You are on page 1of 11

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Eseu
Dacă aş fi directorul unui liceu...

Gheorghe Andreea Ioana an II, seria 1, grupa 4

Şcoala, asemenea oricărei alte instituţii, trebuie să aibă un conducător, un lider care să ia decizii şi să acţioneze pe măsura acestora, să apere interesele celor ce sunt sub autoritatea lui şi să menţină echilibrul şi buna funcţionare a instituţiei care i s-a dat în 1

grijă. În rândurile următoare aş vrea să portretizez mai ales obligaţiile pe care acesta le are de îndeplinit cât şi trăsăturile pe care acest lider şcolar trebuie să le deţină. Deoarece există această nevoie, a unui lider în instituţia şcolară, a fost desemnată o persoană care să poată îndeplini toate aceste funcţii, având rolul special de „director”. Persoana directorului are numeroase atribuţiuni. Această funcţie, în unităţile de învăţământ preuniversitar, este ocupată prin numire,după rezultatele obţinute în urma concursului organizat de inspectoratul şcolar. Condiţia participării se face bazat pe propunerile realizate de consiliile profesorale ale şcolii respective. Concursul constă în analiza şi evaluarea Curriculum-lui - vitae, al persoanei propuse, plus participarea la un interviu prin care acestuia îi sunt evaluate cunoştinţele de legislaţie şcolară şi de management educaţional. Numirea în această funcţie se face de către inspectorul şcolar general, pe baza unui contract de management educaţional, de obicei, încheiat pe o perioadă de patru ani. O dată numit în funcţie, directorul devine imaginea şcolii, reprezentând şcoala în orice instituţie în care merge. Directorul mai poartă şi numele de manager şcolar, deoarece se consideră că el este acela care administrează atât resursele materiale cât şi cele umane ale unităţii pe care o conduce, el organizează şi ia decizii, având aceleaşi funcţii ca oricare alt manager, el fiind direct responsabil de conducerea unităţii. Daca as fi un director de liceu ,ceea ce ar face totuşi diferenţa ar fi că eu,ca manager şcolar,director, nu as pune accentul pe „a avea”, ci pe „a fi”,„a deveni”, pentru că şcoala este o instituţie ce investeşte în oameni , prin urmare acest lucru trebuie să îl îndeplinească mai ales directorul.

Daca as fi un director de liceu sunt multe întrebări care apar in mintea mea atunci când îmi imaginez sau îmi doresc sa ajung undeva anume si sa devenim ceea ce poate am visat mereu. Cei cu pers mai puternica care sunt siguri pe ei,cu forţele proprii si îşi doresc cu ardoare sa deţină controlul în majoritatea situaţiilor din viata,vor adesea ,când se simt pregătiţi să iasă la suprafaţă la vedere după o întreagă perioadă de analiză îndelungata a personalităţii lor şi a altor tipuri umane ,să ocupe o funcţie de conducere. Aceşti indivizi

2

se recomanda a fi puternici ,responsabili , care ştiu foarte bine sa administreze altora funcţii ,responsabilităţi şi să stârnească celorlalţi interesele faţă de studiu ,faţă de munca,recompensând-ui cu admiraţie si sfaturi utile pentru mai departe. Atunci când te simţi pregătit pentru preluarea unei funcţii atât de importante trebuie sa îţi poţi asuma răspunderea pentru orice eveniment care se poate întâmpla într-o instituţie publica. Într-o şcoală ca sa poţi avea rezultatele pe care ti le imaginezi si la care poţi tinde că o să ajungi trebuie să ai alături un grup de persoane compatibile cu funcţiile pe care le ocupă,să îi poţi considera pe fiecare dintre ei, omul potrivit la locul potrivit ca să poată face faţă cu brio problemelor cu care se confruntă în domeniul lor şi totodată micilor evenimente inoportune care apar ,astfel încât tot timpul să poată domina acea plăcuţă armonie de care fiecare are nevoie pentru bunul curs al fiecărei acţiuni. Fiind o instituţie în care sunt tineri cu dorinţa de a-şi aprofunda cunoştiinţele dobândite toţi având gândiri şi temperamente total diferite ,idei mai bune sau poate mai puţin bune, trebuie trataţi cu egalitate explicându-le ce poţi face si cum ar trebui sa acţioneze ca sa obţină ceea ce vor, ce transformări trebuie sa sufere pentru a ajunge la acea cariera plina de succes din a cărei cauză au venit sa înveţe orice este necesar pentru ca visul lor sa poată deveni realitate. Ca director, prin urmare cel ce conduce fiecare regula,acţiune sau criteriu ,după care se ghidează oricare angajat al instituţiei trebuie sa deţină o multitudine de informaţii şi soluţii atât pentru fiecare persoana cat si problema acesteia . trebuie sa aibă naturaleţe,sa fie dezinhibat si sincer pentru a putea asculta si soluţiona diversele chestiuni ce le va întâmpina in anii de conducere a unei funcţii in care nu prea sunt tolerate greşelile pentru care ar putea fi luate apoi ca exemplu. Aceste trebuie sa adopte strategii cat mai bune pentru învăţământ ca in instituţia pe care o administrează sa fie rezultate cat mai bune ca toţi cei care se afla acolo pentru a lucra sau a învăţa sa se poată bucura de roadele muncii întregului colectiv. Activităţile si seminariile ar trebui sa fie ore de încântare pentru tineri aranjate astfel încât sa fie o plăcere, o relaxare si nu de multe ori o povara sau un timp pierdut. Ca sa poţi rezista la conducere trebuie sa ai de asemenea o mana de fier ,corectitudine si putina severitate pentru ca nu vei avea parte numai de disciplina si armonie ci trebuie cum sa ştii sa te comporţi oricând si sa ştii sa treci peste orice impas . Nu e uşor sa le poţi avea pe toate, îţi trebuie in special dorinţa de a face totul

3

sa meargă cat mai bine si plăcerea de a lucra in acest domeniu si apoi toate vor veni de la sine. În primul rând ca sa poţi face totul aproape ca la carte ,pentru început ar fi bine,daca eşti o fire egoista ,sa nu te gândeşti la absolut nimic ce reprezintă vreun avantaj sau interes pentru tine si sa nu fi mult prea mândru ca sa nu mai ştii apoi ce trebuie sa faci după ce ai ajuns acolo unde ti ai dorit. Telul tău trebuie sa fie reprezentat de bunăstarea copiilor si angajaţilor pe care ii ai in subordine ,de bucuria care ai vrea sa o vezi pe chipurile lor si mulţumirea din ochii părinţilor lor. Relaţiile dintre director si profesori ar trebui sa fie cat mai bune ,relaţii paşnice si de înţelegere ca tot colectivul sa aducă scolii prin modul lor de munca si prin interesul fata de ceea ce practica cat mai multe laude si prestigiul acesteia sa crească de la an la an. Studenţii sa fie mândri de instituţia in care învaţă si de pregătirea oamenilor care ii ajuta sa îşi fixeze cunoştiinţele. Ar mai fi indicata din punct de vedere al studiului pentru preluarea de cat mai multe informaţii colaborarea cu alte scoli din alte tari pentru schimbul de experienţa intre elevi si astfel ar fi o schimbare care ar pune capat rutinei de zi cu zi din învăţământ. Auzim deseori sintagma”schimbare accelerata a societăţii contemporane” .Concepte ca transformare,reformă ,schimbare sunt frecvente în definirea vieţii sociale. Şcoala nu este nici ea ocolită de această dinamică a societăţii. Ca subsistem al sistemului social,sistemul de învăţământ este şi el in continuă schimbare. Totuşi,în ultimii ani ,dinamica acesteia îndeamnă la identificarea unor noi resurse educaţionale. Acest aspect presupune pregătirea elevilor pentru schimbare,înţelegerea mecanismelor lăuntrice ale schimbării comportamentale şi dezvoltarea de către cadrul didactic a unor strategii eficiente pentru a folosi schimbarea în folosul elevilor săi. Printre cele mai importante funcţii pe care le are directorul, sunt incluse planificarea,organizarea, controlul, decizia, îndrumarea şi evaluarea activităţii educative din unitatea şcolară pecare o conduce. Pentru a desfăşura o activitate organizată în şcoală, aş explica cât mai clar obiectivele educaţionale ale unităţii pe care o conduc; aş lua măsuri concrete pentru realizarea acestor obiective; aş coordona propriu-zis activitatea din unitate atât cea educaţională cât şi administrativă; aş preciza obligaţiile şi drepturile fiecărui membru

4

al personalului unităţii; aş alcătuia fişa postului pentru fiecare salariat; aş numi în funcţie cadre didactice competente,pentru obţinerea unor rezultate de calitate; aş organiza audienţe şi sistemul de relaţii cu publicul;aş rezolva conflictele existente între peroanele ce lucrează în unitatea şcolară pe care o conduc. Pentru a menţine controlul, aş urmări activitatea şi rezultatele obţinute de elevii cadrelor didactice numite în funcţie; aş controla pregătirea pentru lecţii a personalului de predare, efectuând câteva ore săptămânal de inspecţie şi îndrumare, mai ales în cazul cadrelor didactice care nu au obţinut la clasă rezultate bune recent;aş veni la ore dacă ar fi nevoie pentru a suplini o profesoara,aş verifica ţinuta şi comportamentul elevilor din unitatea şcolara. La nivelul deciziei, care este considerată a fi cea mai importantă funcţie deţinută de managerul unei unităţi de învăţământ, deoarece ea împleteşte armonios toate celelalte atribuţiuni ale acestuia. Nu ar putea exista o organizarea bună dacă nu ar fi luate decizii potrivite, la momentul potrivit şi cu siguranţă nu s-ar putea menţine controlul atunci când deciziile luate sunt mai mult în favoarea haosului. „Decizia este un act deliberativ de alegere a variantei optime de executare a unei acţiuni ce se întreprinde de către un individ sau organism colectiv”( IoanNicola). Pentru şcoala aş incerca să gasesc decizia cea mai bună, găsirea celor mai bune soluţii pentru îndeplinirea obiectivelor alese. Dar, pentru ca deciziile luate să fie eficiente, este necesară o cunoaştere profundă a realităţii, a tuturor resurselor ce stau la dispoziţia şcolii. Cu alte cuvinte, o cunoaştere profundă a tuturor factorilor implicaţi în desfăşurarea activităţii şcolare, a managementului şcolar deoarece analizând superficial contextul în care o anumită decizie trebuie luată, nu va fi nici un rezultat concret sau în cel mai rău caz, luarea unei decizii greşite poate duce, de exemplu la crearea unei stări de tensiune între personalul şcolii sau la urmări neplăcute asupra elevilor,părinţilor,personalului. Urmărind pe scurt responsabilităţile unui director, ne întrebam imediat, care sunt sau ar trebui sa fie trăsăturile de personalitate a acestuia pentru a putea îndeplini cu succes sarcinile avute? Ca director, as fi mai întâi profesor pentru ca având si un statut de profesor as putea răspunde mai eficient nevoilor elevilor. Spuneam într-un eseu anterior ca pentru a fi un profesor ideal e nevoie de o buna cunoaştere a propriilor capacităţi. Pentru a fi încrezătoare in propriile puteri, e necesar, ca orice alt profesor sa ştiu ce puncte tari ori

5

slabe am, sa fiu conştientă de domeniile în care trebuie sa mai lucrez sau ce sa schimb. Dar pentru aceasta, am nevoie si de acel tact pedagogic plus o foarte buna pregătire mai ales în domeniul managerial, pentru a putea face fata tuturor situaţiilor cu care mă voi confrunta. Pe lângă toate acestea, importanta în activitatea unui director e disciplina personala Nu e de ajuns ca managerul şcolar sa ofere exemple teoretice cadrelor didactice din unitatea pe care o conduce, ci trebuie ca acestea sa vadă în director un exemplu, de la organizarea activităţii la clasa si în scoală, până la modul în care vorbeşte cu femeia de serviciu. Toate acestea ţin de caracterul deja format al directorului, disciplina personala fiind o trăsătura de caracter. Consider de asemenea,important ca director, ca orice lider, sa ascult si opiniile sau sfaturile celor din jurul meu, chiar si sugestiile elevilor, pentru ca în final, o decizie buna, nu trebuie luata niciodată fără o consfătuire cu oamenii de încredere de lângă mine. Dar, asta nu înseamnă ca mă voi lăsa influenţată de sfaturile ce mi se dau, căci nu mereu acestea sunt benefice pentru comunitate si în totalitate lipsite de egoism. Însa, voi şti sa aleg care opinii ori sfaturi sunt cu adevărat preţioase. Însa, una dintre cele mai importante trăsături care trebuie sa facă parte din personalitatea directorului, este autoritatea lui. După cum ştim, autoritatea unui lider poate fi expresia funcţiei pe care o deţine sau expresia modului sau de acţiune. Cea dintâi este o autoritate instituţională având un caracter coercitiv, provenit din valoarea sociala a funcţiei, pe când cea de-a doua este o autoritate câştigată, având un caracter stimulativ, decurgând din valoarea persoanei înşine. În activitatea director pe care as îndeplini-o as uni aceste doua tipuri de autoritate armonios, pentru a obţine rezultatele dorite. Daca as folosi doar autoritatea data de funcţia mea, nu as fi nimic mai mult decât un simplu administrator al unităţii ceilalţi s-ar simţi doar conduşi,iar acest fapt poate conduce la disfuncţionalităţi care se pot manifesta în diverse forme vizibile sau mascate. Îmi aduc aminte de unul dintre directorii mei din liceu, care a găsit ca e mai bine sa se impună prin funcţia pe care o deţine. Cât timp a fost el director ( ceea ce a fost foarte scurt), a încercat sa facă „curatenie în scoala”, si a reuşit pe deoparte ( nu s-a mai fumat în bai în acel timp);însa s-a folosit de functia pe care a avut-o pentru asi rezolva vechi divergente cu unul dintre dirigintii din scoala, exmatriculând o serie de elevii de la acesta din clasa ( nu ca elevii nu ar fi fost vrednici de exmatriculare dar, nu trebuia procedat asa

6

cum s-a procedat, si multi dintre profesori nu au dat dreptate directorului) si interzicând-i sa continue ca diriginte la clasa respectiva,considerându-l probabil incapabil sa mai conduca clasa. Prin urmare, exercitarea autoritatii institutionale, fara cea persuasiva poate duce uneori chiar la haos. Autoritatea adevarata se câstiga prin simpla expresie a culturii si a pregatirii sale, a trasaturilor de personalitate pe care le detine. Personal,cred ca este destul de greu sa pui in practica si sa ti cont de toate aceste aspecte cand te lovesti de un conflict,o situatie neplacuta,cand ai de luat o decizie. Transpunerea în practica a notiunilor teoretice sunt dificil de aplicat si iti trebuie o buna formare si experienta.. Gradul de reusita este determinat si de calitatile personale ale individului care detine o anumita functie de conducere. Daca în primul caz se poate vorbi de stiinta, în cel de-al doilea intervine arta conducatorului de a putea aplica stiinta în mod creator, în functie de situatie. Am înteles ca functionarea în sine a unei organizatii scolare nu înseamna neaparat ca aceasta este una de succes. Esential este modul în care este condusa, principiile si valorile care se reflecta în practica. Dificultatea principala în ceea ce priveste conducerea unei scoli este complexitatea variabilelor care intervin: elevi, profesori, programe de studiu, tehnologie educationala s.a. În plus, schimbarile legislative si de strategie din învatamântul românesc au îngreunat misiunea echipelor de conducere din scoli. Realitatea mi-a aratat ca un director de scoala trebuie sa fie nu numai un bun profesor, ci si un bun manager. Etapele pe care care trebuie sa le urmeze conducerea unei scoli sunt aceleasi pe care trebuie sa le urmeze conducerea oricarei institutii / întreprinderi care urmareste realizarea unei activitati eficiente: cunoasterea domeniului condus, a problemelor cu care se confrunta scoala, prin diagnoza; construirea unui proiect de evolutie a scolii pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta, prin prognoza; un moment esential este cel al formularii si adoptarii deciziei referitoare la solutionarea unei probleme sau la viata întregii scoli; organizarea activitatilor, pentru punerea în practica a deciziei; motivarea angajatilor pentru a se obtine actiunea eficienta a acestora; controlul, prin care rezultatele sunt masurate, sunt comparate cu costurile si se stabilesc masurile de corectare corespunzatoare pentru noul ciclu de activitate.

7

Un bun manager este preocupat de maximizarea rezultatelor ,în cazul unei scoli, gradul în care profesorii reusesc sa transmita cunostintele necesare elevilor, si diminuarea costurilor. Daca toate actiunile manageriale sunt bine realizate va avea loc o crestere – dezvoltare a organizatiei scolare cu efecte benefice. Dezvoltarea nu se realizeaza oricum, ci într-un context extern corespunzator:social, politic, dar si într-un context intern psihologic în care preponderente sunt relatiile interumane si gradul de motivare. Directorul știe că, dacă el însuși dovedește seriozitate și profesionalism în munca sa, școala va câștiga încrederea părinților, a comunității. Seriozitatea cu care sunt tratate problemele învățământului în școală, îmbinarea armonioasă a interesului cadrului didactic cu cel al elevului și cu cel al părinților stau în permanență în atenția directorului. Ca director, echipa cu care lucrezi e esentiala . În concepţia mea, directorul, ca și profesorul, este responsabilul pentru procesul educativ. După cum se ştie, procesul educativ instituţionalizat este unul extrem de complex, atât sub aspectul organizării, cât, mai ales sub acela al fundamentării ştiinţifice a raporturilor instituite între principalii factori implicaţi în acest proces. În sistemul educațional de astăzi întâlnim multe disfuncționalități. Anual sunt angajate persoane care nu au aptitudini pedagogice, anumiți directori de școală nu știu să gestioneze problemele profesionale ale angajaților pe care îi au în subordine și au o atitudine autoritară, neproductivă, nu au abilitățile necesare liderilor autentici și nu reușesc să motiveze angajații. Astfel, pentru noii profesori ,imi voi dedica timpul pentru orele de formare dupa modelul organizatiei,voi aplica pentru niste traininguri la care sa participe profesorii pentru a fi buni pedagogi si de a nu se face cursurile total traditional. Anumite elemente trebuie preluate din modelul traditional dar foarte multe trebuie inlocuite cu predarea moderna. La clasa profesorul sa dea dovadă de acurateţe şi precizie în diverse activităţi pe care le întreprinde. Să aiba un mare respect pentru ordine şi disciplină,să nu se dea bătut în faţa obstacolelor ,să persevereze în atingerea obiectivelor propuse. Un profesor bun ar trebui să preţuiască planificarea şi organizarea,să fie atent la detalii şi să ia în considerare toate aspectele problemei înainte de a se hotarî în privinţa unei decizii. De asemenea un punct forte la un profesor îl reprezintă corectitudinea în notarea fiecărui

8

elev,atenţia la detalii,posibilitatea de a-şi exprima nelămuririle într-un anumit timp pentru a exista o rezolvare a eventualelor probleme. Lecţiile să fie organizate asfel încat toţi elevii să înţeleagă exact ceea ce au de facut,să nu lase loc de interpretare a unei probleme. Informaţia prezentată să fie organizată,structurată şi corectă. Creativitatea pedagogică îşi are raţiunea de a fi, în faptul că predarea presupune întotdeauna situaţii unice,elevi diferiţi,contexte de viaţă diferite,experienţe de viaţă variate. De asemenea profesorii sa descopere motivatia din cariera de profesor. Un profesor demotivat este un profesor ineficient. Motivarea cadrului didactic se transpune identic in motivarea elevilor. Un profesor demotivat produce o stare de demotivare in clasa cu care lucreaza. Un profesor bun incepe prin a fi automotivat. Profesorul trebuie sa fie empatic,sa ofere feed-back,sa ofere libertate de alegere elevilor,sa ofere incredere elevilor,sa fie creative,sa ofere sansa elevilor de a lucra macar o data pe saptamana in echipă. Fie că îşi doreşte sau nu acest lucru, directorul ca şi profesorul acţionează in faţa elevilor sub o ipostază de model. De fapt ,toate persoanele cu care interacţionăm exercita influenţe permanente asupra modului nostru de a gandi,de a percepe si de a ne comporta si cum o mare parte din timp elevul şi-l petrece la şcoală unde simbolul autorităţii este cadul didactic si directorul atunci aceste persoane posedă o influenţă potenţială care de multe ori nici nu îşi dă seama. Desigur că pe de altă parte aceasta influenţă nu este întotdeauna cea intenţionată de către profesor sau director si de multe ori elevul preia elementele marginale ,nerelevante sau negative din comportamentul lor. Imi amintesc ca in generală aveam un profesor foarte dur de istorie care mai şi lovea copii cand nu învăţau dar ce-i drept ora urmatoare ştiau lecţia perfect. Abia aşteptam să cresc mare sa pot sa fiu profesoară si ca model îl aveam pe domnul profesor de istorie pentru ca la ora dânsului toţi copiii învăţau. Dincolo de aceste aspecte,funcţia de model pentru elevi se bazează şi pe un element al dovezii sociale. Oamenii tind sa respecte acele persoane pe care si ceilalţi le respectă. Harris (2006) a iniţiat următorul experiment:o persoană lasă să-i cadă pe jos nişte dischete. În primul caz,complicele trecea indiferent mai departe ,fără a-i veni în ajutor. Sa urmărit reacţia persoanelor care treceau pe lângă subiect. În cazul sprijinului oferit de către complice, 50% dintre trecători săreau şi ei în ajutor,faţă de 23% în situaţia în care

9

complicele mergea indiferent mai departe. Evident,dacă un director câştigă simpatia şi respectul unora dintre elevi,acest lucru este o bună bază pentru declanşarea unei reacţii asemănătoare şi la ceilalţi. Ca director,pedagog trebuie sa cunoşti foarte bine metoda explicaţiei. Ea este folosită in scopuri strict didactice ,de transmitere a unor noi cunoştiinţe si mult mai puţin sau deloc cand vorbim despre crearea unei atitudini pozitive în clasă,în şcoala si in al doilea caz,profesorul sau directorul cand are de anunţat ceva foloseşte mai mult un limbaj directiv. Cercetările arată ca folosirea in acest domeniu a explicaţiei ar fi foarte utilă. Ar creşte procentajul elevilor care ar urma indicaţia şi s-ar implica profund în sarcina propusă de cadrul didactic sau director. Acest lucru este posibil deoarece nu ne place să urmam ordine,în schimb,dacă avem motivaţia acestor ordine,logica lucrurilor ne face sa resimţim respectivul aspect mai putin constrângător şi să aderăm la motivaţia respectivă ajungând să considerăm că avem un grad de libertate lărgit ,iar respectiva decizie este şi a noastră deci supunerea de care dăm dovadă are loc prin propria încuviinţare. Mai mult decât atât,explicaţia unui lucru îţ face mai uşor de acceptat,ne induce sentimentul de siguranţă şi de control al situaţiei. S-a realizat un experiment surpinzător prin care s-a demonstrat că doar ideea de explicaţie şi nu neapărat conţinutul explicaţiei ca atare este suficient pentru a provoca acceptarea din partea celuilalt. Daca aş fi directorul unui liceu, aş dori,ca orice alt director ca profesorii,elevii sămi urmeze indicaţiile. Aşadar, pentru a spori succesul ca acest lucru să se întample, nu o sa spun, sau sa fac niciodată nimic fără a-mi argumenta decizia in faţa elevilor si profesorilor. Dacă aş fi directorul unei şcoli sau a unui liceu aş proceda astfel: aş afla ce-şi doresc salariaţii printr-un chestionar, discuţii; aş testa anual profesorii prin diferite,teste,chestionare; aş adopta cu personalul şcolii un comportament asemănător cu cel pe care aş dori să îl adopte şeful meu cu mine; aş asigura bune condiţii de muncă: căldură, apă, iluminat, măsuri de securitate a personalului etc.; aş crea o atmosferă de lucru plăcută şi dezvoltă spiritul de echipă;aş sprijini dezvoltarea profesională a salariaţilor, mai ales a celor debutanţi în sistem; aş felicita angajaţii şi le-aş mulţumi pentru toate lucrurile bine făcute; aş fi loială faţă de unitatea de învăţământ şi responsabilă în deciziile mele; aş îndruma şi controla activitatea întregului personal al

10

unităţii de învăţământ ; aş elabora planul de şcolarizare în concordanţă cu cerinţele elevilor, părinţilor şi obiectivele de dezvoltare ale comunităţii locale; aş coordona activităţi de pregătire suplimentară a elevilor participanţi la examenele naţionale, olimpiade, concursuri, a celor cu dificultăţi de învăţare; aş verifica modul de ţinere la zi a contabilităţtii; aş monitoriza prezenţa la programul de lucru şi aş consemna absenţele personalului; aş dezvolta şi promova o imagine favorabilă asupra şcolii, manifestând receptivitate faţă de problemele comunităţii, capacitate de organizare, creativitate , responsabilitate, profesionalism;as dori crearea unei mai bune securităţi în şcoală şi cred ca acest lucru s-ar putea oferi prin prezenţa permanentă a unui gardian, prin uşa închisă a curţii şcolii astfel încât pe parcursul zilei să nu poată intra alte persoane din afara şcolii. aş dori un magazin în şcoală cu produse cât mai sănătoase,fără chipsuri sau sucuri acidulate;aş Organiza spectacole educative cat mai dese pentru ca elevul să aibă posibilitatea de a-şi arăta talentul; aş organiza proiecte pentru schimbul de experienta care e foarte important in dezvoltarea elevului cu alte licee din ţară şi din străinătate; chemarea unor specialisti de 2 ori pe an pentru a vorbi elevilor de diferite cariere pe care sa le imbratiseze si aş organiza un program de teme after school pentru cei care au nevoie de pregătire,înţelegere suplimentară. În concluzie ca sa poţi avea succes într-o misiune atât de importantă trebuie să îndeplineşti o mulţime de criterii şi tot timpul să fi pregătit pentru a învăţa lucruri noi ,să fi deschis la noi oportunităţi atât pentru tine cât şi pentru cei din jurul tău cărora vrei să le deschizi o uşă spre speranţă, spre mulţumire spre sine şi a avea o viaţă mai bună.

11