În anul 2005 a fost promovat în Lotul Naţional de seniori. a ocupat poziţia a III-a cu echipa. între timp a început să-i placă şi primele medalii au început să apară în anul 1996 – la concursul Speranţele Şcolare de Gimnastică. Tot în 2009 a participat la Universiada de la Belgrad. 5 . Ioan Suciu. având pentru prima dată primele 2 locuri ocupate de gimnaşti români. unde a obţinut locul I cu echipa.FLAVIUS KOCZI . Adrian Ianculescu. Marian Drăgulescu. medalia de argint la sărituri. avându-i ca antrenori pe Dan Grecu (coord). a reuşit împreună cu Marian Drăgulescu dubla de excepţie. lipsa de experienţă şi-a spus cuvântul. finală pe care a şi câstigat-o obţinând medalia de aur. Ştefan Gal. Vasile Vug. dar pe plan individual anul 2008 nu a fost unul prea bun.1987. unde deşi fiind foarte tânăr. rezultatul a fost doar un loc VI cu echipa. a fost selecţionat în Lotul Naţional de juniori. a avut evoluţii foarte bune aducându-şi aportul la cucerirea medaliei de argint pe echipe. împreună cu echipa s-a calificat pentru Jocurile Olimpice de la Beijing. Astfel în anul 2007. Având în vedere că a fost primul mare concurs la care a participat.Stuttgart. În anul 2004 avea să concureze pentru prima dată la un concurs major. coregraf Mirela Vug. Anul 2010 a debutat cu Campionatele Europene de Gimnastică de la Birminghan – Anglia unde. iar coregraf Elena Grecu. în fiecare an la concursurile organizate a continuat să obţină medalii. La început totul a fost o joacă. După aceea. În anul 2008 prin participarea la Campionatele Europene de Gimnastică din Elveţia – Lausanne. În anul 2001. la Camp ionatul European de Gimnastică desfăşurat în Olanda Amsterdam. De la acest debut. deoarece la Jocurile Olimpice de la Beijing. Campionatele Mondiale din toamna lui 2009 din Londra i-au adus mari satisfacţii. devenind astfel coleg cu multimedaliaţii Marius Urzică. în acelaşi an la Campionatele Mondiale d e Gimnastică din Germania . Cristian Balint. Debutul în echipa de seniori s-a petrecut în anul 2006.FLAVIUS KOCZI Născut în oraşul Reşiţa la data de 26. Adrian Sandu. În anul 2003 a participat cu echipa la Campionatele Balcanice din Grecia. respectiv Marian medalia de aur şi Flavius medalia de argint la sărituri.08. Lăsând în urmă anul 2008. calificându-se şi în finala la cal cu mînere. a reuşit să obţină în anul 2009 la Campionatele Europene de Gimnastică din Italia – Milano. a început gimnastica la vârsta de 7 ani cu antrenorul Mircea Ciocănel la Clubul Spotiv Şcolar din Reşiţa. a fost prezent în toate concursurile majore ale Echipei Naţionale de Gimnastică seniori. locul I la individual compus. la Campionatele Europene de Gimnastică seniori din Grecia – Volos.

Mirela DAN 6 . Succes în continuare în activitatea sportivă! Directorul Departamentului de Educaţie Fizică şi Kinetoterapie. Conf. al cărei component de bază a fost. calificarea pentru Jocurile Olimpice Londra 2012. iar la sol medalia de aur.La Campionatul European de Gimnastică din Germania – Berlin 2011.dr. a reuşit să se claseze pe mult aşteptatul podium la individual compus unde a obţinut medalia de argint.univ. La Campionatul Mondial de Gimnastică de la Tokyo 2011 echipa României de gimnastică masculină. şi-a îndeplinit obiectivul principal.

care să fie selecţionaţi la o vârstă timpurie. which represents the foundation for a process of active transformation. relying upon abilities. care să se implice într-un program de pregătire este una dintre preocupările cele mai importante în sportul contemporan. apoi monitorizaţi continuu şi asistaţi pentru a atinge cel mai înalt nivel al măiestriei. for a better selection activity. antropometrice. it is needed the observation of other critical factors like surrounding. astfel încât să poată fi interpretate corect datele înregistrate (date fiziologice. relying upon the results highlighted as effect of an attentive study of the components which characterize the athletic talent. a capacităţilor de performanţă şi condiţiilor de mediu real atinge un nivel de performanţă (dacă e posibil verificat în competiţie) superior celui vârstei sale medii. so that the recorded data can be correctly interpreted (physiological data. then continually monitored and assisted in order to reach the highest master level. For this purpose. familial factors etc. De asemenea. In the world of sports. pedagogically monitored. motric tests etc. În lumea sportului este important să fie descoperiţi indivizii cei mai talentaţi. It is analyzed the issue of probability to surely foresee talent.). anthropometrics. urmărit pedagogic. who would participate in a training program. it is required to the attentive knowledge of the biological development stages. is one of the most important objectives in nowadays sports. Este analizată problema posibilităţii efectuării unor previziuni certe asupra talentului. development and learning abilities during the training process. etc). dirijat de antrenament şi orientat sistematic către un nivel al performanţei. performance capacities and actual surrounding’s conditions. pentru o mai bună activitate de selecţie. este necesară observarea altor factori 7 . care constituie fundamentul unui proces de transformare activă. driven by training and systematically oriented to a certain performance level. În acest scop. it is important to discover the most gifted athletes. Also. bazându -se pe rezultatele evidenţiate în studiul atent al componentelor care caracterizează talentul sportiv. Rezumat Subiectul care are talent este acela care pe baza dispoziţiilor. teste motrice.com Abstract The talented subject is that one who. reaches a superior level of performance (eventually verified within a competition) as compared with is average age. este necesară cunoaşterea atentă a stadiilor dezvoltării biologice. especially. Identification process of most of the talented athletes. who would be selected at early ages. and.THE CONCEPT OF TALENT IN SPORT CONCEPTUL DE TALENT ÎN SPORT Corina DULCEANU Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad corinagheorghe79@yahoo. Procesul de identificare a celor mai mulţi sportivi talentaţi.

cu o concepţie proprie despre sine. La modul general. că acesta ar fi concretizarea într-o anume formă de reprezentare a unui efort constant de perfecţionare într-un anumit domeniu. important este mai ales talentul motric. Pe baza consideraţiilor care privesc atât modelele comportamentale fundamentale necesare supravieţuirii şi pentru a face faţă mediului înconjurător. talentul este definit ca o aptitudine. a capacităţilor de performanţă şi condiţiilor de mediu real atinge un nivel de performanţă (dacă e posibil verificat în competiţie) superior celui vârstei sale medii. într-o ramură de activitate. Talentul motric se manifestă prin faptul că mişcările sunt învăţate cu mai multă uşurinţă. ansamblul calităţilor sau aptitudinilor necesare realizării şi dezvoltării de înalte performanţe sportive. un talent sportiv şi unul specific unei anumite discipline sportive. 2. capacităţile de dezvoltare şi învăţare în timpul procesului de antrenament. 3. Gunter Hagedorn [3] afirmă că talentele sportive sunt persoane care trebuie să fie descoperite şi promovate în integritatea lor. Conform DEX. capacitate de performanţă. mai repede şi cu mai multă siguranţă. afirmă că prin talent sportiv se înţelege predispoziţia superioară mediei de a putea realiza mari performanţe în domeniul sportiv. urmărirea procesului pedagogic. care constituie fundamentul unui proces de transformare activă. şi. care favorizează o activitate creatoare. conducerea procesului prin antrenament şi competiţie. dispoziţiile care determină capacităţile. training Cuvinte cheie: talent sportiv. în fapt. performance capacities. a căror dezvoltare pozitivă depinde atât de experienţele. nu este nimic misterios în legătura cu talentul. selection process. rezultatele care reprezintă mărturia nivelului real. proces de selecţie. familiali. antrenament În ultimii ani s-a cristalizat un curent de opinie privind talentul. dispoziţiile care potenţează voinţa. În domeniul sportului. deoarece ele sunt personalităţi individuale. Se susţine de către psihologi că. el presupune un repertoriu foarte vast de acţiuni motrice . Înţelegem prin talent sportiv la copil sau adolescent. înnăscută sau dobândită. capacitate deosebită. Un talent specific pentru o anumită disciplină se caracterizează prin faptul că el comportă predispoziţii fizice şi psihice de a realiza performanţe extraordinare într-un anumit tip de sport. J.de mare importanţă. După Niculescu. 3. M. talentul este definit astfel: este o aptitudine exprimată într-o anumită direcţie. Se distinge un talent motric general. dirijat de antrenament şi orientat sistematic către un nivel al performanţei. Subiectul care are talent este acela care pe baza dispoziţiilor. urmărit pedagogic. cât 8 . L. dobândite în decursul evoluţiei umane. Key words: athletic talent. mai ales. mediul social care determină posibilităţile. [2] Definirea talentului sportiv presupune o concepţie statică şi una dinamică. procesele de transformare activă. Definiţia statică rezumă talentul prin patru aspecte esenţiale: 1. etc. şi Vladu. cum sunt cei ambientali. înclinare înnăscută într-un anumit domeniu. 2. net superioară aptitudinii medii şi nedezvoltată încă în totalitate[1]. Weineck. cât şi de evaluarea pe care o fac cei care aparţin mediului sportivului respectiv. Definiţia dinamică se sprijină pe trei aspecte şi anume: 1. 4.

sunt valabile numai dacă există o exigenţă socială. teste motrice. Capacitatea de adaptare biologică a omului este.  factorii psihologici. mai ales. capacităţile de dezvoltare şi învăţare în timpul procesului de antrenament. a apropierii de unele instalaţii sportive ş. [6] Un antrenor trebuie să investească muncă şi timp în indivizii care posedă calităţi naturale superioare. bazându-se pe rezultatele evidenţiate în studiul atent al componentelor care caracterizează talentul sportiv. sau. în ţările occidentale. La sfârşitul anilor ‘60 şi începutul anilor ‘70. În acest scop. Conceptul de identificare a talentelor nu este un concept nou în sport. cele mai multe ţări est-europene au stabilit metode specifice de identificare a potenţialilor sportivi de înaltă clasă. este necesară observarea altor factori de mare importanţă. [4] Este analizată problema posibilităţii efectuării unor previziuni certe asupra talentului.  sistemele şi aparatele fiziologice şi funcţionale.d. în cele mai bune cazuri. realizate prin exploatarea tuturor posibilităţilor existente. a insistenţelor părinţilor. asemenea metod e nu mai satisfac.şi tendinţele care pot fi dobândite la ora actuală în dezvoltarea viitoare a societăţii la nivel mondial şi naţional. idealuri. în general. timpul şi energia. produce mediocrităţi. şi. Ei au constatat că indivizii care. etc). care să fie selecţionaţi la o vârstă timpurie.m. De asemenea. Unele dintre criteriile de selecţie folosite au fost descoperite şi aplicate de oameni de ştiinţă. coordonare. astfel încât să poată fi interpretate corect datele înregistrate (date fiziologice. care susţine şi necesită anumite performanţe. etc. de regulă. Talentul rezultă din interrelaţia dintre factorii endogeni şi cei exogeni. astfel el îşi risipeşte talentul. În lumea sportului este important să fie descoperiţi indivizii cei mai talentaţi. 9 . adică capacitatea maximă de performanţă prin care sunt garantate în timp condiţii bune de sănătate. etc. Procesul de identificare a celor mai mulţi sportivi talentaţi. implicarea unui tânăr într-un sport s-a bazat. Obiectivul principal al identificării talentelor este să fie descoperiţi şi selecţionaţi acei sportivi cu cele mai mari calităţi pentru sport. dorinţa proprie de a face sport datorită popularităţii acestuia. rezultatul rareori a dus la marea performanţă. care au sfătuit apoi antrenorii asupra acelor calităţi necesare tinerilor pentru un anumit sport. de exemplu. este necesară cunoaşterea atentă a stadiilor dezvoltării biologice. au avut un talent natural pentru alergările de fond au ajuns adesea sprinteri mediocri. Dintre factorii endogeni se pot evidenţia:  capacităţile motrice: forţă. [5] De-a lungul timpului şi chiar şi în prezent. a specializării unui profesor de liceu. apoi monitorizaţi continuu şi asistaţi pentru a atinge cel mai înalt nivel al măiestriei. pentru o mai bună activitate de selecţie. care să se implice într-un program de pregătire este una dintre preocupările cele mai importante în sportul contemporan. etc. în acest cadru trebuie întreprinse şi cercetările privind capacitatea optimă de performanţă. Pentru antrenorii şi specialiştii din Europa de Est. sunt expuse o serie de argumente vizând o strategie pentru dezvoltarea talentului proiectată spre viitor.a. viteză. limitată de norma de reacţie genetică. antropometrice. Problema talentului individual şi obiectivizarea prevederii corespunzătoare. Evident. pe tradiţie. cum sunt cei ambientali. familiali.  caracteristicile antropometrice. şi dacă aceste performanţe pot fi atinse numai printr-o angajare individuală şi socială extraordinară.

etc. Încurajarea talentului reprezintă măsurile care trebuie luate pentru dezvoltarea aptitudinilor şi tehnicilor specifice unei discipline. are mai multe avantaje:  reduce în mod substanţial timpul necesar pentru a ajunge la performanţe înalte prin selecţionarea indivizilor talentaţi într-un anumit sport. Factorii selecţiei talentelor sportive Factorul exogen care influenţează cel mai mult performanţa sportivă îl reprezintă antrenamentul [7]. pentru a favoriza talentul sportiv.  antrenorul nu mai iroseşte muncă. energie şi talent.  creşte încrederea în sine a sportivului. pentru că el ştie că dinamica performanţelor sale este mai dramatică decât a altor sportivi de aceeaşi vârstă. care ajută la identificarea talentelor. Detectarea talentului este alegerea efectuată între sportivi de către instituţiile competente. îndeosebi bazele metodologice şi ştiinţifice al 10 . în vreme ce altele sunt. care nu au trecut printr-un proces de selecţie. După Bompa [9] procesul de identificare a talentelor. Eficacitatea antrenamentelor este mărită prin pregătirea în special a acelor sportivi cu abilităţi superioare. statura.  măreşte competitivitatea şi numărul sportivilor care aspiră şi ajung la performanţe de nivel înalt.De remarcat este faptul că o parte a componentelor endogene poate fi dezvoltată şi reacţionează sensibil la stimulii ambientali. pot fi motivaţi să continue să monitorizeze antrenamentul sportivilor. care-i permite să obţină rezultate precoce superioare. Talentul sportiv reprezintă una din condiţii pentru activitatea sportivă. pentru ca oamenii de ştiinţă din sport. mai ales la sportivii tineri şi dotaţi. predeterminate sau se modifică greu la stimulii externi (ex: viteza. se facilitează aplicarea pregătirii ştiinţifice. Talentul sportiv este ansamblul de calităţi şi aptitudini necesare unui copil. prin folosirea criteriilor ştiinţifice.  în mod indirect.) Factorii selecţiei talentelor sportive au la bază [8]: Factorii selectiei talentelor sportive Date antropometrice • talie • greutate •densitate corporala •localizarea centrului de greutate Conditia fizica •forta statica-dinamica •viteza de reactie •rezistenta aeroba si anaeroba Componente ale psihomotricitatii Figura 1. la diferite niveluri. în general. Este important de subliniat faptul că factorii ambientali. dar şi că el se diferenţiază şi se dezvoltă/evoluează în timpul procesului activităţii sportive respective.

nu e posibil ca talentul să se limiteze doar la simpla posedare a unor caracteristici biologice avantajoase. acesta poate fi intensificat la un ritm mai rapid. c o n tr o l e m o tiv ) C a p a c ita t e d e to l er a n ta a s tr e s u lu i s i a a l t or sa r c in i d e l u c r u P a r a m e tr i fu n c ti o n a li C o n d iti i am b ie n ta le Figura 2.  Va răspunde mai bine la o intensificare a antrenamentului şi încărcăturii competiţionale. cel puţin alte două niveluri de cerinţe: a.pregătirii sportive. etc. în cazul unui efort aproape identic. echipă. reprezintă condiţii determinante pentru manifestarea talentului sportiv la copii şi juniori. factori psihologici şi caracteriali (personalitate. Factori pentru căutarea şi prevederea talentelor Transformarea potenţialului talent actual implică. b. Aceasta înseamnă că. instalaţiile moderne. etc). faţă de cei de aceeaşi vârstă cu el. factori de susţinere (servicii medicale. în general. a t en tie . [10] Un subiect înzestrat cu talent:  Îşi va dezvolta mai bine performanţa prin efectul stimulilor de antrenament. într-o grupă de antrenament. desigur. deoarece are o capacitate mai bună de a reacţiona la stimuli. tehnologii. cu subiecţi mai dotaţi. ortopedice. tânărul înzestrat cu talent va obţine rezultate mai bune. Tocmai din această cauză se recomandă desfăşurarea unui antrenament individual cât mai devreme cu putinţă. suport intern permanent pentru motivaţie. deoarece există unele diferenţe în dinamica dezvoltării. este necesar ca efortul să fie individualizat. 11 . Prin urmare. etc). deoarece. Factorii cei mai utilizaţi pentru căutarea şi prevederea talentelor sunt: C r it er ii a n tr o p o m e t ri c e s i m or fo l o g ic e C a p a c ita ti c o n d i ti o n al e Factori pentru cautarea si prevederea C a p a c ita ti d e c o o r d o n ar e talentelor V a ri a bi l e p s ih o l og i c e ( m ot i va tie . Indiferent de sportul practicat.

Selecţia este realizată bazându-se pe nişte criterii prestabilite. va înţelege foarte timpuriu frumuseţea şi valoarea sportului colaborând bine cu antrenorul. Ca fir conducător al oricărei strategii vizând talentele se poate considera că:  regulile comportamentale însuşite şi bine verificate în decursul evoluţiei sunt şi rămân active chiar şi în cazul talentelor sportive. în mod creator. realizându -le chiar şi în condiţii inconstante (capacitate de învăţare.[11] În strategiile vizând talentele distingem trei faze: Faze ale strategiilor vizând talentele Faza reperarii (depistarii) talentului Cum putem ajunge la un talent sportiv ? Faza promovarii talentului Cum procedam cu un talent sportiv? Faza conservarii talentului Cum putem evita fenomenele de abandon sportiv.  În general. există concepţia unei selecţii de tip cu totul natural. Este necesar să fie căutate acele talente cu o înaltă predispoziţie constituţională şi psihică şi o motivaţie crescută pentru sportul de 12 . promovare şi susţinere. la o dezvoltare ulterioară a cunoştinţelor dobândite. „drop-out” –ul? Figura 3. în funcţie de care. care se manifestă în ştiinţa de a înfrunta situaţii neprevăzute şi în modul individual de a rezolva problemele ivite.  Va poseda o caracteristică importantă: creativitatea. Îşi va însuşi imediat tehnicile sportive. creativitate) şi va contribui. în mod considerabil. Aceste talente reuşesc să se afirme numai dacă există condiţiile de bază adecvate : ambianţă. Strategia care ar trebui să aibă un viitor este cea a integrării. strategiile comportamentale înnăscute. chiar dacă intervin dificultăţi. cel mai bun are întotdeauna şi cele mai mari posibilităţi. Faze ale strategiilor vizând talentele În faza de reperare a talentului există strategia întâmplării. la aceasta contribuind genele. Putem considera că. Va fi tenace şi perseverent în realizarea sarcinilor sale. ştiind să le exploateze. Aici parcursul este invers faţă de cel al întâmplării. O altă strategie foarte răspândită este cea a selecţiei. asociaţiile sportive şi antrenorii – influenţează la rândul lor. Această strategie se bazează pe faptul că printre noi se găsesc deja nişte talente şi că acestea vor reuşi chiar să iasă la iveală. Pe baza acestei strategii.  raportul pre şi post natal al copilului cu mediul său condiţionează în mod determinant modelarea strategiilor sale comportamentale. a hazardului.  celelalte instanţe succesive de socializare – şcoala şi profesorii. în aceste „talente la întâmplare” este prezentă o motivaţie de fond pentru sport care se speră să fie „hrănită” de către persoane de referinţă şi de către mediu.

de dobândire de prestigiu în competiţie pentru a se bucura de consideraţia publică. Prima premisă pentru identificarea unui talent este. ci nişte copii şi tineri plini de viaţă şi interese). la fel ca şi cazurile de respingere. aşteptat ca un contract pe termen lung. promovat şi dezvoltat astăzi este întotdeauna doar un acont pentru un viitor incert. antrenor. de eşec şi de drop-out. dar care nu e suficient pentru a obţine succesul sportiv superior mediei pe care toţi îl aşteptau. antrenorilor si prietenilor. Cazurile de sportivi care abandonează o disciplină sportivă pentru a trece la o alta se încadrează în dialectica strategiei vizând talentele. obiect al unor investiţii.  verificarea sistemului susţinător de valori (talentele nu sunt un produs în masă cu caracter de marfă. în gruparea de apartenenţă. deci. trecând prin niveluri de performanţă pe care acestea le pot atinge progresiv. interacţiunea optimă între controlul intern (individual) şi cel extern (social). Toate aceste cauze de abandonare a sportului impun luarea unor măsuri în vederea unei promovări eficiente. Talentele sportive trebuie dezvoltate lent. Conservarea talentelor .înaltă performanţă şi care se dezvoltă într-un mediu propice promovării talentului. Pentru a salva talentele descoperite şi promovate trebuie acceptată contradicţia dialectică dintre rapid şi lent. Orice talent dobândit.[12] Promovarea talentului presupune existenţa unor motivaţii şi a unui sistem de recompense. spectaculos. a talentelor sportive [14]. de substitut al unui succes personal ratat. de experienţă a victoriei asupra concurenţilor sociali în interiorul propriei familii. 13 . printre vecini. Arta antrenorilor de elită de a promova talentele constă tot mai mult în reuşita de a echilibra succesul rapid. de la care se dezvoltă un concept po zitiv de sine în calitate de sportiv. [13] În rândul acestor cauze intră probabil şi evaluarea greşită a unui talent care desigur există. Sistemul de recompense îmbracă aspecte diferite. îndreptat spre manifestarea talentului. asociaţie sportivă şi federaţie. pe termen lung. de la denumirea de satisfacţie părintească pentru succesele propriilor copii. Supraîncarcarea rapida (în antrenament si în competitie) care genereaza experiente de insucces si provoaca anxietati si traumatisme Cauzele principale care determina drop-out-ul (abandonarea carierei sportive) Specializarea unilaterala prea timpurie Cerinte prea înalte în trecerea de la categoria juniori la categoria seniori Figura 4. precum şi sursa de câştig. Lipsa unei sustineri îndelungate din partea parintilor.  susţinerea fiecărui talent pe mai multe fronturi de către familie. şcoală. Cauzele principale ale drop-out-ului. cu suport empatic.

120-121. 54. T. p. p. p. [10] MADELLA. (2009). deprinderile. Factorii genetici şi performanţa sportivă la vârstă tânără. p. VLADU. (2000). (1994). art. VLADU. dar şi că el se diferenţiază şi se dezvoltă/evoluează în timpul procesului activităţii sportive respective. [2] NICULESCU. Probleme legate de descoperirea. 231. 39. Teoria şi metodologia antrenamentului. 50-52. 53. SCJ nr. dacă este vorba de trecerea la cerinţe de performanţe superioare. G. Talentul şi selecţia acestuia. 47. controlul şi promovarea talentului în sport. SCJ nr. (2000). 235. T. vol. Sportul la copii şi juniori 2(99). reprezintă condiţii determinante pentru manifestarea talentului sportiv la copii şi juniori. Talentul în sport. (1995). cu referinţă specială la tenis. [12] HAGEDORN. 5. SCJ nr. Este important de subliniat faptul că factorii ambientali. [8] NICULESCU. (2000). Talentul sportiv.O. (1995). [6] BACH. necesităţile şi motivaţiile talentului respectiv (aceste planuri trebuie să fie multilaterale şi să acorde un spaţiu larg aspectelor psihologice şi pedagogice). (1995). L. 14 . Talentul şi selecţia acestuia. stabilirea unui raport pozitiv. G. p. SCJ nr.  organizarea unor întâlniri cu părinţii talentelor sportive. de comunicare deschisă între talentele sportive şi cei care le promovează. 75.O. J. Talentul sportiv. Bucureşti. Bibliografie [1] WEINECK. instalaţiile moderne. Bucureşti. 120-121. Genetica şi talentul sportiv. art. Craiova. p.  dezvoltarea unui plan pentru antrenament şi pentru competiţii care să ţină cont de capacităţile. 41. Bucureşti. Editura Universitaria. (2000). [13] HAGEDORN. 110. Sportul la copii şi juniori 2(99). M. Descoperirea şi punerea în valoare a talentelor la copii şi adolescenţi. Bucureşti. Bucureşti... 14. 120-121. 15. (2001).  dezvoltarea de noi modalităţi de abordare a fazelor de trecere de la descoperire la promovarea talentului şi de la o categorie de vârstă la alta. prevederea. vol. Bucureşti. 5. p. Bucureşti. L. vol. Teoria şi metodologia antrenamentului. (2009). [11] HAGEDORN.  o mai mare integrare a copiilor şi juniorilor aparţinând minorităţilor etnice. Biologie du sport. în special. [7] NADORI. p. vol. [9] BOMPA. (2001). Performanţa sportivă. Bucureşti. p. 120-121. p. art. H. Factorii genetici şi performanţa sportivă la vârstă tânără. SCJ nr. Editura Tana. p. Talentul sportiv. A. p. Talentul sportiv. Factorii genetici şi performanţa sportivă la vârstă tânără. [4] BOMPA. Talentul sportiv. Bucureşti. M. Bucureşti. Craiova.  căutarea cauzelor deficienţelor motrice înregistrate la vârsta preşcolară. Performanţa sportivă. Editura Vigot. art. căi. Concluzii Talentul sportiv reprezintă una din condiţii pentru activitatea sportivă. Sportul la copii şi juniori 2(99). [5] NADORI. [3] HAGEDORN. etc. G. (2000). G. (2000). Editura Universitaria. Editura Tana. G. Bucureşti. L. Bucureşti. [14] HAGEDORN. îndeosebi bazele metodologice şi ştiinţifice al pregătirii sportive. 120-121. art. SCJ nr.  căutarea de noi forme. metode pentru realizarea unei strategii pe termen lung vizând talentele. 120-121. p. p. care să fie adaptate noilor cerinţe ale existenţei şi utile pentru orientarea în realitatea ambientală tot mai complexă. L.

cum ar fi: schema corporală. motrical behavior and spatial and temporal reorganisation. multilateralitate. începând cu ciclul primar. Considerăm că actualul sistem şcolar de implementare a conţinutului învăţării prezintă deficienţe în ceea ce priveşte achiziţiile complexe ale individului în urma participării la lecţiile de educatie fizică. afective şi psihomotorii. psihomotricitate. şi de a selecţiona cele mai potrivite mijloace în vederea atingerii acestora. Ne referim aici la concepte. lăsând de-o parte aspectele cognitive. We are trying to show that the combination of educating motor skills in combination with psichological skills can upgrade the activity regarding to teach physical education and sport. Key words: education. Profesorul de educaţie fizică trebuie să aibă capacitatea de a formula şi de a stabili corect obiective operaţionale pentru lecţiile sale.com Abstract This study contains references to aspects regarding to the education of psichomotricity in primary school. multilaterality. For that it is necessary to formulate operational objectives from the beggining of the didactics design. psichomotricity. afective şi psihomotorii. am observat cu atenţie 15 . Ne străduim să demonstrăm faptul că educarea aptitudinilor motrice combinat cu educarea celor psihomotrice poate ameliora eficienţa în predarea educaţiei fizice şi sportului. comportamentul motric şi organizarea spaţio -temporală. Rezumat Prezentul studiu face referire la aspecte ale educării psihomotricităţii în învăţământul primar. Pentru a demonstra necesitatea operaţionalizării obiectivelor cognitive. Pentru a realiza acest lucru este necesar să formulăm de la începutul designului didactic obiective operaţionale în acest sens.ASPECTS REGARDING THE EDUCATION OF PSICHOMOTRICITY IN PRIMARY SCHOOL ASPECTE ALE EDUCĂRII PSIHOMOTRICITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Francisc SCHMIDT Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” din Arad schmidt_francisc@yahoo. alături de cele motrice propriu-zise. sistemul de evaluare presupune numai probe pentru aptitudinile şi deprinderile motrice ale elevului. multilaterality. dar şi pentru a semnala încă o dată nevoia formării profesorilor de educaţ ie fizică în vederea efectuării educaţiei psihomotrice la nivelul ciclului primar. reorganizare spaţială şi temporală Lucrarea de faţă reprezintă un demers ştiinţific orientat în direcţia implementării operaţionalizării obiectivelor educaţiei fizice. We are reffering to concepts like corporal layout. multilateritatea. comportament motric. spatial and temporal reorganisation Cuvinte cheie: educaţie. motrical behavior.

respectând nivelul şi ritmul său de dezvoltare. practica este înca deficitară la acest capitol. . fie dintr-o formare profesională incompletă. Dragnea şi A.ciclul de dezvoltare – cu o durată de 4 ani – care include elevii din clasele a III-a – a VIa(cu extensie în ciclul gimnazial la nivelul claselor a V-a şi a VI-a) Deşi literatura de specialitate menţionează încâ din anii 70 necesitatea formulării de obiective operaţionale cognitive.după A. cât şi manifestări ale functiilor perceptive (tabel nr. Motricitatea –familie de termeni . Bota(8) 16 .formarea personalităţii copilului. nivelul primar reprezintă prima treaptă de învăţământ obligatoriu şi gratuit.în urma aplicării noilor prevederi ale Legii Educţiei Naţionale grupa pregătitoare va trece la ciclul primar şi asfel întregul ciclu va fi în responsabilitatea cadrelor didactice care activează la acest nivel. o aptitudine care integrează atât aspecte ale activităţii motorii. majoritatea profesorilor. Structura formală actuală a învăţământului primar este intersectată de două cicluri de dezvoltare bio-psimotrică şi socială. respectiv: .reactivitatea bio-psiho-motrică a elevilor din clasele I-IV de la Liceul teoretic “Adam Muller Guttenbrunn” Arad la acţiunile de asimilare a conţinutului învăţării prevăzut de programa şcolară.asigurarea educaţiei elementare pentru toţi copiii. Considerăm necesară elaborarea unei metodologii pentru operaţionalizarea obiectivelor cognitive. Observaţiile au avut loc în perioada 15 septembrie 2010 – 15 iunie 2011.1.formarea competenţelor care să-i permită elevului continuarea desăvârşirii educaţionale în ciclul gimnazial la un nivel performanţial cât mai ridicat. cuprinzând clasele I-IV. afective şi psihomotrice care să fie accesibilă oricărui profesor interesat de o activitate educţională de performanţă. se rezuma doar la obiectivele de ordin motric.ciclul achiziţiilor fundamentale – cu o durată de 3 ani – care cuprinde copiii din grădiniţă aflaţi în grupa pregătitoare şi elevii din clasele I şi a II-a. fie din comoditate. 1). afective şi psihomotrice pentru lecţiile de educaţie fizică. . capacităţi şi atitudini care să stimuleze raportarea efectivă la mediul social şi natural şi să permită continuarea educaţiei . . din diferite motive. INTRODUCERE În structura actuală a învăţământului preuniversitar. Psihomotricitatea este considerată în literatura de specialitate ca o funcţie complexă. Tabel nr. fiindu-i stabilite următoarele finalităţi: .înzestrarea copilului cu acele cunoştinţe.

de gradul de dezvoltare fizică şi intelectuală şi de influenţele educative cărora a fost supus pe tot parcursul copilăriei. d) Structurarea spaţială reprezintă organizarea lumii externe în raport cu Eul referenţial sau având ca punct de referinţă alte obiecte sau persoane în stare statică sau dinamică. capacitatea de relaxare şi inhibiţie voluntară. respiraţia. conduitele perceptiv – motrice . sinchinezii. reprezentarea pe care o are despre propriul corp în stare statică sau dinamică fiind punctul central de la care se acumulează toate cunoştinţele referitoare la mişcare. praxie. b) Lateralitatea exprimă inegalitatea funcţională a părţii drepte sau stângi a corpului. incluzând şi capacitatea de reglare şi autoreglare a mişcărilor prin limbaj. prin ritmul lent de formare şi evoluţie a acestora şi sunt cu atât mai accentuate cu cât deficienţa mintală este mai severă. abilităţi motorii . Deficientul mintal întâmpină dificultăţi în achiziţia schemei corporale. grafie. c) Conduitele motrice de bază sunt în directă incidenţă cu capacitatea de control şă coordonare a SNC. spaţiu. Mulţi dintre aceştia prezintă instabilitate. piciorul de pe partea dreaptă sau stângă). Această dominantă poate să fie: omogenă (preferinţă pentru ochiul. determinând tulburări de organizare spaţială.Complexitatea psihomotricităţii se poate exprima. controlul postural (echilibrul. alergat). mâna. respiraţie defectuoasă. prin schema corporală. grafie. de a influenţa mediul. cu consecinţe în lexie. Lateritatea rău afirmată şi cea încrucişată sunt frecvente la deficientul mintal. psihomotricitatea include participarea diferitelor procese şi funcţii psihice care asigură atât recepţia informaţiilor cât şi execuţia adecvată a actelor de răspuns. tulburări de orientare spaţială şi temporală cu repercursiuni în lexie. Pe parcursul creşterii. adaptarea estetică (tehnici de expresie corporală). calcul. mişcări lipsite de scop şi precizie. exerciţiile de lateralitate prezintă o foarte mare importanţă.orientare. având nevoie de educaţie psihomotorie specială. Reprezintă conştientizarea propriului corp prin care se deosebeşte de altcineva. capacitatea de relaxare şi inhibiţie voluntară. încrucişată (preferinţe pentru ochiul drept şi pentru mâna stângă şi invers) sau nefixată (la copilul mic şi la deficientul mintal profund). Ca functie complexă ce determină reglarea comportamentului uman.prins. Tulburările sunt caracterizate prin întârziere în apariţia structurilor de schemă corporală. alergat. Conduitele psihomotorii ale fiecărui individ evoluează în funcţie de înzestrarea sa aptitudinală. a) Schema corporală este un element de bază. 17 . timp. organizare şi structurare şi spaţială şi temporală. De aceea. adaptarea educativă. manuale. adaptarea socială (modalităti de comunicare interpersonală). lateralitatea. Perturbaţiile la nivelul schemei corporale duc la dificultăţi în relaţionarea subiectului cu mediul. dificultăţi în reglarea forţei musculare. conduitele motrice de bază. dar şi sub influenţa unor inflexiuni sociale. calcul. mişcări stereotipe. psihomotricitatea face posibilă adaptarea pragmatică (învăţarea tehnicilor profesionale. Prin componentele sale de bază. În conduitele de bază sunt incluse: deprinderile motrice de bază (mers. schematic. Conduitele motrice de bază sunt deficitare la majoritatea celor cu handicap de intelect. praxie. înţelegerea relaţiilor spaţiale pe baza operaţiilor logice. indispensabil construirii personalităţii copilului. se stabileşte o dominantă laterală care corespunde unor date neurologice. coordonarea mişcărilor). anxietate.ca o consecinţă a diferenţei de repartiţie a funcţiei în emisfera respectivă. Personalitatea se dezvoltă graţie conştientizării propriului corp şi în funcţie de posibilităţile pe care le are de a se adapta. intelectuale).

organizare şi structurare spaţială. METODE DE CERCETARE 1.după Păunescu şi Muşu (9): . să vizeze şi aspecte de natură cognitivă. Stabilirea unor obiective operaţionale care. dispraxia.tulburări de schemă corporală. Iată aşadar de ce trebuie să acţionăm cu fermitate pentru realizarea obiectivelor de cea mai mare generalitate ale educării psihomotricităţii: . cocomitent cu evaluarea obiectivă a nivelului de realizare a acestora. ar putea contribui la creşterea eficienţei procesului de instruire în educaţia fizică. 3. afectivă şi psihomotrică. IPOTEZE 1. .formarea şi dezvoltarea abilităţilor manuale. Demonstrarea exerciţiului trebuie să se sprijine şi pe datele furnizate conştiinţei elevului de analizatorul motor. Formularea corectă a obiectivelor operaţionale de natură cognitivă. . 4. În educaţia fizică.formarea capacităţii de percepere şi orientare spaţio-temporală. pe lângă aspectele de natură motrică. 4.instabilitate psihomotorie. . tulburări de echilibru. 2. de orientare şi structurare temporală.tulburări psihomotrice de origine afectivă. Planificarea şi programarea conţinutului disciplinei educaţie fizică pe perioada unui an şcolar. sub aspect psihomotric. debilitatea motrică. de sensibilitate. Metoda studierii literaturii de specialitate 18 .formarea şi dezvoltarea conduitelor motrice. marile deficite motorii. de coordonare. .tulburări de realizare motrică : apraxia. care se pot grupa în următoarele categorii . SARCINI 1. poate fi deosebit de importantă memorarea mişcărilor în vederea unei perene formări şi a unei eficiente consolidări a deprinderilor motrice. afectivă şi psihomotrică. Acelaşi autor apreciază că „dacă un copil nu are conştiinţa corpului său.formarea şi dezvoltarea controlului şi coordonării psihomotrice . . Studiul materialului bibliografic existent privind problematica aleasă. alaturi de cele de natură motrică. de senzaţiile proprioceptive care s-au format în experienţa de mişcare anterioară ori de cele care se formează chiar în procesul învăţării. . 2. disgrafia motrică. sau nu cunoaşte lateralitatea sa. O bună memorare a mişcărilor prin formarea unor corecte reprezentări ideomotorii asigură o execuţie corectă. de lateralitate. 3. nu se poate situa în spaţiu.Selecţionarea mijloacelor şi acţiunilor specifice educaţiei fizice în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse.Rene Zazzo (10) consideră că „educaţia psihomotrică constituie o educaţie de baza în şcoala elementară întrucât ea condiţionează întregul proces de învăţare şcolară”.tulburări ale motricităţii : întârzieri în dezvoltarea motorie. de orientare. nu este stăpân pe timp şi nu a câştigat o suficientă coordonare şi stabilitate a gesturilor şi mişcărilor sale”. Importanţa care trebuie acordată unei corecte educări a psihomotricităţii încă de la vârstă timpurie este dată de o serie de tulburări de psihomotricitate care cunosc o paletă extrem de variată.

Formarea. mers şi săritură) La nivelul formării şi dezvoltării abilităţilor manuale trebuie să urmărim realizarea următoarelor obiective operaţionale: a. d. Metoda observaţiei REZULTATE ŞI DISCUŢII La nivelul formării şi dezvoltării conduitelor motrice trebuie să urmărim realizarea următoarelor obiective operaţionale: a. pe manechine. pe planşe) -exerciţii-joc de identificare a elementelor lipsă (jucării dezmembrate. pe partener. învârtim coarda etc. îndemânării. planşe lacunare cu grad progresiv de dificultate) -activităţi de descompunere şi recompunere a corpului din segmentele constituente (cu grad progresiv de dificultate) -identificarea propriei persoane în fotografii -exerciţii-joc pentru învăţarea numelui propriu şi pentru folosirea pronumelui personal -exerciţii pentru exprimarea posesiunii. Organizarea schemei corporale si formarea imaginii de sine -exerciţii-joc de identificare a principalelor segmente corporale (pe sine. Formarea unor calităţi motrice necesare -exerciţii pentru dezvoltarea vitezei. Metoda analizei şi comparaţiei 3. bate vântul. ale degetelor: morişca. rezistenţei în activităţile motorii: „Cine ajunge primul?”. „Tragem/aruncăm sacul cu nisip” etc. „Înşirăm mărgele”. un cocoloş de hărtie sau o jucărie) 19 . Formarea şi dezvoltarea posturilor corporale corecte -exerciţii pentru sesizarea şi cunoaşterea poziţiilor de bază ale corpului -exerciţii de mişcare a capului -exerciţii de mişcare a braţelor -exerciţii de mişcare a picioarelor -exerciţii de mişcare a trunchiului c. e. brrr – ce frig e!. alergat.2. ale încheieturilor. plouă. ale antebraţelor. forţei. dezvoltarea şi consolidarea gesturilor manuale fundamentale Exerciţii de prehensiune: -introducerea în mâna copilului a unor obiecte de diferite dimensiuni care să-i educe reflexul de apucare (degetul profesorului. Formarea şi dezvoltarea conduitelor motrice de bază -exerciţii de învăţare a abilităţilor motorii fundamentale ale picioarelor: mers. b. urcare/coborâre. săritură -exerciţii de învăţare a mişcărilor fundamentale ale mâinilor: ale braţelor. Dezvoltarea şi educarea echilibrului -exerciţii de formare şi educare a echilibrului static (biped şi pe un picior) -exerciţii de formare şi dezvoltare a echilibrului în trecerea de la static la dinamic (oprire / deplasare) -exerciţii de formare şi dezvoltare a echilibrului dinamic necesar deplasării independente facile (dacă este cazul) -exerciţii de dezvoltare a echilibrului dinamic cu grade progresive de dificultate (în alergare.

de explorare cu degetul. astfel încât copilul să fie nevoit să tragă de ea pentru a o obţine -exerciţii-joc prin care se educă controlul reflexului de apucare: lăsarea jucăriei din mână: „dămi şi mie cubul tău” -exerciţii de apucare a unor obiecte/elemente de dimensiuni mici. linguală. tapping. labirinte) c. de diferite dimensiuni. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de orientare spaţială -exerciţii-joc pentru perceperea poziţiilor -exerciţii-joc pentru perceperea direcţiilor -exerciţii de recunoaştere a spaţiilor frecventate şi de orientare pe principalele trasee pentru a ajunge dintr-un loc în altul b. Formarea abilităţilor manuale de bază -exerciţii de miogimnastică facială. laringeală La nivelul formării şi dezvoltării controlului şi coordonării psihomotrice trebuie să urmărim realizarea următoarelor obiective operaţionale: a. Dezvoltarea coordonării bi-manuale -exerciţii de înşiretare cu grade diferite de dificultate -exerciţii de înodare / deznodare -exerciţii de rulare / răsucire a materialelor de diferite mărimi / grosimi b. de strângere î n pumn – mototolire. Formarea capacităţii de orientare temporală 20 . suprapunere. de alăturare sau suprapunere/stivuire a lor etc) b. de zgâlţâire. folosind diverse instrumente de lucru (punctare. de apucare concomitentă a două obiecte şi lovire a lor unul de altul. incurajarea să le apuce (folosind iniţial ambele mâini. labială. imbinare a diferitelor materiale didactice specifice educaţiei fizice -jocuri de aruncare / prindere a unor obiecte de diferite dimensiuni. greutăţi şi texturi. aruncare la ţintă cu grade progresive de coordonare -jocuri de lovire a unor obiecte suspendate. fixe sau mobile -exerciţii pregrafice şi plastice de coordonare. Formarea şi dezvoltarea coordonării auditiv-motorii -jocuri de mişcare pe ritmuri simple -dans liber sau dirijat La nivelul formării capacităţii de percepere şi orientare spaţio-temporală trebuie să urmărim realizarea următoarelor obiective operaţionale: a. de rotire.-stimularea interesului penru o jucărie (prin manipularea ei ) şi oferirea repetată a unor jucării atractive. folosind pensa digitală (se exersează pentru ambele mâini) Exerciţii de manipulare: activităţi în co-acţiune sau prin imitaţie (de mutare a jucăriilor dintr-o mână în alta. Formarea şi dezvoltarea coordonării oculo-manuale -jocuri de construcţie prin alăturare. ulterior grifa palmară – degetul mare în opoziţie cu palma) -exerciţii de reţinere intenţionată a jucăriei. Formarea şi dezvoltarea coordonării ochi-mână-picior -mersul pe bicicletă -jocuri cu mingea „Fotbal” d.

Exprimarea corporală contribuie la: -orientarea în spaţiu (reprezentări: stânga. distracţie. a creativităţii. 4.”Jocurile atenţiei” Se formează perechi. Activitatea poate fi însoţită de diferite materiale (pânze. antren. deasupra. adică face toate mişcările. Fiecare este atent la toate amănuntele şi aspectele legate de ţinuta. sfori. după care perechile se întorc spate în spate şi îşi fac o mică schimbare. trebuie să o atingă pentru a-şi da seama de poziţia pe care a luat-o partenerul. a zilelor săptămânii şi a anotimpurilor -exerciţii-joc de ordonare cronologică a unor secvenţe de activităţi zilnice. dedesubt). -organizarea colectivului. 3. O persoană este cea care acţionează. cu ochii închişi. La revenire fiecare trebuie să spună ce şi-a schimbat perechea lui. a ritmului. -cel care se lasă condus. O persoană cu ochii închişi se lasă condusă (ghidată) cu ajutorul unui deget(arătător) de către un “conducător”.”Oglinzi” Se formează tot perechi.exerciţii de anticipare a momentelor zilei dupa orarul şcolii -exerciţii-joc de intuire a succesiunii zi/noapte. se pune în poziţia respectivă.Jocul “încrederii” Protagonişti: -conducătorul. din care programul destinat exerciţiilor fizice nu trebuie să lipsească. mimica. 2. obiectele ce le poartă partenerul. dreapta. -dezvoltarea tuturor grupelor de muşchi. Jocul – principalul mijloc de realizare (exemple): 1. 21 . -dezvoltarea echilibrului.“piedicile”. iar cealaltă este oglinda propriu-zisă şi trebuie să imite absolut toate mişcările partenerului. mişcarea). -relaxare. diferite construcţii din lemn). a sensibilităţii. într-o anumită poziţie şi cealaltă. saci elastici. elastice. .”Statuile” Se formează perechi. Scopul este ca cel ce se lasă condus să se relaxeze şi să aibă încredere în degetul celui care îl ghidează. cu ochii închişi. -inventarea diferitelor tipuri de mers. Când este absolut sigur că a ghicit-o.-exerciţii-joc de intuire a p rincipalelor momente ale zilei în funcţie de anumite acţ iuni specifice . Alte 3 -4 persoane alcătuiesc obstacole în jurul celor doi. -inventarea diferiţilor paşi de dans -dezvoltarea imaginaţiei. munca în echipă. Mişcarea este corelată cu muzica. O persoană rămâne nemişcată. cu grad progresiv de dificultate EXPRIMAREA CORPORALĂ Duce la dezvoltarea personalităţii prin comunicarea nonverbală (gesturi.

Profesorul ar trebui să manifeste un interes permanent faţă de acumularile intelectuale ale copilului. pătrunzând în universul afectiv şi de interese al copilului. copiii la această vârstă demonstrează comportamente noi armonioase atât în plan motric. apoi dificile). 5. după o anumită perioadă de instruire. În urma experienţei acumulate în calitate de profesor de educaţie fizică. Este bine ca înainte de începerea jocului să se fixeze un domeniu din care jucătorii să-şi aleagă cuvintele spre a fi mimate şi ghicite. Aceste jocuri nu au o denumire aparte. Chiar dacă aceşti copii se exprimă cu dezinvoltură. O echipă va decide ce se va mima şi va comunica acest lucru unui membru ales de echipa adversă. Se va urmări în acest joc gradul de agresivitate de care vor da dovadă unii copii împingându-şi adversarul cu multă violenţă. ajungându-se la eliminarea sau ameliorarea acestor deficienţe de comportament. stăruinţă. precum şi de afectivitatea acestuia. am constatat că. iar comportamentul lor este unul refulant ce-şi are rădăcinile fie în vizualizarea şi adoptarea acestuia din cadrul social sau familial. de integrarea socială şi comportamentul lui în grup. Un astfel de comportament subliniază nesiguranţa de care dau dovadă unii copii atunci când sunt supuşi unei situaţii limită. aprecieri. 22 . coleric. alegerea lor rămâne la latitudinea fiecărui dascăl în funcţie de scopul urmărit prin practicarea acestor jocuri. în grupuri mici sau mari.Acest joc de dezvoltare a atenţiei se poate realiza sub diferite forme. Se pot practica însă jocuri ce au un rol pregnant de conoaştere a personalităţii copilului. inducând numeroase efecte benefice atât la nivelul dezvoltării motrice. vehemenţa cu care ripostează unii copii trădând aspectul agresiv. schimbările se pot face nu numai în ţinuta jucătorilor ci şi la nivelul obiectelor din clasă sau a spaţiului alocat jocului. libere. are un aport considerabil la educarea integrală a individului. Nici reversul acestui comportament nu este de ignorat. fie este de natură ereditară. Se poate fixa un timp în care să se încadreze fiecare mimă efectuată. trebuie rectificat prin metode ce implică răbdare. sau din contră. cât şi la nivelul celei psihologice. reintegrarea şi socializarea acestora este absolut necesară pentru a evita degenerarea comporamentului spre o latură extremă. retragerea mâinilor în semn de protest şi apărare a altora semnificând tipul introvertit. timiditate ori frica de întâmpinare a dificultăţilor. alături de celelalte discipline prevăzute în planul de învăţământ în vigoare pentru ciclul primar. slăbiciune. Li se cere acestora să-şi întindă braţele luându-şi distanţa corespunzătoare între ei. al personalităţii lui. ce presupun nu numai dezvoltarea fizică ci şi a personalităţii. biologice. Noul ce stă sub semnul exprimării corporale este renunţarea la activităţilor stricte şi obişnuite din cadrul orelor de educaţie fizică şi sport şi substituirea acestora cu altele mai relaxante. cât şi afectiv. Un astfel de joc poate fi următorul: se formează perechi de copii ce sunt aşezaţi faţă în faţă. Echipa va fi punctată dacă va reuşi să ghicească ceea ce s-a mimat. nevoia de aprobare aşteptată din partea adultului nece sitând intervenţia şi corectarea acestei laturi a personalităţii luiprin metode specifice(încurajări. Fiecare echipă va avea un lider care va decide cine va mima. angajându-i în postura de conducător al unei activităţi trasându-le sarcini la început mai uşoare.”Jocul de mimă” Se formează două echipe. Ponderarea. CONCLUZII Educaţia fizică. nonconformist. duce la socializare şi integrare mai rapidă în grupul şco lar. cognitiv şi psihomotric. La semnalul învăţătorului perechile îşi unesc palmele şi încep să se împingă.

Comportamentele armonioase de care dau dovadş elevii la finalul parcurgerii anumitor perioade de instruire şcolară. BIDDLE S.358. Seviciul de Evaluare şi Examinare 23 .. Dragomir P.Psychology and physical activity and exercise. *** Evaluarea in sport(1994)– „Sportul de performanta”. C. prin efectele benefice pe care le induce. BRAU-ANTONY.. Predescu S.356. Actio 2. să se rostogolească şi să se caţere în mod eficient.este bine să nu se plece de la ideea că. A Health related perspective. şi nu pornind de la nivelul său funcţional presupus. Operaţionalizarea obiectivelor motrice. London. SUGESTII METODICE GENERALE . nu doar în planul motricităţii generale. ci au efecte complexe asupra personalităţii acestuia. Din aceste considerente. prin lecţia de educaţie fizică. pentru lecţiile de educaţie fizică susţinute de grupul de experiment. afectiv şi psihomotor. ci şi în plan cognitiv.nr. . (coordonator) şi colectiv: Scarlat E. pe toate planurile. afective şi psihomotrice. Springer-Verlag. G.observarea „tonusului muscular” (hipoactivitsm sau hiper activism) să reprezinte un indicator de bază şi punct de pornire pentru elaborarea programului educaţional. N. 5. trebuie avut în vedere faptul că se poate ajunge la un nivel superior fără ca nivelurile inferioare să fi fost investigate sau dezvoltate.(1991).Elaborarea şi urmărirea atentă a obiectivelor operaţionale cognitive.Sistemul Naţional Şcolar de Evaluare la disciplina Educaţie Fizică şi Sport. deoarece demersurile evaluative ale profesorului privesc exclusiv aspectele de ordin motric ale evoluţiei copilului. Universul 4. Mironescu I.(1995).. . au condus la numeroase achiziţii în plan cognitiv. Bucureşti.exerciţiile se organizează în co-acţiune.MTS.Edit. afective şi psihomotrice devine astfel o prioritate pentru activitatea didactică a profesorului de educaţie fizică şi sport ce trebuie aplicată în practică. (2005)-L'évaluation en EPS : concepts et contributions actuelles . . MUTRIE. BONŢILĂ. Sistemul şcolar de evaluare şi activitatea practică de educaţie fizică din zilele noastre. În urma observaţiilor efectuate.Culegere de teste psihogene de nivel şi aptitudini. ne permitem să semnalăm necesitatea producerii unei schimbări de optică a profesorului.(1999). afectiv şi psihomotor care completează armonios tabloul dezvoltării integrale a personalităţii şcolarului mic. Bucureşti. dacă poate să meargă. Paris : Éd. poate să se şi târască. St.să considerăm „expresia psihomotrică” ca modalitate primară de cunoaştere a lumii şi exprimare a experienţelor simţite şi trăite.357. cognitive. BIBLIOGRAFIE 1.Ed. de la ceea ce face el până la ceea ce câştigă elevul. putem aprecia că educaţia fizică îşi confirmă poziţ ia ca disciplină obligatorie în planul de învăţământ şi se alatură celorlalte materii contribuind la formarea integrală a individului. FILIP.. în vederea formării integrale a individului. 3. Bucureşti. denotă o vastă influenţă a disciplinelor de învăţământ care nu acţionează unilateral asupra dezvoltării copilului. motiv pentru care se recomandă o evaluare iniţială de tip total. ulterior prin demonstraţie şi imitaţie. lasă însă de dorit în această direcţie.

. CURETEAN. Bucureşti. 10. activităţi de timp liber.. UZUM.(2005) .ClujNapoca Atelierul de multiplicare al Universitatii.. HERLO. .O pedagogie pentru învăţământul primar. Arad 7. . activităţi de expresie corporală.I. ZAZZO. D.Ed.D. Pro Humanitate.A.(1999). A.Educaţie fizica-mijloace operaţionale folosite pentru rezolvarea temelor lecţiei. sport. Handicap de intelect.BINCHICIU.ALMĂŞAN. A. BOTA.(1993) . ILICA. UŢIU.Teoria activităţilor motrice: Educaţie fizică. PĂUNESCU C. Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”. A. 8.(2005).(1997) Psihopedagogie specială integrată – Handicap mintal. MUŞU I.R.6. Editura Didactică şi Pedagogică R.1997.Culegere de jocuri dinamice : pentru clasele I-XII .(coordonatori). Humanitas Educaţional. 11. EDP.Bucureşti. IONESCU. A. C. RENE(1979) – Debilităţile mintale.Edit. 9.. Sibiu.. DRAGNEA.. Bucuresti 24 . V.

edema. Kinetoterapia ajută la menţinerea forţei musculare şi a mobilităţii articulare. Deoarece genunchiul are un rol foarte important în mers. two of them after surgery bya K. Freeman metod. Doriana Ioana CIOBANU Universitatea din Oradea pasztaizoltan@yahoo. The more surgery moment is far away. all men. SC Lisholm and C.8). ROM. articular laxity (Lachman test+2. pivot Schift test. student at the University of Oradea. este de asemenea foarte importantă o recuperare precoce şi sigură. sertarului anterior test +2. In order to have an eficient rehabilitation. pain. with pain and edema.5.8). The proprioception can be regained only by proper physiotherapy. hydrartrosis. After the treatment the knee was functinal and stable (instability 0. In order to observe rehabilitation protocol’s eficiency. Material and method . the more physical therapy is indispensable. Conclusions .First study was made on 5 students at the University of Oradea. it is important to have an early and safe recovery.STUDY REGARDING THE TRAINIG OF POSTTRAUMATIC KNEE’S “FOUR FACET’S MUSCLES” STUDIU DESPRE ANTRENAREA „MUSCULATURII CELOR PATRU FAŢETE” ALE GENUNCHIULUI POSTTRAUMATIC Zoltan PÁSZTAI. Campbell Clinic (SUA) and Shelbourne şi Nitz clinic rehabilitation protocol for ACL surgery was applied. In the second study. Because the knee has an important role in gait. We are dealing with two studies regarding the posttraumatic knee rehabilitation. asigurând revenirea la o viaţă normală cât mai rapid cu putinţă. Physical therapy helps to maintain the muscle power and joint range and get back to the normal life as early as possible. with right knee internal meniscus lesion and surgery in 2004 and left knee internal meniscus lezion with surgery in. seratus anterior test. Results . all assessed parameters improved after the complex global physical therapy program ( technics specific for “the knee four facets”). fact demonstrated by presented studies . The second study is a case study of a 20 years old male. pain level 1. Jones technique and three patients after surgery by Clancy technique.evidence base practice. Pivot-Shift test +1.com Abstract Rehabilitation is very important in posttraumatic status injury of the knee. spiral dinamics concept on physioball and elements from „ladiţa Zoli” technique. Rezumat Recuperarea este foarte importantă în stările posttraumatice ale genunchiului. For rehabiltation were used FNP techniques. Nozes. we compared the baseline and final scores for the following aspects of posttraumatic knee: instability. Propriocepţia poate fi recâştigată 25 .Active physical therapy of knee four facets muscle has an important role in posttraumatic knee rehabilitatin process. Lachman test negativ. negative.5. 2005.66. Lachman test. Pivot Shift test negative. anterior drower test.In the first study we found out that baseline score are pointing an instable knee(5.

s-a aplicat protocolul Clinicii Campbell (SUA) şi a Clinicii Shelbourne şi Nitz pentru operaţie de ligamentoplastie. testul sertarului anterior.5. În cel de al doilea studiu. am încercat să elaboram un program cât se poate de complex care să ducă la recuperarea cât mai rapidă şi de bună calitate a genunchiului posttraumatic. Motivatia alegerii temei de studiu . leziune de menisc intern la genunchiul stâng. student la Universitatea din Oradea. doi dintre ei aflându -se după intervenţie chirurgicală prin tehnica K.8). test Lachman negativ. hidrartroza.8). testul Pivot Shift negativ). având leziune de menisc intern la genunchiul drept şi care a suportat o intervenţie chirurgicală în 2004 şi de asemenea. fapt demonstrat de studiile prezentate evidenţă practică.numai cu ajutorul unei intervenţii kinetice corespunzătoare. nivel al durerii 1. cu intervenţie chirurgicală în 2005. 26 . Nozes. Key words: posttraumatic knee. SC Lisholm şi C. protocoale de recuperare Introducere Literatura de specialitate. Această lucrare cuprinde două studii referitoare la recuperarea posttraumatică a genunchiului. Jones iar ceilalţi trei după intervenţie prin metoda Clancy. prezintă concepţii etiopatogenetice şi atitudini terapeutice diverse. cu durere şi edem. testul sertarului anterior anterior negativ. pe măsură ce se dezvoltă. Pentru a evalua eficienţa protocolului de recuperare aplicat s-au comparat rezultatele iniţiale şi finale ale următoarelor aspecte legate de genunchiul posttraumatic: instabilitatea. kinetoterapia musculaturii “celor patru feţe” genunchi. Pentru a avea o recuperare eficientă. edemul. testul pivot Schift. metoda Freeman. Cu cât momentul intervenţiei chirurgicale este mai îndepărtat.66. care se depăşesc una pe alta din punct de vedere al eficienţei. toţi parametrii evaluaţi s-au îmbunătăţit după aplicarea programului complex de kinetoterapie ( tehnici specifice pentru recuperarea “celor patru faţete ale genunchiului”). conceptul dinamicii spiralei pe physioball şi elemente din tehnica „ladiţa Zoli”. the “four facets muscle” physical therapy. îl reprezintă rolul complex pe care acest segment anatomo-functional îl are în locomoţia spontană şi mai ales gradul mare de expunere la accidente în viaţa cotidiană a persoanelor de vârstă activă şi a sportivilor. Material şi metodă – Primul studiu a fost realizat pe 5 studenţi de la Universitatea din Oradea. Concluzii – Kinetoterapia activă a muşchilor celor patru faţete ale genunchiului are un rol important în recuperarea genunchiului posttraumatic. Pentru recuperare s-au folosit tehnici FNP. toţi băieţi. testul Pivot-Shift +1. testul Lachman. amplitudinea de mişcare. durerea. Rezultate – În primul studiu s-a constatat că valorile iniţiale sugerează un genunchi instabil (5. Cel de al doilea studiu este un studiu de caz al unui pacient de 20 de ani. ca orice domeniu.5. După tratament genunchiul a devenit funcţional şi stabil (instabilitate 0. cu atât kinetoterapia este mai indispensabilă. laxitate articulară (testul Lachman +2. testul sertarului anterior +2. rehabilitation protocols Cuvinte cheie: genunchi posttraumatic. Ţinând cont de cercetările şi studiile anterioare clinice. apărând astfel polemici cu privire la modul de elaborare şi decurgere al programului de tratament / recuperare.

10.Î.) IV. a) Protocolul de recuperare al Clinicii Campbell – USA [9. ligamentelor şi muşchilor. 10] TESTE PRE ŞI POSTOPERATORII 27 . rupturi ligamentare. entorse. la Clinica din Shelbourne şi Nitz. mai puţin invazive. ligamente. luxaţii. rupturi. S-au efectuat studii. Studiul s-a referit la tratamentul pre şi postoperator al celor două loturi de pacienţi:  2 pacienţi operaţi prin tehnica K. Jones (bărbaţi) şi  3 pacienţi operaţi prin tehnica Clancy (bărbaţi). Denumirea de cvadrupul complex este dată de faptul că fiecare unitate funcţională este alcătuită din câte patru elemente anatomice importante.Aceste aspecte au determinat revizuirea conduitei terapeutice şi sociale în ceea ce priveşte asistenţa acestor pacienţi. metodologii tot mai adecvate pentru recuperarea funcţională a sechelelor lăsate de traumatisme.leziuni-contuzii.A. deschise.leziuni articulare (plăgi articulare închise. peroniere şi ale rotulei . Etapa de reîntoarcere la activităţile de dinaintea leziunii (12-14 săpt. dezvoltat în Clinica Campbell din USA. muşchi -întinderi. au aparut atăt lucrari. În vederea recuperării cât mai eficiente. Trillat [7.) III. ţesut celular subcutanat.) Protocolul Clinicii Campbell pune accent pe utilizarea amplitudinii de mişcare (ROM) foarte devreme şi reabilitare funcţională. Fiecare “membru“ al acestei “echipe“ îşi suprapune parţial funcţia şi jocul lor armonios realizează stabilitatea în spaţiu tridimensional şi în încarcare a genunchiului META STUDIU privind protocolul de recuperare în leziunea de ligament anterior (LIA) [11] încrucişat Lotul de pacienţi : studenţi cu leziune de LIA cu vârste între 21 .lateral. anterior. secţionări.32 de ani. arsuri-ale parţilor moi (tegument.11] Elementele active şi pasive de stabilizare a genunchiului realizează aşa. Perioada necesară recuperării posttraumatice în zilele noastre s-a redus semnificativ chiar datorită tratamentul kinetic aplicat mai precoce şi mai intensiv după tehnicile chirurgicale noi. tehnici noi ortopedicochirurgicale cît şi metode. secţionări-. [10] Leziunile la nivelul genunchiului La nivelul acestei structuri anatomice pot fi întâlnite toate tipurile de traumatisme: . vase şi nervi -rupturi.) V. Etapa imediat postoperatorie (0-2 săpt. medial. performante.zisul “cvadrupul complex“. Etapa de protecţie medie (4-6 săpt. femurale. 8] îl denumeşte “echipa articulară“. Etapa de protecţie maximă (2 -4 săpt.10] Protocolul de recuperare are mai multe etape: I.leziuni osoase ale epifizelor osoase tibiale. tendon. leziuni meniscale) [9. Etapa de protecţie minimă (8-10 săpt. posterior dar şi central. s-a aplicat protocolul terapeutic de recuperare în leziunile ale L. [9. escoriaţii. ceea ce arată importanţa jocului asociat al suprafeţelor articulare.) II.

5 0. 3 2 +3 +2 +3 +2 +3 +1 48 50 30 30 VALORI MEDII 4 5 5 4 3 2 3 2 FI. Cl. sertarului anterior +2.8. Lachman T.J. ea fiind depăşită din punct de vedere tehnic.  Iniţial. înainte de intervenţia chirurgicală.  Rezultatele obţinute sunt urmarea respectării cu stricteţe de către pacienţi al programului protocol. Lachman este 0 faţă de +2. Pivot-Shift +1.5. Rezultatele testelor postoperatorii Nr. programul fiind puţin mai accelerat pentru primii. Rezultatele testelor preoperatorii Nr. FI. T.  Pacienţiì (2) supuşi recuperării în urma reconstrucţiei ligamentare prin tehnica Jones au urmat acelaşi protocol de recuperare ca şi ceilalţi pacienţi (3) operaţi artroscopic.  Tehnica operatorie Jones la ora actuală este folosită doar în foarte puţine unităţi medicale. Nozes Discutarea rezultatelor metastudiului (tabel 1 şi 2)  Numărul pacienţilor cuprinşi în protocolul de recuperare este relativ mic (5). Lisholm C.2 2 2. 28 .5 +0. durerea este de 1 faţă de 3. pivot Schift SC.33 0 0 0 95 95 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Instabilitate Durere Edem Mobilitate Hidartroză T.8 3. serarului anterior T.8 51 32 Tabel 2.5. T. durere (3.8 anterior. sertarului anterior este 0 faţă de +2.5 iniţial şi T.5. serarului anterior T. pacienţii aveau instabilitate articulară (5. care apare în timpul mersului şi staţiunii bipede prelungite.5 87. Nozes 1 6 4 4 FL.+Ext. ceea ce înseamnă probleme chiar şi la mersul normal.+Ext 3 +2 +2 +2 49 30 PACIENŢI 2 3 6 5 5 5 4 4 FI. TESTE TEHNICA OPERATORIE K.Tabel 1.5 1 1 0. T.5 +0.+Ext. T. Pivot-Shift este 0 faţă de +1. 1 1 +2 +2 +2 +2 +2 +1 58 50 40 40 5.66 1.66 faţă de 5.5 2.8).33 1 +0.8.8 4.8). Crt.5 1.5 85 0. pivot Schift SC. Jones Clancy PACIENŢI 1 2 3 4 5 1 2 1 1 0 1 2 1 1 1 1 1 1 0 0 -Ext 1 1 1 0 +1 0 0 0 0 +1 0 0 0 0 +1 0 0 0 90 85 90 95 100 90 80 90 95 100 VALORI MEDII K. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 TESTE Instabilitate Durere Edem Mobilitate Hidartroză T. FI.  Postoperator (după 16 săptămâni). Lachman +2. Crt. valori ce atestă o mare instabilitate a articulaţiei genunchiului.8. Lachman T. se constată revenirea stării de funcţionalitate şi a stabilităţii genunchiului: instabilitatea scade la 0. 1. Testele de instabilitate dovedeau un grad crescut de laxitate articulară: T. Lisholm C.

 Începerea mişcărilor pasive continue (CPM) înca din prima zi postoperatorie constituie baza (60-70%) protocolului de recuperarea după reconstrucţia L. 3. tensionarea lui la o anumită valoare. LEZIUNE DE MENISC INTERN STÂNG OPERATĂ (2005).  Combaterea durerii are un rol foarte important în progresia recuperării. Scopul programlui 1. amplitudine articulară şi drept urmare a calitatea mersulului) poate fi eficientizată prin folosirea în recuperare a conceptului de antrenare a musculaturii celor patru faţete ale genunchiului”. al Universităţii din Oradea.posterioară. [11]. testele de stabilitate şi de instabilitate au fost mediu modificate. 2. în vârsta de 20 ani. necesare unei funcţionalităţi în mers şi alergare.Băile Felix şi în final la cabinetul de kinetoterapie. Creşterea amplitudinilor funcţionale dar şi cele de lux pentru obţinerea. mobilităţii articulare fiziologice. Recâştigarea stabilităţii statice şi dinamice a articulaţiei mediane a membrului inferior:  stabilitate latero – laterală – fiind vorba de menisc intern.Concluzii generale şi practice ale metastudiului  Protocolul de recuperare aplicat celor 5 pacienţi nu ar fi avut rezultate foarte vizibile dacă. duce la întârzierea procesului de recuperare.T. Abordarea membrului inferior ca un întreg cu accent pe segmentul decompensat funcţional. grefa ligamentară nu ar fi fost fixată în locul cât mai anatomic posibil în vederea înlocuirii cât mai perfecte a segmentului distrus. Diagnostic la externare din spital: LEZIUNE DE MENISC INTERN GENUNCHI DREPT OPERATĂ (2004). 29 . forţă musculară.Î. [11.  stabilitate antero. Imobilizarea. Metodologia de recuperare postttraumatică Obiectivele kinetoterapeutice specifice urmărite: 1. Subiectul studiului a fost P. Material şi metodă Ipoteza lucră rii Recuperarea genunchiului posttraumatic operat (stabilitate articulară. Antrenarea forţei şi rezistenţei musculare a “celor patru faţete “. În continuare propunem un studiu de caz în care kinetoterapia şi abordarea “celor patru faţete ale genunchiului” sunt prioritare.  Acest metastudiu reiese scoate în evidenţă rolul important ale interventiiţiilor chirurgicale şi ale mişcărilor pasive continue (CPM).A. Locul desfăşurării studiului Studiul a avut loc în perioada 15 februarie 2010 – 15 mai 2010 în sălile de kinetoterapie de la Spitalul Clinic de Recuperare Medicală . a făcut ca acesta să se sutureze mai eficient şi să-şi îndeplinească rolul mai devreme şi mai bìne (se revitalizează în 8-9 săptămâni postoperator şi participă efectiv perfect în biomecanica genunchiului doar la 12 săptămâni postoperator). Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport.  Protejarea graftului împotriva tensiunilor excesive. aplicarea perfectă a medicaţiei antialgice este imperios necesară prin simplul fapt că pacientul nu poate executa pe direcţia de mişcare dorită o mişcare dacă simte durere. chiar din primele ore postoperator. din punct de vedere chirurgical. 1]. până la 6 saptamani.

) de la evaluarea iniţială s-a îmbunătăţit astfel MI stg 25º. 7. KT activa . 30 .R. reluarea mersului. pasivo-active/active rezistive de Lorme. de la 20 º-37 º (grafic 4.E. Amplitudinea de mişcare :  Abducţie şold: 14 º la ambele membre. Voss. încărcarea treptată. 3.  gimnastica vaculară Burger asociată cu terapii: lumina polarizată Bioptron. Abductia soldului Amplitudine de miscare (grade) 60 50 40 30 20 10 0 MI stâng MI drept ev aluare initială ev aluare finală valoare normală valoare obtinută Amplitudine de miscare (grade) Grafic 4.28 º. Grafic 3.antrenament la efort/antrenament cardio-vascular. şi în ultima fază bicicleta ergometrică. ex. Adductia soldului 50 40 30 20 10 0 MI stâng MI drept eva luare initială eva luare finală valoare normală valoare obtinută   Adducţie şold: stâng 16 º.) Flexia genunchiului (grafic 7.  CPM adica MPC încă din primele momente dupa interventie chirurgicala!  posturi antideclive/posturarea alternanta a trunchiului.1% (grafic 3).5%.  exerciţii izometrice/ex. etapei.P. conceptul dinamica spiralei pe mingea mare şi variante din tehnica „ladiţei Zoli” [6.  FNP/PNF.  HKT t 36 grade C. controlul motor şi muscular prin reechilibrare musculară. Conceptele actuale de tratament în abordarea „ musculaturii celor patru faţete” a genunchiului posttraumatic sunt:  termoterapie rece prin crioterapie (PRICE)  ortezare corecta fazei. membrelor superioare. alte forme de electroterapie şi fizioterapie adjuvantă.  tehnica “ladiţei Zoli” [9].48 º. 35.A. valoarea obţinută 17 º. Watkins.36 º şi la membrul inferior drept 34 º. dinamice în lanţ cinematic închis/deschis. Knott. Egousche.. bazin). iar la cel drept 21º ajungând la o amplitudine chiar de lux 135º. Bugnet. rezistive cu încărcare progresiva zilnice pt cresterea fortei musculare . iar la şoldul drept 37. de la valoarea de 12 º. dar la membrul inferior stâng de la 22 º. exerciţii fizice ca: metoda Kabat H.7% . Metoda Steudmann . metode kinetoterapeutice statice şi dinamice. ( treflă. 8]. Prelucrarea şi interpretarea datelor a.  dinamica spiralei pe mingea mare Bobath .  controlul postural. rearmonizarea MI prin tehnici D. Folosirea celor mai adecvate tehnici şi mijloace specifice (tehnici FNP. deci progresul este de 31.2. electroacupunctura. perioadei pre şi postoperatoriu. metoda Freeman.. tehnica Freeman.

ea devenind indispensabilă. 4 (-) 4 (-) 4 (+) 4 (+) 5 (+) 5 (+) Finală 5 (+) 5 (-). 5 (-) 5 (-) 5 (+) 5 (+) 5 (+) 5 (+) Şold Genunchi Picior Rezultate şi discuţii Toti parametrii studiaţi (graficele 1. 31 . Flexie genunchi Grafic 7. 5 (+) 5 (+) 5 (-) 5 (+) 5 (+) 5 (-).5 (+) 4 (-) 5 (-) 4 (-) 5 (-) 5 (+) 5 (+) 4 (-) 5 (+) 3 (+). Bilanţ muscular Tabel nr. Concluzii  Kinetoterapia activă a „musculaturii celor patru faţete” are un rol foarte important în procesul de recuperare a genunchiului postraumatic. b. 7-Testarea manuală a forţei musculare înainte şi după tratament Mişcare Flexie Extensie Abducţie Adducţie Rotaţie internă Rotaţie externă Flexie Extensie Flexie Extensie Inversie Eversie MI drept Forţă Iniţială Finală 5 (-) 5 (+) 4 (+). tehnica Freeman. conceptul de dinamică a spiralei pe mingea mare şi tehnica „lădiţei Zoli”. iar la membrul drept de la 11 º. p e măsură ce ne îndepărtăm de momentul actului chirurgical.4. 4 (+) 5 (-). SR.2. 4 (+) 5 (+) 4 (-) 5 (+) 4 (-) 3(+).  Nu e suficientă doar creşterea forţei extensorilor – cvadricepsului  Rezultatele de mai sus confirmă ipoteza formulată şi propusă. dată de deviaţia numită genum recurvatum.  Mijloacele specifice folosite au fost: tehnicile FNP IZA.7.3.6. acesta înseamnând un progres de 4 º.). 4 (-) 5 (-).Grafic 7.5. 5(-) 4 (-) 5 (+) 5 (+) 5 (+) 4 (-) 5 (+) 5 (+) 5 (+) 5 (+) 5 (+) MI stâng Forţă Iniţială 5 (-) 3 (+). Flexie genunchi 160 140 120 100 80 60 40 20 0 103 97 v aloare normală 97 evaluare finală 103 evaluare initială 25 21 v aloare obtinută 160 140 120 100 80 60 40 20 0 135 135 135 Amplitudine de miscare (grade) Amplitudine de miscare (grade) 124 124 135 ev aluare initială ev aluare finală v aloare normală 122 122 25 21 v aloare obtinută MI stâng MI drept MI stâng MI drept  Extensia gambei pe coapsă în cazul nostru este hiperextensie. acestea s-au dovedit utile având o contribuţie esenţială pentru realizarea obiectivelor propuse. demonstrat şi de metastudiile prezentate evidence based practice. ILO.8.7 º. progresul fiind tot 4º (grafic 8. la membrul inferior stâng de la 10 º a scăzut la 6 º. ) s-au îmbunătăţit dupa aplicarea acestui program kinetic global complex (prin tehnicile kinetice specifice “celor patru faţete”).

Iaşi. IA. H. Kinetologie medicală. F. pg 55-67. Rolul Stretchiungului în normalizarea functiei stato-kinetice. Timişoara. 1993.univ. Bucureşti. Kovacs Boroka . Kinetoterapia în recuperarea funcţională posttraumatică a aparatului locomotor. Editura Universităţii din Oradea. [11] Lucrare de licenţă. Testarea manuală a forţei musculare. London.dr. Aparatul extensor al genunchiului. [5] Mariana. [10] McCracken. Rehabilitation of the Knee: A Problem-Solving Approach. Pásztai Zoltán. 1970. D. 32 . coordonator Conf. 2001. TO. Hamburg. Die Knieschule-Hilfe bei Kniebeschwerden. 2007. Philadelphia. [8] Rottenberg. Editura Aquila.Bibliografie [1] Chiriac.Davis Company. M. [2] Grifka. Editura Medicală. [3] Marvovitch. Black’s Student Medical Dictionary. Nou Atlas de anatomie unamă. [9] Wolf SL. N. Editura Langosch Grafik. Oradea. [6] Pásztai. R.Anatomie. Cordun. Z. biomechanică. A&C Black Publishers-Second Edition.A. The Physiology of the Joint . Editura Universităţii din Oradea. Editura Helicon. [7] Pásztai. [4] Kapandji. Poenaru. J. Vol 2. Bucureşti. patologie traumatică. 1996. 1995. Z. New York .. Editura Corson. 2007. Oradea. Walker.. Churchill Livingstone. 1999. 2000. 2006.

com Abstract Table Tennis Arad was not. fie ei sportivi. and fans of this game with strong human interference. nu este şi nu va fi un simplu divertisment. De fapt. antrenori şi iubitori ai acestui joc cu puternice interferenţe umane. Arad School table tennis is a superlative performance of the Romanian sports history (not only) created with sorrow proven talent and skill of generations of athletes. antrenori. menite să dea o imagine de ansamblu evoluţiei tenisului mondial. conducători. Keywords: table tennis. acesta fiind printre primele de acest gen din ţară dedicat istoricului acestui sport dintr-o localitate. această lucrare o dedicăm tuturor celor care în timp au avut o contribuţie la realizarea şi formarea unei şcoli arădene de tenis de masă. a tenisului de masă românesc dar şi celui arădean. athletes. muncă a caror rezultate s-au concretizat în cinstirea prestigiului sportului. naţional şi arădean. Rzumat Tenisul de masă arădean nu a fost. instructori. results. performance. una dintre cele mai notabile din sportul românesc. is not and will not be a mere entertainment. el a creat o şcoală care a format generaţii de performeri care a dus şi a purtat prestigiul Aradului şi a cetăţenilor lui pe meridianele globului.ARAD TABLE TENNIS PAST PRESENT AND FUTURE TENISUL DE MASĂ ARĂDEAN. Din punct de vedere istoric am încercat şi sperăm că într-o oarecare măsură am reuşit. Şcoala arădeană de tenis de masă este un superlativ al istoriei sportului de performanţă românesc (şi nu numai) dovedit şi creat cu multă trudă talent şi pricepere de generaţii întregi de sportivi. dar şi un manual didactic al tenisului de masă. rezultate. În această lucrare am considerat necesară abordarea tematicii şi conţinutului în mai multe capitole. Cuvinte cheie: tenisul de masă. Introducere Rezultatele obţinute de sportivii arădeni în sportul cu mingea de celuloid pe plan naţional şi internaţional de-a lungul vremurilor a fost motivul iniţiativei de a realiza această lucrare. TRECUT PREZENT ŞI PERSPECTIVE Viorel BITANG. coaches. he created a school that has made generations of performers who went and had the prestige of Arad and the meridians of the globe's citizens. performanţă. Nivelul actual reflectat in literatura de specialitate Consider ca această lucrare are un caracter monografic. să stabilim 33 . Dincolo de rezultate a fost munca serioasă depusă de discipolii acestei discipline. sportivi. Andrei BITANG Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” din Arad bitswimm@yahoo.

a unor sportivi de mare performanţă. rezultate. iar în anii 1995-1996 la echipa divizioanară fete. cooptaţi în loturile naţionale. În acest an s-a constituit Clubul Sportiv Arad care a înglobat şi secţia de tenis de masă a clubului „Voinţa”. Antrenorii care au condus secţia din 1973 pînă 1982 au fost Prokopecz Emil şi Lészay Magdalena. autorii au considerat de cuviinţă să menţioneze palmaresul fiecărui sportiv născut. În anul 2009. care se regăsesc în clasamantele Federaţiei Române de tenis de masă precum şi in clasamentele federaţiei internaţionale de tenis de masă ITTF. crescut. Ca o inerentă precizare esenţială pentru buna înţelegere şi analiză din partea cititorilor. În cadrul Clubului Sportiv Arad secţia de tenis de masă s-a înfiinţat în ianuarie 1973 prin transferul echipelor. venit sau trecut pe la cluburile arădene. ca un omagiu pentru activitatea lor. În continuare vom prezenta cele mai reptrezentative rezultate obţinute de sportivii arădeni ai Clubului Sportiv Municipal Arad. de fapt a tuturor arădenilor spre cinstea lor. Cel de al doilea se referă la perioada postbelică 1945 – 1973. Măcean-Mihuţ Liana a activat ca antrenoare în perioada 1986-1990 la Centrul Olimpic Arad. datorită elementelor statistice. Lészay Magdalena a preluat coordonarea sectiei atat ca antrenor cat si ca jucatoare. conducători de unităţi. Capitolul IV cuprinde perioada 1990 – 2009 în care sunt cuprinse atât rezultatele pe plan sportiv a dezvoltării infrastructurii cât şi programele şi strategiile de viitor adoptate de Clubul Sportiv Municipal Arad şi de Asociaţia Judeţeană de tenis de masă Arad. VOINŢA Arad. 34 . formare şi promovare a talentelor în sportul de mare performanţă a consolidării şi dezvoltării a acestui sport. Capitolul III este axat cu prioritate pe activitatea de performanţă naţională şi internaţională de selecţie. Căruceru Livia antrenează grupele de perspectivă din 1995.S. Primul capitol cuprinde perioada interbelică mai bine zis o perioadă cuprinsă între 1920 – 1945. clasamente. se aduc mulţumiri tuturor celor care au contribuit la editarea acestui volum. am aceptat ca în această lucrare să apară scurte şi relevante biografii a unor personalităţi arădene care au evoluat în această ramură sportivă. Kakas Árpád între 1985. Am solicitat păreri ale unor oameni de sport. În ultimul capitol pe care l-am numit cu un termen gerenic „Addena”. Deasemenea. Din 1995 şi în prezent pregăteşte grupele de perpectivă.evoluţia tenisului de masă arădean în patru capitole. Pentru evitarea unei posibile monotonii. ne-am străduit să introducem un bogat material fotografic. Dobai Valentin din 1995 pînă 2003 a lucrat ca antrenor la echipele divizionare de băieţi şi fete. anul 1973 fiind considerat un an de mare referinţă a tenisului de masă arădean. legătura cu Aradul. a unor personalităţi din media locală şi intrenaţională. când tenisul de masă arădean a atins unele din cele mai înalte performanţe. a sportivelo r şi a bazei materiale de la A. acestui domeniu al sportului românesc. iar din 1998 şi în prezent pe lângă grupele de perspectivă şi echipa divizionară de fete. între 1991-1995 la grupele de perspectivă şi echipa divizionară de băieţi. şi pentru trecerea prin Şcoala de tenis de masă arădeană.1991 a fost intructor la grupele de iniţiere. această carte este dedicată sportivilor arădeni a iubitorilor de sport. După pensionarea antrenorului emerit Prokopecz Emil.

Boros Tamara (Hrv) Eindhoven (Olanda) 1998 Dublu Bremmen (Germania) Şteff Mihaela Simplu 2000 Şteff Mihaela. Elisabeta Samara. Leszay Magdalena Locul desfăşurării/ An Lyon (Franţa) 1968 Novi Sad (Iugoslavia) 1974 Proba Dublu feminin Dublu feminin Medalii Au Ag Bronz X X X X X X X X X X X Botner Otto. Geta Pitica Zagreb (Croaţia) 1960 Dublu mixt Negulescu Radu. Rotaru Maria. Blaszcyk Llucian (Pol) Ccormay eeu (Italia) 2003 Dublu mixt Bădescu Otilia. Kalinikos Kreanga Birmingam (Anglia) 1994 Dublu mixt (Gre) Bădescu Otilia. Giurgiuca Dorin. Boros Tamara (Hrv) Ccormay eeu (Italia) 2003 Dublu feminin Bădescu Otilia. Stoian Mariana. Kalinikos Kreanga Bratislava (Slovacia) 1996 Dublu mixt (Gre) Bădescu Otilia. Svensson Maria (Sue) Eindhoven (Olanda) 1998 Dublu feminin Şteff Mihaela.SENIOARE Nr. Crt. Stuttgart (Germania) 1992 Echipe feminin Zamfir Năstase Adriana. Reiter Budapesta (Ungaria) 1958 Echipă Toma Ganther Matei.Tabel nr. Gogoriţă Zagreb (Croaţia) 2002 Echipe feminin Ana Şteff Mihaela. Harasztosy Tiberiu. 1 CAMPIONATELE EUROPENE DE SENIORI . Ciosu Emilia Bratislava (Slovacia) 1996 Dublu feminin Bădescu Otilia. Boroş Tamara (Hrv) Zagreb (Croaţia) 2002 Dublu feminin Bădescu Otilia Ccormay eeu (Italia) 2003 Simplu Şteff Mihaela. Alboiu Maria Dublu feminin 1986 Bădescu Otilia. Ilija Lupulesku Eindhoven (Olanda) 1998 Dublu mixt Bădescu Otilia. Harasztosy Tiberiu Budapesta (Ungaria) 1958 Dublu masculin Maria Alexandru. Cioti Stuttgart (Germania) 2009 Echipe masculin Constantin. Dodean Adrian Elisabeta Samara. Retni Londra (Anglia) 1966 Echipe Adalbert X X X X X X X X X X X X X X X X 35 . Ghemeş Petersburg (Rusia) 2008 Echipe feminin Ioana Crişan Adrian. Kalinikos Kreanga Stuttgart (Germania) 1992 Dublu mixt (Gre) Bădescu Otilia. Ganther Matei. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Numele şi prenumele Maria Alexandru. Elisabeta Samara Dodean Daniela. Rotaru Maria Bădescu Otilia. Kalinikos Kreanga Paris (Franţa) 1988 (Gre) Bădescu Otilia Goteborg (Suedia) 1990 Simplu Bădescu Otilia. Eleonora Mihalcea Eleonora Mihalcea. Filimon Andrei. Dodean Daniela Stuttgart (Germania) 2009 Echipe feminin Covaci Tiberiu. Necula Iulia. Ciosu Emilia. Şteff Mihaela. Gavrilescu Vanghel. Mihuţ Liana Driburg (Germania) 1978 Dublu feminin Maria Alexandru. Năstase (Danemarca) 2005 Echipe feminin Zamfir Adriana. Mihuţ Liana Berna (Elveţia) 1980 Dublu feminin Praga (Cehoslovacia) Bădescu Otilia Simplu 1986 Praga (Cehoslovacia) Bădescu Otilia.

Enescu Ana Maria Centrali Roxana. Samara Elisabeta Locul desfăşurării/ An Vichy (Franţa) 1977 Topolczany 1981 Malmo (Suedia) 1983 Linz (Austria) 1984 Linz (Austria) 1984 Haga (Olanda) 1985 Haga (Olanda) 1985 Granada (Spania) 1991 Granada (Spania) 1991 Granada (Spania) 1991 Topolczany 1992 Proba Simplu feminin Simplu feminin Simplu feminin Simplu feminin Dublu feminin Dublu feminin Simplu Simplu feminin Dublu mixt Dublu feminin Echipe Medalii Au Ag Bronz X X X X X X X X X X X X X X X X Topolczany 1992 Dublu feminin Lubliana (Slovenia) 1993 Simplu Lubliana (Slovenia) 1993 Dublu Moscova (Rusia) 2002 Simplu Moscova (Rusia) 2002 Dublu Novi Sad (Serbia) 2003 Novi Sad (Serbia) 2003 Santiago (Chile) 2003 Santiago (Chile) 2003 Echipe feminin X Simplu Echipe feminin X Dublu feminin X X 36 . Dodean Daniela. Manac Antonela. Manac Antonela. şi prenumele Crinela Sava 1 Nemeş Olga 2 3 Bădescu Otilia Bădescu Otilia 4 Bădescu Otilia. Chiaretti Alexandra 20 Dodean Daniela. Mihuţ Liana 6. Manac Antonela 9 10 Manac Antonela. Rethi Adalbert 2. Şteff Mihaela Manac Antoanela. Chiaretti Alexandra. Kreangă Kălin. Kovacs Tiberiu 1. Vlaicu Mihaela Eleonora Rethi Adalbert 4. Ciosu Emilia 6 Bădescu Otilia 7 Manac Antoanela 8 Filimon Andrei. L Kinga 14. Borbely Iudith. Mămăligă Andrea 18 Dodean Daniela Dodean Daniela. Samara Elisabeta 24. Jandrescu (Baciu) Maria. Encea Mihaela 14 Dodean Daniela 15 16 Dodean Daniela. Şteff Mihaela Manac Antonela 19. Manac Antonela. Encea Mihaela. Kent Kristina Dodean Daniela 22. L Kinga 5 Bădescu Otilia. 3. Numele Crt. 2 CAMPIONATE EUROPENE DE JUNIORI Nr. Samara Elisabeta. Bădescu Otilia. Bădescu Otilia 15. Bădescu Otilia 16. Mămăligă Andreea. Şteff Mihaela 12 Şteff Mihaela 13 Şteff Mihaela. Hoza Irina. Hălmăgean Andrea 21. 27. Dodean Daniela 25. Samara Elisabeta 17 Kent Kristina. L Kinga 13. Ferenzi Eva 9. Dodean Daniela.Tabel nr. Encea Mihaela 11 Manac Antoanela. Mihuţ Liana 5. 28. Ferenzi Eva 7. Nemeş Olga 12. Despina Andrea Dodean Daniela Samara Elisabeta Locul desfăşurării/ An Proba Folken Sterg (Suedia) 1958 Simplu masculin Constanţa 1958 Dublu masculin Bud (Serbia) 1962 Dublu feminim Bud (Serbia) 1962 Simplu masculin Goppingen (Germania) 1974 Dublu feminim Modling (Austria) 1976 Simplu feminin Vichy (Franţa) 1977 Simplu feminin (Spania) 1970 Simplu feminin (Spania) 1970 Dublu mixt Hollabrunn (Austria) 1982 Dublu feminim Hollabrunn (Austria) 1982 Simplu feminin Malmo (Suedia) 1983 Dublu mixt Atena (Grecia) 1987 Dublu feminin Atena (Grecia) 1987 Echipe Novi Sad (Iugoslavia) 1988 Simplu fete Novi Sad (Iugoslavia) 1988 Dublu mixt Paris (Franţa) 1994 Dublu Paris (Franţa) 1994 Echipe Haga (Olanda) 1995 Simplu Haga (Olanda) 1995 Dublu feminin Ostrova (Bulgaria) 2005 Ostrova (Bulgaria) 2005 Ostrova (Bulgaria) 2005 Ostrova (Bulgaria) 2005 Ostrova (Bulgaria) 2005 Sarajevo (Bosnia Herzegovina) 2006 Sarajevo (Bosnia Herzegovina) 2006 Sarajevo (Bosnia Herzegovina) 2006 Echipe Simplu Simplu Dublu feminin Dublu mixt Simplu Echipe feminin Dublu feminin X X X X X X X Medalii Au Ag Bronz X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Tabel nr. Samara Elisabeta 23. Nemeş Olga 10. Ferenzi Eva 8. Samara Elisabeta Dodean Daniela. 3 CAMPIONATE MONDIALE DE JUNIORI Nr. Bădescu Otilia. Dodean Daniela. Crişan Simion. 17. Şteff Mihaela 18. Nemeş Olga 11. Negulescu Radu. Samara Elisabeta 19 Necula Iulia. Numele şi prenumele Crt. Lupu Ligia. Dodean Daniela 26. Şteff Mihaela 20.

senioare Competiţie Au 1 2 Campionate Mondiale Campionate Europene Total general 8 8 Ag 1 4 5 Bronz 6 16 32 Au 4 18 22 Ag 6 6 Bronz 4 4 Au 15 15 Ag 3 3 Bronz 11 74 85 Juniori. 1 2 3 4 5 6 7 Numele şi prenumele Alexandru Maria. V. JUNIORI. Magdalena Leszay – maestră a sportului şi antrenor emerit. 5 SITUAŢIA MEDALIILOR OBŢINUTE DE SPORTIVII ARĂDENI SENIORI. pag. 4 CAMPIONATE MONDIALE Nr.Tabel nr. junioare Cadete Total Concluzii Istoria tenisului de masă arădean este extrem de vastă si de complexă. a dimensiunilor cărţii şi a costurilor. Bibliografie 1. prezent şi perspective. alcatuită din subsemnatul şi Prof. V. Autorii au fost conştienţi de la început de responsabilităţile şi riscurile realizării unei lucrări pe o temă controversată şi mult discutată. Revista Olimpia Arad. Munca în echipă. Ţigan Tiberiu. Autorii se consideră norocoşi pentru această oportunitate. desfăşurare sau omisiuni. interpretabile şi trebuie înţelese în contextul Complexităţii temei. Bitang.14. Manac Antonela Locul desfăşurării/ An Liubliana (Iugoslavia) 1965 Munchen (Germania) 1969 Munchen (Germania) 1969 Chiba (Japonia) 1991 Goteborg (Suedia) 1993 Tjian (China) 1995 Kuala Lumpur (Malaezia) Proba Echipe feminin Echipe feminin Dublu feminin Dublu mixt Simplu Echipe Medalii Au X X X X X X Ag Bronz Tabel nr. nr. Constantinescu Zeller. Vlaicu Mihalca Nora Bădescu Otilia. Vlaicov Mihalca Nora Alexandru Maria. Această carte nu este comandată. ea este emanaţia unei conjuncturi. rigoare. Vlaicov Mihalca Nora Alexandru Maria. a necesitat coordonare. Pentru a realiza o astfel de lucrare care se întinde pe o perioadă mare de timp cu foarte multe personaje îţi trebuie mult curaj. Prof. CADEŢI LA CAMPIONATELE MONDIALE ŞI EUROPENE ÎN PERIOADA 1945 – 2009 Nr. (2010).45 37 . seriozitate. Ele sunt discutabile. (2008). Tenisul de masă arădean trecut. Ciofu Emilia. Şteff Mihaela. Vasile Păltineanu. Crt. Autorii îşi asumă toate riscurile privind modul de interpretare. Seniori.12 2. Kreangă Kalinos Bădescu Otilia Bădescu Otilia. Gogoriţă Ana. pag. Zamfir Năstase Adriana. Şteff Mihaela Bădescu Otilia. a capacităţii limitate de cuprindere a materialului ales. Crt. Editura „Vasile Goldiş” University Press. Armonizarea relaţiilor pentru finalizarea carţii a reprezentat o prioritate. 35 de ani împreună cu CSM Arad. Bitang.

prevăzută de Codul de Punctaj. Rezumat Studiul preliminar privind identificarea nivelului de pregătire fizică. Cunoaşterea tuturor factorilor care contribuie la pregătirea sportivilor şi planificarea acestuia va elucida rolul jucat de fiecare factor în pregătire. După cum s-a demonstrat prin cercetări speciale. Datorită rezultatelor obţinute în acest studiu. experiment and implement a strategy that can improve the necessary physical qualities for practicing aerobic gymnastics. testare fizică. IN AEROBIC GYMNASTIC STUDIU PRELIMINAR PRIVIND NIVELUL PREGĂTIRII FIZICE AL GIMNASTELOR DE 10-12 ANI. interpretation Cuvinte cheie: gimnastică aerobică. acţiune efectuată în directă legătură cu competenţa profesională a antrenorului care conduce procesul de pregătire. dar asta nu exclude si valoarea indicilor de forţă si viteză de execuţie. interpretare Introducere Procesul de antrenament este unul extrem de vast şi complex. vom fi capabili să elaborăm. exeprimentăm şi să implementăm o strategie care poate optimiza calităţile fizice necesare practicării gimnasticii aerobice. antrenamentul copiilor de 8-10 ani.PRELIMINARY STUDY REGARDING THE PHYSICAL PREPARATION LEVEL OF 10-12 YEARS OLD GYMNASTS. Key words: aerobics. este important în stabilirea unei strategii didactice pentru pregătirea fizică în antrenamentul copiilor de 8-10 ani. iar vârsta are o importanţă covârşitoare. creşterea mobilităţii articulare poate fi mult mai uşor dirijată la sportivii de vârstă mai mică decât la cei de vârstă mai mare. Due to the results of this preliminary study. Acţionarea asupra calităţilor/aptitudinilor motrice şi psihomotrice se poate realiza la orice vârstă. 38 . Viteza de execuţie exprimată prin ritmul de execuţie al mişcărilor specifice gimnasticii aerobice este o cerinţă de bază. la grupa de vârstă 10-12 ani.[1] Gimnastica aerobică este o disciplină sportivă în care îndemânarea are o pondere crescută. ÎN GIMNASTICA AEROBICĂ Georgeta Lucia PISCOI Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad simoncageorgeta@yahoo.com Abstract The preliminary research is important for identifying the stage of physical preparation. În această ramură sportivă avem de-a face cu o corelare strânsă între mobilitate şi coordonare. we will be able to elaborate. in order to establish an instructional strategy for physical training at the age of 8-10. fiind un criteriu major în departajarea sportivilor în competiţie. physical testing. ţinând cont de particularităţile individuale ale sportivilor. prima asigurând uşurinţă în mişcări. at the age of 10-12 years in aerobic gymnastics. în acord cu caracteristicile unui sport sau a unei probe sportive.

Cercetarea preliminară s-a realizat pe un grup ţintă de practicanţi ai gimnasticii aerobice cu vârsta cuprinsă între 10 şi 12 ani (categoria a II-a de concurs), considerând că nivelul de manifestare al calităţilor motrice al acestora, este consecinţa pregătirii fizice la vârsta de 8-10 ani. Cercetarea de tip constatativ a avut scopul de a obiectiva atât aspectele pozitive ale pregătirii fizice, cât şi carenţele acesteia pentru a fi remediate de noi prin promovarea unei concepţii unitare în abordarea pregătirii fizice în primul stadiu formativ al antrenamentului sportiv din gimnastica aerobică. Prezentarea metodologiei de identificare a nivelului pregătirii fizice Identificarea nivelului de pregătire fizică s-a realizat prin evaluarea pregătirii fizice generale şi specifice şi a vizat următoarele calităţi/aptitudini motrice şi psihomotrice: mobilitatea/elasticitatea în articulaţiile coxo-femurală, scapulo -humerală şi a coloanei vertebrale lombare; îndemânării/coordonării şi echilibrului precum şi a vitezei sub forma vitezei de deplasare. În tabelele de mai jos, am realizat un inventar al probelor utilizate. Tabelul nr.1. Probele de evaluare a pregătirii fizice generale APTITUDINEA MOTRICĂ PROBA DE CRITERIU/STANDARDE EVALUATĂ EVALUARE Depărtarea picioarelor Cerinţele Codului de Punctaj : Mobilitate/Elasticitate în plan frontal unghi de 180° S 11,5 cm Elasticitatea laterală a B 21,5 cm trunchiului FB 31,5 cm Testul Matorin 360° - excelent Îndemânarea/coordonarea 270° - bine 180° – satisfăcător 90° - slab Proba de abilitate a lui Săritura în lung. de pe loc: Barrow S 115cm B 120 cm FB 125 cm Aruncarea mingii medicinale: S 4,5 m B 5m FB 5,50 m Cursa în zigzag: S 5,5 s B 4,5 s FB 3,5 s Testul Flamingo Peste 2 min – bine Echilibru Între 1 min 30 sec – 2 min – satisfăcător Sub 30 sec - slab Alergare de viteză pe S 6.2 Viteza de deplasare 25 m B 6.1 FB 6.0 39

Tabelul nr.2. Probele de evaluare a pregătirii fizice specifice APTITUDINEA PROBA DE EVALUARE CRITERIU/STANDARDE MOTRICĂ EVALUATĂ Activă: Balansarea piciorului Cerinţele Codului de Punctaj: Mobilitate/Elasticitate întins înainte şi lat. de pe loc unghi de 180° Pasivă: Metoda riglei S 5, 5cm B 11,5 cm FB 21,5 cm Ducerea braţelor înapoi S 16, 5cm B 26,5 cm FB 36,5 cm Cerinţele minime pentru Îndemânarea/coordonarea Complex de paşi specifici gimnasticii aerobice criteriul de execuţie Menţinerea poziţiei passe 3 sec – satisfăcător Echilibru înainte şi a piciorului întins, pe toată talpa/vârf Complex de paşi specifici Cerinţele minime pentru Viteza de repetiţie gimnasticii aerobice executaţi criteriul de execuţie în unitate de timp Probele sunt însoţite de criterii/standarde prevăzute de Codul de Punctaj şi / sau de metodologia testelor şi probelor, conform tabelelor nr. 1 şi 2. Rezultate Tabelul nr.3. Indicatorii statistici la probele de evaluare a pregătirii fizice generale Nr. Media Abatere Coeficient de Proba crt. aritmetică (X) standard (S) variabilitate (Cv) Alergare de viteză 25m 1. (sec) 5,69 0,74 13,05% 2. Testul Flamingo (sec) Mobilit. coxo-fem. în plan frontal (unghi) Elasticitate laterală a 4. trunchiului (cm) 3. 32,13 150,91 77,23 79,55 16,92 16,40 14,09 63,74 14,48 66,90 52,56% 15,03% 18,24% 29,81% 18,21% 30,40%

5. Testul Matorin (grade °) 214,88 221,50 6. Cursa zig – zag (sec) Săritura în lungime de pe loc (cm) Aruncarea mingii 8. medicinale (m) 7. 5,25 166,13 5,48

0,46 3.12 0.89

8,15% 1,87% 16,27% 40

Tabelul nr. 4. Indicatorii statistici la probele de evaluare a pregătirii fizice specifice Nr. crt. Proba Complex viteza de 1. execuţie (sec) 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Proba 1 (sec) Proba 2 (sec) Metoda riglei (cm) Ducerea braţelor înapoi (cm) Balansarea piciorului de pe loc înainte (unghi) Balansarea piciorului de pe loc lateral (unghi) Complex de coordonare (notă) Media aritmetică (X) 5,91 156,77 62,02 14,75 10,18 Abatere standard (S) 1,14 80,78 13,53 45,69 10,81 Coeficient de variabilitate (Cv) 19,28% 51,52% 91,72% 73,66% 91,61%

16,61 25,86 153 153 9,77 149 146

6,43 7,89 28,4 26,18 28,9 27,91

38,71% 30,51% 18,56% 17,11% 1,94% 19,11%

0,19

1,94%

A. Pregătire fizică generală. Analiza nivelului de educare/ dezvoltare a vitezei de deplasare La alergarea de viteză pe 25 de m media aritmetică obţinută are valoarea de 5,67 secunde, pe care o considerăm slabă, ţinând cont de importanţa acestei calităţi pentru aerobic. Valoarea abaterii standard de 0,74 şi a coeficientului de variabilitate de 0,54% scot în evidenţă omogenitate mare a grupului supus testării.

Graficul nr. 1. Reprezentarea nivelului de viteză intragrup pe cluburi Analiza nivelului de educare/ dezvoltare a mobilităţii şi elasticităţii La analiza nivelului de mobilitate în articulaţia coxo -femurală în plan frontal, s-a evidenţiat o medie aritmetică de 150,47° valoare calificată drept nesatisfăcătoare, având în vedere cerinţele stipulate de Codul de Punctaj, respectiv deschiderea unghiului în articulaţia coxo -femurală la 180°.

41

respectiv o medie de 79.S.S. respectiv 54 şi 56 cm. la aceeaşi măsurătoare. dar se pot observa şi valori scăzute la sportivii de la CSS Petroşani . coeficientul de variabilitate 19. scot în evidenţă omogenitatea relativ scăzută a grupului de sportivi testaţi. dar s-au evidenţiat şi valori mai slabe 155°. valoarea abaterii standard se situează la nivelul de 16. Reprezentarea grafică a nivelului de elasticitate laterală a trunchiului intragrup pe cluburi 42 . 145° la sportivi aparţinând CS Cetate din Deva.S-au remarcat în direcţie pozitivă. Reprezentarea nivelului de mobilitate în plan frontal intragrup pe cluburi În ceea ce priveşte elasticitatea laterală a trunchiului. WIN-GYM Constanţa cu 175° şi de la „Palestra 21” Caracal cu 165°.09 la îndoire spre dreapta şi 14. Abaterea standard de 14.23 cm la îndoirea spre partea dreaptă. exemple în acest sens fiind cei de la C. „Cetate” Deva cu valori de 110 şi 111 cm. La mobilitatea în aceeaşi articulaţie. sportivi de la unele cluburi. valori care demonstrează un nivel satisfăcător al elasticităţii acestui segment corporal. 3.48 la îndoire spre stânga. Graficul nr. s-a obţinut o medie aritmetică de 77.55 cm la îndoirea spre partea stângă.S. 2.63°.50% stânga.40% dreapta şi 20. Graficul nr. Dintre cei care se remarcă putem enumera sportivii de la cluburile C.

Reprezentarea grafică a probei de coordonare intragrup pe cluburi 43 .14 şi coeficientul de variabilitate 19. se află la sportivii de la cluburile CSS Petroşani cu note de 9.B. PETROŞANI CSM ARAD C.5 iar rezultate bune au obţinut sportivii de la cluburile CSM Arad şi WinGym Constanţa cu note de 10.66 5.1 8 6 4 2 0 Complex viteza de execuţie (sec. s-a determinat o medie aritmetică de 5. 5. Graficul nr.S.”PALESTRA 21” CARACAL C.„CETATE „DEVA CSS. iar la polul opus se află sportivi de la cluburile CSM Arad cu 5 secunde. Valori nesatisfăcătoare stabilite prin testare.77 considerată de noi ca fiind bună ţinând cont de faptul că această calitate motrică are o importanţă mare în execuţie integralului de competiţie din gimnastica aerobică. Valori necorespunzătoare stabilite prin testare.19 şi coeficientul de variabilitate 1.25 6 5 6 6.S. Abaterea standard de 0. respectiv de la WinGym Constanţa cu 4 secunde. WIN -GYM CONSTANŢA A.F.S. sa determinat o medie aritmetică a notelor acordate de 9.N. Reprezentarea grafică a vitezei de execuţie intragrup pe cluburi Analiza nivelului de dezvoltare a coordonării Analizând datele obţinute în urma testării nivelului de coordonare.99% la această testare scot în evidenţă omogenitatea mare a grupului de sportivi testaţi. BUCUREŞTI Graficul nr. Pregătire fizică specifică Analiza nivelului de dezvoltare a vitezei de execuţie Analizând datele obţinute în urma testării vitezei de execuţie prin complexul aplicat. Abaterea standard de 1. 4.E.28% la această testare scot în evidenţă omogenitatea mare a grupului de sportivi testaţi.) CSS. 7.91 secunde considerată de noi ca fiind nesatisfăcătoare ţinând cont de faptul că această formă de manifestare a vitezei este importantă în arbitrarea exerciţiilor de concurs în gimnastica aerobică.S. se află la sportivii de la cluburile ANEFS Bucureşti cu şi CSS „Cetate” Deva cu rezultate de 9 secunde. prin complexul aplicat.

Creşterea indicilor de mobilitate/supleţe. cerinţele de dificultate nefiind îndeplinite în întregime. precum şi de nivelul calităţilor motrice al acestuia. este unul complicat care trebuie respectat pas cu pas în scopul obţinerii unor execuţii corecte şi este obligatoriu bazat pe bagajul de deprinderi motrice pe care sportivul îl deţine. Procesul de învăţare al elementelor tehnice de dificultate. Aspectele cele mai importante care necesită o aprofundare serioasă în această ramură sportivă. Teoria activităţilor motrice. Fişele arbitrilor de artistică şi notele acordate de aceştia la partea coregrafică a exerciţiului. BOTA. A.. oferind o mai bună coordonare spaţiotemporală în executarea părţii coregrafice a exerciţiului de concurs. A. s-au constatat următoarele: nivelul de mobilitate în articulaţiile coxo -femurale şi scapulo -humerale nu este unul optim. 182 44 . sunt cele legate de realizarea unei strategii didactice unitare în ceea ce priveşte procesul de pregătire al copiilor începători din gimnastica aerobică. Bibliografie [1] DRAGNEA. în special aceia care nu au practicat anterior nici o ramură sportivă care să le asigure un anumit nivel de dezvoltare a calităţilor motrice. au scos în evidenţă o stagnare a nivelului de complexitate în ceea ce priveşte combinaţiile de paşi de bază şi de legătură. (1999). Bucureşti. a celor de îndemânare/coordonare şi viteză de execuţie oferă posibilitatea sportivilor de a executa cu mai multă fineţe şi acurateţe elementele tehnice de mare mobilitate prevăzute de Codul de Punctaj. astfel că unii sportivi nu s-au ridicat la nivelul cerut de criteriul de execuţie din Codul de Punctaj. cea care conţine elementele de coordonare – îndemânare.Concluzii În urma analizei şi interpretării rezultatelor obţinute în studiul preliminar. Editura Didactică şi Pedagogică.. p.

Ioan-Cosmin BOCA Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad kineto2004@yahoo. Muscular system is the effector system through which the body reacts to permanent environmental changes. al gimnasticii profilactice şi terapeutice este Grecia Antică. The main component in achieving movements is the muscular tissue and his unique property among the other tissues of the body. este o caracteristică indispensabilă în evoluţia umană pornind de la vechii hominizi până la specia actuală homo sapiens. Sistemul muscular este sistemul efector prin intermediul căruia organismul reacţionează la modificările permanente ale mediului ambiant. kinetoterapie Introducere Mişcarea. Componenta principală a realizării unei mişcări este ţesutul muscular şi proprietatea sa unică între celelalte ţesuturi ale organismului şi anume contracţia musculară. Primul om de ştiinţă care recomandă exerciţiul fizic tinerilor şi nu numai este Herodicus. este o caracteristică indispensabilă în evoluţia umană pornind de la vechii hominizi până la specia actuală homo sapiens. mentorul lui Hipocrat. Using different physical activities or just simple exercises in physical therapy requires thorough knowledge of all elements which contribute to the achievement of a movement. A FUNDAMENTAL PROCESS OF HUMAN MOTRICITY CONTRACŢIA MUSCULARĂ PROCES FUNDAMENTAL AL MOTRICITĂŢII UMANE Mirela DAN. is an essential feature in human evolution from ancient hominids to present homo sapiens species. În kinetoterapie folosirea diferitelor activităţi fizice sau simple exerciţii necesită cunoaşterea aprofundată a tuturor elementelor care concură la realizarea unei mişcări. physical therapy Cuvinte cheie: muşchi. muscular contraction. physical exercise.com Abstract Movement. iar textele sacre indiene “Vedele” vorbesc despre dezvoltarea fizică normală şi exerciţii terapeutice recomandate în reumatismul cronic şi alte boli. exerciţiul fizic. Primele informaţii referitoare la mişcarea cu scop terapeutic au fost găsite în scrieri chinezeşti de acum 5000 de ani. exerciţiul fizic.MUSCULAR CONTRACTION. Leagănul de necontestat al exerciţiului fizic. Making a movement requires muscle contraction. contracţie musculară. Rezumat Mişcarea. 45 . Keywords: muscle. patria jocurilor olimpice şi a vechilor luptători spartani. contraction.

 după numărul de articulaţii peste care trec: uniarticulari. cu cei aproximativ 700 de muşchi care acţionează asupra scheletului [1]. sunt cei care iniţiază şi efectuează mişcarea. În mişcarea voluntară muşchii acţionează ca agonişti. sinergişti şi fixatori. iar contracţia antagoniştilor opreşte mişcarea realizată de agonişti. triceps. Fixatorii au rolul de a fixa acţiunea agoniştilor. discipolul lui Platon şi mentorul lui Alexandru cel Mare.[4] Contracţia musculară. inelari. Pe lângă lucrările sale cu caracter politic şi filosofic Aristotel va dovedi o înţelegere uluitoare pentru funcţionarea corpului omenesc şi a muşchilor. acţionează involuntar prin alternarea contracţiilor izometrice cu cele izotonice. ţesutul muscular fiind cel mai dezvoltat ţesut din organism. consideraţi motorul primar al mişcării. Tipuri de muşchi Din punct de vedere structural există muşchi scheletici/striaţi. mecanismul cel mai important al mişcării în lumea vie. muşchi viscerali/netezi şi muşchiul cardiac. intervenţia lor este involuntară şi facilitează contracţia mai puternică a agoniştilor. biarticulari. Musculatura striată reprezintă aproximativ 40% din greutatea corpului şi îndeplineşte patru funcţii majore: mişcare. Agoniştii şi antagonişti acţionează simultan. Antagoniştii se opun mişcării agoniştilor. amplitudinii şi direcţiei mişcării. poliarticulari.[2] Există mai multe criterii de clasificare a muşchilor striaţi:  după formă: lungi. partea activă a aparatului neuromioartrokinetic. 1977) drept un organ diferenţiat care produce prin contracţie lucru mecanic. asigurând astfel desfăşurarea gradată a mişcării. antagoniştilor şi sinergiştilor. acţionând ca o frână elastică musculară. Interacţiunea agoniştilor cu antagoniştii asigură efectuarea uniformă şi lină a mişcării. este definit de Lapiqu e (citat de Baciu.[5] 46 . Muşchiul.  după numărul capetelor de origine: biceps. laţi. Efectuarea unei mişcări presupune existenţa unor contracţii musculare. dar în sensuri opuse: contracţia agoniştilor este direct proporţională cu relaxarea (cedarea) antagoniştilor. este sistemul efector prin intermediul căruia organismul reacţionează la modificările permanente ale mediului ambiant. stabilitate articulară şi generare de căldură. chimice etc. prin reglarea vitezei. etc. Sistemul muscular este sistemul efector prin intermediul căruia organismul reacţionează la modificările permanente ale mediului ambiant. În kinetoterapie folosirea diferitelor activităţi fizice sau simple exerciţii necesită cunoaşterea aprofundată a tuturor elementelor care concură la realizarea unei mişcări. Sinergiştii ajută agoniştii în realizarea mişcării. antagonişti.[3] Agoniştii. scurţi.  după aşezare: superficiali şi profunzi. cvadriveps.Fondator al kinesiologiei este considerat Aristotel. electrice. Muşchiul şi contracţia musculară Sistemul muscular. Componenta principală a realizării unei mişcări este ţesutul muscular şi proprietatea sa unică între celelalte ţesuturi ale organismului şi anume contracţia musculară. termice. postură. este un proces fiziologic complex în desfăşurarea căruia fenomenul mecanic de modificare a lungimii muşchiului este precedat de o serie întreagă de alte fenomene mecanice.

Tipuri de contracţie musculară Contracţia pliometrică se produce când un muşchi realizează o contracţie excentrică. pliometrică şi izokinetică). Cometti susţine că. tensiunea musculară fiind constantă (neîntreruptă. Există două tipuri de contracţii musculare izotonice:  contracţiile concentrice în care forţa dezvoltată de muşchi învinge rezistenţa externă. Contracţiile izotonice produc deplasarea segmentelor prin modificarea lungimii muşchiului. Contracţiile izotonice (concentrice şi excentrice) se pot efectua atât în interiorul segmentului de contracţie (mobilizând segmentele la unghiuri pozitive ale mişcării). cât şi în exteriorul segmentului de contracţie (mişcarea efectuându -se la unghiuri negative). apropiindu-şi capetele de inserţie (FR). asigurată printr-un dinamometru izokinetic. din punct de vedere fiziologic. împotriva unei rezistenţe externe variabile.  contracţiile excentrice în care rezistenţa externă învinge forţa dezvoltată de muşchi. 47 . contracţia pliometrică este o contracţie concentrică.Tipuri de contracţii musculare Contracţia musculară (figura 1) poate fi statică (izometrică). Contracţia izometrică nu produce modificarea lungimii muşchiului. ci doar creşterea tensiunii interne spre valori maxime (F=R). dinamică (izotonică. CONTRACŢIA MUSCULARĂ STATICĂ DINAMICĂ IZOMETRICĂ IZOTONICĂ PLIOMETRICĂ IZOKINETICĂ CONCENTRICĂ EXCENTRICĂ ÎN INTERIORUL SEGMENTULUI DE CONTRACŢIE ÎN EXTERIORUL SEGMENTULUI DE CONTRACŢIE ÎN INTERIORUL SEGMENTULUI DE CONTRACŢIE ÎN EXTERIORUL SEGMENTULUI DE CONTRACŢIE Figura 1 . muşchiul se alungeşte. muşchiul se scurtează.[6] Contracţiile izokinetice sunt tot contracţii dinamice care se desfăşoară cu o viteză şi cu o forţă constantă. continuă) pe întreg parcursul mişcării. capetele de inserţie se îndepărteză (F<R). urmată imediat de o contracţie concentrică.

Fibrele de tip I lente. au o anduranţă mai redusă decât fibrele de tip I. sunt fibre albe (sărace în mitocondrii şi mioglobină). Această dispunere seriată a sarcomerelor determină aspectul striat transvers al muşchiului. reticul endoplasmatic şi alte organite celulare. care învelesc fiecare fibră musculară şi constituie endomisiumul. cu rol de inhibare a alunecării filamentelor. până la câteva ore. în sprintul prelungit (proba de 1500 m) şi nataţie (proba 400 m). Epimisiumul înveleşte fiecare corp muscular. sunt solicitate în eforturile explozive. tropomiozina şi troponina. curse de fond) şi în realizarea activităţilor cotidiene (ADL) care necesită puţină energie şi pot fi desfăşurate timp îndelungat (mersul). Numite şi fibre de anduranţă sunt solicitate în menţinerea posturii corporale. membrana celulei musculare. unitatea morfofuncţională de bază a muşchiului. Muşchiul are o structură internă funcţională alcătuită din: fibre musculare. perimisium şi endomisium. rapide. în efort aerob. tendon şi anexe. de scurtă durată (100 m plat. nervi şi anexe. obosesc rapid. sub sarcolemă şi sunt numeroşi (30 -40 pe un cm lungime). Miofibrilele reprezintă sarcoplasma diferenţiată. 48 . perimisiumul. Scheletul conjunctiv al muşchiului este format de epimisium. Fibrele de tip IIb. vase. Fibra musculară . unitatea funcţională a miofibrilei. aruncări. Nucleii sunt situaţi periferic. mitocondrii. o prelungire a membranei care pătrunde perpendicular în interiorul fibrei musculare între două cisterne ale reticulului sarcoplasmatic alcătuind cu acestea o triadă. au cel mai mic diametru şi au caracteristici aerobe: sunt bogate în mitocondrii şi mioglobină. Tipuri de fibre musculare şi caracteristicile lor Există două tipuri de fibre musculare: tip I lente şi tip II rapide (cu 3 subtipuri: IIa. de unde derivă şi numele de muşchi striat. altele care sunt ataşate de aceste miofilamente. sunt tot fibre roşii. Fibrele de tip IIa rapide. sarcoplasmă şi nuclei. sărituri. are o structură în care se regăsesc cele trei componente celulare obişnuite: sarcolemă.Structura muşchiului striat Muşchii sunt formaţi din corp muscular. sunt rezistente la oboseală şi pot realiza şi susţine contracţii prelungite. ele ocupă cea mai mare parte a fibrei musculare (60-80%) şi sunt singurele elementele contractile ale fibrei musculare. în susţinerea eforturilor sportive de intensitate redusă şi de lungă durată (maraton. unele organizate în miofilamente. IIb şi IIc). groase (miozină) şi subţiri (actină). au caracteristici anaerobe. este alcătuit din mai multe tipuri de proteine contractile. înot etc). care reprezintă 15% din masa muşchiului [7]. Miofibrilele sunt aşezate paralel cu axul longitudinal al fibrei şi sunt compuse dintr-o succesiune de sarcomere aşezate cap la cap.[8] Sarcolema. care învelesc fasciculele musculare. Sarcoplasma cuprinde: sarcoplasma nediferenţiată. Perimisiumul la rândul său trimite prelungiri în interiorul fasciculului muscular. fiind utilizate în special în atletism. Sunt specializate în contracţii maxime. ţesut conjunctiv. Sarcomerul. dar dezvoltă o forţă şi o viteză mai mare. dar pot produce cele mai puternice contracţii. înglobează două structuri anatomo-funcţionale importante: placa motorie (partea postsinaptică) şi sistemul T. sunt fibre roşii. Din epimisium pornesc prelungiri în interiorul corpului muscular sub forma unor septuri conjunctive.

Componenta musculară a UM . O fibră musculară nu primeşte semnal excitator decât de la un singur neuron.[11] Muşchiul intră în acţiune numai când este amorsat printr-un stimul.[9] Mecanismul contracţiei musculare În anul 1954.Unitatea morfofuncţională de bază a muşchiului este fibra musculară. astfel că axonii cu diametrul mai mare. Unitatea motorie are 2 componente: neurală şi musculară. prin căi preformate şi este realizat de enzime specializate (motoare de propulsie). necesitând două intrări. astfel încât la vârsta de 1 an dispar. Se transportă elemente stru cturale.[13] Componenta neurală a UM . raportul dintre neuron şi fibrele musculare pe care le inervează poartă numele de coeficient/raport de inervaţie a UM. Între neuron şi fibra musculară. dar un neuron excită mai multe fibre musculare. În general. numărul lor scăzând progresiv. au viteză de conducere mai mare. fibrele musculare inervate de acelaşi neuron (aceeaşi UM). precum şi diametrul axonilor influenţează în mod direct viteza de propagare a potenţialelor de acţiune. Pe lângă transmiterea potenţialelor de acţiune mai există o modalitate de relaţie între neuron şi fibra musculară şi anume neurotrofismul. ipoteză care s-a dezvoltat treptat într-o vastă teorie. Cea mai mică unitate funcţională neuromusculară este unitatea motorie . de obicei se formează o suită de secuse. Cu cât un muşchi va avea rapoarte de inervare mai mari (un axon va inerva mai puţine fibre) cu atât muşchiul respectiv va avea o activitate mai diferenţiată. Alunecarea filamentelor subţiri de actină printre cele groase de miozină se produce prin conectarea şi deconectarea punţilor transversale ale miozinei de zona activă a actinei. reprezentată prin secusă. care se adaptează stărilor de activitate musculară. Mărimea neuronilor şi excitabilitatea lor. Descărcarea unei UM determină contracţia fibrelor musculare dintr-un compartiment muscular. de la celula neuronală spre placa motorie (ortograd) sau invers (retrograd). prin ei transmiţându-se influxul nervos la fibrele musculare cu contracţie rapidă. mai fină.totalitatea fibrelor musculare inervate de terminaţiile unui axon (neuron). care însumate reprezintă tetanusul. 49 . în interiorul axonului are loc un transport axonal. în acelaşi număr al revistei „Nature” au apărut două articole provenite de la două şcoli fiziologice (Londra şi Cambridge) care emiteau aceeaşi ipoteză. sunt prezente la făt în timpul vieţii intrauterine.fibre musculare). una a energiei de alimentare (care se va transforma în lucru mecanic şi căldură) şi alta a energiei de stimulare (energia informaţională).Fibrele de tip IIc. avînd ca rezultantă contracţia tuturor fibrelor musculare ale acelei unităţi motorii [12]. desfăşurat cu o viteză de 250-400 mm/zi. dar scade odată cu vârsta. aminoacizi. Transportul axonal se desfăşoară în ambele sensuri.axon . la care au ajuns pe căi diferite: scurtarea sarcomerului are loc prin alunecarea unora faţă de altele a filamentelor groase şi subţiri [10]. sunt fibre nediferenţiate. acizi ribonucleici etc. teoria alunecării filamentelor. corespunzători motoneuronilor mari. Se produce mai rar o singură secusă. axon şi dendrite). sunt grupate spaţial în aceeaşi zonă şi formează aşa-numitul compartiment muscular.se referă la neuron (pericarion. proteine. Punerea în acţiune a unităţii motorii se derulează pe baza unei suite de procese complexe la nivelul celor trei componente (pericarion .

instalându-se relaxarea miofibrilelor Figura 2 . apoi sunt reâncărcate. Iniţierea şi propagarea (conducere activă) potenţialului de acţiune neuronal prin hilul axonal  Eliberarea acetilcolinei la nivelul joncţiunii neuromusculare  Acetilcolina creşte permeabilitatea membranei postsinaptice (sarcolema) pentru Na++ şi K+ care activează poarta canalelor de transport ionic. veziculele cu neurotransmiţători se golesc odată cu venirea impulsului nervos. unde îşi vor relua locul şi funcţia. iar apoi retransmise către sinapsă. ele fiind trimise prin procesul de neurotrofism către celula neuronală unde urmează să fie reparate.Prezentarea schematică a principalelor etape ale contracţiei musculare [16] 50 . Repetarea acestui ciclu duce la deteriorarea membranei acestor vezicule. Un alt exemplu al neurotrofismului este faptul că o activitate normală a muşchiului menţine starea de sănătate a neuronului. Ca++ invadează sarcoplasma  Datorită creşterii concentraţiei ionilor de Ca++ în sarcoplasmă troponina este legată prin dezinhibiţia complexului proteic troponină-tropomiozină  Subfragmentul S1 al miozinei se ataşează actinei (crossbridge) prin energia ruperii ATP care determină rotaţia subfragmenrtului S1  Crossbridge-ul se desface prin adăugarea unei alte molecule de ATP  Ciclul ataşare-detaşare a punţilor se continuă atâta timp cât există ATP disponibil şi suficienţi Ca++ pentru a dezinhiba troponina  Încetarea potenţialului de acţiune sarcolemar activează pompa de Ca++ care reintroduce Ca++ în reticulul sarcoplasmatic  Complexul proteic troponină-tropomiozină este reinhibat. ceea ce generează potenţialul de placă terminală  Potenţialul de placă terminală va activa canalele porţilor de voltaj depolarizând sarcolema şi creând un potenţial de acţiune sarcolemar  Potenţial de acţiune invadează sarcolema pătrunzând prin sistemul tubilor T până la cisterne  La nivelul cisternelor potenţialul de acţiune determină eliberarea Ca++ din reticulul sarcoplasmatic. ceea ce face imposibilă interacţiunea dintre miozină şi actină.Este ştiut că la nivelul sinapsei.

tendoane şi articulaţii. iar dacă exerciţiul fizic ar fi o pastilă. Concluzii Viaţa nu poate exista fără mişcare. ne ajută să ne menţinem sănătoşi şi este totodată un mijloc important de tratament în numeroase afecţiuni.şi proprioceptori. a contracţiei şi efortului. Mişcarea umană este o interacţiune complexă miraculoasă a unei multitudini de circuite neuronale. el asigură perfecta coordonare dintre contracţiile musculare simultane şi succesive în cursul executării unei anumite mişcări. mişcarea ne ajută să creştem şi să ne dezvoltăm armonios. din măduva spinării şi scoarţa cerebrală (etapa cea mai lungă). Exerciţiul fizic este medicamentul cel mai ieftin şi cu cele mai neînsemnate efecte secundare. CE. Această eliberare este determinată de unda de depolarizare care pătrunde în profunzimea fibrei musculare pe calea tubilor T. (2008) . New York. p. în desfăşurarea căruia se disting următoarele etape:  apariţia excitaţiei în receptori. şi apariţia lucrului mecanic.  excitarea efectorului.Stimularea constituie primul moment al contracţiei şi factorul declanşator al acesteia. poziţionarea ei pe filamentul subţire de actină fiind controlată de troponina. Troponina având o mare afinitate faţă de Ca++ este cea care iniţiază contracţia. Contracţia musculară este declanşată de eliberarea Ca++ din cisterne în interiorul sarcoplasmei. Sistemul nervos împreună cu cel muscular constituie o unitate funcţională.27 [2] Milner. Springer-Verlag. a căror repetare sistematică constituie un exerciţiu fizic. tropomiozina şi troponina se găsesc în raport de 7:1:1 [14]. USA. sub forma ei cea mai simplă. Routledge. (2000) . În filamentele subţiri actina. Tropomiozina prezintă afinitate pentru actină.Functional Anatomy for Sport and Exercise: Quick reference.  conducerea semnalului efector prin căile eferente (centrifuge) formate din fibre nervoase somatice sau motorii. Creşterea concentraţiei ionilor de Ca++ în sarcoplasmă înlătură efectele inhibitorii ale troponinei asupra alunecării miofilamentelor de actină (figura 2). A. New York.  transmiterea excitaţiei la SNC prin căile aferente (centripete). reprezentaţi de extero .Human body dynamics: classical mechanics and human movement. reprezentat în principal de muşchii scheletici. aflaţi în muşchi. mişcarea fiind un concept care defineşte viaţa.[15] Mişcarea. p. Contracţia musculară stă la baza mişcării. este expresia unui reflex motor [17]. buna funcţionare a sistemului neuro-muscular este susţinută de aparatul circulator care asigură aprovizionarea muşchiului cu substanţe energetice şi cu oxigen. efectuarea unei mişcări presupune existenţa unor contracţii musculare. USA.110 51 .  preluarea şi prelucrarea excitaţiei de către centrii nervoşi superiori. Bibliografie [1] Tözeren. constituite din fibre nervoase senzitive cu originea în ganglionii spinali sau ai neuronilor cranieni. ar fi cea mai vândută pastilă.

R. (2002) . RW.105-106 [17] Ardelean. p.Fiziologie. Cluj-Napoca. T. (1985) .Kinetologie generală. Coordonarea organismului uman. (2003) .Fiziologia efortului (Ergofiziologie). Elsevier.140 [16] Sbenghe. Mariana.86-87 [14] Dorofteiu. Bucureşti. Filipaş.I.Fiziologia efortului (Ergofiziologie). Craiova. (2009) . Ştiinţa mişcării. I. Ştiinţa mişcării.Kinesiologie. p. terapeutică. Editura Universităţii din Oradea.159-162 [10] Ardelean. Editura Argonaut. (1987) . Editura Daya. Philadelphia. T.78 [4] Cordun. Satu Mare. p. (1992) .131 [13] Sbenghe. G. Editura Argonaut. Ştiinţa mişcării. Mariana.163 [7] Sbenghe. Satu Mare.Kinesiologie. p. Satu Mare.Fiziologie. (2003) . (2009). p. I. Cluj-Napoca.57 [8] Robacki.78 52 .144 [9] Cordun. Editura Medicală. G. p. p.Kinesiologie. G. p. Filipaş. (2003) .Functional Neurology for Practitioners of Manual Therapy. Dorina. Editura Axa.48 [12] Sbenghe. vol. Kinantropometrie. USA.Fiziologia efortului (Ergofiziologie).Kinetologie profilactică. Editura Medicală.[3] Ianc. p. p. Editura “Scrisul Românesc”. Editura Medicală. Bucureşti. p. (1992) .Anatomia funcţională a omului. Filipaş. T. M. Bucureşti. I. Editura CD Press.42 [5] Ardelean. (2002) . p. (2009). (2008) .56 [6] Cordun. (2002) . Editura Daya. şi de recuperare. Editura Medicală. p. T. Editura CD Press. Mariana. p.30.43 [11] Dorofteiu. Bucureşti.47 [15] Beck. Editura Daya. Kinantropometrie.Biomecanică aplicată în activităţi motrice. Bucureşti. p. M. Bucureşti. Coordonarea organismului uman. (1999) . Bucureşti.

From the methodological standpoint. Key words: Weider training system. Weider principles for those with stage Weider principles and development environment for advanced athletes. şi a reuşit.[1] Astfel principiile de antrenament din sistemul Weider au evoluat de aproape şase decenii. si s-au dezvoltat încorporând şi alte idei despre antrenament. Weider training system can be divided into Weider principles beginner. Rezumat Principiile Weider reprezintă un sistem alcătuit din 34 de principii specifice de antrenament. concepte înalt specializate Introducere Renumitul antrenor şi promotor al culturismului. both in bodybuilding and other sports. o abilitate de recuperare precum şi de a-şi cunoaşte punctele forte şi slabe. sunt de fapt nişte concepte de antrenament înalt specializate. subliniind valoarea unei dezvoltări musculare totale. care pot fi reprezentate ca un tablou imens alcătuit dintr-un număr de 34 de principii. la cei aflaţi în stadiu mediu de dezvoltare. some concepts are actually highly specialized training. highly specialized concepts Cuvinte cheie: sistemul Weider. Sistemul Weider însuşi. De fapt. fiind utilizate în antrenamentul culturiştilor de pretutindeni. Joe Weider a dorit. Aceste principii Weider. se adresează tuturor culturiştilor. Principiile Weider sunt nişte concepte de antrenament înalt specializate utilizate de către culturiştii din întreaga lume. se doreşte a fi un ghid pentru ca sportivii să fie capabili să îşi perfecţioneze propriile lor metode de antrenament. We believe that achieving high results. de la începători. is closely related to the optimal combination of these principles of training workout. având la baza o oarecare experienţă şi nişte obiective clare. 53 . These principles Weider. Sistemul de antrenament Weider conţine de fapt toate principiile Weider.com Abstract Weider training system contains a total of 34 specific principles of training. până la cei mai avansaţi.WEIDER TRAINING SYSTEM SISTEMUL WEIDER DE ANTRENAMENT Julien Narcis HERLO Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad nherlo@yahoo. să dezvolte şi să promoveze propriul său sistem de antrenament. being used in training bodybuilders everywhere. acestea fiind concepute spre a asigura permanent stimuli şi metode pentru a creşte gradat intensităţile în cadrul antrenamentului. Din punct de vedere metodic Principiile Weider.

fiecare muşchi acţionând în cadrul unei mişcări .) ale organismului. Astfel. Acesta este conceptul prin care lucrul sportivilor este divizat. Sistemul divizării duble sau triple a antrenamentelor. absolut necesare. . reprezintă o contribuţie majora a lui Joe in cadrul stiintei culturismului.Unul dintre principiile perfecţionate de J. în cadrul unui efort uşor circa 40-50% iar în eforturile maximale aproximativ 80% din unităţile motorii existente. numărul de serii. Sistemul Weider de antrenament Principii Weider pentru începători Principiul creşterii progresive a încărcăturii Baza creşterii oricărui parametru al formei sportive precum forţa. agonist. pe masura în care cercetările şi observaţiile metodico-biologice au adus date noi.  principii care explică executarea fiecărui exerciţiu. În funcţie de natura antrenamentului folosit şi executarea exerciţiilor. muşchii antagonişti au rol moderator . cele 34 de principii Weider pot fi împărţite în :  principii care contribuie la eficientizarea antrenamentului în cicluri. împarte principiile tot în trei grupe dar în funcţie de gradul de pregătire sau (stadiul de dezvoltare al sportivilor) astfel: . numărul de antrenamente.principii Weider pentru sportivii avansaţi. Aceste principii au suferit multe modificari. Principiul izolaţiei Acest pricipiu defineşte lucrul muşchilor într-o relativă separare.  principii care contribuie la buna organizare a antrenamentelor. în cursul său de culturism. Referitor la dozarea încărcăturii putem vorbi de încărcătură uşoară (15 repetări/serie). de la ciclu la ciclu sau chiar de la zi la zi. încărcătură medie (8-15 repetări/serie).realizând o mişcare gradată şi continuă. Ca şi variabile avem: încărcătura. în repaus sunt angrenate între 1-3% din numărul total de unităţi motorii (U. Un alt principiu de o importanta majora. Este important de menţionat faptul că muşchiul agonist este motorul principal care execută mişcarea. Weider şi care are un impact major pentru lumea culturismului este cel al divizării duble sau triple. unii faţă de ceilalţi. pentru a antrena specific părţi ale corpului.[2] Aceasta a doua clasificare credem că este mai potrivită deoarece prezintă principii din punct de vedere metodologic. rezistenţa. Acesta presupune ca sportivul sa se foloseasca de cunostintele si experienta sa pentru a observa care este raspunsul organismului la stimulii din antrenament. pe care l-a enuntat Joe Weider este cel al antrenamentului instinctiv. aceasta trebuie izolată faţă de celelalte grupe. încărcătură grea (2-5 repetări/serie) şi încărcătură maximală (1 execuţie/serie). lucru posibil prin adoptarea unei poziţiei anatomice specifice.fie ca stabilizator.principii Weider pentru începători.principii Weider pentru cei cu stadiu mediu de dezvoltare. antagonist sau sinergist. Pentru a hipertrofia o grupă musculară. muşchii sinergişti (de fixare) conferă forţă mişcării susţinând sistemul osteo-muscular în poziţia cea mai 54 .M. . Voicu V. mărimea musculară se realizează prin antrenarea muşchilor într-un mod mai greu decât sunt ei obişnuiţi.

numărul de serii. Astfel. dorsali etc). Se execută 3-6 antrenamente săptămânal. Principiul divizării pe zile a grupelor musculare Presupune împărţirea corpului într-o zonă superioară şi una inferioară crescându-se astfel volumul antrenamentului prin administrarea mai multor exerciţii în cadrul unui antrenament. Principiul irigării totale cu sânge a muşchilor Acest principiu presupune aducerea şi menţinerea sângelui în muşchiul antrenat pentru a produce creşterea. În consecinţă. acesta trebuie menţinut permanent într-o stare de „confuzie musculară”. Principii Weider pentru cei cu stadiul mediu de dezvoltare Principiul piramidării Pentru a iniţia hipertrofia musculară este necesar să se lucreze cu o intensitate de 60 -85% Î. apoi. chiar dacă se ştie că de obicei grupele musculare mici nu se vor antrena înaintea celor mari (pectoral.M. intensitatea de bază a „piramidei” este 60% Î. În anii de pionierat ai culturismului se efectuau seturi unice pentru o grupă musculară. stimulând la maximum hipertrofia musculară. urmând ca această intensitate să se coreleze cu numărul de repetări după cum urmează: la 70% Î. tricepsul brahial etc. la 90% Î. se vor schimba în mod constant exerciţiile efectuate în cadrul antrenamentului. numărul de repetări şi unghiurile de lucru. Această creştere gradată a intensităţii are un rol foarte important în prevenirea accidentelor. Principiul priorităţii Presupune antrenarea grupelor musculare deficitare la începutul antrenamentului când rezervele energetice ale organismului sunt maxime. Principiul antrenamentului în serii Este primul principiu Weider din istoria culturismului modern şi presupune executarea a 3-5 serii pentru o grupă musculară. De asemenea. pentru 12-15 repetări. Acest fapt este valabil inclusiv pentru grupele musculare mici precum bicepsul brahial. starea psihică şi motivaţională a individului sunt în măsură să favorizeze efectuarea antrenamentului în cele mai bune condiţii. (o execuţie maximală efectuată în formă corectă).M.[3] Principiul confuziei Acest principiu se referă la faptul că pentru a hipertrofia un muşchi. se vor efectua 3-4 repetări. deoarece adaptarea musculaturii respective la un anume tip de stress sau adaptarea completă la un anume program specific de antrenament duce la plafonare şi implicit la stagnare. Astfel. la 80% Î. aceeaşi grupă musculară lucrându -se de două ori pe săptămână. în ceea ce priveşte hipertrofia musculară. se vor efectua 2 repetări iar la 100% se va efectua o execuţie. Acest fapt este imperativ. iar muşchii neutralizatori intervin după finalizarea mişcării.M. la 95% Î. fapt ce avea repercursiuni nefavorabile în ceea ce priveşte intensitatea antrenamentului.M. în ziua următoare se lucrează partea inferioară a corpului utilizând tot 6-8 exerciţii intensitatea fiind crescută. la o sesiune de antrenament fiind lucrate toate grupele musculare. se vor efectua 8-12 repetări.M. se vor efectua 68 repetări.M. într-o zi se lucrează partea superioară a organismului folosind 6 -8 exerciţii .utilă din punct de vedere biomecanic. Este cunoscut faptul că printr-un muşchi implicat în efort tranzitează un volum 55 .intensitatea fiind crescută -.

Principii Weider pentru sportivii avansaţi Principiul trişării În culturism. pentru a maximaliza potenţialul de creştere a fibrei musculare este necesar lucrul cu repetări variate. Principiul super-seturilor Constă în lucrul a două serii pentru grupe musculare diferite . Principiul de antrenament cu repetări variate Este dovedit ştiinţific faptul că diferite părţi ale fibrei musculare conţin proteine şi sisteme energetice ce răspund diferenţiat la anumite nivele de stimulare. Această tensiune permanentă oferă un mai bun control neurologic asupra musculaturii. Modificările produse în urma aplicării acestui principiu se referă în principal la sistemul mitocondrial al muşchilor. iar sistemul aerob al fibrei musculare (mitocondriile) răspunde mai bine la antrenamente cu intensitate scăzută şi volum ridicat. după aceea se face pauză de revenire şi se continuă cu următorul tri-set. trişarea nu trebuie privită în sensul strict al cuvântului. Pentru o înţelegere mai clară a acestui pricipiu. contribuind semnificativ la creşterea vascularizării. Este un principiu ce presupune o mare solicitare a factorilor locali de recuperare. Proteina din fibra musculară reaţionează la încărcături mari. urmat fără pauză de "extensia antebraţelor pe braţe la scripete". vom folosi următorul exemplu: pentru musculatura tricepsului brahial se lucrează "flotări la paralel". Astfel se execută un set din fiecare exerciţiu. În timpul exerciţiilor şi după efectuarea lor se recomandă contractarea muşchiului angrenat în efort. Acest fapt se realizează prin adăugarea a 1-2 repetări la sfârşitul unui set executat în formă strictă. iar greutatea este "aruncată". fără pauză între ele. fapt ce poate produce accidentări. acestea fiind încorporate într-o singură serie. În prima fază se va lucra pentru hipertrofia masei musculare şi pentru dezvoltarea forţei. În consecinţă. 56 . deoarece în acest caz mişcarea nu mai este efectuată sub control. iar apoi urmează o perioadă în care se procedează la scăderea încărcăturii şi a timpului de odihnă dintre serii realizându-se un antrenament de calitate. considerăm că este inoportună. Acest principiu oferă o bună congestie locală prin creşterea aportului sanguin în zona respectivă. Principiul tri-seturilor Se realizează prin executarea a 3 exerciţii pentru aceeaşi grupă musculară.de sânge de circa 30 de ori mai mare decât într-un muşchi aflat în repaus. Principiul izometriei Acest principiu este legat de controlul neuro-muscular. Principiul antrenamentului ciclic În conformitate cu acest principiu. ca şi o modalitate de mărire a stress-ului la care este supusă musculatura. anul de pregătire se împarte în mai multe cicluri. evitându-se vibraţiile musculaturii în timpul prezentării scenice a sportivului. ca şi o înlăturare a stress-ului ci. Această tehnică permite o bună şi rapidă congestie locală. ajutor uşor cu mâna liberă când se lucrează unilateral etc. după care se efectuează o pauză de odihnă care încheie primul set.[4] Folosirea inerţiei la exerciţii precum extensia gambelor pe coapse la aparatul de flexii-extensii.de exemplu biceps şi triceps fără pauză între ele. Principiul seturilor compuse Acest principiu presupune efectuarea a două exerciţii diferite pentru aceeaşi grupă musculară. de la un număr redus de repetări la un număr ridicat. printr-un uşor balans. dimpotrivă.

s-au efectuat 8-12 repetări cu greutate mare. partenerul de antrenament îl ajută pentru încă 2-3 repetări. Principiul pre-extenuării Se realizează prin executarea unui exerciţiu de izolare pentru o grupă musculară. Efectuarea părţii excentrice a mişcării stimulează musculatura diferit de mişcările concentrice. urmat bineînţeles. când ne apropiem de punctul terminal al mişcării.Principiul seturilor gigant Presupune executarea a câte o serie din cele 4-5 exerciţii selectate pentru aceeaşi grupă musculară. sportivul fiind obligat să efectueze partea negativă a mişcării deliberat încet (tip cedare). Principiul contracţiei de vârf Acest principiu presupune realizarea unei tensiuni continue a musculaturii datorită unei anumite poziţii anatomice. fiind recomandat doar sportivilor aflaţi în stadii avansate de pregătire. se lucrează 2 -3 repetări cu greutate mare apoi se efectuează o pauză de 30-40 secunde. Principiul pauză – odihnă Acest principiu oferă posibilitatea de a lucra fiecare repetare din cadrul unui set. cu greutate mare (60 – 90% Î.M. Este un principiu de mare intensitate. urmat în final de "fluturări la scripete pentru pectoral". Datorită stressului impus. se efectuează încă 2 -3 repetări cu greutate mare urmate de o pauză de 45-60 secunde. Principiul repetărilor forţate Se execută astfel: la sfârşitul unei serii obişnuite. fară pauză de "fluturări cu gantere din culcat orizontal".fără pauză . când sportivul nu mai este capabil să execute singur nici o repetare. Prin menţinerea acestei tensiuni constante. iar în final încă 1 -2 repetări. ajutorul fiind dat de o manieră astfel încât sportivul să poată depăşi punctul critic al mişcării. Acest principiu este recomandat a se utiliza cu moderaţie. se vor efectua 1-2 repetări cu greutate mare urmate de 60-90 secunde de pauză.M. alcătuit din 4 seturi. menţinându -se o permanentă tensiune a musculaturii antrenate.de un exerciţiu de bază pentru aceeaşi grupă musculară. După aceea. Astfel. fără a se abuza de el.120% Î. Astfel. Dimineaţa se lucrează 1-2 grupe musculare. după care. Pentru exemplificare prezentăm un set gigant pentru musculatura pectoralului. Principiul tensiunii continue Pentru realizarea acestui principiu mişcările se vor efectua deliberat încet (lent). Principiul împărţirii duble a antrenamentului Constă în împărţirea antrenamentului în două antrenamente în aceeaşi zi. apoi fără pauză "împins din culcat orizontal cu gantere".). fără pauză. acest principiu ajută la creşterea volumului muscular prin creşterea secţiunii transversale a muşchiului. La finalul acestui set. se efectuează un set de "împins din culcat orizontal cu bara". Aplicarea acestui principiu produce hipertrofie musculară. Acest principiu constă în ridicarea greutăţii de către partenerii de antrenament. Principiul mişcărilor negative sau a retrogravităţii Presupune utilizarea unei încărcături supramaximale de 110 . iar la antrenamentul de după-amiază se lucrează alte grupe 57 . se face o pauză urmată de alt set gigant alcătuit din 4-5 seturi. urmat imediat . putem stria şi obţine un muşchi cu “vârf”. Acest principiu contribuie în mod evident la dezvoltarea forţei şi ajută la creşterea volumului muscular. datorită riscului de supraantrenament pe care îl implică.

lucrându-se acelaşi număr de repetări. Principiul descărcării progresive a încărcăturii Este un principiu conform căruia după executarea numărului propus de repetări. abdominalii.[5] 58 . Principiul alternării Presupune ca în cadrul unui antrenament obişnuit să se alterneze serii pentru grupele musculare deficitare. partenerii de antrenament scot de pe aparat un anumit număr de kilograme. acest fapt ducând la o vascularizare crescută. Principiul antrenamentului de calitate Acest principiu presupune reducerea treptată a pauzelor dintre seturi. aceea de a avea un nivel energetic maxim şi o stare psihică optimă. Este un principiu folosit în perioada pre-competiţională. Principiul bombării Necesită efectuarea unui antrenament de intensitate maximă şi durată scăzută. se recomandă ca fiecare sportiv să îşi aleagă regimul alimentar. principiul antrenamentului de calitate. lucru imposibil de realizat când se lucrează doar un antrenament pe zi. În aceste condiţii. Are aceeaşi raţiune ca şi principiul precedent. obţinând astfel un aflux mai puternic de acid lactic în muşchiul antrenat. Astfel. în mod individual. Acest fapt trebuie să aibă la bază experienţa practică a sportivului. programul de antrenament. executantul urmând să mai efectueze imediat câteva repetări la acelaşi aparat. Principiul Weider al vitezei Presupune efectuarea în viteză mare a repetărilor la intensităţi de 65-85% Î. timpul de odihnă ş.M. Acest principiu este mai rar utilizat. din considerente ce ţin de planificarea timpului zilnic al sportivului. organismul având de fiecare dată un nivel energetic maxim. în conformitate cu acest principiu. Alegerea programului de antrenament. gambele.a. Numărul de repetări pe serie se va situa în jurul valorii d e 10. principiul irigării totale cu sânge etc.. având ca şi finalitate un volum muscular superior. deoarece fiecare individ răspunde diferit la factorii enumeraţi anterior.musculare. Este un conglomerat de alte principii: principiul repetărilor forţate. regimului alimentar. Stimulează dezvoltarea fibrelor musculare albe sau FT (fast twich fibre). Principiul tri-împărţirii Presupune efectuarea a trei antrenamente pe zi pentru diferite grupe musculare. este necesară solicitarea concomitentă a componentelor nervoase şi a celor musculare. evident cu o încărcătură mai redusă. Principiul instinctiv Ţinând seama de faptul că fiecare individ reprezintă o entitate unică şi individuală. pe o perioadă scurtă de timp. dar care necesită un consum energetic sporit precum antebraţele. se lucrează şi pentru calitatea motrice forţă în regim de viteză sau detentă. etc se face mult mai uşor dacă sportivul foloseşte un jurnal de antrenament. cu scopul saturării musculaturii cu sânge. având ca efect o vascularizare şi o definire considerabilă. Principiul arderii Constă în efectuarea a 3-6 repetări parţiale la sfârşitul unei serii normale.

J. atât în culturism cât şi în cadrul altor discipline sportive. Culturism – caiet metodic de lucrari practice.N. Editura University Press. J. care are ca scop adaptarea organismu lui la efortul ce va urma. p. Principiul atitudinii mentale Constă în conştientizarea fiecărei acţiuni din cadrul antrenamentului de culturism şi o atitudine mentală optimă în afara sălii de antrenament. Editura University Press. Arad. J. Arad. la începutul fiecărui exerciţiu propriu-zis din cadrul antrenamentului specific se vor efectua 1-2 seturi cu încărcătură uşoară (20-30%) pentru “încălzirea” grupei musculare respective. Culturism – caiet metodic de lucrari practice. Culturism.31 Herlo.45 [1] [2] [3] [4] [5] Vasile Goldiş Vasile Goldiş Vasile Goldiş Vasile Goldiş 59 .Principiul încălzirii La începutul antrenamentului este necesară efectuarea unei “încălziri”. Principiile generale ale antrenamentului sportiv trebuie coroborate cu aceste „concepte de antrenament înalt specializate”. Cluj-Napoca. (2005). p. Principiul antrenamentului total se adresează în exclusivitate sportivilor avansaţi.N. în funcţie de caracteristicile individuale ale sportivului şi etapa de pregătire în care acesta se află. J. având în vedere faptul că utilizarea acestui pricipiu va creşte drastic complexitatea antrenamentului. (2005). considerăm ca obţinerea unor rezultate notabile. (2005). Culturism – caiet metodic de lucrari practice. Acest lucru se va realiza prin alergare. p. Concluzii În concluzie. (2005). (1995). Arad. Editura University Press. Arad. A. p. creşterea schimburilor gazoase. în vederea pregătirii optime a sportivilor. este strâns legată de îmbinarea optimă în cadrul antrenamentelor a acestor principii de antrenament. Culturism – caiet metodic de lucrari practice. p.29 Voicu. considerăm că obţinerea unor rezultate notabile. Aplicarea în cadrul antrenamentului a acestui principiu este destul de pretenţioasă. prin creşterea excitaţiei de lucru în centrii nervoşi. În concluzie. este strâns legată de îmbinarea optimă în cadrul antrenamentelor a acestor principii de antrenament.16 Herlo. stretching. în scopul obţinerii unor beneficii maxime în urma antrenamentului efectuat.37 Herlo. Principiul antrenamentului total Presupune combinarea optimă a principiilor anterioare.N. Editura University Press.V. Bibliografie Herlo. intensificarea circulaţiei şi respiraţiei. deoarece este necesar ca sportivul să posede o bogată experienţă practică. exerciţii de dezvoltare fizică generală specifice gimnasticii. Ulterior. Editura “Inter-Tonic”.N. atât în culturism cât şi în cadrul altor discipline sportive.

denumirea (titlul) documentului. vor fi redactate în limba română sau engleză şi nu vor depăşi 10 pagini. data consultării. Articolele care prezintă rezultatele unor studii de cercetare vor fi redactate conform acronimului IMRAD (introducere. justify.INSTRUCŢIUNI PENTRU AUTORI Aspecte generale Lucrările trimise pentru publicare trebuie să fie originale. nr.  Rezumatul: font de dimensiunea 12. instituţia.  Materialele ilustrative (tabele. discuţii şi concluzii). O’Sullivan L. vol X. figuri simbolice): vor fi numerotate cu cifre arabe în ordinea primei referiri din text si vor avea titlu. p. Colectivul editorial îşi rezervă dreptul de a refuza publicarea articolelor care nu respectă menţiunile specificate în secţiunea „Instrucţiuni pentru autori” sau care nu au fost modificate conform cerinţelor/recomandărilor. The Earth. Indicaţii privind tehnoredactarea articolelor  Titlul articolului: font de dimensiunea 14. ediţia. între 3-5. adresa URL. numărul şi pagina. 2(11). volumul. este recomandat ca materialele ilustrative să fie furnizate la dimensiunile la care se doreşte publicarea lor. 2nd edition. rezultate. titlul articolului (italic). (2011). editura. la un rând.105. localitatea.. exemplu: Smith FD. cu numerotarea acestora între paranteze drepte [. pagina. afilierea instituţională şi adresa de email).  Articolul va fi redactat în format Word (extensia .  Autorii: font de dimensiunea 12. anul apariţiei.  Pentru citarea unor referinţe bibliografice de pe internet pot fi menţionate: numele şi iniţiala prenumelui autorilor. majuscule.  În cazul citării unor cărţi se vor menţiona în următoarea ordine: numele şi iniţiala prenumelui autorilor. justify. (2011).  În cazul citării unor articole publicate î n reviste de specialitate se vor menţiona în următoarea ordine: numele şi iniţiala prenumelui autorilor. adică nu au mai fost publicate parţial sau integral. anul apariţiei. grafice.5 cm. Study regarding the development of motor skills.25-28. va avea maxim 400 de cuvinte şi va fi redactat în limbile română şi engleză. numele revistei.  Cuvinte cheie: italic. X Press. Studia Universitatis Vasile Goldiş Seria Educaţie Fizică şi Kinetoterapie. exemplu : Smith FD.  Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor revine în exclusivitate autorilor  60 . titlul cărţii (italic).doc). cu toate marginile de 2. În cazul lucrărilor redactate în limba română acestea vor conţine diacriticele specifice limbii române. şi va conţine numai referinţele bibliografice care au fost citate în text. p. Bibliografia  Lista referinţelor bibliografice se va redacta respectând ordinea apariţiei în text a surselor citate. vor fi redactate în limbile română şi engleză. bold.  Limba folosită la editarea referinţelor bibliografice va corespunde cu limba în care este editată de sursa citată. font Times New Roman de dimensiunea 12. O’Sullivan L. va fi redactat în limba română şi engleză. nu sunt admise materiale scanate cu excepţia figurilor sau fotografiilor. Autorii ale căror articole necesită modificări vor fi anunţaţi la adresa de email pe care au specificat-o în momentul trimiterii articolului în intervalul de 2-4 săptămâni. fiecare tabel trebuie să fie citat în text. New York. metode şi materiale. pagina în format A4. aliniat dreapta (prenumele şi numele autorilor.]. centrat. justify.

bold.  Quoting of articles published in professional journals are to be cited in the following order: name and first initial of authors. name (title) of the document. maximum 400 words. city. capital letters. single spacing. each table must be cited in the text. publishing house. edition. date of consultation. i. not been previuosly published in part or in full. page. (2011) The Earth.25-28. justify.  The article will be written in Word format (extension . written in Romanian and English.. Studia Universitatis Vasile Goldis . page size A4 with all margins of 2.  Key words (3 to 5): font size 12. 2 (11). L. it is recommended that the illustrative material to be supplied to the dimensions that want to be published. institutional affiliation and email address for correspondence). methods and materials. year. Authors whose articles require changes will be announced at the email address they specified when forwarding the article. written in Romanian and English.  Language used to edit references will correspond to the language of the cited source. institution. justify. SD. New York. scanned materials are not permitted except for figures or photos. Bibliography  Bibliographic references list will be edited following the order of appearance in text of quoted sources. volume and page number. results. p. no.  Responsibility for the content of articles belongs exclusively to the authors  61 . written in Romanian and English. justify. Study regarding the development of motor skills.] and will only contain references which were cited in the text. title (italics). DF. title of article (italics). L.5 cm. within 2-4 weeks Recommendations regarding editing of articles  Article title: font size 14. URL. For works written in Romanian language they will contain specific Romanian diacritics. 2nd edition.Physical Education and Physical Therapy Series. using numbers between brackets [. Editorial Board reserves the right to refuse to publish articles that do not comply with the terms specified in the "Instructions for authors" or have not been modified in accordance with requirements / recommendations. Times New Roman font size 12.doc). Articles describing the results of research studies will be edited according IMRAD acronym (introduction. example: [5] Smith. vol X. example: [1] Popescu. will be written in Romanian or English and will not exceed 10 pages. centered. O'Sullivan.  Illustrative materials (tables. journal name. p. charts. year. right aligned (name and surname of each author.  Abstract: font size 12.  Authors: font size 12.  For citation of references from internet will be mentioned: name and first initial of authors. X Press.e. discussion and conclusions).105. italic.  Citation of books will be mentioned in the following order: name and first initial of authors. symbolic figures) will be numbered in order of first reference in text and they must have a title. (2011). Suciu.INSTRUCTIONS FOR AUTHORS General aspects The papers submitted for publication must be original.