You are on page 1of 23

TEST ORTOPEDIE 1. Fractura reprezinta : A. o solutie de continuitate pe un os bolnav B. o solutie de continuitate pe un os fragilizat C.

o solutie de continuitate la nivelul unui os normal sau bolnav D. o solutie de continuitate pe un os cu osteita 2. Dupa prognostic fracturile pot fi: A. inchise B. stabile si instabile C. deschise D. cominutive 3. Etiologia unei fracturi este de natura: A. chimica B. traumatica C. electrica D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. 4. Fracturile apar mai fracvent in intervalul de virsta cuprins intre : A. 10-30 ani B. 20-40 ani C. 30-50 ani D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. 5. Fracturile se pot produce prin : A. flexie exagerata B. tractiune C. compresiune si torsiune D. explozie ??6. Fracturile complete pot avea un traiect : A. transversal si oblic B. spiroid si longitudinal C. in “T”,”Y”,”V” si “fluture” D. toate variantele de mai sus sunt corecte. 7. Fractura in “lemn verde” reprezinta: A. deformarea in grosime a osului B. infundarea trabeculelor osoase C. inflexiunea osoasa D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. 8. Axonotmesis reprezinta: A. contuzia unui nerv B. sectionarea completa a unui nerv C. sectionarea incompleta a unui nerv cu pastrarea tecii Schwann D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. 9. Dintre semnele de probabilitate a unei fracturi fac parte: A. durerea B. mobilitatea anormala C. impotenta functionala D. deformarea regiunii 10. Dintre semnele de certitudine (siguranta) pentru diagnosticul unei fracturi fac parte: A. crepitatia osoasa B. mobilitatea anormala C. deformarea regiunii D. transmisibilitatea miscarii 11. Carei faze din formarea calusului îi sunt caracteristici blastii : A. faza calusului fibros B. faza calusului osos C. faza calusului definitiv D. faza hemoragica si hiperemica 12. Faza calusului osos definitiv se caracterizeaza prin: A. remodelare B. rezorbtie C. apozitie osoasa D. osteoliza 13. Dintre complicatiile generale imediate fac parte: A. socul traumatic, tulburarile urinare si embolia grasoasa B. fractura deschisa

1

C. calusul vicios D. toate variantele de mai sus sunt corecte. 14. Infectia impiedica sau intirzie consolidarea prin: A. inhibarea fosfatazei alcaline B. blocarea fixarii sarurilor fosfo-calcice pe substanta fundamentala C. topirea calusului fibrino-proteic D. toate variantele de mai sus sunt corecte. 15. Calusul vicios apare datorita : A. fracturilor incorect reduse B. evacuarii hematomului fracturar C. nediferentierii celulare D. toate variantele de mai sus sunt corecte. 16. Complicatiile locale tardive in cazul unei fracturi sunt urmatoarele, cu exceptia : A. pseudartroza B. calus vicios C. fractura deschisa D. embolia grasoasa 17. Redoarea articulara este o complicatie tardiva datorata : A. fibrozei periarticulare si atrofiei musculare B. fracturilor deschise C. calusului vicios D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. 18. Intirzierea in consolidare a fracturii apare ca urmare a: A. reducerii imperfecte si tarelor asociate B. alterarilor cartilajului C. fibrozei periarticulare D. nici una din variantele de mai sus nu este corecta. 19. Pseudartroza reprezinta : A. o reducere imperfecta B. neconsolidarea definitiva a fracturii C. consolidarea fracturii dupa 3-6 luni D. toate variantele de mai sus sunt corecte 20. Pseudartroza se datoreaza : A. unei reduceri imperfecte B. unei imobilizari inadecvate C. unei tehnici chirurgicale defectuoase D. anomaliilor vasculare ? 21. Tratamentul osteoporozei algice (Südeck- Leriche) consta in: A. bai calde B. masaje C. antihistaminice, vitamine, hormoni anabolizanti D. toate variantele de mai sus sunt corecte !! 22. Tratamentul ortopedic al unei fracturi consta in: A. reducere, imobilizare si recuperare functionala B. extensie continua C. aparat gipsat D. toate variantele de mai sus sunt corecte. 23. Dintre indicatiile tratamentului chirurgical al fracturilor sunt adevarate: A. fracturi instabile B. fractura deschisa C. asocierea cu leziuni vasculo-nervoase D. toate variantele de mai sus sunt corecte. 24. Tratamentului chirurgical al unei fracturi consta in : A. deschiderea focarului, reducere si osteosinteza B. aplicarea unei extensii transosoase C. mobilizarea precoce a pacientului D. toate variantele de mai sus sunt corecte 25. Fractura deschisa se caracterizeaza prin: A. solutie de continuitate la nivelul osului B. comunicarea focarului de fractura cu exteriorul C. afectarea tegumentelor si celorlalte tesuturi D. toate variantele de mai sus sunt corecte 26. Primul ajutor in fractura deschisa se realizeaza prin : A. extensie continua B. tractiune in ax si imobilizare provizorie C. spalarea plagii cu apa oxigenata

2

imobilizare in aparat gipsat antebrahio-palmar E. Bandajul in « 8 » se foloseste pentru tratamentul: A. ora accidentului si a instalarii garoului B. ortopedic – imobilizare cu cotul la 120° C. osteosinteza cu fixator extern C. fracturii 1/3 medie clavicula cu deplasare C. imobilizare in aparat gipsat brahio-palmar D. fracturi oase antebrat D. fractura diafizei cubitale la unirea 1/3 proximale cu 1/3 medie asociata cu luxatia anterioara a capului radial B. In tratamentul fracturii de olecran cu deplasare nu se foloseste : A. fractura 1/3 superioare a diafizei cubitusului asociata cu luxatia posterioara a capului radial 3 . este fractura intraarticulara C. echimoza axilara B. Ce trebuie precizat pe biletul care insoteste un pacient cu fractura deschisa in drumul catre spital : A. deformarea in « epolet » a umarului E. poate fi fara deplasare E. tratament functional E. In fractura colului chirurgical al humerusului nu este adevarata afirmatia: A.D. especially flexor digitorum profundus and flexor pollicis longus which becomes fibrotic and short. imobilizare in aparat gipsat brahio-palmar cu epolet 34. hobanaj C. hemicerclaj E. luxatiei sterno-claviculare. luxatiei acromio-claviculare B. fractura diafiza humerala Any fracture in elbow region or upper arm may lead to Volkmann's ischemic contracture but commonly caused due to supracondylar fracture of the humerus. aparat gipsat brahio-antebrahial strans E. luxatie cot B. fractura diafizei radiale in 1/3 distala asociata cu luxatia posterioara a capului cubital C. sutura osoasa D. La un tanar cu fractura de diafiza ambe oase antebrat in 1/3 medie cu deplasare se face : A. It is caused by obstruction on the brachial artery near the elbow. In care situatie nu apare sindrom Volkmann : A. deplasarea concomitenta a coracoidei la miscarile bratului D. aparitia unei depresiuni subacromiale 31. rezectia capului radial B. surub B. fractura 1/3 medie diafiza cubitus asociata cu luxatia posterioara a capului radial E. fractura paleta humerala (extremitatea inferioara a humerusului) C. este fractura extraarticulara B. 36. possibly from improper use of a tourniquet. In serviciul de ortopedie tratamentul fracturilor deschise consta in : A. tija Rush 35. tratament ortopedic: imobilizare cu cotul la 90° 33. improper use of a plaster cast. imobilizare in atela Kramer B. crepitatia osoasa sub spina scapulei C. administrarea de ser antitetanic C. hemostaza prin garou D. In fractura tip III Mason a capului radial la adult se face: A. fractura 1/3 medie diafiza cubitus asociata cu luxatia anterioara a capului radial D. toaleta plagii si sutura 27. Fractura luxatie Monteggia-Stanciulescu tipica reprezinta : A. toate variantele de mai sus sunt corecte 28. Volkmann's contracture results from acute ischaemia/necrosis of the muscle fibres of the flexor group of muscles of the forearm. tratamentul socului si osteosinteza C. fracturii 1/3 interne clavicula fara deplasare E. osteosinteza cu brose D. 30. osteosinteza cu placi si suruburi B. poate fi fractura deschisa 32. este localizata la extremitatea proximala a humerusului D. tratamentul administrat D. fracturii col chirurgical omoplat D. In fracturile cu deplasare ale colului chirurgical de scapula se intilneste urmatorul semn patognomonic: A. or compartment syndrome. toate variantele de mai sus sunt corecte 29. It is also caused by fracture of forearm bones which cause profuse bleeding from major blood vessels of forearm.

3 saptamani 39. se poate face tratament functional E. 3 saptamani C. tractiune degete II – III – IV mana 38. fracturii de diafiza de humerus D. osteosinteza se face numai cu brose C. In reducerea ortopedica a fracturii Pouteau – Colles nu se face : A. In fractura de scafoid durata imobilizarii gipsate este : cel putin 6 saptamani (curs) A. dureri nocturne iradiate in toate degetele C. contuziei forte de umar B. In fractura de olecran cu deplasare : A. este aparat gipsat antebrahio-palmar C. imobilizarea gipsata se mentine 6 saptamani B. 4 saptamani B. edematiata 42. in jos. doua luni D. La fractura din 1/3 medie a claviculei cu deplasare. se imobilizeaza cotul in atela gipsata brahio-palmara cu un unghi de 110° D. inclinatie palmara a mainii B. fracturii colului chirurgical de humerus C. in sus si inapoi B. este atela gipsata antebrahio-palmara in « V » D. este atela brahio-palmara in « V » B. este necesar tratamentul chirurgical B. durere sau parestezii la compresiunea nervului median in canalul carpian B. entorsei de umar E.37. Dupa reducerea ortopedica la o fractura cominutiva de epifiza distala radius cu traiect intraarticular. se imobilizeaza cotul in atela gipsata brahio-palmara cu un unghi de 90° C. doua luni D. senzatia de arsura la nivelul degetelor E. Bandajul Dessault nu este folosit pentru tratamentul : A. in sus si inainte 45. inauntru si inainte C. disjunctiei acromio-claviculare 40. fragmentul extern se deplaseaza : A. 10 saptamani E. mana trebuie mentinuta in pozitie procliva D. contraextensie pe brat E. luxatiei scapulo-humerale inferioare B. 43. este aparat gipsat brahio-palmar E. poate fi fractura deschisa E. diminuarea pana la pierdere a fortei de prehensiune D. Leziunea domului pleural si a pleurei vicerale poate apare ca o complicatie dupa: A. tractiune de police D. luxatie sterno-claviculara 46. imobilizarea gipsata are urmatoarele caracteristici : A. fracturii supracondiliene de humerus C. 4 saptamani B. 2 saptamani C. Durata imobilizarii gipsate in fractura cominutiva de epifiza distala radius cu deplasare este : A. luxatie scapulo-humerala antero-interna E. fractura 1/3 medie clavicula B. 6 saptamani E. fracturii 1/3 medie clavicula cu deplasare D. 6 saptamani 47. Referitor la fractura Pouteau-Colles una dintre urmatoarele afirmatii este falsa : A. in jos si inapoi D. dupa interventia chirurgicala se mentine imobilizarea gipsata 6 saptamani. reducerea ortopedica se face cu anestezie locala. tulburari vasomotorii si trofice cutanate: piele neteda. in jos si inainte E. Aparatul gipsat toraco-brahial se foloseste pentru tratamentul : A. fractura omoplat C. 4 . este atela gipsata antebrahio-palmara dorsala. 41. fracturii de 1/3 externa de clavicula 44. fractura col anatomic humerus D. lucioasa. fracturii de corp de omoplat cu deplasare E. inclinatie cubitala a mainii C. Patognomonic pentru sindromul de canal carpian este : A.

pana in zona unde muschiul este sangerand si contractil B. altfel aceasta se va infecta B. sediul fracturii 50. toaleta chirurgicala precoce si completa C. inainte de rezolvarea celorlalte leziuni. acoperirea focarului cu piele D. leziunea venoasa majora. deoarece prezenta oricarui material metalic in focar expune la risc septic 5 . fractura deschisa produsa prin accident auto B. Stabilizarea unui focar de fractura diafizara deschisa tip III B se face. ascensionarea stiloidei radiale cu orizontalizarea liniei bistiloidiene D. toaleta chimica a focarului D. se face intotdeauna prin sutura primara C. leziunea arteriala majora. deoarece periostul contine celulele necesare vindecarii B. La fractura de epifiza distala radius cu deplasare semnul Laugier reprezinta : A. Elementul terapeutic esential in cazul fracturii deschise este: A. cu cianoza segmentului distal C. limfedemul 54. Care dintre urmatoarele elemente este specific tipului I din clasificarea Gustillo : A. se face la maximum 48 de ore de la producerea fracturii 56. La care dintre urmatoarele elemente NU se face referire in clasificarea Gustillo-Andersen : A. care sa lase descoperit focarul de fractura C. doar a unor tesuturi viabile. 59. acoperirea focarului de fractura : A. reducerea perfecta a fracturii. Elementul local cel mai important pentru vindecarea unei fracturi deschise este : A. inceputa de la prima unitate spitaliceasca B.48. antibioterapia cu spectru larg. fara sa lase defecte musculare sau cutanate. Care dintre urmatoarele tipuri de fracturi se incadreaza in tipul III (Gustillo) indiferent de marimea deschiderii cutanate : A. deoarece orice dezaxare conduce spre pseudartroza C. 53. osteosinteza paracorticala. leziunea cutanata este sub 2 cm 51. arteriala si venoasa D. intrucat aceasta semnifica o energie mare a agentului traumatic. este obligatoriu de facut cat mai curand fata de momentul producerii fracturii. leziunea cutanata este o plaga poluata B. 55. fractura deschisa produsa prin arme de foc D. tratament analgetic cu derivate morfinice. imobilizarea segmentului fracturat 57. deoarece se considera ca o fractura nu pune in pericol viata pacientului D. care asigura maximum de stabilitate B. care sa asigure aportul de oxigen necesar D. integrarea periostului. leziune vasculara si nervoasa 52. acoperirea cu tegument. fractura nu este cominutiva C. leziunea mixta. deoarece altfel persista sindromul de expunere 58. refacerea musculo-tendinoasa. imobilizare gipsata. La fracturile deschise tip III B. nu se face niciodata per primam D. vaccinarea anti-tetanica C. care necesita reparare chirurgicala pentru pastrarea segmentului de membru B. osteosinteza centromedulara. Tratamentul unei fracturi deschise la un politraumatizat se face : A. leziune cutanata sub 5 cm B. in focarul de fractura. deoarece sangerarea din focar contribuie la instalarea socului hemoragic C. leziunile musculare C. Caracteristica pentru fractura deschisa tip III A este : A. leziuni musculo-periostice medii C. leziunile periostice D. Care dintre urmatoarele elemente este specific fracturii deschise tip III C (Gustillo): A. deoarece trecerea timpului mareste riscul de infectie a focarului de fractura B. fractura deschisa produsa prin precipitare C. de la limita superioara a focarului pana la cea distala 60. dupa ce s-au vindecat toate celalte leziuni. pentru a nu produce ulterior deficite functionale musculare D. toate fracturile la care deschiderea se face dinspre interior spre exterior. crepitatia osoasa la nivelul pumnului 49. La prima unitate medicala la care este tratata o fractura deschisa NU trebuie efectuat unul dintre urmatoarele gesturi : A. inainte de rezolvarea celorlalte leziuni. unghiulatia axului mainii « in baioneta » C. existenta. de preferinta prin : A. ascensionarea stiloidei cubitale E. deformarea in « dos de furculita » a pumnului B. Excizia musculara in focarul de fractura deschisa se face : A. leziunile de parti moi sunt importante D. deschiderea cutanata B. deoarece este bine ca material metalic sa existe doar in focar C. cat mai economic. deoarece stimulii durerosi accentueaza reactia sistemica post-agresiva B. posibilitatea acoperirii primare a focarului D. stabilirea ordinii gesturilor terapeutice se face dupa ierarhizarea leziunilor si a potentialului letal al acestora .

fara a repune osul poluat in continuitate cu celalalt fragment. refacerea arterei. fixator extern. Care dintre urmatoarele variante NU reprezinta optiune terapeutica intr-o fractura deschisa tip III A. totdeauna se incadreaza in tipul III D. la care. urmat de fibroza. Fracturile deschise produse de unelte agricole se clasifica. reechilibrarea trebuie sa fi adresata tuturor dezechilibrelor produse de traumatism. absenta pulsului B. stabilizarea femurului. pentru a reduce riscul septic C. deoarece fractura deschisa este urgenta chirurgicala absoluta 63. Ringer). se apreciaza ca: A. tratamentul initial a fost incorect. proces inflamator cronic. apoi refacerea arterei D.D. stabilizarea in STI. dupa Gustillo : A. se va proceda la : A. refacerea arterei. refacerea venei (acestea in cel mai scurt timp). apoi stabilizarea femurului C. nu este necesara administrarea de supliment volemic. 66. apoi stabilizarea fracturii B. Spondilita ankilopoietica se caracterizeaza prin : A. dar procesele de tromboza in vasele mici au progresat si se impune realuarea chirurgicala a focarului. 69. apoi a arterei. hepatomegalie 70. scaderea temperaturii cutanate E. tratamentul chirurgical in urgenta. in sala de operatie. dar si singe pentru combaterea anemiei secundara celor doua fracturi . stabilizarea femurului. refacerea venei (cat mai rapid cu putinta). tratamentul initial a fost corect. deoarece reactia sistemica postagresiva se insoteste de hiperglicemie B. chiar daca nu exista toate mijloacele. pentru a asigura maximum de stabilitate 61. tulburari neurologice 64. tendoanelor. pentru a nu supune pacientul la multiple interventii chirurgicale B. afectarea valvei mitrale. In cazul unei fracturi deschise tip III. si fractura cominutiva de diafiza femurala. fiind necesara administrarea de solutii saline. ligamentelor D. cu stabilizarea optima a focarului. pana cand pacientul va putea suporta interventia chirurgicala D. toaleta chimica a focarului. la insertia osoasa a fasciilor. apoi refacerea venei 67. cu stenoza mitrala B. Daca la un pacient cu fractura deschisa tip III B la care s-a practicat toaleta chimica si chirurgicala initiala. evaluarea completa a leziunilor. dar nu se mai reintervine. tumefierea segmentului distal D. apoi interventie chirurgicala de urgenta C. producand afectare circulatorie 62. la cateva zile dupa aceasta. chinolone D. imobilizare gipsata si supravegherea in sectia de ortopedie. debuteaza la articulatiile sacro-iliace B. in echipa pluridisciplinara B. cu excizia zonelor necrozate C. lasand organismul sa vindece leziunea. deoarece exista riscul de supraincarcare volemica D. la prima unitate medicala (care nu este un serviciu de traumatologie) se constata ca unul dintre capetele fragmentelor fracturare este exteriorizat sau poluat teluric. apreciati ca : A. de preferinta in mai multe planuri. intr-un serviciu de traumatologie : A. Care dintre urmatoarele semne NU face parte din tabloul clinic al ischemiei periferice severe : A. aminoglicozide 65. apoi a venei. este afectata insertia calcaneana a tendonului achilian 6 . dezlipire de retina C. dar numai cu solutii saline (ser fiziologic. interventie chirurgicala de urgenta. afecteaza femeile peste 40 ani D. care sigur vor ameliora aspectul D. in functie de defectul cutanat B. daca dupa consultul interdisciplinar se considera necesara aceasta etapa. dupa care pacientul este trimis la un serviciu de traumatologie cu o ambulanta medicalizata D. va fi necesara reechilibrarea volemica. Tratamentul antibiotic in fractura deschisa NU va fi inceput cu : A. succesiunea gesturilor terapeutice este : A. in functie de traiectul de fractura C. in continuitate cu celalalt. cefalosporine B. acoperirea focarului cu pulbere de antibiotic. ca au aparut zone de necroze. reducerea fracturii si introducerea fragmentului sub tegument. glucoza. In cazul unei fracturi de diafiza femurala deschisa tip III C. cu intreruperea arterei si venei femurale. peneme C. Care dintre urmatoarele elemente NU caracterizeaza spondilita ankilopoietica : A. va fi necesara reechilibrarea volemica cu solutii saline + glucoza C. in functie de marirea distrugerii musculare 68. pe cealalta parte. paliditatea tegumentelor C. pacientul are un spasm arterial si se administreaza vasodilatatoare periferice. pansament steril si imobilizare gipsata eficienta. pe o parte. evolueaza ascendent pe coloana vertebrala C. pansament. pansamentul a fost compresiv. pentru a minimaliza efectele sindromului de expunere B. La un pacient cu fractura deschisa tip III B supra si intercondiliana de femur. se constata.

absent D.limfocite B C. aparitia puntilor intervertebrale D.o infectie bacteriana cu Chlamydia D. articulatia coxo-femurala C. Factorul reumatoid este. Valoarea complementului seric in poliatrita reumatoida este : A.la nivelul articulatiilor interfalangiene proximale ale mainii si metacarpo-falangiene B. Spondilita afecteaza cel mai frecvent : A.Ig M D.geode subcondrale D. la nivelul valvei aortice D. stergerea aspectului biconcav al vertebrelor B. In prezent se considera ca elementul cel mai important in declansarea poliartritei reumatoide este: A. Data fiind epidemiologia caracteristica spondilitei.fragilitatea osoasa predispune la fracturi iatrogene 76. cu defect de glicozilare C. la nivel atrial B. cel mai frecvent : A.ingustarea spatiului articular B.Ig G 81. osteotomie de corectie D.eozinofile 80.Ig E C. coxartroza secundara acesteia se trateaza cel mai frecvent prin : A.dependenta doar de severitatea manifestarilor articulare 83.scazuta in formele cu complexe imune circulante in cantitate mare D. stergerea lordozei lombare 73.capsulei articulare D. de obicei : A. articulatia tibio-tarsiana B.Ig A B.limitarea mobilitatii coloanei vertebrale ingreuneaza manevrele operatorii C.metafizei 79. cu valori mai mari decat in poliartrita reumatoida C.osteoporoza C. Afectarea cardiaca in spondilita este cel mai frecvent : A. Care dintre urmatoarele elemente ce trebuiesc avute in vedere la elaborarea planning-ului operator NU este valabil pentru spondilita : A. la nivelul valvei mitrale 72.limfocite T helper B. Procesele patologice din poliartrita reumatoida debuteaza la nivelul : A. Debutul poliartritei reumatoide este.cartilajului B.pacientii au disfunctie respiratorie secundar afectarii articulatiilor sterno-costale si costo-vertebrale B.71. In spondilita anchilozanta. zone de osteoliza vertebrala C. decelabil inca de la debutul bolii 75. factorul reumatoid este.polimorfonucleare neutrofile D. Care dintre urmatoarele modificari radiologice NU caracterizeaza poliartrita reumatoida : A.la nivelul articulatiilor coxo-femurale 78. hemiartroplastie cu proteza bipolara C. articulatia astragalo-calcaneeana D. articulatia tibio-peroniera distala 74.la nivelul cotului C. la nivelul septului interventricular C.o infectie parazitara 82.scazuta in toate formele de boala C. Care dintre urmatoarele elemente NU caracterizeaza radiografia de coloana vertebrala in spondilita : A.pacientii au totdeauna testele hepatice modificate D. de obicei : A.o infectie virala cu Paramy ovirus B. artroplastie cu proteza totala necimentata B. artrodeza de sold 77.sinovialei C.la nivelul articulatiilor cotului D. Ragocitele provin din : A. cu valori mai mici decat in poliartrita reumatoida B.o Ig G anormala.incurbarea diafizei 7 .crescuta in toate formele bolii B.

indicatie de supliment proteic. fractura arc anterior si posterior prin sacru C.co.scolioze medii B. datorita depresiei imunitare B. globul vezical B. fractura ram ilio-pubian bilateral B. Fractura tip Malgaigne reprezinta : A. Fractura dubla verticala anterioara reprezinta : A.patient. in « gat de lebada » C.scolioze grave C.scoliozele usoare B.deviatia cubitala a mainii B.risc septic crescut. Factorul reumatoid din lichidul articular provine din: A.scoliozele grave D.cifoscolioze 96. hipervascularizata C.spate rotund B. Panusul este : A.contraindicatie de heparino-terapie C.scoliozele grave C. abdomen de lemn bazinului se caracterizeaza prin : ??92.macrofage 87. abdomen de lemn ?? 91. fractura ram ilio-ischio pubian de o parte D.medscape.limfocitele T helper C.degete in baioneta D. impastare suprapubiana C. musculo-cutan 93. Ruptura uretrei in traumatismul bazinului se caracterizeaza prin : A. Cifoza juvenila Scheuermann are: A. Tratamentul ortopedic NU poate fi indicat in: A.scoliozele foarte grave D. Tratamentul chirurgical este indicat in: A.mana cu noduli reumatoizi 85.tesut de reactie fata de modificarile osului subcondral D.scoliozele medii B. fractura arc anterior bilateral B.limfocitele B transformate in plasmocite D.com/article/441124-overview#a0112 A. fractura arc anterior si posterior prin aripa iliaca D.tesut fibros care realizeaza aderentele intraarticulare 86.spate dureros C. In traumatismele bazinului poate fi lezat: e interesat trunchiul lombosacrat/radacinile sacrate in fracturile sacrului http://www.polimorfonuclearele neutrofile activate B. fractura cominutiva de coxal 89. glob vezical B. fractura ram ilio-pubian unilateral 90. rusinos C n.htm/http://www.capsula ingrosata B.84.uk/doctor/Femoral-Nerve-Lesion.indicatie de tratament tonicardiac. datorita carentei proteice induse de cortizon D. femural B n.stjosephsphx.scolioze usoare si medii D. uretroragie D.scoliozele medii C.Ruptura vezicii urinare in traumatismul http://emedicine.sinoviala hipertrofica. sciatic D n. fractura ram ilio-ischio pubian bilateral C. datorita inhibitiei miocardice induse de cortizon 88.org/Medical_Services/Center_for_Womens_Health/196316 A n. Care dintre urmatoarele aspecte ale mainii NU este specific pentru poliartrita reumatoida : A.mana cazuta. Corsetul Milwaukee este indicat in: A. iritatie peritoneala C.gibus ascutit 8 . hematom retroperitoneal D.scolioze usoare 94. Pacientii cu poliartrita reumatoida in tratament cortizonic au : A.scolioze grave si foarte grave 95.

modificari morfologice si neurologice D.scolioza infantila C.scolioze esentiale D.leziuni ale arterei hipogastrice (iliaca interna) C.scolioza adolescentului 109.are evolutie oscilanta 9 .stationare C.modificari artrozice specifice cifozei B.corectarea cifozei dorsale C. Fractura cotilului se produce cel mai frecvent prin : A.mecanism de infundare D.70º D.hernii ale maduvei spinarii 98.toate variantele de mai sus sunt false 105.scolioze congenitale B.scolioza functionala D. carte) C.absenta modificarilor morfologice C.leziuni ale nervului sciatic B. In fractura cu deplasare a cotilului tratamentul este: A.scolioza adultului D. carte) A. Scoliozele functionale se caracterizeaza prin : A. Scolioza adultului A.50 .hernii intraspongioase C. In fractura peretelui posterior al cotilului pot apare : (corect .este stationara D.corectarea lordozei de compensatie D.leziuni ale n.ortopedic (aparat gipsat) B.mecanismul tabloului de bord (corect .scolioza lombara D.chirurgical D.50 .are evolutie spre agravare B.scolioze neuro-musculare 106.progresive numai in puseul pubertar D. Scolioza grava se incadreaza intre : A.mecanism de torsiune 100. Primul timp al tratamentului ortopedic al cifozei urmareste: A.elongarea vertebrala 99.scolioza dorsala B. Scolioza antalgica din sciatica vertebrala este: A.scolioza cervicala C. Nodulii lui Schmorl reprezinta: A.scolioza dorso-lombara 107.30 .luxatii posterioare de sold D. Cea mai frecventa si mai grava este : A. Cea mai grava este : A.extensie continua C.90 – 120 108. femural 101.scolioze functionale C.se amelioreaza cu varsta C.extensie urmata de gips 102.D. Scoliozele determinate de hemivertebre sunt : A.progresive de la aparitie pana la terminarea cresterii B.50º B.scolioza juvenila B.degenerari ale discului intervertebral D.traumatism direct B. spondilartroza 97.corectarea rotatiei vertebrale B.scolioza esentila 103.deformatii costale 104.scolioza de cauza neuro-musculara C. Scoliozele structurale sunt: A.scolioza congenitala B.90º C.modificari morfologice ale vertebrelor B.

D. B. D. boala trombo-embolica. 121. D) boala trombo-embolica. C.musculaturii hipertrofiate pe convexitate B.Placa si suruburi 120. intereseaza mai putin de 1/3 din suprafata capului femural. In fracturile de masiv trohanterian unghiul cervico-diafizar femural sufera procesul de: A.???110. fractura de grad Garden IV. B. Reprezinta osteosinteza paracorticala: A. scurtarea membrului pelvin. 119. cotiloidita. C. E) fractura pe implant. B. B. D. Are risc mai mic de necroza aseptica de cap femural: A. fracturile de col femural fara deplasare. fractura cominutiva de col femural. radiografia in rotatie externa. B. D. adductie. luxatia de sold. C. D. Pauwels III. fracturi Garden II. intereseaza peste 1/3 din suprafata capului femural. Pauwels II. B. Pentru stabilirea corecta a sediului fracturilor de col femural cel mai bun procedeu este: A. NU poate fi o complicatie a artroplastiei totale de sold: A. C.cifozei dorsale. C. B. DHS. B. E. fractura de col femural cu deplasare mare. Toracele este asimetric si bombat datorita : A. varizare. O fractura de col femural al carei traiect face cu orizontala un unghi de 45º are gradul: A. radiografia in rotatie interna . B. abductie. D. DHS. gamma nail (cui gamma). C. E. Pauwels IV. fixatorul extern. 118. E. In care din urmatoarele afectiuni traveele osoase NU mai sunt paralele : A. E. fractura de col femural cu cioc distal. necesita hemiartroplastie. sunt cominutive. C.rotatiei vertebrale C. impotenta functionala. fracturi Garden IV. tijele Ender. gamma nail (cui gamma).vertebrelor cuneiforme D. 117. D. supuratia. E. fractura pe implant. tija zavorata. 115. 112. E. B) supuratia. fractura de col femural cu cioc proximal. mobilizarea protezei. nu e incadrabila in clasificarea Pauwels. 116. fracturi Garden III. C) cotiloidita. In fracturile de col femural NU apare: A. rotatie externa a membrului pelvin. E. 10 . Pauwels I. echografia. Cea mai grava complicatie care poate aparea dupa protezarea de sold este: A) mobilizarea protezei. 111 . E. 113. Fracturile parcelare de cap femural: A. radiografia de profil. tija Ender. D. 114. scintigrafia. In fracturile de masiv trohanterian NU se poate folosi pentru osteosinteza: A. D. C. lama placa. C.

fractura deschisa dinauntru in afara. fracturile supra si intercondiliene. B. B. C. B. B. medial. cadraj. sunt fracturi greu de redus ortopedic. E. sunt fracturi extraarticulare. hemicerclaj.B. sunt fracturi ale epifizei proximale tibiale. fracturile cominutive. embolia grasoasa. valgizare. La nivelul extremitatii distale a femurului. B. Alegeti raspunsul corect referitor la fracturile de diafiza tibiala: A. E. 124. miscari de valgus. 130. D. tija zavorata. NU reprezinta fracturi complexe ale ambelor oase ale gambei: A. 125. anterior. placa cu suruburi. socul hemoragic si traumatic. apar numai pe os patologic. 132. C. oblic. fracturile spiroide. posterior. miscari de valgus. D. lateral. E. E. mecanism direct. B. ramane nemodificat. D. E. DHS. fracturile diafizare joase. B. soc vertical.este o fractura simpla D. C. transversal. Fracturile de rotula NU se trateaza chirurgical prin: A. Fracturile supramaleolare tibiale: A. D. 126. rotatie externa. “Fractura schiorilor” are traiect: A. nu se deplaseaza. 129. placa cu suruburi. 128. accidentele trombo embolice. D. miscari de varus. C. In fracturile epifizei distale a femurului fragmentul distal se deplaseaza mai frecvent: A. cerclaj. 122. E. carte) B. hobanaj. rotatie interna. fracturi extraarticulare sunt: A. C. D. sunt fracturi ale platoului tibial. 11 . Fracturile dia-epifizare tibiale se produc mai frecvent prin: A. D. E. 123. mecanism indirect. B. C. toate fracturile de ambe oase ale gambei sunt complexe. C. = fracturile supracondiliene C. mecanism direct. E. fracturile diafizo-metafizo-epifizare. D. C. sunt fracturi ale diafizei tibiale. fracturile condiliene. C. mecanism indirect. nu. E. B. (corect. traiect in “V”. Reprezinta complicatie locala imediata a fracturii diafizare femurale: A. E. E. cea mai frecventa localizare este la “zona de trecere”. fracturile bifocale. toate fracturile sunt intraarticulare. apar mult mai des decat cele de ambe oase ale gambei. miscari de varus. C. Fracturile de platou tibial se produc mai rar prin: A. In fractura de diafiza femurala. D. spiroid . 127. lama placa. traiect in “T”. redoarea de genunchi. soc vertical. cea mai eficienta metoda de tratament chirurgical este cu: A. fracturile de gamba sunt mai frecvente C. B. fracturile cu al treilea fragment. aparat gipsat. 131. D.

D. B. artroze. C. B. C. trombembolii. Fractura bazei metatarsianului V: A. asocierea de fracturi maleolare ale ambelor membre pelvine. nu are expresie clinica. este confectionata din polietilena. decalaj. C. D. CU EXCEPTIA: A. miscare anormala in articulatie. C. C. C. angulare. Cele mai frecvente complicatii imediate in fractura de diafiza tibiala sunt: A. 142. B. se intervine prin montarea unei proteze bipolare. D. inlocuieste epifiza proximala tibiala. E. E. Cel mai frecvent entorsele sunt localizate la nivelul: A. smulgeri osoase. La examenul clinic al unei entorse NU apare: A. se imobilizeaza 3 saptamani. E. 136. pot implica smulgerea insertiei osoase a ligamentelor. B. C. echimozele. edem. degetelor. osificari periarticulare. B. pseudartrozele. B. cotului. e o proteza bipolara. E. se intervine chirurgical E. durere. hobanaj. 135. D. fractura ambelor maleole la care se adauga cea a marginii posterioare a pilonului tibial. ruptura partiala a ligamentului. apar frecvent la copii. edemele. B. E. pentru cele cu deplasare. tegumentare. Entorsele se caracterizeaza prin urmatoarele. determina sindrom de compartiment. 139. laxitate articulara. CU EXCEPTIA: A. nu se vede decat la CT. 133. stergerea reliefurilor osoase. CU EXCEPTIA: A. D. 141. 140. fractura ambelor maleole la care se adauga cea a bazei osului navicular. D.D. septice generale. D. D. nu. e componenta a fracturii trimaleolare. 137. E. 134. C. deplasare longitudinala. C. elongatie ligamentara. osteoporoza localizata. fractura ambelor maleole la care se adauga cea a marginii anterioare a pilonului tibial. Proteza Moore: A. E. 143. Deplasarea fragmentelor in fractura de diafiza tibiala se face prin urmatoarele mecanisme. gleznei. Entorsa de gradul II presupune: A. B. 138. C. B. Fractura trimaleolara este: A. B. suprafetele articulare raman la locul lor. o imobilizare de 4 saptamani este suficienta. Entorsele: A. implica modificarea raporturilor dintre suprafetele articulare. implica leziuni osoase. repere osoase normale. ruptura ligamentara totala. Entorsa neglijata se manifesta prin urmatoarele. B. 12 . D. tumefierea articulatiei. fractura ambelor maleole la care se adauga cea a bazei metatarsianului V. pacientul descopera afectiunea la un control radiografic de rutina. se foloseste pentru hemiartropalstia de sold E. C. E. implica deformarea articulatiei respective. smulgerea insertiei osoase a ligamentului. soldului. D. crepitatie osoasa. o simpla distorsiune a terminatiilor nervoase. e alcatuita dintr-o parte ce inlocuieste cotilul si alta ce inlocuieste capul femural. genunchiului. E. translatie laterala. E. D.

144. toate ligamentele. gamba in semiflexie. muschii (correct. suprimarea durerii. ligamentul colateral extern. capsula articulara. submaleolar. B. In tratamentul leziunilor ligamentare ale genunchiului se are in vedere in primul rand: A. D. 152. durere localizata odata cu trecerea timpului. D. pe fata interna a gleznei. pe fata dorsala a piciorului. pe planta. echimoza. C. E. 150. C. mobilitatea anterioara accentuata a tibiei pe femur. (corect . E. ligamentele. 148. pe fata e terna a gleznei. Cea mai mare valoare diagnostica in entorsa genunchiului o are: A. E. nu apare in nici un tip de entorsa. pe planta. echimoza. entorsa usoara. E. cel mai frecvent e interesat: A. In entorsa tibio-tarsiana prin inversiunea (supinatie + adductie) piciorului. D. CU EXCEPTIA: A. pe fata interna a gleznei. pe fata dorsala a piciorului. carte) C. B. E. B. pe fata externa a gleznei. abductia gambei. C. miscarile articulare anormale 147. inferior. pe fata externa a gleznei. C. B. 151. 154. pe fata dorsala a piciorului. In stabilitatea articulatiei gleznei rolul fundamental il au: A. inferior. B. Miscarea anormala in articulatia genunchiului specifica pentru leziunea ligamentului colateral intern este: A. E. B. In entorsele subastragaliene semnele clinice predomina: A. 145. In entorsa tibio-tarsiana prin eversiune (pronatie + abductie) a piciorului. pe fata interna a gleznei. submaleolar extern. (corect . C. C. ligamentele incrucisate. pe fata interna a gleznei. pe planta. D. fund de sac cvadricipital destins. carte) 149. C. semnele clinice predomina: A. submaleolar. tendonul cvadricepsului. D. carte) C. B. E. B. adductia gambei. 153. inferior. fortarea genunchiului in valg. C. B. D. aparatul ligamentar intern (triada nefasta!) C. tumefierea. E. D. E. (corect . rotatia externa a tibiei. D. impotenta functionala. durerea. entorsa moderata. 146. tibia. semnele clinice predomina: A. E. stabilitatea articulatiei. E. inferior. submaleolar intern. pe fata dorsala a piciorului. B. entorsa grava. mobilitatea posterioara anormala a tibiei pe femur. peroneul. pe fata externa a gleznei. suprimarea reflexelor nociceptive. D. carte) durerea devine difuza ! D. durerea din momentul traumatismului creste in intensitate o data cu tumefierea genunchiuilui. Impotenta functionala totala apare in: A. In entorsele medio-tarsiene semnele clinice predomina: A. fixarea cu fixator extern. 13 . toate entorsele. Apar in entorsa de genunchi. pe planta. In entorsele genunchiului. cu aceeasi frecventa. D. B.

Cel mai frecvent germen implicat in aparitia osteomielitei este : A. C. coma (corect . B. B. doua sau mai multe traumatisme de orice fel. E. 156. traumatismele membrelor superioare. D. necesita frecvent tratament chirurgical. E.stafilococul auriu B. dar cu risc vital. B. C. acuta sau de resuscitare. C. E. bacilii gram-negativi E. B. Colli E. cel mai frecvent de : A. Frecventa maxima de aparitie a osteomielitei este : A. B. traumatismele cu dominanta cranio-spinala (corect . initiala sau de stupefactie (corect . La sugar. cu manevre blande. 5 ore. asocierea dintre contuzii si fracturi fara risc vital. urmat de streptococ beta hemolitic) D. bazinului. de catre o singura persoana. o zi. secundara sau de regenerare. in sensul tractiunii axiale D. E. membrelor inferioare. D. de catre 2 persoane. D.155. nici unul ???164. D. E. 159. o leziune localizata. 161. carte : politraumatismele cu dominanta cranio-spinala dau sincopa si coma) E. toracelui. doar tratament ortopedic. 157. la sugari E.stafilococul alb C. la imunosupresati 14 . la fete D. traumatismele membrelor inferioare. dezorientare temporo-spatiala. Entorsele membrului superior: A. toti cei enumerati G. Sindromul hemoragic apare cel mai rar in: A. carte) D. tractionand brusc de membrele superioare si inferioare. primara sau de stabilizare. intre 5-15 ani B. streptococul D. D. C. Pneumococ C. Degajarea victimei unui accident rutier din vehicul se face: A. echipata cu manusi de protectie. tertiara sau de recuperare. cu manevre blande. doua sau mai multe traumatisme dintre care minim unul cu risc vital C. membrelor superioare. asigurand flexiunea axului dorso-lombar. asigurand flexiunea axului cranio-cervical. somnolenta. In prezenta unei plagi cu leziuni ale vaselor. 5 minute. E. intereseaza mai frecvent articulatia radio-carpiana (corect . Politraumatismele cu dominanta cranio-spinala dau: A. D. garoul se poate mentine maxim: A. Streptococ (NU. dau hemoragii importante. 163. o saptamana. capului (corect . agitatie. carte) C. traumatisme abdominale. sunt mai grave decat cele ale membrului inferior. anaerobii F. la baieti (carte : « baietii sunt mai zburdalnici si pot face plagi »  ) C. E. carte) 160. 158. C. Anaerobi 165. E. tulburari cardiace prin lezarea nervilor cranio-spinali. In evolutia clinica si terapeutica a unui pacient politraumatizat NU apare urmatoarea perioada: A. Politraumatismele presupun: A. o ora si jumatate (corect . In accidentele rutiere cele mai frecvente leziuni apar la nivelul: A. B. carte : reprezinta aprox 70%) B. sunt mai frecvente decat cele ale membului inferior. C. cu manevre blande. traumatisme toracice. carte) B. in carte : staf auriu. la varstnici (carte : rar la adulti si varstnici) F. osteomielita este produsa. Klebsiella B. 162.

in faza initiala a bolii (infectie generalizata) B. In faza a doua (de localizare) a osteomielitei. fistule F. la 3-5 zile de la debut C. la nici unii de mai sus 166. La bolnavii cu osteomielita modificarea osoasa.ca adjuvant al tratamentului chirurgical 172. apare: A. este recomandat : A. toate leziunile enumerate F. In faza a doua a bolii. unei boli digestive C. o boala generala de tip infectios C. tabloul osteomielitei este al: A. Osteomielita este o boala : A. artrita septica C. doar la inceputul bolii (infectie sistemica) B. nici una 176. toate la un loc 169. o boala cu localizare osteoarticulara B. generala. la examenul radiologic. nici o varianta nu este corecta D. Tratamentul general al osteomielitei cu antibiotice.in faza locala. VSH mult crescuta (100-120mm/1h) C. in faza localizarii bolii la aparatul locomotor C.G. geoda osoasa D. In prima faza a bolii. in caz de osteomielita. edemul si hiperemia locala E. abcese superiostice D. a aparatului locomotor C. locala. carte : « Examenul Rx in perioada de debut este negativ. in tratamentul complicatiilor D. nici o varianta nu este corecta 168. abcesul subperiostic B. o boala digestiva D. abcesul subperiostic B. doar in faza a doua a bolii (localizare) C. Tratamentul ortopedic (repaus si imobilizare) al osteomielitei.in tot cursul evolutiei bolii F. nici una F. are eficienta: A. osteomielita se prezinta ca : A.in tratamentul complicatiilor E. In faza initiala a osteomielitei. sechestrul osos D. Tratamentul chirurgical in osteomielita este indicat : A. pe imaginile radiologice se pot vedea A. in tot cursul evolutiei bolii 174. ulceratia compresiva Lannelongue 171. dupa 3 luni de la debut ???175. leziunea caracteristica este : A. de abcedare si fistulizare C. in tratamentul formelor de boala care nu raspund la antibioterapie E. nici una 170. la toate categoriile enumerate H. sechestre C. unei boli respiratorii grave D.in tot timpul evolutiei bolii D. in primele doua saptamani de evolutie a bolii. modificari ale partilor moi inconjuratoare (NU. apare : A. leucocitoza marcata (peste 12-15. in primele 10-14 zile ») E. unei boli a aparatului locomotor E. toate G. La examenele de laborator.nu este recomandat 173.in faza initiala a osteomielitei(carte : pana intervin procesele de tromboza vasculara locala) B. la circa 2 saptamani de la debut D. La bolnavii cu osteomielita.000/mm3) 15 . medulohaversita C. de la debutul bolii B. niciodata D. unei boli infectioase generalizate B. ambele variante sunt corecte 167. geode osoase B. o boala respiratorie E. toate variantele sunt corecte F. VSH moderat crescuta (50-60 mm/1h) B. leziunea caracteristica este: A. a intregului organism B.

Nici una 16 .Koch E. Bacilul tuberculos uman B.La 3 zile 187.nici o varianta nu este corecta 182.la orice varsta 184.La 2-3 saptamani B. pana la incheierea cresterii B.sugar D. digestiva C. afectarea articulara apare: (correct. carte: datorita cartilajului de creste incomplet la sugar si disparut la adult) A.Substantelor grase din peretele B.adult C. sugarul D.Membranei B. alte cai 179. leucocitoza moderata (10-12.La 4-6 saptamani (dupa o luna) C. Coloratia specifica pentru Bacilul tuberculos este: A.in nici o situatie 183. rolul esential este al : A. copilaria B. a aparatului locomotor B.Ziehl-Nielsen E. toate grupele de varsta (in mod egal) 180.Folicul Koster D.la copil si adolescent (5 – 16 ani) B.Koch C.Gram-negativa C. adultul tanar (20-40 ani) C.Granulom de corp strain E.ambele sexe in mod egal 181.dupa varsta de 18 luni.Alte mycobacterii 178.D. aeriana B.Proteinelor din peretele B.generala. nici una din aceste modificari I. B. Calea cea mai frecventa de transmitere a infectiei tuberculoase este : A. In osteomielita.Toate aceste elemente contribuie 186.Toate leziunile se pot intilni F.de la nastere.000/mm3) E.Nici unul 185. In aparitia foliculului tuberculos.Dupa 3 luni D.Granulom (folicul) eozinofil C.Toate cele de mai sus (A. a intregului organism C.Nu se izoleaza in culturi E. Varsta la care apare cel mai frecvent TBC osteoarticulara este : A.Ambele de mai sus D. Cartilajul de crestere este prezent: A. este : A. Leziunea caracteristica in TBC osteoarticulara este: A. Cel mai frecvent germen implicat in aparitia TBC-OA (tuberculozei osteoarticulare). pana la incheierea cresterii C.ambele variante sunt corecte D.Gram-pozitiva B.toate grupele de varsta E. D) F. neutrofilie (in formula leucocitara) G. Tuberculoza este o boala: A. batranul E.Genomului B. limfocitoza (in formula leucocitara) F. Ambii de mai sus D. anemie H.masculin C.Koch B.Foliculul Aschoff B.la adult D. Sexul cel mai frecvent afectat de TBC osteoarticulara este cel : A. nu are importanta F. Bacilul Koch creste pe medii de cultura : A. toate aceste modificari 177.feminin B.Koch D. Bacilul tuberculos bovin C.locala. in epoca actuala.

Metastazare precoce .4-6 luni E. Umbrele abceselor reci (fusul paravertebral) I.188.2-3 saptamani C. In perioada de stare (evolutie) a TBC osteoarticulare. fara metastaze ( G2 T1 M0 ) B. Tumora cu grad crescut de malignitate B. fara metastaze ( G2 T2 M0) 195. semnele radiologice caracteristice sunt: A. fara metastaze (G2 T1 M0) B. de la poarta de intrare in organism. Deformarea epifizelor (ulceratii trofice Lannelongue) G. Toate cele de mai sus 193. se face : A. Umbrele abceselor reci 17 . Se trateaza prin rezectia in totalitate a tumorii. Tumora cu grad crescut de malignitate. intracompartimentala. Dupa 2-3 saptamani B.3 zile B. Tumora cu grad scazut de malignitate.4-6 saptamani (dupa o luna si peste) D. Tumora cu grad scazut de malignitate. Prezenta pseudocapsulei B. extracompartimentala. Pe cale limfatica C. Toate cele de mai sus (corect . o formatiune tumorala incadrata in stadiul II A este caracterizata prin: A. Tumora cu grad crescut de malignitate. Largirea spatiului articular G. extracompartimentala. La 6-12 luni de la debut 191. Tumora extracompartimentala E. Prezenta nodulilor tumorali in zona reactiva C. fara metastaze (G1 T2 M0) D. Luxatiile patologice J. Tumora cu grad scazut de malignitate. elementele radiologice caracteristice sunt: A. Pensarea spatiului articular F. In clasificarea Enneking a tumorilor osoase.B. Nici o varianta nu este corecta E. Prezenta de geode D. semnele radiologice specifice apar : A. semnele radiologice caracteristice sunt: (corect. Tumorile osoase cu grad scazut de malignitate se caracterizeaza prin : A.Rarefierea osoasa B. bacilul tuberculos produce leziunea caracteristica dupa : A. Pensarea spatiului articular C. Tumora cu grad crescut de malignitate. Rarefierea osoasa difuza D. carte) A. Toate variantele (A. Chenarul de doliu Menard 198. Tumorile osoase cu grad crescut de malignitate se caracterizeaza prin A.C) sunt corecte 190. Crestere extrem de rapida B. Sechestrul osos C. In perioada de reparare/remisiune a TBC osteoarticulare. Nici una 197. In perioada de debut a TBC osteoarticulare.prezenta nodulilor tumorali si in afara zonei reactive (skip metastaze) C.com/ortho/surgical_staging_system_for_musculoskeletal_tumors_enneking_and_msts A. intracompartimentala. extracompartimentala. intracompartimentala. fara metastaze (G2 T2 M0) 196. fara metastaze (G1 T1 M0) C. In cadrul clasificarii GTM – Enneking a tumorilor osoase. Inoculat la animale de laborator. extracompartimentala. Tratament – excizia in totalitate a compartimentului in care s-a dezvoltat sau pe care l-a invadat + terapie pentru prevenirea metastazelor D. fara metastaze ( G1 T2 M0) D. Tumora cu grad scazut de malignitate C. In cadrul clasificarii GTM – Enneking a tumorilor osoase. In TBC osteoarticulara. Raspandirea infectiei tuberculoase. Disparitia spatiului articular F.Nu produce leziuni 189. fara metastaze ( G1 T1 M0) C. impreuna cu zona reactiva. Tumora cu metastaze 194. Dupa aproximativ 3 luni de la debut C. Prezenta unor caverne. Tumora cu grad scazut de malignitate. Metastazare la distanta D. Prin contiguitate D. Pe cale sanguina B. pana in tesut sanatos E. Tumora intracompartimentala D. carte) 192. Pozitiile vicioase H. Deformarea epifizelor (extremitatilor osoase) E. cu/fara sechestre osoase E.wheelessonline. intracompartimentala. Geoda osoasa B. o formatiune tumorala incadrata in stadiul II B este caracterizata prin: A. T 1 are urmatoarea semnificatie: http://www. Tumora cu grad crescut de malignitate.

Cele aparute precoce in evolutia bolii (se datoreaza edemului si congestiei locale) B. TBC osteoarticulara in perioada de debut se caracterizeaza prin: A. Instalarea anchilozelor (apar in perioada de reparatie) F. Agravarea starii generale a pacientului C. Flexie + adductie D.Electroterapia C. Cele instalate brusc in evolutia bolii D. cu scleroza osoasa perilezionala (chenar doliu Menard) E. Prima atitudine vicioasa in coxalgie este : (corect.Cele instalate lent E. Toate F. G. Extensie C.Boli neurologice progresive D. carte) A.de 10 x C. Remineralizarea leziunilor (cavernelor) C. Prezenta sindromului de impregnarea bacilara (suferinta generala) B. A doua atitudine vicioasa in coxalgie este : A. Extensie + rotatie externa E. TBC osteoarticulara in perioada de reparare/remisiune se caracterizeaza. Aparitia pozitiilor vicioase C. Acutizarea simptomatologiei B. Flexie + adductie + rotatie interna (datorita retractiei musculare) 207.B. Aparitia pozitiilor vicioase E. Elementele componente ale triadei lui Pott sunt : A. Abcesele reci C. Din punct de vedere clinic. In osteomielita acuta forma rezolutiva C. 203. sunt mai benigne (au prognostic mai bun) : A. Semne locale prezente. apare : A. Una din urmatoarele situatii NU face parte din etiopatogenia traumatismelor vertebro-medulare : A. TBC osteoarticulara in perioada de stare se caracterizeaza prin : A. prin: A.Accidente rutiere 208. Semnul geambasului (Marjolin) – TBC coxofemurala E. Curburile fiziologice maresc rezistenta la presiunea fata de o coloana drepta : A. dar mai putin zgomotoase 204. Abcese reci C. Pozitii vicioase D. In TBC vertebrala ??201. Remisiunea simptomelor si ameliorarea starii pacientului A. Aparitia abceselor reci B. Flexie + adductie D. Nici unele 202. Triada lui Pott. Nici unul 200. Remisiunea simptomatologiei F.Boli convulsivante B. Flexie + abductie + rotatie externa B. Instalarea anchilozelor (apar in perioada de reparatie!!) E. Ankilozele in pozitii vicioase F. Ameliorarea starii generale a bolnavului D.B. Revenirea la aspectul normal a extremitatilor osoase D. Dintre paraliziile Pottice. Flexie + adductie + rotatie interna C. Gibozitatea B.de 20 x D. Cele aparute tardiv in evolutia bolii (apar dupa pahimeningita si leziunile osoase) ??C. Luxatii patologice E. Rigiditatea coloanei cervicale. In osteomielita cronica sclerozanta si eburnanta B. Semnul plicii tegumentare (Alexandrov) F.In tumoarea alba de genunchi (gonalgie) D. Din punct de vedere clinic.D apar in perioada de stare 205. Flexie + abductie + rotatie externa E. Remineralizarea. Nici una 206.C.de 2 x B. din punct de vedere clinic. Nu exista pozitie vicioasa B. Fistulizarea abceselor reci D. Revenirea la normal a functiei articulare. Paraplegia (complicatii neurologice) D.de 50 x 18 . Se pastreaza deformarea extremitatii osoase 199.

contuzia medulara reprezinta o compromitere partiala a functiilor medulare C.T.prevenirea retentiei de urina C.Scintigrafia 213. Despre cartilajul articular urmatoarea afirmatie este falsa : A. Regiunea afectata cel mai frecvent de traumatisme vertebre medulare este : A. laminectomia B.Se insoteste de diminuarea amplitudinii miscarilor in articulatie care sunt dureroase C. de fapt.comotia medulara reprezinta abolirea temporara a functiilor medulare B.jonctiunea cervico toracica C. Una din urmatoarele categorii nu face parte din fracturile arcului vertebral posterior: A.toate variantele de mai sus sunt corecte.fracturile instabile D.redoarea segmentului (!impotenta functionala) C.punctia lombara B. A.Poate fi primitiva sau idiopatica si secundara. 221.C. Toate afirmatiile urmatoare despre artroza sunt adevarate cu exceptia: A.durere localizata B. potcoava Crutchfield C. se modifica in timpul vietii (se poate regenera) B.prevenirea agravarii leziunilor B. 214. de imbatranire a cartilajului articular E.fractura arcului anterior B.duce la tetraplegie C.nu are nici o influenta 217. Urmatoarele afirmatii privitoare la fracturile mielice sunt adevarate .gibusul D.209.regiunea toracala D.tasarile mai mici de 1 cm C. Simptomatologia traumatizatului vertebral include: A.jonctiunea dorso-lombara 210. in zona I sunt fibre de colagen de tip III C.presiune excesiva D.regiunea cervicala B. In cazul unei fracturi de odontoida.degajarea cu complexul cranio-vertebral in rectitudine D. D.Reprezinta. in zona III predomina condrocitele si fibre de colagen perpendiculare pe suprafata articulara 19 . Una din urmatoarele leziuni nu face parte din fracturile atlasului: A.este salvatoare D.fracturile apofizelor articulare D.compresiunea medulara progresiva apare in urma luxatiei secundare D.fractura maselor laterale 216.transportul in decubit dorsal cu rulou cervical si lombar. Una din urmatoarele variante NU face parte din tratamentul ortopedic al traumatismelor vertebro-medulare: A.aplicarea capastrului Glisson C. o fractura concomitenta a arcului posterior al atlasului : A. Unul din urmatoarele gesturi NU face parte din atitudinea de prim-ajutor in traumatismele vertebro-medulare : A.toate tipurile de fractura B.duce la deces B. 220.tasarile cuneiforme anterioare 211. o “adaptare” a articulatiei la conditii mecanice anormale . Rahisinteza coloanei toraco-lombare este indicata in : A.compresiunea medulara acuta nu are indicatie chirurgicala 219. Una dintre investigatii NU este uzuala in evaluarea paraclinica a traumatizatului vertebral: A. pareze 212. Ingrijirea bolnavului paraplegic cuprinde: A.Este echivalenta cu leziunile de senescenta.radiografie in incidente oblice C.niciodata 218.Este o afectiune degenerativa care se caracterizeaza prin imbatranirea prematura a cartilajului articular si proliferarea aberanta a tesutului osos subiacent. Gulere Schanz 215. B.fractura arcului posterior D.fractura istmului B. Minerva D.fractura apofizelor spinoase C.profilaxia escarelor B.fractura odontoidei C.gimnastica medicala D.

este insotita uneori de leziuni vasculo-nervoase care trebuiesc cautate amanuntit inainte de reducere 231. exista o invazie vasculara spre osul subcondral si Tide Mark ramane intacta intotdeauna.µ -fracturi de oboseala in stratul III D. mai rar in regiunea fesiera.nu trebuie intotdeauna sa fie insotita de examinarea radiologica pentru ca examenul clinic este patognomonic.Semnul Trendelenburg (se numeste Duvernay) de insuficienta a fesierului mijlociu inseamna ca bolnavul se poate incalta numai pe la spate. nu trebuiesc cautate inainte de manevrele de reducere. cu efect benefic pe termen lung. fizioterapie B. B. in artroza leziunile sunt doar pe suprafata portanta E. cartilajul articular sufera urmatoarele modificari: A.osteoporoza in zonele suprasolicitate C.tratament antiinflamator steoidian intraarticular. putine. 230.artrodeza articulatiei sacrifica mobilitatea genunchiului in favoarea disparitiei durerilor atat in repaus cat si in timpul mersului dar nu este indicata in afectiunile bilaterale. cartilajul are o rezistenta crescuta la compresiune 222. Artroplastia totala a soldului presupune inlocuirea capului si metafizei femurale si protezarea cavitatii cotiloidiene E.Geode la nivelul capului femural si cotilului.Anamneza dezvaluie frecvent traumatisme in antecedente.pentru o apreciere completa si corecta se realizeaza pangonograma cu trasarea axului biomecanic (Rx intregului mb I in ortostatism) 229. NU. 228. gimnastica medicala pentru combaterea amiotrofiei. apoi reapare catre a doua parte a zilei (redoare ?) E. impotenta functionala si durere B. rotatiei externe a soldului.largirea spatiului articular in compartimentul afectat si pensarea in partea opusa E. I. 223. C.Osteoporoza in zona de sprijin. E.Amiotrofia importanta.pensarea spatiului articular in compartimentul afectat si largirea in partea opusa B. E. 226. trohanteriana sau a muschilor adductori) ?? D. protectie articulara cu orteze.tumefactie. mentinerea si cresterea mobilitatii articulare si limitarea invaliditatii – carte) C. Semnele radiologice. Care dintre afirmatiile referitoare la evaluarea radiologica in gonartroza sunt corecte: A.Stabilitatea genunchiului nu este afectata de scaderile de masa musculara de la nivelul coapsei E.carte) B.In unele cazuri se poate inlocui doar capul femural cu prezervarea cavitatii cotiloidiene 227.condrocitele sufera un proces de imbatranire. datorita capacitatii de a sechestra apa.mobilitatea articulara este diminuata prin scaderea adductiei. prin hipertrofia sinoviala secundara C. in coxartroza.Deviatia axului genunchiului este mai frecvent in valgus decat in varus.In fazele initiale durerea apare dimineata. 225.Cap femural turtit (in tampon de vagon) si cotil ovalizat. se poate ajunge la mers cu durere permanenta. glicozaminoglicanii sunt puternic hidrofili si au rol de « burete molecular » E. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la aspectele clinice in gonartroza: A. scopurile sunt : reducerea durerii.Tratamentul igienodietetic presupune si mersul cu descarcarea membrului prin utilizarea bastonului in mana de partea soldului afectat ( NU. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul coxartrozei sunt corecte: A. fibrilarea str. de parte opusa soldului afectat. Semnele clinice de certitudine caracteristice unei luxatii sunt: A. Luxatia: A.D.Tratamentul chirurgical urmareste scaderea suprafetei portante (suprafata de contact cap femural-cotil). mobilitatea activa si pasiva fiind pastrate E. in artroza condrocitele sunt mici. demascarea str. in senescenta sediul leziunii este pe toata suprafata articulara C. B.artroplastia genunchiului presupune inlocuirea atat a componentei tibiale cat si a celei femurale. sunt mai putine si continutul de apa scade B.imbibarea cu apa a stratului III (fibrele de colagen rupte nu se mai opun hidrofiliei spontane a GAG) ce va determina umflarea str.atitudine vicioasa a membrului afectat C.miscarea articulara este prezenta in majoritatea cazurilor.osteofitoza marginala D. cu sau fara protezarea rotulei E. la nivelul tibiei D. Semnele clinice ale coxartrozei pot fi : A.III.reprezinta o leziune incompleta cu pastrarea contactului dintre doua suprafete articulare B.tratament igienodietetic si de recuperare. edem. sunt: A. initial. inactive ???224. In artroza.Interventiile chirurgicale de reconstructie articulara presupun si osteotomii de reorientare femurala sau acetabulara D. C. D. entorse de genunchi sau leziuni de menisc B. la primii pasi.Diminuarea amplitudinii miscarilor de flexie si mai ales extensie C.Durerea are sediul cel mai frecvent la nivelul soldului dar poate iradia posterior in lomba sau la nivelul genunchiului (carte + curs : trigon femural cu iradiere spre genunchi .este insotita frecvent de leziuni asociate C. Particularitatile anatomo-patologice ale artrozei fata de imbatranire (senescenta) sunt urmatoarele: A. II E.refacerea axului biomecanic prin osteotomii de reaxare. in artroza exista un proces de intinerire cu condrocite care se activeaza D.nu este insotita de atitudinea vicioasa a membrului afectat D.Tratamentul gonartrozei poate fi: A. in artroza se inregistreaza atrofia cartilajului B.leziunile asociate nefiind frecvente. mai ales a cvadricepsului femural. 20 .Osteofite ale cotilului si capului femural. determina o scadere a diametrului coapsei D.dezorganizarea si/sau disparitia structurii fibrilare a colagenului C.Perimetrul de mers pana la aparitia durerii scade treptat. Largirea spatiului articular polar superior.pierderea reliefului normal si a pozitiei relative a reperelor osoase D. presupunand scaderea in greutate. diminua ulterior.

adductie 240. extensie. Tratamentul chirurgical in fractura de col femural : A. extensie.fracturile asociate sunt rare. E.atitudinea “umila” este cu bratul lipit de trunchi si in rotatie interna maximala 235. Despre luxatia de cot sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. vascularizatia fiind de tip terminal la acest nivel C. extensie E. pulsul dispare tardiv in sd de compartiment) D.rotatie externa. Tratamentul luxatiei de cot are urmatoarele etape: A.manevrele de reducere sunt cunoscute inca din antichitate D. D. flexie C. flexie C. Daca luxatia este insotita de durere in repaus sau la extensia pasiva a degetelor se pot administra antalgice majore pentru ca prezenta pulsului este un argument suficient pentru perfuzia adecvata a antebratului (NU. luxatia producandu-se intotdeauna in pozitia vulnerabila in care congruenta articulara este minima D. B.majoritatea luxatiilor sunt posterioare. Reducere si osteosinteza cu DHS D. adductie D.cel mai frecvent mecanism de producere este prin accident de sport (NU. extensie E. Complicatiile fracturii de col femural Garden IV sunt : A. Tratamentul chirurgical intr-o fractura trohanteriana este : A. abductie. Fasciotomia este rareori indicata pentru ca este urmata de cicatrici cheloide retractile.capul humeral se deplaseaza cel mai frecvent anterior de glena unde se formeaza o punga subscapulara dupa detasarea labrumului si capsulei C. Despre manevrele de reducere ale luxatiei de umar sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Reducere si osteosinteza cu tije elastice Ender B. abductie B.C. si surub anterotator C. Reducere si osteosinteza cu Gamma Nail E. Necroza aseptica de cap femural D. in deplasarea membrului superior in sens opus pozitiei vicioase in care se afla (!) E.cea mai frecventa este varianta anterioara si intern de procesul coracoid E.rotatie interna. musculare si ligamentare B.necroza de cap femural este frecventa.leziuni vasculo-nervoase B. B. 234. 241. Pulsul prezent la a.rotatie interna. Complicatiile luxatiei de umar sunt: A.rotatie interna.manevra hipocratica consta in tractiunea membrului superior cu un calcai in axila si accentuarea pozitiei vicioase ?? 237. flexie. Despre luxatia de sold sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. 3 suruburi paralele D.recidiva este foarte rara. Atitudinea vicioasa a membrului inferior in varietatea posterioara a luxatiei de sold este: A. adductie.reducere ortopedica se realizeaza cat mai rapid si cu manevre cat mai blande B.instabilitate anterioara a umarului ???236.incidenta maxima este la copii sub 10 ani si la adultii activi B. C.232.cea mai frecventa este varietatea anterioara B.rotatie interna.manevrele constau in general. existand mecanisme de contentie active si pasive. extensie. pozitia de luxatie fiind foarte dureroasa.rotatie interna. Reducere si osteosinteza cu tija zavorata C.aparitia unui sant la nivelul capului humeral (leziunea Hill –Sachs) D. abductie B.majoritatea luxatiilor acute sunt anterioare. Coxartroza posttraumatica 242. Durerea in repaus sau la extensia pasiva. adductie.rotatie externa.rotatie externa.reducerea chirurgicala este aproape intotdeauna necesara pentru ca exista interpozitie de parti moi C.S. Atitudinea vicioasa a membrului inferior in varietatea anterioara a luxatiei de sold este: A.fracturile asociate sunt foarte rare C. Toate de mai sus. prin accident de masina) E.H. adductie D. 233.manevrele de reducere se pot efectua de mai multe ori si cu toata energia pentru a debloca olecranul de paleta. Pseudartroza C. flexie.rotatie externa. Calusul vicios in coxa vara B.rotatie interna.luxatia recidivanta E.S. Manevrele de reducere se pot incepe si inainte de cautarea unei eventuale leziuni vasculo-nervoase.osificarile heterotopice sunt o complicatie rara si este reversibila. adductie. extensie. adductie 239.elongatia de nerv sciatic este regula in varietatea anterioara 238.mecanismul de producere este frecvent direct prin actiune direct pe umar (carte: cel mai frecvent : mecanismul INDIRECT) D. D. D. radiala arata ca membrul superior este compensat si nu mai este necesara monitorizarea ulterioara C. Despre luxatia de umar sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Toate de mai sus 21 . lenta a degetelor este uneori cel mai important indicator precoce al unui eventual sindrom de compartiment E.

8 cm 249. C. Fractura deschisa 252. cvadriceps C. Tulburari de sensibilitate cutanata in teritoriul distal E. Apar dureri la miscarile de flexie – extensie ale antebratului pe brat 22 . Poluare minora C. Paralizia nerv axilar B. Fractura maleolei interne asociata cu fractura bazei maleolei laterale (= fractura Dupuytren joasa) B. Afectarea articulatiilor coxo-femurale D. dar cu deschidere initiala de 0. Tumefactia membrului F. Profilaxia sindromului algoneuro-distrofic 250. Afectarea articulatiilor sacroiliace B. Capatul proximal al focarului de fractura poate perfora tendonul m. Plaga sub 2 cm B. Fractura cominutiva cu deschidere cutanata sub 2 cm cu distructii minore de parti moi B. Apar dureri la miscarile de prono – supinatie B. Obligatoriu la sfarsitul interventiei chirurgicale se va practica fasciotomia decompresiva 248. Osteosinteza se poate face ca la o fractura inchisa cu aceeasi localizare G. 254. Fractura maleolei interne asociata cu fractura fibulei la orice nivel. Poate apare in cazul in care fracturile ambelor oase sunt la acelasi nivel D. Fasciotomia de decompresiune a lojei anterioare a antebratului : A. Raceala tegumentului D. 245. Fractura transversa cu deschidere cutanata cca 2 cm produsa prin unealta agricola D. Fractura maleolei interne asociata cu fractura colului fibulei D. Apare numai in 1/3 medie a antebratului B. Se intinde de la nivelul cotului la nivelul pumnului (intre doua articulatii) E. Absenta pulsului C. D.Se poate sutura secundar dupa 7 – 10 zile. Calusul comun al oaselor antebratului : A. Fractura cominutiva cu deschidere cutanata sub 2 cm produsa prin arma de foc C. La examenul clinic al pacientului cu fractura parcelara cu deplasare de cap radial : A. Leziune artera axilara C. Profilaxia infectiei D. Nu afecteaza niciodata complexul pleuro-pulmonar 246. Combaterea dezechilibrelor post-traumatice hemo-reologice si metabolice B. Afectarea mucoasei intenstinale in faza de debut a bolii E. Poate apare in urma tratamentului ortopedic E. Care dintre urmatoarele afirmatii privind poliartrita reumatoida NU sunt adevarate : A. Nu afecteaza niciodata genunchii. Se face in faza initiala a sindromului Volkmann B. Fractura tip Dupuytren (bimaleolara) este : A. in prima etapa : A. Fractura maleolei interne + fractura maleolei laterale la 7-8 cm de varful maleolei (fractura Dupuytren inalta) C. Se poate practica tratamentul chirurgical in urgenta F. Markerul serologic este factorul reumatoid D. Paralizie nerv radial D. Durerea instalata distal. Apare numai dupa fracturi deschise la acest nivel C. Capatul distal al focarului de fractura poate sa perforeze fundul de sac subcvadricipital (fragmentul proximal face asta) B. gemeni 244. Capatul distal al fracturii este basculat de actiunea mm. Distructii masive de parti moi si periost D. Cianoza unghiilor G. Care dintre urmatoarele elemente clinice caracterizeaza ischemia periferica acuta severa: A. Stimularea consolidarii osoase C. Fractura spiroida cu distructii importante de parti moi si periost. Care dintre urmatoarele tipuri de fracturi deschise sunt tip III (dupa Gustillo – Andersen) : A.243. Tratamentul general in fractura deschisa vizeaza. Apare numai dupa tratament chirurgical (apare rar dupa tratament chirurgical) 253. care avanseaza proximal. cu poluare importanta. Sinoviala devine hipervascularizata si edematiata E. Paloarea tegumentului B. Afectarea articulatiilor coloanei lombare C. Fractura deschisa tip I se caracterizeaza prin : A. In fractura de col chirurgical de humerus cu deplasare se pot intalni urmatoarele complicatii imediate : A. Leziune dom pleural E. Se face in faza tardiva (a complicatiilor) a sindromului Volkmann C. In cadrul traiectului de fractura supracondiliana : A. Are o lungime de maximum 10 cm. Posibilitatea acoperirii primare a focarului de fractura E.Afectarea straturilor tegumentului inca de la debutul bolii 247. Spondilita ankilopoetica se caracterizeaza prin: A. 251. Afecteaza mai frecvent barbatii tineri B.

In legatura cu structura cartilajului articular (Collins-1949). E. In legatura cu fiziopatologia artrozei. A. Cotul este latit in plan frontal Cotul este deformat in « valgus » Se observa echimoza la nivelul umarului si bratului 255. 256.in zona III (proliferativa) fibrele de colagen sunt dispuse paralel cu suprafata articulara ( sunt dispuse perpendicular). B. 23 . la nivelul osului apare conul de uzura Trueta (dupa invazia vasculara). C. D.C. urmatoarele afirmatii sunt adevarate.condrocitele devin inactive. colagenul devine solubil predominand tipul II. creste cantitatea de apa din structura cartilajului articular.in zona I condrocitele sunt putine la numar si turtite. urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. B. D.in zona I fibrele de colagen sunt dispuse perpendicular pe suprafata articulara (sunt dispuse paralel). C. in zona II (de tranzitie) GAG sunt in cantitate crescuta fata de zona I. scade cantitatea de GAG predominand condroitin-SO4. D. E. E.in zona IV se gasesc condrocite alfa-mari dispuse in grupuri columnare.