You are on page 1of 108

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanţare Externă INOVAŢIE ŞI PERFORMANŢĂ ÎN DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE DIN MEDIUL URBAN

DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ ȘI PERSONALĂ A CADRELOR DIDACTICE

4

Bucureşti 2011

Prezenta lucrare face parte din seria Module pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice elaborată în cadrul proiectului Inovaţie şi performanţă în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice din mediul urban, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Proiectul este implementat de Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanţare Externă în parteneriat cu SC Consultanţă Profesională de Recrutare Personal SRL, SC Millenium Design Group SRL, SC C&T Strategic Bussines SRL. Obiectivul general al proiectului este ddezvoltarea și implementarea unui program complex, standardizat de dezvoltare profesională a cadrelor didactice din centrele urbane mari, program care să includă activități de formare profesională, mentorat, cercetare -dezvoltare, dezbateri, ateliere de lucru, reflecție asupra carierei, evaluarea cadrelor didactice. Proiectul își propune, de asemenea, să creeze , la nivel de capitale de jude ț , Centre de Dezvoltare a Carierei în Educa ție (CDCE) în cadrul școlilor selectate în proiect care să devină instituții resursă certificate. Proiectul este implementat în 45 de țiunită de învățământ din București, Cluj, Iași, Timișoara.

AUTOR: VIORICA POP COORDONATOR MODUL: DIANA MELNIC
Victor Ilie, Nicoleta Grigora ș , Cornel Mareș , Paloma Petrescu, Florin Popa, Simina Simion, Nicoleta Tănase, Adrian Tomescu, Didina Tomescu, Tiberiu Velter, Radu Vasile INTEGRATORI: Laura Gunesch, Horațiu Jugănaru, Cecilia Macri, Daniela Petrescu, Cristi Petcu, Sorin Trocaru

REFERENȚI: Dănuț Bălan, Vicențiu Cristea, Georgeta Iordache, Manuel Igescu,

Design copertă: Millenium Design Group Layout&DTP: Millenium Design Group Copertă şi interior: Millenium Design Group

Dezvoltarea personală și profesională nu sunt disjuncte. pentru auto și inter cunoaștere în contextul activității didactice poziţionată în mediul social în care ne desfăşurăm activitatea. Scopul modulului: Formarea participanților pentru stabilirea de ținte. 3 . propunând exerciții individuale și de grup. a punctelor tari şi experienţelor anterioare de succes • • Elaborarea de strategii şi planuri individuale Accesarea diverselor surse de informare în scopul documentării şi obţinerii de sprijin adecvat şi eficient. descoperirea de aptitudini și dezvoltarea atitudini pentru atingerea acestora pe plan profesional și personal în mod sinergic Obiectivele modulului de formare: • Să conștientizeze importanța propriului set de valori și principii în dezvoltarea personală și profesională • • • Să cunoască modalități de optimizare a dezvoltării profesionale Să aplice un management eficient al timpului și documentelor Să personalizeze și să focalizeze conținutul CV-ului pentru poziția pentru care aplică Competenţe specifice: • Identificarea individuală a problemelor şi dificultăţilor. iar modulul promovează atitudinea proactivă şi pune accent pe modul în care acestea pot acționa sinergic pentru atingerea unor ținte corect și concret stabilite. se condiționează reciproc. se întrepătrund. valori.Modulul vizează dezvoltarea de competențe în managementul carierei și al dezvoltării personale.

2.Self management 2. principii.3.Stilul personal în gestionarea conflictelor 3.Importanţa competenţelor UE în dezvoltarea profesională 1.Repere teoretice şi legislative în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice 1.Responsabilitate şi răspundere în exercitarea profesiei didactice 2.Optimizarea dezvoltării profesionale 1. interdependență și dependență în dezvoltarea profesională și personală 93 99 106 4 .Valori.4.4. Dezvoltarea personală 2.2.6.Autocunoaștere și dezvoltare personală 2.5.3.4.Elemente de „marketing” personal și profesional BIBLIOGRAFIE 5 5 10 27 35 39 46 53 54 58 64 74 78 79 88 3.Independen ță.Roluri într-o echipă în funcție de individualitatea personală 2.2.1.Teorii ale învăţării şi modele de instruire pentru adulţi 3.Metacogniţie sau învăţarea învăţării 3.3.1.1. Modalităţi de dezvoltare profesională 1.CUPRINS 1 Dezvoltarea profesională 1. cunoştinţe şi atitudini în dezvoltarea profesională şi personală 1. Reușita profesională și personală 3.

Astfel. 1. o profesie. Noţiune de carieră are o mare varietate de definiţii. pe măsură ce publicul ţintă era avizat. apoi din ce în ce mai pertinent. Dezvoltarea profesională În ultimii 20 de ani s-a vorbit şi s-a scris mult despre carieră şi dezvoltare profesională. marea majoritate ţinând cont mai ales de percepţii individuale sau colective. Repere teoretice şi legislative în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice Provocare Dacă citiţi aceste pagini înseamnă că provocarea deja există. remarcabile în domeniul lor au o carieră.1. bine remunerată. cu un statut social recunoscut şi respectat. 5 . inducând cititorului sau participantului la diferite manifestări ştiinţifice că este doar o înlocuire de termeni care nu prea aveau acoperire în realitatea cotidiană. la început timid.1. Mediatizarea persoanelor de succes într-un anumit domeniu (de altfel extrem de importantă în prezentarea unor modele ce pot fi considerate repere) au indus în opinia publică ideea de asociere a noţiunii de carieră cu excelenţa: doar persoanele cu rezultate deosebite. aţi optat pentru cariera didactică! În ce măsură această opţiune a fost determinată de factori intrinseci bazaţi pe valori şi atitudini personale sau de factori conjuncturali externi rămâne să stabiliţi singuri după parcurgerea acestui modul. indiferent de motive. dar trebuie să reţineţi că. decizia a fost una personală. un loc de muncă stabil sau temporar. în sens tradiţional cariera înseamnă o succesiune de etape în urma cărora o persoană ajunge într-o funcţie importantă. vă aparţine şi trebuie asumată. restul au doar o slujbă. începea să aibă preocupări şi să se implice efectiv în alegerea şi dezvoltarea propriei cariere.

..................................... prestigiu....................... alte avantaje materiale.... program flexibil... rutine zilnice lipsite de stres etc...............f..................................... dar se observă că există o serie de elemente şi factori pe care acestea nu îi includ în mod explicit.......... [Pr... .... situaţie bună... s. ...................... Sursa: DEX 98 Definiţiile sunt sintetice (convenim să le numim definiţii de lucru)................................. Să revedem... domeniu de activitate.. carrière................ puterea.... ocupaţie.. aptitudini....... cu ponderi diferite: recunoaşterea socială.: -ri-e-] – Din fr. importanţa în sistem.. cariere........ să analizăm şi să completăm definiţiile de lucru: • • • Cariera presupune o succesiune de etape în urma cărora o persoană ajunge în poziţia dorită Poziţia dorită (pentru cei care şi-au fixat precis ţintele – vezi temele ce vizează dezvoltarea personală din acest modul) este una personală. timp cât cineva lucrează într-un anumit domeniu............... perceperea individuală a succesiunii etapelor de dezvoltare 6 ............ Aplicaţii Aceste definiţii de lucru punctează elemente importante.......... Pasul 1 Îţi propunem să identifici în 10 minute elemente şi factori ce ar mai putea fi luaţi în considerare în definirea carierei................. siguranţa locului de muncă......... autoritatea............. Listează sintetic în spaţiul de mai jos: ......................De altfel şi DEX on –line dă o definiţie similară a carierei: CARIÉRĂ2......... comportamentul individual................... atitudini........................ ♦ Poziţie în societate............♦ Etapă.......... Profesiune.. • Cariera presupune o serie de roluri legate de experienţa profesională dobândită în timp.......................... treaptă în ierarhia socială sau profesională.................. individualizată Această poziţie poate viza.......... remuneraţia..........

..... „cadru didactic slab” etc.....................................................................................) • • Contextul socio-economic influenţează puternic organizaţiile şi indivizii prin oportunităţi de dezvoltare sau prin constrângeri de diferite tipuri Legislaţia specifică şi mecanismele de aplicare condiţionează exercitarea profesiei şi dezvoltarea profesională Pasul 2: Revezi factorii şi elementele pe care le-ai listat la pasul 1 şi răspunde la următoarele întrebări: • • • • • • Ai identificat factori şi/sau elemente care pot fi regăsiţi în lista de completări de mai sus? (am modificat adresarea) Dacă da............ . de exemplu între „unitate şcolară bună”......... astfel încât să fie regăsiţi în listă (eventual ca exemplificări particulare ale cazurilor generale prezentate)? Dacă nu poţi reformula...... „unitate şcolară slabă”................. sau...... condiţionări şi interacţiuni reciproce între organizaţie şi individ (cu implicaţii multiple luând în considerare diversele combinaţii care se pot face..... notează aceşti factori/elemente în spaţiul de mai jos şi menţionează de ce crezi că sunt importanţi/importante: .. poate frâna sau bara iniţiativele individuale • • Cariera presupune interacţiunea dintre factori organizaţionali şi individuali....................... dimpotrivă...................• Exercitarea ocupaţiei şi/sau cariera sunt determinate de organizaţia în care persoana îşi desfăşoară activitatea care poate oferi un cadru propice şi oportunităţi de dezvoltare profesională..................... cu influenţări.......... 7 ....... poziţia ocupată.... organizaţia din care fac parte poziţionează persoana în context social..................... din ce categorie fac parte? De ce crezi că factorii/ elementele identificate prezintă importanţă pentru tine? Dar pentru organizaţia din care faci parte? Ai identificat factori şi/sau elemente care nu pot fi regăsiţi în lista de completări de mai sus? Poţi să reformulezi........ factorii motivaţionali având un rol important Cariera oferă o identitate ocupaţională: profesia.................................................. „cadru didactic bun”..

90 Art. Astfel. 58 Art. (3).1/2011 trasează aceste repere importante în traseul profesional (ocuparea prin concurs a posturilor didactice. 65 (1). (4). Vei avea de citit articolul indicat în coloana 1. c Art. din lege Art. (7). 89 Art. 57 Art. după definitivarea în învăţământ cadrul didactic are ca opţiune personală să-şi menţină acest statut sau să parcurgă etapele pentru gradele didactice II şi I. acestea se întrepătrund. (6). (2). (3). 245 (1). (4) a. (8) 2. legislaţia în domeniu şi mecanismele ei de aplicare creează repere importante în traseul profesional şi dezvoltarea profesională. 1. 154 (c) Art. 59 Art. 92 (3) Art.1/2011. examen de definitivare. 96 Art. b. 158 (6) a. ci un drept. b. dar sperăm că acest exerciţiu individual cu o durată de 30 min să te mobilizeze să faci mai mult decât lectura unor articole de lege. (2) Art. Exerciţiul următor îşi propune identificarea reperelor legislative ale traseului profesional şi ale dezvoltării profesionale din Legea nr. pe traseul profesional (trasat legislativ) putând fi identificate oportunităţi de dezvoltare profesională. Oportunităţi de dezvoltare profesională identificate 8 . 242 (1).Printre factorii importanţi în carieră menţionaţi anterior. de identificat oportunităţile de dezvoltare profesională pe care le oferă şi să le înregistrezi în coloana a 4-a. acestea nefiind o obligaţie. b Art. 109 (1) a. Reglementează traseu profesional 3. b Art. (5). Art. (5) a. Reglementează dezvoltarea profesională 4. Legea Educaţiei Naţionale nr. Delimitarea între traseul profesional şi dezvoltarea profesională nu este strictă. ci să le interpretezi prin prisma oportunităţilor de dezvoltare profesională pe care o să le identifici. gradele didactice II şi I) precum şi alte repere ce vizează explicit sau creează cadrul pentru dezvoltarea profesională. de bifat în coloana 2 sau 3 ce consideri că reglementează (pot fi cazuri când va fi necesar să bifaţi ambele coloane). c. Simpla citire a unor documente reglatoare ale unui domeniu poate fi considerată anostă şi plictisitoare. (2). 60 Art. cu consecinţe directe asupra remuneraţiei.

neprecizată. Ce durată consideri necesară să-ţi atingi ţinta propusă? 9 . X2 cu gradul II. X3 cu definitivat). precum şi unele oportunităţi legislative de dezvoltare profesională. Fixează-ţi o ţintă şi stabileşte pentru care din oportunităţi o să-ţi faci un plan individual de abordare. II sau I Cât de utilă a fost pentru dezvoltarea ta profesională parcurgerea etapelor pentru gradele didactice ce le deţii? Punctează două momente în parcurgerea acestor etape în care consideri că ai avut de câştigat din punct de vedere profesional.Temă de Reflecţie La exerciţiul anterior am identificat repere legislative ce trasează paşii formali ce pot fi urmaţi în carieră. Se obişnuieşte ca raportarea la aceste trepte în traseul profesional să se limiteze la notele obţinute de candidaţi (de altfel şi legislaţia acordă facilităţi de prezentare cu un an mai repede la gradul superior pentru cei ce obţin nota maximă). relevanţa pentru dezvoltarea profesională propriu-zisă poate rămâne difuză. b) Pentru cadrele didactice debutante Cât de utilă crezi că va fi pentru dezvoltarea ta profesională parcurgerea etapelor pentru gradele didactice? Punctează două aspecte ce crezi că oferă oportunităţi de dezvoltare profesională în parcurgerea etapelor pentru gradul definitiv. să se regăsească în statistici (la şcoala/grădiniţa X sunt X1 cadre didactice cu gradul I. Dacă la parcurgerea etapelor pentru obţinerea gradelor didactice ţintele pot fi formulate precis (să obţin gradul!). Tema a doua Luând în considerare condiţiile concrete în care îţi desfăşori activitatea ierarhizează oportunităţile înregistrate în coloana 4. Propunem două teme de reflecţie: Prima temă a) Pentru cadrele didactice cu gradul definitiv.

cedu. Alături de aceste valori fundamentale fiecare persoană îşi are propriile valori în care crede.ro/programe/exercitii/pdf/oct/modul02. Am început cu aceste valori recunoscute pentru că din ele rezultă drepturi fundamentale de care trebuie să beneficiem (pentru informaţii suplimentare vezi INFO+). conştiinţei şi cunoaşterii umane. ci doar să subliniem importanţa valorilor şi principiilor pe care fiecare din noi le respectăm. ci sunt generale. condiţionate de mediul în care a crescut şi s-a dezvoltat. Valori. enunţate chiar în primele pagini ale Tratatului de la Lisabona.php?option=com_content&task=view&id=1087&Itemid=236 http://bibliotecascolara.2. ezoterice sau religioase (chiar daca fac parte integrantă din orice mare religie). Ele ne ghidează conduita şi deciziile atât pe plan personal cât şi profesional. democraţia.pdf 1.fpse. aparţinând condiţiei. statul de drept .Info+ Ovidiu Pânisoara Motivarea pentru cariera didactică pe site-ul Facultăţii de psihologie şi ştiinţele educaţiei Bucureşti http://www. libertatea.acestea sunt valorile fundamentale ale Uniunii Europene.pdf http://www.ro/moiseion/Cariera_didactica_intre_motivatie_si_performantaMoise_Ion. egalitatea. principii. cunoştinţe şi atitudini în dezvoltarea profesională şi personală Demnitatea umană. Nu ne propunem să aprofundăm conceptual domeniul. putând să fie valori promovate de o anumită religie sau valori morale. Principiile şi valorile la care vom face referire nu sunt idei misterioase. Aceste valori sunt comune tuturor statelor membre şi orice ţară europeană care doreşte să adere la Uniune trebuie să le respecte.ro/index. 10 .

şi de către ceilalţi. marea majoritate a oamenilor presupun că acestea sunt evidente şi că semenii respectă aceleaşi valori ca şi ei cum ar fi cinstea...... ........................Discuţiile despre valori sunt dificile............... nu să fie doar concepte abstracte... Pentru că o valoare o exprimi printr-un singur cuvânt este important să aibă un înţeles clar pentru tine....... rudelor etc.... Cunoaştem ceva despre valorile implicate...... spontan.. integritatea.... mai mult sau mai puţin.. cel puţin trei seturi de valori: valorile noastre.... De asemenea dacă te referi la bani. 12 cuvinte care să reprezinte valori importante pentru tine..... onestitatea............ pentru că veneau în contradicţie cu setul nostru de valori.... dacă notezi prieteni să te raportezi exact la anume persoane............ sau dacă scrii familie să-ţi fie clar dacă te gândeşti la părinţii şi fraţii/surorile tale sau la tine şi soţul/soţia ta şi copiii voştri................ Defineşte valorile tale printr-un singur cuvânt........... ....... În orice discuţie sunt prezente... 11 ..... libertatea...... altele decât cele ale noastre? Majoritatea consideră că propriile valori sunt împărtăşite ......... Aplicaţie Să încercăm să ne conştientizăm propriile valori..... „şefilor”... răbdarea. (am scris cu italic ca să fie evidențiați termenii) Notează în spaţiul de mai jos...................... dar despre care se vorbeşte..... implicit..... sau la distracţie să faci corelaţii cu ceva concret............... ale partenerului/partenerilor de discuţie şi ale celor care nu sunt prezenţi...... Convenim pentru simplificarea demersului să numim valori personale ceva ce este extrem de important în existenţa noastră........... fără să faci distincţie între aspectele personale şi profesionale.......... care să reprezinte ceva important în viaţa ta............. De exemplu dacă notezi carieră să ai în minte exact la ce referi........................... palpabil......... Fiecare dintre noi am fost puşi în situaţia în care nu am putut face anumite lucruri la solicitarea prietenilor....... demnitatea umană................ în ordinea în care îţi vin în minte.... atât sub aspect profesional cât şi personal......

..................................... ....... ......... Mai lectureaz-o o dată şi mai taie trei......................Lecturează lista..... Nu uita că fiecare cuvânt are o reprezentare reală. Cum s-a schimbat setul personal de valori? S-au menţinut aceleaşi trei valori importante? Au apărut alte noi? S-a menţinut aceeaşi ierarhie? De ce crezi că s-au produs modificări? (atenţie......... astfel încât setul de valori este unul extrem de personal..... Ordonează-le în ordinea importanţei........... 1...................... 2.............. Temă de Reflecţie Stabileşte.... atât ca şi componenţă cât şi ca ierarhie...... chiar dacă cinstea figurează şi ea în lista de valori...... ............... 5.... primele trei sunt cele mai importante şi vor influenţa deciziile majore pe care le iei..... Taie trei cuvinte....... Nu uităm că fiecare cuvânt pe care l-am notat a avut în mintea noastră un corespondent concret. încearcă să fii cât mai concret........ 3........ având aceeaşi abordare........ . simpla justificare că „ai crescut/ai îmbătrânit/te-ai deşteptat etc” este prea generală) 12 ... În principiu.... . Au rămas 6 cuvinte ce reprezintă valori importante pentru tine..... 4.. acelaşi cuvânt notat de un coleg pe lista lui are o altă semnificaţie concretă pentru el. Setul de valori notat acum se poate schimba în timp...... 6............ În anumite circumstanţe vei putea să minţi ca să-ţi aperi familia sau prietenii dacă sunt printre primele trei locuri.......... concretă în existenţa ta. care era setul de valori personale în urmă cu 10 ani....... .......

poate. Focalizarea doar pe cunoştinţe teoretice la disciplină echivalează cu tocitul şi învăţatul înainte de examen: te poţi strecura uneori (chiar luând note bune).pdf În subtitlu aveam.eu/LexUriServ/site/ro/oj/2007/c_303/c_30320071214ro00010016. în nici un caz (nici măcar ca aluzie!) nu vom face referiri la cunoştinţe în sensul de „pile.Info+ Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (2007/C 303/01) http://eur-lex.europa. te interesează. în primul rând cunoştinţele teoretice la disciplina pe care o predau/se pregătesc să o predea. după valori şi principii. În acest context. Acest subiect nu va fi ocolit pentru că este sensibil. Sunt. la vremea culesului. Cât este de ineficientă aplicarea acestei metode putem să percepem făcând o analogie cu activitatea din agricultură: dacă uiţi sau întârzii să semeni primăvara. de încălcarea unor norme (în primul rând morale. menţionate cunoştinţele în relaţie cu dezvoltarea profesională. degeaba te scoli de dimineaţă. ai pregătiţi culegătorii. găseşti scuze în timpul nefavorabil. Ne vom referi la cunoştinţele pe care trebuie să le aibă un cadru didactic pentru a putea vorbi de dezvoltarea sa profesională. dar va fi tratat la secţiunea referitoare la răspunderea şi responsabilitatea cadrelor didactice. spaţiul de depozitare. în vară constaţi că plantele pe care le-ai semănat sunt mult întârziate în creştere faţă de ale vecinilor tăi care au semănat la timp. calitatea slabă a seminţelor. dar nu ajungi să stăpâneşti materia şi să poţi face corelaţii cu alte materii care. recipientele de cules. 13 . Apelarea la astfel de „cunoştinţe” ţine de setul de valori personale. Dacă nu prea ai ce culege. relaţii”. De ce mai e nevoie în plus? Doar cunoştinţe? De ce tip? Şi de altceva? Ce anume? O să vedem împreună în aplicaţiile următoare. nu poţi suplini cu buna organizare a culesului etapa semănatului pe care ai ratat-o. dar la final. dar uneori şi legale).

focalizându-te pe cele pe care le consideri esenţiale. 236 (1) c din Legea educaţiei) Teme de Reflecţie A. promovarea unor examene. alt tip de activităţi formale sau informale cu colegii din şcoală relflectează cum pot fi făcute mai productive/permanentizate tipurile de activităţi menţionate de tine şi cum pot fi eficientizate cele pe care nu le-ai menţionat.Aplicaţii A. dar la care trebuie să participi. Dacă în ultima coloană nu sunt menţionate activităţi formale sau informale din şcoală.) fie pur şi simplu să devii mai bun în profesia didactică. potriviţi să fie mentori pentru cadrele didactice debutante pe perioada anului de practică (conform Art. 14 . …………. Notează numele persoanei/persoanelor care te-au ajutat/susţinut să te dezvolţi profesional fie cu recunoaştere formală (obţinere grade didactice. Exprimă-ţi opiniile privind cunoştinţele şi abilităţile necesare în dezvoltarea profesională. activităţi metodice. C. gradaţii. Notează numele a trei colegi din şcoală care ar fi. concursuri etc.. Altceva Ce anume? B.. reflectează cum ar putea fi ele organizate pentru a fi utile. prin completarea tabelului următor: Nivel de cunoaştere necesar Justificare – de ce crezi că este important ce ai notat în primele două coloane Posibile surse de formare/informare Tip de cunoştinţe Teoretice la disciplină Teoretice de ……. după părerea ta. Dacă ai notat în ultima coloană colegii de catedră/arie curriculară.

B. ce calităţi consideri că te recomandă. Dacă nu ai notat nici un nume reflectează de ce s-a întâmplat acest lucru. identifică posibilele bariere şi încearcă să le înlături în relaţie cu colegii tăi. Dacă crezi că nu. Dacă la acest punct ai notat unul sau mai multe nume gândeşte-te cum ai fost ajutat/susţinut şi reflectează cum ai putea să faci acelaşi lucru pentru colegii tăi în situaţii similare. De ce crezi că respectivii colegi ar fi potriviţi pentru rolul de mentor? Ai fi dispus/ă să-ţi asumi un astfel de rol? Dacă crezi că da. reflectează de ce (Consideri că nu ai calităţile necesare? Ce ar trebui să faci să le dobândeşti? E o problemă de atitudine faţă de nevoile colegilor/şcolii? Care ar putea fi cauzele? Cum ar putea acţiona să le soluţionezi?) Le mulţumim celor care au notat la „altceva” atitudini (sau chiar au nominalizat un anume tip de atitudine)! Au pregătit „terenul” pentru următoarea aplicaţie. C. Priviţi imaginea cu titlul Atitudini faţă de viaţă 15 . Aplicaţie Am pregătit un exerciţiu pornind de la o imagine care surprinde în acelaşi context personaje de diferite vârste cărora li s-a sugerat să escaladeze un munte.

.................................................................................................................................................... Alege două personaje a căror atitudine o dezaprobi cel mai mult (indicative N de la negativ) şi justifică de ce le consideri negative: Personaj 1N: ......................................................... ........................................................................................................... .......................................................................... ......................................................................... Personaj 1P: ................................................................................................. rămâi la cele alese iniţial în fiecare categorie......................... N le percepi ca P.................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................................... Fă acum translaţia: consideră personajele P ca N şi reciproc.............................................................................................. Personaj 2N: . Alege două personaje care îţi plac cel mai mult (le dăm indicativul P de la pozitiv) şi justifică de ce consideri aceste personaje pozitive: ............................................................................................................................... Personaj 2P: ............................................................................................ Atenţie! Nu schimba personajele..................................... Găseşte din nou justificarea: Personaj 1P devenit N: ........................................................................ 16 ..........................................................................................................................................................................................De ce crezi că are acest titlu? În fond este o imagine cu persoane de diferite vârste care încearcă să escaladeze un munte! Notează pe scurt justificarea pe care ai găsit-o: ...................................................................................................................

.... că nu putem descrie realitatea doar în culori extreme...Personaj 2P devenit N .......................... între alb şi negru fiind extrem de multe tonuri de gri............................................................................................................................ Procesul didactic este influenţat de emoţii.......... pe care te rugăm să le tragi singur/ă.. subliniem că realitatea este complexă şi avem tendinţa să o simplificăm... Am selectat posibile reacţii care să exemplifice afirmaţia de mai sus(suntem siguri că ai şi tu foarte multe exemple similare!): • • • Am petrecut o parte din seară lucrând la un material urgent solicitat de conducerea şcolii/grădiniţei Mâine are loc o competiţie sportivă importantă................ să adăugăm factori contextuali pe baza unor experienţe similar anterioare (care s-ar putea să nu corespundă situaţiei date).. dar şi ceilalţi sunt foarte buni......................... Deşi le-am atras atenţia în repetate rânduri să nu mai întârzie la orele mele............................... unii elevi o fac şi deranjează lecţia 17 ...................... Nu ai reuşit să găseşti justificări plauzibile? Discută cu un coleg care a finalizat fără probleme exerciţiul............. de factori perturbatori interni şi externi....... viaţa personală........ echipa este bine antrenată................ Personaj 1N devenit P: ................................................................................... Temă de De ce crezi că a fost greu să găseşti justificări la trecerea personajelor în categoria opusă? În loc de concluzii. Personaj 2N devenit P: ............................................ aşa că.......................

. fără să se facă raportarea la anumite criterii) pe care le cunoşti...................... .......................... am uitat să cumpăr un cadou şi nu ştiu dacă o să mai am timp să o fac Jumătate din elevi nu şi-au făcut temele Urmează să am asistenţă la oră şi nu am verificat materialele didactice pe care vreau să le utilizez Planificasem ca la această lecţie să folosesc material de pe Internet şi nu funcţionează conexiunea Am uitat telefonul mobil deschis şi îmi sună în timpul orei......... modul şi gradul în care ne afectează fiind însă diferit........... Cum abordează ele situaţiile de mai sus (sau situaţii similare)? Ce atitudine adoptă în fața problemelor şi ocaziilor care se ivesc? Enumeraţi maximum cinci tipuri de atitudini pe care le consideraţi comune persoanei de succes : Atitudinile de succes identificate: 1..... depinzând de personalitatea fiecăruia şi de atitudinile luate.. 3.... ....• • • • • Azi avem o aniversare în familie.. ........... capacitatea lor ridicată fiind rezultatul final al 18 ......... sursele de nemulţumire putând fi variate........ deşi elevilor le-am interzis acest lucru Exemplele ar putea continua........... 2............ Anumite atitudini pozitive sunt des întâlnite la cadre didactice de succes..... Pot fi identificate anumite atitudini care pot explica unele diferenţe între cadrele didactice foarte bune şi ceilalţi........ Aplicaţie Gândeşte-te la cadrele didactice bune (considerate ca atare de tine şi ceilalţi.. ...................... 4..... Studii asupra cadre didacticelor de succes au relevat faptul că nu există nici un secret care să genereze performanţe superioare constante.

............................ b) Prezintă atitudinile identificate de tine: .............................................................................................. 19 ..................................................... spaţiu............ pentru că vei găsi în continuare prezentate atitudinile din lista de mai sus............................................................................ atitudinile depinzând atât de persoana direct implicată (cadrul didactic)...................... Să luăm în considerare câteva dintre posibilele atitudini de succes: • • • • • • nemulţumire constructivă (aș scrie cu literă mică) proactivitate perseverenţă rezistenţă la panică ascultare empatică încrederea în sine Compară această listă cu lista ta....................................................... Există elemente comune în cele două liste (eventual cu formulări diferite....................................... ..................................) a) Notează lista comună ...... instituţii implicate etc............................................. urgenţă şi importanţă a demersului.............................................................. abilităţi şi atitudini...................... ....... părinţi.................................................................................................................................................................... dar echivalente)? Dacă da..................................................................................... vei avea ca sarcină să le prezinţi........ ca parte a acestei aplicaţii................................................ ......... conducere etc.................................. Nici una din cele două liste nu este exhaustivă...................... cunoştinţe........................................................... ....combinaţiei de aptitudini................................................. fiecare fiind o bază necesară (dar nu şi suficientă) pentru performanţe ridicate............ ........... este foarte bine.........................................................................................) precum şi de factori contextuali (timp......................... cât şi de ceilalţi (elevi.............................................. colegi.......................................................... .................................................... Daca nu.................. .......

părinţii. directorul. Persoanele proactive îşi asumă responsabilitatea. prietenii etc. iar comportamentul nostru e determinat în principal de deciziile noastre şi nu de condiţiile externe. de orar. de faptul că trebuie să locuiască cu părinţii etc. de temperatură. Ce înseamnă? Avem listate posibile cazuri de nemulţumire în activitatea zilnică. mediul fizic în care ne desfăşurăm activitatea (disconfort cauzat de plasarea sălii în clădire. Iniţiativele se iau în anumite context. Ei îşi canalizează energia credinţei în existența unui mod mai eficient pentru a face schimbări utile. de remuneraţie. Cadre didactice eficiente îşi direcţionează nemulţumirea pentru a-și îmbunătăţi modul de acţiune în viitor. Proactivitate Termenul îşi face loc în vocabularul de specialitate. . clar. iar lista ar putea continua! În general. zgomot.) pentru a-şi justifica comportamentul. la prima vedere. echipamentele care nu funcţioneză.). părinţii. pentru auto-critică şi descurajare proprie este o abordare neproductivă. nu-l găsiţi în dicţionare. circumstanţele (vremea rea. inspectoratul. O atitudine proactivă poate face ca nemulţumirea exprimată să fie una constructivă. colegii.). ziua de luni că „nu creşte nici iarba”. Nemulţumirea şi alocarea energiei pentru a împărţi vina.Nemulţumirea constructivă Suna ciudat “nemulţumire constructivă”. dar îl găsiţi în diverse lucrări. dezordine etc.). Cuvântul “constructiv” este important pentru ca unele forme ale nemulţumirii sunt. dar indiferent de context suntem răspunzători de vieţile noastre.ori toate articulate. Putem să ne plângem (riscând să părem mereu cârcotaşi) sau să încercăm să fim constructivi. care nu rezolvă problemele. de sală nepotrivită pentru ora lor de curs. sursa nemulţumirilor din şcoală/grădiniţă sunt în primul rând “ceilalţi” (copiii. nu-i învinuiesc pe ceilalţi (elevii. distructive. echivalentul “a lua iniţiative“ din limba română acoperind doar o parte din concept. conducerea etc. să fim reactivi. ziua de marţi că „are trei ceasuri rele” etc. constrângerile la care sunt supuşi (legislative. ministerul. traficul. în mass media etc. ori…). Dacă vieţile noastre sunt determinate de condiţionări şi constrângeri este pentru că am ales să ne lăsăm dirijaţi de ele. unii colegi. Persoanele reactive sunt afectate de 20 . A intrat în vocabular preluat din limba engleză. de rate. soţul/soţia.

sunt influenţate de comportamentul. posedă native aceste calităţi. dar în raport cu dezvoltarea profesională şi personală ne propunem să încurajăm prin acest modul atitudinea proactivă. Limbaj proactiv Le-am propus elevilor de-a şaptea să mergem duminică la muzeu şi au fost încântaţi Am anunţat elevii că fac selecţie pentru crosul din parc de săptămâna viitoare şi s-au anunţat foarte mulţi că ar dori să participe I-am spus lui Mihai că tu nu-l laşi la antrenament pentru că plouă O să prezint convingător propunerea O să fac.ambianţa în care trăiesc. Persoanele pasive asistă impasibili la ce se întămplă în jurul lor. şi-au cultivat şi dezvoltat în timp aceste calităţi).. Perseverenţă Cei perseverenţi nu pot fi uşor opriţi sau descurajaţi. deşi sunt tenace şi “încăpăţânate “ sunt întruchiparea şarmului şi a unui comportament echilibrat (unii. Dacă întâmpină bariere în calea lor vor găsi o cale să o ocolească. Există persoane care. Perseverenţa este cu atât mai importantă cu cât să nu uităm ca avem un proverb 21 . dar nu au iniţiative. dacă sunt lăudate se simt bine. nu acţionează nici stimulaţi. atitudinile şi emoţiile celorlalţi. Aceasta este adesea făcută printr-un riguros control de sine şi abilitaţi “diplomatice”. dacă nu sunt încurajate nu acţionează. Între persoanele proactive şi cele reactive există diferenţe de limbaj evidente. cei norocoşi. Dacă primesc sarcini precise şi sunt monitorizaţi şi încurajaţi pot să le ducă la îndeplinire. nu fac nici măcar efortul să-şi găsească scuze. dar aşa cum îmi place mie Limbaj reactiv Nu pot să însoţesc elevii la muzeu că nu mă ascultă Nu am lăsat băieţii să joace fotbal pe teren după ore că poate se accidentează O să-l iau eu pe Mihai de la antrenament în drum spre casă pentru că plouă N-o să fie de acord Trebuie să fac…. acasă sau în spaţii publice! Una şi aceeaşi persoană poate să aibă diversele atitudini descrise. în timp ce alţii. Puteţi şi voi identifica suficiente exemple atât de limbaj proactiv cât şi de limbaj reactiv la şcoală. cei perseverenţi. Este şi motivul pentru care am făcut în aplicaţii trimiteri la legislaţie şi la identificarea de oportunităţi privind dezvoltarea profesională.

) sau la cel negativ cotidian care ne solicită de dimineaţa până seara (traficul aglomerat în drum spre şcoală. prin acţiunile noastre. pierde prietenii. la curent cu problemele tale) comportamentul tău pare de neînţeles. control la documentele şcolare. când mai multe lucruri merg prost toate deodată (rate de achitat. Pentru cei din jur. Gândește-te câte măsuri bune de la tine din şcoală au eşuat din cauza lipsei de perseverenţă şi consecvenţă în aplicarea ei! Rezistenţa la panică Presiunea şi nesiguranţa tind să pună sub semnul întrebării chiar şi hotărârile celor mai experimentaţi. 22 . ci la situaţia extremă generată de situaţii urgente. pot declanşa reacţii de panică. putem spune cuvinte pe care apoi să le regretăm. Expresia “Aleargă de colo colo ca o găină beată” poate descrie starea de spirit. eveniment plăcut în derulare etc. Acesta e momentul când se poate instala panica. în special pentru cei care nu sunt la curent cu problemele cu care vă confruntaţi (ATENȚIE mare! Elevii nu sunt. o testare neanunţată etc. reale. abundenţa de “ştiri “ negative din mass media etc. nesimţirea din trafic.care ne spune că “o minune nu durează decât trei zile“. În aceste moment putem face gesturi necontrolate care nu ne caracterizează. Rezistenta la panică înseamnă controlul asupra emoţiilor atunci când şansa nu va surâde.. documente sau obiecte care sunt de neînlocuit. Nu ne referim aici la stresul pozitiv (cel cauzat de o reuşită personală sau profesională.. Unii dintre ei ar putea avea probleme majore. Trebuie să conduceţi situaţia şi nu să vă lăsaţi conduşi de ea. concentraţia de adrenalină creşte. membru al familiei/prieten bolnav. E important să analizăm dacă nu cumva.. o sancţiune pe care le-o aplicăm în anumite momente. importante şi confuze care se suprapun. defecţiuni la maşină. declanşăm panica la elevi. distruge bunuri. acţiunile neraţionale pe care le facem sunt într-o succesiune rapidă. cheltuieli neprevăzute care se suprapun peste acest moment. aroganţa şi suficienţa unor funcţionari publici sau vânzători.).lista ar putea continua). transpirăm excesiv. pe care noi sau chiar prietenii şi colegii să nu le cunoască. dobândi duşmani. un comentariu nepotrivit din partea noastră sau a colegilor. de obicei. iniţia scandaluri. Bătăile inimii se accelerează.. De exemplu.

. Ni se întâmplă în anumite împrejurări tuturor! Când vorbeşte altcineva ascultăm.În ultima secţiune. Gândiţi-vă cât de des practicaţi în profesia didactică şi în viaţa cotidiană aceste forme de comunicare. în special. Managerul eficient a recunoscut aceasta înclinaţie de a nega adevăruri neplăcute şi încearcă mai degrabă să înfrunte necazurile decât să le evite. să scrii. Ascultare empatică În acest moment citiţi un modul scris de noi. trecând totul prin filtrul propriei experienţe (O. da! Ştiu exact ce simţi! Am trecut şi eu prin aceeaşi situaţie! Stai să-ţi povestesc. atât profesională cât şi personală. A citi şi a scrie sunt forme de comunicare. ascultă cu intenţia de a replica. părinţi. Suntem înclinaţi în mod firesc să vrem inversul: noi să fim înţeleşi mai întâi! Există persoane care nu ascultă cu intenţia de a înţelege. colegi. membrii ai familiei etc. Comunicării îi este dedicat un modul în acest program. La acest modul ne interesează. de obicei. A le face bine este hotărâtor pentru dezvoltarea ta. încerci să vezi situaţia din punctul lui de vedere. la fel cum sunt vorbirea şi ascultarea..). cel al ascultării empatice.. Dar de ascultat ai învăţat? Dacă dorești să influenţezi pe cineva (elevi. asculţi cu intenţia de a înţelege. ori toate articulate ori…) trebuie mai întâi să înţelegi. pe unul din aceste patru nivele: • • • • Ignorăm vorbitorul/interlocutorul Ne prefacem că ascultăm Ascultăm selectiv.. veţi afla mai multe despre managementul schimbării.reacţia normală dar nefolositoare la provocările nedorite. reacţionând doar la fragmentele care ne interesează Ascultăm cu atenţie Sunt puţine persoane care se situează pe nivelul cinci. să vorbești. când te transpui în situaţia interlocutorului. ascultarea activă ca atitudine. în special procesul de negare . 23 . Gândește-te puţin: ai învăţat ani de zile să citești.

Cum ar putea răspunde întrebărilor elevilor de tipul: • • • • De ce definiţia/formula/textul etc. Despre acest aspect.. pot să predea bine orice lecţie în contexte diverse pentru că ştiu bine conţinuturile.Putem să reflectăm asupra unor aspecte. cum ne-aţi învăţat d-voastră sau cum am auzit în film la TV? 24 . de a lua decizii. care nu stăpâneşte conţinutul ştiinţific al disciplinei şi cerinţele programei. încrederea în sine sub acest aspect este ridicată. de a alege.. de a învăţa. pe care le-aţi notat pe tablă/dictat ora trecută nu corespunde cu cel din manual? De ce trebuie să conspectăm iar lecţia nouă din manual? De ce rezolvarea la problema 21 făcută de d-voastră diferă de cea făcută de colegii de la clasa paralelă? Cum se pronunţă corect în limba străină cuvântul xxx. stăpânesc şi aplică prin adecvare metode variate în situaţii diverse şi în acest caz puteţi să treceţi direct la partea b) Sau. În acest moment ne vom axa pe două aspecte importante: a) EU .aspectul pregătirii profesionale în stabilirea încrederii în sine b) ELEVII MEI – cum interacţionez cu ei pentru a le spori încrederea în sine Să le abordăm pe rând: a) Putem să pornim de la premisa că toate cadrele didactice din şcoală sunt bine pregătite profesional (inclusiv voi).Încredere în sine Înseamnă să vezi că poţi face faţă provocărilor.. de a te adapta. în relaţie cu dezvoltarea personală vom detalia în altă parte a acestui modul. să ai încredere în capacitatea ta de a gândi. Aplicaţie Să luăm un cadru didactic ipotetic .X. ce pot submina atât încrederea în sine cât şi reputaţia unui cadru didactic.

Percepţia este procesul prin care se primesc şi interpretează mesaje din mediu.......... am asistat? Am dori să o citiţi nu ca o întrebare retorică.. Da.................... adulţilor......Este greu de răspuns la astfel de întrebări......... Nu reuşim să conştientizăm întotdeauna că realitatea pe care o vedem nu este identică cu realitatea percepută de elevi.............. iar percepţiile ne ajută să le catalogăm şi ne comportăm în acord ele........ dar dacă situaţiile care pun sub semnul întrebării pregătirea profesională se repetă................ Dacă ni se întâmplă şi nouă........... Autoevaluarea privind măsura în care aveţi atitudinile descrise în comparaţie cu alţi colegi....... reputaţia profesională ar avea mult de suferit........................................... Ar fi trebuit să aibă precauţia să-i avertizeze pe elevi că aceasta va diferi de cea din manual şi să le explice cum diferă şi de ce o prezintă în varianta respectivă........... c) În ceea ce priveşte elevii şi încrederea lor în sine situaţia este şi mai complexă... dar şi mai greu de reconstruit încrederea şi stima de sine care ies “ştirbite” din astfel de încercări........ Da... să avem moment când ne scade această încredere şi ne îndoim că putem duce la bun sfârşit anumite sarcini la termenul stabilit şi în condiţii în care să respecte anumite cerinţe de calitate (impuse sau autoimpuse).... Dacă X ar fi colegul tău şi aţi cunoaşte situaţia ce sfaturi i-aţi da? Listaţi două dintre ele....................... Test de evaluare proprie ..... ci pentru că nu au avut încredere în sine şi au intrat în panică.. La câte drame individuale ale unor copii care au ratat un examen/test important......... 2 ........... i se poate întâmpla lui X să greşească (se întâmplă oricui).. 25 ...Atitudini pentru succes Include în tabel şi trei din atitudinile identificate de tine la un exerciţiu anterior......... se poate întâmpla (foarte rar!) ca manualul să aibă greşeli..... sau ca X să le poată da o definiţie mai completă.. Exerciţiul este divizat în trei părţi: 1............. de însuşirile şi aptitudinile pe care le au......... nu pentru că nu au fost pregătiţi.... ci ca un punct de reflecţie.................... la vârsta căutărilor şi multora nu le este clar ce vrea şcoala/noi de la ei... cu atât mai mult cu cât sunt la vârsta întrebărilor legate de propria persoană...... cu atât mai dificil este pentru elevi să dobândească încredere în sine............ pe care le consideraţi cele mai importante: 1 .........

2. Interevaluarea unor colegi sau persoane care vă cunosc bine 3. O comparaţie a rezultatelor din Partea 1 şi Partea 2.

Partea 1: Autoevaluarea Completează tabelul de mai jos prin bifarea căsuţelor corespunzătoare. Încercă să fii obiectiv. În comparaţie cu alţi oameni aflaţi la aproximativ acelaşi nivel, eu arat astfel: Atitudine Nemulţumire constructivă Proactivitate Perseverenţă Rezistenţă la panică Ascultare empatică Încrederea în sine mult puţin ceilalţi mai mai puţin la fel ca mai mult ca mult mai mult ca ca alţii ceilalţi ceilalţi ca ceilalţi

Partea 2: Evaluarea altor persoane Acum te rugăm să colectezi feed-back de la alte persoane. Alege două sau trei persoane care te cunosc bine şi în opinia cărora ai încredere. Cere-le să îţi acorde câteva minute în particular. 1. Explică că doreşti un feed-back obiectiv despre propria persoana ca parte a programului de dezvoltare profesională/personală. (Nu le arăta nici evaluarea proprie şi nici părerile altor persoane) 2. Dacă nu participă la acest program de formare descrie-le atitudinile din tabel şi cere-le un feed-back sincer despre persoana ta. (S-ar putea să fie necesar să revezi descrierile, astfel încât să poţi da explicaţii adecvate). Evită să reacţionezi negativ sau să te justifici. 26

3. Întreabă fiecare persoană pe care o implici în interevaluare în ce măsură crede că posezi atitudinile incluse în tabel în comparaţie cu alte persoane din cercul comun de prieteni/cunoscuţi. 4. Când ai obţinut punctele de vedere ale fiecărei persoane, mulţumeşte-le, chiar dacă nu îţi place ce ai auzit.

Partea 3: Compararea rezultatelor Când ai terminat discuţiile de interevaluare, introdu evaluarea fiecărui respondent şi evaluarea proprie în tabel.

Temă de Reflecţie • • • • Asupra căror atitudini pentru succes există un acord general? Sunt acestea apreciate pozitiv sau negativ? Asupra căror atitudini sunteţi foarte puţin sau nu sunteţi deloc de acord cu cei care au realizat interevaluarea? Asupra căror atitudini punctele de vedere ale persoanelor care au efectuat interevaluarea sunt mult diferite? De ce credeţi că au apărut aceste diferenţe?

1.3. Importanţa competenţelor UE în dezvoltarea profesională
Cele opt competenţe cheie au fost introduse explicit în noua Lege a educaţiei nr.1/2011, ele fiind vizate de programele şcolare chiar înainte de apariţia ei. Schimbarea de paradigmă în educaţie, prin trecerea de la un sistem bazat pe transmiterea de cunoştinţe şi dezvoltarea de abilităţi la un sistem ce să vizeze formarea de competenţe este impusă de schimbările globale în economie şi societate, impuse de dezvoltarea extrem de rapidă a tehnologiei informaţiei într-o economie globalizată. Preocupările UE de stabilire a celor opt competenţe din Cadrul european de referinţă sunt anterioare demersului legislativ şi s-au încadrat într-o tendinţă generală de adaptare a sistemelor de educaţiei la schimbările profunde menţionate. Stabilirea unui set de competenţe relevante a fost şi preocuparea OECD, scopul unor proiecte internaţionale de anvergură (cum ar fi Partnership for 21st 27

century skills), între aceste preocupări situându-se şi demersurile de adaptare a celor opt competenţe cheie la sistemele educaţionale din diverse state membre ale UE. Conform principiilor europene comune privind competenţele profesorilor şi calificările acestora: • Profesia didactică trebuie să se bazeze pe o calificare înaltă. Personalul didactic trebuie să absolve o formă de învăţământ superior. De asemenea, ar trebui ca fiecare cadru didactic să aibă posibilitatea de a continua studiile la un nivel superior, pentru a-şi dezvolta competenţele de predare şi a-şi spori şansele de promovare în carieră. Printr-o abordare multidisciplinară, formarea profesorilor trebuie să asigure: • cunoaşterea profundă a disciplinei, înalte cunoştinţe pedagogice, competenţe de orientare şi sprijinire a elevilor, înţelegerea dimensiunii sociale şi culturale a învăţământului.

Profesia didactică trebuie plasată în contextul învăţării pe tot parcursul vieţii. Acest context trebuie dezvoltat prin: încurajarea şi sprijinirea la nivel de sistem a dezvoltării profesionale continue, care poate include perioade de timp petrecute în afara sistemului educaţional, recunoscute şi recompensate ca atare de către sistemul educaţional, recunoaşterea din partea profesorilor şi instituţiilor educaţionale a importanţei dezvoltării profesionale pe tot parcursul vieţii, încurajarea profesorilor pentru revizuirea activităţilor didactice şi a celor practice, în vederea creşterii eficacităţii lor atât pe baza inovaţiilor şi cercetărilor din domeniu, cât şi pe baza evoluţiei societăţii cunoaşterii, în general, şi înţelegerea de către personalul didactic a rolului pe care îl are în educarea celor care vor învăţa pe tot parcursul vieţii.

Profesia didactică trebuie considerată o profesie mobilă. Mobilitatea trebuie să reprezinte o componentă centrală a formării iniţiale şi continue a personalului didactic. Recunoaşterea mutuală a statutului şi experienţei didactice, împreună cu asigurarea mobilităţii între diferitele niveluri educaţionale reprezintă două direcţii importante de acţiune în acest sens.

Profesia didactică trebuie să se bazeze pe parteneriate. Instituţiile furnizoare de formare profesională trebuie să-şi organizeze activitatea în colaborare şi parteneriat cu alte şcoli, cu mediul local de afaceri (angajatori), cu furnizorii de formare şi cu ceilalţi factori

28

Ei trebuie să aibă o înţelegere corectă atât asupra respectării diversităţii culturale. Competenţele pedagogice trebuie să le permită să construiască şi să gestioneze corespunzător mediile de învăţare şi să-şi păstreze libertatea intelectuală de a decide asupra modului în care organizează procesul de predare. regional. Cunoştinţele teoretice şi practice trebuie să le permită profesorilor să înveţe din propriile experienţe şi să adapteze o gamă largă de strategii de predare şi învăţare la nevoile elevilor. transmiterea şi reflecţia asupra cunoştinţelor. Profesorii trebuie să fie capabili să promoveze mobilitatea şi cooperarea europeană. cât şi asupra identificării valorilor comune. • Să opereze cu un volum considerabil de informaţii. naţional. Personalul didactic trebuie să activeze eficient la toate nivelurile: local. tehnologii şi cunoştinţe noi – personalul didactic trebuie să fie capabil să gestioneze o varietate largă de tipuri de cunoştinţe. Ei trebuie să fie capabili să lucreze în aşa fel încât să sporească inteligenţa colectivă a cursanţilor şi să colaboreze cu colegii pentru dezvoltarea propriilor competenţe. făcând apel la utilizarea eficientă a tehnologiilor. Profesorii trebuie să fie capabili să înţeleagă factorii care contribuie la coeziune sau excludere socială. şi să încurajeze respectul şi înţelegerea interculturalităţii. Instituţiile de învăţământ superior trebuie să se asigure de faptul că oferta lor educaţională se bazează pe cunoaşterea practicilor curente. Propria pregătire şi dezvoltarea profesională trebuie să le permită accesarea. Încrederea lor în utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare trebuie să le permită integrarea acestora în mod eficient şi eficace în cadrul procesului de predare/învăţare. În acest scop cadrele didactice trebuie să posede cunoştinţe privind creşterea şi dezvoltarea umană şi să demonstreze încredere în sine atunci când se implică în activităţi didactice. Profesorii trebuie să fie capabili să lucreze cu elevii ca indivizi şi să-i sprijine dă se dezvolte ca membrii participativi şi activi ai societăţii.interesaţi. precum şi dimensiunile etice ale societăţii cunoaşterii. atunci când este cazul. În ultimă instanţă. acestea putând fi considerate definitorii pentru 29 . validarea. european. • Lucrul cu şi în societate – personalul didactic contribuie la pregătirea tinerilor pentru a deveni responsabili de rolul lor ca cetăţeni europeni. personalului didactic i se cer competenţe privind facilitarea învăţării şi dezvoltare a mediului educaţional. global. analizarea. Competenţele personalului didactic trebuie să permită acestuia: • Să lucreze cu alţii – profesia didactică trebuie bazată pe valori precum incluziunea socială şi dezvoltarea potenţialului fiecărui cursant.

rezistenţa la schimbare şi blocajele. pe de altă parte. care organizează aceste competenţe pe trei axe. mai generale. Comunicarea presupune cooperare colegială şi interacţiune la multe niveluri. În privinţa competenţelor care trebuie formate. abilitatea de a depăşi frustrările non-productive.activitatea didactică. Restrângând aria preocupărilor. abilitatea de a acţiona diferenţiat. Acestor competenţe li se adaugă alte două.cu două direcţii: 1 HOYLE. aşa cum apar ele în literatura de specialitate. reprezentând un factor cheie pentru dezvoltarea procesului de predare. (1986). Oldroyd 1. şi învăţarea continuă. fiind esenţial ca aceasta să fie extinsă la nivelul comunităţii. care pot fi considerate şi ţinte ale programelor de formare: • • • • • • • • • • • abilitatea de a defini scopuri şi de a le realiza în cooperare şi parteneriat. Pentru a facilita învăţarea şi a dezvolta mediul educaţional. Un model interesant al competenţelor profesionale ale profesorului îl oferă V. abilitatea de a gândi organizaţional. comunicarea devine un instrument deosebit de importat pentru dobândirea unei înţelegeri comune privind munca şi dezvoltarea unei comunităţi a muncii. circulă numeroase liste şi nomenclatoare. E. Axa "timp" . În acest context. competenţele comunicaţionale. pe de o parte. multiculturalism şi policentrism. abilitatea de a munci în echipă. în funcţie de publicul şi de situaţia concretă. privind cooperarea şi interacţiunea. The Politics of School Management. capacitatea de a se orienta în medii socio-culturale diverse. instituţional şi în termeni financiari. disponibilitatea de a împărtăşi grijile şi problemele personale ale colegilor şi ale educabililor. Reflecţia nu este necesară doar la nivel individual. voinţa de a-şi asuma responsabilităţi şi iniţiative. Hall şi D. în a căror manifestare şi dezvoltare trebuie păstrat un echilibru dinamic: a. profesorul trebuie să aibă abilităţi de autoevaluare şi reflecţie asupra propriei activităţi. autenticitatea şi empatia. London: Hodder and Stoughton 30 . nu ar fi lipsită de interes enumerarea noilor cerinţe referitoare la activitatea profesorilor. încrederea în dezvoltarea profesională şi personală. deschiderea la pluralism.

previziunea. locul de muncă şi comunitate. explorarea alternativelor.cu direcţiile: • • "A iniţia" . b. scrise şi multimedia într-o varietate de forme şi contexte. receptivitate la sentimentele celorlalţi. "a face lucrurile să se facă". în mod evident.care cuprinde competenţe referitoare la: decizia asupra direcţiei. reconsiderarea. "A privi înapoi" . stabilirea obiectivelor. Vizarea unor competenţe generale pentru cadrele didactice ce să înglobeze competenţele cheie ar fi o altă abordare necesară. experimentare. Schimbarea de paradigmă va impune. Creativitate şi curiozitate intelectuală 31 . revizuirea.reflecţia. gândirea teoretică. (cu descrierea lor succintă) cu scopul realizării unor aplicaţii: Responsabilitate şi capacitate de adaptare • • • exersarea responsabilităţii personale şi a flexibilităţii în contexte legate de: propria persoană. administrarea şi crearea unei comunicări eficiente verbale. În absenţa (deocamdată) a unor astfel de competenţe generale oficial formulate. ne-am permis formularea. Abilităţi de comunicare • înţelegerea. "A crea înţelesuri" . deschidere la idei noi şi luarea lor în considerare. asumarea riscului.viziunea globală.practicare. receptare. "A aplica" . generarea soluţiilor creatoare. Axa "întâlniri" .iniţiativă. planificarea. tolerarea ambiguităţii. şi o schimbare în ceea ce priveşte competenţele cadrelor didactice. exemplificare. Axa "conţinut" .ascultare. Raportarea directă la cele opt competenţe cheie pe care cadrele didactice trebuie să le dezvolte la elevii lor este o primă abordare necesară şi urgentă ( vezi modulul Didactici şi evaluare din acest program de formare). "A răspunde" . stabilirea şi atingerea unor standarde şi ţeluri ridicate pentru sine şi pentru ceilalţi. explicarea ideilor. stabilirea principiilor şi a criteriilor. pe baza unor documente şi materiale de la nivel european.cu direcţiile: c.• • • • "A privi înainte" .

deschiderea şi receptivitatea la nou şi la diverse perspective. adaptarea la diverse roluri şi responsabilităţi. formula. implementarea şi comunicarea ideilor noi altor persoane.• • dezvoltarea. înţelegerea conexiunilor dintre sisteme. colaborarea productivă cu ceilalţi. demonstrarea comportamentului etic în contexte legate de propria persoană. 32 . Identificarea. formularea. Culegere de informaţii şi abilităţi media • analizarea. integrarea. Abilităţi interpersonale şi de colaborare • • • • • demonstrarea capacităţii de lucru în echipă şi de conducere. analiza şi soluţiona probleme. loc de muncă şi comunitate. Auto – formare • • • monitorizarea propriilor cerinţe de înţelegere şi învăţare. soluţionarea problemelor • capacitatea de a depista. respectarea opiniilor diverse. Gândire critică şi gândire sistemică • • exersarea unei gândiri sănătoase în înţelegerea şi realizarea unor alegeri complexe. localizarea resurselor corespunzătoare. accesarea. transferul cunoştinţelor dintr-un domeniu în altul. Responsabilitate socială • • acţionarea în mod responsabil ţinând cont de interesele comunităţii. evaluarea şi crearea de informaţii în diverse forme şi medii. administrarea. exprimarea empatiei.

Aplicaţie Accesaţi http://ec.europa.eu/education/pub/pdf/general/eqf/leaflet_ro. Competențe de bază de matematică. Competențe de sensibilizare și de expresie culturală. științe și tehnologie. Competențe de comunicare în limbi străine. Competențe antreprenoriale.pdf Aici aveţi descrierea nivelele EQF (European Qualifications Framework – Cadrul european al calificărilor) Competenţe cheie Competențe de comunicare în limba română și în limba maternă. în cazul minorităților naționale. Competența de a învăța să înveți Nivel propus EQF Justificare Temă de Reflecţie La care dintre competenţele cheie te situezi sub nivelul dorit? Ce-ţi propui? 33 . Competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere Competențe sociale și civice.

ro/files/439_Raport%20COMPETENTE%20CHEIE%20%20SAR.sar. ci să reflectezi la cum vei acţiona. pentru că.com/doc/40993327/CELE-8-COMPETENTE-CHEIE-UE http://www.civica-online.Atenţie la atitudinea reactivă! Nu ţi-am propus să-ţi găseşti scuze.asociatia-profesorilor.html http://www. Cu cât mai repede cu atât mai bine.pdf http://www.org.ro/competente/competente.html 34 .scribd. în mod logic. ai anticipat o nevoie de formare în dezvoltarea ta profesională. trebuie să-ţi dezvolţi competenţele pe care se presupune că le vei dezvolta la elevi! Info+ http://www.ro/Competentele-cheie-europene.

Dacă ar fi să exprimaţi dezvoltarea profesională printr-un singur cuvânt şi aţi menţiona „formare” aţi fi în concordanţă cu cei 87% din colegii voştri care au făcut această asociere la un sondaj realizat în 2008 pe un eşantion de 650 cadre didactice. adoptarea Memorandumului pentru învăţarea de-a lungul întregii vieţi a fost urmată de o serie de documente programatice care să fixeze paşii concreţi pa care statele membre trebuie să-i urmeze pentru a atinge indicatorii stabiliţi pe agenda 2020. ci vă invităm să anticipaţi. corelaţi cu cei UE. Conceptul de învăţare de-a lungul întregii vieţi – Long Life Learning este adoptat şi a intrat în legislaţia din multe state ale lumii. dintre care unii sunt din ce în ce mai prezenţi. Metoda ar putea prezenta unele 35 . Există un site oficial al Comisiei Europene (indicat la INFO+) unde puteţi citi documentele respective şi în limba română. în evaluarea şcolilor şi implicit a cadrelor didactice. formarea continuă este un drept şi o obligaţie Preocuparea pentru pregătirea continuă a personalului este una generală corelată cu globarizarea tot mai accentuată a secolului XXI. Într-adevăr. de îndrumare şi de control. de exemplu. formarea reprezintă o modalitate eficientă de dezvoltare profesională. noi indicatori. iar acest program este implementat ca urmare a unui astfel de proiect. în ultima perioadă au apărut noi oferte datorită unor proiecte de dezvolatre a resurselor umane finanţate din fonduri europene. iar acestea să le folosească pentru a achita contravaloarea cursurilor alese. 245. Programele de formare oferite de Casele Corpului Didactic. — (1) Pentru personalul didactic. au fost anticipate nevoi de formare şi s-a diversificat oferta de servicii. de conducere.4. Modalităţi de dezvoltare profesională Legea Educaţiei Naţionale fixează prin articolul 245 cadrul în care se desfăşoară dezvoltarea profesională a cadrelor didactice: Art. ca principal furnizor. s-au identificat noi nevoi de formare induse de schimările din sistem. pe baza acestor documente măsurile ce se impun în sistem (şi vor fi luate mai devreme sau mai târziu pentru că România este stat membru) şi care ar putea adăuga. A apărut recent în mass media o propunere vizând includerea directă a cadrelor didactice în circuitul fondurilor alocate formării de la buget prin introducerea unor vouchere de formare care să fie înmânate direct cadrelor didactice care sunt îndreptăţite. În plus. s-au diversificat în ultimii ani. Nu vă invităm doar la un simplu exerciţiu de lectură (dacă doriţi poate fi doar atât!). La nivelul Comisiei Europene. Au apărut pe piaţă şi furnizori privaţi.1.

pentru că mereu apar noutăţi!) Partea 1 • Intraţi pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniu Educaţiei 36 Teme de reflecţie . Exerciţiu (util şi pentru cei care cunosc acest site. În această ipoteză accesează ofertele de formare ale tuturor Caselor Corpului Didactic şi ale unor furnizori privaţi acreditaţi (un bun exerciţiu de navigare pe Internet!). în continuă adaptare la politicile europene în domeniul educaţiei mai sus menţionate. Aplicaţie Să presupunem că aţi primi un astfel de voucher cu o valoare de 1200 Roni din care să puteţi achita contravaloarea cursului şi cheltuieli legate de deplasare şi cazare dacă cursul ales nu se desfăşoară în localitatea de domiciliu. el a început din perioada de preaderare. • • • • Alege trei cursuri care te interesează Motivează alegerea Ierarhizează cursurile în ordinea preferinţei menţionând criteriile după care au făcut ierarhizarea Alege un singur curs. Acest program al Comisiei Europene nu este nou în ţara noastră. cu recuperarea lor ulterioară pe baza voucher – ului şi prezentarea documentelor justificative stabilite? • Crezi că utilizarea unui astfel de sistem este mai bună pentru tine decât practicile curente? Prezintă avantajele şi posibilele blocaje. este un program viu.avantaje pentru cadrele didactice. prezintă succint descrierea lui şi motivează-ţi alegerea • • Ai fi dispus să completezi suma dacă cea din voucher este insuficientă? Ai fi dispus să avansezi banii pentru participarea la curs. lărgind gama posibilităţilor de alegere prin includerea în circuit şi a furnizorilor privaţi acreditaţi. Contextul european oferă şi oportunităţi de formare în străinătate şi pentru cadrele didactice din România.

............ să răspunzi că nu te interesează)? Enumeră principalele trei ....................................... Estimează intervalul de timp în care le-ai putea înlătura sau diminua importanţa şi indică principalele etape ale unui plan personal de contracarare a lor: ........... c) câştigul potenţial pentru şcoală ............ astfel încât ceea ce urmează este doar un exerciţiu util pentru o viitoare aplicaţie.......................................................... Consultaţi baza de date cu oferta de formare (Atenţie! Atât Apelul cât şi Ghidul se schimbă periodic................................................................... eventual. dar aplicaţia propriu-zisă trebuie să respecte condiţiile Apelului şi Ghidului din momentul depunerii).................................................................................... b) plan personal .....................................................................• Ne interesează în acest exerciţiu secţiunea de învăţare de-a lungul întregii vieţi...... cu colegi din alte şcoli) Partea 2 Vă interesează? Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări: Care sunt.......................................... Care sunt obstacolele care te-au făcut să eziţi (poţi............................................... mobilităţi individuale de formare continuă Consultaţi Apelul la candidaturi şi Ghidul candidatului.............................................. în opinia ta................................................... oportunităţile unui curs de formare în străinătate pentru dezvoltarea profesională şi personală? a) plan profesional ....................................................................................................................................................................................................... • Discutaţi cu colegi din şcoală care au participat la astfel de cursuri (dacă nu sunt....................................................................... ...................................... 37 ....................................................................... ...............................................................................

................ indiferent că sunt în ţară sau în străinătate! 38 ..... există şi o parte administrativă ce trebuie realizată (completare de formulare............... citind cu atenţie cerinţele şi Ghidul candidatului... de diseminare şi valorizare a rezultatelor ........ cu trei părţi la fel de importante: partea de pregătire a participării (incluzând legătura cu organizatorii şi/sau formatorii şi îndeplinirea sarcinilor pre-curs pe care aceştia le stabilesc)..... oportunităţile sunt variate.................. ...... contracte etc.... de desfăşurare a cursului.... la care se adaugă programele oferite de proiectele în derulare finanţate din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 pe diverse axe prioritare...... Roagă colegii care au mai participat (cei cu care ai şi discutat la Partea 1) a exerciţiului să-ţi dea feed-back asupra modului de completare...................... formularul de candidatură......................... Oferta de formare este multiplă.. Dacă eşti interesat să aplici........................ deconturi............ca la orice proiect........ Refă dacă este cazul şi roagă mentorul să-ţi dea feed-back............ îţi urăm succes! Temă de Reflecţie • • Cursul trebuie să răspundă unei nevoi reale de formare Priveşte aplicaţia ca un mic proiect........................ Scrie trei motive care au determinat alegerea: ......)! • ATENŢIE: aceste puncte importante se referă la orice participare la cursuri de formare............. inclusiv aplicaţia............................ universităţi) cât şi la furnizori privaţi........Partea 3 Alege din oferta de formare cursul care ţi se pare cel mai interesant.......... oferite atât de programele de formare deja în derulare atât la furnizorii tradiţionali (CCD-uri..... Partea 4 Descarcă şi completează..... din ce în ce mai prezenţi pe piaţă............

de la 1 septembrie până la 1 septembrie anul următor (incluzând vacanţele).) estimaţi întâi pe o lună şi înmulţiţi cu numărul de luni de activitate.anpcdefp. Optimizarea dezvoltării profesionale Aplicaţie Luaţi în considerare un an şcolar (de exemplu anul şcolar anterior).htm O analiză comparată despre modul în care se realizează formarea continuă a personalului didactic în diverse ţări europene găsiţi în studiul de la adresa: http://www. ore 39 . Estimaţi numărul de ore pe care le-aţi petrecut efectuând următoarele activităţi: Activitate profesională (tip A) Ore la clasă (cele pe care le aveţi alocate în catedră) Pregătirea orelor de la clasă. subiecte pentru teste/teze/lucrări de verificare Corectare lucrări/teze/teste ale elevilor Nr. pregătirea orelor sau de tip C activităţi casnice etc.5.pdf http://www.ro 1.ro/Downloads/Documents/Analiza-comparativa-Sisteme-formare.• Ai susţine propunerea ca voucherele despre care vorbeam anterior să poată fi utilizate şi pentru cursuri în străinătate? Info+ http://ec.cnfp.eu/education/lifelong-learning-policy/doc1122_en. materiale pentru lecţii. schiţe de lecţie. Pentru a face mai uşor estimările la activităţile repetitive (cum ar fi la tip A orele la clasă.europa.

la ISJ. e-mail) Consultaţii cu elevii Serviciu pe şcoală Alte activităţi în şcoală (specificaţi) Total Activitate profesională (tip B) Participare la concursuri şcolare Pregătirea elevilor pentru participarea la concursuri Activitate cu cercurile de elevi Activitate la revista/site-ul şcolii Activitate de metodist.Introducere note în catalog.. tutore Nr.) Activităţi metodice Participare la examene-probe naţionale (supraveghere. lectorate. şedinţe de catedră. mentor. consultaţii. documente de catedră. telefonică.) Activităţi cu elevii în calitate de diriginte/coordonator al clasei Activităţi cu părinţii (şedinţe. în diverse comisii din care faceţi parte etc. formator. primărie etc. ore 40 . calculare medii Întocmirea documentelor de planificare. comunicare directă. CA. alte documente reglatoare ale activităţii unor comisii din şcoală din care faceţi parte Şedinţe (consiliu profesoral. în comisii de examen etc.

conferinţe. Activităţi cu foştii elevi ai şcolii Pregătirea unor evenimente culturale aniversare în şcoală. vizite cu elevii la muzee. manifestări sportive etc. simpozioane. vizionări de spectacole. competiţii sportive. activităţile de diseminare şi administrative) Pregătire profesională individuală (studiu. alte evenimente Participarea /pregătirea la evenimente în comunitate Navigare Internet în scopuri profesionale Frecventare biblioteci în scop profesional Altele (specificaţi) Total 41 . navigare Internet. discuţii şi activităţi non-formale cu experţi şi colegi pe teme profesionale etc. manifestări ştiinţifice Pregătirea unor activităţi culturale şi sportive în şcoală cu elevii Participarea la activităţi culturale şi sportive ale elevilor Excursii.Participarea la cursuri de formare (incluzând şi activitatea de pregătire a participării.) Pregătire examene la cursuri de masterat Pregătire pentru grade didactice Participarea la sesiuni de comunicări.

curent. telefon. alte instituţii de la care se solicită adeverinţe.) Activităţi ce vizează starea de sănătate proprie sau a familiei Timp pentru maşina/motocicleta/bicicleta familiei Executat/supravegheat reparaţii la locuinţă Alte activităţi (specificaţi) Total Nr.) Activităţi individuale de timp liber Activităţi de timp liber cu prietenii Timp pentru animalele de companie ale familiei 42 Nr. activităţi sportive etc.Activitate personală (tip C) Activităţi casnice (curăţenie. informaţii etc. Primărie. gaze. spălat vase etc. documente. ore Activitate personală (tip D) Discuţii în familie cu diverse teme (nu cele legate de treburi curente administrative) Activităţi de timp liber cu familia (vizionări în comun de filme.) Cumpărături Achitat facturi pentru cheltuielile curente utilităţi (întreţinere. plimbări. făcut ordine în locuinţă.) Relaţii cu instituţii publice (Administraţie financiară. excursii. ore . programe TV. cablu etc. vizionări de spectacole. apă. călcat. spălat. făcut mâncare.

canto. Ai obţinut o astfel de figură? Dacă da. muzică etc. O activitate perfect echilibrată ar trebui să ducă la o figură apropiată de un romb.ore) Include numărul total de ore de fiecare tip în diagrama de mai jos.Lectură Activităţi de pregătire a concediului şi de concediu Călătorii Timp pentru „pasiuni” (colecţionat timbre. canotaj. fotografie.) Corespondenţă (inclusiv email. gătit. design vestimentar etc. şah. chat) Navigare Internet Participarea la activităţi culturale şi sportive de grup (cor. Uneşte punctele ce marchează timpul total de fiecare tip. cursuri de pictură. echipe sportive.) Grădinărit (includeţi şi grija pentru plantele de apartament) Frecventarea unor cursuri într-un cadru organizat. Poţi să treceţi direct la partea următoare a modulului. bravo! Eşti printre cei extrem. 43 . Fixează pe axe repere (de exemplu 50. ca în exemplul din diagramă. dar extrem de puţini care reuşesc să-şi echilibreze activitatea profesională şi cea personală. formaţii muzicale etc. trupe de teatru. altele decât cele de formare continuă (şcoala de şoferi. pictură. 100. 150….) Voluntariat Altele (specificaţi) Total Numărul de ore este unitatea de măsură pe axe.

Ce influenţă au activităţile de tip D asupra celor de tip A? Menţionăm la început articolul din lege care precizează că formarea continuă este un drept şi o obligaţie precum şi oferta de formare din ce în ce mai diversă (atât pe plan intern cât şi oportunităţi de formare în străinătate). Alegerea cursurilor de formare ar trebui să fie făcută după o analiză atentă atât a nevoilor individuale de formare cât şi a ofertei de formare. adeverinţe. Temă de Vor viza optimizarea carierei profesionale: Cum ai putea să transferi timp între tipurile B şi D? Cum ai putea reduce durata tipului A? Analizează ce tip de activitate de tip B te-ar putea ajuta să faci acest lucru. cândva”. având drept criteriu principal utilitatea cursului (în special pentru activităţile de tip A). Eventual putem să ne organizăm mai bine (vezi partea din modul referitoare la managementul timpului). Priviţi-vă diagrama şi gândiţi-vă că alegerea cu maximă atenţie şi responsabilitate a programelor de formare la care participăm ar putea să ne ajute să transferăm timp la categoria B.Cei care au obţinut o figură deformată sunt invitaţi să analizeze care este tipul total de timp care a dus la dezechilibru. adică la activităţi plăcute. Perfect adevărat. La o primă analiză a tipului de activităţi incluse la tipurile A şi C se observă că sunt activităţi la care nu putem renunţa. împreună cu familia şi prietenii şi să mai echilibrăm diagrama! 44 . dar o reală dezvoltare profesională nu înseamnă goana după credite. programe de masterat alese doar pe pentru că „poate foloseşte diploma aia la ceva.

Tip A Nr ore Tip B Nr ore Tip C Nr ore Tip D Nr ore 45 .

Accepţiunea primară a conceptelor de responsabilitate şi responsabilitate publică ne trimite la obligaţie. vieţii şi siguranţei acestora. pe parcursul îndeplinirii sarcinilor. un cadru didactic: • • • Conduce activitatea curriculară şi extracurriculară în condiţii reglementate la nivel de sistem (ce se execută) Îşi alege metode adaptate elevilor şi condiţiilor şcolii şi le implementează într-un mod raţional şi credibil (cum se execută. deci care implică aprioric o anumită răspundere. de exemplu. acţiunea inadecvată sau lipsită de atributele (cum ar fi.1. de data asta public pentru îndeplinirea misiunii încredinţate în mod formal şi legal. definit de cadrul legal şi de misiunea enunţată public au consecinţe asupra persoanelor şi bunurilor. suportând consecinţele pentru efectele produse. în plus. Totodată. distrugeri. a da socoteală de ceva. rămâneri în urmă) În fond. Formulările de dicţionar sunt generale. dar activitatea cadrelor didactice se înscrie exact în parametrii definiţi. afectarea vieţii şi a sănătăţii sunt completate de efecte indirecte şi mediate social sau instituţional prin mecanisme de interacţiune dintre cele mai diverse. e vorba de o obligaţie / misiune ca urmare a ocupării unei poziţii asumată conştient. de a răspunde. i se cere un comportament raţional. datoria de a da seamă. Elementul identitar al adeziunii la responsabilitate ca valoare este subliniat de Burke şi Reitzes (1991) care consideră că angajamentul pentru valori contribuie la definirea identităţii individului. Efectele negative directe cum sunt accidentele. Acţiunea sau non-acţiunea unei organizaţii sau instituţii. astfel. prăbuşirea unor clădiri. responsabilitatea implică autoritatea de a lua decizii în mod independent şi obligaţia de a repara greşelile şi prejudiciile care s-au produs pe parcursul desfăşurării activităţii. neparticularizate. eficienţa. asupra bunăstării.6. eficacitatea) prezumate într-un contract instituţional explicit. Responsabilitate şi răspundere în exercitarea profesiei didactice Responsabilitatea este considerată în dicţionarele şi enciclopediile uzuale şi de specialitate ca fiind obligaţia unei persoane de a efectua ceva. decizii luate în mod independent) Organizează activităţi remediale (obligaţia de a repara greşeli. mai mult decât la crearea unor relaţii sau la definirea rolurilor în 46 . credibil. având obligaţia de a verifica că se face ceea ce trebuie. transparenţa. Persoana respectivă desfăşoară o anumită activitate şi răspunde pentru rezultatele obţinute.

stabilitatea. • Receptivitatea se referă la acceptarea de către cadrele didactice de solicitări. procesul aşteptat. Pentru activitatea didactică acest aspect este extrem de important în realizarea evaluării sumative • Stabilitatea implică faptul că e necesar să existe o anumită consecvenţă în timp în ceea ce priveşte activităţile derulate şi metodele şi mijloacele utilizate (nu se improvizează şi experimentează permanent noi metode netestate). iar acesta îl poziţionează apoi în reţeaua socială şi îl identifică drept purtător de valori şi practicant consecvent al unei linii de conduită. competenţa. 47 . • Probitatea este invocată atunci când vorbim de oameni responsabili sau de instituţii responsabile. O parte din analizele autorilor mai sus menţionaţi se axează pe discutarea aspectelor care sunt implicate cel mai frecvent atunci când se utilizează conceptul de responsabilitate. Fritz Morstein Marx (1957) şi Herbert Spiro (1953) referitoare la instituţiile publice. cu adaptare pentru unităţile şcolare. Putem da ca note definitorii ale conceptului de probitate onestitatea şi integritatea. Angajamentul pentru valori produce un set de semnificaţii pentru subiect. leadership-ul. prudenţa. • Leadership-ul se referă la faptul că în societatea contemporană cadrele didactice trebuie să facă mai mult decât să răspundă la solicitările publice. Receptivitatea presupune o anumită deschidere către oameni şi răspunsuri prompte. cu accent pe lucrările lui Austin Ranney (1954). sugestii. colegilor. idei. consecvenţa. Vom examina în continuare conceptul de „responsabilitate” aşa cum este utilizat în literatura de specialitate anglo-saxonă. şi anume: receptivitatea. se aleg metodele şi mijloacele Consecvenţa înseamnă a adopta şi a respecta constant aceleaşi principii şi a menţine acelaşi curs al acţiunilor. probitatea. transparenţa. eficacitatea.organizaţii. propuneri ale elevilor. • • Flexibilitatea presupune să nu se ignore anumite grupuri sau nevoi specifice relevante atunci când se planifică activităţile. părinţilor. Lipsa de răspundere sau sustragerea de la răspundere este sancţionată cu ajutorul unei palete graduale de pedepse. rezultatul aşteptat şi răspunderea. adică trebuie să aibă iniţiativa în ceea ce priveşte propunerea de soluţii la anumite probleme şi chiar să se implice în definirea acestor probleme. flexibilitatea.

• Răspunderea. Realizarea activităţilor trebuie să fie eficientă. Putem vorbi aici despre răspunderea profesională – un model de răspundere în care se elaborează standarde într-un cadru colegial. iar consecinţele pentru profesori se găsesc în aria evaluării realizate de către egali (ceilalţi profesori). notarea. toate activităţile curiculare şi extracurriculare trebuie gândite în raport cu posibile consecinţe şi nu elaborate ad-hoc. De un alt tip de răspundere este vorba în cazul cadrelor didactice care sunt numite în comisii de examinare de diferite tipuri 48 . raportarea la standardele existente generale sau interne. în care există o abordare a rolului de conducere (director. • • Precauţia. Această abordare se bazează pe motivaţia internă. Se referă la activitatea desfăşurată în şcoală. respectarea prevederilor privind planificarea. norme NTSM şi PSI etc) • Rezultatele aşteptate. cu achiziţionarea de noi materiale şi echipamente după o analiză riguroasă a utilităţii lor prin raportare la planul de dezvoltare instituţională şi după o analiză atentă a raportului cost/beneficii aşteptate. cerinţe curriculare. Procesul didactic. deşi se desfăşoară în spaţiul şcolar (tradiţional în clasă. pregătirea şi derularea activităţilor didactice. în funcţie de succesul sau eşecul elevilor şi de contribuţia fiecăruia la creşterea reputaţiei instituţiei. rezultatele aşteptate putând să fie diferit de cel aşteptat de elevi. • Eficienţa. elaborarea unora interne poate raporta coerent demersul tuturor cadrelor didactice ale şcolii la rezultatele aşteptate. Fiind vorba de copii. Procesul aşteptat. cu utilizarea resurselor existente. cu privire la activităţile din şcoală. părinţi sau chiar de unele cadre didactice. Acest aspect trebuie privit din punctul de vedere al şcolii. şef) mai mult din perspectiva liderului preocupat de respectarea standardelor profesionale. • Competenţa. În primul rând trebuie să se supună cerinţelor impuse de documentele reglatoare (durată. ca interacţiune între profesor şi elevii săi) trebuie să fie transparent şi deschis analizei publice.• Transparenţa. În lipsa unor standarde oficiale. de management şi administrative şi va fi ghidată de actele normative în vigoare cu ajutorul standardelor (în cazul în care acestea există). cu alocarea lor în funcţie de priorităţi.

Te invităm să semnalezi posibile abateri la fiecare element component identificat şi modul în care acestea ar sunt/ ar putea fi sancţionate. coduri de conduită profesională) şi de aspectele intrinseci şi neformalizate – asumare.blamul public. Termenul mai larg de „responsabilitate publică” se regăseşte frecvent în asociere cu “morala şi etica” organizaţiilor şi instituţiilor. juridice sau morale. dispreţ. dar şi dezaprobă. alfabetic aspectele ce trebuie luate în considerare la stabilirea responsabilităţii pentru a nu induce ideea de ierarhizare a lor. onorurile. în numele responsabilităţii publice. Referirile le vei face indicând doar 49 . al legalităţii în integralitatea sa şi al unei raţionalităţi izvorâte din asumarea conştientă a misiunii. oprobriul). aprecierea . Aspectul etic al responsabilităţii morale este legat de acţiunile întreprinse şi de consecinţele lor în plan social. prin elementele culturii organizaţionale. a manifestărilor informale ale normativităţii societale (lauda. eventual. stigmatizare. ale fiecărui aspect. care. De aceea. celebrează. discursul despre responsabilitate nu poate fi rupt de discursul privind aspectele formalizate ale culturii organizaţionale (coduri etice. ierarhizarea lor se poate face. Pe coloana a treia vei indica posibile abateri în realizarea elementelor componente prin raportare la reglementările legale şi la realitatea şcolii tale (cultura organizaţională. factori de influenţă). reguli interne scrise şi nescrise etc. Nerespectarea sau neglijarea acestor aspecte ale responsabilităţii atrage după sine sancţiuni care pot să fie administrative.Aplicaţie Am ordonat pe prima coloană. fie în sarcina grupului sau organizaţiei. Aspectul etic al exerciţiului responsabilităţii este însoţit de o paletă graduală de recompense şi pedepse aflate fie în sarcina opiniei publice. în funcţie de cultura organizaţională a fiecărei şcoli. în tabelul de mai jos. apreciază. Ai descrierea lor succintă ca punct de plecare. independenţă decizională şi chiar rezistenţă la presiuni. În coloana a doua te rugăm să indici. iniţiativă organizaţională. sancţionează prin evitare. cât mai concret. Toate aspectele sunt importante. elementele componente pe care le consideri importante în şcoala ta.

Despre motivare poţi afla la capitolul de managementul resurselor umane dintr-un curs de management educaţional! Aspectul Competenţa Consecvenţa Eficacitatea Elemente componente Posibile abateri Posibile modalităţi de sancţionare Flexibilitatea Leadership-ul Probitatea Procesul aşteptat Prudenţa Răspunderea Receptivitatea Rezultatele aşteptate Stabilitatea Transparenţa 50 . în termeni concreţi. simpli şi clari. adică. Indică şi sancţiunile morale şi modul în care funcţionează în şcoala ta.tipul sancţiunii (nu cuantumul ei). să-ţi faci treaba pentru care ai fost angajat în condiţiile legii şi cu rezultatele aşteptate de angajator. Ne referim în aceasta aplicaţie doar la sancţiuni şi nu la recompense (cum probabil ai întâlnit în alte cursuri de formare). Îţi reamintim că subiectul secvenţei este responsabilitatea.

dacă nu e cazul. Bazează-te pe analiza care ai făcut-o la exerciţiul anterior şi identifică abateri la componentele responsabilităţii care au făcut posibile respectivele rezultate. 1959) 51 . pe care el le exercită cu ajutorul unor metode ierarhice cum sunt: bugetarea. precum şi prin structurarea şi restructurarea organizaţiei. Supune analizei responsabilitatea cadrelor didactice din şcoala la care te raportezi. solicitările privind o „birocraţie reprezentativă” (asigurarea reprezentativităţii efective în organismele colective de conducere şi coordonare). Raportează-te la şcoala ta dacă rezultatele au fost mai slabe decât de obicei. Ne referim aici în principal la aspectele corelate cu valorile. sau. pe aspectele de reprezentare şi profesionale ale serviciilor educaţionale ca surse ale responsabilităţii. la o şcoală pe care o cunoşti care a fost în această situaţie. ci reflectează asupra cauzelor. formale externe şi informale externe. loialitatea şi reacţiile la leadership. Modul în care se realizează coordonarea/conducerea activităţii organizaţiei poate influenţa în mod hotărâtor mecanismele de responsabilitate. • Prin relaţia de coordonare formală internă se înţeleg acele abordări care se axează pe direcţionare şi control din partea managerului aflat la vârful ierarhiei. managementul personalului. atitudinile şi comportamentul directorului (deşi. Sunt incluse 2 (Gilbert. informale interne. în mod formal. nu căuta scuze. deciziile majore se iau în Consiliul de administraţie) • Coordonarea informală internă se referă la acele abordări care pun accentul pe valori ale organizaţiei sau personale. Această poziţie include şi subliniază valori şi atitudini: identificarea. standardele şi regulile procedurale. solicitările ce vizează „responsabilitatea funcţională” (asigurarea condiţiilor de desfăşurare a activităţii sub aspectul resurselor de diverse tipuri şi a climatului general din şcoală). Să trecem în continuare şi alte aspecte ce influenţează responsabilitatea.Temă de Reflecţie Tema de reflecţiei o constituie rezultatele de la examenul de bacalaureat sesiunea iulie 2011. Relaţiile de coordonare pot fi împărţite 2 în patru categorii: formale interne. Fii obiectiv.

De obicei. NSSM etc. 52 . Ne referim aici la coordonarea şi controlul efectuate de ISJ şi ministerul de resort. Modelul de responsabilitate elaborat pe baza acestui concept implică un element de participare a comunităţii la procesul administrativ. Ce este important la această componentă informal-externă este faptul că relaţiile interpersonale sau intergrupuri sunt mai importante aici decât relaţiile statutare. pe democraţia participativă. deşi. în general. Notează titlul ultimei coloane: Factori de influenţă. de alte instituţii cu atribuţii de control (ce vizează. organele financiare abilitate.aici şi relaţiile interpersonale ale cadrelor didactice. şi. • Poziţia formală externă se bazează în primul rând pe coordonare şi control formal extern. se recunoaşte că această poziţie prezintă de multe ori şi caracteristici preponderent informale. Această poziţie pune accentul pe controlul (formal extern) exercitat de organisme specializate. Identifică la fiecare din elementele componente pe care le-ai notat care sunt posibilii factori de influenţă din cele patru categorii menţionate mai sus ce pot induce abateri.) • În relaţia informală externă sunt incluse abordările care merg pe reprezentarea grupurilor de interese. cu alte persoane cu notorietate şi/sau influenţă. participarea comunităţii. posibilele conflicte (latente sau manifeste). Aplicaţie Ne întoarcem la tabelul de la aplicaţia anterioară care are o coloană pe care nu ai utilizat-o încă. Intră la această categorie relaţiile cu sponsorii şcolii (dacă şcoala are aşa ceva). Toate aceste caracteristici sunt desemnate ca „informale” pentru că au avantajul participării de grup şi calităţi precum: identificarea. cu părinţi cu influenţă pe plan local. consensul. această participare este „formalizată” şi normativizată prin reglementări administrative. de exemplu respectarea normelor PSI. status-ul şi stimularea. cultura organizaţională. în general.

Info+ Metodologiile de acordare a gradaţiilor de merit.edu. competenţele vizate şi conţinuturile unui curs de formare. structurat pe capitole şi subcapitole pe un domeniu care te interesează şi pe care nu l-ai găsit în nici o ofertă de formare din cele analizate la aplicaţiile din acest capitol. Jurnal de capitol ce am învăţat …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… ce aplic …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… ce mai vreau să ştiu 53 .Temă de Reflecţie Cum ar putea fi diminuată influenţa factorilor pe care i-ai identificat ca inducând abateri. de stabilire a profesorului anului. obiectivele.ro ) Exerciţiu de creativitate Stabileşte scopul. a şcolii anului (www.

Definirea „frumosului” este greu de realizat. proiectivcreative. cum gândim. Personalitatea este o însuşire. Avem o pleiadă de dorinţe şi aspiraţii: dorim să arătăm mai bine. poate fi făcută prin raportare la moda vremii referitoare la chip şi îmbrăcăminte de exemplu. tocmai pentru că prezintă acest echilibru (de altfel greu de definit. cum suntem şi cum acţionăm. ci se referea la ceva mai presus de modă sau obiceiuri cotidiene. 2. dorinţă de autodepăşire. pe care dorim să le facem în afara orelor de program. am mai păstrat din perioada copilăriei şi adolescenţei dorinţa de a afla mai multe despre noi. voinţă. un dar pe care omul şi-l poate face prin autocunoaştere. să ne bucurăm de viaţă. să ne întâlnim cu prietenii. După psihologul român P.P.1. să avem animale de companie. Spunem uneori cu admiraţie despre cineva că are personalitate. afectiv-emoţionale şi volitiv-caracteriale. mergând de la chip la îmbrăcăminte şi de la suflet la gândire” A. Cehov Dezvoltarea personală este foarte importantă pentru fiecare dintre noi. dar sesizabil).Credem că fiecare are o listă întreagă de astfel de năzuinţe! În plus. să celebrăm în familie momentele importante. cea profesională neputându-se realiza fără ea. cele două se întrepătrund şi se intercondiţionează. să pictăm.Neveanu personalitatea este subiectul uman ca unitate dinamică bio-psiho-socio-culturală.P. 54 . dinamico-ernergetice. educaţie. Fiecare dintre noi avem activităţi preferate. programatice si operaţionale.2. să facem sport. să cântăm. Dezvoltarea personală „La om totul trebuie să fie frumos. Personalitatea umana este greu de definit în mod exthaustiv. axiologice. până în prezent numărul definiţiilor depăşind cifra de o sută. înzestrat cu functii cognitive. dar cu siguranţă Cehov nu avea în vedere astfel de raportări concrete. să citim…. Autocunoaștere și dezvoltare personală Să începem prin a comenta citatul pe care l-am ales pentru deschiderea capitolului. despre cum ne văd ceilalţi. să fim sănătoşi. despre cum am putea să învingem nişte bariere intrene şi să facem mai bine nişte lucruri pe care simţim că le-am putea face mai bine. la un echilibru pe plan superior între cum arătăm. manifestate în comportament.

originală și activă. în funcţie de mediu şi de educaţie. aptitudinile sunt însuşiri psihice. Ca parte a pesonalităţii. ca bază de discuţii.P. îmbrăcăminte. sau exemple ce să înglobeze mai multe elemente) • Cum ai defini personalitatea? Temă de Reflecţie • • • • Ţi s-a spus vreodată că ai avea talent la ceva? Cine şi când? Ai simţit vreodată că ai talent la ceva? La ce? Ce ai făcut până acum ca să-ţi cultivi respectivul talent? Ce-ţi propui să faci de acum încolo? 55 . fie se dezvoltă prin exersare. suflet şi gând (pot să fie exemple punctuale pentru fiecare element.Ca sistem suprastructurat deschis. Aplicaţii • Comentează citatul din A. îmbrăcăminte. Cehov definind ce înseamnă pentru tine chip. definiţiile au fost prezentate tocmai pentru a ilustra această complexitate. talentul fiind o formă de manifestare superioară. dar domeniul este unul extrem de specializat. chiar dacă ele nu vor fi riguroase şi nu se vor suprapune peste cele din psihologie. personalitatea este rezultatul dezvoltării unitare prin procesul învăţării a însuşirilor înnăscute și dobândite sub influența mediului sociocultural. la mediul înconjurător. asigurând fiecărei individualităţi o adaptare. ce sunt fie ereditare. suflet şi gând frumos • Dă exemple când te-ai simţit frumos/ă la chip. Fiind vorba de natura umană domeniul este extrem de complex. Pentru scopurile modulului este util să ne stabilim noi definiţiile de lucru.

Discutaţi diferenţele. Dovadă stau mulţimea de teste de autocunoaştere pe care le găsim online sau în multe publicaţii. cu ajutorul unor persoane foarte apropriate în care avem încredere. să zicem că l-am completat doar ca să ne amuzăm!). dar credem că la vârsta matură este un exerciţiu foarte util să ne punem noi întrebări şi să încercăm să ne autocunoaştem.Pomeneam dorinţa de autocunoaştere ce se manifestă mai ales din perioada copilăriei până la sfârşitul adolescenţei. Teme de Reflecţie • • • • La ce aspecte au apărut diferenţe? De ce crezi că au apărut? Îţi menţii descrierea iniţială sau o schimbi? Crezi că descrierea va mai fi actuală după un an? Dar după cinci? 56 . ci doar faptul că fiecare din noi am avut la un moment dat curiozitatea să completăm un astfel de test/chestionar (cu menţiunea că dacă am „ieşit bine” tindem să-i dăm crezare. S-ar putea să aflăm că modul în care ne percepem diferă de cel în care suntem percepuţi de cei apropiaţi şi/sau de către cei din jur. care sunt diferenţele de percepţie). Nu comentăm cât sunt de riguroase. • • • • Descrie-te (în scris) sub toate aspectele pe care le crezi importante. Nu negăm utilitatea unor astfel de chestionare dacă sunt profesionist alcătuite şi interpretate. Analizaţi împreună cele două descrieri (vedeţi dacă aţi luat în considerare aceleaşi aspecte. iar dacă nu. dar ea se manifestă într-o oarecare măsură şi la persoanele mature. Roagă pe cea mai apropiată persoană să facă acelaşi lucru. Aplicaţii A.

Stabiliţi în grupul de persoane care participă o persoană ca facilitator. Scrie-l pe o foaie de hârtie. iar partenerul face acelaşi lucru. ce te-a determinat să-ţi schimbi părerea? Ai descoperit. ţi-a fost greu să-l stabileşti) După discuţiile cu colegii îţi mai păstrezi ideea că eşti cel mai bun/ă în domeniul ales? Dacă nu. Teme de Reflecţie • • Au coincis domeniile notate? De ce crezi că au existat diferenţe ? (dacă au existat) 57 . că ai putea fi cel mai bun/ă şi în alte domenii? B. Comentaţi apoi împreună constatările. în varianta în care notezi pe aceeaşi hârtie la ce crezi că eşti cel mai bun tu şi la ce este cel mai bun el/ea. gen „cultiv cele mai frumoase flori/etc”. Teme de Reflecţie • • • • • • Ai putut să găseşti un domeniu în care eşti cel mai bun/ă? Ţi-a fost greu să stabileşti domeniul în care eşti cel mai bun/ă? De ce ? (nu ai putut să stabileşti un domeniu. Acesta poate fi relaţionat cu activitatea profesională. „fac cele mai bune clătite/etc. Reia exerciţiul cu partenerul/a de viaţă. gen „pot să rezolv cel mai bine şi mai repede orice integrală/problemă din manuale sau culegeri” sau din sfera extraprofesională. prin comparaţie cu ce au scris colegii tăi.Aplicaţie Stabileşte un domeniu în care eşti cel mai bun în comparaţie cu colegii de cancelarie (să fii sigur că ai câştiga dacă s-ar organiza un concurs!). care să adune toate foile şi să le citească în faţa întregului grup.

de ce crezi că nu au fost? Eşti mulţumit/ă cu persoana ta aşa cum este în prezent? Eşti resemnat/ă? Cine sau ce te-ar putea motiva să te schimbi? Info+ Sava. 2. F. cu bifarea de pe liste a problemelor rezolvate. Compară descrirea situaţiei prezente făcută anterior şi stabileşte diferenţele. Bucureşti 2011. Teme de Reflecţie • • • Au fost diferenţe majore? Dacă nu au fost. fără specificarea priorităţilor. fără corelare cu scopurile şi obiectivele.2. 58 patru generaţii de management al .A – Metode implicite de investigare a personalităţii.Aplicaţie Descrie-te cum crezi că vei fi peste 5 ani. Fă un plan pentru cele care necesită timp mai îndelungat de realizare. Editura Polirom. Self management De câte ori te plângi că nu-ţi ajunge timpul? La câte activităţi plăcute a trebuit să renunţi sub acelaşi pretext al lipsei de timp? În literatura de specialitate sunt identificate timpului: Prima generaţie era caracterizata prin note şi liste de probleme. de regula în ordinea apariţiei lor.

Elementele esenţiale ale generaţiei a patra sunt prezentate în diagrama matricei manageriale a timpului: Modelul managerial al timpului URGENT IMPORTANT Crize Probleme presante Proiecte cu termen fix I Nu e urgent Prevenire Cultivarea relaţiilor Recunoaşterea noilor oportunităţi Planificare II Neimportant Întreruperi. agende şi reflectă tentativa de a planifica evenimente şi acţiuni. ci de a ne gospodări cât mai bine pe noi înşine. Generaţia a treia se concentrează asupra stabilirii obiectivelor. A patra generaţie este constituită din persoane care şi-au dat seama că planificarea şi controlul strict al timpului sunt adeseori contraproductivi pentru că accentul pus pe eficienţă diminuează oportunităţile de a dezvolta relaţii interumane. considerând că problema nu este de a gospodări cât mai bine timpul. se fac planificări . apeluri Corespondența.A doua generaţie ar putea fi caracterizată prin indexuri. de a preîntâmpina anumite nevoi. rapoarte. Ele au renunţat la programe şi planificări manageriale ale timpului prea restrictive şi limitative. include conceptul planificării zilnice. al alcătuirii unor planuri specifice pentru îndeplinirea acelor activităţi considerate mai importante. dar nu se stabilesc priorităţi. Se pot stăpâni ceva mai bine situaţiile. întâlniri Probleme presante Activităţi mărunte III Munca de rutină Corespondența Conversaţie la telefon Timp irosit Activităţi plăcute IV 59 . tabele.

criza permanentă de timp. epuizarea. pentru că nu poate ignora activităţile din cadranul I. având impresia că se află de fapt în cadranul I. adaptarea planurilor la condiţiile noi etc. Activităţile din acest cadran sunt cheia unui management eficient al timpului. nu se subordonează obiectivelor propuse. ) Pentru a avea timp pentru activităţile din cadranul II o persoană trebuie să reducă din timpul afectat activităţilor din cadranele III şi IV. A spune "da " la importantele activităţi din cadranul II înseamnă a învăţa să spuneţi " nu " altor activităţi. reduce dimensiunile cadranului I şi îşi petrece cât mai mult timp în activităţi din cadranul II. Va rezulta stresul. supraaglomerarea. O altă categorie de persoane îşi petrec timpul în cadranul III al urgenţelor neimportante. pentru că tratează lucruri care sunt importante fără a fi însă şi urgente (planificările pe termen lung. după cum se observa din tabel. activităţi preventive. care uneori au aparenţa unor urgențe. reacţionând faţă de situaţiile urgente ca şi cum ar fi şi importante şi astfel se focalizează pe activităţi pe termen scurt. Trebuie acordat cât mai mult timp activităţilor din cadranul II pentru a se putea rezista presiunilor activităţilor din cadranele I şi III. Persoanele ce îşi desfăşoară activitatea în cadranele III şi IV nu au calităţi manageriale şi nu au ce căuta la conducere. astfel încât cei ce se lasă ancoraţi în acest cadran vor fi într-o situaţie continuă de stres şi vor avea ca alternativă foarte la îndemână să se refugieze în activităţile neimportante şi neurgente din cadranul IV. neavând timp pentru activităţile din cadranele II şi III şi trăind o permanentă perioadă de criză. cultivarea relaţiilor. 60 . Cadranul I este şi urgent şi important şi în general numim activităţile cadranului I "crize" sau " probleme”. consideră lipsite de valoare planurile pe termen lung. O persoană cu un management bun al timpului se fereşte de cadranele III şi IV. URGENŢA şi IMPORTANŢA .Factorii cei mai importanţi într-o activitate sunt. Atâta timp cât o persoană acţionează în cadranul I el este încontinuu presat de situaţii de criza.

Obiectivul celor ce acţionează în acest cadran este de a-şi organiza în mod eficient viata. În ce mod felul în care îmi sunt aranjate documentele scrise (planificări.În ce mod felul în care îmi organizez fişierele în calculator şi îmi denumesc documentele mă ajută sau mă stânjeneşte în îndeplinirea sarcinilor? 5. având obiectivele foarte clar stabilite.În ce domeniu ți se pare că ai cheltuit mai mult timp decât cel planificat ? 3. dar şi pe aspectele importante şi menţinând echilibrul între resurse şi obiective. De ce eşuează în general încercările tale de a-ți optimiza utilizarea timpului ? 7. astfel încât realizarea lui să nu necesite mai mult timp decât realizarea sarcinilor cuprinse în el! Întrebări recapitulative 1. Cum ai putea să petreci mai puţin timp în activitatea neplanificată sau situaţii de criza ? 4.) mă ajută sau mă stânjeneşte în îndeplinirea sarcinilor ? 6. caiete de teză. Cum ai putea să îți stabilești mai bine domeniile prioritare de activitate ? Idei pentru o mai bună utilizare a timpului 61 . În ce domeniu ți se pare că ai cheltuit mai puţin timp decât ți-ai planificat ? 2. lucrări de control etc. concentrându-se pe urgenţe. El trebuie să fie realizat în funcţie de personalitatea fiecăruia şi în funcţie de stilul său de muncă. Atenţie! Instrumentul de planificare trebuie să fie slujitorul şi nu stăpânul celui care îl utilizează.

dacă sarcina este complexă şi se poate subdiviza se pot introduce şi termene intermediare). Lăsaţi deoparte tot ce este neimportant. Fiţi concişi la telefon. Strângeţi-vă ideile într-un singur loc. Fiţi selectiv. Vă vor apăsa. Când abordaţi o problemă încercaţi să o şi finalizaţi. Învăţaţi să spuneţi NU.Câteva reguli simple vă pot ajuta să gestionaţi mai bine timpul: Rezolvaţi problemele dificile sau cele ce necesită o concentrare maxima la orele la care sunteţi de regula în formă maximă şi lăsaţi lucrurile minore pentru perioada când sunteţi obosit. Nu amânaţi unele sarcini importante numai pentru că vă sunt neplacute. În momentul în care vă vine o idee notaţi-o întro agenda pentru că altfel s-ar putea să o uitaţi. Abordarea ei fragmentară. cu întreruperi va necesita timp mai îndelungat de rezolvare. de exemplu) cum aţi folosit timpul în perioada dată şi încercaţi de fiecare dată să găsiţi căi şi metode de îmbunătăţire a programului vostru. Îndepliniţi sarcinile una câte una pentru a vă putea concentra la realizarea lor. vă vor reduce capacitatea de muncă şi creativitatea şi nu aveţi nici o şansă să devină mai plăcute cu trecerea timpului. Faceţi-vă o regulă din a verifica periodic (la sfârşitul săptămânii. veţi pierde din coerenţă şi înţelegere şi veţi pierde timp de fiecare dată pentru a intra din nou în problemă. Multe aşa-zise probleme au tendinţa de a se rezolva de la sine. Faceţi-vă în prealabil o lista cu problemele pe care doriţi să le discutaţi şi în cursul convorbirii telefonice nu divagaţi. Fixaţi-vă termene pentru toate sarcinile. 62 . Din când în când consultaţi-vă agenda şi reţineţi ideile bune. Orice sarcină trebuie să fie precis formulată şi să aibă termen de execuţie clar precizat (eventul. Întrebaţi-vă la fiecare nouă sarcină dacă sunteţi persoana potrivită pentru a o îndeplini.

Cine crezi că este responsabil pentru plasarea sarcinilor în cadranul I? Dacă sunt alte persoane decât tine. iar în timpul petrecut acasă să fiţi detaşat de problemele şcolii. Eşti plecat/ă din localitate. Raportează-te 63 . Analizează sarcinile pe care le-ai plasat în cadranul I. Plasează-le în cele patru cadrane descrise la începutul acestei secţiuni. un document pe care îl ai în calculator. Aplicaţie Listează toate sarcinile pe care le-ai avut de făcut săptămâna trecută în activitatea profesională sau acasă. cum ai putea să le influenţezi astfel încât să poţi să le rezolvi în cadranul II? Aplicaţie În această aplicaţie ne vom referi la gestionarea documentelor electronice. Teme de Reflecţie Cum ai putea aborda sarcinile din următoarea lună astfel încât să nu mai acţionezi în cadranul I. Stabileşte de ce au devenit urgente. Te sună un coleg şi-ţi spune că trebuie să prezinţi la direcţiune/ISJ/parteneri de proiect etc.Evitaţi să vă luaţi de lucru acasă. Stabileşte care a fost momentul anterior săptămânii trecute în care ai fi putut începe rezolvarea lor astfel încât acum să nu mai fie urgente şi să le poţi aborda în cadranul II. Să analizăm următoarea situaţie. Este mai bine să rămâneţi mai mult timp în şcoală şi să vă terminaţi treburile urgente.

2. Analizaţi împreună dacă documentul a putut fi găsit în timpul avut la dispoziţie. 64 . Teme de Reflecţie • Cum denumeşti fişierele şi le ordonezi în dosare/foldere electronice astfel încât. Ed. nu de tipul „deschide calculatorul la documentele mele şi caută acolo. Oricâtă autonomie o au profesorii la clasă în alegerea metodelor de predare. Distincţia între grupuri de lucru şi echipe în şcoală nu este întotdeauna clară. fără a avea un calculator în faţă să poţi da unei alte persoane indicaţii precise (evident. – Managementul timpului. H. Bucureşti 2008 Hutter. în special datorită faptului că nu întotdeauna acestea sunt formal constituite. dar l-am făcut cândva luna trecută”)? • • • Cum poţi să-ţi optimizezi modul în care îţi păstrezi documentele? Crezi că ai putea fi mai ordonat/ă? Ce-ţi propui să faci în această privinţă şi până când? Info+ Covey. Allfa. Roluri într-o echipă în funcție de individualitatea personală Echipa în organizaţie Grupurile de lucru şi echipele sunt esenţiale în activitatea curentă a oricărei scoli. Editura ALL.. Bucureşti 2011.la un anume document pe care deja îl ai şi fă un exerciţiu concret cu unul din colegi sau cu partererul de viaţă. în afara clasei ei sunt membrii ai unor grupuri (formale sau informale) şi a unor echipe. a tehnicilor de evaluare etc. Ai la dispoziţie 1 minut ca să-i spui exact unde să-l găsească. că nu mai ştiu exact cum l-am denumit.3. S. dacă documentul este în calculatorul de acasă. – Managementul personal al timpului.

În cadrul acestor tipuri de grupuri sunt stabilite exact numărul de persoane ce le constituie. tipul de activitate pe care trebuie să îl desfăşoare fiecare membru. Grupurile formale sunt grupurile create cu un anumit scop. infirmierele. tehnicienii constituie un grup formal. 65 . CONDIȚIILE NECESARE PENTRU CONSTITUIREA UNUI GRUP DOUA SAU MAI MULTE PERSOANE INTERACȚIUNE MEMBRII IDENTITATE COMUNĂ LIBERĂ INTRE SCOP COMUN Oamenii se grupează din diferite motive.HANDY (1985) defineşte un grup ca o colecţie de oameni ce se percep ca un grup datorită unei identități comune şi a unui scop ce îi deosebeşte de o adunare oarecare întâmplătoare de indivizi. de cele mai multe ori în timpul liber sau în pauzele de muncă. Aceste grupuri sunt cerute şi structurate de organizaţia din care fac parte şi natura autorităţii în cadrul acestor grupuri este clar specificată. nu este ales sau numit un șef şi nu au stabilite anumite reguli de comportare în prealabil. cine este liderul grupului. KREITNER (1986) defineşte un grup ca două sau mai multe persoane ce interacţionează liber împărtăşind o identitate şi un scop comun. asistentele medicale. aceiaşi persoană putând să aparţină în acelaşi timp mai multor grupuri. De exemplu la camera de urgență a unui spital doctorii. Oamenii sunt fiinţe sociale şi aşa cum arată Maslow dorinţa de aparteneță la “ ceva “ este o motivaţie foarte puternică. Grupurile informale sunt cele ce se organizează spontan.

dar această clasificare nu este importantă pentru scopurile modulului de curs. Grupurile pot fi clasificate după diferite criterii (de exemplu după numărul de membrii).Indiferent de denumire. neplăcute activităţi în interiorul neacceptabile 66 . de obicei. ♦ experienţe grupului proceduri. un grup formal este constituit de obicei în scopul creşterii eficienţei unei organizaţii. La constituirea unui grup ne punem trei întrebări cheie: • • • Care sunt motivele pentru care o anumită persoană vrea să devină membră a unui anumit grup? Care sunt motivele pentru care anumiţi membrii ai unui grup dat vor să părăsească grupul? Care sunt motivele pentru care anumiţi membrii ai unui grup nu vor să părăsească grupul? Se pot stabili factori generali ce pot face un grup atractiv şi factorii ce pot distruge atractivitatea şi coeziunea unui grup: Factori ce fac un grup atractiv ♦ prestigiu şi statut social ♦ relaţii de cooperare în interiorul lui ♦ dimensiune redusă ♦ similaritatea membrilor ♦ imagine publică foarte bună a grupului Factori ce pot distruge coeziunea şi atractivitatea unui grup ♦ cerinţe nerezonabile sau dezagreabile față de membri ♦ imagine publică defavorabila ♦ competiţie cu alte grupuri similare ♦ reguli. Un grup de interese se formează. pe criterii politice având scopul de a proteja interesele membrilor. Grupurile formale tind să fie mai raţional structurate dar mai puţin fluide decât cele informale.

fiind încurajată şi susţinută discutarea ideilor noi. nefiind suficient implicaţi în planificarea comună a obiectivelor membrilor li se comunică în general ce sarcini au de îndeplinit. comunicarea onesta şi deschisă se fac eforturi comune pentru înţelegerea reciprocă a unor puncte personale de vedere (uneori divergente) este recunoscut conflictul ca aspect al interacţiunii umane şi se consideră că şi situaţiile conflictuale pot fi o sursă de idei noi şi creatoare. dar înţeleg că seful trebuie să ia decizia finala ori de câte ori echipa nu o poate face sau în cazuri de urgență scopul principal al activităţii sunt rezultatele pozitive activitatea în echipă prezintă o serie de avantaje majore ce pot conduce rapid la rezultate pozitive ale echipei ca un tot. Grupurile sunt prezente în toate tipurile de organizaţii. corect şi greşit într-un cadru social dat. membrii echipei acţionează în sensul rezolvării cât mai rapide şi constructive a conflictului membrii participă atât la stabilirea obiectivelor cât şi la luarea deciziilor ce afectează echipa. Pentru a înţelege mai bine rolul echipelor şi al grupelor să trecem în revistă rolul acestora: GRUPA • • • membrii consideră că sunt reuniţi numai pentru scopuri administrative fiecare lucrează independent. dar şi la satisfacţii şi împliniri personale ale membrilor echipei: se pot stabili obiective realiste atât pentru echipă cât şi pentru fiecare membru. fie el formal sau informal.Fiecare grup. fără a li se cere părerea sau sugestiile privind cea mai buna abordare membrii nu înţeleg decât parţial (sau ignoră) rolul colegilor de grup apar blocaje de comunicare membrii grupului pot fi bine instruiţi în abordarea sarcinii dar posibilitatea de ași aplica propriile cunoştinţe sau experienţa în rezolvarea sarcinilor poate fi limitată de către șef sau de către alţi membrii ai grupului uneori pot apărea situaţii conflictuale pe care nu pot să le soluţioneze membrii nu participă la luarea deciziilor ce afectează activitatea echipei conformarea la deciziile stabilite ierarhic este deseori mai importantă decât obţinerea de rezultate pozitive • • • • • • • ECHIPA membrii îşi recunosc interdependenta şi înţeleg că atât scopurile comune cât şi cele personale se pot realiza cel mai bine sprijinindu-se reciproc nu se iroseşte timp cu dispute pentru a câştiga teren sau pentru a obţine avantaje personale în defavoarea altor membrii ai echipei membrii sunt angajaţi în atingerea unor obiective la stabilirea cărora au participat efectiv membrii activează într-un climat de încredere şi sunt încurajaţi săși exprime deschis ideile. aplicarea metodelor de lucru avansate impactul performanțelor este mai semnificativ deoarece membrii echipei înţeleg ce se aşteaptă din partea lor şi îşi pot monitoriza performanțele în funcţie de cerinţe se menţine echilibrul între productivitatea grupului şi nevoia de satisfacţie profesională a membrilor echipei (odată cu atingerea obiectivelor propuse se recunoaşte atât rezultatul echipei în ansamblu cât şi contribuţiile personale ale membrilor echipei) membrii echipei recunosc importanta muncii disciplinate şi îşi adaptează comportamentul standardelor echipei învăţând să lucrezi efectiv într-o echipă este o bună pregătire în vederea îmbinării activităţii echipei tale cu a altor echipe • • • • • • • • • • • • • • • • • • 67 . uneori cu scopuri diferite membrii au tendinţa să se concentreze asupra propriei lor persoane. Acestea sunt standarde de comportament ce ajută individul aparţinând grupului să distingă între rău şi bine. dar de multe ori aceste acţiuni nu pot fi prevăzute. îşi are propriile norme de comportament. având acţiuni previzibile. fiecare membru al echipei contribuind la stabilirea acestora atât șeful cât şi membrii echipei se implică în obţinerea de rezultate pozitive şi rapide membrii echipei îşi cunosc şi îşi înţeleg reciproc priorităţile şi se susţin când apar dificultăţi comunicarea este deschisă. opiniile şi eventualele dezacorduri sunt încurajate întrebările. Conştientizarea apartenenţei la un grup a unei persoane influenţează comportamentul acestuia în raport cu persoane neaparţinând grupului.

luându-le în considerare pe cele în care v-aţi aflat în compania altor oameni. Conţine şapte secţiuni. care descriu 8 atitudini sau reacţii faţă de situaţia descrisă în respectiva secţiune. Vei observa că unele din afirmaţii se apropie de atitudinea ta mai mult decât altele.Aplicaţii Gândiţi-vă la activităţile voastre din ultimele zile. Listaţi-le şi stabiliţi în care din situaţii v-aţi perceput ca aparţinând unei colecţii de indivizi şi în care v-aţi perceput ca membru al unui grup? Temă de Reflecţie • • Care sunt grupurile informale din şcoală din care fac parte şi de ce? Care sunt grupurile formale din care fac parte? Aplicaţie În prima parte a acestei aplicaţii veţi completa un chestionar pentru stabilirea rolului/rolurilor pe care le puteţi îndeplini într-o echipă. fiecare privind un aspect diferit al lucrului în grup. Chestionarul este deja clasic şi se numeşte chestionar Belbin (după numele autorului): Testul de echipa Belbin (Chestionar de auto-percepere a rolului in echipa) Acest chestionar te va ajuta să îţi evaluezi rolul în echipă. Pentru a arata acest lucru eşti 68 . De asemenea poţi observa că pot fi adevărate pentru tine mai multe afirmaţii. Fiecare secţiune are 8 afirmaţii.

Un exemplu de cum pot fi alocate cele 10 puncte este arătat în exemplul de mai jos . Poţi să dai câte puncte doreşti de la 0 la 10 la o afirmaţie. dar totalul punctelor în fiecare secţiune trebuie sa fie de 10. Nu există un răspuns “corect” – fiecare profil este unic.rugat să distribui 10 puncte între diversele afirmaţii. Proporţia celor 10 puncte pe care le dai unei afirmaţii indică probabilitatea ca tu să acţionezi în modul descris. Exemplu 1 A B C D Cred că pot contribui într-o echipă astfel: Pot observa şi valorifica noi oportunităţi Pot lucra bine cu diverşi oameni Generarea ideilor este una din abilităţile mele naturale 1 1 3 Capacitatea mea este că pot să încurajez oamenii să acţioneze când simt 2 că au ceva de valoare de oferit grupului E Capacitatea mea de a merge până la capăt se corelează bine cu eficienţa personală F G H Sunt pregătit să fac faţă unei nepopularităţi temporare dacă obţin rezultate Pot de obicei să simt ce este realist şi ce va funcţiona Pot oferi o analiză logică pentru opţiunile alternative fără a fi părtinitor 2 1 Chestionar 1 A B C Cred că pot contribui într-o echipă astfel: Pot observa şi valorifica noi oportunităţi Pot lucra bine cu diverşi oameni Generarea ideilor este una din abilităţile mele naturale 69 .

D Capacitatea mea este că pot să încurajez oamenii să acţioneze când simt că au ceva de valoare de oferit grupului E Capacitatea mea de a merge până la capăt se corelează bine cu eficienţa personală Sunt pregătit să fac faţă unei nepopularităţi temporare dacă obţin rezultate Pot de obicei să simt ce este realist și ce va funcţiona Pot oferi o analiză logică pentru opţiunile alternative fără a fi părtinitor Dacă aş avea un posibil dezavantaj pentru lucrul în echipă. acela ar fi că : F G H 2 A Nu mă simt bine decât dacă întâlnirile sunt bine structurate şi controlate şi în general bine orientate Am tendinţa de a fi prea generos cu cei care au un punct de vedere corect care nu a fost apreciat corespunzător Am tendinţa de a vorbi prea mult odată ce grupul ajunge la discuţii despre noi idei Perspectiva mea obiectivă face dificil să mă alătur cu entuziasm colegilor mei Uneori sunt văzut ca fiind autoritar dacă există un lucru care trebuie făcut Îmi este greu să ies în faţă. probabil pentru că sunt foarte receptiv la atmosfera de grup Sunt predispus să mă pierd în idei care îmi vin şi să pierd desfăşurarea evenimentelor Colegii mei au tendinţa să mă vadă ca îngrijorându-mă degeaba pentru detalii şi pentru posibilitatea ca lucrurile să meargă prost B C D E F G H 3 A B Când particip într-un proiect cu alte persoane: Reuşesc să influenţez oamenii fără a-i constrânge Atenţia mea previne multe greşeli 70 .

dar nu ezit când este vorba de luarea unei decizii F G H 5 A B Un proiect îmi aduce satisfacţie pentru că: Îmi face plăcere să analizez situaţiile şi să iau în calcul toate variantele Sunt interesat în găsirea celei mai practice soluţii pentru o anumită problemă 71 .C Sunt gata să fac presiuni pentru a fi sigur că întâlnirea nu devine o pierdere de timp şi că nu pierde din vedere obiectivul Se poate conta pe mine să contribui cu ceva original Sunt întotdeauna pregătit să susţin o sugestie bună în interesul tuturor Sunt doritor să caut cele mai noi idei Consider că pot ajuta să se ia deciziile corecte prin capacitatea mea de analiză Se poate conta pe mine pentru organizarea lucrurilor esenţiale Abordarea mea caracteristică a lucrului în echipă este: D E F G H 4 A B C D Mă interesează cunoaşterea mai bună a colegilor mei Nu mă deranjează să contest ideilor altora sau să mă aflu în minoritate De obicei găsesc o modalitate de a respinge afirmaţiile incorecte Cred că am talentul de a face lucrurile să meargă odată ce un plan a fost pus în aplicare E Am tendinţa de a evita ceea ce este evident şi de a scoate la suprafaţa ceea ce este neaşteptat Aduc un strop de perfecţionism în orice lucru pe care îl fac Sunt pregătit să folosesc persoane din afara grupului Sunt interesat de toate punctele de vedere.

cu puţin timp la dispoziţie şi cu oameni dificili cu care să lucrez: A Am tendinţa să mă retrag într-un colţ pentru a găsi o soluţie de ieşire din impas B Aş fi gata să lucrez cu persoana/persoanele care îmi arată cea mai bună abordare C Aş găsi o modalitate de a reduce mărimea sarcinii stabilind cum ar putea fiecare să contribuie cel mai bine Simţul meu natural al timpului ne-ar ajuta să respectam programul Consider că aş rămâne calm şi mi-aş păstra capacitatea de a gândi corect Aş păstra aceleaşi obiective în ciuda presiunilor Aş fi pregătit să îmi asum responsabilitatea conducerii dacă aş simţi că grupul nu progresează Aş pune bazele unor discuţii care să stimuleze apariţia unor noi idei şi punerea pe picioare a proiectului Privind problemele care pot să apară când lucrez în grup : D E F G H 7 A B Pot să îmi exprim nerăbdarea faţă de cei ce nu îşi realizează obiectivele Alţii mă pot critica pentru că sunt prea analitic și prea puţin intuitiv 72 .C D E F G H 6 Îmi place să cred că întreţin relaţii bune cu colegii Pot avea o puternică influenţă asupra deciziilor luate Îmi place să întâlnesc oameni care pot avea ceva nou de oferit Pot să fac oamenii să fie de acord asupra unei modalităţi de a acţiona Mă simt bine dacă pot acorda unei sarcini întreaga mea atenţie Îmi place să găsesc un domeniu care îmi stimulează imaginaţia Dacă primesc brusc o însărcinare dificilă.

C Dorinţa mea de a mă asigura că totul este făcut bine poate întârzia desfăşurarea evenimentelor Am tendinţa să mă plictisesc uşor şi să mă bazez pe unul sau doi membri să mă stimuleze să mă entuziasmez Îmi vine greu să pornesc dacă obiectivele nu sunt clare Uneori nu reuşesc să explic şi să clarific problemele complexe care îmi vin în minte Sunt conştient că cer de la alţii lucruri pe care eu nu le pot face Ezit să îmi impun punctul de vedere atunci când dau de o rezistenţă reală D E F G H Pasul 1 Pentru a putea interpreta chestionarul trebuie mai întâi să transferaţi punctajele de la fiecare din afirmaţii în căsuţele corespunzătoare din foaia de analiză . transferă punctajul pe care l-ai obţinut pentru fiecare din afirmaţii şi trece-l în căsuţele corespunzătoare din tabela de mai jos si adaugă-le în coloane şi fă totalul pe fiecare coloană. Secţiune 1 G SP D CO 2 F SH 2 C PL 3 A RI 1 H ME 1 B TW 1 E CF - Pentru a descoperi cum arată profilul tău de membru al echipei. Secţiune 1 2 3 G A H SP D B A CO F E C SH C G D PL A C F RI H D G ME B F E TW E H B 73 CF . Un exemplu este dat mai jos folosind cifrele din demonstraţia de la începutul chestionarului .

încearcă să te recunoşti. Ai o viziune clară asupra demersurilor pe care le vei întreprinde ? 2. cere sfatul unei persoane care te cunoaşte foarte bine şi te asigură de confidenţialitate (4 reprezintă acord puternic) 1. Începi prin a întreba partea adversă ce ai greşit ? 3.4 5 6 7 Total D B F E H F C G B D G A E H A F G E H D C A E B A C B H F G D C Pasul următor va fi făcut cu ajutorul mentorului care îţi va prezenta care sunt rolurile din echipă prevăzute de Belbin şi te va ajuta să stabileşte care este rolul care ţi se potriveşte cel mai bine. fii sincer cu tine. Dacă nu eşti sigur. Bifează.4. Stilul personal în gestionarea conflictelor Conflictul este. pentru fiecare întrebare. într-o formă sau alta. scorul care se potriveşte cel mai bine felului tău de a reacţiona în faţa unui conflict. Aplicaţie TU ÎN FAŢA CONFLICTULUI Chestionar Citeşte cu atenţie. Arta de a face faţă conflictelor presupune o serie de competenţe şi strategii utile în abordarea lor constructivă. o componentă a vieţii noastre cotidiene şi a relaţiilor din cadrul şcolii şi din afara ei. Eviţi să te întâlneşti cu oponentul ? 74 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1 . 2.

4. Ai atitudine pacifistă ? 13. Studiezi propunerea părţii adverse ? 12. Vorbeşti mai mult decât ceilalţi ? 15. Cedezi în favoarea celorlalţi ? 18. Te confesezi cuiva în legătură cu problemele tale ? 5. Încerci să faci un compromis ? 25. Te grăbeşti să ajungeţi la o înţelegere ? 14. Îţi ceri prompt scuze ? 23. Adânceşti diferenţele ? 7. Priveşti cu calm conflictul ? 19. Îţi menţii calmul ? 11. Îţi reformulezi ideile ? 21. Te scuzi pentru că ai o misiune de îndeplinit ? 8. Încerci să găseşti soluţia optimă ? 17. Cauţi sprijinul altor persoane ? 6. Devii agresiv ? 10. Îţi delegi responsabilitatea ? 24. Te porţi ca şi când nu există nici o problemă ? 20. Asculţi atent ce are de spus partea adversă ? 9. Încerci să-ţi impui punctul de vedere ? 22. Te concentrezi asupra soluţiilor posibile ? 16. Accepţi totuşi idei ? 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1 75 .

Stilul cooperant 76 . cel care abordează problemele în acest stil neagă existenţa vreunui conflict. dar trebuie rezolvată foarte repede. iar deciziile vor fi luate arbitrar. Stilul concesiv Compromisul conduce repede la o soluţie care favorizează ambele părţi. Stil superficial/ confortabil Scor Întrebare 2 7 12 18 22 Total Scor Stil evaziv Stil competitiv Stil concesiv Stil cooperant Întrebare 3 4 17 19 23 Total Întrebare 1 5 9 14 21 Total Scor Întrebare 6 13 16 24 25 Total Scor Întrebare Scor 8 10 11 15 20 Total INTERPRETARE Stilul evaziv Implică amânarea confruntării în speranţa că problema va dispare.DECODIFICARE Completează tabelul cu punctele pe care ţi le-ai acordat la fiecare întrebare. Acest stil poate fi folosit când problema este moderat importantă. Principiile şi valorile reale sunt desconsiderate. creează probleme de comunicare. Fă totalul şi studiază apoi caracteristicile stilului dominant. atrage după sine stres.

există un grad înalt de implicare din partea părţilor. pentru că eşti convins că ai dreptate. eşti convins că ai dreptate. dacă oponentului i se va da câştig de cauză. Necesită timp şi energie şi poate deveni o scuză pentru amânarea deciziilor care trebuie luate. Este ales când: ştii că greşeşti. Stilul competitiv Încerci să-ţi impui punctul de vedere. se aplică măsuri nepopulare. nehotărât. problema este foarte importantă pentru ceilalţi şi au soluţii care îi favorizează. calitatea deciziei este foarte importantă şi de aceea vor fi evaluate toate posibilităţile. Acest stil este potrivit când: problemele sunt prea importante pentru ca rezolvarea lor să fie compromisă. grijile şi interesele. Interesele celorlalţi primează. pur şi simplu vrei să obţii o nouă victorie. ierarhic. vei păstra resentimente. Folosirea excesivă a acestui stil poate să conducă la scăderea respectului celorlalţi faţă de tine şi ideile tale. Teme de Reflecţie • Crezi că stilul dominant pe care l-ai descoperit cu ajutorul acestui chestionar ţi se potriveşte? • Care este partea care crezi că nu ţi se potriveşte şi de ce crezi acest lucru? 77 . Se analizează grijile. Implică aport emoţional. Acest stil este folosit atunci când: se cere urgent rezolvarea problemei. intenţiile ambelor părţi şi se caută alternative.Implică muncă alături de oponent pentru a găsi o soluţie care să dea. iar cealaltă parte nu este dispusă să asculte. intelectual. sau. sau orice altă formă de putere care-ţi poate sprijini ideile. trebuie rezolvat un conflict vechi. preocupările. Stilul superficial Se caracterizează ca un stil neautoritar. pe cât posibil satisfacţie reciprocă.

Planificaţi bine resursele şi activităţile ca să nu fiţi nevoiţi să lucraţi în cadranul I (vezi managementul timpului). La prima întâlnire de proiect stabiliţi-vă tema şi rolurile concrete în echipă şi începeţi să redactaţi forma scrisă a proiectului. Eventual puteţi prezenta mai multe propuneri şi alegeţi împreună cu CA tema agreată. Bucureşti 1998 Exerciţiu de creativitate Bazat pe ce ai aflat despre tine şi colegii tăi la testul Belbin şi la comportamentul vostru în faţa conflictelor formează-ţi o echipă şi propuneţi un proiect pe care să-l şi implementeţi la nivelul şcolii. Succes! Jurnal de capitol ce am învăţat …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… ce aplic …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… ce mai vreau să ştiu 78 .Info+ Open Society Institute – Conflictele şi comunicarea – Editura Arc. Informaţi conducerea şcolii despre intenţiile voastre şi solicitaţi sprijin. dar să nu fiţi implicat în mai mult de două proiecte. Atenţie! Toţi participanţi la curs trebuie să facă parte dintr-o echipă. Puteţi participa şi în proiectele altor echipe.

 Pentru completarea chestionarului ai la dispoziţie atât timp cât ai nevoie. eventual nişte modele şi continuăm să învăţăm cum să învăţăm. Vedem mintea omului ca o magazie care trebuie umplută în loc să o considerăm ca un instrument care trebuie utilizat” J. doar ne-au fost oferite.  Rezervă-ţi timpul necesar.3. Teorii ale învăţării şi modele de instruire pentru adulţi Chestionar referitor la stilurile de învăţare Acest chestionar te va ajuta să găseşti modul în care poţi învăţa cel mai bine. În fond participăm.1. Asta chair dacă pe noi nu ne-a învăţat concret nimeni. completarea chestionarului durează între 20 şi 30 minute. 79 . dar nu este NICI O PROBLEMĂ dacă durează mai mult. fără întreruperi. conştienţi. completează chestionarul individual.  În mod normal.  Nu există răspunsuri corecte sau greşite.  Pentru a obţine cele mai bune rezultate. la un proces continuu de învăţare şi dorim să ne vedem mintea ca un instrument care se vrea utilizat. Reușita profesională și personală „Urmărirea propriei educaţii de către fiecare individ este ţelul final al sistemului educaţional.  Încercuieşte doar un singur răspuns la fiecare întrebare. sinceritatea este foarte importantă pentru completarea acestui chestionar. Gardener Nu putem să progresăm profesional şi personal şi nu putem să ne achităm cu aplicaţie şi succes de sarcinile didactice dacă nu-i învăţăm pe elevii nostri cum să înveţe.W.  Răspunde la întrebări prin DA sau NU. 3.

vorbeşti în detaliu DA despre muzica. Când joci . preferi radioul sau televizorul pentru a te ţine la curent DA cu ultimele noutăţi sau ştiri sportive? 4. Îţi place să asamblezi diferite lucruri? DA NU NU 11. La utilizarea unui calculator consideri că imaginile vizuale sunt utile. sunetele şi zgomotele pe care le-ai ascultat acolo? NU 2. 3. sublinierile colorate etc? NU 5. Când recapitulezi/studiezi sau înveţi ceva nou.. îţi plac instrucţiunile citite cu voce tare.1.. bicicleta)? NU 8. Când notezi anumite informaţii preferi să nu iei notiţe. de DA exemplu: icoanele. Când descrii o vacanţă/o petrecere unui prieten. imagini reprezentative? NU 6. ci să desenezi DA diagrame.X şi O” sau dame poţi să-ţi imaginezi semnele de .X” sau DA .O” în diferite poziţii? NU 7. Când înveţi ceva nou. imaginile din bara de meniuri. Îţi place să desfaci în elemente componente anumite obiecte şi să repari DA diferite lucruri (ex. discuţiile DA sau/şi cursurile orale? NU 10.. îţi place să utilizezi DA diagrame şi/sau imagini? 13. Te foloseşti de gestica mâinii când scrii? DA NU NU În locul ziarelor. Când încerci să-ţi aminteşti ortografia unui cuvânt ai tendinţa de a scrie DA cuvântul respectiv de câteva ori pe o bucată de hârtie până găseşti o ortografie care arată corect? NU 9. La utilizarea calculatorului consideri că este util ca sunetele emise să DA avertizeze utilizatorul asupra unei greşeli făcute sau asupra terminării unui moment de lucru? 12. Ai rapiditate şi eficienţă la copierea pe hârtie a unor informaţii? 80 DA NU NU .

Îţi place să asculţi muzică în timpul liber? DA NU NU NU NU 17. vorbeşti despre cum DA arătau oamenii. Când ortografiezi un cuvânt. Îţi place să efectuezi activităţi fizice în timpul liber (ex. La îndeplinirea unei sarcini urmaţi anumite diagrame? 30. Pronunţarea cu voce tare a unor lucruri te ajută să înveţi mai bine? 27. Găseşti mai uşor să îţi aminteşti feţele oamenilor decât numele lor? 26. Dacă ţi se spune ceva. sport. fără repetarea acelei DA informaţii? 15. Când începi o sarcină nouă. îţi aminteşti ce ţi s-a spus. pe loc? 24. Când vizitezi o galerie sau o expoziţie. îţi place să începi imediat şi să rezolvi ceva DA atunci. despre hainele lor şi despre culorile acestora? 23. Înveţi să ortografiezi un cuvânt prin pronunţarea acestuia? DA DA DA NU NU NU NU NU 22. Îţi plac discuţiile şi îţi place să asculţi opiniile celorlalţi? 29.)? 16. grădinărit. Îţi place să te mişti în voie când lucrezi? 21. DA plimbări etc. sau când te uiţi la vitrinele DA magazinelor. Înveţi mai bine dacă asişti la demonstrarea practică a unei abilităţi? 25. Îţi place să demonstrezi şi să araţi altora diverse lucruri? 28. Găseşti că este mai uşor să îţi aminteşti numele oamenilor decât feţele DA lor? 19. îţi place să priveşti singur. Când descrii o vacanţă/o petrecere unui prieten. scrii cuvântul pe hârtie înainte? 20.14. Îţi place să joci diverse roluri? DA DA DA DA DA DA DA NU NU NU NU NU NU NU NU 81 . în linişte? 18.

Când planifici o călătorie nouă. decât să îţi petreci DA timpul singur într-o bibliotecă? 32. îţi place să vorbeşti despre articolele expuse şi să asculţi comentariile celorlalţi? 33. Când îndeplineşti diferite sarcini. îţi imaginezi scenele DA descrise în text? 36.31. Crezi că unul din cele mai bune moduri de apreciere a unui exponat sau DA a unei sculpturi este să o atingi? 35. ai tendinţa de a fredona în surdină un DA cântec sau de a vorbi cu tine însuţi? 37. îţi place să te sfătuieşti cu cineva în legătură cu locul destinaţiei? 39. sau când te uiţi la vitrinele DA magazinelor. Când vizitezi o galerie sau o expoziţie.. Te uiţi la imaginile dintr-o revistă înainte de a decide ce să îmbraci? 38. Ţi-a fost întotdeauna dificil să stai liniştit mult timp şi preferi să stai liniştit puţin timp. Preferi să mergi . Urmăreşti uşor un drum pe hartă? DA NU NU NU NU 34. şi preferi să fii activ aproape tot timpul? DA DA DA NU NU NU NU NU 82 . Când citeşti o poveste sau un articol dintr-o revistă.pe teren” şi să afli singur informaţii.

.... încercuite: .. Încercuieşte numai numărul întrebărilor la care ai răspuns cu DA..wikispaces......Interpretarea chestionarului După completarea chestionarului.com 83 .......... intelteachep.. încercuite: ....... Vizual/A vedea 4 6 8 12 13 17 22 24 25 29 33 35 37 Auditiv/ Practic Ascultare 1 3 9 11 14 16 18 21 26 28 32 36 38 2 5 7 10 15 19 20 23 27 30 31 34 39 întrebări Total întrebări Total întrebări Total încercuite: ......... află care este stilul tău de învăţare.

interesele şi aptitudinile celui care învaţă. simbolice. recunoaşterea. analiza. sinteza. se face prin rezolvarea. cunoaşterea principiului de lucru. Traseul firesc al învăţării este: orientare şi acţiune asupra obiectelor → acţiune verbală → construirea unor reprezentări → operaţiuni mintale. prezentarea corectă a sarcinii. la început. Conţinutul este divizat în module care intră într-o matrice logică specifică fiecărei individualităţi. verbalizarea celor exersate. Procesul de instruire se realizează pe baza următoarelor principii: • • • utilizarea unor acţiuni verbale. iar învăţarea se face fără efort. Lanţul modular se construieşte în funcţie de obiectivele educaţionale. Modelul instruirii bazat pe teoria operaţională a învăţării propune următorul drum metodologic: familiarizarea cu modelul. Modelul instruirii şi teoria operaţională a învăţării Instruirea şi învăţarea sunt procese. a unei probleme.Un model de instruire se construieşte în scopul organizării învăţării pentru a o orienta spre succes şi eficienţă. Modulele 84 . a unei noi cunoştinţe. experimentale care se vor transforma în acţiuni mentale. abstractizarea. Modelul propune dirijarea activităţii psihice în cadrul unor acţiuni sau scheme obiectuale sau verbale organizate. Modelul instruirii modulare sau teoria holistică Modularitatea propune flexibilizarea unităţilor şi conţinuturilor. care sunt proiectate şi organizate în funcţie de competenţele profesionale dorite. formarea unui sistem de acţiuni cu grad larg de generalizare logică pentru diverse situaţii. introducerea unui nou element. asumarea internă a celor învăţate. acestea ajutând la asimilarea realităţii. compararea. schematizarea sau automatizarea acţiunii. învăţarea activă sau exersarea practică. Operaţiile specifice care reprezintă baza învăţării sunt: identificarea.

îmbunătăţirea legăturii dintre învăţare – experienţă – creaţie. actualizarea permanentă a cunoştinţelor. acţionale. alternanţa programelor de instruire şi a resurselor informative. operaţionale şi cunoaştere. verificare. Pentru o învăţare deplină sunt necesare trei activităţi: 1. utilizarea strategiilor de individualizare şi diferenţiere. analizarea şi sintetizarea ei. (nu-mi e clar) • • • • • Modularitatea este eficientă în măsura în care: fazele învăţării sunt legate unele de altele cu posibilitatea de a reveni la fiecare dintre ele. al unei competenţe finalizată prin profesionalism. fixare. fiecare fază a instruirii rămâne prezentă în timpul dezvoltării uneia nouă. Modularitatea presupune: • • • • • • • • abordarea interdisciplinară. Cunoaşterea sau identificarea – înţelegerea sarcinii. gândirea creatoare. asimilarea în spirală a disciplinelor de studiu.sunt: informaţionale. repetarea cunoştinţelor. perfecţionare. Control sau integrare – reglarea procesului de învăţare. metodologice. control. 85 . Întărirea sau sinteza – asimilarea sarcinii. Modelul învăţării depline şi teoriile integraliste şi diferenţiale Acest model porneşte de la premisa că un proces de instruire eficient trebuie să conducă pe oricine la stadiul aşteptat al propriei dezvoltări. Acest lucru presupune adaptarea instruirii la ritmul şi modul de gândire al fiecăruia. integrarea multi – media în învăţare – predare – evaluare. recuperare. 3. procesul este ciclic. învăţarea este deschisă (nelimitată). 2. ameliorare.

. cu enunţuri clare...... Referitor la cel care învaţă.............................................................................. sunt măsurabile în timp şi realiste iar strategiile de lucru sunt active..... .... modelul solicită: limbaj simplu...... timpul de învăţare............... bazate pe conexiuni inverse.............. Soluţiile se găsesc în: tehnici de motivare............................... Acesta ţine de sarcina de învăţare......... lucru în echipă........ .... Noutatea adusă de acest model în domeniul evaluării o reprezintă interevaluările de grup şi autoevaluările.............. capacitatea de înţelegere a procesului de instruire................................ discutarea periodică a rezultatelor obţinute dar şi a sarcinilor de recuperare şi îmbogăţire............ unor experienţe afective negative sau suprasolicitării............... accentuând că momentele cheie sunt cele în care apar dificultăţi datorate unor lacune prealabile. ................ utilizarea multi – media. Pentru cel care predă............ Acest model...... prezentul model îl pune în centrul procesului....................... planificare riguroasă............................................ deschise spre ameliorare........................... .. Aplicaţii Stabiliţi care sunt diferenţele dintre cele trei modele de învăţare prezentate mai sus...................... odată aplicat............................. Obiectivele învăţării sunt eficiente dacă sunt exprimate sub forma unor sarcini.................................................. construirea unor strategii de control...... controlabile..... 86 ..... abilităţi de comunicare şi evaluare diferenţiată.................................. anticipează infirmarea distribuţiei statistice a performanţelor unui colectiv – curba lui Gauss.....................................Ipotezele acestui model se referă la diferenţele individuale de învăţare (fenomen observabil) şi la posibila modificare a caracteristicilor cognitive şi afective dar şi a calităţii instruirii.... Construiţi argumente pro şi contra învăţării din propria experienţă.. aptitudinile de învăţare (dependente de cunoştinţele anterioare şi personalitate)..................

..............com/kq/groups/33335507/730559186/name/6+modele+instr...........ro/tdetal2068............. Profesorul azi....... plusvaloarea adăugată în urma parcurgerii ultimului program de formare la care aţi participat................. 2007 xa......... Bucureşti. • Care sunt obiectivele dumneavoastră educaţionale pe termen scurt? Info+ • • • Petty... J..pdf www................... Editura Atelier Didactic........................................................................1235.. .......yimg............................ autoevaluându-vă şi interevaluându-vă.......................Comentaţi aşteptările dumneavoastră în raport cu propriul model de învăţare ................. Temă de Reflecţie • Analizaţi în cadrul comisiei metodice din care faceţi parte.........html Aplicaţie Ţinând cont de caracteristicile învăţării adulţilor (Malcolm Knowles): • • • • • sunt autonomi au scopuri clare se aşteaptă să fie respectaţi au o bogată experienţă de viaţă urmăresc relevanţa 87 ................................................

Editura de Vest. Manual de creativitate.• sunt practici.dppd. Ei sortau şinele în categorii (secţiuni drepte şi curbe) şi alegeau sistematic 3 88 www.M. 2002 3.J. Zlate. Sternberg. Copiii mai mari 8-9 ani. Dumitru. Comentaţi fiecare dintre cele 6 caracteristici.Metacogniţie sau învăţarea învăţării Experimentul Karmiloff-Smithţs (1979) 3 A fost realizat cu grupe de copii de 4-5 ani versus copii de 8-9 ani. I. 2000 2. Al.ro/dppd/database/metacognitie. ridicând secţiuni din circuit la întâmplare şi le aliniau în ordinea în care le-au ridicat. Copiii au fost învăţaţi să monteze şinele şi să respecte toate condiţiile pentru ca trenuleţul de jucărie să poată circula fără a deraia.2. Tratat de psihologie organizaţional – managerială. Timişoara..utcluj. Iaşi. vol.. stabiliţi ce model educaţional şi ce strategii de învăţare selectaţi pentru dezvoltarea dumneavoastră profesională şi personală. Info+ 1.ppt . Editura Polirom. Ei nu demonstrau existenţa unei planificări sistematice pentru sarcină sau pentru executarea ei. Copiii au primit piese de jucărie ce reprezentau un circuit de cale ferată. 2005 3. Editura Polirom. Sarcina lor era să asambleze piese curbe şi drepte pentru a construi circuitul. Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă. Copiii de 4-5 ani au sărit direct să rezolve sarcina. Iasi.I.. R. planificau o perioada mult mai mare de timp înainte de a executa sarcina.

depinzând de capacitatea lor de învăţare. Metacogniţia presupune a-i învăţa pe indivizi să fie conştienţi de forţele cognitive şi caracteristicile intelectuale de care dispun şi în acelaşi timp de ceea ce învaţă. astfel încât fiecare să-şi managerieze propriul program de învăţare.este dată de Ioan Cerghit: • • • • • • • • • învăţarea comportamentului conştient al gândirii. mai eficienţi în realizarea sarcinii. rezolvare şi memorizare. evaluarea proprie şi managementul propriului sistem cognitiv. Cunoştinţele metacognitive presupun introspecţie asupra modului de a gândi şi a învăţa. Erau. în aceleaşi condiţii. mecanismul de reajustare şi echilibrare a cunoaşterii.„proceduri de control utilizate pentru a dezvolta propria funcţie cognitivă” . Acest concept a apărut din conştientizarea faptului că învăţarea este un proces dificil. unii indivizi au succese. Dascălul va căpăta deprinderi de a-şi construi propriul program de învăţare în funcţie de caracteristicile proprii. cum se înţelege.din aceste mulţimi (alternând secţiunile drepte cu secţiunile curbe). pentru că deşi sunt puşi să înveţe aceleaşi probleme. în general. Abilitatea şi înclinaţia de a realiza un plan. de a acţiona pe baza planului şi de a lua în considerare feedbackul online se dezvoltă odată cu vârsta. metacogniţia presupune intervenţia deliberată şi planificată a individului pentru a-şi eficientiza învăţarea şi reprezintă un nivel superior cunoaşterii. abilitatea de a monitoriza progresele cunoaşterii. capacitatea de a stăpâni şi a conştientiza propria învăţare. înţelegerea mecanismelor de învăţare. În acest sens va avea în vedere utilizarea cunoştinţelor şi strategiilor metacognitive. de multe ori finalizat cu eşecuri. cunoaşterea cunoaşterii. analizarea propriilor funcţionări intelectuale. memorează şi rezolvă 89 . cunoştinţe despre stările afective proprii. Pornind de la faptul că meta însemnă schimbare. conştientizarea mersului învăţării. alţii nu. O posibilă listă a enunţurilor ce limpezesc conceptul de metacogniţie .

înţeleg necesitatea controlului şi monitorizării. Monitorizarea vine din interiorul persoanei şi reprezintă un auto – control în realocarea resurselor de învăţare cât şi în schimbarea procedeelor de învăţare în scopul reparării greşelilor. faţă de organizaţie şi îi influenţează pozitiv în privinţa propriei învăţări coroborată cu creşterea potenţialului de a lucra în echipă. Trăsăturile esenţiale ale metacunoaşterii sunt: • • • • • auto – aprecierea auto – conducerea capacitatea de conştientizare capacitatea de control capacitatea de reglare Persoanele cu experienţă într-un domeniu dezvoltă strategii metocognitive mai elaborate şi dovedesc o învăţare mai eficientă căci: • • • • • • • sunt flexibili în abordarea problemelor. apreciază corect efortul şi performanţa. Totul porneşte de la „ce ştiu să fac foarte bine?” în funcţie de: • • • • • • realizarea unei sarcini de învăţare. apariţia unei greşeli. deţin mai multe strategii. îşi reglează mai bine procesele de învăţare. Antrenamentul metacogniţiei poate îmbunătăţi atitudinea cadrelor didactice faţă de sarcinile şcolare. 90 . au o bază de date mai largă. luarea unei decizii. cum funcţionează atenţia. procesează activ informaţia. confruntarea cu cerinţele educatorului.problemele. Strategiile metacognitive se referă la abilităţile cadrului didactic de a-şi îndeplini sarcina de învăţare pentru a-şi monitoriza şi regla sentimentele şi cunoştinţele în vederea construirii propriilor cogniţii. întâmpinarea unor greutăţi cognitive. aplicarea celor învăţate. Monitorizare înseamnă realizarea propriului feed-back.

problematizarea. Există mai multe tipuri de activităţi metacognitive care. conştientizarea propriilor cunoştinţe şi deprinderi. studii de caz. transformarea informaţiei în reprezentare grafică. instruirea prin joc de rol. monitorizarea propriei înţelegeri. monologul interior şi gândirea cu voce tare. învăţarea prin descoperire. selecţionarea strategiilor proprii de învăţare.Este de dorit ca organizaţia şcolară să dezvolte un mediu de instruire metacognitiv prin dezvoltarea strategiilor specifice: • • • • • • • • • proiectarea propriului demers de învăţare. învăţarea în echipe. descoperirea stilului de învăţare. angajarea în activităţi variate. reorganizează cunoaşterea: • • • • • • • • • • • • formarea încrederii în sine în urma obţinerii unor progrese. învăţarea asistată de calculator. înţelegerea cerinţelor sarcinii. conversaţia euristică. parafrazarea. aplicarea flexibilă a strategiilor şi cunoştinţelor învăţate. 91 . în fapt. gestionarea timpului de învăţare. instruirea în contexte multiple.

Noveanu-Metacognitie. În ce caz poate fi aplicată dumneavoastră profesională? fiecare tip de activitate metacognitivă pentru dezvoltarea Temă de Reflecţie Comentaţi aserţiunile: • • Valorificarea învăţării informale se face prin transmiterea informaţiilor între generaţii – (Sorin Cristea) Cunoştinţa nu este formativă prin ea însăşi ci prin procesul prin care se ajunge la ea – (Romiţă Iucu. Marin Manolescu). spaţiu.pdf Mielu Zlate. metode.I.com.ppt http://inovatie. Editura 92 .utcluj. vol. formatori.Aplicaţie Stabiliţi în ce condiţii învăţaţi cel mai bine: timp.ro/E. Info+ • Tratat de psihologie organizaţional – managerială. 2002 • • www. Găsiţi o metodă de a învăţa în organizaţie şi schiţaţi un proiect de implementare a acesteia.numeris. Polirom. Iaşi.dppd. resurse.ro/dppd/database/metacognitie.

interdependență și dependență în dezvoltarea profesională și personală Ne începem cu toţii viaţa într-o totală dependenţă de alţii. tu trebuie să mă ocroteşti. sprijin şi nu ar putea supravieţui fără alte persoane care să le acorde toate acestea. Fără a intra în detalii. Cei care sunt părinţi cu copii foarte mici sunt foarte în temă cu aceste faze evolutive ale primei copilării. de fapt. tu eşti cel răspunzător. Avem propriile noastre exemple situaţionale de 93 . Trecerea spre independenţă se face treptat. Independență. să ai grijă să fiu curat. să mă fereşti de pericole. noi stabilim. când face primii paşi. Creşterea de la faza de bebeluş la cea de adult se produce treptat. urmăresc cu atenţie când apare primul zâmbet. au emoţii când rosteşte primul cuvânt. îngrijire. eu sunt responsabil. noi facem. putem simplifica şi spune că persoanele dependente au nevoie de alţii pentru a obţine ceea ce doresc. când copilul lor poate să stea în fund fără sprijin. să mă hrăneşti. ca în poveste. ne amintim cum copilul din vecini sau al unei rude s-a transformat. primul gângurit. În dezvoltarea sa copilul trece prin faza de dependenţă în paradigma TU – tu ai grijă de mine. dar privind în jurul nostru constatăm că suntem într-o reţea de interdependenţe. eu am ales. de la o întâlnire la alta. cu parcurgerea a diferite faze de maturizare fizică şi mentală. spre paradigma EU – eu pot.. eu am făcut singur. până la grade diferite de dependenţă în cazul persoanelor mature. Ceilalţi ne amintim de cu emoţie de aceste faze. de la dependenţa totală în cazul copiilor foarte mici. într-o combinaţie a acestor trei paradigme. puii de om având nevoie permanentă de hrană. cu diverse grade de independenţă fizică şi mentală.. eu am hotărât.3. Menţionam în altă secţiune a acestui modul faptul că persoanele reactive sunt într-o relaţie de dependenţă faţă de alte persoane. noi planificăm. cei independenţi obţin ceea ce-şi doresc prin eforturi proprii. parcă miraculos.3. iar cei interdependenţi acţionează împreună. Trăim. să mă duci la doctor când sunt bolnav …. Interdependenţa este în paradigma NOI – noi putem.

dar în general ne supunem unor reguli nescrise de conduită în care un „da” înseamnă politeţe şi respect. sau ne este foarte greu să spunem NU. fie că alţii aşteaptă de la noi să-i stimulăm. de regulă în chestiuni pe care le considerăm minore. îl înscrie la mai multe cercuri decât ar fi raţional în bugetul de timp al copilului etc. Există o întreagă literatură pe această temă (aveţi la Info+ indicat un titlu). Aceşti copii trebuie să ceară aprobarea pentru fiecare acţiune. care se manifestă atât în viaţa profesională cât şi în cea personală. să le dăm acordul să facă ceva. nu este o relaţie de dependenţă propriu-zisă faţă de ceilalţi (nu este doar în raport cu anumite persoane). Această neputinţă ne face viaţa mai puţin plăcută. când fie că avem nevoie de aprobarea sau încurajarea altor persoane. ca reflex al propriei educaţii bariera lui „nu se cade” sau „o să se supere” când ar trebui să spunem „nu”. Pentru că e mai uşor să observăm în comportamentul altora decât în propriul comportament starea de dependenţă. apare. stabileşte că are nevoie de meditaţii. urmăriţi la elevii voştri acest aspect. Această incapacitate. De multe ori observând comportamentul altora ne putem conştientiza propriile greşeli. Este greu să înveţi să spui nu în aşa fel încât să nu superi. se manifestă mai pregnant la persoanele dependente. Ca adulţi avem momente de dependenţă când lăsăm alte persoane să decidă în locul nostru. Ceea ce surprinde la prima 94 .relaţii de dependenţă în viaţa personală sau profesională. dar pe măsură ce copilul creşte şi se poate descurca independent în anumite domenii este greu de stabilit unde se termină grija şi unde începe controlul excesiv. când au iniţiative de independenţă izbucnesc conflicte. sunt permanent cu telefonul mobil deschis pentru a putea fi controlaţi în permanenţă. iar uneori. traseul profesional. dar se poate. Cu siguranţă că aţi observat cazuri de dependenţă în diverse stadii între aceştia şi unul din părinţi. îi alege prietenii. care îi stabileşte copilului cu ce să se îmbrace pentru şcoală. iar „nu” contrariul acestora. Oricât de neplăcută ne este sarcina sau oricât de tare ne încurcă programul deja stabilit. de cele mai multe ori mama. Mulţi dintre noi am trăit experienţe de acest fel atât în viaţa personală cât şi în cea profesională când ne-a fost greu să spunem „nu” unor sarcini/propuneri contrare dorinţelor sau intereselor noastre. îi pregăteşte pachetul cu gustarea din pauză (cu ce crede ea că ar fi bine să mănânce). Grija părintelui faţă de copil este firească şi începe din faza de totală dependenţă a copilului.

nu să dai foarte multe amănunte. Teme de Reflecţie • • • De ce crezi că nu ai putut spune nu în situaţia descrisă de tine? Care au fost consecinţele imediate? Care crezi că ar fi fost consecinţele dacă ai fi spus nu? Notează răspunsurile la aceste întrebări. care să descrie o situaţie în care nu ai putut să spui nu. Aplicaţie Redactează un „studiu de caz” (succint. dar dacă alţii au reuşit putem şi noi! Este şi motivul pentru care vă propunem exerciţiul următor.lectură a studiilor de caz este similitudinea cu situaţii care se întâmplă frecvent în viaţa profesională sau personală şi este foarte posibil să vi se fi întâmplat şi vouă. Este important ca toţi trei să aveţi răspunsurile scrise pentru că ele exprimă punctul personal de vedere asupra cazului care va fi baza de discuţie cu colegii după realizarea sarcinilor precedente. Alege cazul şi descrie situaţia gândindu-te că studiul de caz va fi citit şi de altcineva şi surprinde esenţialul. C primeşte de la B. pe maxim o pagină format A4). pe care să-l faceţi împreună cu colegii care vă cunosc şi pe care îi cunoaşteţi. Este important să-ţi reaminteşti situaţia. Reflectează asupra răspunsurilor la aceleaşi întrebări în cazul colegilor tăi şi redactează răspunsurile. 95 . avându-te pe tine în rol principal. A primeşte de la C. Sperăm că veţi obţine puncte de vedere diferite asupra aspectelor pe care le veţi discuta şi care să vă ajute să faceţi primii paşi în a fi mai asertivi. Alege doi colegi care participă la acest curs şi faceţi schimb de cazuri după schema B primeşte de la A. Dacă aşteptaţi reţete de succes de la astfel de lecturi o să fiţi dezamăgiţi: nu există reţete universal valabile.

o persoană cu curaj puţin şi consideraţie scăzută va acţiona pe o variantă pierdere/pierdere. Se întâmplă şi în cazul în care sunt implicate relaţii ierarhice de subordonare. Dar dacă aţi fi într-o situaţie similară? În existenţa cotidiană suntem în situaţia de a acţiona în relaţii de interdependenţă. 96 . dar nici ceilalţi nu au păreri care merită să fie luate în considerare. când subalternul nu are curaj să-şi contrazică şefii. chiar dacă aceştia nu au dreptate. dar cu puţin curaj va prefera să piardă. cu o stimă de sine scăzută. chiar dacă nu au întotdeauna un subiect concret de negociere. iniţial. dependente. parcă nu e chiar aşa de grav să pierzi! O persoană cu consideraţie înaltă. la cursurile de management la secvenţa despre negociere. Pierdere/Câştig Câştig/Câştig Înaltă CONSIDERAŢIE Pierdere/Pierdere Scăzută Câştig/Pierdere Puţin Mult CURAJ Schema ia în considerare două dimensiuni ale persoanei care interacţionează cu ceilalţi: consideraţia faţă de ceilalţi şi curajul. cu încredere în competenţa celor cu care este în interdependenţă. chiar dacă se întâmplă să aibă idei bune. Adică va merge pe considerentul că are prea puţin curaj să-şi expună punctele de vedere. În mod evident. Dar şi relaţiile interpersonale presupun anume tipuri de negociere. Acţionează în această paradigmă persoanele reactive. O să începem cu o schemă utilizată.După discuţie reflectaţi dacă v-aţi fi menţinut abordarea dacă aţi fi puşi din nou în situaţia respectivă. pe principiul că dacă nimeni nu câştigă niciodată.

încredere în competenţele lor la sarcina de lucru a echipei. dacă nu (sau nu în totalitate) îi vor dezaproba tupeul şi vor fi nevoiţi să se supună dacă interacţiunea a implicat şi o decizie. şi nu aveţi curaj să vă expuneţi puncte de vedere (pertinente!) trebuie să vă faceţi curaj să le expuneţi. Dacă valorizaţi foarte mult o relaţie. Veţi acţiona într-una din variantele descrise în schemă şi în funcţie de situaţie şi de subiectul discuţiei/interacţiunii. dar cu consideraţie scăzută va acţiona astfel încât să câştige întotdeauna. Paradigma prezintă extrem de multe avantaje. dar îl vor accepta. le poate îndeplini în echipă (vezi secvenţa testul Belbin de stabilire a rolurilor în echipă din acest modul). cu menţiune că nu toţi câştigă în această variantă tot ce şi-au propus de la bun început să câştige. Veţi prefera să faceţi parte dintr-o echipă faţă de membrii căreia aveţi consideraţie. altfel riscaţi ca o altă persoană să-şi impună părerile şi vă treziţi în situaţia descrisă anterior. ceilalţi vor fi supăraţi pentru modul în care şi-a impus punctul de vedere. Şansele ca o echipă construită astfel să funcţioneze bine vor fi foarte mari. am adus în discuţie şi aspectul situaţional. veţi prefera varianta pierdere/câştig. dacă în constituirea ei se va ţine seama şi de rolurile pe care fiecare dintre. respectiv abandonarea subiectului de discuţie. dar ţin la tine şi de data asta îţi las ţie ultimul cuvânt”. dar s-a ajuns la o variantă în care fiecare a câştigat câte ceva. adică „nu prea ai tu dreptate. dar inevitabil. dacă pe bună dreptate consideraţia este scăzută. Varianta de interrelaţionare cu câştig/câştig este importantă când se stabilesc echipele de lucru în şcoală. dar ar putea fi situaţii în care să mai intervină o alternativă: sau câştig/câştig (când toată lumea e mulţumită cu tot ce a câştigat sau netranzacţionare. 97 . în faţa cărora aveţi curajul să vă expuneţi punctele de vedere. iar subiectul în discuţie nu este forte important pentru voi. Un exemplu ar fi din familie când membrii nu se înţeleg asupra filmului pe care intenţionează să-l vizioneze împreună şi renunţă la film ca să facă altceva (să asculte muzică sau altceva ce să-i mulţumească pe toţi). Atenţie. Dacă are dreptate.O persoană foarte curajoasă. Are şi această abordare valenţe pozitive (deşi la prima analiză ar părea că după discuţii/certuri nu s-a ajuns la nici o concluzie şi s-a abandonat subiectul lăsându-l nefinalizat!). Ar părea că varianta câştig/câştig este cea mai bună. Schema este bidimensională..

Aplicaţii Prezintă sub forma unor studii de caz exemple concrete din activitatea ta profesională pentru fiecare din cele patru variante din diagramă. Editura Allfa. Bucureşti 2011 Covey. subiectul discuţiei/problema discutată. S. primul cuvânt ce defineşte varianta se referă la tine (adică. atunci când te referi la varianta câştig/pierdere tu eşti cel care a câştigat). M. în viaţa de zi cu zi – Editura TREI. rezultatul. Studiile de caz vor fi prezentate din perspectiva ta. Bucureşti 2011 98 . Teme de Reflecţie • Ai fost în situaţia în care ai mers pe varianta pierdere/câştig pentru că nu ai avut suficient curaj să-ţi expui punctul de vedere? Gândeşte-te atât la viaţa profesională cât şi la cea personală • • • Ai fost în situaţia în care ai mers pe varianta câştig/pierdere? Gândeşte-te atât la viaţa profesională cât şi la cea personală Cum ţi s-au părut în momentul în care s-au întâmplat problemele în discuţie (majore – minore) ? Cum ţi se par acum ? Info+ • • Haddou. prietenilor. – Cele 7 deprinderi ale persoanelor eficace . R. Studiile de caz vor prezenta: participanţii la discuţie. la serviciu. – Cum să spui NU acasă. de exemplu.

fie că este vorba de un prim contact sau de o situaţie mai deosebită. momentul/factorul timp şi. Să luăm cazul unei întâlniri profesionale: Ce pregătim? Persoana/persoanele cu care ai întâlnirea Culegem informaţii Vârstă Ce fel de persoană este/sunt Poziţii de subordonare între ele (dacă sunt mai multe persoane) Tema/subiectul întâlnirii Care este relaţia lor cu tema? Revezi lista lor de publicaţii dacă au aşa ceva la tema discuţiei Te pregăteşti la temă Dacă ai de făcut o prezentare o faci scurtă şi cât mai la obiect Dacă ai publicat în domeniu îţi pregăteşti o listă Are facilităţi pentru prezentare? Dacă nu. propria ta persoană. dar englezii au o formulare care este valabilă şi în limba română: „Nu ai niciodată a doua ocazie să faci o primă impresie bună!” . locul. evident. Elemente de „marketing” personal și profesional Suntem adesea puşi în situaţia în care dorim să facem o impresie bună persoanelor cu care venim în contact. te pregăteşti să expui oral Prezentarea să dureze mai puţin decât timpul alocat întâlnirii pentru a purta şi discuţii dacă este cazul Ce aşteaptă de la tine Unde se va desfăşura exact întâlnirea Persoana ta Locul Momentul/ factorul timp Când şi cât va dura 99 . sau putem să ne pregătim! Este la latitudinea noastră.4.3. Dacă te pregăteşti pentru o întâlnire importantă vei lua în considerare patru factori: persoana/persoanele cu care te întâlneşti. Putem să mizăm pe „farmecul personal” şi pe spontaneitate.

cere permisiunea să fii asistat/ă de o persoană care să asigure traducerea sau să te ajute dacă nu stăpâneşti bine limba de lucru Pregăteşte o mică „trataţie”: apă minerală suc.Prezenţa Nu o poţi influenţă dacă e la iniţiativa şi locul ales de ei Dacă e la iniţiativa ta oferă informaţii cât mai exacte cum se ajunge la locul respectiv Ţinuta vestimentară adecvată locului şi momentului din zi Dacă întâlnirea e „pe terenul tău” asigură-te ca sala să fie pregătită adecvat şi să nu fiţi deranjaţi pe durata ei Fii extrem de punctual/ă Dacă trebuie să te deplasezi ia-ţi o rezervă de timp suficientă ca să nu rămâi blocat în trafic şi să întârzii Desfăşurarea În mod normal se prezintă primii dacă întâlnirea e la iniţiativa lor Prezintă-te primul spunându-ţi numele dacă întâlnirea e la iniţiativa lor şi nu vaţi mai întâlnit Ai grijă să fie închis mobilul pe durata întâlnirii Dacă limba în care se desfăşoară întâlnirea este alta decât româna. ceai dacă eşti gazdă Ai grijă să fie scaune suficiente pentru toţi participanţii şi să funcţioneze echipamentele dacă intenţionezi să la foloseşti Fii atent/ă ca discuţiile de prezentare să nu ia mult timp din cel stabilit pentru întâlnire Finalizarea Le laşi iniţiativa de a pune punct întâlnirii dacă e la solicitarea lor O finalizezi dacă e la iniţiativa/invitaţia ta Ai pregătite cărţi de vizită cu reperele tale Finalizarea e cam la durata anunţată (+ câteva minute dacă discuţia e în desfăşurare) 100 . cafea.

Ce anume nu a mers? Cum te-ai pregăti acum pentru respectivele întâlniri? Momentul actual este extrem de favorabil implicării în diverse proiecte (educaţionale sau din alte domenii care vă interesează şi în care aţi avut preocupări şi aveţi expertiză 101 . şi alte aspecte ce trebuie pregătite. Temă de Reflecţie Gândeşte-te la două întâlniri mai puţin reuşite (una pe plan profesional şi alta pe plan personal) pe care le-ai avut. maxim două după întâlnire Materialele la momentul convenit Alte aspecte Aplicaţii • • Notează în tabelul de mai sus. Poţi să foloseşti o schemă similară sau să le notezi sub forma dorită de tine. bazat pe experienţa ta. Notează aspectele pe care o să le iei în considerare. Gândeşte-te la o întâlnire importantă pe plan personal pentru care trebuie să te pregăteşti.Listă de publicaţii sau alte materiale dacă este cazul După întâlnire Trimiţi materialele convenite în forma convenită Trimiţi un scurt email de mulţumire pentru întâlnire Emailul de mulţumire la o zi.

dobândită formal sau non-formal). Puteţi să iniţiaţi proiecte sau puteţi să depuneţi aplicaţii ca să fiţi experţi în proiecte aflate în derulare. Aceste aplicaţii se fac în forma şi mai ales se depun la termenele fixate de potenţialii angajatori. Obligatoriu din aplicaţie va face parte CV-ul (de regulă în format european, sau în forma indicată de potenţialii angajatori). Se mai solicită, de cele mai multe ori, şi o scrisoare de intenţie, titlu generic pentru justificare participării la proiect/program. Să le luăm pe rând. Întâi CV-ul. Trebuie completat cu maximă atenţie şi seriozitate, este în definitiv, cartea voastră de vizită, care trebuie să vă prezinte, pentru că nu toate procedurile de selecţie presupun şi un interviu după depunerea aplicaţiei. Atenţie, pentru a completat toate rubricile din formatul indicat, seriozitate, pentru că, deşi în cursul derulării activităţilor (dacă aţi fost selectat) simţul umorului este, de regulă, bine apreciat, el nu are ce căuta într-un CV. Formatul european de CV are loc şi pentru fotografie, dar dacă nu găsiţi una care să vă prezinte „faţa” profesională, abţineţi-vă să inseraţi poze „haioase” sau desene cu diverse animale. Nu au ce căuta într-un CV. Ele sunt bune pentru chat-ul cu prietenii, pe site-uri de socializare! Mai bine nu puneţi nici o poză. În CV trebuie indicată şi adresa de e-mail. Este total neserios să indicaţi o adresă de gen truly@gmail.com. sau miss@yahoo.com. Tot neprofesionist este să indicaţi adresa de email a şcolii (liceulX/şcoalaX@isj.ro ). Se cere, acum când o parte din activităţile din proiecte se desfăşoară on-line, să aveţi minima deprindere de a vă face o adresă decentă de email. Aţi făcut o grămadă de cursuri, aveţi la activ diverse participări la alte proiecte/programe de anvergură. Bravo! Dar CV-ul trebuie să conţină doar cele relevante pentru poziţia pentru care aplicaţi, pe care trebuie să o indicaţi clar în CV. Indicând în CV toate cursurile şi toate proiectele la care aţi participat induceţi ideea fie că sunteţi incapabili de selecţie, fie că nu aveţi expertiza necesară pentru poziţia solicitată şi încercaţi să vă strecuraţi pe lângă cerinţe. Cei care fac selecţia sunt foarte atenţi la aceste 102

aspecte şi veţi fi respinşi. La sarcinile pe care le aveţi sau le aveaţi la locul/locurile de muncă pe care le treceţi în CV (nu uitaţi să treceţi şi cele făcute în colaborare cu ONG-uri, chiar dacă aţi fost voluntari dacă activităţile prestate au legătură cu poziţia pentru care aplicaţi) treceţi, firesc, sarcinile curente ce rezultă din poziţia de cadre didactice la şcoala X, dar nu omiteţi sarcinile legate de subiectul aplicaţiei, dacă îndepliniţi în şcoală astfel de sarcini. Tot ce menţionaţi în CV trebuie să aibă acoperire reală, în consecinţă nu se menţionează intenţii. Acestea ar putea fi, eventual, menţionate în scrisoarea de intenţie. Prin scrisoarea de intenţie (cover letter pentru aplicaţiile la proiectele internaţionale) trebuie să vă prezentaţi motivele pentru care doriţi să participaţi la proiect sau să ocupaţi poziţia respectivă. Ea este extrem de personală, atât în relaţie cu persoana voastră, cât şi cu proiectul pentru care aplicaţi. Găsiţi puţine exemple (nu modele, eventual exemple) la căutare pe Internet care nu o să vă mulţumească sau nici nu dau linii directoare. Trebuie să reţineţi, însă, câteva lucruri: repetăm, este personalizată, justificând relaţia dintre expertiza (dovedită prin CV) şi tema proiectului şi poziţia pentru care aplicaţi; este scurtă (cam o pagină în format A4); nu sunt bine apreciate „lozincile” (gen „proiect de mare deschidere europeană”, „integrare la standardele europene în educaţie” – acestea nici nu există ca atare, sunt doar tendinţe etc.), este apreciat entuziasmul faţă de ideea proiectului, nu este respinsă nici ideea că vreţi să câştigaţi un ban în plus, dar ceea ce interesează în primul rând pe angajator este să vă pricepeţi la ceea ce va trebui să faceţi şi să-l convingeţi că puteţi să faceţi acest lucru în condiţiile pe care proiectul/el le stabileşte.

Aplicaţii • Completează un CV european cu toate informaţiile solicitate de formular „la zi”, cât mai amănunţit, fără a omite nici un aspect important al activităţii tale. El va constitui macheta din care îţi vei extrage informaţiile relevante pentru CV-ul personalizat pentru o anumită aplicaţie. • Caută pe Internet proiecte în curs de derulare şi vezi solicitările pentru selecţia de experţi. Adaptează, ca exerciţiu, CV-ul tău pentru o aplicaţie concretă, chiar dacă termenul de depunere al aplicaţiei a expirat. Redactează o scrisoare de intenţie pentru poziţia respectivă 103

• •

Consultă-te cu colegii şi cu mentorul asupra CV-ului personalizat şi a scrisorii de intenţie Caută oportunităţi de participare „în timp real” şi aplică dacă ai expertiza solicitată şi disponibilitatea de a participa

Temă de Reflecţie Ce beneficii aş avea, pe plan profesional şi personal, prin participarea în calitate de expert la diverse proiecte? Ce mă opreşte să aplic?

Info+ http://europass.cedefop.europa.eu/img/dynamic/c1346/type.FileContent.file/CVExamples_ro _RO.pdf - model de CV completat http://europass.cedefop.europa.eu/europass/home/hornav/Downloads.csp?loc=ro_RO model de CV cu instrucţiuni de completare -

Exerciţiu de creativitate Scrie un eseu despre cum vei fi peste cinci ani luând în considerare atât aspectele personale cât şi pe cele profesionale, utilizând ce ai aflat despre tine la primul şi al doilea capitol al acestui modul. Nu eşti restricţionat la număr de pagini, fii sincer şi gândeşte-te că acest eseu va fi citit şi de către colegii tăi care vor urmări dacă ai devenit ce ţi-ai propus!

104

Jurnal de capitol ce am învăţat …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… ce aplic …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… ce mai vreau să ştiu 105 .

nr. P. Cerghit.Social Psychology Quarterly.. Burke. I.. R. E. Pânişoară. 239-251 1991 2. S. Bureaucracy in a Democracy. Bucureşti. I. D. nr. Hyneman.. 3. Cristea. 3.. M. J. p. Editura Allfa. Bucureşti 2011 5. Structuri.. Editura Polirom... 1959 7. Negreţ – Dobridor. Editura Polirom. vol. vol. C. 2001 3.BIBLIOGRAFIE 1. C. I. R -1950 Cele 7 deprinderi ale persoanelor eficace. Editura Aramis. S. Gilbert. Iaşi. C. S. 2002 4. 2010 6. New York. I. Cerghit. stiluri şi strategii. Editura Credis.. Elemente de pedagogie. Iaşi. „The Framework of Administrative Responsibility”. Covey.. 21. Sisteme de instruire alternative şi complementare. Neacşu. în Reitzes. 8.„An Identity Theory Approach to Commitment”. 54. Fundamentele pedagogiei. Prelegeri pedagogice. în The Journal of Politics. Manolescu. O. Iucu. 2004 106 . I.