You are on page 1of 81

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI CENTRUL DE STUDII EUROPENE

MANAGEMENTUL FONDURILOR STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE
- SUPORT DE CURS Partea 1

Titular de disciplină, Lect.univ.dr. Liviu-George MAHA

Iaşi, 2010

CUPRINS

MODULUL 1 – NOłIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ ŞI MODUL DE IMPLEMENTARE A ACESTEIA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ..... 3 LECłIA 1.1. – POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ......... 4 Unitatea de studiu 1.1.1. – Locul dezvoltării regionale în procesul de integrare economică europeană ............................................................................................................................................. 4 Unitatea de studiu 1.1.2. – Structuri teritorial-statistice ...................................................................... 9 LECłIA 1.2. INSTRUMENTELE STRUCTURALE ŞI CADRUL DE IMPLEMENTARE A ACESTORA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ..................................................................................... 15 Unitatea de studiu 1.2.1. – Instrumentele structurale ale Uniunii Europene.......................................15 Unitatea de studiu 1.2.2. – Obiective de dezvoltare.............................................................................18 Unitatea de studiu 1.2.3. – Cadrul instituŃional pentru coordonarea, gestionarea şi implementarea instrumentelor structurale...........................................................................................21 MODULUL 2 – PLANIFICAREA, PROGRAMAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROGRAMELOR DE DEZVOLTARE ...................................................................................................27 LECłIA 2.1. – DOCUMENTE DE PLANIFICARE ŞI PROGRAMARE ........................................ 28 Unitatea de studiu 2.1.1. – Planul NaŃional de Dezvoltare..................................................................28 Unitatea de studiu 2.1.2. – Programul NaŃional de Reformă şi Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă...............................................................................................................................................31 Unitatea de studiu 2.1.3. - Programul OperaŃional .............................................................................40 LECłIA 2.2. – MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA FONDURILOR STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE ....................................................................................................................................... 47 Unitatea de studiu 2.2.1. – Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale ...................47 Unitatea de studiu 2.2.2. – Monitorizarea programelor de dezvoltare................................................49 Unitatea de studiu 2.2.3. – Evaluarea programelor de dezvoltare ......................................................52 MODULUL 3 – STUDIU DE CAZ: PROGRAMUL OPERAłIONAL REGIONAL ..........................58 LECłIA 3.1. – NOłIUNI INTRODUCTIVE.................................................................................... 59 Unitatea de studiu 3.1.1. – ParticularităŃi ale Programului OperaŃional Regional ............................59 Unitatea de studiu 3.1.2. – Obiectivele Programului OperaŃional Regional.......................................62 LECłIA 3.2. – AXELE PRIORITARE ALE PROGRAMULUI OPERAłIONAL REGIONAL ..... 64 Unitatea de studiu 3.2.1. – Axa 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - potenŃiali poli de creştere.................................................................................................................................................64 Unitatea de studiu 3.2.2. – Axa 2: ÎmbunătăŃirea infrastructurii regionale şi locale de transport .....65 Unitatea de studiu 3.2.3. – Axa 3: ÎmbunătăŃirea infrastructurii sociale ............................................66 Unitatea de studiu 3.2.4. – Axa 4: Consolidarea mediului de afaceri regional şi local ......................70 Unitatea de studiu 3.2.5. – Axa 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului ...........................73 Unitatea de studiu 3.2.6. – Axa 6: AsistenŃa Tehnică ..........................................................................76 LECłIA 3.3. – PLANIFICAREA FINANCIARĂ ŞI IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI OPERAłIONAL REGIONAL .......................................................................................................... 78 Unitatea de studiu 3.3.1. – Planul financiar ........................................................................................78 Unitatea de studiu 3.3.2. – Implementarea Programului OperaŃional Regional .................................79

2

MODULUL 1 – NOłIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ ŞI MODUL DE IMPLEMENTARE A ACESTEIA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
Obiective generale: - cunoasterea locului si rolului politicii de dezvoltare regionala in sistemul politicilor comunitare; - intelegerea conceptelor si principiilor care stau la baza politicii comunitare vizand dezvoltarea reionala; - intelegerea modului de implementare a politicii de dezvoltare regionala in Uniunea Europeana.

Termeni cheie: integrare economica, dezvoltare regionala, regiune, descentralizare, fonduri structurale si de coeziune, obiectiv de dezvoltare, convergenta, competitivitate, plan national de dezvoltare, cadrul strategic national de referinta, strategie de dezvoltare regionala, program operational, autoritate de management, organism intermediar, proiect de dezvoltare.

Ritmul de lucru: Modulul se dezvolta pe 2 lectii, fiecare cuprinzand cate doua sau trei unitati de studiu. Timpul de lucru estimat este de 5 zile, cu 2-3 ore zilnic in medie.

Rezumat: Modulul prezinta o serie de notiuni introductive necesare intelegerii modului de functionare a programelor regionale de management si dezvoltare. Astfel, sunt reluate informatii esentiale referitoare la politica de dezvoltare regionala, cu privire la locul si rolul acesteia in procesul de integrare economica europeana, obiectivele, principiile care stau la baza implementarii ei, provocarile legate de extinderea UE catre Europa Centrala si de Rasarit. Sunt detaliate principalele instrumente de finantare vizand dezvoltarea regionala, fiind prezentat, totodata, cadrul institutional pentru coordonarea, gestionarea si implementarea instrumentelor structurale.

3

LECłIA 1.1. – POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Obiective: - cunoasterea conceptului de dezvoltare regionala; - identificarea principalelor etape in evolutia politicii comunitare privind dezvoltarea regionala; - cunoasterea conceptului de regiune si a modului de clasificare a acestor unitati teritorial-statistice; - intelegerea modului in care unitatile teritorial-statistice au acces la instrumentele structurale si de coeziune.

Unitatea de studiu 1.1.1. – Locul dezvoltării regionale în procesul de integrare economică europeană

Obiective specifice: - cunoasterea premiselor care au stat la baza implementarii unei politici vizand dezvoltarea regionala la nivelul Uniunii Europene; - cunoasterea evolutiilor recente vizand politica comunitara vizand dezvoltarea regionala; - cunoasterea principiilor care stau la baza politicii de dezvoltare regionala a Uniunii Europene; - intelegerea mecanismelor de finantare a politicii de dezvoltare regionala a Uniunii Europene; - cunoasterea primelor etape vizand implementarea politicii de dezvoltare regionala in Romania.

Timp de lucru: 3 ore

4

care defineste obiectivul politicii de coeziune economica si sociala: reducerea disparitatilor existente între nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni si a ramânerii în urma a regiunilor mai putin dezvoltate. În 1957. Politica de dezvoltare regionala si conceptul de coeziune economica si sociala aveau sa se impuna abia prin semnarea Actului Unic European în 1988. nu exista nici o dispozitie specifica referitoare la un fond sau la o politica de dezvoltare regionala la nivel comunitar. de cresterea bugetului alocat Fondurilor Structurale (circa 213 miliarde euro în anul 1999). în mod special. reunesc sub o singura titulatura fondurile europene deja existente. atât în preambul. în scopul crearii de locuri de munca si cresterii competitivitatii. se stipula necesitatea asigurarii unei dezvoltari armonioase si echilibrate la nivelul întregii Comunitati. disparitatile regionale între statele semnatare nu erau semnificative. prin înfiintarea Fondului European pentru Dezvoltare Regionala.Politica de dezvoltare regionala este o politica cheie a Uniunii Europene. când se semna Tratatul de la Roma care punea bazele Comunitatii Economice Europene. prin Titlul XVII. a restructurarilor industriale si a somajului structural. cât si în art. când sunt recunoscute disparitatile privind nivelurile de dezvoltare ale statelor membre si se constientizeaza necesitatea unei politici care sa sprijine dezvoltarea echilibrata a acestora. În preambulul Regulamentului de constituire a acestui fond (724/1975) este mentionata dorinta de a gasi solutii pentru corectarea dezechilibrelor regionale. Acest deziderat a fost introdus si în Tratatul Uniunii Europene (1992). sunt create ceea ce se numesc Fondurile Structurale. sau a insulelor. care se bazeaza pe principiul solidaritatii financiare. Abia în 1975 apar primele semne ale unei abordari a problemelor regionale la nivelul Comunitatii Europene. Începând cu anul 1980. 5 . de fapt. Cu toate acestea. Totusi. aceasta politica a devenit una dintre politicile cheie ale UE. care. Cresterea importantei politicii regionale a Uniunii Europene a fost determinata. oferind sprijin statelor si regiunilor mai putin dezvoltate sau care se confrunta cu dificultati structurale. care sa contribuie la dezvoltarea echilibrata a tuturor regiunilor comunitatii europene. în special a celor rezultate din preponderenta activitatilor agricole. In acelasi an. 2. inclusiv a regiunilor rurale. prin reducerea diferentelor de dezvoltare dintre regiuni.

regional. Politica regionala a UE s-a construit în jurul conceptului de coeziune economica si sociala. 4. Aceasta politica este. sprijinirea regiunilor ramase în urma si diminuarea discrepantelor care le separa de regiunile dezvoltate ale UE. o parte substantiala a contributiei acestora la bugetul Comunitatii – peste o treime – este îndreptata catre regiunile mai putin prospere si grupurile sociale dezavantajate. statele beneficiare având obligaŃia prezentării de documente cu eşalonarea anuală.Principiile care stau la baza politicii regionale sunt: 1. Începând cu anul 2000. Principiul programării multianuale a finanŃării proiectelor de dezvoltare regională – presupune ca finantarea programelor este realizata pe o perioadă de 3-5 ani. 3. complementar al măsurilor comunitare. înainte de orice. 6. In 6 . care au rolul de a evita utilizarea fondurilor comunitare ca substituent al resurselor naŃionale. Compatibilizarea măsurilor de politică regională cu celelalte politici sectoriale. pe destinaŃii şi obiective. 5. naŃional. Ea se bazeaza pe solidaritatea financiara a statelor membre si. politica regionala europeana a contribuit activ la dezvoltarea economica a tarilor care si-au manifestat intentia de a adera la UE. 2. Acest concept vizeaza reducerea disparitatilor în nivelul de dezvoltare al regiunilor. o politica a solidaritatii. ca urmare. Principiul concentrării eforturilor spre regiunile cel mai puŃin dezoltate şi evitarea disipării fondurilor spre un număr mare de obiective. Principiul partenerialului – realizarea de parteneriale la nivel local. Caracterul adiŃional. între autorităŃile comunitare şi cele naŃionale sau locale. Principiul subordonării – presupune subordonarea planurilor de dezvoltare regională unor obiective prioritare ale politicii regionale europene.

politica regionala a UE a suferit anumite modificari: ajutoarele regionale mai concentrate. Pentru perioada 2000-2006. Pentru implementarea masurilor de politica regionala. astfel încât politicile comunitare sa fie mai bine integrate în programele nationale si/sau regionale de dezvoltare si. politica regionala a UE contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona. care. sa creasca sentimentul de proprietate asupra acestor politici (ownership). prin încurajarea crearii de noi IMM. al infrastructurii de toate tipurile. Pentru atingerea acestor obiective Uniunea Europeana trebuie sa-si mobilizeze toate resursele – nationale si comunitare . ca dimensiunea strategica a politicii de coeziune sa fie întarita. de fapt. iar Comisia Europeana asigura armonizarea strategiilor regionale cu Strategia generala a Comunitatii. statele membre. de asemenea. în domeniul protectiei mediului si retelelor de transport. Uniunea Europeana urmareste. punând accent pe cunoastere. inovare si optimizarea capitalului uman. S-a redus si numarul instrumentelor financiare care sunt utilizate pentru politica de coeziune.” In urma acestor concluzii ale sefilor de stat a celor 25 de state membre. scaderea numarului documentelor de programare de la trei la doua. In concluziile Consiliului European de la Lisabona din martie 2005 se spunea: ”Europa trebuie sa îsi creasca competitivitatea. în mare parte. în perioada de programare 2007-2013. Principalele modificari pentru perioada 2007-2013 sunt: reducerea numarului instrumentelor structurale de la 6 la 3. îndeosebi al infrastructurii de afaceri. sa-si mareasca potentialul de productie si productivitatea si sa întareasca coeziunea economica si sociala. un loc important a revenit celor din domeniul dezvoltarii resurselor umane. Autoritatile nationale definesc strategiile de dezvoltare si le implementeaza. s-a stabilit ca politica de coeziune sa stea în slujba atingerii obiectivelor Strategiei de la Lisabona. autoritatile locale si Comisia Europeana lucreaza împreuna. managementul descentralizat. monitorizeaza si controleaza cheltuielile facute din fondurile Comunitatii. Intre aceste masuri. prioritatile concentrându-se pe sectoare care contribuie la cresterea competitivitatii UE. parteneriatul între actorii implicati în dezvoltarea regionala s-a largit. un nou principiu al proportionalitatii care reduce birocratia. au fost încorporate în cadrul noilor obiective. precum si numarul initiativelor comunitare. Astfel.inclusiv cele ale politicii de coeziune. 7 .tarile Central si Est – Europene au fost implementate masuri în domeniul dezvoltarii activitatilor productive.

dar si de structurile regionale. Cu alte cuvinte. Promovarea propriilor politici de dezvoltare regionala de catre autoritatile administratiei publice locale. necesare implementarii unei politici integrate de dezvoltare regionala. In perioada 1998 – 1999. pe baza Acordului de Asociere la Uniunea Europeana si a Programului National de Aderare la Uniunea Europeana. la nivel central si regional. precum si a regiunilor de dezvoltare. prin cooperarea autoritatilor nationale. prin utilizarea eficienta a resurselor locale si regionale. Politica regionala în România are la baza masuri planificate si promovate de autoritatile administratiei publice locale si centrale. în scopul asigurarii unei dezvoltari economice si sociale sustinute si dinamice. concomitent cu diminuarea implicarii institutiilor guvernamentale în astfel 8 . finalizate în cadrul unui document intitulat „Carta Verde a dezvoltarii regionale în România”. politica de dezvoltare regionala întareste rolul si responsabilitatile administratiei publice locale si a organismelor regionale în dezvoltarea economica si sociala a fiecarei localitati în parte. bazata pe initiativele. în parteneriat cu diversi actori (privati sau publici) de la nivel regional si local. respectiv Capitolului 21 “Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale”. a fost creat în urma unor studii si analize elaborate la cererea Guvernului. responsabilitati sporite ale statelor membre si regiunilor in gestionarea fondurilor. Acest nou tip de politica a venit în întâmpinarea unor necesitati reale ale colectivitatilor locale si regionale din tara noastra. prin programul PHARE. decât ele însele si cei alesi sa-i reprezinte. planurile si programele de dezvoltare ale colectivitatilor locale si regionale . o abordare de jos în sus. politica de dezvoltare regionala reprezinta un capitol esential din aquis-ul comunitar. determinand un nou mod de abordare a dezvoltarii.aplicarea de reguli nationale privind eligibilitatea cheltuielilor. ca mijloc de sprijinire a potentialului economic si social indigen. porneste de la premisa ca nimeni nu poate cunoaste mai bine necesitatile reale ale acestor colectivitati. în România s-a creat cadrul legal si structurile institutionale. Conceptul care sta la baza acestei politici în România. regionale si locale si beneficiind de suportul financiar al Guvernului si Comisiei Europene. In contextul aderarii la Uniunea Europeana. pentru realizarea obiectivului european al coeziunii economice si sociale.

1.de activitati. De-a lungul timpului. În acest sens. 9 . cât si fundamentarea criteriilor de interventie ale UE. în UE si în tarile candidate.cunoasterea structurarii teritoriului Romaniei in regiuni. NUTS a fost permanent actualizat. Nomenclatorul Unitatilor Teritorial Statistice (NUTS) a fost înfiintat în urma cu peste 25 de ani pentru a oferi un cadru comun pentru colectarea datelor statistice la nivel regional în cadrul Comunitatii Europene. . la baza statisticilor regionale stau cele doua nomenclatoarele statistice elaborate si actualizate de EUROSTAT: Nomenclatorul Unitatilor Teritorial Statistice (NUTS).cunoasterea institutiilor care asigura implementarea politicii de dezvoltare regionala in Romania. – Structuri teritorial-statistice Obiective specifice: . Timp de lucru: 3 ore Politica regionala a UE este considerata elementul-cheie care a determinat aparitia zonelor statistice si dezvoltarea statisticii regionale.intelegerea conceptului de regiune. . În prezent. statisticile regionale trebuie sa permita atât masurarea situatiei economice regionale. Unitatea de studiu 1. . Nomenclatorul „Regiunile statistice ale statelor EFTA si Central Europene”. facându-se referire la criteriile privind acordarea de sprijin prin Fondurile Structurale.2.cunoasterea principiilor care stau la baza structurilor teritorial-statistice aplicabile in cazul politicii de dezvoltare regionala. Prima referire la clasificarea NUTS este facuta în textul Regulamentului 2054/1988 (care sta la baza Fondurilor Structurale). la nivelul fiecarei regiuni. Astfel. politica de dezvoltare regionala devine o componenta esentiala a autonomiei locale.

pe indicatori statistici calculati la acest nivel. prelucrarea si diseminarea statisticilor regionale într-un mod armonizat la nivelul întregii Uniuni Europene. îmbunatatirea si armonizarea statisticii regionale la nivelul întregii Uniuni Europene. Regulamentul (CE) Nr. cât si sa minimizeze impactul acestor modificari asupra disponibilitatii si comparabilitatii statisticilor regionale. cel mai important element al politicii de dezvoltare regionala. Nivelul NUTS 2 – 317 regiuni. cât si pentru celelalte tari membre. Analiza economico-sociala a regiunilor se realizeaza la toate cele trei nivele teritorial-statistice si urmareste identificarea problemelor regionale ale UE (prin analiza comparativa a regiunilor de nivel NUTS 1). regulamentul cauta atât sa gestioneze posibilele schimbari ale teritoriilor unitatilor administrative ale statelor membre. dar si pentru aplicarea politicilor de dezvoltare. regiuni clasificate numai la nivelul teritorialstatistic NUTS 2. Nivelul NUTS 2 este esential atât pentru România. în data de 26 mai 2003. Parlamentul European si Consiliul European au adoptat. Nivelul teritorial-statistic NUTS 2 reprezinta. cea mai mare parte a acestor fonduri este alocata regiunilor Obiectiv 1 – Convergenta. Acest regulament a înlocuit Nomenclatorul Unitatilor Teritorial Statistice publicat de Eurostat în anul 1999 si a încorporat toate modificarile înregistrate la nivelul structurilor teritorial . NUTS este utilizat pentru colectarea.iar un regulament propriu a fost adoptat de Parlament si de Consiliu abia în 2003. In acest regulament se defineste împartirea teritoriala numai pentru statele membre ale UE si este organizat pe trei nivele statistice (Nivelul NUTS 1. Statisticile regionale la nivelurile NUTS 2 si NUTS 3 sunt folosite de Comisia Europeana pentru stabilirea eligibilitatii regiunilor de a primi sprijin financiar din Fondurile Structurale. 1059 privind stabilirea unei clasificari comune a unitatilor teritorial-statistice. Pentru a asigura colectarea. Nivelul 3 NUTS 3). În calitate de act normativ. precum si a problemelor locale ale acestora (prin analiza comparativa a regiunilor de nivel NUTS 3). pentru analiza economico-sociala a regiunilor. Astfel. a problemelor regionale ale statelor membre si candidate (prin analiza comparativa a regiunilor de nivel NUTS 2).statistice ale Statelor Membre începând cu anul 1999. fara îndoiala. dupa cum am mai mentionat. deoarece criteriile de alocare a Fondurilor Structurale se bazeaza. 10 .

Conform criteriilor de clasificare a unitatilor teritorial-statistice prevazute în Regulamentul 1059/2003. având în vedere conditiile geografice. 11 . Astfel. în cazul în care unitatea teritoriala are o structura administrativa. obtinând astfel o mai buna eficienta în implementarea programelor de dezvoltare.000 – 800. Evident. teritoriul României este structurat numai la nivelurile NUTS 2 si 3. Macedonia. iar teritoriile celor 41 judete si teritoriul Municipiului Bucuresti sunt considerate teritorii statistice de nivel NUTS 3. regulamentul defineste nivelurile NUTS pe baza criteriului populatiei: Nivel NUTS 1 Marimea medie a populatiei 3. teritoriile celor opt regiunilor de dezvoltare sunt considerate teritorii statistice de nivel NUTS 2. cele mai multe state membre au realizat o suprapunere a celor doua tipuri de unitati.3. existenta acestor nivele teritorial – statistice este obligatorie. Trebuie subliniat faptul ca. regiunile de nivel superior sunt însusi statul.000 Nivel NUTS 2 800. Indiferent de structura administrativa.000.000 .Totodata. Totusi. pentru implementarea politicii de dezvoltare regionala a UE.000.7. Lichtenstein.000. Nomenclatorul Regiunile statistice ale statelor EFTA si tarilor candidate este definit pe baza unor criterii similare celor folosite la stabilirea nomenclatorului NUTS si face referire numai la teritoriile statistice ale urmatoarelor state: Islanda. Norvegia. dar nu este obligatoriu ca aceste zone sa fie si unitati teritorial – administrative. istorice. Astfel. socio-economice. problemele de mediu etc. acesta trebuie sa realizeze o agregare a structurilor teritoriale de dimensiuni mici. Croatia.000 Nivel NUTS 3 150.000 În cazul în care un stat membru nu dispune de unitati teritorial-statistice corespunzatoare celor trei nivele de mai sus. Elvetia.000 . culturale. Regulamentul 1059/2003 introduce o serie de criterii de clasificare a unitatilor teritorial-statistice. daca populatia unui stat este inferioara unuia dintre aceste praguri. acesta reprezinta criteriul primordial de clasificare a unitatii teritorialstatistice. Turcia.

prin asocierea liber consimtita a judetelor si a Municipiului Bucuresti. care activeaza în domeniul dezvoltarii regionale. ADR-urile elaboreaza strategiile si 12 . nonprofit. permitând utilizarea eficienta a resurselor financiare si umane. lege fundamentala a dezvoltarii regionale în România. fara personalitate juridica. Stabilite pe o baza voluntara. 315/2004 privind dezvoltarea regionala în România. În 2004. competentele si instrumentele specifice necesare promovarii politicii de dezvoltare regionala. cadrul legislativ a fost îmbunatatit. în scopul coordonarii activitatilor de elaborare si monitorizare ce decurg din politicile de dezvoltare regionala. care stabileste obiectivele. de utilitate publica. orasenesti si comunale ale fiecarui judet component al Regiunii. La nivelul fiecarei regiuni functioneaza Consiliul de Dezvoltare Regionala (CDR). cu personalitate juridica. Legea 151 fiind completata si îmbunatatita prin elaborarea Legii nr. dar reprezinta unitati teritoriale suficient de mari pentru a constitui o buna baza pentru elaborarea si implementarea strategiilor de dezvoltare regionale. CDR este alcatuit din presedintii Consiliilor Judetene si câte un reprezentant al Consiliilor locale municipale. 8 Regiuni de Dezvoltare corespunzatoare nivelului statistic NUTS 2.În baza Legii 151/1998. care este constituit si functioneaza pe principii parteneriale. Agentiile de Dezvoltare Regionala (ADR) sunt constituite ca organisme nonguvernamentale. organism regional deliberativ. ele nu au statut de unitati administrative. la sfârsitul anului 1998 s-au constituit. cadrul institutional.

independentei justitiei. dupa aprobarea lor de catre CDR si ulterior de CNDR. structura nationala de tip partenerial cu rol decizional în elaborarea si implementarea obiectivelor politicii nationale de dezvoltare regionala. precum si fondurile Uniunii Europene. Mures. au rol de implementare a acestora. Tulcea. 8. Dolj. Gorj Hunedoara. Cluj. Sud-Est Constanta. Galati. Regiunile de dezvoltare. Regiunea de dezvoltare Nord-Est Componenta Sediul ADR Piatra Neamt Braila Calarasi Craiova Timisoara Cluj-Napoca Alba Iulia Bucuresti Botosani. 3. Harghita. Sud Muntenia Arges Sud-Vest Oltenia Valcea. Calarasi. Timis.crt. Mehedinti. Vaslui. Nord-Vest Maramures. Pentru aceasta. la paritate. Olt. Vest Romania Arad Bihor. în scopul realizarii dezvoltarii echilibrate si reducerii discrepantelor de dezvoltare economica si sociala. b. Brasov Bucuresti-Ilfov Municipiul Bucuresti. Iasi. Bacau Vrancea. Buzau Ialomita. La nivel national a fost creat Consiliul National de Dezvoltare Regionala (CNDR). Bistrita-Nasaud. 13 . Giurgiu. Sibiu. Salaj. Caras-Severin. Dambovita. Teleorman. Politica de dezvoltare regionala se bazeaza pe principiul: a. Ilfov Regiunile de dezvoltare au ca scop promovarea unei politici economice de tip regional. Este alcatuit din reprezentanti ai Guvernului desemnati prin decizie guvernamentala si din presedintii si vicepresedintii CDR. 4. 6. c. 5. utilizeaza fondurile puse la dispozitie de Guvern si autoritatile locale. Satu-Mare Alba. Prahova. anualitatii bugetului.programele de dezvoltare regionala si. Braila. Teste de autocontrol: 1. 1. Centru Covasna. Suceava. 7. 2. solidaritatii financiare. precum si componenta lor sunt prezentate in tabelul urmator: Nr. Neamt.

Principiul subordonarii. c. In ce masura si-a dovedit eficienta politica de dezvoltare regionala? 4. naŃional. societati comerciale. b. d. Caracterul complementar al actiunilor comunitare. organe ale administratiei publice centrale. criteriului vechimii. c. separatiei puterilor in stat. Care sunt modificarile pe care le-a suferit politica de dezvoltare regionala pentru perioada 2007-2013? 5. comunitare şi cele naŃionale sau locale se refera la: a. Care este locul politicii de dezvoltare regionala in sistemul politicilor comunitare? 2. b. b. b. Actului Unic European.d. 4. criteriului economic. Agentiile de Dezvoltare Regionala sunt constituite ca: a. Realizarea de parteneriale la nivel local. criteriului populatiei. Politica de dezvoltare regionala si conceptul de coeziune economica si sociala au inceput sa se impuna odata cu semnarea: a. d. c. 3. 5. Cum sunt partajate competentele in domeniul implementarii politicii vizand dezvoltarea regionala? 3. regional. Care sunt institutiile care participa la implementarea politicii regionale in Romania? 14 . organisme nonguvernamentale. Unitatile teritorial-statistice sunt definite pe baza: a. d. organe ale administratiei publice locale. 2. c. Tratatului de la Nisa. Tratatului de la Lisabona. criteriului suprafetei. Principiul parteneriatului. Principiul concentrarii eforturilor. Tratatului de la Roma. între autorităŃile Intrebari de verificare: 1. d.

cunoasterea rolului Fondului de Coeziune. în scopul realizarii coeziunii economice si sociale.2. în aceasta perioada de programare instrumentele 15 .1. când în cadrul instrumentelor structurale se numarau si Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola – sectiunea Orientare (FEOGA – sectiunea Orientare) si Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicola (IFOP). .LECłIA 1. Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale între regiuni. Prin intermediul acestora. JEREMIE si JESSICA.cunoasterea rolului Fondului Social European. Comparativ cu perioada 2000-2006.cunoasterea rolului Fondului European de Dezvoltare Regionala. Timp de lucru: 3 ore Instrumentele structurale denumesc Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune. -intelegerea rolului pe care instrumentele structurale il au in implementarea politicii de dezvoltare regionala.2. . . – Instrumentele structurale ale Uniunii Europene Obiective specifice: .cunoasterea rolului instrumentelor de finantare: JASPERS. INSTRUMENTELE STRUCTURALE ŞI CADRUL DE IMPLEMENTARE A ACESTORA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Obiective: . Unitatea de studiu 1.cunoasterea cadrului general de implementare a instrumentelor structurale. . luate în ansamblu.intelegerea mecanismelor de finantare a politicii de dezvoltare regionala.

Aceste fonduri sunt reglementate atât printr-un Regulament general. sprijinirea IMM etc. pe baza responsabilitatii comune a Comisiei si a statelor membre. Fondul European de Dezvoltare Regionala – având ca baza legala Regulamentul 1080/2006 – contribuie la realizarea coeziunii economice si sociale vizând reducerea disparitatilor regionale din cadrul UE. Comparativ cu perioada anterioara de programare. cresterea competitivitatii. educatie. De asemenea. când investitiile din FC erau facute la nivel de proiecte negociate direct cu Comisia Europeana. respectiv JASPERS. sprijinirea incluziunii sociale prin combaterea discriminarii si facilitarea accesului pe piata muncii a persoanelor dezavantajate. care defineste scopul si aria de aplicabilitate a acestora. Fondul Social European – având ca baza legala Regulamentul 1081/1999 – sprijina programe/proiecte care sunt în concordanta cu Strategia Europeana de Ocupare si se concentreaza pe urmatoarele arii de investitie: cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a întreprinderilor. Asadar Regulamentul general 1083/2006 defineste principiile comune. turism. FEDR sprijina finantarea programelor orientate catre dezvoltare regionala. Investitiile se concentreaza pe dezvoltarea infrastructurii de baza. acum FC va contribui alaturi de FEDR la programe de investitii multianuale. promovarea parteneriatelor pentru reforme în domeniul ocuparii si a incluziunii sociale. 16 . cat si de câte un Regulament propriu. Fondul Social European si Fondul de Coeziune.structurale numara doar Fondul European pentru Dezvoltare Regionala. se introduc noi principii de programare pentru instrumentele structurale. JEREMIE si JESSICA. în parteneriat cu Banca Europeana de Investitii si Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei. inovare. cultura. regulile si standardele de aplicare a celor trei instrumente ale politicii de coeziune. Comisia Europeana. cercetare. sprijinind în acelasi timp dezvoltarea si conversia structurala a regiunilor. cresterea nivelului de ocupare si a participarii pe piata muncii. Fondul de Coeziune – având ca baza legala Regulamentul 1084/2006 – este instrumentul financiar care sprijina investitii în domeniul infrastructurii de transport transeuropene si mediu. In vederea asigurarii unei absorbtii mai bune a fondurilor alocate politicii de coeziune. cooperare teritoriala. au decis crearea a trei noi instrumente financiare. care pune bazele prevederilor acestora.

Comisia Europeana si Grupul Bancii Europene de Investitii (BEI . Obiectivul acestui instrument este de a prezenta solutii financiare „la cheie” (combinatia de fonduri nerambursabile. pentru proiectele de mediu si 50 mil. inclusiv regulile privind ajutorul de stat si achizitiile publice. creat ca urmare a colaborarii între Comisia Europeana. Euro. împrumuturi si alte produse financiare) pentru implementarea proiectelor integrate pentru dezvoltare si regenerarea urbana.format din Banca Europeana de Investitii si Fondul European de Investitii). transport si trafic aerian. resursele disponibile pentru pregatirea de proiecte. transport maritim si fluvial.Initiativa JASPER (Joint Assistance in Supporting Projects in European Regions – Asistenta Comuna pentru Sprijinirea Proiectelor în Regiunile Europei) se concretizeaza în facilitatea de asistenta tehnica pe care DG Regio si BEI o pun la dispozitia statelor membre. Banca Europeana de Investitii si Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei. pentru sprijinirea îmbunatatirii accesului IMM-urilor la finantare si pentru dezvoltarea sistemului de micro-creditare. mediu si transport) crescând. astfel. Principalele arii de interventie ale instrumentului JASPER sunt proiecte mari. respectiv eficienta energetica si surse regenerabile de energie. prin care se ofera statelor membre posibilitatea sa creeze conturi comune cu BEI. JESSICA (Joint European Support for Sustainable Investment in City Areas – Asistenta Comuna pentru Investitii Durabile în Areale Urbane) este un nou instrument financiar pentru perioada de programare 2007-2013. implementarea. în afara coridoarelor europene: feroviar. Acordul va trebui sa respecte legislatia comunitara. finantate din Fondul de Coeziune si FEDR – peste 25 mil. co-finantate în cadrul programelor operationale si administrate de Grupul BEI. transport urban ecologic si transportul public. sectoare de transport. Euro pentru cele de transport. profitând de experienta BEI în elaborarea. Propunerea consta într-un acord între statele membre. monitorizarea de proiecte de infrastructura mare (în special. Asistenta JASPERS poate fi orientata si spre alte sectoare sustenabile care au o componenta de sprijinirea mediului. sisteme de transport intermodal si interoperabilitatea acestora. 17 . Initiativa JEREMIE (Joint European Resources for Micro and Medium Enterprises – Resurse Europene Comune pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii) sustine îmbunatatirea accesului la finantare pentru IMM-uri si înfiintarea unor facilitati pentru micro-credite pentru perioada 2007-2013.

România a beneficiat de sprijin prin fondurile de preaderare destinate tarilor candidate.De la 1 ianuarie 2007. planificarea resurselor financiare. de asemenea. similare Fondurilor Structurale utilizate în UE. care sprijineau implementarea unor proiecte de dimensiuni mari în domeniul infrastructurii de transport si mediu. iar la nivel regional prin intermediul Planurilor de Dezvoltare Regionala. Planificarea acestor resurse se va realiza prin Cadrul Strategic National de Referinta si Programele Operationale.cunoasterea criteriilor de evaluare a nivelului general al dezvoltare. dupa de a devenit stat membru al Uniunii Europene.2. România beneficia. Unitatea de studiu 1. fiind implementate la nivel regional prin intermediul Agentiilor pentru Dezvoltare Regionala (PHARE) si Birourilor Regionale pentru Implementarea Programului SAPARD. cât si atrase din surse externe. Aceste instrumente financiare. întarirea capacitatii ei de a face fata presiunii concurentiale pe piata internationala. este realizata prin intermediul Planului National de Dezvoltare. documente care includ ansamblul politicilor de dezvoltare socio-economica sectoriale si regionale. La nivel national. vizau promovarea unei economii de piata functionale. România beneficiaza de toate cele trei fonduri mentionate mai sus si de sprijinul initiativelor/instrumentelor financiare. ISPA si SAPARD. respectiv PHARE. atât nationale.2. Pana la aderare. Timp de lucru: 2 ore 18 . – Obiective de dezvoltare Obiective specifice: . .intelegerea obiectivelor politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013. întarirea competitivitatii regiunilor si crearea conditiilor pentru o reala convergenta a nivelului de dezvoltare. .cunoasterea modului de incadrare/calificare a unei regiuni intr-un anume obiectiv al politicii de coeziune. de Fonduri ISPA.

protejarea mediului si îmbunatatirea conditiilor de mediu si cresterea capacitatii administrative. Obiectivele politicii de coeziune pentru perioada de programare 2007-2013 sunt: Obiectivul Convergenta vizeaza cresterea convergentei celor mai putin dezvoltate state membre prin îmbunatatirea conditiilor pentru asigurarea cresterii economice si a ocuparii. regiunile al caror PNB / locuitor. adaptabilitatea la schimbarile economice si sociale. Obiectivul Competitivitate regionala si ocupare va viza (în afara regiunilor cel mai putin dezvoltate) întarirea competitivitatii si atractivitatii regiunilor precum si a ocuparii. cât si modul de interventie a fondurilor UE pentru sprijinul zonelor eligibile în perioada 2007 – 2013. dar cele din a doua categorie se califica spre finantare atât din FEDR cât si din FC. inovare si promovarea societatii informationale. Obiectivul Cooperare teritoriala europeana vizeaza întarirea cooperarii transfrontaliere prin initiative comune la nivel local si regional. calculat pe baza datelor disponibile pentru ultimii trei ani.Regulamentul 1083/2006 privind prevederile generale ale fondurilor structurale descrie atât criteriile generale de evaluare a nivelului general de dezvoltare. este sub 90% din media UE-27 sunt. protejarea si îmbunatatirea mediului. de asemenea. anticipând schimbarile economice si sociale. eligibile spre finantare sub Obiectivul Convergenta. masurat la standardul puterii de cumparare. a antreprenoriatului. prin cresterea si dezvoltarea calitatii investitiilor în capitalul uman. întarirea cooperarii transnationale si interregionale si a schimburilor de experienta la nivelul teritorial adecvat. sub 75% din media PIB/loc a UE-27. De asemenea. Regiunile corespunzatoare Obiectivului Convergenta corespund nivelului 2 din Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale Statistice (NUTS 2) si au PIB / locuitor. 19 . Regiunile din prima categorie sunt eligibile spre finantare din FEDR. a accesibilitatii. masurat la standardul puterii de cumparare. dezvoltarea societatii informationale si sprijinirea inovarii. prin cresterea calitatii investitiilor în infrastructura si capitalului uman. adaptabilitatii fortei de munca si a întreprinderilor. calculat pe baza datelor disponibile pentru ultimii trei ani.

Harta regiunilor eligibile pentru “Obiectivul Convergenta” si Obiectivul “Competitivitate regionala si ocupare” 20 . Programele elaborate sub acest obiectiv sunt eligibile spre finantare din FEDR si FSE.Regiunile corespunzatoare Obiectivului Competitivitate regionala si ocupare sunt regiunile NUTS 2 care nu intra sub incidenta primului obiectiv. Zonele eligibile pentru finantare conform Obiectivului Cooperare teritoriala europeana sunt zonele ce corespund nivelului 3 din Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale Statistice (NUTS 3) aflate la granitele interne si unele granite externe ale UE. Investitiile realizate din programele de sub acest obiectiv sunt finantate din FEDR. precum si acele regiuni care ar fi depasit media de 75% a PIB/loc al UE-15.

3. spre atingerea obiectivelor Strategiei de la Lisabona.273 miliarde euro. – Cadrul instituŃional pentru coordonarea. Toate cele opt regiuni de dezvoltare ale României se califica pentru Obiectivul Convergenta si sunt. .95% din fonduri sunt alocate Obiectivului Competitivitate regionala si ocupare iar 2. .intelegerea rolului autoritatii de management in implementarea programelor de dezvoltare. Obiectivul Competitivitate regionala si ocupare: 0. Fondurile alocate din Fondul de Coeziune însumeaza 5.755 mld euro. Fondul Social European) si Fondul de Coeziune. României îi sunt alocate fonduri în valoare de 17. respectiv: Obiectivul Convergenta: 11.54% din fondurile alocate politicii de coeziune sunt destinate regiunilor aflate sub Obiectivul Convergenta.115 mld euro.intelegerea rolului organismului intermediar in implementarea programelor de dezvoltare. dupa aderarea României la Uniunea Europeana. .2. gestionarea şi implementarea instrumentelor structurale Obiective specifice: . respectiv sprijinirea regiunilor celor mai putin dezvoltate. inclusiv a politicii de coeziune. alocarea financiara pe obiective înca pastreaza filozofia centrala a politicii de coeziune. 15.52% Cooperarii teritoriale europene. Unitatea de studiu 1. Asadar.403 mld euro. Timp de lucru: 3 ore 21 .Cu toate ca noile orientari vizeaza concentrarea resurselor comunitare. eligibile spre finantare din toate Fondurile Structurale (Fondul European de Dezvoltare Regionala.intelegerea rolului autoritatii de audit in implementarea programelor de dezvoltare. în proportie de 81. Obiectivul Cooperare teritoriala europeana: 0. În contextul politicii de coeziune.intelegerea rolului autoritatii de plata si certificare in implementarea programelor de dezvoltare.

procedurile.Ca urmare a procesului de descentralizare si a responsabilizarii continue au fost acordate statelor membre din ce în ce mai multe responsabilitati privind politicile comunitare. La nivelul unui stat membru este obligatoriu ca pentru coordonarea. autoritatea de management este autoritatea publica nationala. acum statele membre au responsabilitati din ce în ce mai mari în implementarea fondurilor comunitare ce îi revin prin alocarile financiare stabilite de Comisie. Daca la începuturile politicii regionale. locala sau un organism public sau privat desemnat de catre statul membru pentru a asigura gestionarea unuia sau mai multor programe operationale. autoritatea de management are ca principale atributii: Sa se asigure ca operatiunile sunt selectate pentru finantare în conformitate cu criteriile aplicabile programului operational si ca ele sunt conforme. Sa se asigure ca cererile de finantare înaintate de catre solicitanti. autoritatile de certificare si plata si autoritatea de audit. unde se duc fondurile. AUTORITATEA DE MANAGEMENT Asa cum este definita în textul Regulamentului general 1080/2006. pe întreaga durata de implementare. cu regulamentele comunitare si nationale aplicabile. precum si operatiunile din cadrul programului operational sunt conforme cu legislatia Uniunii Europene si nationale relevante. In conformitate cu acelasi regulament. în cea mai mare parte. Sa se asigure ca exista un sistem pentru înregistrarea si pastrarea în forma computerizata a evidentelor contabile ale fiecarei operatiuni din cadrul 22 . gestionarea si implementarea asistentei financiare acordata de UE prin instrumentele structurale sa desemneze autoritatile de management. iar controlul era foarte riguros. Sa verifice livrarea produselor si a serviciilor co-finantate si sa verifice daca cheltuielile declarate de catre beneficiari pentru operatiuni au fost cu adevarat efectuate si sunt conforme cu regulamentele comunitare si nationale. Comisia Europeana era cea care decidea. Organismele intermediare pot fi desemnate de catre autoritatile de management si parte din atributiile acestora sunt delegate unui nivel inferior. regionala.

Sa se asigure ca Autoritatea de Certificare primeste toate informatiile necesare privind procedurile si verificarile efectuate în legatura cu cheltuielile eligibile efectuate. AUTORITATEA DE PLATA SI CERTIFICARE Autoritatea de plata si certificare reprezinta organismul care elaboreaza si înainteaza catre Comisia Europeana cererile de plata si primeste de la aceasta sumele aferente Fondurilor Structurale si Fondului de Coeziune. primesc de la Comisia Europeana sumele aferente platilor. verificare. 23 . a rezultatelor principale obtinute pe parcursul anului anterior. în scopul examinarii progresului înregistrat în implementarea programului operational. Sa mentina evidenta permanenta a organismelor care detin/pastreaza documentatia suport privind cheltuielile si misiunile de audit. si. cu scopul de a îmbunatati implementarea programului. Sa se asigure evaluarile programelor operationale.programului operational si ca datele privind implementarea necesare pentru managementul financiar. precum si a locatiei acestora. a implementarii financiare. Sa asigurare presedintia si secretariatul Comitetului de Monitorizare. dupa aprobarea de catre Comitetul de Monitorizare. sa transmita Comisiei Europeane rapoartele finale si anuale privind implementarea programului. monitorizare. Sa elaboreze. precum si ai altor indicatori. Sa utilizeze Sistemul Unic de Management al Informatiilor. audit si evaluare sunt colectate. Autoritatile de plata au urmatoarele atributii principale: primesc cereri de rambursare si asigura ca respectivele cereri reflecta în mod corespunzator operatiunile selectate si includ numai cheltuieli realizate efectiv în perioada de referinta si care pot fi dovedite în mod corespunzator. Sa elaboreze Planul de Actiune pentru Comunicare privind Programul Operational. Sa participe la întâlnirile anuale cu Comisia Europeana organizate dupa depunerea Raportului Anual de Implementare a programului operational.

efectueaza transferul contributiilor financiare ale Uniunii Europene catre beneficiarii finali. autoritatea de audit este obligata sa prezinte un raport de audit pâna cel târziu la 31 decembrie 2008 si 2015 privind rezultatul misiunilor de audit. implementeaza operatiunile din programele operationale. în cel mai scurt timp si în întregime. etc. în termen de 9 luni de la data transferarii sumelor aferente soldului final. elaboreaza si transmit Comisiei Europene declaratii de certificare a cheltuielilor intermediare si finale. metodologia care va fi utilizata. pentru corectarea. metodologia de esantionare. AUTORITATEA DE AUDIT Autoritatea de audit este organismul care efectueaza actiuni de audit pentru a verifica daca sistemele de gestionare si control ale programelor operationale functioneaza în mod eficient si transparent. asigura mentinerea unor evidente financiare privind operatiunile pe care le deruleaza. furnizeaza Comisiei Europene evidente detaliate privind platile efectuate. restituie Comisiei Europene sumele neutilizate sau platite în mod eronat din instrumentele structurale. La 9 luni dupa aprobarea programului operational de catre Comisia Europeana autoritatea de audit trebuie sa prezinte strategia de audit prin care stabilesc cine deruleaza auditul (poate fi vorba de o institutie publica independenta de autoritatea de management sau o companie privata de audit) . care. Autoritatile de management si/sau autoritatile de plata ramân responsabile pentru îndeplinirea 24 . împreuna cu cererile de plata. De asemenea. daca este necesar. ORGANISMUL INTERMEDIAR Organismele intermediare sunt institutiile desemnate de autoritatile de management. Delegarea de atributii catre organismul intermediar si reglementarea mecanismelor de coordonare si control ale acestuia de catre autoritatea care deleaga se fac pe baza contractuala. eventualele disfunctionalitati constatate. prin delegare de atributii de la acestea si/sau de la autoritatile de plata. a platii soldului final al asistentei. elaboreaza si transmit Comisiei Europene estimari ale cheltuielilor. transmit o cerere Comisiei Europene.

Convergenta. Fondul de Coeziune. sunt finantate din Fondul European de Dezvoltare Regionala. sunt finantate din Fondul de Coeziune. d. d. promovarea parteneriatelor pentru reforme în domeniul ocuparii si a incluziunii sociale este reprezentat de: a. Instrumentul de finantare care sprijina programe/proiecte care sunt în concordanta cu Strategia Europeana de Ocupare si care se concentreaza pe urmatoarele arii de investitie: cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a întreprinderilor. 25 . Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola 3. c. Fondul Social European. Competitivitate regionala si ocupare. Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola 2. JASPERS. Fondul de Coeziune. sunt finantate din Fondul Social European. c. sunt instrumente de finantare de sine statatoare. BENEFICIARUL Beneficiarul este organismul sau societatea comerciala cu capital public ori privat. c. b. 4.corespunzatoare a atributiilor delegate. cresterea nivelului de ocupare si a participarii pe piata muncii. b. responsabil cu executia proiectelor sau a operatiunilor finantate. Fondul European de Dezvoltare Regionala. b. Fondul European de Dezvoltare Regionala. Toate cele opt regiuni ale Romaniei se califica pentru obiectivul: a. d. sprijinirea incluziunii sociale prin combaterea discriminarii si facilitarea accesului pe piata muncii a persoanelor dezavantajate. b. Teste de autocontrol: 1. precum si a operatiunilor finantate prin instrumentele structurale. Instrumentul financiar care sprijina investitii în domeniul infrastructurii de transport transeuropene si mediu este reprezentat de: a. JEREMIE si JESSICA: a. Fondul Social European.

Autoritatea publica nationala. autoritate de audit. beneficiar. Dezvoltare durabila. b. Cooperare teritoriala europeana.c. autoritate de plata. autoritate de management. 4. regionala. d. d. Care sunt principalele institutii implicate in implementarea unui program de dezvoltare regionala? 5. 5. c. Care este rolul instrumentelor structurale in procesul de integrare europeana? 3. Care sunt instrumentele structurale ale Uniunii Europene? 2. Detaliati obiectivele politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013. locala (sau organismul public sau privat) desemnata de catre statul membru pentru a asigura gestionarea unuia sau mai multor programe operationale este denumita: a. Intrebari de verificare: 1. Care este rolul autoritatii de management in implementarea unui program de dezvoltare? 26 .

cunoasterea modului de implementare a programelor regionale de dezvoltare. Programul National de Reforma. proiect de dezvoltare. De asemenea. plan national de dezvoltare. fiecare cuprinzand cate doua sau trei unitati de studiu. Programele Operationale). programarii. monitorizare. strategie de dezvoltare regionala. planificare. programare. Termeni cheie: obiectiv de dezvoltare. program operational. PROGRAMAREA. . MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROGRAMELOR DE DEZVOLTARE Obiective generale: . cu 2-3 ore zilnic in medie. evaluare Ritmul de lucru: Modulul se dezvolta pe 2 lectii. monitorizarii si evaluarii programelor de dezvoltare. Cadrul Strategic National de Referinta.MODULUL 2 – PLANIFICAREA. este prezentat modul de realizare a activitatilor legate de monitorizarea si evaluarea programelor de dezvoltare. 27 . cadrul strategic national de referinta. Rezumat: Modulul prezinta o cele mai importante elemente necesare intelegerii continutului si rolului documentelor de planificare si programare in implementarea programelor de dezvoltare (Planul National de Dezvoltare.intelegerea conceptelor si principiilor care stau la baza planificarii. Timpul de lucru estimat este de 12 zile.

Timp de lucru: 3 ore Pentru perioada anterioara de programare. . el 28 . – DOCUMENTE DE PLANIFICARE ŞI PROGRAMARE Obiective: .1.cunoasterea modului de derulare a actiunilor vizand monitorizarea programelor de dezvoltare.1. – Planul NaŃional de Dezvoltare Obiective specifice: . . Unitatea de studiu 2. .cunoasterea elementelor componente ale unui plan national de dezvoltare.cunoasterea modului si a surselor de finantare a planului national de dezvoltare. în scopul implementarii politicii de dezvoltare regionala. Daca statul membru respectiv avea mai multe regiuni eligibile sub unul dintre obiective. fiecare stat membru al Uniunii Europene trebuia sa pregateasca un plan de dezvoltare pentru fiecare regiune eligibila a primi sprijin comunitar.intelegerea rolului documentelor de planificare si programare in implementarea programelor de dezvoltare.cunoasterea obiectivelor si prioritatilor identificate in planul national de dezvoltare al Romaniei.1. .cunoasterea modului de derulare a actiunilor vizand evaluarea programelor de dezvoltare.cunoasterea conditiilor in care un stat memebru al Uniunii Europene trebuie sa intocmeasca un plan national de dezvoltare. . .cunoasterea continutului documentelor de planificare si programare.LECłIA 2.

Fiind un angajament asumat prin Capitolul 21 de negocieri. strategia si prioritatile de dezvoltare. 29 . credite externe etc. programarea financiara. România a demarat elaborarea Planului National de Dezvoltare pentru perioada 2007-2013. Acest plan s-a dorit a fi instrumentul fundamental prin care România încearca sa recupereze cât mai rapid disparitatile de dezvoltare socio-economica fata de Uniunea Europeana. bugete locale. In cazul în care toate regiunile de dezvoltare ale unui stat membru erau eligibile pentru unul dintre obiective. reprezentând strategia convenita cu Comisia Europeana pentru utilizarea instrumentelor structurale. În contextul reformei Politicii de Coeziune a UE pentru perioada 2007-2013 si a modificarii reglementarilor privind managementul fondurilor structurale si de coeziune. din surse interne (buget de stat. Planul National de Dezvoltare reprezinta documentul pe baza caruia a fost elaborat elaborat Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR). descrierea mecanismelor de implementare. pe de o parte. care orienteaza si stimuleaza dezvoltarea socio-economica a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene. în scopul diminuarii decalajelor de dezvoltare fata de Uniunea Europeana si a disparitatilor interne (de exemplu.) sau externe (fondurile structurale si de coeziune.). Planul National de Dezvoltare reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala. elaborat într-un larg parteneriat.putea elabora un singur plan pentru toate aceste regiuni. pe de alta parte ca urmare a lipsei cadrului comunitar de reglementare. etc. urban-rural.). monitorizare si evaluare. atunci acesta poate elabora un plan national de dezvoltare. descrierea sistemului partenerial. Planul National de Dezvoltare 2007-2013 elaborat de România contine: • • • • • • descrierea situatiei existente. Ratiunea elaborarii Planului National de Dezvoltare a fost aceea de a stabili directiile de alocare a fondurilor publice pentru investitii cu impact semnificativ asupra dezvoltarii economice si sociale. fonduri UE pentru dezvoltare rurala si pescuit. evaluarea ex-ante. regiunea X fata de media nationala etc.

Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013 este o reflectare a nevoilor de dezvoltare a României. 2. Stabilirea unui numar limitat de prioritati este de natura sa asigure concentrarea resurselor disponibile pe realizarea acelor obiective si masuri cu impact 30 . Dezvoltarea resurselor umane. 6. punctele slabe. analiza situatiei demografice si a situatiei macroeconomice. Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton.Capitolul Analiza situatiei curente cuprinde o descriere cuantificata a situatiei socio-economice actuale privind disparitatile interne si decalajele fata de Uniunea Europeana. Pe baza analizei socio-economice a fost elaborata analiza SWOT a PND 2007-2013. Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport. In concordanta cu acest fapt. 4. Pentru atingerea obiectivului general. respectiv: • • • Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei românesti. acesta se articuleaza pe trei obiective specifice. inclusiv perspectivele macroeconomice 2007-2013). obiectivul global al PND 2007-2013 a fost stabilit ca fiind: Reducerea cât mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socioeconomica între România si Statele Membre ale Uniunii Europene. Protejarea si îmbunatatirea calitatii mediului. dar si potentialul de dezvoltare. în vederea reducerii cât mai rapide a decalajelor existente fata de UE. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare între regiunile tarii. promovarea ocuparii si incluziunii sociale si întarirea capacitatii administrative. Realizarea acestor obiective specifice si a celui global se sprijina pe realizarea a sase prioritati nationale de dezvoltare: 1. 5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii în sectorul agricol. 3. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere. care evidentiaza punctele tari. Aceasta descriere include o analiza de ansamblu a situatiei socio-economice (privire geografica de ansamblu. oportunitatile si riscurile identificate în capitolul de analiza. precum si analizele socio-economice sectoriale si regionale.

transparenta si corectitudine financiara.7 miliarde Euro. o suma a acestor reguli de implementare a documentelor de programare pentru fondurile europene. .1.cunoasterea care stau la baza intocmirii unui plan national de reforma si a unui cadru strategic national de referinta.cunoasterea elementelor componente ale unui plan national de reforma si ale unui cadru strategic national de referinta.9%. Structura pe surse de finantare a PND 2007-2013 se prezinta astfel: • • • Fondurile comunitare . ci conform regulilor specifice diverselor surse de finantare a acestor investitii.maxim asupra reducerii decalajelor fata de Uniunea Europeana si a disparitatilor interne. prin urmare.48%. 58. 31 . inclusiv credite IFI) . Surse publice nationale (centrale si locale. Surse private (cofinantari private aferente fondurilor comunitare) . Investitiile ce vor fi efectuate în baza prevederilor PND nu vor fi. gestionate în mod direct prin intermediul PND.cunoasterea particularitatilor planului national de reforma si ale cadrului strategic national de referinta in cazul Romaniei. Unitatea de studiu 2. Programarea financiara a PND a urmarit realizarea un tablou general realist al surselor de finantare a dezvoltarii ce ar trebui utilizate în perioada 2007-2013 pentru cresterea convergentei cu UE. Implementarea prevederilor PND 2007-2013 conform strategiei stabilite si în conditii de eficienta. presupune eforturi însemnate din partea institutiilor publice si a beneficiarilor. rigurozitate.43%. . conducând la o suma estimativa globala de cca. a finantarilor rambursabile acordate de institutiile financiare internationale etc. – Programul NaŃional de Reformă şi Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă Obiective specifice: .2. Mecanismele de implementare ale PND sunt. însa. a programelor nationale si locale de investitii bugetare.

. Programul National de Reforma a aparut ca o necesitate în contextul relansarii Strategiei de la Lisabona. tinând cont de specificitatile nationale. ca document de referinta pentru programarea Fondurilor Structurale si de Coeziune. elaborarea documentului de negociere al unui stat membru se bazeaza pe Orientarile Comunitare Strategice si pe Programul National de Reforma. Timp de lucru: 3 ore Programul NaŃional de Reformă In conformitate cu noile orientari ale politicii de coeziune ale Uniunii Europene. înainte de toate.cunoasterea prioritatilor si actiunilor vizate de Cadrul Strategic National de Referinta al Romaniei. document pe baza caruia se 32 . îmbunatatirea competitivitatii si productivitatii economice. PNR stabileste directiile strategice la nivel national pentru atingerea obiectivului Lisabona. Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă Conform prevederilor noii politici de coeziune. plecând de la realitatea ca între obiectivele strategice si masurile concrete a existat mereu o diferenta. fiecare stat membru elaboreaza un Cadru Strategic National de Referinta (CSNR). . Programul National de Reforma al României îsi propune pe termen scurt si mediu urmatoarele obiective: • • • stabilitatea economica si sustenabilitatea finantelor publice. Tarile membre trebuiau sa-si stabileasca niste linii directoare pentru a-si orienta economiile catre atingerea obiectivului UE stabilit prin Strategia de la Lisabona. Procesul de la Lisabona si-a propus.cunoasterea domeniilor prioritare identificate in Cadrul Strategic National de Referinta al Romaniei. sa ofere un cadru de coordonare între masurile nationale si cele luate la nivel european. îmbunatatirea functionarii pietei fortei de munca.

sumele alocate Fondului European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala si Fondului European pentru Pescuit.Orientarile Strategice Comunitare (OSC) privind Coeziunea 2007-2013 si Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Crestere Economica si Locuri de Munca. actiuni întreprinse pentru cresterea capacitatii administrative (numai pentru regiuni de convergenta). Analiza este structurata în asa fel încât sa fundamenteze cât mai clar prioritatile documentului. dezvoltare rurala si pescuit. Astfel. • • informatii despre programele operationale. tinând cont de tendintele economice de la nivel european si mondial. mecanismul pentru coordonarea investitiilor realizate din diferite programe operationale si fonduri structurale. punctele slabe precum si oportunitatile. disparitatile. CSNR este un document strategic prin care se stabilesc prioritatile de interventie ale Fondurilor Structurale si de Coeziune pentru perioada 2007-2013. Pe baza acestei analize a fost elaborata analiza SWOT.negociaza accesul statului la aceste instrumente de finantare. documentul trebuie sa contina: • analiza socio-economica. stabilite în Planul National de Dezvoltare. • • strategia aleasa precum si aspecte teritoriale si de dezvoltare urbana. Rămân încă destule probleme care trebuie soluŃionate pentru a impulsiona dezvoltarea economiei româneşti. si prioritatile la nivel european . Continutul Cadrului Strategic National de Referinta este Reglementat prin Articolul 27 al Regulamentului general 1083/2006. fiind considerate ca necesare intervenŃii structurale majore pe termen lung în următoarele domenii: 33 . a punctelor slabe si a potentialului de dezvoltare. Programul National pentru Reforma. • • informatii privind rezultatele evaluarii ex-ante si verificarea aditionalitatii. Cadrul Strategic National de Referinta face legatura între prioritatile nationale de dezvoltare. Analiza socio-economica a Cadrului Strategic National de Referinta 20072013 elaborata de România prezinta o analiza succinta a disparitatilor de dezvoltare. • alocarea financiara anuala/fond/program. Astfel. precum si fondurile pentru agricultura.

ca urmare a restructurării industriei. Acest fenomen este şi mai pregnant atunci când se compară nivelul de dezvoltare al regiunii Bucureşti–Ilfov cu restul Ńării. Dimensiunea teritorială . Toate acestea sunt dublate de un nivel scăzut al cunoştinŃelor în domeniul protecŃiei mediului înconjurător. de dezvoltare economică locală şi de mediul social. în regiunile mai dezvoltate. 34 . ineficienŃa energetică. punând astfel în pericol dezvoltarea socio-economică. aerian şi naval. ceea ce conduce la creşterea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni.Infrastructura de bază – calitatea slabă şi ineficienŃa serviciilor de furnizare a apei potabile. administrarea defectuoasă a acestuia. echipamentele şi tehnologia învechite. În mod special.capacitatea limitată a sistemului de educaŃie şi formare profesională continuă de a răspunde nevoilor unei economii moderne bazate pe cunoaştere. accesul limitat la finanŃare şi investiŃiile insuficiente în cercetare-dezvoltare şi tehnologiile informaŃiei şi comunicării (TIC). toate afectează dezvoltarea mediului de afaceri. Capitalul uman . DisparităŃile dintre mediul urban şi cel rural sunt de asemenea mari şi în continuă creştere. cum ar fi femeile. Competitivitatea economică – productivitatea scăzută. formarea profesională iniŃială şi formarea profesională continuă. constituie frâne în calea dezvoltării. Capacitatea administrativă – serviciile publice sunt slab dezvoltate şi „neprietenoase”. au apărut foarte rapid decalaje între regiuni. Atât zonele urbane cât şi zonele rurale se confruntă cu probleme legate de infrastructură (din cauza investiŃiilor insuficiente). un climat de afaceri dificil şi lipsa unei infrastructuri adecvate pentru sprijinirea mediului de afaceri. abilităŃi nesatisfăcătoare ale funcŃionarilor publici. ca şi lipsa inter-conectivităŃii. canalizare şi de management al deşeurilor. insuficienta corelare între educaŃie. Capacitatea administrativă insuficientă este reflectată în structuri de management neperformante. ISD sunt atrase. feroviar. acestea continuând să crească. cooperare interinstituŃională inadecvată. precum şi a sistemului de transport rutier. atenŃia redusă acordată educaŃiei. spiritul antreprenorial insuficient dezvoltat. care conduc într-un final la calitatea slabă a serviciilor furnizate societăŃii. precum şi utilizarea ineficientă a resurselor de energie. persoanele cu dizabilităŃi şi etnia romă. este necesară consolidarea în continuare a managementului fondurilor comunitare pentru utilizarea eficientă a acestora în scopul promovării dezvoltării economice şi sociale. de obicei. Inegalitatea de şanse duce la excluderea socială a categoriilor vulnerabile.

aeroporturi şi servicii navale. Eforturile se vor 35 . transport. distribuŃie şi utilizare finală – va îmbunătăŃi competitivitatea economică şi calitatea aerului şi vor crea premizele unei dezvoltări durabile. asigurând totodată legături mai bune cu rutele TEN-T. care să fie adecvată pentru România. 18 şi 22) şi vor sprijini dezvoltarea mediului de afaceri şi crearea de noi locuri de muncă. zonele rurale depind excesiv de agricultură. căi ferate. inclusiv Strategia de la Lisabona. Răspunsul strategic: Viziune: Crearea unei Românii competitive.Totodată. dar care să se şi conformeze strategiilor Uniunii Europene. Cadrul Strategic National de Referinta vizează armonizarea tuturor acestor priorităŃi într-o strategie coerentă. O eficienŃă energetică mai mare de-a lungul întregului lanŃ – producŃie. dinamice şi prospere Obiectivul Cadrului Strategic National de Referinta: Reducerea disparităŃilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei creşteri suplimentare de 15-20% a PIB până în anul 2015 PriorităŃi şi acŃiuni: PriorităŃile Cadrului Strategic National de Referinta au fost formulate ca răspuns strategic al Guvernului la problemele economice actuale şi în vederea creării oportunităŃilor pe care România şi le doreşte. . InvestiŃiile în infrastructura de mediu vor contribui la îmbunătăŃirea sistemelor de management al apei potabile şi a deşeurilor menajere la standarde europene. şi să aibă ca efect dezvoltarea economică şi creşterea numărului de locuri de muncă. InvestiŃiile vor îmbunătăŃi. InvestiŃiile vor îmbunătăŃi accesul la pieŃe mai extinse şi toate acŃiunile vor contribui la reducerea duratei călătoriilor şi costurilor de transport.Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene – investiŃiile în infrastructură vor îmbunătăŃi calitatea reŃelelor rutiere şi feroviare. În aceste zone. 7. de asemenea. infrastructura şi serviciile de sprijin pentru afaceri sunt foarte slab dezvoltate sau chiar inexistente Este necesară o abordare mai structurată în ceea ce priveşte nivelul teritorial al diverselor politici de dezvoltare sectoriale şi inter-sectoriale şi măsurilor derivate din acestea. accesibilitatea şi inter-conectivitatea dintre drumurile naŃionale. judeŃene şi locale. precum şi a navigaŃiei pe Dunăre (axele prioritare TEN-T nr.

Se va încuraja inovarea şi se va îmbunătăŃi procesul de punere în practică a rezultatelor activităŃilor de cercetare şi dezvoltare la oportunităŃile de piaŃă. . inclusiv prin dotarea cu echipamente şcolare şi TIC. acesta fiind un important motor al dezvoltării. Creşterea adaptabilităŃii. precum şi pentru asigurarea unei mai mari flexibilităŃi a sistemului educaŃional. persoanele cu dizabilităŃi) care reprezintă categorii dezavantajate pe piaŃa forŃei de muncă. .Dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România strategia va urmări sprijinirea sistemului de învăŃământ şi formare profesională în scopul îmbunătăŃirii calităŃii educaŃiei şi calificărilor indivizilor. se va acorda sprijin pentru creşterea accesului şi participării la educaŃie şi pentru creşterea adaptabilităŃii sistemului de educaŃie şi formare profesională în vederea furnizării cunoştinŃelor şi aptitudinilor necesare unei economii moderne şi în plină dezvoltare.Creşterea competitivităŃii pe termen lung a economiei româneşti – strategia va contribui la construirea unei baze de producŃie şi antreprenoriale dinamice. Turismul va fi sprijinit. se impune modernizarea infrastructurii educaŃionale şi de formare. va sprijini crearea şi dezvoltarea de noi afaceri. precum şi prin asigurarea accesului la alte tipuri de servicii necesare dezvoltării şi creării de noi locuri de muncă. InvestiŃiile vor contribui la îmbunătăŃirea procesului de elaborare a politicilor şi a proceselor decizionale în domeniul managementului public. în special prin investiŃii în produse şi servicii cu o valoare adăugată mai mare. Întreprinderile mici şi mijlocii vor beneficia de ajutoare pentru investiŃii şi vor fi sprijinite prin servicii de consiliere pentru afaceri de calitate. de asemenea.concentra pe un management mai eficient al mediului natural şi pe utilizarea durabilă a resurselor naturale. Pentru a beneficia de sisteme educaŃionale şi de formare profesională de calitate. minorităŃile etnice. iar angajatorii vor fi încurajaŃi să investească în capitalul uman. astfel încât acestea să poată beneficia de noile oportunităŃi de angajare care vor fi create. ÎmbunătăŃirea calităŃii serviciilor de sănătate şi îngrijire va contribui la regenerarea economică prin reducerea costurilor şi a perioadelor de inactivitate. precum şi accesul la finanŃare şi TIC. Se vor sprijini acŃiunile de combatere a excluziunii sociale şi de promovare a incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile (femeile. dezvoltarea spiritului antreprenorial şi învăŃarea pe parcursul întregii vieŃi se vor afla în centrul politicilor în domeniu. la dezvoltarea unui sistem al funcŃiei publice modern. Totodată. .Consolidarea unei capacităŃi administrative eficiente – strategia va îmbunătăŃi managementul în sectorul public. flexibil 36 .

37 . ca CSNR va contribui la obiectivul general stabilit prin PND 2007-2013 prin accelerarea ritmului de crestere a PIB si generarea unei cresteri suplimentare a acestuia cu 15% pâna în 2015. precum şi al combaterii deficienŃelor economiei române. precum şi la îmbunătăŃirea standardelor de calitate şi eficienŃă în furnizarea serviciilor publice. Sprijinul acordat va contribui la consolidarea mediului de afaceri local şi regional şi la dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural în vederea sprijinirii turismului şi dezvoltării mediului urban. AcŃiunile vor viza. . naŃionale şi trans-europene. stabilind ca obiectiv general reducerea disparitatilor de dezvoltare între România si celelalte state membre ale Uniunii Europene. InvestiŃiile se vor concentra pe consolidarea infrastructurii şi stabilirea legăturilor locale cu reŃelele naŃionale.şi reactiv. cu prioritate. inversarea tendinŃei de accentuare a disparităŃilor de dezvoltare prin sprijinirea şi promovarea unei dezvoltări economice şi sociale echilibrate a Regiunilor. astfel.Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate – scopul este stoparea şi. Se estimeaza. prin concentrarea Fondurilor Structurale si de Coeziune pe domenii cu impact semnificativ asupra dezvoltarii economice si sociale. acele domenii administrative unde se poate înregistra cel mai mare impact din punctul de vedere al stimulării dezvoltării socio-economice şi al mediului de afaceri. AcŃiunile vor viza coridoarele şi polii de dezvoltare existenŃi sau emergenŃi şi vor crea condiŃiile necesare dezvoltării integrate. europene şi intercontinentale care conectează România la pieŃele internaŃionale. în conformitate cu Orientarile Strategice Comunitare privind Coeziunea si cu Strategia Lisabona revizuita. Cadrul Strategic National de Referinta îsi va aduce o contributie determinanta la atingerea acestui obiectiv national. Pentru perioada 2007-2013. se are în vedere cresterea PIB/locuitor de la 31% din media UE25 de la momentul aderarii la aproximativ 41% în anul 2013. stabilind conexiunile cu reŃelele regionale. precum şi restructurarea zonelor rurale şi urbane. AcŃiunile vor sprijini dezvoltarea regiunilor prin crearea condiŃiilor necesare stimulării creşterii economice a regiunilor mai puŃin dezvoltate. ca efect direct al Fondurilor Structurale si de Coeziune. Strategia Cadrului Strategic National de Referinta preia viziunea strategica din PND 2007-2013. Realizarea coeziunii teritoriale se va sprijini pe cadrul strategic pe termen lung stabilit prin Conceptul strategic de dezvoltare spaŃială şi integrare în structurile spaŃiale europene 2007–2025. eventual.

403 milioane Euro pentru Obiectivul „Cooperare teritoriala europeana”. Acest principiu obliga statele membre sa mentina la acelasi nivel cheltuielilor nationale în sectoarele care 38 . României i s-au mai alocat circa. La contributia comunitara se adauga co-finantarea nationala (publica si privata). Îmbunatatirea competitivitatii pe termen lung a economiei românesti. Suma totala alocata României pentru Obiectivul „Convergenta” (inclusiv Fondul de Coeziune) este de 16. în preturi 2004. Constructia unei capacitati administrative eficiente. totodata. prin crearea conditiilor pentru dezvoltarea regiunilor ramase în urma si valorificarea potentialului regional de dezvoltare. element fundamental al programarii Fondurilor Structurale si de Coeziune. A fost identificata. care urmareste promovarea unei dezvoltari echilibrate a întregului teritoriu. De asemenea. precum si alocarile anuale indicative din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurala si Fondul European de Pescuit. o prioritate teritoriala. Tabelul financiar al Cadrului Strategic National de Referinta prezinta alocarile anuale indicative din fiecare fond (Fondul Social European.Prioritatile tematice stabilite de Cadrul Strategic National de Referinta pentru realizarea obiectivului sunt: • • • • Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene.870 miliarde Euro. Fondul European pentru Dezvoltare Regionala. Cadrul Strategic National de Referinta include informatiile necesare verificarii ex-ante a principiului aditionalitatii. dimensiunea acesteia fiind însa cuprinsa în Programele Operationale si nu în Cadrul Strategic National de Referinta. Dezvoltarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman. Fondul de Coeziune).

pe de alta parte. CSNR trebuia transmis Comisiei Europene in maximum 5 luni de la aprobarea Orientarilor Strategice Comunitare privind coeziunea. precum si între acestea si operatiunile finantate de FEADR si FEP. nu sa le înlocuiasca. deoarece scopul fondurilor comunitare este sa vina în completarea resurselor nationale. 39 . pentru a se obtine un consens asupra prevederilor. pe de o parte. CSNR este implementat prin intermediul unuia sau mai multor Programe Operationale. Comisia urmand sa îl aprobe în maximum 4 luni de la transmiterea oficiala de catre statul membru.beneficiaza de asistenta financiara comunitara. Întrucât Cadrul Strategic National de Referinta nu este un instrument de management. sunt prezentate mecanismele de coordonare între Programele Operationale si între Fonduri. De asemenea. cu accent pe actiunile avute în vedere pentru asigurarea unui management eficace si eficient al acestor fonduri. documentul descrie foarte general sistemul de implementare a Fondurilor Structurale si de Coeziune în România.

fiind cuprins în bugetele programelor operationale pe care le finanteaza. De regula. care acopera prioritatile sectoriale. Programele operationale sunt transmise Comisiei Europene împreuna CSNR. Descrierea axelor prioritare.intelegerea rolului programelor operationale in implementarea programelor de dezvoltare. în perioada 2007-2013 un program operational va putea fi finantat doar din resursele unui singur fond structural.Programul OperaŃional Obiective specifice: .cunoasterea continutului unui program operational. acum Fondul de Coeziune se supune regulilor de programare.cunoasterea alocarii financiare pentru fiecare program operational elaborat de Romania. Prezentarea strategiei. Singura exceptie este Fondul de Coeziune.cunoasterea programelor operationale elaborate de Romania. Spre deosebire de perioada anterioara de programare. Timp de lucru: 3 ore Programele Operationale sunt documentele aprobate de Comisia Europeana. . . Daca în perioada anterioara acesta finanta proiecte individuale.1. programele operationale se împart în programe operationale regionale (programe operationale care acopera prioritatile regionale ale unei regiuni sau ale tuturor regiunilor) si programe operationale sectoriale.Unitatea de studiu 2. pentru implementarea unei componente a Cadrului Strategic National de Referinta.3. . . care cuprind un set de prioritati multianuale. Fiecare program operational cuprinde: • • • • Prezentarea situatiei curente – analiza socio-economica. Descrierea sistemului de implementare. 40 . negociate direct de catre statul membru cu Comisia Europeana.

Pentru a demonstra sinergia cu alte investitii realizate din fonduri comunitare/nationale este utila includerea unei sectiuni care sa prezinte cu ce alte axe prioritare/programe operationale/investitii nationale se coreleaza respectiva axa prioritara. Textul capitolului dedicat descrierii/prezentarii axelor prioritare nu trebuie sa se concentreze pe o descriere a obiectivelor axei. trebuie incluse informatii detaliate privind beneficiarii eligibili. Pentru o mai buna fundamentare a strategiei se recomanda elaborarea analizei SWOT. respectiv colectarea datelor. separarea functiilor între cei implicati etc. Descrierea sistemului de monitorizare si evaluare. De asemenea. în primul rând a celor care sunt mentionate în regulament ca fiind obligatia statului membru de a le numi si a altor organisme implicate (de exemplu. Prezentarea acestora trebuie sa cuprinda informatii privind responsabilitatea fiecarui organism implicat. organismul intermediar). cel putin. sistemul informatic. Asadar. ci pe furnizarea unor informatii foarte clare referitoare la aria de interventie si a activitatilor eligibile ce vor putea fi finantate de aceea axa prioritara. care sunt strâns legate de obiectivele comunitare. la realizarea unui obiectiv specific contribuie câte o axa prioritara. care sa surmonteze obstacolele identificate pentru atingerea obiectivelor. astfel încât sa se poata urmari realizarea lor. Tinând cont de orientarea strategica a acestor programe si concentrarea acestora pe obiectivele comunitare. sectorul/arealul tinta. analiza trebuie sa reflecte aceasta orientare prin prezentarea contextului national/regional/sectorial în relatie cu obiectivele UE. Obiectivele ce se doresc a fi atinse prin implementarea programului trebuie sa fie cuantificabile. luând în calcul si specificitatile teritoriale. precum si o descriere sau. Un accent destul de mare este pus pe aspectele privind egalitatea de sanse. precum si tendintele generale în domeniu. In cazul programelor regionale se recomanda realizarea unei analize a disparitatilor regionale si locale. conexiunea cu sistemul informatic al 41 . grup tinta. Strategia programului operational trebuie sa porneasca de la analiza situatiei curente si sa prezinte o solutie coerenta si eficienta. In mod normal. strategia programului operational trebuie sa decurga foarte clar din CSNR. o lista privind operatiunile indicative. Sectiunea de implementare trebuie sa cuprinda o descriere a organismelor implicate în implementarea programului.• Prezentarea aspectelor financiare. Capitolul de analiza a programele operationale trebuie sa cuprinda descrierea situatiei actuale în zona geografica eligibila a programului.

De asemenea. ComerŃului şi Mediului de Afaceri Autoritatea de Management pentru Programul OperaŃional Sectorial “Creşterea CompetitivităŃii Economice” http://amposcce. circuitul fondurilor sunt parte componenta a implementarii iar prevederile prezentate trebuie sa respecte cerintele de management. posibilitatile de finantare si mecanismele de implementare. Planul financiar al unui program operational trebuie sa indice alocarea financiara din fiecare fond structural si programarea fondurilor pe fiecare an in parte. pentru a se obtine un consens asupra prevederilor programului.mfinante. pe fiecare axa prioritare in parte. La nivelul României sunt elaborate 7 programe operationale finantate din Fondurile Structurale si de Coeziune. Programul Operational trebuia transmis Comisiei Europene in maximum 5 luni de la aprobarea Orientarilor Strategice Comunitare privind coeziunea. Comisia trebuie sa îl aprobe în maximum 4 luni de la transmiterea oficiala de catre statul membru.html CREŞTEREA COMPETITIVITĂłII ECONOMICE Ministerul Economiei. si alte împrumuturi interne si/sau externe.ro/ 42 . fiecare program operational are anexat un plan de comunicare. Ministerele din tabelul de mai jos îndeplinesc functia de Autoritati de Management: PROGRAM OPERAłIONAL AUTORITATEA DE MANAGEMENT COORDONATOR – MINISTERUL FINANłELOR PUBLICE Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale http://www. bugete locale. care descrie masurile avute în vedere pentru a asigura publicitatea programului operational. descrierea procedurilor privind schimbul de date. bugetul national. fonduri private.comisiei europene. monitorizare si evaluare. Un al doilea tabel trebuie sa ofere informatii privind cofinantarea nationala aferenta (publica si privata) si celelalte surse financiare atrase pentru realizarea programului operational.minind.ro/instrumentestruct. Aceste Programe Operationale sunt elaborate în coordonarea Autoritatii de Management care este responsabila de gestionarea programului.

ro/ DEZVOLTAREA CAPACITĂłII ADMINISTRATIVE Ministerul AdministraŃiei şi Internelor Autoritatea de Management pentru Programul OperaŃional Sectorial “Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” http://www.ro/ MEDIU Ministerul Mediului şi Pădurilor Autoritatea de Management pentru Programul OperaŃional Sectorial “Mediu” http://www.ro/ Dupa cum am mai amintit.ro/ DEZVOLTAREA REGIONALĂ Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Autoritatea de Management pentru Programul OperaŃional Regional http://www. Familiei şi ProtecŃiei Sociale Autoritatea de Management pentru Programul OperaŃional Sectorial “Dezvoltarea Resurselor Umane” http://www.mt.inforegio. respectiv FEDR.ro/ ASISTENłĂ TEHNICĂ Ministerul FinanŃelor Publice http://www. 43 . România se califica spre finantare sub obiectivul Convergenta al politicii de coeziune si va primi finantare din toate cele trei fonduri.ro/home DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE Ministerul Muncii.posmediu. FSE si FC.TRANSPORT Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Autoritatea de Management pentru Programul OperaŃional Sectorial "Transport" http://post.poat.fseromania.fonduriadministratie.

Alocarea fondurilor europene este ilustrata în tabelul de mai jos. pe fiecare program operational în parte: 44 .

Pentru a impulsiona dezvoltarea economiei romanesti. infrastructura de baza. obiective. îmbunatatirea competitivitatii si productivitatii economice. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii în sectorul agricol. Planului National de Dezvoltare b. competitivitate economica. c. sunt necesare interventii structurale majore in domenii. cum ar fi: a. cum ar fi: a. îmbunatatirea functionarii pietei fortei de munca. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport. Tratatelor constitutive ale Uniunii Europene 2. Cadrul National Strategic de Referinta 2007-2013 a fost elaborat pe baza: a. Printre prioritatile nationale de dezvoltare se numara: a. Programul National de Reforma isi propune. c. pe termen scurt si mediu. Protejarea si îmbunatatirea calitatii mediului. capacitate administrativa. d. d. stabilitatea economica si sustenabilitatea finantelor publice. 45 .Teste de autocontrol: 1. capitalul uman. 4. b. c. b. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare între regiunile tarii. b. Programelor Operationale Sectoriale d. 3. Programului Operational Regional c.

sprijinirea sistemului de învăŃământ şi formare profesională. Care sunt elementele componente ale Planului National de Dezvoltare 2007-2013? 2.5. 46 . Care sunt principalele parti componente ale Cadrului Strategic National de Referinta? 4. b. Intrebari de verificare: 1. îmbunătăŃirea calitatii reŃelelor rutiere şi feroviare. îmbunătăŃirea managementului în sectorul public. Detaliati strategia vizand dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România. construirea unei baze de producŃie şi antreprenoriale dinamice. d. Care este structura pe surse de finantare a Planului National de Dezvoltare 20072013 ? 3. Care sunt domeniile in care sunt necesare interventii structurale majore in vederea impulsionarii dezvoltarii economiei romanesti ? 5. c. Strategia privind cresterea competitivitatii economiei romanesti vizeaza masuri care sa determine: a.

1.2. Unitatea de studiu 2. .cunoasterea mecanismelor de evaluare a programelor de dezvoltare. Timp de lucru: 2 ore Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului FinanŃelor Publice îndeplineşte rolul de coordonator naŃional al asistenŃei în relaŃia cu UE. cât şi în ceea ce priveşte coordonarea gestionării fondurilor structurale şi de coeziune. ACIS are atribuŃii şi responsabilităŃi atât în ceea ce priveşte asistenŃa financiară de pre-aderare.2. . instituŃia coordonează pregătirea şi funcŃionarea cadrului legislativ.intelegerea rolului activitatilor de monitorizare si evaluare in implementarea programelor de dezvoltare. – Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale Obiective specifice: .LECłIA 2. – MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA FONDURILOR STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE Obiective: . În calitate de coordonator naŃional al asistenŃei nerambursabile acordate de Uniunea Europeană. instituŃional şi procedural pentru gestionarea instrumentelor structurale. În acest sens.cunoasterea procedurilor de coordonare a instrumentelor structurale.cunoasterea institutiilor care coordoneaza implementarea fondurilor structurale şi de coeziune. . iar 47 .cunoasterea mecanismelor de monitorizare a programelor de dezvoltare.

în baza Hotărârii de Guvern nr. de către Statele Membre UE. activitatea de informare şi comunicare în domeniul instrumentelor structurale. implicate în elaborarea gestionarea şi actualizarea instrumentelor 48 . elaborarea şi implementarea Planului NaŃional de Dezvoltare. capacităŃii structurilor administrative. sub denumirea de Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar (AMCSC). monitorizarea şi evaluarea cadrului strategic naŃional de referinŃă. a programelor operaŃionale şi a documentelor cadru de implementare corespunzătoare. elaborarea. 403/2004 pentru modificarea Hotărârii de Guvern nr.pe de altă parte programează. AMCSC a devenit Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS). Această structură de coordonare a fost constituită în martie 2004. În martie 2007. în baza Hotărârii de Guvern nr. ACIS coordonează: asistenŃa nerambursabilă acordată României de Uniunea Europeană prin Programul Phare. asistenŃa nerambursabilă acordată României. 386/2007 privind organizarea şi funcŃionarea Ministerului Economiei şi FinanŃelor. coordonează. pe bază bilaterală. dezvoltarea procedurilor structurale. programul de asistenŃă tehnică JASPERS (AsistenŃă comună pentru promovarea proiectelor în regiunile europene). 1574/2003 privind reorganizarea şi funcŃionarea Ministerului FinanŃelor Publice şi a AgenŃiei NaŃionale pentru Administrare Fiscală. monitorizează şi evaluează utilizarea asistenŃei financiare nerambursabile. în cadrul Ministerului FinanŃelor Publice. document strategic ce fundamentează accesul României la Fondurile Structurale.

. ce are ca obiectiv urmarirea eficacitatii folosirii resurselor financiare. si reprezentanti ai Comisiei Europene si.2.intelegerea indicatorilor care stau la baza activitatii de monitorizare a programelor de dezvoltare. • examineaza rezultatele obtinute si stadiul de realizare a obiectivelor stabilite pe baza documentelor puse la dispozitie de autoritatea de management. Comitetele de Monitorizare sunt coordonate de catre autoritatile de management (acestea asigura si secretariatul acestora). Comitetele de Monitorizare elaboreaza. Fondul European de Investitii).cunoasterea institutiilor care coordoneaza activitatea de monitorizare a programelor de dezvoltare. financiare si institutionale ale statului membru. Comitetele de Monitorizare au urmatoarele atributii principale: • modifica sau aproba criteriile de selectare a operatiunilor care vor fi finantate in termen de sase luni de la aprobarea programului operational.2.Unitatea de studiu 2. actioneaza sub autoritatea si în conditiile legale ale statului membru. Timp de lucru: 3 ore Fiecare Program Operational este supervizat de catre un Comitet de Monitorizare. ai altor institutii (de exemplu: Banca Europeana de Investitii. iar la lucrarile acestora participa. Comitetele de Monitorizare includ o serie de parteneri economici si sociali. • aproba orice modificari ale criteriile de selectie in conformitate cu obiectivele de realizare a programului. 49 . dupa caz. proceduri de monitorizare. în calitate de observatori.cunoasterea procedurilor de monitorizare a programelor de dezvoltare. – Monitorizarea programelor de dezvoltare Obiective specifice: . de comun acord cu autoritatile de management si în conformitate cu prevederile legale. . Acestea sunt înfiintate în cel mult trei luni de la publicarea deciziei privind aprobarea contributiei financiare a UE.

Aceasta reprezinta relatia logica între distributia financiara si obiective si poate fi observata atât de sus în jos. indicatorii ofera o descriere coerenta a programului. propune autoritatii de management ajustarea programului si revizuirea programului operational daca aceasta conduce la îmbunatatirea gestionarii asistentei sau contribuie mai bine la realizarea obiectivelor stabilite. • modifica programul ca urmare a deciziei Comisiei Europene de schimbare a contributiei UE. Autoritatea de management si Comitetul de Monitorizare efectueaza monitorizarea prin utilizarea unor indicatori fizici si financiari specificati în Programul Operational. cele doua abordari sunt folosite simultan. Abordarea de sus în jos presupune: • • definirea unui obiectiv general. începând cu cheltuielile curente si terminând cu evaluarea efectelor acestor cheltuieli.însa. o atentie speciala o are nivelul operational inferior (operatiune sau proiect). Indicatorii sunt utilizati în toate documentele de planificare si programare a asistentei structurale – CNSR si Programele Operationale . cât si de jos în sus. În plus. În general. În practica procesului de programare. in special a obiectivelor stabilite pentru fiecare axa prioritara. • • aproba rapoartele anuale si finale de implementare a programului. progresul planului financiar. 50 . Pentru elaborarea programelor finantate prin intermediul Fondurilor Structurale este esentiala definirea obiectivelor si a alocarii resurselor financiare între diferitele operatii care contribuie la realizarea obiectivelor. stadiul implementarii asistentei. definirea obiectivelor specifice (care corespund domeniilor prioritare de interventie). Acestia trebuie sa indice: • • • obiectivele specifice. aceste date trebuie incluse în rapoartele anuale de implementare si nu trebuie restrânse numai la raportarea financiara.• analizeaza rezultatele implementarii. pentru asigurarea unei monitorizari eficiente a interventiilor.

• • identificarea rezultatelor – acestea reprezinta efectul direct al interventiei.• definirea obiectivelor operationale (rezultate din implementarea operatiunilor). trebuie definite urmatoarele tipuri de obiective: 51 . identificarea impactului – acesta reprezinta efectul total al interventiei. La nivelul documentelor de planificare si programare. • identificarea „iesirilor" (output-urilor) – acestea sunt exprimate în unitati fizice si reflecta progresul obtinut în implementarea masurii prin folosirea input-urilor. monitorizarii si evaluarii asistentei din Fondurile Structurale se poate reprezenta grafic astfel: Dupa cum se poate observa. Abordarea de jos în sus presupune: • identificarea operatiunilor. conform cerintelor specifice de elaborare a acestora. obiectivele operationale sunt exprimate prin output-uri. resurselor (input-urilor) folosite pentru realizarea Secventa logica a programarii. obiectivele specifice prin rezultate si obiectivul general prin impact.

Unitatea de studiu 2. claritatea. . axe prioritare sau program.intelegerea rolului evaluarii ex-post in implementarea programelor de dezvoltare. cuantificarea. indicatorii de impact si rezultat sunt calculati la toate nivelurile de programare.Dupa cum se poate observa.cunoasterea elementelor care trebuie luate in calcul in evaluarea programelor de dezvoltare. Toti acesti indicatori exprima legatura cauzala între program.intelegerea rolului evaluarii ex-ante in implementarea programelor de dezvoltare. Indicatorii de output sunt masurati în unitati fizice sau monetare si evidentiaza rezultatele obtinute prin consumarea resurselor. disponibilitatea. 52 .cunoasterea institutiilor si procedurilor de evaluare a programelor de dezvoltare. Indicatorii financiari sunt utilizati pentru masurarea (anuala) a progresului înregistrat în termeni de alocari si plati în cadrul fiecarei operatii. Indicatorii de impact sunt masurati în unitati fizice sau monetare si exprima efectele totale si pe termen lung obtinute. – Evaluarea programelor de dezvoltare Obiective specifice: . . axa prioritara si operatiune. în timp ce indicatorii de output sunt calculati numai în cazul programului operational pentru evaluarea operatiunilor.3. Indicatorii de rezultat sunt masurati în unitati fizice sau monetare si exprima efectele directe ale programului. agregarea. Criteriile folosite pentru selectia acestor indicatori sunt relevanta.2. . Resursele (input-urile sau indicatorii de intrare) vizeaza fiecare nivel al asistentei.

evaluarea ex-ante presupune analiza punctelor tari si slabe. dar si analiza potentialului de dezvoltare al Statului Membru. precum si optimizarea alocarii resurselor bugetare. a analizei SWOT cu analiza economico sociala. regiunii sau sectorului. În plus. precum si a impactului si durabilitatii rezultatelor obtinute. in functie de tipul acesteia.Timp de lucru: 3 ore Ca instrument de evaluare a relevantei si a eficientei asistentei financiare implicate. a oportunitatilor si riscurilor. a strategiei cu analiza SWOT si analiza economico sociala si va cuprinde: • • • evaluarea ex-ante a situatiei economice si sociale. acestea sunt evaluate ex-ante. evaluarea ex-ante a egalitatii de sanse pe piata muncii. În cazul CNSR si a programelor operationale. Totodata. Obligatia de a desfasura activitati sistematice de evaluare ale Programelor Operationale. evaluarea ex-ante va verifica relevanta sistemelor de implementare si monitorizare propuse si conformitatea cu politicile si strategiile UE. continuu pe perioada implementarii si ex-post. evaluarea Programelor Operationale reprezinta o activitate care nu poate fi separata de managementul global al unui program si de sistemele de implementare. Pentru a putea aprecia eficacitatea programelor si masurilor finantate prin intermediul Fondurilor Structurale. EVALUAREA EX-ANTE Scopul evaluarii ex-ante este de a fundamenta elaborarea CNSR si a programelor operationale. Atunci când acest 53 . evaluarea ex-ante a situatiei mediului înconjurator. precum si regulile generale pentru aceste activitati sunt prevazute de Regulamentul General. Aceasta cade în responsabilitatea autoritatii responsabile cu elaborarea respectivului document de programare. iar responsabilitatea privind activitatile de evaluare este partajata intre statul membru si Comisie. evaluarea ex-ante va urmari coerenta analizei economico-sociale cu situatia curenta.

54 . Comisiei Europene. în cooperare cu Comisia Europeana si statul membru. a) Evaluarea intermediarã . b) Evaluarile ad-hoc se vor desfasura atunci când monitorizarea programului identifica o îndepartare semnificativa de la obiectivele acestuia propuse initial sau atunci când exista propuneri de revizuire a PO. relevanta acestora si masura în care au fost atinse obiectivele. iar o alta evaluare. apoi. în conformitate cu criteriile stabilite de comun acord cu statul membru. EVALUAREA CONTINUA Evaluarea continua se va realiza în timpul perioadei de implementare a PO si este de trei tipuri: . luând în considerare evaluarea ex-ante. evaluarea intermediara urmareste modul de folosire a resurselor si eficienta sistemelor de implementare si monitorizare. analizând în mod special aspectele legate de managementul programului. fie unor evaluari “tematice”. rezultatele initiale ale interventiei. Aceasta este realizata de catre un evaluator independent iar raportul de evaluare este transmis Comitetului de Monitorizare si. abordând în acelasi timp perioada de programare urmatoare. Aceasta examineaza. dupa caz. evaluarea ex-ante va include si Evaluarea Strategicã de Mediu. Prima evaluare intermediara va examina progresul la zi al procesului de implementare al PO. c) privind tematica orizontalã. care va fi facuta în conformitate cu cerintele prevazute prin Directiva 2001/42 privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului. revizuirea asistentei comunitare si/sau alocarea rezervei de performanta. Acesta examineaza. relevanta si calitatea evaluarii si propune. Evaluarile ad-hoc pot sa se adreseze fie implementarii sau aspectelor de management ale unei prioritati individuale sau domeniu cheie de interventie. în timp ce cea de-a doua evaluare intermediara se va concentra mai mult pe axele prioritare. b) ad-hoc. Se vor organiza doua evaluari intermediare: o prima evaluare intermediara va fi desfasurata la sfârsitul anului 2009 sau începutul anului 2010. în anul 2012. De asemenea.va sprijini procesul de management al Programului Operational prin analizarea problemelor care pot aparea în timpul implementarii si vor propune solutii specifice pentru a îmbunatati functionarea sistemului.lucru este relevant. Evaluarea continua este realizata sub responsabilitatea autoritatea autoritatii de management.a) intermediarã.

eficienta si impactul asistentei. sarcinile si rezultatele anticipate. evaluarea masurilor de informare si publicitate din cadrul Planurilor de Comunicare elaborate de Autoritatile de Management etc). Evaluarea ex-post se desfasoara în maximum doi ani de la terminarea perioadei de programare.c) Evaluãrile tematicilor orizontale vor fi realizate fie acolo unde evaluarea se desfasoara pe tematici transversale care se regasesc si care implica mai multe programe operationale (IMM. • utilitatea – modul în care a fost obtinut un impact la nivelul grupurilor tinta în conformitate cu nevoile acestora. • durabilitatea – modul în care efectele se vor mentine dupa terminarea programului. fie atunci când se examineaza evolutia tuturor sau al unui grup de Programe Operationale în raport cu prioritatile comunitare si nationale. luând în considerare rezultatele evaluarilor anterioare. Pentru fiecare evaluare orizontala/transversala (cross-cutting) care se va desfasura se vor defini separat obiectivele specifice. • . Aceasta urmareste. în strânsa cooperare cu statul membru si Autoritatile de Management si este realizata de evaluatori independenti. • eficacitatea – modul în care a contribuit programul la realizarea obiectivelor specifice si generale. În general. chestionarele de evaluare. EVALUAREA EX-POST Evaluarea ex-post va fi realizata de catre Comisia Europeana. eficacitatea. pentru fiecare obiectiv. 55 .eficienta – modul de utilizare a resurselor pentru obtinerea outputurilor si rezultatelor. modul de utilizare a resurselor. evaluarea programelor de dezvoltare presupune studierea urmatoarelor elemente: • relevanta – modul în care obiectivele programului sunt relevante în raport cu nevoile si prioritatile de dezvoltare ale Statului Membru si UE.

iar în cazul evaluarii ex-post este verificata utilitatea si durabilitatea interventiei. în cazul evaluarii intermediare este verificata calitatea si relevanta indicatorilor de monitorizare si eficacitatea programului. Astfel. Comitet de Monitorizare. folosirea indicatorilor de monitorizare este diferita în functie de tipul de evaluare care se desfasoara. c. 56 . output. Autoritate de Plata. b. d. Modul de indeplinire a obiectivului generale este exprimat prin: a. în cazul evaluarii exante este verificata existenta si relevanta indicatorilor de output. c. Autoritate de Audit. rezultate. Teste de autocontrol: 1. b. rezultat si impact la nivelul fiecarui document de programare si posibilitatea cuantificarii obiectivelor. impact. Supervizarea Programelor Operationale este realizata de un organism numit: a. 2. Autoritate de Management.În cursul procesului de evaluare.

Prezentati comparativ cele doua abordari privind prezentarea relatiei logice dintre distributia financiara si obiective. claritatea. agregarea. continuu pe perioada implementarii c. Intrebari de verificare: 1. disponibilitatea. e. b. 4. cuantificarea. evaluarea continua si evaluarea ex-post. 57 . c. Pentru a putea aprecia eficacitatea programelor si masurilor finantate prin intermediul Fondurilor Structurale. Care sunt principalele atributii ale Comitetelor de Monitorizare? 2. acestea sunt evaluate: a. Criteriile care stau la baza selectiei indicatorilor utilizati in evaluarea unui program sunt: a. 3. ex-post. d. ex-ante. b. relevanta. Prezentati comparativ rolul si importanta celor trei componente ale procesului de evaluare: evaluarea ex-ante.3.

MODULUL 3 – STUDIU DE CAZ: PROGRAMUL OPERAłIONAL REGIONAL Obiective generale: . . axele prioritare.intelegerea prioritatilor de actiune in domeniul dezvoltarii regionale. domeniu de interventie. detaliate pe 10 unitati de studiu. dezvoltare regionala. Termeni cheie: obiective. Rezumat: Modulul prezinta o sinteza Programul Operational Regional elaborat de Romania in contextul procesului de aderare la Uniunea Europeana. proiect de dezvoltare. Timpul de lucru estimat este de 10 zile. 58 . domeniile de interventie si activitatile eligibile pentru finantare. activitate eligibila.cunoasterea continutului Programului Operational regional. axa prioritara. cele generale si cele specifice ale politcii de dezvoltare regionala. cu 2-3 ore zilnic in medie. . beneficiar. Sunt identificate obiectivele strategice.intelegerea modului de implementare a politicii de dezvoltare regionala in Romania. directiile principale de actiune. Ritmul de lucru: Modulul se dezvolta pe 3 lectii. particularitatile acesteia in cazul Romaniei.

cunoasterea punctelor tari si a oportunitatilor identificate in analiza socioeconomica a regiunilor. in sine. sunt: • Are o dimensiune locala evidenta in abordarea problemelor socioeconomice din punct de vedere local si valorificarea resurselor si oportunitatilor locale.cunoasterea principalelor caracteristici ale Programului Operational Regional. .intelegerea caracterului specific al Programului Operational Regional in cazul Romaniei.1. . . pentru a le asigura un set minim de preconditii de crestere. neavand. Timp de lucru: 2 ore Principalele caracteristici ale POR. – NOłIUNI INTRODUCTIVE Obiective: . un scop redistributiv. – ParticularităŃi ale Programului OperaŃional Regional Obiective specifice: .1. • Da prioritate regiunilor relativ ramase in urma si mai putin dezvoltate.cunoasterea punctelor slabe si a constrangerilor identificate in analiza socioeconomica a regiunilor. Unitatea de studiu 3.intelegerea rolului Programului Operational Regional in contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.1. care il individualizeaza de celelalte Programe Operationale.LECłIA 3. 59 .

• Declinul socio-economic a numeroase centre urbane mari si diminuarea rolului lor in dezvoltarea arealelor adiacente si a Regiunilor. Ia in considerare gradul scazut al capacitatii de planificare si programare din tara si prevede. fenomen generat de restructurarea industriala. precum si dificultatilor pe care partea vestica a tarii pare sa le aiba in a se conecta la pietele globalizate din afara Europei. cresterea disparitatilor dintre Regiunea Bucuretti Ilfov si celelalte sapte regiuni. Aceste axe prioritare sunt in concordanta cu politicile comunitare asupra coeziunii economice si sociale promovate de Uniunea Europeana. dar si la realizarea obiectivului global al Planului National de Dezvoltare si al Cadrului National Strategic de Referinta si anume. • Pierderea functiilor urbane a multor orase mici si mijlocii. diminuarea disparitatilor de dezvoltare dintre Romania si Statele Membre ale UE. • • Promoveaza o abordare de jos in sus a dezvoltarii economice. 60 . in linii mari. ca urmare. prin complementaritatea pe care o asigura Programelor Sectoriale Strategia Programului Operational Regional decurge din problemele-cheie regionale/ locale si punctele slabe identificate in analizele socio-economice national regionale si cele opt analize specific regionale. precum si aparitia problemelor de congestionare a orasului capitala. Prin implementarea acestor axe prioritare. in special a celor monoindustriale. axe prioritare tematice la nivel national. impulsionata de investitiile straine directe in jurul Bucurestiului si. • Proces de decuplare economica a unor zone traditional subdezvoltate din nordul tarii si de-a lungul Dunarii. pierderea functiilor urbane este frecvent asociata cu probleme sociale. din cauza reorientarii fluxurilor comerciale si accesului la pietele vestice. • Reaparitia dezechilibrului istoric de dezvoltare intre jumatatea de est si jumatatea de vest a tarii. si anume: • Concentrarea cresterii economice. POR contribuie nu numai la atingerea obiectivului global al Stategiei Nationale de Dezvoltare Regionala. si se asteapta sa opereze in sinergie cu acestea.• Domeniile de interventie ale POR sunt complementare domeniilor de interventie ale celorlalte Programe Operationale.

lipsa capacitatii manageriale. precum si esecul conservarii bunurilor istorice si culturale. • Slaba competitivitate a multor afaceri. in curs de dezvoltare. sanatate. • Posibila aparitie a unui fenomen de stagnare economica in zonele montane. • Imbatranirea si scaderea populatie. Centre universitare cu potential de crestere pentru activitati de cercetare . infrastructura sociala si de educatie). in toate regiunile. gradul scazut de utilizare a technologiilor moderne.dezvoltare. Pentru solutionarea problemelor cheie si a punctelor slabe identificate. inclusiv investitii straine. Programul Operational Regional va valorifica punctele tari si oportunitatile identificate in analiza. flexibila. 61 . utilitati publice urbane degradate. ce necesita o cerere crescuta pentru serviciile sociale si de sanatate. si anume: • Zone urbane de crestere cu un numar din ce in ce mai mare de intreprinderi mici si mijlocii si cresterea investitiilor private. in special in domeniul turismului. a caror perspectiva de dezvoltare este marcata de lipsa fortei de munca si de un fenomen masiv de migratie temporara. • Potential mare pentru dezvoltarea turismului national si international. • Calitate scazuta a infrastructurii publice (drumuri. relativ ieftina. • • Accesul la retelele trans-europene si coridoarele nationale. • Forta de munca bine pregatita. precum si o rata ridicata de dependenta demografica.• Existenta unor intinse zone ale tarii. • Experienta limitata a autoritatilor romane locale in managementul de programelor de dezvoltare regionala/locala. • Importanta cheie a accesibilitatii ca o preconditie pentru dezvoltarea locala. cu productivitate a muncii scazuta. lipsa investitiilor de capital.

in 62 . prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere. Obiectivul strategic al POR este orientat spre: • • Crearea a 15. • • • Cresterea calitatii infrastructurii sociale a Regiunilor.2. Timp de lucru: 2 ore Obiectivul strategic al POR consta in sprijinirea unei dezvoltari economice.intelegerea obiectivelor specifice ale Programului Operational Regional.1. • Imbunatatirea accesibilitatii Regiunilor si in particular a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor cu zonele inconjuratoare. in perioada 2007-2013. – Obiectivele Programului OperaŃional Regional Obiective specifice: .Unitatea de studiu 3. Obiective specifice: • Pentru atingerea obiectivului general al dezvoltarii regionale. locuri mai atractive pentru a locui. prin adoptarea unei abordari policentrice. echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei. Cresterea competitivitatii Regiunilor ca locatii pentru afaceri. Prevenirea cresterii disparitatilor interregionale in termeni de PIB/ locuitor. in special cele ramase in urma.000 noi locuri de munca pana la sfarsitul anului 2015. Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea Regiunilor. corespunzator nevoilor lor si resurselor specifice.intelegerea obiectivului strategic al Programului Operational Regional. a investi si a munci. prin imbunatatirea conditiilor infrastructurale si ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile Romaniei. sociale. . strategia se articuleaza jurul urmatoarelor obiective specifice: • Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane. a le vizita. in vederea stimularii unei dezvoltari mai echilibrate a Regiunilor.

2. eliminarea blocajelor din trafic) pot contribui la reducerea acestora. iar impactul POR va fi de a reduce consumul de energie si emisia de gaze ce provoaca schimbari climatice. POR va sustine promovarea actiunilor care vor contribui la imbunatatirea standardelor de siguranta. Printr-o mai buna coordonare se va realiza complementaritatea actiunilor regionale cu cele sectoriale si se va realiza un efect sinergic.Scopul POR este de a atinge obiectivul strategic si obiectivele specifice prin completarea interventiilor national sectoriale cu actiuni cu specific regional si subregional. prin utilizarea celor mai bune metode existente. reducerea efectelor ngative asupra mediului. alte interventii (imbunatatirea transportului public. Spre deosebire de actiunile individuale (imbunatatirea drumurilor) care provoaca cresterea cantitatii gazelor ce produc "efect de sera". Care sunt punctele tari si oportunitatile identificate in analizele socio-economice national regionale si cele opt analize specific regionale si care pot fi valorificate in procesul de implementare a POR? 4. precum si eliminarea punctelor periculoase de trafic. 63 . in vederea sprijinirii si promovarii cresterii economice durabile. protectia infrastructurii de transport fata de calamitatile naturale. modernizarea facilitatilor de productie. care il individualizeaza de celelalte Programe Operationale. Prezentati principalele caracteristici ale POR. Analizati in ce masura obiectivele POR sunt corelate cu problemele-cheie si punctele slabe identificate in analizele socio-economice national regionale si cele opt analize specific regionale. Intrebari de verificare: 1. diminuarea schimbarilor climatice. Care sunt problemele-cheie regionale/locale si punctele slabe identificate in analizele socio-economice national regionale si cele opt analize specific regionale? 3.

64 .2. Axa Prioritara 6: Asistenta tehnica. Aceste axe prioritare sunt in concordanta cu politicile comunitare asupra coeziunii economice si sociale promovate de Uniunea Europeana. Axa Prioritara 4: Consolidarea mediului de afaceri regional si local. Axa Prioritara 5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului. .1. • Axa prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport. . . Unitatea de studiu 3.identificarea principalelor domenii de interventie. .cunoasterea axelor prioritare identificate in cadrul Programului Operational Regional. Axe prioritare tematice la nivel national: • Axa prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor .cunoasterea domeniilor de interventie incadrate in Axa prioritara 1. • • • • Axa prioritare 3: Imbunatatirea infrastructurii sociale.potentiali poli de crestere. – Axa 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor .intelegerea obiectivelor carora fiecare axa prioritara li se adrseaza.LECłIA 3.intelegerea obiectivului Axei prioritare 1.cunoasterea activitatilor eligibile in cadrul Axei prioritare 1.cunoasterea activitatilor eligibile in cadrul fiecarei axe prioritare.2.potenŃiali poli de creştere Obiective specifice: . . – AXELE PRIORITARE ALE PROGRAMULUI OPERAłIONAL REGIONAL Obiective: .

65 . a fost o metoda de succes pentru rezolvarea acestora si obtinerea unei dezvoltari urbane durabile. Domenii de interventie: 1. . Aceasta abordare a constat in sprijinirea simultana a activitatilor de renovare fizica a mediului urban cu cele de reabilitare a infrastructurii de baza. integrarea grupurilor etnice in conditiile protejarii mediului. Unitatea de studiu 3. sociale si de mediu din zonele urbane degradate. imbunatatirea serviciilor urbane. . cresterea competitivitatii si ocuparii.cunoasterea activitatilor eligibile in cadrul Axei prioritare 2. 4. Planuri integrate de dezvoltare urbana.2. inclusiv a serviciilor sociale.Timp de lucru: 1-2 ore Obiective: Aceasta axa prioritara are ca scop cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane. precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului.2. Reabilitarea infrastructurii sociale. inclusiv a locuintelor sociale si imbunatatirea serviciilor sociale. 3. Dezvoltarea durabila a mediului de afaceri. Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. – Axa 2: ÎmbunătăŃirea infrastructurii regionale şi locale de transport Obiective specifice: .cunoasterea domeniilor de interventie incadrate in Axa prioritara 2. precum si cu actiuni pentru dezvoltarea economica. Experientele europene anterioare (URBAN I. 2.intelegerea obiectivului Axei prioritare 2. inclusiv transportul urban. URBAN II) au aratat ca abordarea integrata a problemelor economice.

Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura (cu statut de drum judetean) 4. Domeniu major de interventie: 1. 7. 9. 3. telefonie. gaze si canal. Unitatea de studiu 3. Modernizarea si extinderea retelelor de utilitati existente in corpul drumului (apa. Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. telefonie). Devierea retelelor de apa. Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura (cu statut de drum judetean) pentru eliminarea blocajelor rutiere si traversarea. Amenajari pentru protectia mediului. 2 si 3) precum si a retelei de strazi de categoria 4 din statiunile turistice.3. 6. Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de poduri si podete. gaze. 8. in conditii de siguranta. Eliberarea si amenajarea terenului. Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi urbane. Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje rutiere si pasarele. al mobilitatii populatiei. – Axa 3: ÎmbunătăŃirea infrastructurii sociale 66 . 2. a localitatilor. electricitate. 5. Operatiuni orientative: • • • Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. canalizare. strazi urbane inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura. Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. bunurilor si serviciilor in vederea stimularii dezvoltarii economice durabile.2. Activitati eligibile: 1. Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi din mediul urban (categoria 1.Timp de lucru: 2 ore Obiectiv: Aceasta axa prioritara vizeaza cresterea gradului de accesibilitate a regiunilor. electricitate.

contribuind astfel la atingerea obiectivului european al coeziunii economice si sociale. Reabilitare.intelegerea obiectivului Axei prioritare 3. 3. Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate. modernizare cladiri. . Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale. 2. Timp de lucru: 3 ore Obiectiv: Aceasta axa prioritara vizeaza crearea premiselor necesare pentru asigurarea populatiei cu servicii esentiale. dezvoltarea si echiparea ambulatoriilor (din spitale si de specialitate). modernizarea. pentru asigurarea unui acces egal al cetatenilor la serviciile de sanatate. Operatiuni: 1.1 Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate Obiectivul specific al acestui domeniu de interventie il constituie imbunatatirea calitatii serviciilor de asistenta medicala si repartizarea teritorial regionala echilibrata a acestora pe teritoriul tarii. Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in situatii de urgenta. Domenii de interventie: 1.cunoasterea domeniilor de interventie incadrate in Axa prioritara 3. sociale. 67 . educatie. 4. prin imbunatatirea infrastructurii serviciilor de sanatate. Activitati eligibile: 1. modernizarea si echiparea spitalelor judetene. Reabilitarea. universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua. Reabilitarea/ modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale preuniversitare. si pentru siguranta publica in situatii de urgenta.Obiective specifice: . Reabilitarea. 2. .cunoasterea activitatilor eligibile in cadrul Axei prioritare 3. 3.

modernizarea utilitatilor generale si specifice. dezvoltarea si echiparea cladirilor in care functioneaza centrelor sociale. Activitati eligibile: 1. Dotare cu echipamente adaptate situatiei beneficiarilor de servicii oferite de centre.2. 3. Reabilitarea/ modernizarea cladirilor centrelor. pentru asigurarea unui acces egal al cetatenilor la astfel de servicii. Modernizarea utilitatilor generale si specifice ale centrelor sociale si rezidentiale. Operatiuni: 1. Reabilitarea.2 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale Obiectivul specific al acestui domeniu de interventie il constituie imbunatatirea calitatii si a capacitatii serviciilor sociale acordate prin sprijinirea echilibrata a acestora pe intreg teritoriul tarii. 3. 4. 3. 2. 3. modernizarea si echiparea cladirilor in care functioneaza centre rezidentiale. Reabilitarea. Operatiuni: 68 . Reabilitarea . 4. modernizarea. inclusiv echipamente pentru persoane cu dizabilitati. Achizitionare echipamente. 2. Facilitati de acces pentru persoane cu dizabilitati fizice.3 Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in situatii de urgenta Obiectivul specific al acestui domeniu de interventie il reprezinta imbunatatirea capacitatii de raspuns in situatii de urgenta la nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare prin reducerea timpului de interventie pentru acordarea primului ajutor calificat si pentru interventii in situatii de urgenta. Facilitati de acces pentru persoane cu dizabilitati.

2.4 Reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale preuniversitare. a centrelor de formare profesionala continua si a spatiilor de rezidenta din universitati pentru asigurarea calitatii si cresterea participarii in educatie si formare. Activitati eligibile: 1. modernizarea si dotarea cladirilor si terenurilor din campusurile universitare. Reconstructia. Reabilitarea. 3. Constructia. Reabilitarea. Achizitionare vehicule si alte echipamente specifice pentru bazele operationale regionale si judetene. echipamente pentru pregatirea profesionala. Operatiuni: 1. Reabilitarea/ modernizarea/ dotarea campusurilor universitare. Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in situatii de urgenta. pentru interventii in situatii de urgenta 3. consolidarea de cladiri (toate tipurile de infrastructura pentru invatamantul obligatoriu. universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua Obiectivul acestui domeniu de interventie il constituie imbunatatirea calitatii infrastructurii de educatie si formare profesionala initiala. 4. Dotari cu echipamente didactice. consolidarea. 4. Reabilitarea / modernizarea / echiparea Institutiilor de Formare Profesionala Continua. exceptand CIPT). reabilitarea. consolidarea. consolidarea cladirilor institutiilor de formare profesionala continua. 5. extinderea cladirilor localizate in cadrul CIPT.1. Reabilitarea/ modernizarea/ dotarea infrastructurii scolare din invatamantul obligatoriu. echipamente IT si dotari specifice spatiilor de rezidenta. Activitati eligibile: 1. Reabilitarea/ modernizarea/ dotarea campusurilor pentru invatamantul profesional si tehnic (CIPT). 69 . extinderea. 3. 2. modernizarea.

. reabilitarea siturilor industriale si sprijinirea initiativelor antreprenoriale regionale si locale. Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanta regionala si locala.6. – Axa 4: Consolidarea mediului de afaceri regional şi local Obiective specifice: .cunoasterea domeniilor de interventie incadrate in Axa prioritara 4.4.intelegerea obiectivului Axei prioritare 4. inclusiv crearea de facilitati speciale pentru persoanele cu dizabilitati. 3.1. Unitatea de studiu 3.cunoasterea activitatilor eligibile in cadrul Axei prioritare 4. 4. care asigura o serie de facilitati si/sau spatii pentru desfasurarea activitatilor economice de 70 . Reabilitarea siturilor industriale poluate si neutilizate si pregatirea pentru noi activitati. Domenii majore de interventie: 1. pentru toate tipurile de infrastructura. Timp de lucru: 3 ore Obiective: Aceasta axa prioritara are ca scop infiintarea si dezvoltarea structurilor de afaceri de importanta regionala si locala. Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanta regionala si locala Structurile de sprijinire a afacerilor reprezinta structuri clar delimitate.2. Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor. Modernizarea utilitatilor. . 2. pentru a facilita crearea de noi locuri de munca si cresterea economica durabila.

in special a IMM-urilor. 2. Crearea/reabilitarea/modernizarea/extinderea utilitatilor de baza (statii de tratare a apei. 9. etc. gaz. si adecvate pentru dezvoltarea mediului de afaceri si de asemenea. Extinderea structurilor de sprijinire a afacerilor (indepartarea deseurilor. Crearea si dezvoltarea diferitelor tipuri de structuri regionale de sprijinire a afacerilor. imbunatatite si dezvoltate. servicii. acestea sunt situate. modernizarea lor incat sa devina atractive pentru investitori. introducerea acestora in circuitul economic. 7. etc) care pot fi reabilitate. in apropierea retelelor de transport si a oraselor (servicii si alte facilitati) si detin retele de utilitati nefolosite (apa. sisteme de canalizare. 4. Activitatile POR vor sprijini autoritatile locale si societatile comerciale (societatile administrator) pentru a crea si dezvolta propriile structuri regionale de sprijinire a afacerilor. 71 . 6. Operatiuni: 1. Activitati de promovare. Alte activitati adiacente necesare crearii/dezvoltarii structurilor de afaceri. exclusiv pentru activitati de productie. Motivul pentru reabilitarea siturilor industriale este revigorarea zonelor respective. avand ca scop atragerea intreprinderilor. infiintarea de noi structuri pentru sprijinirea afacerilor.productie si de prestare servicii. retele de internet broadband. 8. Reabilitarea siturilor industriale poluate neutilizate si pregatirea pentru noi activitati Siturile industriale in care nu se mai desfasoara activitati economice sunt prezente in toate regiunile. 3. curatare). Totusi.2. unitatile de furnizare a energiei si a gazului. sistemul de canalizare). Demolare cladiri. 5. Cablare. Reabilitarea/extinderea sistemului de strazi din interiorul structurii de afaceri si a drumurilor de acces. de obicei. 4. Acestea au ca scop atragerea investitiilor pentru valorificarea potentialului resurselor zonei. oferind investitorilor o imagine negativa.. Construirea/reabilitarea/extinderea de cladiri. in cele mai favorabile zone geografice.

Operatiuni: 1. Reabilitarea site-urilor industriale poluate si neutilizate si pregatirea pentru noi activitati; 2. Curatarea suprafetelor site-urilor industriale poluate si neutilizate si imbunatatirea terenurilor; 3. Demolarea cladirilor si planarea terenului; 4. Reabilitarea/extinderea cladirilor pentru activitati de productie si prestari servicii; 5. Crearea/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea infrastructurii de utilitati publice (retele de alimentare cu apa, gaze naturale, electricitate, retele de canalizare); 6. Cablare, retele internet broadband; 7. Alte activitati adiacente necesare pentru reabilitarea siturilor industriale si pregatirea pentru noi activitati economice.

4.3. Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor Sprijinul acordat micro-intreprinderilor de interes local/regional vizeaza restructurarea zonelor nedezvoltate, cu potential de crestere economica, in special a oraselor mici si mijlocii, avand ca rezultat crearea de noi locuri de munca, pentru ca acestea dispun de flexibilitatea necesara adaptarii la cerintele unei economii de piata dinamice. Programul Operational Regional sprijina infiintarea si dezvoltarea

microintreprinderilor productive si a celor prestatoare de servicii care folosesc potentialul endogen al regiunilor (resurse naturale, materii prime, resurse umane, etc). Mai mult, micro-intreprinderile vor fi incurajate sa utilizeze noi tehnologii si inovatii, echipamente IT si servicii, avand un rol primordial in cresterea competitivitatii, productivitatii si a calitatii serviciilor. Operatiuni: 1. Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor; 2. Achizitionarea de echipamente si tehnologii productive moderne, servicii, constructii; 3. Achizitionarea sistemelor IT (software si echipamente); 4. Utilizarea de noi tehnologii in activitatile curente ale microintreprinderii; 72

5. Relocalizarea microintreprinderilor in structurile de afaceri; 6. Constructia/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea spatiilor de productie a microintreprinderilor; 7. Activitati specifice de dezvoltare.

Unitatea de studiu 3.2.5. – Axa 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

Obiective specifice: - intelegerea obiectivului Axei prioritare 5; - cunoasterea domeniilor de interventie incadrate in Axa prioritara 5; - cunoasterea activitatilor eligibile in cadrul Axei prioritare 5.

Timp de lucru: 3 ore

Obiective: Aceasta axa prioritara vizeaza in principal valorificarea si promovarea durabila a patrimoniului cultural si a resurselor naturale cu potential turistic, precum si imbunatatirea calitatii infrastructurii turistice de cazare si agrement, in vederea cresterii atractivitatii regiunilor, dezvoltarii economiilor locale si crearii de noi locuri de munca. Domenii de interventie: 1. Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe; 2. Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru

valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice; 3. Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru cresterea atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica.

73

5.1. Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe. POR va finanta obiectivele cu potential turistic (atat in mediul rural, cat si in urban), care sunt incluse in patrimoniul UNESCO, patrimoniul cultural national precum si patrimoniul cultural local din mediul urban, in conformitate cu legislatia nationala in vigoare. Operatiuni: 1. Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural mondial (Bisericile cu picturi murale din nordul Moldovei, Manastirea Hurezi, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetatile dacice fortificate, Centrul istoric Sighisoara, Ansamblul de biserici de lemn din Maramures, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii) si modernizarea infrastructurii conexe; 2. Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural national si modernizarea infrastructurii conexe, cu potential turistic important (restaurarea cladirilor cu elemente arhitectonice traditionale, reteaua de strazi, centre culturale, muzee, parcari, drumuri, etc.) in vederea introducerii lor in circuite turistice. 3. Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural din mediul urban.

5.2. Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice Obiectivul acestui domeniu de interventie este reprezentat de cresterea standardelor de calitate a spatiilor de cazare de tipul hotelurilor, moteluri si campinguri, cabane si hoteluri pentru tineret, structuri de cazare pe vapoare/pontoane. in plus, aceleasi atribute caracterizeaza si structurile de agrement turistic, care furnizeaza facilitatile de petrecere a timpului liber. Operatiuni: 1. Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potential turistic (canioane, chei, pesteri, lacuri glaciare etc); 2. Valorificarea potentialului turistic montan prin constructia infrastructurii necesare: reabilitarea si amenajarea cailor de acces catre principalele obiective 74

turistice naturale, refugii alpine, marcarea traseelor turistice, panouri informative, platforme de campare, posturi Salvamont etc.; 3. Dezvoltarea turismului balnear - imbunatatirea, modernizarea si dotarea bazelor de tratament, inclusiv a salinelor terapeutice, dezvoltarea retelelor de captare si transport a izvoarelor minerale si saline etc. 4. Reabilitarea, modernizarea si extinderea structurilor de cazare precum si a utilitatilor aferente. (Sunt eligibile spre finantare urmatoarele tipuri de structuri de cazare: hoteluri, moteluri si campinguri, pensiuni, cabane si hoteluri pentru tineret, structuri de cazare pe vapoare / pontoane). 5. Crearea, reabilitarea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitatilor aferente (ex. piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, turism feroviar pe linie ferata ingusta, in zonele de deal si de munte etc.). POR va finanta proiecte de valorificare durabila a resurselor naturale cu potential turistic si proiecte de reabilitare, modernizare si extindere structurilor de cazare si a infrastructurii de agrement, precum si a utilitatilor aferente implementate in mediul urban; in cazul statiunilor balneare si balneo-climaterice, proiectele pot fi localizate atat in mediul urban, cat si in mediul rural.

5.3. Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica. Acest domeniu de interventie vizeaza activitati menite sa faca Romania o destinatie atractiva pentru turism si afaceri, impreuna cu dezvoltarea durabila a produselor turistice si cresterea utilizarii internetului in serviciile de rezervare si promovare turistica (E-turism). Operatiuni: 1. Crearea unei imagini pozitive a Romaniei ca destinatie turistica prin definirea si promovarea brandului turistic national, atragerea investitorilor si a altor parteneri strategici, in vederea dezvoltarii industriei turistice si cresterii atractivitatii sale; introducerea de noi metode de promovare si diversificarea materialelor promotionale pentru crearea unei imagini turistice complexe si reale; 2. Dezvoltarea si consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovarii turistice a produselor turistice specifice si a activitatilor de marketing 75

. Scopul este de a dezvolta conceptul de recreere turistica in Romania. Implementarea unei baze de date nationale cu informatii turistice.6. Timp de lucru: 2 ore Obiectiv: Obiectivul acestei axe prioritare il constituie sprijinirea implementarii transparente si eficiente a Programului Operational Regional. 4. Domenii de interventie: 1. pentru colectarea si distribuirea de informatii turistice.activitati de constructii. 5.2. in vederea realizarii unui sistem unitar de informare turistica si statistica turistica. – Axa 6: AsistenŃa Tehnică Obiective specifice: . Aceasta operatiune va fi complementara cu sprijinul centrelor de informare turistica locala din zonele rurale din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala. cu acces on-line. Sprijinirea activitatilor de publicitate si informare privind POR. Investitii pentru infiintarea Centrelor Nationale de Informare si Promovare Turistica (CNIPT) . Realizarea unui sistem national integrat. Sprijinirea implementarii. . de a creste numarul de vacante in Romania prin promovarea produselor turistice specifice. cu acces public on-line. Unitatea de studiu 3. achizitionari de echipamente. 2. 76 .specifice. managementului si evaluarii Programului Operational Regional.cunoasterea domeniilor de interventie incadrate in Axa prioritara 6.intelegerea obiectivului Axei prioritare 6.cunoasterea activitatilor eligibile in cadrul Axei prioritare 6. IT si software. 3.

monitorizarea. ghiduri ale aplicantilor. Achizitia si instalarea echipamentelor IT (altele decat cele achizitionate prin SMIS) si birotice necesare pentru managementul si implementarea programului. Sprijinirea activitatilor de publicitate si informare privind POR Operatiuni: 1. Sprijinirea pregatirii POR pentru urmatoarea perioada de programare. monitorizarea. 2. selectia. 5. Activitati eligibile: 1. selectia.1. Sprijinirea implementarii. 6. 6. controlul si auditul programului. evaluarea si monitorizarea activitatilor. Elaborarea de studii pentru fundamentarea POR.6. managementului si evaluarii Programului Operational Regional Prin intermediul acestui domeniu de interventie vor fi sprijinite pregatirea. controlul si audit. Crearea unui sistem de informare a tuturor actorilor interesati de continutul POR 2. evaluarea. 3. Realizarea si distribuirea materialelor informative si publicitare (documente oficiale privind POR.2. evaluarea. pregatirea. etc ) 77 . precum si a proiectelor realizate pentru implementarea POR. Cheltuieli salariale ale personalului si expertilor implicati in pregatirea. obiecte inscriptionate cu logo POR. brosuri. selectia. Sprijinirea organizatorica si logistica a Comitetului de Monitorizare a POR si a altor Comitete implicate in implementarea programului. Organizarea de seminarii si cursuri de training in vederea imbunatatirii cunostintelor personalului din cadrul Autoritatii de Management si a Organismelor Intermediare. inclusiv evaluarile pentru proiectele implementate. Evaluarea POR. inclusiv identificarea si dezvoltarea proiectelor. postere. buletine informative. 4. 8. 7. Sprijinirea Autoritatii de Management si a Organismelor Intermediare (inclusiv costuri de personal) pentru implementarea diferitelor etape ale POR.

caravane de informare.cunoasterea alocatiei financiare totale catre Programul Operational Regional.cunoasterea modului de asigurare a surselor de finantare a Programului Operational Regional. . Timp de lucru: 2-3 ore Pe parcursul perioadei de programare 2007-2013. Sursele de finantare a POR sunt: FEDR (3.cunoasterea modului de impartire a alocatiei financiare totale pe fiecare axa prioritara. Studiu de caz: Intocmiti o cerere de finantare a unui proiect care sa se incadreze intr-una din axele prioritare si domeniile de interventie vizate de catre Programul Operational Regional. LECłIA 3.3.02 milioane euro). traininguri pentru beneficiari. Unitatea de studiu 3. – Planul financiar Obiective specifice: . 78 .667 milioane euro din Fondurile Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene. Romania va beneficia de 19.726. etc. Din aceasta suma 3.726 milioane euro vor fi alocate Programului Operational Regional (POR). .3.1. forumuri. Organizarea de conferinte.3.intelegerea mecanismelor de implementare a Programului Operational Regional. prezentari. – PLANIFICAREA FINANCIARĂ ŞI IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI OPERAłIONAL REGIONAL Obiective: .

1 404. cofinantarea publica nationala va fi de 15%.cunoasterea institutiilor responsabile de implementarea Programului Operational Regional.7 131.23% 90.1 523.1 876.4 57.2.0 Contributie nationala (mil euro) 273. Distributia fondurilor din FEDR intre prioritatile individuale ale POR (milioane euro) Contributie UE (mil euro) Axa Prioritara 1.0 FEDR 330. Contributia FEDR la POR.2013 3.fonduri publice nationale (657. resursele FEDR vor acoperi 85% din totalul cheltuielilor eligibile ale POR.6 76. 79 .56 milioane euro) si fonduri private estimate (184.35% 86.3 98.00% 89. Axa Prioritara 3.383.9 98.117. Axa Prioritara 5.5 Finantare Totala (mil euro) 1.726.5 4.8 657. Conform estimarilor.6 3.8 32.3 558.4 558. repartizata pe ani (milioane euro) Fond 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 .9 633.7 663. Axa Prioritara 6.62% 75.8 806.8 758.391.5 709.7 556. Axa Prioritara 2. – Implementarea Programului OperaŃional Regional Obiective specifice: . Axa Prioritara 4.7 657.3 118.726.50% 85. Total 1.00% Unitatea de studiu 3.2 Contributia maxima a FEDR la finantarea Programului Operational Regional poate fi de maxim 85% din totalul cheltuielilor eligibile.3.8 616.5 Rata cofinantarii UE 80.1 441.76 milioane de euro).

Lucrarilor Publice si Locuintelor. juridic si financiar din Romania. Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional este constituita in cadrul structurilor Ministerului. 285/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltarii. 361/2007.. Autoritatea de Management este responsabila pentru gestionarea si implementarea programului operational conform Regulamentelor CE. sa agreeze. Sa asigurare secretariatul CM POR. • • Sa elaboreze proceduri privind organizarea si functionarea CM POR. 80 . Prin Hotararea de Guvern nr. regulamentului sau de organizare si functionare. in decurs de 3 luni de la data notificarii de catre Comisia Europeana a deciziei de aprobare a POR. in concordanta cu cadrul institutional. publicata in Monitorul Oficial nr.cunoasterea atributiilor fiecarei institutii implicate in implementarea Programului Operational Regional. a legislatiei nationale relevante si a principiilor unui management financiar riguros. impreuna cu CM POR. Timp de lucru: 2-3 ore Managementul si implementarea Programului Operational Regional (POR) reprezinta responsabilitatea Autoritatii de Management desemnate pentru acest program. Autoritatea de Management (AM POR) • Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Turismului Organismele Intermediare (OI) • 8 ADR-uri (OI-urile POR sunt constituite in structurile ADR) Autoritatea de Certificare si Plata • Ministerul Finantelor Publice Unitatea de Plata POR • Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Autoritatea de Audit • Autoritatea de Audit din cadrul Curtii Romane de Conturi Autoritatea de Management are urmatoarele atributii: • Sa constituie Comitetul de Monitorizare pentru POR (CM POR).

• • • Sa desfasoare evaluarile permanente si ad-hoc ale POR. Comitetului de Monitorizare POR. • • Sa ia masurile necesare in vederea corectarii neregulilor. • Sa se asigure ca exista piste de audit adecvate ale operatiunilor. Sa autorizeze cheltuielile eligibile pe baza verificarii rapoartelor de progres si a altor documente relevante primite de la Organismele Intermediare. Sa faca verificari la fata locului a proiectelor finantate prin POR. • • Sa elaboreze si sa implementeze Planul de Comunicare al POR. 81 . a Raportului Anual de Implementare si a Raportului Final de Implementare. in concordanta cu legislatia UE/nationala. Studiu de caz: Analizati pe una dintre regiunile de dezvoltare din Romania modul in care este realizata implementarea Programului Operational Regional. • Sa stabileasca calendarul de lansare a procesului de depunere de catre solicitanti a cererilor de finantare pentru proiecte. in functie de nevoile programului. • Sa elaboreze si semneze acorduri de delegare de atributii cu Organismele Intermediare pentru implementarea POR la nivel regional. Sa efectueze controlul fondurilor UE/nationale alocate prin POR. • Sa coordoneze elaborarea rapoartelor de evaluare a POR. • Sa coopereze cu Ministere. • Sa raporteze Comitetului de Monitorizare cu privire la progresul implementarii POR si modul in care acordurile cu Organismele Intermediare sunt respectate.• Sa elaboreze criteriile de selectie si sa le transmita spre aprobare. • Sa elaboreze si sa actualizeze procedurile de implementare ale POR/ghidurile. precum si cu alti parteneri socio-economici pentru a coordona implementarea POR cu alte programe operationale. si alte organisme ale sectorului public. Sa ia decizia finala privind aprobarea proiectelor pentru finantare si sa trimita aceasta decizie catre Organismele Intermediare.