You are on page 1of 27

Capitolul I Principalele caracteristici ale tranzacţiei cu vin 1.

1 Vinul Vinul (din latină : vinum „viță”) este o băutură obținută exclusiv prin fermentația alcoolică totală sau parțială a strugurilor proaspeți, zdrobiți sau nu, sau a mustului de struguri. Vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de arome sau de extracte este interzisă. Singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul de stejar al butoaielor în care se păstrează. Vinul fascinaneaza prin complexitatea si versatilitatea sa, fiind practic unul din acele elemente prezente subtil intr-un plan secundar dar cu o contibutie majora la evolutia civilizatiei sub toate aspectele ei. Poate parea exagerata aceasta afirmatie si totusi privind retrospectiv putem constata prezenta vinului din cele mai vechi timpuri in viata oamenilor atat sub forma elementelor integrate in ritualul religios, cat si ca obiect principal ocupational, ca mijloc de existenta, si evident ca aliment si mai ales ca licoare pentru “desfatarea spiritului”. Totodata trebuie mentionat faptul ca vinul a fost folosit ca produs alimentar curativ, cu efecte benefice asupra organismului si chiar cu rezultate foarte bune in tratarea unor boli cardiace si ale sistemului circulator. Vinul este mult mai mult decat o bautura alcoolizata, vinul naste pasiuni, aduna laolalta milioane de oameni, pasionati din toate colturile lumii, influenteaza economiile celor mai puternice state ale lumii si infierbanta mintea si mai ales conturile bancare ale colectionarilor, dispusi sa plateasca oricat este nevoie pentru o “comoara” scoasa din cele mai renumite crame sau din pivnitele altor colectionari. In ceea ce priveste istoria mai moderna a vinului parerile specialistilor converg catre ideea ca primele podgorii “domestice” si bineinteles primele vinuri facute din strugurii acestora au aparut in Egipt acum aprox. 6500 de ani si mai apoi in Grecia, Imperiul Roman si China. Imperiul Roman a avut o contributie majora la dezvoltarea viticulturii si oenologiei, romanii au inclus in dieta lor vinul, lucru care a determinat aparitia si dezvoltarea industriei vinului. Odata cu extinderea imperiului productia vinului a luat amploare si in provinciile romane care au devenit, practic competitorii Romei pe piata vinurilor. Tocmai aceasta competitie a determinat trasarea si consolidarea regiunilor viticole din vestul Europei. Practic cele mai importante regiuni viticole din Franta si Spania, din prezent au fost infiintate de romani. O contributie majora la dezvoltarea si raspandirea productiei de vin a avut-o biserica catolica si calugarii misionari care si-au dedicat mult din timpul lor studiului metodelor de crestere a strugurilor si de productie a vinului. In prezent principalele tari producatoare de vin sunt Franta, Italia, Spania, Statele Unite, Argentina si mai nou Australia si Canada. Trebuie mentionata in aceasta lista si China care in mod surprinzator are o istorie in productia de vin ce incepe din secolul 16 I.Hr. si care are regiuni viticole vaste si cu struguri de buna calitate. In Franta, istoria vinului incepe cu un influx de vase comerciale ce au adus cu ele nu doar vinuri ci si crescatori de vinuri ce emigrau in aceasta parte a Europei . Primele importuri de vinuri in Franta s-au realizat in sec 6 IHr. Interesul pentru vin s-a dezvoltat treptat in Galia ( Franta) si destul de greu, in special din cauza reticientei Italiei in fata unei posibile concurente. Cu toate acestea manastirile din Franta au cultivat vita de vie si au produs vin in

continuare contribuind decisiv, mai ales in sec 12 la revitalizarea industriei din Franta si la dezvoltarea regiunilor renumite franceze cum ar fi: Bordeaux, Burgundia , Valea Rhon-ului. O transformare esentiala a podgoriilor renumite s-a produs in anii 1800 cand viile din vestul Europei au fost devastate de phylloxera, daunator specific vitelor de vie, originar din America de Nord. Multe podgorii, pana atunci renumite, au fost distruse integral, ramanand doar cele bune, acesta fiind dealtfel efectul pozitiv de selectie naturala ce a dus la imbunatatirea rezultatelor in productia de vin. In anii 1882-1884, intr-un moment in care vinurile romanesti erau foarte bine cotate in Europa fiind la fel de apreciate ca vinurile de Tokay, Bourgogne, Rhein epidemia filoxerei a lovit distrugator si culturile Romanesti de vita de vie. In decurs de 12 ani, podgoriile au fost decimate. Dupa eforturi uriase ale viticultorilor, Romania a reusit sa-si refaca soiurile autohtone si sa aclimatizeze alte soiuri aduse mai ales din Franta.

Capitolul II Cadrul legal O trananzacţie cu produse, în cazul de faţă vinul, este reglementată de un număr legi în vigoare. Vom menţiona câteva din cele mai importante ordonanţe care se aplică în cazul unei astfel de tranzacţii, precum şi prevederile cheie ale cadrului legal. Legea VIEI ŞI VINULUI în sistemul organizării comune a pietei vitivinicole nr. Parlamentul României adoptă prezenta Lege CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. Prezenta lege are ca obiect stabilirea cadrului juridic general de funcţionare a filierei vitivinicole în ceea ce priveşte producerea, atestarea originii, comercializarea şi controlul produselor vitivinicole definite în Anexa nr.1. Art. 2. Obiectivul sectorului vitivinicol este creşterea competitivităţii producătorilor de vin, care se realizează prin următoarele acţiuni: a) exploatarea plantaţiilor viticole în bune condiţii agricole şi de mediu; b) promovarea produselor vitivinicole si protectia denumirilor de origine controlată, denumite în continuare D.O.C., a indicatiilor geografice, denumite în continuare I.G. şi a menţiunilor tradiţionale c) stabilirea reglementarilor care să permită echilibrarea cererii/ofertei şi adaptarea producţiei la cerinţele pieţei; d) protejarea veniturilor producătorilor. Art. 3. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, denumit în continuare M.A.D.R., asigură realizarea cadrului juridic şi a reglementărilor specifice producţiei, procesării si comercializării din cadrul filierei vitivinicole cu consultarea organizaţiei naţionale interprofesionale reprezentative recunoscute administrativ. CAPITOLUL II PRODUCŢIA VITICOLĂ
2

5..J. la care se adaugă drepturile de replantare atribuite producătorilor.C. în vederea actualizării datelor din R. pe baza studiilor avizate de Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească. (1) Arealul viticol naţional pentru producerea strugurilor destinaţi obţinerii de vin este încadrat în zonele viticole ale Uniunii Europene B. (3) Gestionarea şi actualizarea R.V.V.G. se realizează la nivel judeţean de către direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti. codul din registrul fermelor. (1) Producătorii de struguri pentru vin au obligaţia de a întocmi. şi a municipiului Bucureşti.V.A.V.V. denumite în continuare D. în termen de 30 de zile de la producerea modificării. şi actualizează datele din Registrul agricol.A.V. cultivată cu soiuri de struguri pentru vin. c) declaraţiile de sortiment ale parcelelor deţinute.V.P.O. (6) Modelul Anexei de modificare a datelor unei parcele viticole se stabileşte prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor. (2) Delimitarea teritorială a ariei geografice pentru D.. prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. Secţiunea 2 Dosarul exploataţiei viticole Art. prenume. actualiza şi completa dosarul exploataţiei viticole. şi I. 2 (2) Gestionarea potenţialului de producţie se realizează în sistem informatic prin Registrul Plantaţiilor Viticole. 2 se realizează împreună cu asociaţiile profesionale de producători care au întocmit caietele de sarcini pentru D. 3 .D.P.O.V.J. Art.V.Secţiunea1 Arealele de cultură şi potenţialul de producţie Art..C. email). către D. şi I.N. 6.P. telefon. (3) Actualizarea delimitării teritoriale a arealului viticol naţional se face de către O. 4. (3) Punerea în aplicare a procedurii prevăzute la alin.P. CI şi CII . (1) Potenţialul de producţie reprezintă suprafaţa plantată efectiv cu viţăde-vie. precum şi procedura aferentă se realizează de către Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole.V.P.G.P.V. va fi comunicată de către proprietarul parcelei sau împuternicitul acestuia către unitatea administrativ-teritorială în a cărei circumscripţie se găseşte plantaţia viticolă.N.P. adresa..C. CNP/CUI. denumit în continuare I. instituţie responsabilă de coordonarea tehnică a R. după caz. (4) Orice modificare a datelor unei parcele viticole înscrise în R.. denumit în continuare O. dar încă neutilizate şi drepturile de plantare existente în rezervele judeţene şi în rezerva naţională. în termen de 30 de zile de la înregistrare.V.V.P. denumit în continuare R. iar la nivel central de către O. (2) Dosarul exploataţiei viticole cuprinde următoarele documente: a) identificarea şi localizarea cultivatorului (nume. (5) Unitatea administrativ-teritorială transmite Anexa de modificare..P. b) cererile de autorizare a plantării/replantării viţei-de-vie şi de înscriere în R.N.V.

C. după caz. controlul calităţii şi comercializarea materialului săditor viticol se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare. b) butăşire. c) material certificat. în principal. Art. unde este cazul. după caz. m) caietele de sarcini pentru producerea vinurilor cu I.V.P.R.C.P. f) declaraţiile de defrişare ulterioară a viţei-de-vie şi cererile pentru eliminarea parcelelor defrişate din R. (3) Unităţile autorizate produc material biologică din categoriile: a) material iniţial. după caz. b) material bază. 7. după caz. 3 Art.V.. j) drepturile de plantare acordate din rezervele de drepturi.N.. d) unităţi de producţie pentru viţe altoite şi nealtoite. şi/sau I. pe cale vegetativă.D. după caz. c) unităţi de înmulţire. (2) Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de unităţi autorizate de M.. prin: a) altoire.: a) unităţi de selecţie.G. 8.P. l) declaraţiile obligatorii. Producerea. întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticole Materialul săditor viticol Art.O. 4 .G.O. (1) Producerea materialului de înmulţire se face în conformitate cu schema de selecţie clonală stabilită prin ordin de ministru al agriculturii si dezvoltării rurale. k) dosarelor prin care s-au accesat măsuri de sprijin comunitar. e) cererile de transfer al dreptului individual de replantare a viţei-de-vie. copii ale planurilor cadastrale).V. i) copii ale autorizaţiilor de producere a strugurilor şi/sau vinurilor cu D. Viţa-de-vie se înmulţeşte. h) identificarea parcelelor viticole (ortofotoplanuri. emise de O. după caz. d) material standard. b) unităţi de conservare şi de preînmulţire. STRUCTURA PIEŢEI VITIVINICOLE Sectiunea1 Înfiinţarea. şi/sau D. din porţiuni de plantă sau ţesuturi.d) declaraţiile de defrişare ale parcelelor cu viţă-de-vie şi cererile pentru ştergerea acestora din R.V.V. după caz. stabilite prin reglementările în vigoare.. n) filele din carnetul de viticultor aferente vânzării/achiziţionării de struguri. g) cererile de modificare a datelor parcelelor din R. 9. măsurători. c) culturi “in vitro”.P.A.

1 şi 0.V. replantarea sau altoirea pentru cercetare ştiinţifică şi în scop experimental în suprafață de maxim 5 hectare/soi.V. (4) Înfiinţarea de plantaţii viticole pe suprafeţe mai mari de 0. 5 . 12. în extravilanul localităţilor. (3) nu pot fi comercializate pentru consum direct. sunt stabilite în caietele de sarcini corespunzătoare fiecărei D.P. 13. şi a vinurilor cu I.5 ha pentru consumul familial se poate face numai în baza unui drept de plantare nouă şi a unei cereri de plantare a viţei-de-vie. (3) Modelul cererii de plantare/replantare a viţei-de-vie şi de înscriere în R. (1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face în areale viticole delimitate.4 Art.S. se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.G. Art. înfiinţarea de plantaţii de viţă-de-vie pe o suprafaţă cuprinsă între 0. si un reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în care este situatăplantaţia şi care dispune evidenţierea acestora în R. (1) Suprafaţa plantată cu viţă-de-vie.C.1 hectare. denumită în continuare I. Clinton şi Herbemont. (c) nu este unul dintre soiurile de hibrizi direct producători interzişi: Noah.P.T.O. 10. reprezintă suprafaţă plantată cu viţă-de-vie abandonată. cu soiuri admise în Catalogul Oficial al soiurilor Uniunii Europene. (1) nu generează un drept de plantare. sau I. amenajările pedoameliorative şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.V. (4) Produsele vitivinicole rezultate din plantaţii viticole înfiinţate în conformitate cu alin. Jacquez. 11. (6) Soiurile de viţă-de-vie pentru obţinerea vinurilor cu D.5 hectare se poate face numai pe baza unui proiect de înfiinţare a plantaţiei viticole. Cultivatorul plantaţiilor viticole are obligaţia de a respecta prevederile legale privind conservarea mediului. (2) În afara arealelor viticole. (1).G. (5) Pentru măsura de restructurare/reconvesie a plantatiilor viticole sunt admise numai soiurile stabilite prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. (3) Defrişarea plantaţiilor prevăzute la alin.O.C. avizat de unităţile teritoriale de cercetare vitivinicolă. (2) Constatarea abandonului plantaţiilor viticole este realizată şi este consemnată de către o comisie alcătuită dintr-un inspector al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol. Isabelle. (1) În areale viticole.C. pe care nu se mai efectuează lucrări tehnologice conform bunelor practici agricole si de mediu. pentru soiurile de struguri pentru vin care nu sunt clasificate conform alin. înfiinţarea de plantaţii de viţă-de-vie pe o suprafaţă de peste 0. şi extinderea peste această limită a celei existente se face doar în baza unui drept de plantare/replantare. (2) este permisă plantarea. Art. de operator sau familie. Othello.Art. (b) provin din încrucişări complexe între soiurile de Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. (2) Pot fi clasificate ca soiuri de struguri pentru vin numai cele care îndeplinesc următoarele condiţii: (a) aparţin speciei Vitis vinifera. (3) Prin derogare de la prevederile alin.

Ar mai fi nevoie de inca 40 pentru ca o majoritate calificata sa 6 . Luxembourg. Slovenia si Bulgaria) si cere mentinerea drepturilor de plantare a vitei de vie in tarile membre ale UE. denumite în continuare D. presedintele AREV (Adunarea Regiunilor Europene Viticole). Cu acest nou membru grupul este format din 15 state membre (Germania. Gecia. Italia. Portugalia. Aceasta reuniune a avut mai degraba un rol pregatitor pentru urmatoarea sesiune care a fost fixata pentru luna mai 2012. directorul de program din UMR-MOISA Montpellier (Unitatea Mixta de Cercetare – Piete. Portugalia. în suprafaţă echivalentă cu cea defrişată. Spaniei si Bulgariei. la Bruxelles (conform publicatiei droit-viticole. Republica Ceha. spun reprezentatii lor.J. AREV-ul este impotriva liberalizarii drepturilor de plantare a vitei de vie incepand cu 2016 si finanteaza un studiu asupra impactului social. Cea mai recenta aderare la grupul contestatar impotriva liberalizarii dreptului de plantare a fost cea a Bulgariei de la inceputul lunii martie. Cipru. intr-o reuniune AREV de catre profesorul Etienne Montaigne. Romania. Italia. (2) Modelul declaraţiei de defrişare a plantaţiei de viţă-de-vie se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. a salutat initiativa comisarului si isi exprima dorinta ca AREV-ul si cele 75 regiuni viticole ale Europei sa fie reprezentate in cadrul acestui grup de lucru. Franta. Arias Cañete si respectiv Miroslav Naydenov. Comisarul european Dacian Ciolos a anuntat la inceputul acestui an crearea unui grup de lucru la nivel inalt pe acest subiect.Art. şi a municipiului Bucureşti a “Declaraţiei de defrişare a plantaţiilor de viţă-devie”. Bruno le Maire. la Torino. Argentina.1 ha se face de către persoane fizice/juridice numai după depunerea la Directiile Agricole Judetene. Austria. Spania si Franta). In aceasta prima etapa a fost anuntata metodologia urmata pentru analiza mecanismelor de functionare a drepturilor de plantare in mai multe tari producatoare (Australia. care ar putea sa le aduca reale prejudicii economice si. Ungaria. 14. Bulgaria detine 10 voturi suplimentare in Consiliul European. economic si de mediu datorat liberalizarii si care are ca obiectiv sprijinirea grupului de lucru mai sus amintit. institutii si strategii). (1) generează un drept de replantare.A. Jean-Paul Bachy. aderare care a fost anuntata in cadrul unei intalniri intre ministrii de agricultura ai Frantei. cand va fi prezentata oficial versiunea definitiva a studiului. cu excepţia defrişărilor realizate în cadrul schemei de defrişare a plantaţiilor viticole Subiectul liberalizarii dreptului de plantare a vitei de vie incepand cu 2016 a starnit numeroase controverse in lumea vitivinicola si in lumea economica europeana. organizatii. Categoric tarile cu traditie in producerea vinurilor sunt impotriva acestei liberalizari.fr). ar duce la scadea calitatii si imaginii vinurilor europene. (3) Defrişarea efectuată cu respectarea prevederilor alin. Republica Slovaca. Spania. O prima parte din rezultatele acestui studiu au fost facute public pe data de 2 martie . (1) Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă mai mare de 0.

poata sesiza acest dosar. Acestia au o productie anuala de 2 milioane de sticle dintre care pana la 40 % sunt date spre vanzare in Europa de Nord. gandite special pentru confortul si buna-dispozitie a clientului. Capitolul IV Piaţa tranzacţiilor cu vin Ca o tranzacţie să aibă loc este nevoie de un cadru dinamic cu o structură stabilă. Actorul secundar din tranzacţie este resaturantul Trattoria Del Chinati. Celelalte 12 state membre nu au luat inca pozitie fata de aceasta problema. dar in acelasi timp detine cateva birouri si in Serra de Conti. autorizaţie confidenţială. CUI confidenţial. pe care intentioneaza sa o promoveze in tara. BRASOV. Acesta este marca inregistrata. către restaurantul Del Chianti. băncile implicate în tranzacţie sunt UniCredit Bank şi Raiffeisen Bank. primul restaurant fiind deschis la Brasov in luna iulie 2005. Capitolul III Cadrul instituţional Am ales o tranzacţie. Sediul si-l are in Loreto. Un rol important în această tranzactie îl au şi băncile. cu vin. Vinoteca are o poveste aparte. Actorul principal este Vinoteca Garofolivini.100. În cazul de faţă. cont IBAN confidenţial. Restaurantul cu specific italienesc este gazduit de o cladire construita special pentru aceasta marca. Vinoteca apartine intru totul familiei Garofoli. cu sediul în Str. Singurele răspunderi ale bancilor din această tranzacţie sunt legate de manipularea corectă a valorilor încredinţate şi să solicite beneficiarului prezentarea documentelor aşa cum s-a prevăzut de ordonatorul plăţii. in anul 2005 incepand sa faca parte cea de-a 5a generatie. De asemenea . arhitectura si designul fiind absolut originale si de cea mai inalta calitate. urmand ca in viitor sa se realizeze mai multe proiecte de extindere in orasele importante din tara. exact asa evoluand si ea. Trattoria Del Chianti detine si un fast-food marca inregistrata. specializate în transportul de vinuri. iar acest cadru este definit 7 . desfăşurată între restaurantul Del Chianti din Brasov şi Vinoteca Garofolivini. Branduselor nr. care să ofere oportunităţi de realizare a actelor de vănzare-cumpărare. Del Chianti apelează la diverse firme de transport care dispun de mijloace de transport moderne şi eficiente. de genul acelora care se spun din tata in fiu. Vinoteca Garofolivini realizează o tranzacţie constând într-o cantitate de 1000 litri vin din recolta anului 2011.

Totodata. nu este noua.7 milioane de insemne in 2011 fata de 34. Ultimele investitii anuntate sunt mai degraba imvestitii cu amortizare pe termen lung. Cotnari. beneficiind de fonduri europene nerambursabile.000-10. "Vorbim clar de o oportunitate. Desi consumul de alimente si bauturi a scazut anul trecut. Genagricola. citat de Mediafax. Principalii producatori de vinuri din Romania sunt Murfatlar Romania. in jurul valorii de 400 de milioane de euro.75 litri din categoria de pret peste 12 lei la raft. astfel incat in 2006 pretul unui hectar ajungea la 1. potrivit Mediafax. In intervalul 2001-2006. 8 . segment pe care exploateaza terenuri pentru culturi precum cele de cereale.000 de euro. Intentia Genagricola.1 milioane in 2009). Compania are deja afaceri in sectorul agricol local. dar va incepe sa planteze vita de vie intr-o regiune viticola din Arad.000 de euro si 3. Cramele Recas. care are activitati de productie doar in Italia si Romania. compania incepand tatonarile privind achizitia de terenuri agricole in Romania din 2001. Jidvei. numarul insemnelor de certificare pentru vin comercializate de acesta producatorilor de vin de calitate a crescut anul trecut cu 15%.000 de hectolitri. 4. potrivit Patronatului National al Viei si Vinului (PNVV). Carl Reh Winery si Cramele Halewood.1 Dinamica pieţei Vanzarile de vinuri de pe piata romaneasca au crescut in 2011 cu 15%. Productia estimata este de 9. Valoarea pietei vinului a scazut in 2010 la circa 350 de milioane de euro. iar in prezent se vinde intre 2. parte a grupului italian Generali cu afaceri in principal in domeniul asigurarilor. caracteristici şi previziuni ale acestei pieţe.de piaţa specifică tranzacţiilor cu vin.000 de euro/hectar. pret influentat de interesul crescut al investitorilor straini. Conform Oficiului National al Viei si Produselor Vitivinicole (ONVPV). Expertii au anuntat ca in 2015 terenurile agricole ar putea ajunge la 6. Producatorii au raportat in 2011 cresteri de 10-20% ale vanzarilor de vinuri la sticla de 0. spune Ovidiu Gheorghe. În continuare vom prezenta câteva aspecte. si-a stabilit ca target pentru urmatorii ani sa ajunga sa exploateze 120 de hectare de vita de vie. Incep sa se castige bani din industria vinului". ridicand valoarea pietei. producatorii de vin locali au inceput sa beneficieze si de pe urma intrarii pe rod a suprafetelor de vie replantate prin programul de reconversie. dupa scaderile consemnate in 2009 si 2010. pretul terenului agricol a crescut constant. fiind foarte apropiat de anul 2009 (32. Vincon Vrancea.500 de euro. directorul general al Patronatului National al Viei si Vinului (PNVV). in functie de marimea suprafetei si de calitatea terenului. vanzarile de vinuri mai scumpe au crescut. pentru ca nimeni nu ar cumpara dintr-un hobby mai mult de 5-10 hectare. in conditiile in care in acest an planteaza primele 30 de hectare.

pana in momentul in care via intra pe rod. El a inceput acum cativa ani sa cumpere vie de la micii proprietari.). spune Ovidiu Gheorghe de la PNVV. "Marii producatori de pe piata locala sunt detinuti de antreprenori locali. dintre care 25. la care se adauga un combinat. Podgoriile Tohani. cumparand 265 de hectare de vita-de-vie in judetul Prahova. Printre planurile din ultima vreme si pentru perioada urmatoare putem preciza replantarea a 100 de hectare din cele 300 pe care le detinem. Cele sapte milioane de euro vor merge intr-o noua crama si un depozit de conservare a fructelor cu o capacitate de circa 2. se ridica la circa 18. In 2005. utilajele. marcile de vin inclusiv "North Ridge". Omul de afaceri ploiestean nu este insa la primul contact cu industria de profil.n. cu acelasi obiect de activitate. Compania a cumparat si un spatiu de stocare de 80. a preluat pachetul integral de actiuni al producatorului Rotherfield Properties. au spus reprezentantii companiei. Astfel. pana acum am investit 4 milioane de euro in vita de vie si ferma de langa Panciu (judetul Vrancea . care cumuleaza circa 45% din volumul total de vin comercializat".500 de hectare in zona Timisoarei. Tot anul acesta. iar acum detine 55 de hectare de plantatie noua si circa 40 de hectare de plantatie veche. Suprafetele vor intra pe rod. cu cantitati mici. "Suntem in proces de recoltare pe suprafetele existente. si urmeaza sa mai investesc inca 7 milioane de euro. pentru ca la sfarsitul anului 2006 sa-si vanda participatiile pentru "cateva milioane de euro". Pentru o ferma sunt necesare minimum 10 hectare. fondatorul producatorului de lacuri si vopsele Fabryo. La nivelul industriei. sumele necesare acestuia incepand de la un milion de euro. impreuna cu alti doi investitori. Acolo m-am nascut. euro conform datelor furnizate de companie. "In tranzactie au intrat combinatul. spune Guzu. red.000-20. 9 . Obiectivul nostru este de a deveni unul din primii cinci producatori de vin din Romania. Planul pentru viitorul apropiat este de a integra noua achizitie la afacerile existente din domeniul vinului ale omului de afaceri si lansarea pana la finele anului a marcii proprii de vinuri "Conacul Dumbrava". destinat depozitarii produselor agricole si echipamentelor. investitia intr-un hectar de vita de vie.000 de tone. alegand sa porneasca pe cont propriu in industria viticola. din al doilea an.000 de euro intr-un interval de trei ani. E o investitie emotionala". omul de afaceri Sebastian Ghita care detine grupul de firme Asesoft cu activitati in industria IT. Capacitatea de productie a combinatului de la Panciu va fi de sub un milion de litri. integrarea operationala a Rotherfield Properties in afacerea curenta si lansarea marcii "Conacul Dumbrava".000 acoperiti. Alaturi de Genagricola si antreprenorii locali au fost activi in investitii in domeniul vinului. "In industria vinului. investitiile in domeniul vinului au o latura emotionala. el a cumparat un pachet de 32% din actiunile Domeniilor Tohani. in timp ce restul sumelor vor merge in infrastructura. intr-o tranzactie de 1. Pentru Daniel Guzu.5 mil.000 de metri patrati. Genagricola opereaza 3.In prezent. a format o noua companie. au mai spus reprezentantii companiei.

euro in acest an. iar pentru anul viitor planuieste sa infiinteze alte 30 de hectare. investitiile lui Valvis de aici s-au ridicat la 6 milioane de euro. a venit prima data in Romania in 1992.000 de hectare de teren. omul de afaceri a infiintat in acest an si 30 de hectare de livada (meri si peri). Pana in prezent investitiile lui Valvis de aici s-au ridicat la 6 mil.Franta.000 de hectare de teren. pentru 40 mil. cunoscut pentru afacerile sale din industria apelor minerale si a produselor lactate. Guzu a investit pana acum in agricultura peste 4 milioane de euro din banii obtinuti din vanzarea de actiuni la producatorul de vopsele Fabryo. euro anul acesta. o societate care detinea 1. euro. valoarea Fabryo aproape s-a dublat pe fondul evolutiei cifrei de afaceri a companiei. fondatorul grupului La Dorna. de la 25 mil. contactul cu industria vinurilor a inceput in 2006. euro. Pana in prezent. cand a cumparat cateva sute de hectare de vie la Samburesti (judetul Olt) pentru a intra pe piata vinurilor premium. dintre care jumatate sunt cultivate cu vita de vie si cealalta jumatate cu pomi fructiferi. Fondul suedez de investitii Oresa Ventures a preluat in luna mai 33% din actiuni. Dupa vanzarea afacerii din industria lactatelor catre grupul francez Lactalis. Sebastian Ghita Detine grupul de firme Asesoft cu activitati in industria IT. A inceput acum cativa ani sa cumpere vie de la micii proprietari.      Daniel Guzu Este fondatorul producatorului de lacuri si vopsele Fabryo. euro in industria vinurilor Jean Valvis Antreprenor elvetian cu origini in Grecia. fara a da insa prea multe detalii despre strategia pe care o are pentru Domeniile Samburesti. potrivit ultimelor date disponibile. dintre care jumatate sunt cultivate cu vita de vie. Urmeaza sa deruleze investitii de 7 mil. marindu-si participatia la 85%. o societate care detinea 1. a preluat pachetul majoritar de actiuni al Viti Pomicola Samburesti. cu activitati in industria lactatelor. In doi ani.Tot in zona Vrancei. iar acum detine 55 ha de plantatie noua si circa 40 ha de plantatie veche. In 2006.       10 . euro. Valvis a declarat ca vinurile vor fi una dintre prioritatile sale de investitii. In 2006 a preluat pachetul majoritar de actiuni al Viti Pomicola Samburesti. A dezvoltat intr-o prima faza si apoi vandut apele minerale Dorna catre Coca-Cola. Anul acesta a marcat al doilea exit din afacerea Dorna (lactate) catre gigantul mondial Lactalis . Pentru Jean Valvis. companie evaluata la peste 33 mil. euro in 2006 la un rulaj estimat la 55 mil. Valvis. intr-o tranzactie evaluata intre 70-90 mil.

Merlot. Americanii au adaptat la clima americană soiurile franceze: Chardonnay. care au antrenat o dezvoltare deosebită a activităţilor economice. respectiv marile descoperiri geografice şi cuceririle coloniale care au urmat. Situaţia curentă de pe piaţa vinului se caracterizează prin existenţa unui număr foarte mare de producători şi prin internaţionalizarea denumirilor de vinuri produse din soiuri de poamă de origine preponderent franceză. diviziunea mondiala a muncii care antrenează o adevărată explozie a schimbului reciproc de activităţi. cu acelasi obiect de activitate.    In 2005 a cumparat un pachet de 32% din actiunile Domeniilor Tohani. prin locul în care se încheie tranzacţiile de afaceri internaţionale. 4. cumparand 265 de hectare de vita-de-vie in judetul Prahova.2 Proiecţii pe termen mediu comparativ cu pieţe europene şi mondiale Evenimentele majore care au avut loc la sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul secolului al XVI-lea. Italia şi Germania erau comercializate în interiorul Europei sau exportate în America de Nord. Anul acesta a preluat pachetul integral de actiuni al producatorului Rotherfield Properties. Cabernet 11 . Drept urmare. în secolul al XVI-lea. în care se întâlnesc cererile şi ofertele de produse.5 mil. Treptat. supuse legilor economice ale mecanismului economiei de piaţă. au permis includerea în circuitul economic a unor vaste zone geografice. având drept rezultat formarea pieţei mondiale. Podgoriile Tohani. valori şi servicii din diferite state. prin cuprinderea celor mai importante zone de pe mapamond. nu decurgeau încă dintr-o adevărată specializare internaţională. Sauvignon Blanc. Printre planurile din ultima vreme se numara replantarea a 100 de hectare din cele 300 pe care le detine. În al doilea sens. precum şi o serie de instituţii cu caracter regional sau mondial. Tendinţa de globalizare pe piaţa vinurilor a început să se evidenţieze la mijlocul anilor 70 când şi-au făcut apariţia producătorii de vinuri californieni. care depăşesc tot mai mult nivelul micro şi macroeconomic şi fac un salt la nivel mondoeconomic. prin lărgirea ariei lor geografice. intr-o tranzactie de 1. Ca regulă. pentru ca la sfarsitul anului 2006 sa-si vanda participatiile pentru "cateva milioane de euro". s-a conturat o tendinţă de specializare internaţională. prin totalitatea tranzacţiilor de afaceri la care participă agenţii economici din diverse ţări. Impreuna cu alti doi investitori. Până atunci piaţa vinului purta mai mult caracter regional. în contextul diviziunii mondiale a muncii şi confruntării dintre cererea şi oferta pe plan mondial. Drept consecinţă. euro. ele au dat. sfera spaţială a schimbului de mărfuri s-a extins. Spania. piaţa mondiala devine tot mai complexă. În primul sens. schimburile economice dintre ţări nu aveau încă o bază economică. a format o noua companie. Piaţa mondiala se poate defini în două sensuri. Deşi. vinurile producătorilor europeni de renume din Franţa. un prim contur pieţei mondiale. mai târziu răspândindu-se şi în alte state din Coasta de Vest. cuprinzând noi zone geografice şi noi forme de manifestare. inclusiv societăţile multinaţionale. Primele plantaţii de viţă de vie au apărut în California.

după o recoltă bună în 2011. din cauza excedentului de producţie. dar poziţia lor este puternic erodată de noii producători. Producătorii şi exportatorii din aceste ţări au combinat cu succes tehnologiile franceze de producere a vinului cu practicile americane de comercializare a producţiei vinicole. Producţia Uniunii Europene a înregistrat o scădere de 10 la sută (141 milioane hectolitri). Astfel. cât şi pe cele de export. cele mai importante pierderi semnalându-se în Franţa. la 15 milioane hectolitri. 28. Statele Unite devenind al patrulea producător de vinuri. Cu toate acestea. care a suferit o scădere de aproape 17%.Sauvignon. Italia şi 12 . Suprafaţa europeană cultivată cu viţă de vie reprezintă 45% din suprafaţa mondiala. respectiv. la 251 milioane hectolitri. principalii producători din Europa. Vinificatorii din aceste ţări împreună cu cei din Californa şiau creat un stil al lor.7% la 21. Ţările Lumii Noi şi-au crescut producţia în ultimii douăzeci de ani de la 1. comparativ cu anii precedenţi. creşterea consumului a influenţat evoluţia preţurilor. Uniunea Europeană este primul producător de vin din lume. concurenţa a crescut. În ultimii ani a apărut un vădit interes pentru producerea şi consumul vinului în ţările Asiei de Sud Est. Vinurile lor au atins destul de repede nivelul de calitate necesar pentru a trece în categoria vinurilor medii. Pe lângă aceea că ele importează vinuri în cantităţi din ce în ce mai mari. Chile şi Africa de Sud. în detrimentul Uniunii Europene. OIV.Principaliiproducătoridevinuri Pe la mijlocul anilor 80 şi-au făcut simţită prezenţa aproape simultan producătorii de vinuri din Australia şi Noua Zeelandă. Vinurile acestora rămân populare în materie de imagine şi de «sofisticare». în timp ce binul alb la vrac s-a scumpit cu până la 30 la sută. Din datele publicate de OIV reiese că în perioada 2008-2011 suprafaţa cultivată cu viţă de vie pe teritoriul UE s-a redus cu circa 269. La începutul anilor 90 au atacat piaţa şi au acaparat un segment substanţial producătorii de vinuri din Argentina.După o perioadă de reduceri progresive ale niveluluiproducţiei. Plantaţiile de viţă de vie au început să fie înfiinţate în ţările numite deoarece condiţiile climaterice de acolo sunt similare celor din regiunile vinicole ale Europei şi pe lângă aceasta există legături culturale puternice cu fostele metropole. În pofida acestui declin. În schimb. în 2012 a fost tranzacţionată pe pieţele externe o cantitate totală de 101 milioane hectolitri.a estimat faptul că producţia la nivel mondial a atins 290 mil hl.PinotNoir. în anul 2008. În prezent. La nivel mondial. anglo-saxon de producere şi comercializare a vinurilor.2%). Ele sunt urmate de Spania (23. Producţia de vin la nivel mondial a scăzut drastic anul trecut. Ieşirea lor pe piaţa mondiala avinului a fost posibilă în mare măsură datorită transferurilor de tehnologie modernă din Europa. Potrivit celui mai recent raport al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV). Pe de altă parte.5%. aici au apărut şi plantaţii de viţă de vie. exporturile franceze de vin au crescut cu 6%. atât pe propriile pieţe interne. din ca uzacondiţiilor climatice nefavorabile din Franţa şi Italia. 2. fluxurile comerciale nu au avut prea mult de suferit.Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului. Franţa şi Italia produc cel mai mult – 30% din producţia UE şi.000 de hectare.4%. În perioada august 2012-februarie 2013 preţurile la vinul roşu la vrac în Franţa au crescut cu 7 procente. producţia mondială de vin a scăzut cu aproximativ 6 procente în 2012.

Cu un consum echivalent al unui număr de 3. Pe de altă parte. în timp ce pentru zona Asia-Pacific s-a observat o creştere de 59.28%. urmată îndeaproape de către Italia şi Franţa. a crescut cu 33. până în anul 2015. au înregistrat o scădere de 7 şi 13 la sută. în timp ce Africa de Sud a crescut cu 17 la sută vânzările pe pieţele externe (4.25 % pentru anii 2011 și 2015 (consumatorii chinezi vor consuma în medie 1. la vânzarea cu amănuntul.5 milioane hectolitri). 13 . studiul VINEXPO/IWSR prognozând pentru China o creștere de 54. doar într-un an.1 milioane hectolitri. după volumul de sticle vândute. de 59%.5 şi 19. cu o creştere de 4.17% între anii 2010 și 2015. consumul de vin din Statele Unite va continua să crească cu 10% între anii 2011 și 2015. China (împreună cu Hong Kong) se alătură în topul primelor cinci pieţe de vin ale lumii. precizează cercetarea efectuată de către VINEXPO/International Wine & Spirit Research (IWSR). la nivel mondial. Prin comparaţie. China este țara situată pe locul al șaselea ca volum al producţiei de vin. devenind şi cea mai mare piaţă ca volum. prognozează o creştere a ratei consumului de vin cu 6. înainte de America ce deţine numai 15 %. pentru francezi şi italieni. până la aceeași dată. Americanii vor consuma în medie 13 litri de vin pe cap de locuitor/an. Estimările arată că în perioada 2010 – 2015 vor fi consumate. inclusiv vinurile spumante. existând premisele unei creşteri de circa 2. consumul anual. zona Asia-Pacific fiind regiunea cu o cota de piață. mai precis între 2009 şi 2010. Consumul în China ajuns la 156.04 miliarde sticle până la sfârșitul perioadei. cei mai mari exportatori mondiali de vin. consumul total de vin din lume a atins cifra de 31. cel mai mare producător din America de Sud. respectiv 21. consumul de vin. cu cea mai mare creştere din lume şi pe locul 8 din punct de vedere al importurilor de vinuri.4 %. efectuat în principalele 28 de țări producătoare de vin.735 miliarde de sticle de vin în anul 2011. VINEXPO/IWSR estimează că în următorii cinci ani. pe continentul American s-a înregistrat o creştere de 3. China este cea mai mare ţară consumatoare de băuturi spirtoase din lume. cu aproape 2 miliarde de sticle de vin mai mult decât în perioada 2005 – 2010. Studiul VINEXPO/IWSR.2 milioane hectolitri). În Europa consumul de băuturi spirtoase a scăzut cu 1.Spania. în medie/adult este aşteptat să ajungă la 50 litri.22%. înainte de Marea Britanie. la nivel global. a înregistrat o creştere de 13 la sută în ceea ce priveşte exporturile (7.19 milioane litri de vin în anul 2011.9 – 2 litri de vin/cap de locuitor/an). care a avut o producţie record în 2012. Chile.5% comparativ cu anul 2006. Statele Unite îşi vor consolida poziţia de lider în domeniu. În schimb piaţa băuturilor spirtoase şi distilate este influenţată şi stimulată de comerțul internațional şi de consum. Statele Unite au devenit cea mai mare piaţă de vin. ocupând locul al cincilea în topul ţărilor consumatoare de vin din întreaga lume.68 miliarde de sticle. SUA devine cea mai mare piaţă de vin de consum din lume. În anul 2010.38% între 2006 și 2010.

pe de o parte. după Franţa. ulterior. hypermarketuri si de catre distribuitori. anul trecut. cei din urmă regăsindu-se ulterior şi în calitate de purtători ai cererii. pe piaţa primară a comercializării vinului purtătorii cererii sunt comercianţii. pe cap de locuitor. comercianţii de vin. pe de altă parte. anul trecut. Consumatorii apelează din ce în ce mai mult la supermarketuri pentru a-şi procura vinurile. Potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. în 2012. Valoarea importurilor de vin din ţările intra şi extracomunitare a fost de aproape 42 de milioane de euro. România este unul dintre cei 15 producători de vin la nivel mondial şi al şaselea producător de vinuri din Europa.3 Oferta de vinuri Purtătorii ofertei de vin sunt. peste 54 de mii de tone de vin obţinut din struguri proaspeţi.România a importat. În cazul vinului există. Nivelurile de consum şi preferinţele consumatorilor diferă de la o ţară la alta. cel puţin un al doilea stadiu de comercializare între diverşi comercianţi. 4. Piaţa autohtonă de vinuri este estimată la circa 500 de milioane de euro. încasările din exporturile de vin au fost de aproape 16 milioane de euro. generic. Italia. Astfel. cu peste 20 de litri pe cap de locuitor faţă de consumul ţărilor dezvoltate. cantitatea de vin exportat a fost de aproape cinci ori mai mică. este destul de greu să se prezinte o situaţie de ansamblu a preferinţelor consumatorilor la nivel de UE. o piaţă primară a comercializării vinului (când acesta trece de la producători la comercianţi) şi. situându-se între 20 şi 50 de litri anual. Aproape 70% din consumul mondial de vin revine UE. cu o creştere anuală prognozată a consumului între 0. producătorii. indiferent de modul lor de organizare şi. detinatorii de crame. cu un trend ascendent. în scădere faţă de 2011.5% şi 1%.5 Preţul vinului 14 .4 Cererea de vin Principalii purtători ai cererii pe piaţa vinului sunt reprezentaţi de către restaurante. Câţiva concurenţi pe piaţa tranzacţiilor comerciale cu vin din Italia (pentru Garofoli ) sunt:  Crama Vini d'Italia 4. Întrucât preferinţele acestora variază foarte mult de la ţară la ţară. Conform datelor statistice. care se ridică la 50 de litri pe cap de locuitor. Spania. Ţara noastră se află în top zece consumatori de vin la nivel mondial. în creştere faţă de anul precedent. 4. Germania şi Portugalia. Cererea de vinuri de pe piaţa UE se departajează în două segmente de mărimi comparabile – cerere de vinuri de masă ieftine şi cerere de vinuri de calitate superioară.

care ar sta bine pe raft pe oricare piata din Europa si din lume. insa. de la gaz la combustibil.1 milioane de euro pe an. in ultimii ani. daca ar fi promovat asa cum ar trebui de catre statul roman. in aceasta pozitie.Vanzarile de vin pentru producatorii mici vor creste cu 100 la suta. romanii si-au ajustat apetitul pentru vin. sunt foarte putini producatori. prin reforma organizarii comune a pietei vinului. sustine Ovidiu Gheorghe. fie ca s-au reconditionat cele vechi. In perioada asta. fie ca s-au construit unele noi. in sectorul viticol se vad in calitatea vinului. A inceput sa se investeasca si in marketing. care este obligatoriu pentru vanzarea de succes a vinului. spre vinul de proasta calitate. In acelasi timp. vinul este de foarte buna calitate. cresc semnificativ vanzarile la vin. Ce anume justifica micile ajustari ale preturilor vinului? Probabil au crescut costurile de productie. ca urmare a scumpirilor din toata economia romaneasca. directorul Patronatului National al Viei si Vinului. Cam 35-38 de milioane de euro merg in reconversia plantatiilor viticole. lucru vazut prin cresterea sectorului someleriei in Romania. vanzarile in perioada sarbatorilor de iarna cresc cu 100% comparativ cu o luna normala. in urma crizei financiare. a crescut enorm calitatea vinului. Care va fi evolutia preturilor pentru vinuri in perioada Sarbatorilor? Unii producatori au ridicat pretul vinului. notand o trecere de la vinul de calitate medie. de masa. in modernizarea plantatiilor etc. Romania are un buget special pentru sectorul viticol. in perioada 2009-2013. Cat de bune mai sunt vinurile romanesti? In ultimii ani. prin urmare au existat doua variante: compensezi prin pret sau mentii cat mai jos pretul ca sa faci volume. din Spania. Potrivit spuselor sale. E un buget de 42. S-a investit in modernizarea cramelor. Gheorghe atrage atentia ca. buzunarelor. Pentru producatorii mici. in cazul vinului rosu. Directorul Patronatului National al Viei si Vinului semnaleaza si cresterea importului de vin varsat. investitiile care s-au facut. din ce in ce mai mult. Unde ne situam din punctul de vedere al competivitatii pe piata externa? 15 . Au fost investitii de sute de milioane la nivel national. Majoritatea producatorilor vin cu oferte foarte atractive in intampinarea intentiei de achizitie a consumatorilor. incepand cu reconversia plantatiilor viticole. iar la producatorii medii si mari vanzarile cresc cu 50%. in perioada Sarbatorilor. insa romanii se indreapta. Cu tehnologia adaptata la noua cultura. dar si tendinta in crestere a romanilor de a asocia consumul de vin cu consumul de alimente. la cel de calitate inferioara.

Este un vin de consum. atat calitativ cat si cantitativ. dar fac achizitii si la raft. Evident ca. Din acest punct de vedere. Este obligatia statului de a-si identifica sectoarele prioritare in care doreste sa investeasca si in care sa aduca fie capital. un vin fara mari pretentii. 16 . am avut o productie foarte buna. preponderent din Spania. cei care consuma cu regularitate in sistemul Horeca. o parte din ei au migrat catre consumul de vin de masa.Din punct de vedere al calitatii si al pretului. Romanii consuma 60% vin alb demidulce/demisec. Ce vinuri consuma romanii? Proportia a ramas aceeasi in ceea ce priveste consumul la romani. pe care nu o pot face producatorii individual sau prin asociere. fie ambele. au crescut importurile de vin varsat. Exista o crestere a acestui tip de servicii si convingerea mea este ca va creste spectaculos in urmatorii ani. fie direct in restaurant. Restaurantele care isi respecta nivelul de categorie de 4-5 stele au introdus si serviciul de somelerie. un vin ieftin. avem vinuri care stau foarte bine la raft alaturi de cele de traditie. pe langa recomandari. in tarile mari consumatoare de vin. exista o dinamica ascendenta a preturilor. Unul dintre efectele acestei cresteri a pretului de vinuri de masa din Spania este cresterea pretului la raft la vinurile de masa din Romania si nu numai. eu nu am cunostinta de o astfel de strategie de prioritizare a domeniilor de interes. are si rolul de a face achizitiile vinurilor. Daca suntem competitivi pe pret si calitate. Au ramas consumatori loiali vinurilor premium. Dupa aparitia crizei. acolo unde intervine chelnerul sau somelierul. Din pacate. Handicapul pe care Romania il are pe prezenta la raft. insa. iar acesta nu-l poate intretine si finanta decat statul. dar incet-incet se va schimba. Ce vinuri importa Romania? Chiar daca. ne lipseste promovarea. care este unul dintre jucatorii importanti pe piata de export. pentru ca ea porneste fie prin caracterul autodidact al acestuia. Cat de important este vinul in alimentatia romanilor? Vinul este unul din produsele de baza in alimentatia romanilor si aceasta latura culturala si de educatie a fost un pic neglijata in ultimii ani. fie imagine. atunci cand cererea exista. Este nevoie de un efort financiar semnificativ. anul acesta. Va creste si educatia consumatorului. insemnand volum. are cereri din ce in ce mai mari din partea pietei chineze. este un vin care are calitatile cerute de legislatia nationala si europeana pentru a se incadra in categoria vinuri. oferta poate sa incalce pretul de vanzare. s-a segmentat foarte drastic piata. iar Spania. care. este dat de lipsa marketingului. In schimb consumul de vinuri pe segmentul mediu. a aparut categoria somelierilor. in piata. la nivel global.

4.. am descoperit un articol care dezbate problema costului real al vinului. vaselor.Au inceput sa prinda contur educatia asocierii vinului cu mancarea. Cota de dobândă aferentă capitalului de exploatare anuală. 17 . respectiv 3780 kg struguri pentru vin. bine camuflate în uitare.Poveştile deosebit de interesante. costul materialelor şi alte costuri. insa exista o cerere crescuta si din partea sistemului Horeca si din partea producatorilor de a avea somelieri in Romania. De curând. Se iau în considerare cheltuielile de exploatare a unui hectar de vie (costul forţei de muncă. Cota aferentă din plata salariilor specialiştilor. 3. clădirilor. la care se adaugă costurile de amortizare ale investiţiei şi costurile specialiştilor: 1. Cota de amortisment aferentă plantaţiei. mă îndeamnă să răsfoiesc mai des prin documente ale istoriei viticulturii româneşti care au supravieţuit până la noi. insa patronatul are ca obiectiv implementarea unui proiect european de formare a somelierilor. 2. În numărul din decembrie 1943. Piata nu era coapta pana acum. am avut ocazia să cumpăr cele 12 numere din 1943 ale revistei “România viticolă”. Cota de dobândă aferentă capitalului investit. din podgoria Dealu Mare. Cât costă să produci un litru de vin ? Dupa cum povestea un pasionat al vinurilor: . Cum se face calculul ? Autorul ia ca punct de plecare o producţie medie de 2700 litri la hectar. reprezentând taxe şi impozite). aparatelor şi instalaţiilor.

iar construcţiile şi aparatura din cramă şi pivniţă se ridicau în medie la 600.000 lei Rezultă că în 1943. ne dăm cu usurinţă seama ca acest cost este foarte mare.6 Evenimente şi cazuri deosebite Piata neagra a vinului .300 mil. Preţul mediu al unui hectar de vie pe rod în Dealu Mare era. Ovidiu Gheorghe. aproximativ 900. la zi.000 lei (500. 18 . precum şi al eventualelor servicii de marketing. Preţ la care nu se adaugă încă costul sticlei. dar dacă raportăm suma de 150 de lei la costul lucrărilor din vie din tabelul plata materialelor. 50% dintre producatori risca falimentul Recenta OUG 54/2010 menita sa combata evaziunea fiscala a fost promovata de Executiv fara acordul FMI si al CE. în 1942. costul real al unui litru de vin produs era de 150. în 1943.49 lei.000 lei terenul şi 400. autorul un precizează care era costul de vânzare al litrului de vin. a unei proprietăţi aflată în plină producţie. preţul mediu de cumpărare al unui litru de vin varia între 60 si 80 de lei. al etichetei. Din păcate. al dopului.” 4. aplicând apoi calculele pentru a afla dobânda cuvenită capitalului investit. cât şi stabilirea cotei de amortisment anual care se adaugă la preţul vinului. din alte articole ale revistei am aflat că. De altfel.Metoda utilizată pentru calculul acestor costuri porneşte de la preţul mediu.000 lei plantaţia). €. dar si de ce guvernul „trebuia sa plece acasa demult” sunt cateva dintre dezvaluirile pe care directorul general al Patronatului National al Viei si Vinului. le prezinta astazi in „Financiarul”.

fara a tine cont de parerile exprimate atat de reprezentantii Fondului Monetar International. in elaborarea acestei OUG au evitat orice consultare cu patronatele care in mod normal se facea in Comisia de Dialog Social a Ministerului de Finante. pe ascuns si. Poate ca asa arata criza in strategiile de lucru ale Executivului. De altfel. Este evident ca nesansa acestui guvern este incapacitatea de a avea o politica de resurse umane macar de bun simt. teoretic. dar si incompetenta guvernului Boc. Poate ca premierului nu-i place vinul sau poate se crede un mic Burebista? Nu vreau sa fac polemica pe aceasta tema. In acest act normativ nu exista elemente realiste si nu pot fi realizabile in practica.. in strategiile care nu fac altceva decat sa prabuseasca Romania. Sa luam in calcul dictonul „in vino veritas”. iar pe de alta parte lipsa masurilor anticriza. avem mai nou o discriminatorie si abuziva ordonanta de urgenta. cat si ai Comisiei Europene care l-au avertizat in repetate randuri pe ministrul Sebastian Vladescu ca aceasta ordonanta nu trebuie si nu poate fi promovata in aceasta forma. motivandu-se totodata faptul ca nu a existat timp suficient pentru a se pronunta CE. Da. Care dintre ele? Recenta 54/2010 care. Ce va nemultumeste atat de mult? Fara a mai lua in calcul cresterea TVA cu cinci procente si fara a mai privi spre taierea cu 25% a salariilor bugetarilor. Dar cum a fost elaborata? Pe genunchi. ar trebui sa combata evaziunea fiscala.„Financiarul“: Cat de mult a parjolit criza financiara sectorul vitivinicol? Ovidiu Gheorghe: Pe de o parte criza financiara. in realitate acest guvern trebuia sa plece demult. in contextul in care sunteti in fruntea PNVV? Sper sa nu se ajunga aici si sper ca macar in ultima clipa acest guvern sa-si recunoasca incompetenta si sa plece.. Acest lucru o dovedeste clar prin modul in care administreaza Romania. dar cu certitudine ca nu-i place economia. A cazut si a fost reinventat. mai mult. CE si ministrul Vladescu. in care se solicita insistent ca aceasta ordonanta sa nu fie promovata. De altfel. cele doua institutii internationale au enuntat faptul ca OUG 54/2010 are prevederi care contravin acquis-ului 19 . dar se acopera mereu de gravitatea si amploarea crizei financiare fara sa faca insa nimic concret. Mai mult.. Ati discutat cu reprezentantii FMI si CE? Am informatii clare ca a existat o corespondenta intre FMI..

Mai mult. firma in cauza nu va mai putea sa produca si sa comercializeze nimic si astfel riscul de a intra in faliment este imens. Care va fi efectul? Sase luni de la revocarea autorizatiei. fie pentru revizuirea lui. iar statul. Care ar fi acelea? Fortarea falimentarii anumitor companii. cea care garanteaza plata accizei.. De asemenea. 20 . avem semnale certe ca de la Bruxelles se vor lua masuri categorice si se vor trimite la Bucuresti fie pentru suspendarea acestui act abuziv. va genera o problema majora in circulatia banderolei fiscale (timbrul fiscal). Mi se pare ignoranta si rea-credinta din partea statului roman. aceste timbre nu se vor mai putea tipari in Romania. Pentru acestea. ceea ce inseamna o presiune de cash flow fantastica. In plus. Va aduce totodata o presiune imensa producatorilor de vin si de bauturi accizabile in primul rand prin disparitia antrepozitelor de depozitare. Prin disparitia antrepozitelor fiscale. Cel putin pentru bauturile intermediare acciza a urcat de la 65 la 165 de euro/hectolitru. Ce mai pot face patronatele pentru anularea sau modificarea acestei ordonante? Toate organizatiile patronale care reprezinta producatorii de marfuri accizabile fac in prezent demersuri pentru a convinge parlamentarii din opozitie sa redacteze o solicitare de neconstitutionalitate la Curtea Constitutionala. Disperarea si lipsa de profesionalism te pot impinge la astfel de acte. autorizatiei de antrepozitare fiscala. transformat ulterior in lichidator.comunitar. Prin aceasta. Vorbim si de o crestere a accizei? O crestere uriasa si nejustificata. Ce vor face firmele in acest context? Vor fi obligate sa traga oblonul mai ales cele care au datorii la bugetul statului cu termen mai mare de 60 de zile. se va impune plata obligatorie a accizei in termen de 24 de ore. ci doar in tara de origine a produsului. nici macar suspendarea.. Fara sa fac referire la Codul Penal. este o ordonanta discriminatorie care se adreseaza doar producatorilor de marfuri accizabile si nu intregului palier economic. Comisia Europeana se va pronunta foarte ferm impotriva acestei ordonante. Si totusi a fost promovata. le va vinde pe nimic. aceeasi OUG 54/2010 are o prevedere conform careia va impune revocarea. Si daca acest demers se va dovedi a fi un esec? Cu siguranta ca. pana la finele anului. unele prevederi din aceasta ordonanta echivaleaza cu subminarea economiei nationale.

pe toate palierele. un roman consuma doar trei litri de vin. Cat de mult isi mai ineaca romanul amarul in paharul cu vin? Nu atat de mult ca francezii sau italienii. nu intra tot vinul comercializat la raft. si-au modernizat cramele. Sunt producatori si comercianti de vinuri care au inregistrat deja scaderi de peste 50% si in volum si in cifra de afaceri. Anume? Ei produc mai mult si mai ieftin. in special din Spania si Italia. iar astazi noi avem un handicap. va obtine o sticla foarte grea pe care raftul sau sacosa consumatorului s-ar putea sa nu o mai tina. In schimb. cat de mult este afectat sectorul viti-vinicol de criza financiara? Anii 2008-2009 ne-au indicat scaderi progresive de 10%. exista o mare problema din punctul de vedere al competitivitatii produselor romanesti. retehnologizare. cu un minim de 30%. Spre exemplu. in Romania exista o piata nefiscalizata a vinului pentru trei milioane de hectolitri. Legat de scaderea veniturilor populatiei. in raport cu vinurile care provin din piata comunitara si din tarile terte. In ceea ce ne priveste. Din statisticile comerciantilor de vin. de cel putin 10 ani. criza nu s-a resimtit foarte mult. Motiv pentru care in perioada 2005-2009 a fost o crestere constanta si o pondere importanta in piata romaneasca a vinurilor din comunitate. Au facut reconversie. dar in acest moment. iar daca aplicam un pret mediu de un euro pentru un litru de vin rezultatul ne conduce la un minim de 300 de milioane de euro. Care ar fi cauza? Aderarea tarzie a Romaniei la UE. De altfel. pe palierul vinurilor ieftine. intrevad o reducere a vanzarilor. aici mentinandu-se in mare parte cota de piata. Cat inregistreaza piata nelegala. atat in cifre cat si in volum? Daca luam in calcul ultimele analize. Pe de alta parte. statul pierde anual cel putin 120 de milioane de euro. Studiile mai arata ca prin retelele comerciale s-au vandut 1.Trecand de OUG 54/2010. in Romania am inregistrat un consum mediu de vin de 25 de litri pe cap de locuitor. iar anul 2010 va inregistra cu certitudine o cadere cu mult mai mare. in cea mai mare parte din piata nelegala. Subventiile acordate in UE pana la acel moment au permis producatorilor vitivinicoli din comunitate sa fie sprijiniti serios. Anul trecut. ci si cel din import.5 milioane de hectolitri de vin. In acest context. evident. producatorii isi asuma riscul de a nu mai fi competitivi in piata. chiar daca a mai scazut nivelul cifrei de afaceri. spre exemplu fata de Ungaria.75 l. pentru orice produs alimentar la care se mareste pretul. iar un alt milion de 21 . ci si cel din autoconsum si. Cum va afecta majorarea TVA piata vinului romanesc? Prin cresterea preturilor. in Franta consumul anual a fost de 60 l/capita. cine va ridica pretul pentru o sticla de vin. anual. dar in acest consum nu intra doar vinul produs in tara. daca vorbim despre o butelie de 0.

interpretarea. calculat la preţul de referinţă afişat de BNR la data emiterii facturii fiscale. Aceste documente vor fi returnate cumparatorului în momentul îndeplinirii obligaţiilor de plată. Dacă părţile nu vor ajunge la o întelegere amiabilă.  Litigii: litigiile care se vor naşte din prezentul contract sau în legatură cu prezentul contract. un bilet la ordin avalizat sau o fila de CEC. Romania avand o medie anuala de 5. miros şi gust specifice produsului  Preţ: preţul va fi echivalentul în lei a 30 lei/litru .. Cumparatorul va efectua plata facturii cu ordin de plată în termen de maxim 48 de ore de la data comunicarii acesteia. corpuri straine maxim 2 %. inclusiv cele referitoare la validitatea. şi anume:  Cantitate: cantitatea este de 1000 litri de vin. Anul trecut productia de vin s-a ridicat la 6.  Calitate: garanţia că marfa livrată este cu aspect. Plata se va face în lei la cursul BNR din data facturii.  Livrare: marfa va fi pusă la dispoziţia cumparatorului de către vânzător în perioada stabilită de comun acord. atunci litigiile vor fi soluţionate de instanţa judecatorească Constanţa. cumparatorul va preda vânzatorului.5 milioane de hectolitri de vin.1 Desfăşurarea tranzacţiei Del Chianti si Garofoli au convenit asupra încheierii unui contract de vânzare-cumpărare. nemodificată genetic. executarea sau desfiintarea lui vor fi soluţionate pe cale amiabilă. Capitolul V Descrierea tranzacţiei de vin 5.hectolitri prin vinariile de la marginea pietelor sau din scarile de bloc.  Garanţii: în vederea garantării executării obligaţiilor de plată asumate prin prezentul contract. umiditate maxim 14 %. fără dăunători. 22 .3 milioane de hectolitri de vin. pe baza de proces verbal. în contul vânzatorului. libera de agenti straini şi/sau toxici şi se încadrează în următorii parametrii calitativi: masa hectolitrică 77.  Plata: vânzătorul va emite factura fiscală în termen de 24 de ore de la data livrarii mărfii. În cadrul acestui contract întâlnim date referitoare la tranzacţie. sănătos.Taxare inversă .3 kg/hl.

la intervale de timp nu mai mari de un an.2 Prezentarea părţilor implicate în tranzacţie Actorul principal din tranzacţie este vinoteca Garofoli. Acestea sunt stabilite de către managementul de vârf care stabileşte şi aprobă Politica de personal a organizaţiei. O importanţă deosebită se acordă respectării standardelor de calitate pentru serviciile oferite. clădirile şi spaţiile de lucru sunt proiectate.5. cultivarea. Obiectul de activitate constă în activitatea de producţie. Periodic. depozitarea şi manipularea viei precum si comercializarea vinului. şi pentru instruire. poşta electronică. Încadrarea personalului pe funcţii se face cu respectarea prevederilor legale privind studiile şi pregatirea. astfel încât să asigure efectuarea corespunzatoare a activităţilor şi conformitatea cu cerinţele produsului. curierat rapid). o companie înfiinţată in 1871avand o podgorie de circa 19 hectare. poşta. sunt organizate simulări pentru evaluarea gradului de implementare a planurilor de acţiune. Evaluarea infrastructurii şi stabilirea necesarului de infrastructură pentru a se satisface în mod continuu obiectivele. Comunicarea cu clientul Comunicarea referitoare la cerinţele specificate şi la derularea contractului se realizeaza prin mijloacele de comunicare puse la dispoziţie de infrastructură (telefon. Corespondenţa cu un client este secret de serviciu şi nu este difuzată în afara organizaţiei. securităţii în exploatare şi securitătii muncii. Calificativele obţinute de societate sunt din cele mai bune. fiind apreciaţi atât de partenerii romani cât şi de cei străini. Pe lânga aceasta. Infrastructura Echipamentele. ratei de reinoire şi necesităţile şi impactului asupra mediului) se face in cadrul reuniunilor de analiză şi evaluare ţinute de management. Proprietatea clientului 23 . cu cate 4000 de vii pe hectar. Organizaţia monitorizează în permanenţă dacă serviciile livrate au îndeplinit necesităţile şi aşteptările clienţilor. fax. Resurse umane Pentru toate procesele şi activităţile derulate organizaţia foloseşte personal competent ş i calificat. funcţiunile şi performanţele organizaţiei (inclusiv din punct de vedere al costului de operare. construite şi întreţinute conform legislaţiei în vigoare. organizaţia are stabilite criterii proprii pentru încadrare pe funcţii.

De exemplu. ambele parţi au obţinut o tranzacţie profitabilă. furtuni. a căror apariţie . desfăşurată între vinoteca Garofoli si restaurantul Del Chianti a fost efectuată pe data de 12. respectând toate clauzele contractuale şi evitând toate conflictele ce ar fi declanşat un proces. de management . secete severe.determină distrugerea totală sau parţială a mărfurilor (exemplu: podgoriile). Capitolul VI Analiza oportunităţii tranzacţiei cu vin Tranzacţia cu vin. diminuarea profiturilor realizate. În cazul tranzacţiei noastre.Serviciile prestate de organizaţie se efectuează în condiţii de deplină securitate pentru protejarea proprietătii clientului. sau întârzierea efectuării transporturilor. Exemple: riscul schimbării formei de guvernământ. schimbări fundamentale ale orientărilor în politicile comerciale.Aceasta trebuie sa aibă un scop bine stabilit cu ceea ce vrea să obţină din tranzacţie. Procedeele de depozitare şi echipamentele utilizate de către organizaţie pentru performarea depozitării nu vor produce deteriorarea.determină apariţia unor perioade de anarhie (vid legislativ). sau nerespectarea clauzelor şi condiţiilor acceptate în contract etc.determină obţinerea unor rezultate nesatisfăcătoare. contaminarea sau distrugerea produsului adus de către client. lovituri de stat etc.. prin degradarea imaginii firmei faţă de exterior. Din acest motiv. riscul degradării relaţiilor firmei cu intermediarii. contractuale .determină rezultate nefavorabile în ceea ce priveşte păstrarea sau câştigarea partenerilor.09. Exemple: riscul privind negocierea neadecvată a clauzelor şi condiţiilor contractuale. De exemplu. inundaţii. cel mai important aspect este gradul de risc pe care doreşte să îl aibă firma . politice . acesta fiind mai ridicat spre sfârşitul anului. Din priviţa acestui aspect. În această perioadă preţul vinului (30 lei/ litru ) era unul mediu. - - - 24 . În dezvoltarea unei strategii.2012. Mediul tranzacţional este influenţat în principal de economia naţională. Ambele părţi au dat dovada de profesionalism. dar si de o mulţime de factori. manifestare ş i dezvoltare este greu de anticipat. riscurile ce ar putea apararea sunt: riscurile naturale . sau instabilitate. tranzacţiile economice se desfaşoara în condiţii de risc.

între vinotecara bursei. de asemenea.Creşterea datorată importurilor provenind din ţările în curs de dezvoltare a fost dominată de vinurile roşii şi roze în proporţie de 95%. India (20%). Macedonia şi Moldova (ambele cu creşteri anuale de 17%). în perioada 2003-2007. . de importurile intra. . Reglementarea majorităţii tranzacţiilor comerciale în ţările din cadrul Uniunii Europene (UE) se efectuează pe baza unui termen mai mult sau mai puţin lung.2012. ceea ce are efecte negative asupra lichidităţilor şi asupra gestiunii financiare a întreprinderilor. .EU. Pentru a limita aceste inconveniente. .Importurile provenind din ţările în curs de dezvoltare au avut un ritm de creştere mai susţinut (12%/an). Tranzacţia aleasă s-a desfăşurat în anul 2012.Valoarea totală a importurilor a crescut în mod constant în ultimii ani (7% /an). care se manifestă în cadrul naţional. având ca obiect achiziţionarea de către cumpărător a unei cantităţi de 1000 litri de vin din recolta anului 2011. Georgia (41%).Alte ţări în curs de dezvoltare din care au provenit importuri în creştere rapidă. Africa de Sud şi Argentina reprezintă 93% din importurile din ţările în curs de dezvoltare. Durata contractului este de un an. restul clauzelor contractului fiind respectate cu stricteţe de ambele părţi. . în măsură considerabilă. numărul 24/12. iar în acest caz el putea fii evitat prin aplicarea Directivei 2011/7/UE a Parlamentului 25 . deţine cea mai importantă pondere în importurile de vin provenind din ţările în curs de dezvoltare (28%). . reprezentând un act de vânzare-cumpărare încheiat. sau a unor angajamente faţă de partenerii de afaceri.09. Un alt pericol posibil în această tranzacţie este unul intern.Exportatorii provenind din ţările în curs de dezvoltare pot beneficia sau se confruntă cu următoarele oportunităţi şi riscuri: . Capitolul VII Concluzii Această lucrare a avut la bază descrierea şi analiza unei tranzacţii comerciale cu vin. prezenta directivă stabileşte un cadru privind termenele de plată în tranzacţiile comerciale. Tranzacţia s-a desfăşurat pe baza unui contract de vânzare-cumpărare. se întâmplă adesea ca facturile să rămână neplătite mult timp după scadenţa prevăzută. de această dată. au fost Brazilia (creştere anuală de 67%). furnizorul sau prestatorul acordând clientului un termen pentru achitarea facturii. Întârzierea efectuarii plăţior în tranzacţiile comerciale reprezintă un risc pentru întreprindere.Ponderea ţărilor în curs de dezvoltare în total importuri a crescut de la 18% în 2003 la 21% în 2007. între compania Garofoli din Italia şi restaurantul Del Chianti din Brasov. cu menţiunea existenţei unei mici întârzieri de plată.Creşterea acestor importuri a fost generată. Este grupa cu cea mai rapidă şi însemnată creştere şi.Importurile având ca ţări de provenienţă Chile. Dar. sau în cadrul firmei angajate în tranzacţii internaţionale şi determină nerespectarea (cantitativă sau calitativă) a clauzelor contractuale.

prin care să împiedice apariţia unor cazuri asemănătoare în viitor. exista şi posibilitatea aplicării unor proceduri de recuperare. mai precis. În cazul de faţă actorii implicaţi în tranzacţie au respectat toate clauzele contractuale. Prezenta directivă vizează combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale pentru a contribui la buna funcţionare a pieţei interne şi a consolida competitivitatea întreprinderilor. ar putea vedea o oportunitate în această directivă. De asemenea. Romagro Prod S. Romagro a pierdut ocazia încasării unei dobânzi de la cumpărătorul său. 26 . iar S.C. El percepe această dobândă după data scadenţei sau la expirarea termenului de plată stabilit în contract.R. precum şi evoluţia acesteia în general generează riscuri şi oportunităţi pentru exportatori. de care compania Romagro nu a luat cunoaştere şi care ar putea reprezenta o oportunitate în tranzacţiile viitoare. În caz de întârziere în efectuarea plăţilor.European şi a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale. Prin neaplicarea acestei legi. Oportunităţi şi riscuri Tendinţele pieţei. Prin informare şi repectarea legilor pot fii prevenite o serie de abuzuri. acestea necesitând o analiză specifică fiecarei companii în parte. dar şi o oportunitate pentru alţii. a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM). evitând posibile riscuri şi ducând în final la încheierea tranzacţiei cu succes. creditorul este îndreptăţit să perceapă dobândă cu condiţia să-şi fi îndeplinit obligaţiile contractuale şi legale şi să nu fi primit suma datorată la data convenită.L. Anumite tendinţe de pe piaţă pot reprezenta un risc pentru anumiţi exportatori.

garofolivini.Bibliografie         http://vinul.ro/vegetal/economic/piata-agricola/productia-mondiala-de-vin-asuferit-pierderi-in-2012 http://oenolog.portaldecomert.html http://www.aspx?parametru1=2014 27 .ro/timpliber/consumul-de-vin-la-nivel-global-in-crestere/ http://www.ro/info4.ro/rovinoteca.shtml?cat=635&news=315445 http://www.html www.agroinfo.ro/stiri_viticultura/piata-neagra-a-vinului-300-mil-%E2%82%AC50-dintre-producatori-risca-falimentul_17.ro/DocumentDownload.delchianti.html http://www.ro/contact.it/eng/ http://www.pnvv.rador.