UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI - IMST

-

Ergonomia ambientala. Cerinte ergonomice privind factorii de ambianta

- ERGONOMIE -

Intocmit de: CIOBANU IOANA ± RUXANDRA ISSM ± Master an I

1

Ergonomia, cuvant ce deriva din cuvintele grecesti ergon ± munca si nomos ± lege, se defineste ca ansamblul stiintelor care permit obtinerea cunostintelor privitoare la munca umana, necesare pentru a fundamenta in mod rational si optim, adaptarea muncii la om si a omului la meseria sa, in scopul cresterii continue a productivitatii muncii sociale, in conditiile economisirii efortului uman. Ergonomia, fiind o stiinta, dispune de un obiect de studiu, de metode si de tehnici de cercetare proprii. Obiectul de studiu al ergonomiei il constituie organizarea activitatii umane in procesul muncii prin optimizarea relatiei din sistemul om-masina-mediu, avand drept scop cresterea eficientei tehnico-economice, optimizarea conditiilor satisfactiei, motivatiei si rezultatele muncii, concomitent cu mentinerea bunei stari fiziologice si favorizarea dezvoltarii personalitatii. Insa aceasta optimizare, in special cea a relatiei om-masina-mediu, necesita indeplinirea urmatoarelor conditii: - orientarea si selectia riguroasa a factorului uman - reorientarea profesionala - proiectarea echipamentelor in concordanta cu posibilitatile umane; - crearea unei ambiante care sa asigure securitate si confort; - repartizarea rationala a sarcinilor; - economia energetica a organismului uman. Studiind omul in productie, ergonomia tine seama de factorii care conribuie la realizarea prouselor, si anume: factorii umani, tehnologici si sociali. Datorita caracterului complex cercetarile ergonomice presupun elaborarea specialistilor in fiziologia muncii, psihologia muncii, antropologie, biomecanica, igiena muncii, stiintele tehnice, estetica, pedagogie, legislatia muncii. Factorii care influenteaza consumul de energie si gradul de oboseala sunt: amplasamentul constructiei, tipul constructiei si al instalatiilor, amplasarea utilajelor, luminatul, ventilatia, coloritul, temperatura, zgomotul etc. Intrucat acesti factori influenteaza rezultatele muncii este necesar ca ei sa stea in atentia atat a cadrelor de conducere din unitatile de orice gen, pentru a creea un climat de munca favorabil, cat si a proiactatiilor din constructii, utilaj, mobilier, pentru gasirea celor mai bune solutii de adaptare a muncii la om. Pentru aplicarea principiilor ergonomiei se impune cunoasterea urmatoarelor aspecte:  consumul de energie in organismul uman si sursele care-l provoca;  organizarea ergonomica a locului de munca, conceperea sculelor, aparatelor, utilajelor, mobilierului;  factorii de ambianta;  organizarea timpului liber si pentru necesitati firesti. Clasificarea domeniilor de preocupari ale ergonomiei se poate face dupa:

2

se adauga. care studiaza procesele de percepere. necesitatea de a comunica era asigurara prin miscarea lucratorilor de la birourilor lor si interactiunea cu alti membri ai colectivului. care studiaza munca sub aspect fiziologic. etc). apeland la psihologie. a locului de munca etc. Dupa sfera ponderenta a preocuparilor se cunosc mai multe ramuri ale ergonomiei. introduceri de date. editare.  ergonomia informationala. care se practica in unitatile de proiectare unde se realizeaza proiecte pentru mobilier. dispozitive. Scopul acestei prezentari este de a informa angajatorii si lucratorii despre ergonomia biroului si pericolele si riscurile asociate cu munca de birou. scule. munca de birou solicita. masinilor. unde mijloacele de productie au intrat in exploatare. la cele unde lucratorul are un control mic asupra activitatii lui sau organizarii programului de lucru propriu cum sunt call centre si munca de prelucrare date. Dupa faza in care se realizeaza se deosebesc:  ergonomia de conceptie. igienic. Aspectele pe care le investigheaza ergonomia de corectie sunt mult mai numeroase decat cele ale ergonomiei de conceptie. antropologic. In trecut. Indiferent de tip. comunicarea prin e-mail si mesaje instant. constructii etc. care sa raspunda cerintelor de adaptare optima a acestora la totalitatea capacitatilor umane. sfera preocuparilor ei. care se practica in intreprinderi si sectii. utilaje. ca lucratorii sa petreaca un timp in fata ecranului computerului. blackberry) si utilizarea computerelor acasa. informatii si resurse ulterioare pentru bune practici in ergonomie. multe ocupatii de birou sunt acum dependente de utilizarea computerelor.  ergonomia de corectie. Munca de birou este diversa.  bioergonomia . Cresterea utilizarii dispozitivelor portabile (de ex.  topoergonomia.. de asemenea. cu profesii ce variaza de la cele care necesita un nivel ridicat de aptitudini si cunostinte. de gandire si de decizie. cunoastere. care se intereseaza de datele antropometrice (principalele dimensiuni ale corpului omenesc) in scopul dimensionarii corecte a sculelor. de asemenea. de exemplu jurnalistii. sarcinilor de munca dependente de ecranul de vizualizare. cum sunt:  ergonomia activitatilor. administratorii financiari. pentru ca trebuie studiate nu numai mijloacele de munca ci si ambianta muncii in timpul desfasurarii activitatilor profesionale.  faza la care se refera. 3 . Pe langa indeplinirea sarcinilor de lucru la computer (ex. In acelasi timp furnizand o indrumare asupra reglementarilor legale si evaluarii riscurilor. care studiaza omul sub aspect biologic. instalatii.

posturii statice prelungite si lucrului in pozitii fortate datorate amenajarii inadecvate a postului de munca. in sistemul ergonomiei. . cu nivel ridicat de concentrare si supra incarcare cu informatii. . . . Ergoestetica industriala urmareste.oboseala vizuala. Principalele probleme de sanatate ce rezulta de la munca in birouri sunt: . niveluri ridicate de concentrare si suprasolicitare informationala.lucrul cu miscari frecvente si repetitive ale mainii sau pumnului. postura statica prelungita si lucrul In pozitii defectuoase datorita amenajarii incorecte a postului de munca.dupa specific -pentru realizarea scopului propus :cresterea gradului de reflectie. dar exista de fapt un numar de riscuri la care lucratorii din birou sunt expusi: .estetice.afectiunile musculo-scheletice (AMS). pot constitui cadre de interventie initiala sau ulterioara. Pericole si riscuri pentru lucratorii de birou Munca intr-un birou este adesea privita ca avand un nivel redus de risc.munca solicitanta. si un comportament specific. iar armonia si satisfactia ating cotele maxime.factori psihologici (perceptia subiectiva a lucratorilor referitoare la organizarea muncii): se munceste cu perceptia ca munca este solicitanta. zgomot. . De exemplu. dispozitivelor fara tastatura si computerelor. iluminat inadecvat. . intensitatii si proiectarii muncii de birou: lucrul pentru perioade lungi cu tastatura. adecvat sistemului ergonomie armonios proiectat. in acest sens. deschiderea planului birourilor poate crea dificultati lucratorilor in privinta comunicarii si concentrarii. cu obtinerea unei reflectii corespondente.stres . iluminat inadecvat. in sistemul ergonomie. acces restrictionat sau obstructii. Problemele de sanatate pot rezulta din: .Lucratorii din birouri sunt expusi unor riscuri pentru sanatate. Complementaritatea elementelor de natura estetica. acces restrictiv si obstructii. rezultate in urma interferentei elementelor estetice de interventie. cu intelegerea lejera a procesului. suport necorespunzator din partea conducatorilor si colegilor. pe langa cele de alta natura . ori sub presiunea timpului. nivel scazut de autocontrol asupra programului de lucru. Cadrele relationale.munca sedentara. cu miscari frecvente si repetitive ale mainii/articulatiei pumnului." 4 .probleme posturale: datorita muncii sedentare. si realizarea unor interventii initiale.mediu: munca la temperaturi nepotrivite. . impune si trebuie sa permita realizarea unui Ädialog mutual rapid. sub presiunea timpului. prin multitudinea directiilor de actiune si influenta. superioare.lucrul la temparaturi nepotrivite. Comportamentul omului este in acest caz specific unei reflectii pozitive. zgomot. cu nivel scazut de control asupra zilei de lucru si suport necorespunzator din partea conducerii si colegilor.duratei.

fara ca insa comportamentul omului sa atinga starea deplina de satisfactie. cu efecte multiple asupra mijlocului. Atunci cand interferenta elementelor de interventie se realizeaza intr-un singur punct. ca efect al dezvoltarii. decizii intarziate. cadru care. permite o crestere a gradului de reflective (imaginativ niste cercuri concentrice) este absolut necesara. trebuie sa asigure: Ƈ o prelucrare rapida a informatiilor transmise in sistem de elementele de interventie. gradul scazut de dotare tehnica si existenta unor multiple solicitari de efort fizic si psihic in munca. fata de om. cresterea productivitatii si scaderea solicitarilor de efort in munca. fie ulterioare. in noile conditii evoluate. realizandu-se chiar o autointegrare. precis. comportandu-se ca atare. pe punctele nodale ale sistemului. intr-o abordare ergoestetica. Ƈ o reflectie obiectiva. Ca efect in timp se va ajunge la o perfecta suprapunere in punctul (maxim de reflectie. Dezvoltarea economiei de piata si extinderea proprietatii private au facut ca munca de birou sa cunoasca o amploare deosebita. ce contureaza cadrul si forma concreta de realizare a procesului muncii.Actiunile intreprinse prin interventia unor elemente estetice. prin pregatirea omului) avand o proiectare segmentata. fata de mijloacele de munca si fata de intregul sistem ͞ommasina-mediu͟. Ƈ pregatirea continua a omului. reflectia omului este pozitiva. a curbei capacitatii de reactie cu curba reflectiei si curba efortului). cu un grad mare de satisfactie si o armonie perfecta a desfasurarii procesului muncii (dezideratul ergoesteticii industriale). intelegand imediat intreaga forma a procesului. a Subiectului ± fara solicitari. rezultand o neintelegere. pozitiva. cu o reactie la obiect si la moment. el acomodandu-se treptat in sistem. perfectionarea lui permanenta. in cadrul viziunii extinse a sistemului ergonomie. prin completarile ulterioare (datorate progresului). prin mijloc. Ƈ interactiunea reciproca a tuturor elementelor de interventie. ce genereaza reactii intarziate. fie initiale. omul reflecta negativ. cadrul relational din sistem (prin mediu. Aceste aspecte ale organizarii stiintifice a muncii isi gasesc rezolvare prin aplicarea in serviciile si birourile firmelor a cercetarilor de ergonomie care sa asigure adaptarea muncii la om. o respingere totala. Introducerea cercetarilor de ergonomie in birouri poate fi sustinuta prin prisma unor caracteristici proprii muncii din aceste structuri. cum ar fi:  caracterul muncii. 5 . mediului si a omului. fara o viziune unitara de ansamblu. pentru a. Ea face ca omul sa reflecte pozitiv. locului de munca. un consum mare de efort. procesului de munca. Ƈ preintampinarea aparitiei eforturilor suplimentare sau a interpretarilor eronate. Realizarea unui cadru de interferenta a elementelor de interventie in sistem.  amplificarea factorilor de stres si de oboseala. « face fata cu usurinta noilor interventii. Cand nu se realizeaza nici o interferenta a elementelor de interventie. un disconfort. acomodandu-se rapid in proces. conturand o forma a procesului care impulsioneaza continua crestere a amplitudinii buclei de reactie. In aceste conditii apar cerinte noi fata de componentele procesului de munca. respingere etc.

In acest sens se remarca indeosebi dialogul ce trebuie mentinut cu fiecare persoana pentru stabilirea informatiilor dorite. necesitatea studiilor ergonomice este evidenta. a potentialului uman. cautarea si regasirea informatiilor sunt grele. Din punct de vedere fizic se poate considera ca activitati precum cele de procesare a corespondentei. solicitand intr-un grad ridicat posibilitatile fiziologice ale personalului. Aceasta apare in special la cei implicati in activitati de cercetaredezvoltare. relatiile cu clientii. Aceasta este pozitia sezand. financiar contabile. studiile de ergonomie indica o serie de calitati pe care trebuie sa le aiba lucratorii dintr-un astfel de serviciu si anume: cunostinte temeinice in domeniul solicitat. In acest caz studiile de ergonomie trebuie indreptate spre organizarea rationala a timpului de lucru si spre crearea conditiilor de schimbare a pozitiei corpului. cantitatea si varietatea informatiilor solicitate. Solicitarea neuropsihica in birou este predominanta fata de solicitarile de alta natura la principalele categorii de personal. deoarece numai prin intermediul acestora se poate realiza adaptarea muncii la posibilitatile umane firesti. Acestea sunt diverse si pot fi provocate fie de lucratori. Practica a demonstrat ca in serviciile de relatii cu publicul exista o serie de cauze care conduc de regula la suprasolicitare.  folosirea. prin mecanizarea si prin informatizarea unor activitati si prin stabilirea corecta a numarului si a structurii personalului se poate actiona eficient pentru reducerea efortului fizic. capacitate de decizie si initiativa. Pentru personalul secretariatelor apar alte cauze care pot determina cresterea efortului fizic si anume: fluxul clientilor. gradul de aglomeratie. O alta caracteristica a activitatii desfasurate in birouri si. Aceasta caracteristica se intalneste la toate categoriile de personal cu o pondere mai mica sau mai mare. introducere a datelor. Avand in vedere toate aceste solicitari. uneori nerationala. varietatea si complexitatea operatiilor (in special de ordin intelectual) pe care trebuie sa le execute lucratorii. in acelasi timp. fara amenintarea sanatatii lucratorilor. In cadrul serviciilor de relatii cu publicul sau in secretariate exista elemente care au o contributie insemnata la cresterea efortului psihic. un factor de influenta a efortului este pozitia de lucru. dinamism. atentie distributiva. fie de clienti. 6 . arta de a vorbi cu oamenii. in special cele ale secretarelor. spirit de observatie. Printr-o organizare corespunzatoare a muncii pe baza principiilor ergonomice. dar cu deosebire la cei implicati in procesul de intocmire si de prelucrare a documentelor. datorita conditiilor de amenajare a locurilor de munca. Munca in birou se prezinta in general ca o munca psihica ce solicita din partea personalului un efort intelectual deosebit. insa exista numeroase activitati care necesita un efort fizic intens. de intocmire si de prelucrare a documentelor si la cei din serviciile de relatii cu publicul. Pentru a se putea face fata acestor solicitari. care uneori nu se modifica nici in timpul pauzelor. calitatea si structura acestuia. raspunderea materiala si morala.

Avand in vedere ca fluxul acestora este in general aleator. prin folosirea unor grafice de munca. 1 Zona de lucru maxima in plan orizontal Fig. 2 7 . In multe cazuri efortul lucratorilor de a avea un comportament civilizat poate duce la suprasolicitare. ci o persoana care trebuie in orice conditii sa-i serveasca cu promptitudine si cu amabilitate. Aceste masuri determina servirea civilizata a clientilor si cresterea randamentului in munca in conditii de solicitare normala a lucratorilor.1-4). manifestat prin lipsa de amabilitate si prin nervozitate. structurile respective pot actiona printr-o mai mare flexibilitate in stabilirea programelor de lucru si prin dimensionarea optima a formatiilor de lucratori. temperatura. In legatura cu acest aspect trebuie mentionat ca organizarea ergonomica a muncii trebuie sa asigure concordanta dintre numarul angajatilor existenti si afluenta solicitantilor.Din prima categorie face parte gradul de oboseala al lucratorilor (zilnica plus cea acumulata) cu implicatii asupra modului de comportare fata de clienti. Dificultati pot crea si clientii prin modul de comportare fata de lucratorii serviciilor. precum si relatiile dintre membrii colectivelor de munca. Solicitarea neuropsihica a angajatilor din serviciile de relatii cu publicul sau a celor din secretariate mai este influentata si de neritmicitatea fluxului clientilor. Zona de lucru normala in plan orizontal Fig. Principiile si regulile ergonomiei de miscari Preocuparile specialistilor in rationalizarea metodelor de lucru ale executantilor au permis definire unor reguli de baza pentru economisirea miscarilor (fig. Alti factori care influenteaza substantial solicitarea psihica sunt factorii de mediu (zgomotul. care nu vad in acesta un partener egal care contribuie prin munca sa la satisfacerea cererilor lor. umiditatea si lumina). de neadaptarea orarelor de functionare a acestora la fluxul clientilor si de existenta unor lipsuri in organizarea muncii.

forta de gravitatie (in acest sens se folosesc planuri inclinate. b. pozitia ortostatica A-zona normala.  miscarile de precizie sa se execute pee cat posibil cat mai in apropierea planului de simetrie al corpului (este planul perpendicular pe linia umerilor si contine axa corpului). Studiindu-se cauzele oboselii.  conceperea uneltelor si a utilajelor.  succesiunea miscarilor sa fie logica.  sa se utilizeze.  uneltele si materialele sa fie depozitate permanent in acelasi loc.  stabilirea metodei de munca adoptate sa se faca cu respectarea regulilor de protectie corespunzatoare. scurte si usoare. 1-sectiune frontala.a b 1 2 Zona maxima in plan vertical Zonele de lucru in sectiuni verticale: la lucrari speciale: a. jgheaburi inclinate etc.  sa se execute (daca este posibil) cate doua sau mai multe piese (lucrari) in acelasi timp. 3 Fig. continue si simultane. inactivitatea unei maini suprasolicitata cealalta mana si afecteaza ritmul de munca. au fost stabilite unele reguli practice. de cate ori este posibil. simultane si continue. caile de realizare a economiei de miscari in scopul unei mai bune adaptari a muncii la om. 8 . pozitia sedentara.  sa se tinda ca in executarea unor operatii miscarile bratelor sa fie simetrice. atat cat este permis de executarea corecta a lucrarilor. sertare cu fund inclinat.  miscarile sa fie pe cat se poate de rare. 4 Aceste reguli sunt:  miscarile mainilor si ale bratelor sa fie simetrice. de care trebuie sa se tina seama la analiza lucrarilor si care privesc:  folosirea corpului. B-zona maxima Fig.  amenajarea locului de munca. Din grupa de reguli folosind folosirea ergonomica a corpului fac parte urmatoarele:  lucrarile care se efectueaza cu ambele maini.). 2-sectiune sagitala.  sa se caute solutii care sa asigure inceperea si terminarea simultana a miscarilor mainilor.

in genunchi. mult prea intins etc. Oamenii. Amenajarea locului de munca trebuie se tina seama de dimensiunile antropometrice ale executantului si va fi astfel conceput sa sa se evite indeplinirea sarcinilor in pozitii nefiresti (inclinat. 9 . Uneltele si utilajele trebuie astfel concepute incat sa ofere libertate de actiune mainilor si sa incarce corespunzator capacitatii lor. contactele si celelalte accesorii ale unui utilaj sa poata si manevrate fara schimbari importante a pozitiei executantului. ca indivizi izolati.In scopul obtinerii unopr cheltuieli munime de energie se stabilesc regulile:  pozitia corpului in timpul executarii unei munci sa fie cat mai comoda. atunci sarcina sa-i fie repartizata potrivit capacitatii sale. nu in ultimul rand.  evitarea transferarii obiectelor dintr-o mana in alta.  in timpul unei munci sa se evite miscarile frecvente ale corpului la care participa mai multe grupe de muschi.  evitarea miscarilor care aduc articulatiile in pozitii extreme (prea apropiate sau prea departate de corp).). concurenta. fiecare deget al mainii. volanele. sunt cele mai grave disfunctionalitati care apar In munca de birou.  uneltele sa fie combinate ori de cate ori este posibil. Daca pana in 1989 factorii stresanti tineau mai mult de sistemul politic. necesitatea reorientarii si recalilificarii rapide si. Stresul si oboseala profesionala Stresul si oboseala profesionala.  evitarea pe cat posibil a tinerii unor obiecte cu mana.  cand o lucrare amtreneaza separat fiecare deget al mainii. In acest sens s-au stabilit urmatoarele reguli:  sa se degreveze mainile la acele lucrari la care este posibila si avantajoasa utilizarea unui dispozitiv de montaj sau de fixare sau utilizarea unui dispozitiv comandat de picior. scaderea nivelului de trai.  cunoscand ca forta mainilor este maxima cand executa miscari in lungul axei longitudinale a corpului sa se tinda spre acestea. schimbarile rapide si adesea imprevizibile. Din aceasta cauza a aparut necesitatea organizarii ergonomice a muncii In birouri. de aspectele negative ale dictaturii comuniste. au rareori posibilitatea de a influenta evenimentele stresante externe.  evitarea miscarilor care conduc la invingerea fortei de gravitatie. numite si bolile secolului. Stresul reprezinta o dimensiune constanta a vietii noastre cotidiene. in prezent societatea de tranzitie aduce pe scena vietii noi tipuri de situatii stresante cum ar fi: incertitudinea.  manetele. Tot ce pot face este sa-si insuseasca niste strategii adaptative care sa-i faca mai rezistenti la agresiunile psihice si mai eficienti In activitatea profesionala. aplecat.  manerele sa aiba suprafata de contact cu mana cat mai mare. somajul.  sa se faca cu precadere acele miscari care intreneaza cel mult bratul.

de toleranta la stres a individului sau de unele trasaturi ale personalitatii acestuia. temporare sau permanente. dar poate avea consecinte temporare asupra organismului precum slabirea atentiei fata de munca indeplinita si fata de mediu. dintre care amintim: temperatura (prea ridicata sau prea scazuta). Individul poate trai o stare de disfunctionalitate sau chiar o cadere psihica brusca in urma unei psihotraume severe (accident. Lazarus arata ca cercetarile asupra unor combatanti din razboiul din Vietnam sau din razboiul arabo-israelian din 1973 au demonstrat ca doar la un anumit procent dintre acestia au aparut simptome emotionale grave. pierderea unor persoane apropiate. Unele situatii de viata nu sunt la fel de stresante pentru toata lumea. de refacere a functiilor sale. calamitatile naturale. ca de exemplu: razboiul. deoarece daca este urmata de o perioada de odihna sau de somn. mai ales atunci cand este atinsa imaginea sa. De pilda. in timp ce altii intra in panica sau manifesta un comportament bizar. presiunea sociala prea mare. factori de stres pentru organismul uman si animal. de asemenea. Stresul nu este influentat numai de situatiile externe ci si de vulnerabilitatea. situatia maritala. Specialistii clasifica oboseala in urmatoarele grupe:  Oboseala musculara (dinamica si statica) ± determinata de efortul muscular si de contractarea musculara fixa. Ea nu este o boala. Chiar si in cazul unor dezastre sau calamitati naturale exista persoane care isi pastreaza calmul si actioneaza oportun si eficient. accidentele care produc invaliditate sau bolile incurabile. chiar daca persoana respectiva este una extrem de echilibrata pot aparea tulburari psihologice temporare. care sunt perceputi ca o amenintare pentru individ. Reactia la stres se instaleaza treptat atunci cand individul este supus un timp indelungat unor conditii de tensiune psihica. care i-au facut inapti pentru lupta. factori care pun in pericol situatia materiala sau statutul social al individului. Exista. Exista si stresuri de natura psihosociala cum ar fi: situatiile conflictuale. desi uneori pot ramane unele sechele sau o vulnerabilitate crescuta fata de anumiti factori de stres. dezaprobarea sau critica sefului determina reactii diferite de la un individ la altul. de asemenea. incendiu. Factorii de mediu reprezinta. umiditatea. detentia. 10 . profesionala sau materiala. decesul unui membru apropiat din familie). situatii de viata care sunt considerate stresori universali. dar si psihice. organismul isi reface plenitudinea functiilor sale. ceilalti nedezvoltand ceea ce specialistii numesc ³nevroza de razboi´. De obicei individul isi revine cand situatia stresanta a fost inlaturata. Acesti factori. agentii poluanti pot produce traume fizice. Ea reprezinta un fenomen fiziologic normal care apare in urma solicitarilor prezente in activitatea umana. producand perturbari la nivelul diferitelor sisteme fiziologice. In general oboseala este un fenomen reversibil. pierderea unui examen. zgomotul.Daca stresul este prea mare fiecare dintre noi poate ceda psihic. Oboseala reprezinta o reactie a organismului de readaptare.

La nivelul vietii personale angajatii trebuie sa-si structureze activitatile astfel incat acestea sa le dea un sentiment de confort si de siguranta. precum si in dificultatea sarcinilor de serviciu. managerii pot sa restructureze anumite posturi sau sa refaca programul de lucru astfel incat contactul dintre lucratori si solicitanti sa nu fie prea mare. insa lucrurile nu stau deloc asa.  scaderea randamentului activitatii fizice si intelectuale. De asemenea. prin organizarea de intruniri ce pot fi folosite pentru intrajutorarea membrilor personalului si prin promovarea spiritului de echipa.  Oboseala psihica ± determinata de factori de natura psihica. Cauzele ar consta in lipsa de spatiu si de intimitate a locului de munca. urechi). remedierea si prevenirea oboselii se poate realiza prin reglementarea duratei zilei de lucru. Al doilea nivel se refera la responsabilitatile manageriale care trebuie sa vizeze ajutorarea salariatilor afectati de oboseala profesionala prin recunoasterea simptomelor acestui fenomen si prin instruirea personalului in vederea depistarii lor. Pentru serviciile de relatii cu publicul. In afara programului normal de lucru. Tensiunile psihice si stresul contactelor interumane determina oboseala sau chiar epuizare.  inhibarea capacitatii de gandire. Oboseala neurosenzoriala ± cauzata de tensiunea nervoasa a simturilor (ochi. poate fi utila si organizarea de seminarii privind managementul stresului sau timpului. conflicte).  monotonia sau rutina muncii. Salariatii trebuie sa aiba o viata activa in afara serviciului si mediului acestuia. In munca de birou remediile pentru epuizarea si pentru oboseala profesionala se pot asigura la doua niveluri. Formele de manifestare a oboselii la om sunt multiple:  scaderea atentiei. 11 .  incetinirea si inhibarea perceptiei. In birouri oboseala profesionala este o stare produsa de stres si afecteaza mai ales persoanele care lucreaza cu publicul. zgomotul). Cercetarile efectuate asupra lucratorilor din birouri arata ca peste 50% dintre acestia sunt afectati de un sindrom de epuizare emotionala. persoanele care manifesta simptome de oboseala fizica si psihica au o atitudine negativista in relatiile cu ceilalti si resimt o diminuare a respectului de sine.  factorii de natura psihica (responsabilitati.  factorii de mediu (temperatura. Oboseala poate fi provocata de o multime de cauze. a duratei saptamanii de lucru si a concediilor de odihna. lumina. In general.  boli si dureri. in situatia in care schema de personal permite. Cei mai multi cred ca munca in birouri si secretariate este lipsita de stres sau cu stres redus. dintre care cele mai des intalnite sunt:  intensitatea si durata muncii fizice si intelectuale. griji.

Beth Belevins arata: ³Cand un angajat se plange de conditiile de lucru si/sau se indoieste de utilitatea. etc. In acest sens. durata pauzelor pentru odihna. Factorii de ambianta fizica. cand umiditatea are valori cuprinse intre 40 ± 50%. Nivelurile de iluminare pentru diferite locuri de munca sunt date prin normativul republican privind folosirea rationala a energiei. zgomotul.  varsta.  odihna: relaxarea.  durata zilei de lucru. astfel incat sa se asigure o eficienta sporita. si cand aerul inspirat nu-i viciat. numarul. un nivel optim al capacitatii de munca si o buna stare a sanatatii. Microclimatul corespunzator este realizat atunci cand nu exista diferenta mare intre temperatura aerului si a suprafetelor inconjuratoare. iar viteza curentilor de aer nu depaseste 0. cand temperatura mediului ambiant (pentru munca usoara temperatura recomandata este 18 ± 25o C. radiatiile calorice. iar pentru munca grea 12 ± 17o C) se inscrie in valori normale. interesul. distractia. umiditatea. monotonia. vibratiile etc. cunoscand ca 80 ± 90% din totalul informatiilor ce ajung la scoarta cerebrala se dobandesc pe cale vizuala. managerii trebuie sa le recunoasca si sa le previna ori de cate ori este posibil.  factorii de ambianta psihologica: consideratia. Pentru factorii de ambianta fizica sunt preconizate norme republicane in care se precizeaza valorile maxime admise pentru fiecare din ei astfel ca munca sa se desfasoare normal in conditii de securitate si sanatate. Iluminatul exercita o influenta importanta.Este foarte important sa se previna starea de oboseala profesionala pentru ca aceasta nu afecteaza un singur membru al personalului ci este transmisa si celorlalti. coloritul. Pentru a nu permite raspandirea acestor simptome... de functiile incaperii si ale fiecarui obiect. de rostul sau de satisfactia muncii sale. Coloritul trebuie ales in asa fel ca sa tina seama de continutul muncii. managerul are un rol esential in gasirea unor corelatii si alternative optime intre durata perioadelor de munca. ca de exemplu:  factorii de ambianta fizica: iluminatul. puritatea aerului). mai exista o serie de factori ce depind de mediul (ambianta) in care se desfasoara munca oamenilor. viteza aerului. continutul si momentul introducerii acestor pauze. de influenta psihologica pe care o au diferite nuante. aceasta atitudine va avea cu siguranta influenta si asupra colegilor sai´.5 m/s. colaborarea. care genereaza starea de oboseala. In afara factorilor enumerati mai sus. microclimatul (temperatura.  antrenamentul. 12 . De asemenea.

 culorile inchise au efect depresiv.Studiile ergonomice au condus la urmatoarele constatarii:  culoarea este cu atat mai calda ci cat se apropie de rosu si cu atat mai rece cu cat se apropie de albastru. atat pentru proiectant cat si pentru organizatorii si pentru conducatorii proceselor de munca. spatiul necesar pentru utilizare. Mobilierul de birou a facut obiectul unor norme si recomandari precise care le stabilesc dimensiunile.  culorile prea vii sunt obositoare. acestui mobilier i se asociaza echipamentele si materialele utilizate in mod curent sau cu intermitente in serviciile si in posturile de lucru. sa se foloseasca metode adecvate. in conditiile reducerii solicitarilor. capacitatea de stocare. Procedeul are ca punct de plecare analiza conditiilor de munca existente sau proiectate pentru a se realiza in diferite variante si pentru fiecare loc de munca. Zgomotele sunt vibratii neregulate.amplasarea si combinarea adecvata a mobilierului. sa asigure pozitia corecta a partilor corpului in timpul executarii operatiilor si sa corespunda cerintelor ergonomice si estetice. catifelate au efect stimulator. 13 . vesel. in caz contrar ele sunt suparatoare. din punct de vedere functional si estetic. in functie de factorii de evaluare si de criteriile de influenta.  culorile deshise pastelate. formate din mai multe sunete de intensitati si frecvente diferite. este necesar. . proiectarea si reproiectarea ergonomica a locului de munca este de mare utilitate. concomitent cu cresterea satisfactiei in munca.mobilierul sa fie simplu. Analiza ergonomica a locului de munca Pentru a asigura eficienta sistemului ³om-mijloace de munca-mediu´ si a micsora posibilitatile de eroare. iar pentru valori mai mari chiar periculoase. Limitele admise de norme pentru santierele de constructii sunt de maximum 80 db. Proiectarea ergonomica a mobilierului de birou Cateva din cerintele la care trebuie sa raspunda un loc de munca organizat pe baza principiilor ergonomice ce au ca obiectiv optimizarea relatiei ³om-mijloc de munca-mediu´ se refera la mobilier: . In aceste conditii analiza. care sa se bazeze pe cunoasterea posibilitatilor si a cerintelor omului in procesul muncii.

mese de lucru ce pot lua diferite forme). dar uzuale sunt: lemnul. Mobilierul unui birou modern dotat cu aparatura electronica (computere. Mobilierul nepotrivit poate avea serioase repercusiuni asupra sanatatii si starii fizice a personalului. Multe probleme datorate unei previziuni deficitare la nivelul stabilirii planurilor se pot rezolva sau ameliora prin dispunerea variabila a mobilierului. De asemenea. Pentru cei mai multi oameni cel mai important echipament de birou este calculatorul. Pupitrele pentru terminale pot avea extensii de tastatura pentru operare confortabila. echipamente pentru microfilme) trebuie sa fie proiectat astfel incat sa satisfaca toate necesitatile personalului care lucreaza cu aceste echipamente. dar sa nu uitam ca fara un scaun confortabil. munca lucratorilor nu poate fi eficienta. imprimante. de aceea alegerea scaunului perfect va fi tratata pe larg in acest capitol. demontabile. alegerea scaunului pentru locul de munca a devenit in ultimul timp un subiect mult discutat si studiat de specialistii in ergonomie. telefoanele sau sursele de lumina sa poata fi pozitionate in locuri corespunzatoare. terminale. usor de deplasat si de asezat (rafturi independente cu fata dubla. Numeroase firme ofera astazi mobilier modern pentru personalul care lucreaza in grup cu echipamente legate la retea. Nu trebuie pierdut din vedere si faptul ca implementarea mobilierului nu este niciodata definitiva si dupa un timp pot fi necesare unele modificari. In opinia multor specialisti. plasticul si metalul. Incercand sa obtina cel mai bun pret. Desi pentru multi poate sa para o problema lipsita de importanta. este necesar sa existe cabluri suficient de lungi care sa fie asezate astfel incat sa fie cat mai putin vizibile. posibilitatilor financiare si planurilor arhitectului. fotolii dispuse individual sau In banchete. Cea mai mare parte dintre acestia au experienta si dispun de echipe care se pot deplasa si pot propune proiecte de implementare care sa corespunda cat mai exact posibil nevoilor beneficiarului. beneficiarul poate apela la mai multi furnizori. 14 . atat calculatorul cat si proiectarea intregii statii de lucru este astazi importanta. cea mai importanta piesa de mobilier in birouri este scaunul. scaune ergonomice sau pliante. retinand pe cei care ofera livrarea si montarea pe loc In termene rezonabile. in felul acesta securitatea in lucru creste si se creeaza economii importante de cablu. care in final se poate transpune intr-un nivel ridicat de absenteism si intr-un randament redus. chiar hilara. Alegerea cu grija a mobilierului de birou poate avea o contributie importanta asupra moralului personalului si de asemenea poate fi o cale de crestere a eficientei in munca. Pentru mobilierul de birou se pot folosi mai multe materiale. iar mesele pentru imprimante pot avea un sertar dedesubt in care este pastrata hartia . Cablurile pot fi incorporate in birouri astfel incat computerele.Alegerea mobilierului va fi relativ usoara daca beneficiarul se adreseaza unor producatori specializati. de aceea este preferabil mobilierul format din module mici. Aceste statii de lucru faciliteaza colaborarea iar mobilierul se adapteaza usor la necesitatile echipamentelor. Intradevar.

in ultimul timp. La fel de importanta in munca de birou este ajustarea meselor de lucru. Wright spune ca acest suport ar trebui sa fie ajustabil. de spate. Scaunul trebuie. deci si oxigenarea. Daca acest lucru nu este facut. nu rezolva problema durerilor de spate. de brate sau de incheieturi este deosebit de mare. in special zonei lombare. desi aceasta solutie. In Statele Unite. angajatii nu vor putea lucra la intreaga lor capacitate.Majoritatea lucratorilor din birou stau in medie opt ore pe zi pe scaun la masa de lucru. de aceea nu este deloc uimitor ca scaunul a devenit astazi cea mai importanta piesa de mobilier in birouri. Inaltimea planului de lucru trebuie dimensionata in functie de distanta optima de vedere pentru mentinerea corpului in pozitie naturala. intareste ideea profesorului Burloiu. un specialist canadian in ergonomie arata ca: ³Astazi majoritatea specialistilor recunosc ca statia de lucru si scaunul trebuie proiectate astfel incat sa se adapteze diferentelor fizice dintre lucratori. datorita marginilor platformei. iar riscul durerilor de gat. sa ofere. Aceasta institutie recomanda pentru scaunele de birou urmatoarele caracteristici: .´ Un scaun ergonomic ar trebui sa ofere spatelui. dureri de spate. sa stea drept sau chiar putin inclinat pe spate.sa permita lucratorilor sa stea cu bratele drepte de la umar si cu coatele Indoite. un suport. insotita de incordarea coloanei si a muschilor dorsali. 15 . De asemenea. Desi multi specialisti spun ca este necesara o ajustare inainte a spatarului pentru a reduce durerile de spate. trebuie sa permita extensia picioarelor si pastrarea pozitiei verticale a corpului sau putin aplecat pe spate. In prezent firmele specializate in producerea mobilierul de birou pun tot mai mult accent pe aspectul ergonomic al produselor lor. pozitie care provoaca vasoconstrictii ce incetinesc circulatia sangelui. Ajustabilitatea este cea mai importanta trasatura de calitate a scaunelor de birou. posibilitatea de sprijin a picioarele pe podea sau pe un suport (conditie obligatorie pentru cei care lucreaza in pozitia sezand). mesele de lucru trebuie sa dispuna de un mecanism care permite ajustarea inaltimii pana la nivelul corespunzator. de umeri. Durerea este provocata de inclinarea in fata a corpului. Pentru a putea respecta aceste dimensiuni. Acest suport. de aceea este necesara o inclinare a planului de lucru spre operator (ca un pupitru) astfel incat corpul sa nu se mai incline in fata. American National Standards Institute-Human Factors and Ergonomics Society (ANSI-HFES). Geoff Wright. Statul pe scaun o perioada mare de timp poate provoca diverse probleme cum ar fi: dureri ale picioarelor. Dr. cauzate de pozitia incordata a coloanei si a muschilor dorsali. in special pentru oamenii mai scunzi. analizeaza si produce astfel de standarde. de asemenea. arata profesorul Burloiu. un grup independent. a unor tastaturi pentru calculatoare cu un sistem care permite schimbarea unghiului de lucru. proiectarea. Pentru alegerea scaunului perfect este necesara consultarea unor standarde realizate de firme specializate. spatarul scaunului ar trebui sa permita si o ajustare pe verticala pentru a se adapta lungimii spatelui lucratorilor. precum si in functie de marimea efortului solicitat de brate. insa.

In acelasi timp. si de asemenea suportul pentru brate. pentru eliminarea problemelor de sanatate care in final pot duce la cresterea productivitatii. un mare numar de state din America au propus propriile standarde ergonomice. In Marea Britanie exista o mare preocupare pentru realizarea unor astfel de standarde ergonomice.8 mm Adancimea spatarului Intre 127mm si 152. . numai ca acest scaun si in general mobilierul ergonomic este inca prea scump (cel putin pentru firmele romanesti).sa dispuna de un spatar care sa pastreze pozitia dreapta a spatelui.sa permita lucratorilor sa stea pe scaun cu genunchii Indoiti si cu picioarele sprijinite pe podea sau pe un suport. Majoritatea managerilor accepta ideea ca scaunul ergonomic este intr-adevar important pentru cresterea confortului lucratorilor.8 mm Aceste dimensiuni sunt proiectate sa asigure pozitia confortabila pe scaun cu spatele rezemat de spatar si cu picioarele sprijinite pe podea. British Standard ofera urmatoarele dimensiuni pentru scaunele ajustabile ale dactilografelor si operatorilor pe calculator: ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ ¨ Inaltimea scaunului de la pamant 393. Semnificativa este propunerea California Occupational Safety and Health Administration (CALOSHA). Standardele ergonomice sunt imbunatatite periodic iar standardele ANSI-HFES sunt in mod curent revizuite. Propunerile OSHA si revizuirea standardelor statiilor de lucru de catre ANSI-HFES au ca obiectiv cresterea productivitatii si reducerea riscurilor de aparitie a unor dureri determinate de echipamentele si de mobilierul de birou. In acest sens. Totusi trebuie sa ne gandim la faptul ca pierderile 16 . spatarul trebuie sa fie ajustabil.. Administratia Clinton s-a ocupat in mod deosebit de aceasta problema. Conform acestor standarde platforma scaunelor trebuie sa fie ajustabila atat in inaltime cat si in adancime. Totusi ele nu trebuie considerate ca etalon deoarece sunt valabile numai in conditiile antropometrice specifice tarii respective. cerand Occupational Safety and Health Administration (OSHA) sa faca noi propuneri in acest sens.1 si 431.7-495.8 mm Inaltimea spatarului de la nivelul platformei Intre 203.3 mm Latimea scaunului sa nu fie mai mica de 330. In acelasi timp specialistii in ergonomie sprijina activitatile de realizare a unor noi produse care sa asigure siguranta si sanatate la locurile de munca. in special pentru zona lombara.4 mm Largimea spatarului ± nu mai mare de 304.2 mm si 301.2 mm Largimea scaunului 406.

Iluminarea directionata este de obicei asigurata de surse de lumina orientate in jos. importante sunt si posibilitatile materiale. continutul specific al muncii. solicitarile impuse in procesul muncii. puritatea aerului). Sa reflectam asupra vorbei englezului: Sunt prea sarac pentru a cumpara lucruri ieftine. Este folosita pentru iluminatul anumitor obiecte sau pentru cresterea nivelului de intensitate. 4. coloritul si zgomotul. Iluminatul la locul de munca poate fi impartit in 4 categorii: 1. De asemenea.determinate de nefolosirea lor sau necunoasterea utilizarii lor (20 de miliarde de dolari pe an in SUA) depasesc cu mult aceste costuri. Etimologic notiunea de ambianta se refera la mediul material si social in care o persoana sau o colectivitate isi desfasoara activitatea. 17 . microclimatul (temperatura. Desi ofera confortul individual. Uneori este singura sursa de lumina la locul de munca. Proiectarea si Imbunatatirea factorilor de ambianta fizica Ambianta fizica reprezinta o componenta importanta a procesului de proiectare ergonomica a locului de munca. Pozitionarea. dar nu este disponibila permanent. 3. Locul de munca trebuie astfel pozitionat incat linia vizuala sa fie paralela cu lumina si cu ferestrele. O iluminare defectuoasa poate cauza disconfort vizual si o pozitie nenaturala a corpului. factorii psihosociali. usi sau pereti de sticla. Iluminarea cu ajutorul lampilor de birou. Cercetarile arata ca 80% pana la 85% din cantitatea de informatie pe care o asimilam parvine pe cale vizuala. viteza aerului. fiind deci o piedica in calea performantei. tehnico-economice ale acestor structuri. Are un efect pozitiv asupra omului. de aceea confortul vizual este esential. 2. Principalii factori de ambianta fizica sunt: iluminatul. Dar modul de iluminare nu afecteaza numai confortul vizual ci si pe cel fizic. sau de lumini ³de urmarire´. acest tip de iluminare este absent in cele mai multe locuri de munca. In birouri proiectarea factorilor de ambianta trebuie sa aiba in vedere: caracteristicile generale ale muncii. Lumina care cade intr-un unghi corespunzator pe suprafata de lucru previne reflexia care poate intuneca imaginea sau poate crea contraste de fundal. Iluminarea naturala provine prin geamuri. Iluminatul este unul dintre factorii care exercita o influenta importanta asupra productivitatii angajatilor si asupra gradului lor de oboseala. umiditatea. Iluminarea ambientala este data de obicei de o sursa de lumina montata in tavan (tub fluorescent).

este o culoare foarte rece. vasele limfatice si metabolismul. nostalgie. este tonifiant pentru ficat si pentru functiile de nutritie. Cromatica (coloritul) constituie un alt factor de ambianta fizica ce influenteaza productivitatea muncii si care are un rol important asupra capacitatii vizuale. ingaduinta. rinite cronice. echilibreaza. este afrodiziac. Investitiile in sisteme eficiente de iluminare duc la reducerea acestor costuri. reducand foarte mult aceste probleme de intretinere. da rezistenta la efort psihic si fizic. Permit controlul luminii naturale pe parcursul intregii zile. sclerodermii. fixeaza calciul in oase. Studiile arata ca 85 de centi dintr-un dolar cheltuit pe un sistem de iluminat deja existent se duc la costul de electricitate. dar oboseste daca nuantele sunt prea intunecate. O buna intretinere a elementelor componente ale lampilor include o schimbare regulata la 2/3 din viata a acestora. Iluminarea eficienta determina si scaderea costurilor. Dar privitul intens si timp indelungat a acestei culori determina oboseala care se va resimti la nivelul intregului organism. a tonusului muscular. la predispozitie spre concentrare si spre liniste interioara. Oranjul nu are contraindicatii. paralizie. pace interioara. astm bronsic. litiaza biliara. O noua generatie de startere electromagnetice si de tuburi fluorescente cu eficienta si cu viata marite sunt din ce in ce mai folosite. dureri reumatice provocate de frig si de oboseala. Verdele este calmant si da senzatia de odihna. scade tensiunea arteriala. tendinta spre evocare. controale atunci cand incep sa dea mai putina lumina si curatirea regulata. stari subfebrile. albastrul poate duce la depresie. Jaluzelele. enfizem pulmonar. combate starile de anxietate. combate frigul. In exces. boli de rinichi. Folosirea culorilor in munca de birou se bazeaza pe efectele fiziologice si psihologice ale culorilor asupra omului. TBC. eczeme. ceea ce permite reglarea nivelurilor de lumina ambientala. odihnitoare si linistitoare care indeamna la calm si la reverie. Rosul ajuta in urmatoarele afectiuni: raceli. depresie nervoasa. stimuleaza circulatia sangelui si pofta de mancare. spatialitate. Albastrul are ca efect scaderea presiunii sanguine. creeaza o ambianta vesela si optimista. Albastrul confera seriozitate. vor reduce munca de intretinere si vor imbunatati calitatea luminii. 18 . Oranjul este indicat in bronsite cronice. Lumina verde favorizeaza sugestia si autosugestia.Comutatorul. dilata vasele de capacitate mica. stimuleaza atentia. calmeaza respiratia si reduce frecventa pulsului. da impresia de marire a spatiului. Ca efecte psihologice. Astfel: Rosul are efecte benefice asupra sistemului nervos. Diferitele tipuri de comutatoare permit lucratorilor sa aprinda pe rand cate o serie de lumini. O alta problema a iluminatului o reprezinta intretinerea. De asemenea. Oranjul tonifica aparatul respirator. Rosul accelereaza ritmul cardiac si respiratia. Este culoarea naturii si a sperantei. in asigurarea unui iluminat eficient si a unui confort sporit. astenie fizica.

violetul stimuleaza producerea globulelor albe. sustragere. Culorile birourilor ergonomice se aleg si in functie de coeficientul de reflexie. insa mat. al carui continut implica un anumit grad de solicitare psihica si nervoasa. creste tensiunea arteriala si frecventa ritmului cardiac. Pentru mobilier se recomanda culori deschise. Pentru masini de scris sau pentru calculatoare sunt indicate culori neutre (gri. solutii silentioase pentru tehnologia de birou.Violetul este culoarea regala prin excelenta. bej). pereti. pentru a impiedica stralucirea. sali pentru recreere in timpul pauzelor. in special cele neuro-psihice (tulburari de atentie. Zgomotul. dimensionarea corespunzatoare a incaperilor. Limitele maxime admisibile pentru zgomot sunt: ¨ 70 db In secretariate si in centre de calcul . ¨ 50-60 db in servicii financiar-contabile si in celelalte birouri cu lucrari repetitive care necesita o anumita concentrare. oboseala) sunt necesare masuri de prevenire precum: § § § § § § § acte normative de limitare a zgomotelor. Nivelul general al zgomotelor trebuie sa se inscrie in limite corespunzatoare specificului muncii de birou. control ORL periodic. incordare. dispersarea si dispunerea rationala a echipamentelor. Recunoscuta ca sedativ. Pentru evitarea efectelor determinate de intensitatile mari ale zgomotului. Pardoseala sa aiba un coeficient de reflexie de 15-30%. Intensitati mai mari de 110 db situeaza zgomotele dincolo de limitele suportabile. avand un coeficient de reflexie de 30% pana la 50%. Astfel se recomanda vopsirea plafoanelor in culori cu coeficient de reflexie ridicat. 19 . plafoane si plansee din materiale fonoabsorbante.

in activitatea de constructii-montaj majoritatea locurilor de munca se deplaseaza continuu in cadrul frontului de lucru odata cu realizarea constructiei. umiditate. 0 In stabilirea temperaturii optime trebuie sa se ia in calcul si miscarea si umiditatea aerului. sezand). ca diferenta intre temperatura exterioara si cea interioara in timpul sezonului cald sa nu depaseasca 40C. nu trebuie sa depaseasca 0. in conditiile cresterii productiei si productivitatii muncii. Igiena moderna recomanda ca in incaperile incalzite umiditatea relativa a aerului sa fie cuprinsa intre 50 si 70%. de perceptia senzoriala. iar pentru munca usoara in pozitia sezand este de 190C. a comenzilor. Miscarea aerului trebuie sa fie mai mica de 0. poate spori riscul de imbolnaviri si implicit reduce productivitatea muncii. a utilajelor. De asemenea. specialistii cer. montarea cofrajelor. a aparatelor. 20 . de posibilitatile fizice. Conceptia ergonomica a locului de munca. De asemenea.1 m/s. Acesta se refera la starea fizica a aerului la locul de munca. a sculelor etc. in cazul lucrarilor deosebit de delicate care cer o imobilitate prelungita a corpului.. de pozitia in timpul activitatii (in picioare. curenti de aer si radiatiile termice ale corpurilor incalzite. la executarea lucrarilor de: turnarea betonului. instalatii sanitare. Temperatura optima in incaperile birourilor stimuleaza lucrul. ORGANIZAREA ERGONOMICA A LOCULUI DE MUNCA Locul de munca reprezinta spatiul necesar unui executant pentru executarea unei activitati si este inzestrat cu toate cele necesare efectuarii unei sarcini profesionale date. tine seama de dimensiunile antropometrice. in general.Microclimatul.2 m/s. De exemplu. Spre deosebire de industrie. lucrari de finisaj-zugraveli si vopsitorii etc. cercetarile efectuate demonstreaza ca pentru o relatie optima intre umiditatea relativa si temperatura aerului. Un microclimat necorespunzator poate reduce capacitatea de munca a executantului. ce se caracterizeaza prin temperatura. creste eficienta. instalatiilor electrice. zidarii. Temperatura aerului recomandata pentru munca intelectuala in pozitia sezand este de 2123 C. Dimensiunile medii ale corpului omenesc de care trebuie sa se tina seama aunt prezentate in figura 5. Senzatia de buna stare fiziologica apare atunci cand diferenta dintre temperatura aerului si cea a suprafetei incaperii nu depaseste 2-30C. retele de incalzire centrala.

adaptarea utilajelor la datele antropometrice ale muncitorilor. 6). aranjarea locurilor de munca. reducerea oboselii (fig. b ± principalele dimensiuni (in cm) ale locului de munca in pozitia sedentara pentru barbati (pentru femei dimensiunile din figura sunt reduse cu 2 ± 4 cm). 6 a ± inaltimea optima la care trebuie montata o menghina astfel ca bratul si antebratul muncitorului sa formeze un unghi drept. economia de miscari. 21 . 5 Problemele legate de amenajarea locului de munca se refera la studiul pozitiilor de munca. a b Fig.Fig.

a ± munca de precizie. 7). 22 . Fig. a b c Fig. b ± munca de dexteritate. 8 Inaltimile planurilor de munca in ortostatism. care solicita un consum de energie mai mare. pozitia sezand. 7 Organizarea ergonomica a locului de munca impune adoptarea unei inaltimi a planului de munca ce trebuie sa conduca la desfasurarea muncii executantului in conditii optime (fig. se impune a se inlocui pe cat este posibil prin organizarea locului de munca cu una din primele trei pozitii cunoscute.Pozitiile de munca cele mai frecvent intalnite sunt: ortostatica. Pozitiile aplecat si incovoiat. Se recomanda pozitia usor inclinat frontal care este cea mai comoda si necesita cel mai mic effort de sustinere (fig. c ± munca de forta. pozitia culcat. 8).

 adoptarea.  utilizarea la locurile de munca a scaunelor ergonomice prevazute cu stative pentru maini si picioare (fig. munca de forta. alternativ (in masura in care este posibil).  sculele si dispozitivele trebuie astfel conepute incat sa permita o manevrare cat mai usoara si rapida.  comenzile aparatelor si utilajelor care necesita forta sa poata fi afectuate cu ajutorul picioarelor. a pozitiei ortostatica cu pozitia sezand.  construirea unor suporturi pentru brate pentru a se evita suspendarea lor. avand cotul indoit. aplecat. Fig. 9). 9  mentinerea corpului in pozitia naturala prin dimensionarea inaltimii planului de lucru in functie de distanta optima de vedere. 23 . ingenunchiat sau prea intins. ale carei dimensiuni sunt date in fig. Inaltimile planului de lucru variaza in functie de caracterul activitatii (munca de precizie. 6 b. parghiile.  aparatele si butoanele de comanda sa fie amplasate in functie de succesiunea procesului tehnologic etc. munca de dexteritate) si sunt date in figura 8.  manetele. manerele. dispozitivele pentru comenzi de la aparate sau utilaje sa fie dispuse astfel ca manevrele cele mai frecvente sa se faca pe cat se poate in apropierea corpului.Alegerea unei pozitii de lucru in scopul inregistrarii unui effort minim trebuie sa tina seama de urmatoarele recomandari:  evitarea pozitiilor inclinat.

solicitarea energetica este mai redusa. centrul de greutate al corpului este mai aproape de suprafata de sprijin sau de baza de sustinere si este proiectat catre limita posterioara a acestuia. Alegerea scaunelor de lucru va fi tratata pe larg in capitolul urmator. De aceea se recomanda: . pozitia usor inclinata frontal solicita cel mai mic efort de sustinere si este cea mai comoda. . Aceasta pozitie se caracterizeaza prin mentinerea echilibrului natural sau relativ al corpului. torsionate. dureri in brate. Totusi in afara utilizarii unor scaune ergonomice este necesar sa se tina seama si de o serie de indicatii generale.intreruperea periodica a lucrului prin pauze care impun miscari mai active. 24 . activitatea aparatului cardiovascular este mai usoara. care aduc modificarea staticii organismului. in special a muschilor abdomenului. cum ar fi: . . .slabirea tonusului muscular.executarea unor exercitii de gimnastica corectiva (cel putin 10 minute). rezultat din antagonismul mai multor forte externe si interne care actioneaza asupra sa. efortul muscular pentru mentinerea stabilitatii corpului sau echilibrului este mai mic. incordate sau prea inclinate.Pozitii de munca Una din principalele probleme ale organizarii ergo-nomice a muncii. Cu toate acestea. in incheieturi si in umeri. reduc precizia si dexteritatea bratelor si a mainilor. Chiar daca pozitia corpului in timpul lucrului este corecta. cu influenta puternica asupra capacitatii de munca si implicit asupra eficientei activitatii desfasurate in birou o constituie pozitia corecta a corpului in timpul lucrului. dureri de spate. Folosirea corecta a scaunelor ergonomice poate duce la eliminarea unor dificultati din cele mentionate. suspendat frontal sau lateral.pozitia corpului la masa de lucru sau la calculator trebuie sa fie: spatele drept. .o presiune mare asupra unor organe interne (aparatul digestiv si respirator) data de aplecarea in fata a trunchiului. . Stabilirea unei pozitii corecte de munca inseamna pentru personalul din birouri adoptarea unei pozitii cat mai aproape de pozitia naturala a corpului in pozitia sezand.evitarea pozitiilor nenaturale ale corpului. .miscari de relaxare a degetelor si incheieturilor (in special cei care lucreaza la calculator).evitarea mentinerii bratului in pozitia intinsa.evitarea inclinatiilor laterale ale trunchiului si ale capului. munca de durata efectuata in pozitia asezat (specifica biroului) are si unele inconveniente. deoarece aceste pozitii obosesc. deoarece coloana vertebrala are tendinta spre pozitii curbe inclinate. capul ridicat. umerii relaxati si usor coborati. reactie reflexa de contractie usoara si continua. .unele implicatii asupra aparatului locomotor. Pozitia sezand este mai putin obositoare decat cea ortostatica din mai multe motive: suprafata de sprijin este mai mare fiind reprezentata de fetele posterioare ale coapselor si de fetele plantare ale membrelor inferioare in cazul in care sunt sprijinite de sol. mentinuta un timp indelungat ea produce in mod inevitabil o senzatie de oboseala. . cum ar fi: .dureri in ceafa si in umeri.

.recrutarea. Elementele de microclimat (zgomot. conditiile de mediu si mijloacele de reducere a influentei lor negative.economia energetica a organismului uman. pregatire si performante. promovarea perso-nalului dupa aptitudini. in conditiile diminuarii stresului si a oboselii. selectia. de metode si de tehnici de cercetare proprii.orientarea si selectia riguroasa a factorului uman.dotarea birourilor si a serviciilor cu mobilier potrivit caracteristicilor antropometrice ale lucratorilor. pozitiei acestora in timpul muncii.repartizarea rationala a sarcinilor.crearea unei ambiante care sa asigure securitate si confort. motivatiei si rezultatele muncii. .reorientarea profesionala.stabilirea unor forme specifice de stimulare in munca si aplicarea acestora.diminuarea efortului fizic si intelectual prin achizitionarea unor echipamente informatice moderne. culoare) trebuie adaptate la specificul activitatii din fiecare birou. concomitent cu mentinerea bunei stari fiziologice si favorizarea dezvoltarii personalitatii Insa aceasta optimizare. . In birou ergonomia urmareste studierea elementelor umane si materiale ale procesului de munca in complexitatea si in interdependenta lor. . necesita indeplinirea urmatoarelor conditii: . iluminat. avand drept scop cresterea eficientei tehnico-economice.stabilirea dimensiunii optime a colectivelor de munca. in scopul crearii unui echilibru optim intre om si mediul sau de lucru. . In opinia specialistilor. avand in vedere realizarea unei economii cat mai importante de energie umana. in special cea a relatiei om-masina-mediu. Obiectul de studiu al ergonomiei il constituie organizarea activitatii umane in procesul muncii prin optimizarea relatiei din sistemul om-masina-mediu. gradul de complexitate al echipamentului si mobilierului. cu alte cuvinte ergonomia are drept obiect cercetarea si indicarea modului in care trebuie proiectata si efectuata orice operatie. temperatura. ergonomia urmareste obtinerea informatiilor privitoare la munca necesare la fundamentarea in mod rational a adaptarii muncii la om si a omului la munca in scopul cresterii productivitatii. 25 . capacitatile umane si modul cum acestea pot fi utilizate in mod optim. optimizarea conditiilor satisfactiei. . . precum si modalitatile tehnice de largire a ariei de activitate a lucratorilor. reducerii efortului senzorial si cresterii posibilitatilor de concentrare in executarea sarcinilor.proiectarea echipamentelor in concordanta cu posibilitatile umane. incadrarea. .Timpii de munca Ergonomia. sarcinilor de indeplinit si locului zonei de munca. dispune de un obiect de studiu. fiind o stiinta. .studierea microclimatului. . pe intregul fond de timp de munca. Directiile de organizare ergonomica si de perfectionare a activitatii din birou ar trebui sa aiba in vedere urmatoarele aspecte: .

Din nou dupa trei ani. Sa se colaboreze cu lucratorii pentru a garanta faptul ca munca este facuta conform principiilor stiintifice formulate. 2. calculul eficientei si alegerea variantei optime. Dupa experimentari s-a constatat ca greutatea adecvata este de 7-8 kg. mai sus mentionate. instruit si promovat pe baze stiintifice. fie prin proiectarea ergonomica a unor noi locuri de munca. Taylor a pus in practica si o multime de experimente care au demonstrat cresterea eficientei prin organizarea stiintifica a muncii: 1. Taylor expune o seama de principii ale organizarii stiintifice a muncii ce prevedeau: 1. eliminandu-se pierderile/rebuturile si ineficienta. Lucrarea de fata isi propune o detaliere a directiilor de organizare ergonomica a muncii in birou. Examinarea statistica a situatiei existente pe baza informatiilor culese la locul de munca supus reproiectarii. Selectarea si instruirea lucratorilor. Taylor arata ca pentru a realiza un management stiintific este nevoie sa fie stabilite o serie de reguli. 4. Intr-un experiment a trecut la descompunerea proceselor de munca in miscari elementare si eliminarea tuturor gesturilor inutile. precum si proiectarea ergonomica a locurilor de munca urmarind etapele prezentate. Unelte standardizate. in legi si in formule pentru a-i ajuta pe lucratori in activitatea lor zilnica. 3.Proiectarea ergonomica a locurilor de munca in birou presupune parcurgerea catorva etape: 1. In lucrarea mentionata. Sa se concentreze la un loc toata experienta traditionala. Lucratorul sa fie selectat. astfel incat acestia sa efectueze activitatile pentru care sunt cel mai bine pregatiti. In principala sa lucrare Principiile managementului stiintific. 140 de oameni faceau munca pentru care inainte fusese nevoie de 400600 de oameni. Proiectarea variantelor de organizare a locului de munca. Sa se realizeze o diviziune a muncii si a responsabilitatilor egala intre lucratori si intre manageri. care sa fie clasificata. structurata pe categorii si transpusa in reguli. Sa se formuleze metode stiintifice pentru fiecare element din activitatea unui om care sa le inlocuiasca pe cele empirice. Documentarea in vederea proiectarii noilor locuri de munca. iar celor care depaseau volumul de 26 . Efectuarea unor studii de fezabilitate in scopul reorganizarii locurilor de munca existente. dar care pot fi folosite efectiv numai dupa ce au fost consemnate oficial [4] . In concluzie se poate spune ca ergonomia studiaza relatia dintre om si munca sa astfel incat sa determine cresterea productivitatii muncii fie prin organizarea ergonomica a locurilor de munca existente. 4. Studiul muncii. Intr-un alt atelier Taylor a insistat ca fiecarui muncitor sa i se dea munca pentru care este cel mai potrivit. 2. 2. Scoala managementului stiintific pune accentul pe productivitate maxima cu efort minim. 3. 3. In alta zona a descoperit ca lopetile folosite pentru incarcarea carbunelui cantareau 6-14 kg. In trei ani productivitatea atelierului testat s-a dublat. Parintele managementului stiintific este considerat Frederick Winslow Taylor. 5. legi si formule care sa inlocuiasca judecata fiecarui individ in parte.

. 27 .Sa existe un loc definit si permanent pentru toate materialele. Cercetarile lor au urmarit descoperirea celor mai bune modalitati de a efectua o activitate in cel mai usor mod posibil. cat mai putine si de durate cat mai scurte.Miscarile bratelor sa fie efectuate simultan. . . a pozitiona.Fixarile ochilor sa fie. Gilbreth. Frank si Lilian. subestimand natura umana. oriunde este posibil. Taylor punand accentul pe cresterea vitezei de productie. In continuare vom prezenta principiile lui Barnes (numai pe cele care isi gasesc aplicabilitate in organizarea ergonomica a muncii in birou) incadrate pe trei grupe: 1. Principii ale economiei miscarii corpului omenesc. Ralph M.Munca sa fie in asa fel organizata incat sa permita un ritm usor si natural. . .Materialele sa fie plasate aproape de punctul de utilizare. iar cei doi au urmarit sa crute muncitorul de oboseala inutila. productivitatea a crescut si s-a mentinut la un nivel ridicat. aparuta in anul 1940. in scopul rationalizarii operatiilor efectuate in timpul muncii.munca prevazut sa li se acorde prime/indemnizatii. a cauta). in anul 1975. adica anagrama numelui sau. cu exceptia perioadelor de odihna. pe cat posibil.Mainile sa nu ramana inactive in acelasi timp. Asa cum era de asteptat. scopul principal al economiei miscarii este productivitate maxima cu efort minim.Mainile sa inceapa si sa termine miscarile in acelasi timp. Cu toate aceste succese. continui si line ale mainilor sunt preferabile miscarilor rectilinii. Iluminatul bun constituie prima cerinta pentru o percepere vizuala satisfacatoare. intotdeauna managementului stiintific i s-a reprosat faptul ca pune prea mare accent pe productivitate. . Principii ale economiei miscarii aplicabile in organizarea locului de munca. .Pe suprafata de lucru sa se mentina numai materialele care se utilizeaza in ziua respectiva (principiu adaugat in lista lui Barnes de catre profesorul Burloiu. a tine. . 2. dupa o cercetare efectuata cu o echipa de studenti la fabrica Electromagnetica din Bucuresti). un numar de 22 de principii ale economiei miscarii. Asa cum se stie. Studiile lui Taylor si cele ale sotilor Gilbreth s-au completat reciproc. . in sens opus si simetric. Aceste micromiscari au stat la baza elaborarii normativelor de munca pe timpi predeterminati care apoi au permis fundamentarea stiintifica a normelor de munca si economisirea timpului de normare. Sistemele lor de evaluare au devenit mai tarziu metode de analiza si de apreciere a activitatii/executiei. In miscarile executate de lucratori la locul de munca au reusit sa identifice 18 micromiscari elementare (a apuca. pe care le-au denumit therbligs. O contributie valoroasa a celor doi in dezvoltarea cercetarilor privind munca a constituit-o si enuntarea unui numar de sapte principii ale economiei energetice a miscarii.Miscarile curbe.Sa se asigure conditii corespunzatoare de vedere. contribuind la aprofundarea si la largirea conceptelor privind studiul miscarilor si starea de oboseala.Sa se asigure fiecarui lucrator un scaun de un tip si cu o inaltime care sa-i permita o pozitie corecta in munca. . Studiile lui Taylor au fost completate de sotii Gilbreth. . Barnes stabileste in lucrarea sa Motion and Time Study. Cei doi s-au ocupat de aspectele umane ale fenomenului de organizare.

. economia de energie a organismului uman. Principii ale economiei miscarii aplicabile in proiectarea echipamentelor.Mainile sa fie degajate de orice activitate care ar putea fi efectuata mai avantajos de un instrument. in esenta. Toate aceste principii stau la baza organizarii ergonomice a muncii si servesc la elaborarea masurilor pentru realizarea practica a acesteia.In cazurile in care fiecare deget executa o miscare speciala (dactilografie. . Economia miscarii prin aplicarea acestor principii inseamna. Denumirea lor completa ar fi Principii ale economiei energetice a organismului uman. operare pe calculator). . de un echipament.Obiectele de lucru si materialele sa fie prepozitionate. sarcina sa fie repartizata potrivit capacitatilor specifice ale degetelor. 28 .3. ori de cate ori este posibil.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful