You are on page 1of 230

Strategia şi planul de dezvoltare a Judeţului Sibiu pentru perioada 2006 - 2007 - 2013

CUPRINS I. 1. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ DESCRIERE GENERALĂ................................................ - Localizare............................................................................ - Suprafaţă şi relief .............................................................. - Reţeaua hidrografică........................................................... - Clima................................................................................... - Repere istorice..................................................................... 1.1. Situaţia socio-economică a judeţului......................... 1.2. Descrierea generală a zonelor asistate (defavorizate) din judeţ....................................................... 1.3. Resurse naturale.......................................................... 1.3.1. Resurse naturale de suprafaţă.............................. 1.3.2. Resurse ale subsolului......................................... 1.4. Infrastructura............................................................... 1.4.1. Infrastructura de transport................................. - Reţeaua de drumuri............................................................. - Reţeaua de cai ferate........................................................... - Transport aerian.................................................................. - Transportul public............................................................... 1.4.2. Reţele de comunicaţii date şi Internet.............. 1.4.3. Infrastructura tehnico-edilitară.......................... - Sistemul de alimentare cu apă............................................ - Sistemul de canalizare (situaţia staţiilor de filtrare) ........... - Sistemul de colectare şi tratare a apelor uzate ................... - Sistemul de distribuţie a gazelor naturale........................... - Sistemul de alimentare cu energie termică.......................... -Sistemul de alimentare cu energie electrică................…… 1.4.4. Infrastructura educaţională, de cercetare ştiinţifică şi transfer tehnologic............................................ 1.4.5. Infrastructura sanitară.......................................... 1.4.6. Infrastructura socială............................................ 1.4.7. Infrastructura pentru turism.................................. 1.4.8. Cultura.................................................................. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ÎN ANSAMBLU........ 2.1. Situaţia unităţilor economice....................................... 2.1.1. Infrastructura pentru iniţierea şi dezvoltarea de afaceri.................................................................................... 2.1.2. Vedere generală asupra firmelor.......................... 2.1.3. Vedere asupra firmelor pe sectoare

pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag

6 6 7 7 8 9 11 13 14 14 22 22 22 22 25 27 27 29 32 32 34 35 37 39 39 42 54 59 62 65 68 70 70 75
2

2.

3.

4.

5.

6.

II.

economice.............................................................................. 2.1.4. Analiza sectorului IMM-urilor din Judeţul Sibiu. 2.2. Dezvoltarea economică în industrie............................ 2.3. Studiul mediului de afaceri............................................. POPULAŢIA, RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ......................................................... 3.1. Populaţia......................................................................... 3.2. Evoluţia şi structura ocupării forţei de muncă................ 3.3. Şomaj.............................................................................. STRUCTURA AGRICULTURII ŞI DEZVOLTAREA RURALĂ............................................................................. 4.1. Implicarea sectorului agricol în economia locală........... 4.2. Producţia agricolă primară............................................. 4.3. Structura terenurilor agricole (arabil, păşuni, fâneţe) şi principalele culturi agricole................................................... 4.4. Prelucrarea şi marketingul produselor agricole.............. 4.5. Pădurile........................................................................... 4.6. Evoluţia populaţiei în spaţiul rural................................. 4.7. Poziţionarea pieţei forţei de muncă în spaţiul rural........ 4.8.Spiritualitate rurală- manifestări culturale, produse artizanale, obiceiuri folclorice, arhitectură tradiţională, etc.. MEDIU................................................................................. 5.1. Aerul............................................................................... 5.2. Apa................................................................................. 5.3. Solul................................................................................ 5.4. Biodiversitatea, biosecuritatea, pădurile......................... 5.5. Deşeuri. Substanţe şi preparate chimice periculoase..... SPECIFICITĂŢI TERITORIALE ŞI DISPARITĂŢI ZONALE.............................................................................. 6.1. Structura aşezărilor, disparităţi teritoriale...................... 6.2. Disparităţi demografice.................................................. 6.3. Disparităţi în domeniul infrastructurii şi al utilităţilor publice................................................................................... 6.4. Infrastructura de comunicaţii.......................................... 6.5. Disparităţi în domeniul calităţii vieţii, educaţiei şi culturii................................................................................... 6.6. Disparităţi în nivelul de ocupare..................................... 6.7. Disparităţi la nivel social pe teritoriul judeţului Sibiu.... 6.8. Disparităţi în domeniul mediului.................................... ANALIZA SWOT................................................................

pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag

77 81 81 84 88 88 99 102 108 108 110 114 116 118 120 124 127 129 129 132 137 145 148 157 157 160 163 166 168 168 169 170 173 180
3

III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU PENTRU PERIOADA 2006-2007 – 2013..............

1.

2.

3.

4.

5.

6.

- Obiective. Priorităţi. Măsuri................................................ - Context politic..................................................................... - Necesitatea acordării de asistenţă financiară....................... - Obiectivul strategic............................................................. - Priorităţi strategice de dezvoltare judeţeană....................... Dezvoltarea infrastructurii (transport, reabilitare urbană, Utilităţi publice)....................................................... 1.1.Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi comunicaţii..................................................... Îmbunătăţirea sistemelor de management sectorial de mediu.................................................................................... 2.1.Dezvoltarea sistemelor specifice de management al resurselor de apă.................................................................... 2.2.Construirea şi modernizarea sistemelor specifice de management al deşeurilor...................................................... 2.3.Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului.......... 2.4. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor........ Sprijinirea afacerilor, creşterea ocupării, dezvoltarea resurse umane..................................................................... 3.1. Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice şi promovarea produselor industriale şi a serviciilor pe piaţa internă şi externă.................................... 3.2.Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibilă şi dezvoltarea sistemului de formare profesională iniţială şi continuă............................................. Dezvoltare rurală................................................................. 4.1.Dezvoltarea şi diversificarea economiei rurale.............. 4.2 Utilizarea durabila a terenurilor agricole......................... 4.3 Imbunatatirea calitatii productiei şi produselor agricole. 4.4 Promovarea initiativelor locale „Leader”........................ 4.5 Utilizartea durabila a terenurilor forestiere..................... Sănătate şi Asistenţă socială............................................... 5.1 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate. 5.2 Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale şi comunitare.............................................................. Învăţământ şi Cultură......................................................... 6.1a Verificarea păstrării valorificării patrimoniului cultural de către instituţiile de cultură................................... 6.1b Cunoaşterea legislaţiei referitoare la patrimoniu moştenit şi aplicarea acesteia de către instituţii şi persoane fizice...................................................................................... 6.2a Promovarea prin toate mijloacele mass-media (afişe, pliante, cataloage) a manifestărilor culturale ce se vor

pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag pag

181 181 181 181 182 183 185 185 186 187 188 189 189 191 191 193 195 196 196 196 197 197 198 198 200 203 203

pag

4

derula în judeţ....................................................................... 6.2b Includerea principalelor monumente istorice în circuitul turistic...................................................................... 6.3a Modernizarea infrastructurii culturale şi turistice din municipiul şi judeţul Sibiu..................................................... 6.3b Folosirea noilor tehnologii – internet- pentru atenţionarea publicului din ţară şi străinătate asupra proiectelor cuprinse în programul „Sibiu Capitală Culturală 2007”..................................................................................... Turismul............................................................................... 1. Introducere......................................................................... 2. Obiective generale propuse pentru dezvoltarea turismului din judetul Sibiu................................................... 3. Rezultatele la care ne propunem sa ajungem în 2013....... 4. Măsurile urmărite în dezvoltarea turismului în perioada 2007-2013.............................................................................. • obiectivele specifice fiecarei masuri • activitatile propuse pentru a atinge obiectivele specifice Eficientizarea şi modernizarea administraţiei publice..... 8.1. Dezvoltarea capacităţii administrative............................ 8.2. Întărirea legăturilor interinstituţionale............................ BIBLIOGRAFIE..................................................................

pag pag pag

203 203 204

7.

pag pag pag pag pag pag

204 204 204 205 205 204

8.

pag pag pag pag

212 212 216 217

5

I. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ
1. DESCRIERE GENERALĂ

Localizare Judeţul Sibiu, situat în centrul României, în partea de sud a Transilvaniei, străjuit de munţii Făgăraşului, Cibinului şi Lotrului, la o distanţă de 273 km de Bucureşti, capitala ţării, se încadrează între următoarele coordonate:

latitudine nordică – 46017’ – având ca punct extrem satul Prod, comuna Hoghilag latitudine sudică – 45028’ – având ca punct extrem satul Paltin, comuna Boiţa longitudine estică – 24057’ – având ca punct extrem satul Ţeline, comuna Brădeni longitudine vestică – 23035’ – având ca punct extrem comuna Jina. Judeţele limitrofe:     nord – sud – est – vest – judeţul Mureş judeţele Argeş şi Vâlcea judeţele Braşov şi Mureş judeţul Alba
6

Suprafaţă şi relief Încadrându-se între judeţele mijlocii, judeţul Sibiu ocupă o parte a Podişului Transilvaniei cu o suprafaţă de 5433 km², ceea ce reprezintă 2,3 % din teritoriul ţării, clasându-se pe locul 24 din acest punct de vedere, şi 15,9 % din teritoriul Regiunii Centru, constituent al acesteia, alături de judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş. Relieful judeţului coboară de la sud, din zona montană care ocupă aproximativ 30 % din suprafaţa judeţului, reprezentată de Munţii Făgăraşului unde se întâlnesc înălţimi ce depăşesc 2500 m (vf. Negoiu 2535 m, vf. Vânătoarea lui Buteanu 2508 m), munţii Cibinului şi ai Lotrului cu suprafeţe plane uşor vălurite, chiar la altitudini de peste 2200 m (masivul Cindrelului şi Ştefleşti), cu ridicat potenţial turistic şi de dezvoltare a zootehniei, spre nord unde se întinde pe aproximativ 50 % din suprafaţa judeţului zona de podiş (podişurile Hârtibaciului, Secaşelor şi Târnavelor) cu relief deluros cu înălţimi între 490 m şi 749 m. Între zona montană şi cea de podiş trecerea se face printro zonă depresionară de contact (depresiunea Făgăraşului sau Ţara Oltului, Sibiului, Săliştei şi Apoldului sau Secaşului) care se desfăşoară aproape continuu între cele două trepte de relief şi ocupă cca 20 % din suprafaţa judeţului, propice culturilor agricole. Din punct de vedere geologic, teritoriul judeţului Sibiu aparţine celor 2 unităţi mari geografice: muntoasă şi depresionară. - Unitatea muntoasă cuprinzând M-ţii Făgăraşului, Cibinului şi Lotrului este alcătuită în general din şisturi cristaline, amfibolite şi micaşisturi cu o structură puternic cutată, ce dau forme de relief zvelte, cu pante abrupte, puternic afectate de eroziune şi glaciaţiuni; - A doua unitate, cea depresionară, s-a format la sfârşitul Cretacicului. În cadrul ei se disting din punct de vedere structural două zone principale : - a cutelor diapire în care stratele sunt cutate şi apar la zi sâmburi de sare (Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului) - a domurilor – în nordul judeţului - reprezentată prin cute largi, boltite, în care s-a acumulat gaz metan. Rocile din care este alcătuită unitatea depresionară sunt: - în fundament – cristalinul zonei montane scufundat; - cuvertura – alcătuită din roci sedimentare. Reţeaua hidrografică Teritoriul judeţului Sibiu se împarte în două bazine hidrografice principale, BH Olt şi BH Mureş, spre care afluează cursuri de ape totalizând o
7

lungime de 1331 km în bazinul Oltului (râurile Olt, Cibin, Hârtibaciu şi afluenţi direcţi) şi 606 km în bazinul hidrografic Mureş (râul Târnava Mare şi afluenţi direcţi). Un număr mare de lacuri naturale - glaciare şi sărate şi lacuri artificiale – pentru piscicultură, irigaţii, hidroenergetică, alimentare cu apă şi agrement, completează reţeaua hidrografică a judeţului. Sursa: (PLAM judeţul Sibiu 2004). Climă Tipul de climă în judeţul Sibiu este cel continental moderat, cu influenţă oceanică, caracterizat prin ierni moderate din punct de vedere termic şi veri în general nu foarte călduroase, cu efecte microclimatice secundare conferite de formele de relief. Valorile medii multianuale ale principalilor factori climatici sunt: - regimul climatic – temperatura medie anuală în judeţul Sibiu are o distribuţie lunară caracterizată prin scăderea valorilor termice din luna august până în luna ianuarie, creşterea temperaturii din februarie până în iulie şi prin scăderea valorilor termice odată cu creşterea altitudinii. - temperatura multianuală – între 0,30 C în zona montană - Staţia meteo Bâlea Lac şi 8,90 C la Staţia meteo Boiţa, cu maximă de 37,3 0C înregistrată în iulie 2000 şi minimă de -26,70C, înregistrată la Staţia meteo Sibiu în decembrie 2001. - regimul precipitaţiilor – precipitaţiile atmosferice anuale prezintă o evoluţie caracterizată prin creşterea cantităţilor de apă din luna februarie până în iunie şi descreşterea din iunie până în februarie. Prin modul de dispunere generală a reliefului şi prin dominarea influenţelor vestice, distribuţia cantităţilor medii anuale de precipitaţii este de la 600-700 mm în zona de podiş, la 1300-1400 la treapta înaltă a munţilor. Cantitatea de precipitaţii scade de la sud la nord, în direct cu coborârea generală a reliefului, dar şi de la est la vest în funcţie de condiţiile locale ale reliefului şi de deplasările aerului. - regimul eolian - în zona Sibiului, circulaţia generală a atmosferei se supune circulaţiei la nivel european. Vânturile sunt puternic influenţate de relief atât în privinţa direcţiei cât şi în cea a vitezei. Frecvenţele medii anuale înregistrate la Sibiu indică predominarea vânturilor din N–V (13%) şi S–E (8,2%). Vitezele medii anuale oscilează între 1,8 şi 4,5 m/s la Păltiniş. Înspre sfârşitul iernii în depresiunile Sibiu şi Făgăraş bate un vânt dinspre munte cu caracter de foehn numit Vântul Mare. Acesta provoacă încălziri accentuate şi topiri bruşte de zăpadă. - Un fenomen specific zonelor depresionare din judeţul Sibiu îl constituie inversiunile termice, puternic resimţite în timpul iernii. Acestea se produc în
8

Începând cu secolul IX. Boarta. monede. Cetatea Şura Mică. Tilişca. cărămizi etc.Ch) au fost descoperite la Orlat. Epoca Prefeudală .Ch. Unelte din epoca Bronzului (1900-800 I. atestă formarea şi dezvoltarea societăţii omeneşti încă din Paleolitic. vase de lut ars.000 ani). între ele cea mai cunoscută este Donariumul de la Biertan (găsit în 1779) datat în secolul al IV-lea care cuprinde pe lângă monograma lui Christos şi o inscripţie latină cu numele donatorului: Ego Zenovius votum posui (Eu Zenovie am pus această ofrandă). cu reşedinţa la Sibiu. Mediaş. Şelimbăr. numit de rege. administraţiei şi o parte a proprietarilor. Miercurea Sibiului etc. în scopul apărării “pământului regesc” de atacurile dinspre răsărit şi miazăzi.Ch. au adus colonişti saşi. Mediaş. unelte casnice au fost descoperite în mai multe centre: Caşolţ. La Racoviţa. Bratei. istoria sibiană este bogată în evenimente. Biertan.în care pe teritoriul ţării au pătruns popoarele migratoare este reprezentată pe teritoriul judeţului prin urme ale trecerii acestora la: Mediaş (avari). Bradu. In epoca Feudală. pătrund pe teritoriul Transilvaniei ungurii. iar vestigii din de la Cisnădioara epoca Fierului au fost scoase la iveală la Sibiu (cartierul Guşteriţa). Boarta. Şeica Mică (gepizi). condus de un comite. Velţ (huni). Tilişca.600.) reprezentate prin fragmente din ceramică. Regii unguri. Şeica Mică. din care făcea parte şi zona Sibiului. Vestigii arheologice din Neolitic (5500-1900 I. în secolul XIII a fost recunoscut voivodatul Transilvaniei. populaţia autohtonă daco-romană a rămas pe loc. care au găsit aici poporul român ca o entitate cu organizaţii politice prestatale. După retragerea armatei. Importante descoperiri s-au făcut la Boiţa. Ocna Sibiului. Caşolţ. Turnu Roşu. Apoldul de Sus. se simt ca perioade geroase în zonele depresionare şi dispar doar odată cu schimbarea masei de aer datoritǎ circulaţiei atmosferice.000. Mediaş. drumuri. Şura Mică etc. ţigle. Şeica Mică. podoabe. cea mai importantă şi mai intens colonizată zonă fiind zona Sibiului. an în care regele Andrei al II-lea (1205-1235) a dat “Bula de Aur” a apărut comitatul de Sibiu. Existenţa unor comunităţi de creştini în spaţiul intercarpatic este dezvăluită de descoperirile arheologice. Ocna Sibiului. Continuitatea acestei populaţii pe teritoriul Transilvaniei a fost dovedită prin descoperirile de la Bradu.). Colonizarea sudului Transilvaniei cu saşi a început pe vremea regelui Geza al II-lea (1141-1162). opaiţe. Bogăţia şi valoarea istorică a materialelor din perioada dacică atestă că teritoriul judeţului a fost intens locuit în perioada Latene (cca 300 I. a fost descoperit un topor de silex aparţinând celei mai vechi culturi din istoria omenirii “cultura de prund” (1. oraş atestat 9 . Românii au lăsat numeroase mărturii ale existenţei lor pe teritoriul judeţului reprezentate prin cetăţi. Repere istorice Descoperirile arheologice de pe teritoriul judeţului Sibiu.000 . nu foarte numeroase.Ch. Sibiu (cartierul Guşteriţa). În anul 1224. Ocna Sibiului. Bruiu (goţi). obiecte metalice.condiţii de calm atmosferic. Tălmaciu. Cristian. Micăsasa.-106 I. Şomartin etc. Mărturii din perioada dacică au fost descoperite la Sibiu (cartierul Guşteriţa).

provincia Sibiului cuprinzând începând cu anul 1355 şapte scaune (Orăştie. fiind sediul Comitetului Naţional Român cunoscut şi sub numele de Comitetul de Pacificaţiune. În 1323. din care au făcut parte. în care erau cuprinse toate satele cu populaţie română şi germană mixtă. în special în centrele urbane. Existenţa bibliotecilor. au stimulat interesul intelectualităţii româneşti pentru emanciparea socială şi naţională prin cultură. apar primele însemne heraldice ale stemei sibiene simbolizând dreptul de judecată. În condiţiile politice ale veacului al XVII-lea. Provincia Sibiului. viaţa economică. a muzeului. Slimnic şi în majoritatea satelor de pe văile Târnavei Mari şi Hârtibaciului). Sibiu. Primele atacuri turceşti au pus în faţa principalelor oraşe şi a multor sate. În Evul Mediu. Sibiul devenind între 1692-1791. ale căror produse ajungeau în Orient şi Occident. până în 1876. Mediaş. devenind astfel centru administrativ şi politic. 1438 şi 1442 s-au lovit de rezistenţa dârză a locuitorilor Sibiului. Activitatea culturală dobândeşte orizonturi tot mai largi. Sebeş. politic şi cultural al românilor din Transilvania. care editau şi publicaţii de specialitate.a. Avram Iancu ş. Transilvania intră în stăpânirea imperiului habsburgic (1688). Mediaş şi Şeica Mare). fiind supuse aceluiaşi regim politicoadministrativ. În Sibiu. Cisnădie. primit de aceştia ca privilegiu . În timpul revoluţiei din Transilvania (1848-1849). problema ridicării unor construcţii fortificate în care să fie adăpostiţi oamenii şi bunurile. având prin organizare ramificaţii în toate ţinuturile locuite de românii din Transilvania. au fost ridicate cetăţi puternice şi întărite cele vechi (Sibiu. După revoluţie. organizate pe baza unor statute. Nocrich. se baza pe meşteşuguri şi comerţ.având în fruntea ei pe comitele saşilor care era şi jude regal al Sibiului. Cincu şi Rupea) şi mai târziu. Sibiul a devenit cel mai important centru naţional. obştea saşilor (Universitas Saxorum) ca unitate politică. Atacurile turceşti din anii 1437. au format între 1486-1487. La 1861 a fost constituită “Asociaţiunea Transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român” (ASTRA). 10 .documentar în 1191 într-o bulă emisă de Papa Caelestin al III-lea. Datorită transformărilor juridice şi administrative au fost desfiinţate comitatele şi s-au înfiinţat scaunele şi provinciile. cuprinzând cele zece scaune împreună cu districtele Braşov şi Bistriţa. Agnita. încă trei (Sighişoara. 19 asemenea formaţiuni de meseriaşi grupaţi pe meşteşuguri. Mediaş. Miercurea. August Treboniu Laurian. capitala principatului. administrativă şi judecătorească a tuturor comunităţilor săseşti de pe pământul crăiesc – teritoriu de colonizare a saşilor. ASTRA va deveni prin amploarea manifestărilor patronate una dintre cele mai importante asociaţii culturale româneşti. Simion Bărnuţiu. Încă de la începutul secolului XV. Sibiul a jucat un rol important. Primul statut de breaslă datează din 1376 în care sunt menţionate ca existând la Sibiu. oraşul devenind un veritabil centru de răspândire a ştiinţei. cu sediul central la Sibiu. Axente Sever. Biertan şi alte localităţi existau bresle de meseriaşi. activitatea celor două societăţi săseşti “Societatea pentru cercetarea Transilvaniei” şi “Societatea Transilvană de ştiinţe naturale”.

cea mai puternică bancă românească. Evoluţia ulterioară a evenimentelor (instaurarea compromisului austro-ungar) nu a mai îngăduit punerea lor în aplicare. şomaj) şi-au pus amprenta şi asupra economiei judeţului. care prin activitatea desfăşurată va deveni cel mai reprezentativ reper economic pentru românii din monarhia dualistă. Prin aceasta. ca un corolar al locului şi rolului său în lupta de emancipare culturală şi naţională. precum şi “legea privind folosirea limbii române în administraţie. Sfârşitul secolului a fost reprezentativ pentru epoca Memorandistă. Sibiul a fost desemnat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia (1 Decembrie 1918).1. o veritabilă bancă naţională. la 1871 este fondată Banca Albina. sunt factori care au determinat dezvoltarea economiei judeţului. pe bază de egalitate cu cea maghiară şi germană”. după Marea Unire. alături de instituţiile financiare săseşti (Casa generală de economii. fiind frecventate deopotrivă de tineri saşi. episcopul Andrei Şaguna după îndelungi demersuri şi stăruinţe a obţinut de la autorităţile imperiale restaurarea Mitropoliei ortodoxe a Ardealului. în anul 1841). prin instituţiile găzduite şi prin activitatea desfăşurată a fost pentru o perioadă o adevărată capitală a Transilvaniei. Cunoscută în literatura de specialitate sub numele de Dieta Românească de la Sibiu. cel evanghelic şi cel de stat. este pentru prima oară în istoria Transilvaniei când în Dietă au intrat un număr foarte mare de deputaţi români. 11 .La acestea trebuie adăugată o structură şcolar-educaţională remarcabilă. În planul vieţii economico-financiare. Facultatea de drept (cu predarea în limba germană). Atunci a fost votată “legea asupra egalei îndreptăţiri a naţiunii române şi a confesiunilor sale cu a celorlalte naţionalităţi şi confesiuni”. Pe lângă cele două licee existente. la Sibiu funcţiona de la sfârşitul secolului XVIII Institutul teologic ortodox. Oraşul Sibiu a fost sediul Partidului Naţional Român din Transilvania şi Ungaria. iar între anii 1844-1887. dar perioada de tranziţie spre economia de piaţă traversată de România după 1990 cu problemele specifice (recesiune economică. Sibiul. resursele naturale şi tradiţia meşteşugărească în prelucrarea resurselor de care dispune judeţul Sibiu. Între iulie 1863 . iar în anul 1853 a apărut publicaţia “Telegraful Român”. Aici a apărut primul cotidian politic românesc la 1884 “Tribuna”. inflaţie. constituit în urma Conferinţei naţionale din luna mai 1881. În sfârşit. În anul 1864. în secolul trecut instituţiile de învăţământ din Sibiu. drept sediu al viitorului guvern românesc provincial reprezentat prin Consiliul Dirigent. români sau maghiari. 1.octombrie 1864 s-a întrunit Dieta Transilvaniei la Sibiu. SITUAŢIA SOCIO-ECONOMICĂ A JUDEŢULUI Poziţia geografică. etapă definitorie şi hotărâtoare în mişcarea de emancipare naţional-politică a românilor transilvani. În oraşul nostru a fost elaborat şi tipărit textul cunoscutului memoriu politic .memorandul.

judeţul Sibiu aduce o contribuţie importantă în producţia industrială a ţării. . breslele.54% Industria energetică 2. Situându-se pe locul 12 pe ţară din punct de vedere al ocupării forţei de muncă în industrie.Concernul Rehau Polimer Internaţional . în zona oraşului Cisnădie.materiale de construcţii (Germania). celulozei şi hârtiei 3. Firma Takata . 12 . Ponderea principalelor sectoare industriale în 2005 este următoarea: Industria extractivă 29.Firma Brandl .28% Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 în judeţul Sibiu Principalele companii străine care îşi desfăşoară activitatea în judeţ sunt: . Judeţul Sibiu are o veche tradiţie industrială. . Cisnădie. Mediaş.19% transport Industria metalurgică şi a construcţiilor metalice 11.Concernul Continental .03% Industria produselor primare 9.34% Industria băuturilor 1.mecanică fină (Germania). în această zonă desfăşurându-şi activitatea agenţi economici din principalele ramuri ale economiei naţionale. viitoarele cetăţi orăşeneşti Sibiu. mijloace de 19.Firma Bramac .materiale de construcţii pentru acoperişuri (Germania).35% Industria pielăriei 4.42% Industria alimentară 6. fiind unul dintre judeţele dezvoltate din ţară.SNR .centru de cercetări pentru electronică de vârf (Germania).Firma Holcim . .77% Industria lemnului.82% Alte activităţi din industria uşoară 4.70% Producţia de mobilier 1.76% Construcţii de maşini. . utilaje.Concernul Renault .rulmenţi (Franţa). ponderea în economia judeţului este deţinută de activităţile industriale urmate de cele din sectorul serviciilor şi apoi de cele din sectorul agro-silvic. echipamente. Agnita şi altele.Având ca indicator sintetic populaţia ocupată. organizate şi specializate pe meserii. fiind primele forme economice consemnate de documente încă din secolul XIV şi care au contribuit la dezvoltarea aglomerărilor urbane.ţevi conducte din plastic (Germania).80% Industria confecţiilor 8.airbag-uri pentru autoturisme (Coreea de Sud) .

Exportul de mărfuri în judeţul Sibiu pe anul 2005 a fost de 552. prin licitaţie publică. Ponderea principalelor produse în total importuri a fost: . aparate şi echipamente electrice. piei tăbăcite.794 mii €.Faurecia .333 mii €.mijloace de transport: 55. oraşul Copşa Mică a fost declarat zonă defavorizată. aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile: 95.are o structură productivă monoindustrială ce mobilizează peste 50% din populaţia salariată. .produse minerale: 974.978 mii €.614. La licitaţie investitorul trebuie să 13 .maşini. . DESCRIEREA GENERALĂ (DEFAVORIZATE) DIN JUDEŢ A ZONELOR ASISTATE În judeţul Sibiu. blănuri şi produse din acestea: 60. .019 mii €. .595 mii €. aceasta reflectând o rată a şomajului cu mai mult de 25% peste cea la nivel naţional. . 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate.375 mii €. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu 1.în urma lichidării SC. Importul pe anul 2005 a ajuns la valoarea de 1. aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile: 129.322 mii €. îndeplinind următoarele condiţii: .piei crude.şi disponibilizărilor masive de personal de la SC. pălării. .produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe: 104.încălţăminte. . în baza prevederilor art.254 mii €. au fost afectaţi peste 50% din numărul angajaţilor cu domiciliul stabil în localitate.2.maşini. umbrele şi articole similare: 44. 1 din O.metale comune şi articole din acestea: 84.G.583 mii €. Primăria oraşului Copşa Mică oferă potenţialilor investitori terenuri pentru concesionare.023 mii €.materii textile şi articole din acestea: 127. acesta fiind mai mare decât importul pe anul 2004 cu 429. .huse pentru autoturisme (Franţa) în zona oraşului Tălmaciu.472 mii €.Sometra SA. Ponderea cea mai însemnată s-a înregistrat la: . . Sursa: Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Sibiu.peste 50% din populaţia localităţii este în căutarea unui loc de muncă.. . aparate şi echipamente electrice. .U.700 mii €.metale comune şi articole din acestea: 76. Topul firmelor 2005..030 mii €.Carbosim SA.639 mii €.materii textile şi articole din acestea: 111. acesta crescând faţă de anul 2004 cu 190.708 mii €.

14 .2%) pădurile şi alte terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră. o reprezintă suprafeţele ocupate cu păşuni 106.285 ha (1. Resurse naturale de suprafaţă Din suprafaţa totală a judeţului de 543.8% în total ţară. Având 34. asigurând materie primă pentru industria lemnului. viticultură.9% suprafeţele arabile cu 116. Din suprafaţa agricolă. Zona de sud est a judeţului este caracterizată prin creşterea animalelor bovine. oraşul Copşa Mică are facilităţi de excepţie în ceea ce priveşte: .748 ha. cu o pondere de 2.400. RESURSE NATURALE 1. este zonă de cultură cerealieră şi de creştere a animalelor.9%). reprezintă o resursă importantă a judeţului Sibiu.248 ha.alimentare cu energie electrică.alimentare cu apă pentru uz industrial . pomicultura şi creşterea animalelor. fiind şi sursă de energie pentru comunităţile din mediul rural. În pofida acestor factori nefavorabili. judeţul Sibiu se situează pe locul 18 pe ţară.cultura cerealelor. Cu excepţia zonei montane cu păşuni şi fâneţe naturale unde preponderentă este creşterea animalelor. ovine şi porcine. Pădurile care acoperă 186. pe suprafeţele agricole se practică o agricultură mixtă .3.637 ha (56. 59. volumul investiţiilor şi numărul de locuri de muncă nou create.depună un plan de afaceri din care să rezulte ce afacere va dezvolta. Orice investitor interesat în domeniul proiectării şi realizării reţelelor de alimentare şi distribuire a apei potabile va fi tratat preferenţial de către autorităţile publice locale şi judeţene.acces la culoarele europene de transport . a culturilor cerealiere în principal a porumbului şi a pomiculturii. Zona are probleme majore în ceea ce priveşte calitatea apei potabile.3.5%).269 ha. fondul forestier cuprins în principal din conifere şi foioase.2% din suprafaţă acoperită cu vegetaţie forestieră. 186. Partea central estică de pe valea Hârtibaciului. şi 9.1.2 % din aria judeţului. vii şi pepiniere viticole 2. livezi şi pepiniere pomicole 5.759 ha (0.925 ha şi fâneţe 75.5%. 34.7%). iar în zona de nord pe podişul Târnavelor este reprezentativă viticultura urmată de creşterea animalelor şi apoi de cultura cerealelor.2% terenuri neagricole şi terenuri cu alte categorii de folosinţă.748 ha (34. având importante resurse de putere instalată(de ordinul MWh) Sursa: Primăria Copşa Mică 1. 37. activităţile având ponderi diferite în producţia agricolă determinate de relief şi baza pedologică. ponderea cea mai mare o deţin suprafeţele agricole cu 306.transport feroviar de marfă .

limita lor inferioară fiind la 400 – 500 m. jneapăn. cu cea mai mare extensiune în bazinele superioare ale Cibinului. Hârtibaciu şi Visa. zone cu o bogată diversitate biologică. merişor şi pajişti. Cibin. iar 6 fonduri de vânătoare sunt concesionate spre gestionare către asociaţii particulare. De asemenea. Etajul pădurilor foioase se dezvoltă între 300 m şi 1200 m. Sadului şi Sebeşului. între 1300–1800 m. pe când în partea centrală şi nordică se încadrează în primul rând în zonalitatea latitudinală. În munţii Făgăraş lăţimea acestor păduri nu depăşeşte 2–3 km. precum şi prezenţa unor elemente rare. Fauna judeţului Sibiu este şi ea bogată şi diversă. În munţii Cindrel ele apar compact. îndeosebi între văile Lotrioarei şi Cibinului. din care 22 sunt arondate Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi. Hârtibaciu. au evidenţiat concentrarea unei biodiversităţi remarcabile într-un spaţiu restrâns. Etajul alpin apare la peste 2000 m pe suprafeţe restrânse în munţii Făgăraş şi Cindrel sub formă de pajişti. Pe raza judeţului Sibiu există un număr de 45 fonduri de vânătoare. se întâlnesc în luncile râurilor Olt. Flora judeţului Sibiu numără peste 5. în special avifaunistică. iar cea superioară la 1300 – 1400 m. Vegetaţia azonală este formată din păduri de luncă (în special zăvoaie de anin negru) însoţind văile râurilor Olt.Cadrul biogeografic deosebit de complex al judeţului Sibiu dispune de o mare varietate de ecosisteme. dată fiind multitudinea tipurilor de ecosisteme terestre şi acvatice. Etajul pădurilor de molid se desfăşoară. o concentrare de habitate cu un număr mare de specii rare. fiind alcătuită din păduri de stejar gorun în amestec cu arţar ţărănesc. Pădurile de fag se întâlnesc pe suprafeţe restrânse. pe pantele nordice ale munţilor Făgăraş şi Cindrel. ienupăr. 15 .500 specii de plante. 17 fonduri de vânătoare sunt gospodărite de Direcţia Silvică Sibiu. Cibin. afin. habitate şi specii sălbatice. denumiţi Alpii Transilvaniei. Târnava Mare etc. Între 1300 – 1500 se întâlnesc pădurile amestecate de fag şi molid. Configuraţia reliefului şi diferenţele altitudinale imprimă etajarea vegetaţiei în partea de sud a judeţului. fiind formată în principal din molid.345 specii de cormofite (67% din speciile din flora României). Cercetările ştiinţifice întreprinse în munţii Făgăraş. în general. inestimabile prin unicitatea lor. Cindrel şi Lotru. pornind de la pădurile de gorun şi terminând cu pădurile de fag cu carpen. În fauna judeţului Sibiu se regăseşte aproape jumătate din totalul speciilor de mamifere a ţării şi 54% din cel al păsărilor. dintre care 2. Etajul subalpin se dezvoltă între 1800–2000 m fiind alcătuit din tufărişuri de smîrdar. Un număr de peste 40 de specii sunt endemice pentru Munţii Carpaţi. relicte şi endemice în masivele montane Făgăraş. Zona pădurilor foioase se desfăşoară în podişul Târnavelor.

3. Slimnic Consiliul local al 16 .0 Administrator Consiliul local al oraşului Cisnădie Consiliul local al com. Mediul biogeografic deosebit de complex al judeţului Sibiu a creat o mare varietate de ecosisteme. habitate precum şi o diversitate biologică inestimabilă prin unicitatea lor.64/ 2004. Loamneş şi loc. Aceste bunuri de patrimoniu natural au fost declarate zone protejate printr-o serie de acte şi legi cu caracter normativ emise de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale.395. Denumire crt. Vulcanii noroioşi de la Haşag Canionul Localizare Extravilan loc. relicte şi endemice cu precădere în masivele montane Făgăraş. De asemenea. Aceste criterii sunt îndeplinite în mare parte şi de heleşteele Brădeni. pe teritoriul judeţului Sibiu au fost stabilite de către Societatea Ornitologică Română în colaborare cu organizaţia Bird Life Internaţional. O analiză complexă a biodiversităţii la nivelul judeţului Sibiu nu s-a realizat încă. Protecţia şi conservarea naturii precum şi menţinerea echilibrului ecologic al acestora. Haşag Extravilan loc.8 ha. a) Monumente ale naturii (categoria III IUCN) Nr.) din suprafaţa totală a judeţului. Sursa: Hotărîrea Consiliului Judeţean Sibiu nr.Sursa: Planul Local de Acţiune pentru Mediu judeţul Sibiu 2004. dar se cunoaşte faptul că există o concentrare de habitate cu un număr mare de specii rare.0 15. Patrimoniul natural Pe teritoriul judeţului Sibiu s-au identificat mai multe zone valoroase de patrimoniu natural care necesită instituirea unui regim special pentru protecţia şi conservarea lor. două zone de importanţă avifanistică privind conservarea păsărilor sălbatice: heleşteele de la Mândra şi rezervaţia Iezerele Cindrelului.9 1. ce reprezintă habitate naturale care necesită declararea lor ca arii speciale de conservare. cretacice de la Cisnădioara 2. Cisnădioara Între loc. constituie unul din principiile importante ale dezvoltării durabile. Calcarele 1.6% (19. În valea Lotrioarei au fost identificate o serie de specii de moluşte endemice şi specii de insecte a căror conservare necesită declararea habitatului lor ca arii speciale de conservare. Cindrel şi Lotru. În Parcul Natural Cindrel au fost identificate zone de turbării. Beneficiază de statut legal de protecţie un număr de 23 arii protejate (12 rezervaţii naturale şi 11 monumente ale naturii) a căror suprafaţă însumată reprezintă 3. Suprafaţă (ha) 0.

Turnului. Jina Intravilan mun. 6.0 2.5 com. Jud.0 2.0 com.0 20. Sibiu Intravilan mun. Şura Mare Consiliul local al oraşului Tălmaciu Direcţia Silvică 17 Nr. Sibiu - Rezervaţii naturale (categoria IV IUCN) Localizare M-ţii Cindrelului M-ţii Făgăraş Extravilan com. 6. Sibiu (str.0 com. Sibiu O. Sibiu Direcţia Silvică Sibiu (O. Arpaş 2. 3. Iezerele Cindrelului Lacul şi golul alpin Bâlea Calcarele eocene de la Porceşti Dealul Zackel Şuvara Saşilor Arpăşel . Jina Extravilan com.Mihăileni Direcţia Silvică Sibiu Direcţia Silvică Sibiu Direcţia Silvică Sibiu Consiliul local al mun. polonica) Formaţiunile de jnepenişuri (Pinus mugo) b) Mihăileni Extravilan com.0 Consiliul local al com. Cârţişoara Consiliul local al 60. 1. 7.S. Gura Râului Consiliul local al 180. 4. Turnu Roşu 5. - 11. Sibiu particular Consiliul local al mun.0 736. 5.Mihăileni 4. Suprafaţă Administrator (ha) Consiliul local al 1046.5) Intravilan mun. - 10. Denumire crt.0 - com. 5. Jina Extravilan com. nr. 9. Arpaş) Direcţia Silvică Sibiu 8. Şura Mare şi Loc Slimnic Extravilan Tălmaciu Valea pr. Masa Jidovului La Grumaji Pintenii din Coasta Jinei Stejarul (Quercus robur) din Gradina zoologică 8 exemplare tisa (Taxus bacata) Speciile forestiere exotice din Parcul Sub Arini Formaţiunile de larice (Larix decidua var.S. 2. Turnu Roşu Între loc.

Arpăşel 7. Cindrel 2.A Consiliul local al com.C. 250 Loamneş Extravilan Com. Arpaşu de Jos Direcţia Silvică Extravilan Sibiu 974. M-ţii Făgăraş 6989 Porumbacu de (Podragu–Suru) Jos. BH Olt şi BH Mureş. Cibin. Denumire crt.S. Arpaşu de Jos REZERVAŢII NATURALE ( categoria V IUCN) Suprafaţă Administrator (ha) Consiliile locale M-ţii 9043 Jina.S. Sibiu) Localizare Nr. sunt redate în tabelul de mai jos : Reţeaua hidrografică Lungimea râurilor (km) 18 . Arpaş) Consiliul local al oraşului Ocna Sibiului S. Hârtibaciu şi afluenţi direcţi) şi 606 km în bazinul hidrografic Mureş (râul Târnava Mare şi afluenţi direcţi). 1. Piscicola S. 8.2 Extravilan Com. Cindrelului Sălişte Consiliile locale Avrig. Tilişca. c) Lacul fără fund Eleşteele de la Mândra Lacul Tătarilor Intravilan oraş Ocna Sibiului 0. Lungimile de râuri.9 Sibiu (O.International Union for the Conservation of Nature Sursa: Anuarul de Mediu 2004 Reţeaua hidrografică Teritoriul judeţului Sibiu se împarte în două bazine hidrografice principale. Golul alpin Făgăraş Dumbrava Sibiului 3 IUCN . 6 Arpaşu de Jos Sibiu (O. Cârţişoara. spre care afluează cursuri de ape totalizând o lungime de 1331 km în bazinul Oltului (râurile Olt. 9. repartizate pe cele doua bazine hidrografice.

Debitul mediu multianual. pe partea stângă. irigaţii.027 km 2.210 km 2. cu debite variind între 0. iar în zona de luncă pânza de apă freatică se află la o adâncime mai mică.5 m3/s. producere de energie electrică. cu o suprafaţă a bazinului hidrografic de 1. În zonele înalte adâncimile variază între 5 – 10 m.H. respectiv 5 m. Are o lungime de 75 km pe teritoriul judeţului şi-l străbate pe direcţia est-vest. Afluenţi direcţi cu o lungime de 531 km. 19 . la intrarea în judeţ şi 110 m3/s ieşire. Amenajarea bazinelor hidrografice Amenajarea bazinului hidrografic implică existenţa sau realizarea unor lucrări hidrotehnice cu următoarea destinaţie:  acumulări pe râuri din care se asigură necesarul de apă pentru diferite folosinţe.B. Olt este de 15.0 m 3/s la intrarea în judeţ şi 14. agrement.2 – 8 l/s. MUREŞ 606 Râul Târnava Mare 75 Afluenţi 531 SURSA : Planul Local de Acţiune pentru Mediu. Râul Cibin este afluent. judeţul Sibiu 2004 În bazinul hidrografic Olt principalele cursuri de apă sunt: Râul Olt care trece prin partea de est-sud a judeţului. Debitul mediu multianual variază între 75 m3/s. În bazinul Mureş principalul curs de apă este râul Târnava Mare. cu o suprafaţă a bazinului hidrografic de 2. Lungimea lui este de 89 km.OLT 1331 Râul Olt 54 Râul Cibin 78 Râul Hârtibaciu 89 Afluenţi direcţi 1110 B. Râul Hârtibaciu este afluent al râului Cibin. Afluenţi direcţi cu o lungime de 1110 km. Debitul mediu multianul este de 11. Are o lungime de 78 km.H. Debitul mediu multianual este de 3. la confluenţa cu r. Apele subterane Straturile acvifere sunt cuprinse între 1.  aducţiuni sau derivaţii de ape prin care se asigură apa în zonele deficitare din acest punct de vedere.2 şi 10 m. Lungimea pe teritoriul judeţului este de 46 km. pe partea dreaptă al Oltului. atenuarea viiturilor.5 m 3/s la ieşire. respectiv alimentării cu apă ale populaţiei sau industriei.3 m3/s.

 regularizări ale cursurilor de apă. Olt există aducţiunile de apă brută din: • ac. Pe teritoriul judeţului Sibiu există următoarele lucrări hidrotehnice: Acumulări Denumire Curs de Volum total Destinaţie acumulare apă (mil.4 energie electrică Berbecului) Ac.7 energie electrică Ac. Retiş Hârtibaciu Ac. Mureş există aducţiuni de apă brută din ac. nepermanentă Ac. alimentare cu apă Ac.IX Mag amenajare piscicolă Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu Aducţiuni În B.8 energie electrică Ac. Sadu II Sadu 0. Oaşa Sebeş 150. Nemşa Moşna 8. Ighiş către oraşul Copşa Mică. Negovanu (Gâtu Cibin 6.5 energie electrică. nepermanentă Ac. irigaţii.H. Săcele I .0 Ac. Tău Sebeş 24. Râura Râura amenajare piscicolă Ac.4 alimentare cu apă potabilă şi industrială Ac. În B. nepermanentă (atenuare viituri) Ac. îndiguiri şi apărări de maluri lucrări specifice apărării împotriva inundaţiilor.0 energie electrică şi alimentare cu apă Ac.H. alimentare cu apă Ac. Sibiu 20 . Avrig Olt 10. Brădeni I .H.III Hârtibaciu Ac.2 energie electrică. Gura Râului Cibin 15. Sadu II – mun. Arpaşu Olt 7. Gura Râului – mun. Scoreiu Olt 5. Mureş Ac. irigaţii. Ighiş Ighiş 13. m3) 1 2 3 4 B.3 energie electrică. Sibiu • ac. combatere inundaţii Ac.H. Visa I – V Visa amenajare piscicolă B. combatere inundaţii Ac.2 energie electrică. Beneşti Hârtibaciu Ac. Olt Ac. nepermanentă Ac.

Tălmaciu şi comunele Alţâna.7 km.2 km. acestea sunt (conf.• Cârtişoara – or. oraşele Agnita. Fenomenul de inundaţii a afectat unităţi administrativ teritoriale ale judeţului. • râul Cibin. În B. • râul Richiş. Lungimea = 16. localitatea Richiş. Arpaşu de Jos. Olt există amenajări pe următoarele cursuri de apă: • râul Hârtibaciu. Agnita precum şi aducţiuni de apă tratată de la: • Municipiu Sibiu – oraşul Ocna Sibiului • Păltiniş – Răşinari – municipiu Sibiu Regularizări şi îndiguiri În B. Alţâna (mal stâng). • râul Cisnădie. municipiul Mediaş. • râurilor Porumbacu şi Liscov. anexa nr. 21 . Legii 575/2001 PATN Zone de risc natural. regularizări şi consolidări pe ambele maluri. • localitatea Târnava. Dumbrăveni. Cisnădie. pe teritoriul municipiului Sibiu. pe teritoriul oraşului Cisnădie este regularizat şi are ambele maluri consolidate. Lungimea = 8.5): municipiul Sibiu. • râul Săsăuş are lucrări de regularizare şi consolidare ambele maluri. • pârâul Nou. regularizare şi consolidări pe ambele maluri. regularizări şi consolidări pe ambele maluri. Avrig. pe sectorul amonte de localitatea Porumbacu de Sus până la vărsarea în Olt. Pe sectoarele Beneşti (mal drept). este regularizat şi are ambele maluri consolidate. Mureş există amenajări pe următoarele cursuri de apă: • Râul Târnava Mare: • sectorul Hoghilag – oraşul Dumbrăveni. are lucrări de regularizare şi consolidare pe ambele maluri.H. localitatea Valchid regularizarea şi consolidarea ambelor maluri.17 km. regularizare şi consolidare mal drept. Ocna Sibiului. • pârâul Rorii.H. afluenţi ai Oltului au lucrări de regularizare şi consolidare pe ambele maluri. pe sectorul amonte Chirpăr – Săsăuş. până la confluenţa cu râul Albac. • municipiul Mediaş. Lungimea = 7. Hosman (ambele maluri) există lucrări de îndiguiri. Nocrich (mal drept). de la intrarea în judeţ. regularizarea şi consolidări pe ambele maluri. regularizat pe toată lungimea. localitatea Şomartin. • oraşul Copşa Mică. regularizare şi consolidarea ambelor maluri • râul Valchid.

Ilimbav şi Ghijasa.2. curgerea apelor fiind îngreunată pe aceste cursuri de obstacole naturale sau antropice. Infrastructura de transport În cadrul echipărilor de infrastructură. Bazna şi Miercurea Sibiului. o pătrime se găseşte pe teritoriul judeţului Sibiu.4. . Orlat. Resurse ale subsolului Resursele subsolului cuprind: . dintre care cu semnificaţie economică deosebită sunt cele de la Bazna. cel mai curat gaz natural. Există de asemenea bogate resurse de gaze naturale. 1.3.1. dar care în prezent nu se exploatează. − reţeaua de căi aeriene. Turnu Roşu. . Păuca. Dârlos. Inundaţii s-au produs şi pe râuri mici. din care se exploatează şisturi cristaline pe văile Sadului şi Lotrioarei şi zăcământul de cristale marmoreene la Porumbacul de Sus şi Arpaşul de Jos. pietriş şi nisip folosite în construcţii şi în industria materialelor de construcţie se găsesc în zona depresionară şi în luncile râurilor. Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Sibiu 2003 1. utilizate în staţiunile Ocna Sibiului. − reţeaua de căi feroviare.sarea care apare în cutele diapire în Miercurea Sibiului şi Ocna Sibiului. cu un conţinut de până la 99% metan.rezerve de argilă. folosite ca materiale de construcţie. Copşa Mică. . Racoviţa.apele minerale clorosodice.rocile constitutive ale zonei muntoase. Roşia. − transportul combinat. INFRASTRUCTURA Potenţialul unei infrastructuri fizice locale cu care să fie satisfăcute cerinţele economiei. reţeaua de căi de comunicaţie şi transport ocupă un loc important. Noul Săsesc. ale populaţiei. pe pâraie şi pe văile torenţilor. Din depozitele de gazmetan din Transilvania. cu rezerve inepuizabile. Nocrich. Brădeni.4. Porumbacu de Jos.Bârghiş. 1. Cristian. fiind compusă din: − reţeaua de căi rutiere. reprezintă o premisă a dezvoltării durabile şi sustenabile a judeţului. Reţeaua de drumuri 22 .

23 .342 km –84% .  51 trasee de drumuri judeţene . Lungimea drumurilor publice din judeţul Sibiu este de 1.Constanţa În cadrul Regiunii Centru judeţul Sibiu ocupă locul patru în ceea ce priveşte total lungime drumuri publice.Drumul european E 81 Frontiera Giurgiu-Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Cluj Napoca-Satu Mare-Frontiera Halmeu . situând judeţul pe ultimele locuri din ţară.  1. Drumurile judeţene şi comunale.sunt drumuri judeţene şi comunale. în anul 2003.600 km. Din total lungime drumuri publice. DN 14A şi DN 14B.599 km.4 km/100 km2).Ploieşti-Bucureşti-Slobozia. în anul 2003. Din care drumuri modernizate .judeţene şi comunale.sunt drumuri naţionale. judeţene şi comunale .au rezultat următoarele:  6 trasee de drumuri naţionale.Judeţul Sibiu beneficiază de o poziţie favorabilă. dispunând de o reţea de drumuri publice bine reprezentată.5 km/100 km 2.  70 trasee de drumuri comunale . Principalele căi rutiere internaţionale care străbat judeţul Sibiu şi care facilitează accesul din şi înspre acesta la nivel naţional şi internaţional sunt: . din care 383 au fost modernizaţi ceea ce reprezintă 24 %. situându-se în clasele tehnice III şi IV. judeţul Sibiu se situa pe locul 28 pe ţară având 1. aveau un total de 1. situaţia se prezintă astfel:  257 km – 16 % . având o stare tehnică considerată ca fiind bună.126 km (22%) şi drumuri cu imbrăcăminţi uşoare rutiere 452 km (78%).Drumul european E 68 Frontiera Nădlac-Arad-Deva-Sebeş-Sibiu-Braşov . locul cinci în ceea ce priveşte total lungime drumuri naţionale şi locul patru în ceea ce priveşte total lungime drumuri locale . 2 trasee de drumuri naţionale secundare. Drumurile judeţene sunt de clasă tehnică IV şi V. Drumurile naţionale sunt modernizate în totalitate. 2 trasee de drumuri naţionale principale. fiind sub densitatea pe ţară care este de 32. E 68 (DN 1) şi E 81 (DN 7) . conferind o deschidere internă şi internaţională. Drumurile naţionale la nivelul judeţului Sibiu. DN 7C şi DN 14. Din analiza echipării tehnice a judeţului Sibiu cu drumuri publice – naţionale. În anul 2004.342 km. Densitatea drumurilor publice în judeţul Sibiu este de 29.Coridorul IV Pan-European Frontiera Nădlac-Arad-Deva-Sebeş-SibiuBraşov. aveau 257 km din care tot atâtea sunt drumuri moderne.9 km/100 km2 şi aproape egală cu densitatea pe Regiunea Centru (29. din care : 2 trasee de drumuri europene. reprezentând 2% din totalul drumurilor publice din România (78.601 km).

lăţimea platformei drumului nu este corespunzătoare. Sursa: Caiet statistic 2004 Drumurile comunale de pământ îngreunează accesul între centrele de comună şi satele aparţinătoare.având o stare tehnică considerată în general satisfăcătoare.km II . viteza de circulaţie fiind redusă pe aceste sectoare. cât şi accesul la drumurile naţionale şi judeţene.km II . Denumire indicator COD 1996 7316 0 1485 1771 6 2055 0 476 1468 3 257 1330 0 257 1182 5847 7 1228 4416 72 1936 8 476 2000 7847 9 1601 1941 8 1999 9 480 1482 4 257 1343 4 257 1169 6365 5 1344 5984 72 1883 0 480 2001 7849 2 1599 1986 8 1976 6 450 1482 2 257 1345 9 256 1156 1 6367 0 1342 6409 118 1861 0 449 ANII 2002 2003 7889 79001 6 1599 1599 1995 20368 8 1999 3 453 1483 2 257 1353 8 256 1089 1 6406 4 1342 19748 452 15122 257 13823 257 1078 63879 1342 Lungimea drumurilor publice – I total . iar drumurile comunale sunt de clasă tehnică V.I total România .km II Drumuri naţionale cu I îmbrăcăminţi uşoare rutiere II Drumuri judeţene şi comunale I – total .km II Drumuri judeţene şi comunale I cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere . având o stare tehnică considerată în general nesatisfăcătoare. în cea mai mare parte.din care Drumuri judeţene şi comunale I modernizate .km II Drumuri naţionale modernizate I . datorită frontului îngust al limitei de 24 .din care Drumuri publice modernizate . De asemenea.II total judeţ Sursa: Breviar Statistic 2003 6420 6545 126 126 1889 18670 5 452 452 Drumurile publice. traversează localităţi.km II .I km II Drumuri publice cu I îmbrăcăminţi uşoare rutiere km II Drumuri naţionale (inclusiv I autostrăzi şi drumuri europene) .

8 112. Naţionale Modernizate Îmbrăcăminte Total Modernizate Îmbrăcă uşoară minte uşoară România 78896 19958 19993 14832 13538 1098 Reg. Deficienţa infrastructurii de transport. Lucrările de artă de pe traseul drumurilor naţionale au o stare tehnică bună.3 29.1 29. Între localităţile judeţului transportul este realizat de operatori privaţi şi de regii locale de transport rutier.5 107. 1599 383 452 257 257 Sibiu Total Total Judeţene şi comunale Total Moderni Îmbrăcă zate minte uşoară 64064 6423 18895 8978 360 2813 1342 126 452 Densitatea 100 km² din teritoriu 33. poduri şi podeţe).4 27.proprietate. Sibiu Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei .6 29.7 29. a condus la pierderea eficienţei economice şi a generat o imagine negativă a zonelor ca localizare pentru investiţii. s-a observat că de regulă starea de viabilitate a podurilor este similară cu cea a drumurilor.4 29. şi cerinţelor traficului actual. Drumurile judeţene şi comunale în mare parte nu asigură o suprafaţă de rulare corespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic de călători şi de marfă în condiţii de siguranţă şi confort cât mai optime. judeţene şi comunale. În perioada 2000-2004 s-a avut în vedere îmbunătăţirea infrastructurii de transport rutier în judeţul Sibiu prin modernizarea a 258 km.1 30. în particular reţeaua de drumuri.4 de România Reg.4 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei – 2003/Statistica teritorială Densitatea drumurilor publice 2003 2002 1990 33. Din analiza stării de viabilitate a drumurilor locale. până la finele anului 2004.Centru Jud.2003/Statistica teritorială şi Direcţia Regională de Statistică Aşa cum reiese din tabelul de mai sus. necorespunzând cerinţelor de capacitate portantă (clasa E de încărcare). 10105 2252 2916 2027 1892 103 Centru Jud. de drumuri judeţene şi comunale. Reţeaua de cai ferate Transportul feroviar de călători şi de mărfuri se realizează în judeţul 25 . drumurile naţionale care traversează judeţul Sibiu au fost modernizate în totalitate. Pe reţeaua de drumuri naţionale şi locale există lucrări de artă (pasaje. dar nu toate sunt la clasa de încărcare E.6 26.7 29.4 Indice faţă 1990(%) 107.

Sibiu 52.7 82.3 Indice faţă 1990(%) 96. Prin aceste noduri de cale ferată se realizează legături atât cu toată ţara cît şi cu Europa Centrală şi de Vest.7%.Centru 44. printr-o reţea de căi ferate care însumează o lungime totală de 284 km. caiet satistic 2005 Dacă ne raportăm la anul 1990. din care 11 km linie electrificată ceea ce reprezintă o acoperire de 52.9 %. Copşa Mică şi Podul Olt.8 Reg. densitatea totală a liniilor de cale ferată a înregistrat o scădere de 4.2 47.3 57. de linie normală cu o cale şi a unor linii de cale ferată cu ecartament îngust. caiet statistic 2005 Judeţul Densitatea liniilor de cale ferată 2003 2002 1990 România 46. Teritoriul judeţului este deservit.3 42.3 %. în anul 2003.0 Sursa: Direcţia statistică.7 51.6 76.² Densitate (km/1000km2) Linie normală cu 2 linii 92 52.Sibiu. judeţul Sibiu deţine câteva noduri de cale ferată cum ar fi: Sibiu. Din punct de vedere al transportului feroviar. şi sub media pe ţară cu 2. în prezent. la sfârşitul anului 2003.0 de Lungime Electrificate Linie normală CF (km) cu o cale SIBIU 284 11 140 Sursa: Direcţia statistică.7 Jud. principalul motiv constituindu-l scoaterea din circulaţie a 7 km. Cu toate acestea densitatea liniilor de cale ferată de care dispune judeţul Sibiu se situează peste media pe regiunea Centru cu 1. de:  magistrala 200: Braşov – Podu Olt – Sibiu – Vinţu de Jos – Deva – Arad – Curtici  cale ferată parţial dublă neelectrificată pe: sectorul Ucea – Podu Olt – Sibiu – Vinţu de Jos  magistrala 300: Bucureşti – Predeal – Braşov – Blaj – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor  cale ferată dublă electrificată pe: sectorul Sighişoara – Mediaş – Blaj – Coridorul IV TransEuropean  linia 208: Sibiu – Copşa Mică  cale ferată simplă neelectrificată pe: sectorul Sibiu – Copşa Mică 26 .3 km reţea de cale ferată la 1000 km.3 43.

9 12. Raport de activitate 2005 Transportul public Transportul judeţean de călători este organizat în jurul oraşelor pentru a 27 .1 8.9 91. Italia şi Austria.pondere în regiune 10 11.2 92.80 km/h.1 87. Raport de activitate 2005 2005 3502 43190 49014 3936 Traficul internaţional şi intern de pasageri al aeroporturilor pe Regiunea de Dezvoltare Centru şi cele două judeţe cu aeroporturi a fost în anul 2005: Pasageri număr Îmbarcaţi Debarcaţi Total internaţ intern trafic internaţ trafic intern Total 43425 10312 11392 10373 11348 Regiune % 100 100 100 100 100 jud Mureş 4270 1220 901 1255 994 . Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 .3 Jud Sibiu 2005 49014 22747 2121 21536 2492 Sursa: Regia Autonomă Aeroportul Sibiu. prin curse interne.7 jud Sibiu 2003 39055 9092 10491 9118 10354 .Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul Sibiu este în general bună.pondere în regiune 90 88. Transport aerian Aeroportul Sibiu este amplasat pe drumul naţional DN1 la o distanţă de 3 km de Municipiul Sibiu. precum şi legături internaţionale cu Gemania (Műnchen). Prin Aeroportul Sibiu se asigură legături directe cu capitala României. ANUL / 2000 2001 2002 2003 CRITERIUL Mişcări aeronave 1178 1754 2500 2052 comerciale Total pasageri 14390 23013 27212 28598 imbarcaţi-debarcaţi Total pasageri în 18798 33201 37872 35386 trafic Total mişcări 1342 1942 2700 2198 aeronave Sursa: Regia Autonomă Aeroportul Sibiu.8 7. Municipiul Bucureşti.

zona cu ceea mai slabă acoperire a traseelor. Calitatea şi rapiditatea conferite de serviciile de taximetrie şi nu în ultimul rând tarifele practicate de către operatorii de taximetrie. şi de către SC CAMBUZ SA Sighişoara din judeţul Mureş care deserveşte o parte dintre localităţile zonei Agnita. din care efectuate 69 realizând un grad de acoperire de 86 %. SC ATLASSIB SA şi TURSIB SA. UM Transport public Numărul oraşelor cu tramvaie Lungimea totală număr km 1997 1 11 1998 1 11 2000 1 11 2001 1 11 2002 1 11 2003 1 11 2004 1 11 28 . totalizând un parc auto de 900 taximetre cu licenţă. Sibiul fiind un judeţ de tranzit. este deservit şi de alţi transportatori din ţară. şi un transportator din judeţul Braşov. Zona Agnita. având un parc activ de 86 autobuze cu număr de locuri cuprins între 17 şi 53. care operează în zona Scorei. SC LAZĂR TRANS SRL şi SC GOSPODĂRIA ORĂŞENEASCĂ AVRIG SA . Zona Sibiu este deservită de 4 transportatori locali: SC TRANSMIXT SA şi SC TURSIB SA. au contribuit la dezvoltarea acestor servicii în ultimii ani. SC MEDITUR SA. Transportul elevilor este asigurat şi de minibuzele galbene . Arpaşu de Jos şi în zona limitrofă interjudeţeană având un parc de 54 autobuze Zona Mediaş este deservită de 3 transportatori: SC BAT SA. deşi în zonă existând o scădere a fluxului de călători ceea ce a dus la nerentabilizarea traseelor. şi SC BMT TRANS SRL cu un parc activ de autobuze cu capacitate între 38 şi 53 de locuri.23. Transportul de persoane în curse interjudeţene este asigurat de către 3 operatori de transport locali: SC TRANSMIX SA. este deservită de SC TRANSMIX SA Sibiu. care acoperă 23 trasee. Transportul public de călători în trafic judeţean a fost organizat în 20032004 pe un număr de 78 de trasee. Serviciile de taximetrie s-au dezvoltat şi sunt realizate la nivelul judeţului de un număr de 113 transportatori din care 26 operează în zona Mediaş iar restul în zona Sibiu. Calitatea serviciilor de transport în privinţa confortului este necorespunzătoare în cele mai multe cazuri datorită gradului avansat de uzură al autobuzelor şi numărul mic de dotări noi. Zona Copşa Mică este deservită de SC BMT TRANS SRL Mediaş. care asigură doar acoperirea traseelor de pe DJ 106 Sibiu-Agnita şi localităţile Coveş şi Ruja. menţinerea traseelor din această zonă s-a datorat faptului că SC SOMETRA SA asigură abonamente pentru transportul angajaţilor din oraşul Copşa Mică şi din celelalte sate de rezidenţă.deservi activităţi economice şi sociale ale populaţiei.

2003/Caietul Statistic al Direcţiei Judeţene de Statistică 1.c persoane fizice număr 71270 68760 * la sfârşitul anului Sursa: Anuarul Statistic al judeţului . Reţele de comunicaţii date şi Internet În telecomunicaţii se remarcă un proces alert de modernizare datorită expansiunii tehnicii avansate în telefonia cu fir şi a creşterii gradului de 29 2002 13616 8 1264 3 593 337 2003 .c persoane fizice număr 335 Autoturisme număr 95057 91170 (inclusiv taxiuri ) d.8 52 1043 6 2 92 1274 1 1 3 36 8 684 2 76 51 1146 1 2 103 1651 9 1 3 169 8 328 2 75 44 1162 7 2 94 1407 0 5 5 8 290 2 75 43 8427 2 169 1245 0 1 1 7515 8 1954 2 78 mii călători Sursa: Anuarul Statistic al judeţului Statistică .2003/Caietul Statistic al Direcţia Judeţene de UM Numărul vehiculelor 132003 înscrise în circulaţie Autobuze număr 1166 d.c persoane fizice număr 3 Microbuze număr 574 d.taxi Numărul de maxi-taxi din inventar Călători transportaţi număr mii călători număr km număr mii călători număr număr mii călători număr număr 8 2095 2 75 46 1208 8 5 104 1375 5 8 851 2 75.3 60 1209 9 3 112 1339 3 8 679 2 92.2.simplă a liniei Numărul vagoanelor din inventar Călători transportaţi Numărul oraşelor cu troleibuze Lungimea totală simplă a liniei Numărul troleibuzelor din inventar Călători transportaţi Numărul oraşelor cu autobuze Numărul vehiculelor din inventar Călători transportaţi Numărul oraşelor cu maxi .4.

iar până la finele anului 2001 s-au rezolvat aproape toate solicitările de instalare de posturi telefonice din mediul urban şi din localităţile unde s-au efectuat aceste lucrări.mii interne imp Abonamente telefonice.c unităţi de poştă ţi unităţi cu serviciu unită telefonic pentru public ţi Corespondenţa mii expediată buc mii Mesagerii buc Mandate poştale şi mii telegrafice buc mii Telegrame expediate buc numă Abonamente telex r Comunicaţii telex – mii externe imp . La ora actuală o serie de localităţi dispun de centrale telefonice şi echipamente digitale şi s-au creat condiţiile tehnice necesare conectării la internet a şcolilor şi primăriilor din localităţile în care s-au instalat aceste centrale digitale.c persoane fizice r Convorbiri telefonice mii interurbane manuale conv 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 237 57 7464 96 2141 13 107 91272 83806 - 239 59 8322 90 2411 10 89 4252 10009 0 91823 1888 240 180 60 7080 84 2465 8 62 1322 10115 1 92432 1459 245 186 59 4240 103 2511 5 47 1 700 10195 3 92765 1175 249 181 68 5710 162 2296 4 41 765 10708 7 97415 1096 234 181 53 5668 109 2319 3 30 377 10912 6 99012 4103 198 181 17 5328 103 2215 2 26 105 10912 6 99230 3679 30 . ca număr de abonamente telefonice la 100 de gospodării (78 ) şi ca număr de abonaţi particulari la 1000 de locuitori (260).numă total r numă d. unită telefon ţi unită d. UM Poştă şi telecomunicaţii Unităţi de poştă. Modernizarea acestui sector va continua şi în viitor prin acţiunea de montare a cablurilor optice.reţea fixă. Modernizarea sistemului de telefonie şi asigurarea serviciilor de specialitate în localităţi cu peste 1000 de locuitori situează judeţul Sibiu pe primul loc din ţară. după municipiul Bucureşti.acoperire prin telefonia mobilă. prin extinderea reţelelor digitale şi prin dezvoltarea în ritm rapid a telefoniei mobile şi a comunicaţiilor prin poşta electronică Gradul de digitalizare al telefoniei este în judeţul Sibiu de 70%.

şi secund.Statii de televiziune Statii de televiziune (princ. UM Activitatea radio şi televiziune Total .) – sector public Din care: statii de televiziune din care: translatoare de televiziune Statii de televiziune – sector privat Abonamente la radio Abonamente la televiziune 1997 4 număr 4 număr număr 4 număr 4 număr 1 număr 3 număr număr număr număr 98274 92406 93614 90939 3 84310 87067 5 74999 80517 5 4 5 160629 98126 31 59301 58753 79197 74998 3 3 3 3 3 3 1 1 2 2 2 2 4 4 5 5 5 5 4 7 10 10 9 10 7 8 8 8 9 4 4 4 4 4 4 1998 4 1999 11 2000 12 2001 12 2002 12 2003 13 . sunt afectate de infrastructură de telecomunicaţii învechită. în special cele din zona montană.mii imp mii conv mii imp numă 11159 r 7 numă în mediul urban r numă publice r d. cu potenţial turistic ridicat.: cu numă cartelă r cu numă multimonedă r Sursa: Anuarul Statistic al judeţului - Convorbiri telefonice interurbane automate Convorbiri telefonice internaţionale manuale Convorbiri telefonice internaţionale automate Posturi telefonice – reţea fixă –total 35529 2 116 1838 12394 1 10348 4 648 634 14 41322 9 90 2281 12062 1 99085 987 976 11 40353 3 101 2503 12023 9 97421 1124 1112 12 48379 1 76 2941 12563 0 99778 1225 1214 11 36229 9 417 3415 12663 2 99252 1320 1320 - 33339 6 410 3801 12614 5 99179 1317 1317 - 2003/Caietul Statistic al Direcţia Judeţene de Statistică De reţinut este faptul că activităţile economice precum şi posibilităţile de dezvoltare a multor localităţi.c.Statii de radiodifuziune Statii de radiodifuziune – sector public Statii de radiodifuziune – sector privat Total .

2003/Caietul Statistic al Direcţia 32 .Sursa: Anuarul Statistic al judeţului Judeţene de Statistică Presa la nivelul judeţului Sibiu Televiziuni: Antena 1 PROTV TV9 Televiziunea Eveniment TVE Alpha TV Radio: Radio Star Radio MixFm Radio Vocea Evangheliei RVE Radio Antena Sibiului Radio Eveniment Radio Alpha Radio Kiss Fm Ziare: Tribuna Monitorul Rondul Ziarul de Sibiu Dacii liberi Sibianul Justiţiarul Hermannstadter Zeitung Szebeni Ujsag Telegraful Român Ziarul Primăriei Corespondenţi pentru: Agenţia de presă Rompres Radio România Actualităţi România liberă Televiziunea Română PrimaTV EuropaFM NaţionalFM .

411 reprezentând 24. Starea tehnică a reţelelor de distribuţie.24 % din total reţelei de distribuţie a apei). Situaţia alimentării cu apă a localităţilor judeţului Sibiu se prezintă două cum urmează: . ceea ce reprezintă 73. Gradul de acces la informaţie poate fi pus în evidenţă şi prin existenţa în anul 2002 a 177 de abonamente la TV şi 138 la radio la 1000 locuitori faţă de 113 abonamente radio şi 161 abonamente TV la nivelul Regiunii Centru . cu 231 abonamente la TV şi 379 abonamente la radio la 1000 locuitori. 1.545 mc au fost distribuiţi în sistem contorizat 33 .numărul locuitorilor racordaţi din mediul urban este de 275. Astral.2 % din totalul populaţiei mediului urban.8 km (6. Îmbunătăţirea managementulului apei potabile prin contorizare. Sobis.4. Astfel de la 35. pentru unele localităţi. respectiv 148 şi 118 la nivelul întregii ţări. vechimea lor.354 mii mc apă distribuită în anul 2001 aceasta a scăzut în 2002 la 32. când 21. aceasta este în prezent destul de matură şi este reprezentată şi în judeţul Sibiu şi în Regiunea Centru de marii furnizori naţionali.7 km şi de reţeaua de canalizare cu lungimea de 461.5 % din totalul populaţiei mediului rural În mediul rural se constată o deficienţă în ceea ce priveşte infrastructura de distribuţie a apei potabile.În ceea ce priveşte piaţa serviciilor Internet.Romania Data Systems. calitatea necorespunzătoare a surselor de apă.6 km. Infrastructura tehnico-edilitara Sistemul de alimentare cu apa Reţeaua de distribuţie a apei.4 km.734 mc. Verena. crează discontinuităţi în aprovizionarea cu apă a beneficiarilor şi diminuează calitatea serviciilor de distribuire a apei potabile furnizate către populaţie. şi funcţionarea necorespunzătoare a staţiilor de tratare. Romtelecom etc. sunt asigurate de reţeaua de distribuţie a apei potabile cu lungimea de 712. instalaţii de captare şi distribuire a apei de capacitate redusă.3. . ca de exemplu RDS . Utilităţile specific urbane la nivelul municipiilor şi localităţilor din judeţul Sibiu. reţeaua de alimentare cu apă s-a extins cu 85.560 reprezentând 99. iar în anul 2003 Judeţul . are o lungime de 1006 km. doar 11 localităţi dispunând de sisteme de alimentare cu apă centralizate respectiv 62. a condus la scăderea anuală a volumului total de apă distribuit către consumatori. Comparativ cu anul 2004.6% din populaţia judeţului Sibiu este racordată la reţeaua de alimentare cu apă majoritatea oraşelor din judeţ beneficiind de reţea de distribuţie a apei.numărul locuitorilor racordaţi din mediul rural este de 35.

De asemenea.96 40.4 3804 6 2262 mii mc 3 din total : consumatorilor mii mc cu apometre Ponderea apei distribuite prin % 65.935 din totalul de 102.75 /locuitor Sursa: Anuarul Statistic al judeţului .4 3578 2 2374 0 2001 21 9 607.776 mc în 2003 respectiv 74.9 2777 6 1726 7 2062 2 2005 26 10 1006 660 - număr 20 număr km km mii mc 9 592.1 515.236 (32.638 sunt alimentate cu apă din reţeaua publică sau în sistem propriu (71.87 53.55 80. : pentru uz casnic 1997 2000 21 9 607. municipii şi oraşe Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei d. iar în mediul rural 17.8%) şi la 27. nivelul de înzestrare a locuitorilor cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă din reţeaua publică este destul de scăzut.2 %.76 77.(65.88 52.5 %). : pentru uz casnic mc 50.c.2 516. În judeţul Sibiu consumul total de apă potabilă pe locuitor a fost în anul 2002 de 77.6 %) UM Localităţi cu reţea de distribuţie a apei potabile d.23 65.2 515. mai mare decât media în Regiunea Centru (48.9 mc/locuitor media pe ţară.23 mc/locuitor faţă de 66. alimentarea cu apă se face în mod discontinuu.88 mc. în unele oraşe din cauza capacităţii reduse a instalaţiilor de captare şi distribuţie.3m³/locuitor) şi chiar faţă de media pe ţară care este de 49.2003/Caietul Statistic al Direcţia Judeţene de Statistică+Consiliul Judeţean Sibiu.852 locuinţe permanente sau sezoniere. În mediul rural. Din totalul de 156.2 apometre în total Consumul de apă /locuitor mc 85. din care pentru uz casnic este de 50.6 mc/locuitor în Regiunea Centru şi 61. c. nesatisfăcând necesitatea de alimentare cu apă a consumatorilor.3m³/locuitor.55 d.2 %). 111. Serviciu lucrări publice şi administrarea patrimoniului Sistemul de canalizare (situaţia staţiilor de filtrare) Reţeaua de canalizare este extinsă la 12 localităţi din care 9 sunt municipii şi oraşe şi are o lungime simplă a conductelor de canalizare de 434 34 .c.4 3273 4 2245 0 2154 5 2003 21 10 712.8 74.700 (91. din care: în municipii şi oraşe 93. municipii şi oraşe Apa potabilă distribuită consumatorilor d.7 649.47 50.c.703 din 54.2 515. în medie doar 17 locuitori din 100 beneficiind de reţea de distribuţie a apei din reţea publică.59 79.4 3535 4 2255 5 2002 21 9 608.

mec.km care situează judeţul Sibiu pe locul 17 pe ţară cu o pondere de 2. lungimea reţelei de canalizare acoperă doar 64.1 km.1 395.075 în sistem propriu (14.c : pentru Gcal 307179 173420 222280 populaţie Sursa: Anuarul Statistic al judeţului .4 461.6 389. Comparativ cu anul 2004. UM 1997 2000 2001 2002 2003 2005 Localităţi cu instalaţii număr 13 13 13 13 13 12 de canalizare publică d.369 sunt racordate la reţea de canalizare. 750 l/s l/s mixt 35 .6%) şi 22.63% din lungimea totală a reţelelor de canalizare din Regiunea Centru. bio. bio. În judeţul Sibiu din totalul de 156. 1500 l/s Tr. mec.896 reprezentând 82% din totalul populaţiei mediului urban.936 locuinţe permanente sau sezoniere doar 109. De aici rezultă faptul că există numeroase străzi care deşi au reţea de distribuţie a apei nu au reţele de canalizare.1%). 1050 Tr. Agenţia pentru protecţia mediului. număr 9 9 9 9 10 9 municipii şi oraşe Lungimea totală simplă a conductelor de km 388. Sistemul de colectare şi tratare a apelor uzate Situaţia staţiilor de epurare din zonele urbane se prezintă astfel: Nr Nr Localitatea locuitori Tipul staţiei crt racordaţi 1 Sibiu 156.c.8 392. Lungimea reţelelor de canalizare a judeţului Sibiu (2002) reprezintă 17.7 %. reţeaua de canalizare s-a extins cu 78. ceea ce reprezintă 69. 87.294 sunt racordate la reţeaua publică canalizare (55. Situaţia canalizării în judeţul Sibiu se prezintă astfel: numărul locuitorilor racordaţi la reţeaua de canalizare din mediul urban este de 227.100 Mecanobiologică Capacitate proiectată Capacitate existentă Tip sistem Tr. numărul locuitorilor racordaţi la reţeaua de canalizare din mediul rural este de 17. De menţionat este faptul că lungimea reţelei de canalizare care preia apele uzate şi pluviale este cu 251. 1500 l/s Tr. Dacă ne raportăm la reţeaua totală de distribuţie a apei.6 434 canalizare d. Raport privind starea mediului pe anul 2005 în judeţul S i b i u.958 reprezentând 12% din totalul populaţiei mediului rural. mai mică decât lungimea reţelei de distribuţie a apei din judeţ.7% din totalul locuinţelor (2003).76%.2003/Caietul Statistic al Direcţia Judeţene de Statistică.8 km în 2005.

176 mil.644 mil.mc/an( reprezentând aproximativ 5 %) din care: 2. 36 . mc/an( reprezentând 94 %) din care: 36. mc/an pentru BH Mureş.mc/an pentru BH Olt şi 9.( din care 0.un volum de 0. mc/an ape uzate pentru BH Mureş. de către Agenţia de mediu. . mc/an pentru BH Mureş) îl constituie apele uzate suficient epurate. mc/an pentru BH Olt şi 0.volumul de ape uzate care nu se epurează şi ajung în receptorii naturali este de 2. Nu necesita epurare Nu se epureaza Suficient epurate Insuficient epurate 0% 5% 1% 94% Repartiţia volumelor de ape uzate.605 mil. cel mai mare volum de ape uzate a fost evacuat de unităţi în domeniul gospodărie comunală.252 mil. Agenţia pentru protecţia mediului.392 mil. mc/an.096 mil.960 75 l/s 22 l/s mixt biologică Copşa Mecano4 2.Mecano600 l/s 250 l/s biologică mixt Mecano3 Avrig 5. 2 Mediaş 56. conform rezultatelor supravegherii efectuate în anul 2005. Referitor la aportul de ape uzate repartizate pe activităţi. .348 mil.900 50 l/s 10 l/s Mică biologică mixt Mecano5 Păltiniş 540 20 l/s 7 l/s mixt biologică Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 în judeţul S i b i u. reprezentând aproximativ 1%. a relevat următoarele aspecte în judeţul Sibiu: .641 mil. mc/an pe BH Olt şi 0. mc/an ape uzate pentru BH Olt şi 9.volumul de ape insuficient epurate este de 45. în anul 2005 Referitor la aportul de ape uzate repartizate pe activităţi.465 mil. mc/an pentru BH Mureş. cel mai mare volum.636 mil.780 Principalele surse de ape uzate.volumul total evacuat este de 48. . în raport cu stadiul epurării. mc/an ape uzate din care: 38.961 mil.244 mil.

Bazna.Perderi din reţea 7. În perioada 1997-2003 se înregistrează un trend descendent la consumul de gaze naturale pentru uz casnic.2% (pentru BH Mureş). aparţinând sistemului naţional de transport gaze.0 km.mc/an. 99 localităţi din care 9 municipii şi oraşe beneficiază de alimentare cu gaze-naturale. Copşa Mică.098. . deşi numărul de localităţi racordate la reţeaua de gaze naturale a crescut de la 76 la 99.000 mc.709 mii mc în 2005. m. utilizatori de gaze naturale. . în anul 2005 a fost de 274. De menţionat este faptul că în mediul rural 90 de localităţi din totalul de 173 dispun de reţea de alimentare cu gaze naturale.037 mil. Nocrih.Lungimea conductelor de branşamente este de 577. Slimnic.38. . reprezentând 98. Sistemul de distribuţie a gazelor naturale În judeţul Sibiu.7 km. Laslea. Aceste câmpuri sunt amplasate în 14 comune şi 1 oraş: Loamneş.Cantitatea de gaze naturale livrate la nivelul jud/loc. Şeica Mare. Bârghiş. Volumul total de gaze naturale distribuite în anul 2003 a fost de 322. Agnita.numărul total de abonaţi. Alţâna. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 în judeţul Sibiu.284 mil. reprezentând 83.c. concentraţiile medii obţinute corespunzătoare activităţilor din zootehnie sunt semnificativ mai mari decât cele obţinute pentru activităţile de gospodărie comunală. Sistemul de distribuţie a gazelor naturale la nivelul judeţului Sibiu însumează 1220. în anul 2005. Axente Sever. um Populaţia Localităţi în care se distribuie gaze naturale numă r 1997 444701 76 2000 443993 88 2001 443264 92 2002 423860 96 2003 423724 99 2005 422259 98 37 . Raportând cantităţile de nocivităţi evacuate la volumele totale de ape uzate evacuate la nivelul anului 2005. Agenţia pentru protecţia mediului. . în principal datorită creşterii tarifului perceput pe m³.Lungimea conductelor de distribuire a gazelor naturale localităţi este de 1.369 km. Chirpăr.434 abonaţi. Aţel.9% (pentru BH Olt) şi 8./an. În reţeaua de transport gaze racordate la sistemul naţional de gaze: .268. la nivelul judeţului de 124. Marpod. Conductele magistrale de transport gaze de înaltă tensiune. tranversează teritoriul judeţului în principal pe direcţiile sud-est/nord-vest/nord. au fost 21 de câmpuri de gaze naturale. Brăderni.919 mii m³ din care pentru uz casnic 175437 mii m³. şi utilizării de soluţii alternative de către populaţie.

c.3 425412 230234 959.432 107.2003/Caietul Statistic al Direcţia Judeţena de Lungimea totala a retelelor (conducte + bransamente) = 1845.c.0 322919 175437 762.623.450. municipii şi oraşe Lungimea totală simplă a reţelei Gaze naturale distribuite d.098.474 11.66 440.d.: pentru uz casnic /locuitor numă r km mii mc mii mc mc mc 9 1014.4 274098 116486 - Sursa: Anuarul Statistic al judeţului Statistică .72 519.58 704.4 Km Volumul total de gaz distribuit în judeţul Sibiu : 274.5 545907 313461 1227.55 9 1220. Agenţia pentru protecţia mediului.09 414.000mc .801. din care .pierderi de gaze naturale pe retea : 7. Volumul total de gaze distribuite pe sectorul Mediaş-Agnita a fost de 73.88 9 1120. c.000 mc este reprezentat în graficul următor: Sectorul Sibiu + Avrig 1.042 industrial casnic pierderi Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 în judeţul Sibiu.000 mc.154.pentru consum casnic: 157. Reprezentarea grafică pentru sectorul Mediaş-Agnita 38 .486.1 431924 175437 972.pentru consum industrial : 116.475.612.04 9 1845.: pentru uz casnic Consumul de Gaze naturale /locuitor d.000 mc.709.41 9 1189.6 351235 186733 829.82 395.13 9 1143.000mc .000mc Volumul total de gaz distribuit pe sectorul Sibiu + Avrig: 200.

Acest fapt constituie un punct tare pentru domeniul alimentării cu energie termică.reabilitate Km 0.071 industrial casnic pierderi Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 în judeţul Sibiu.160 41.9 0 1. Rezervele de gaze naturale se află în jumătatea de nord a judeţului.839.096. În prezent. De asemenea unul din punctele tari ale judeţului este existenţa unei reţele de distribuţie a gazelor naturale amplă şi bine dezvoltată.nou construite Km 2.3 10.7 .9 . Agenţia pentru protecţia mediului.5 5 Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 în judeţul Sibiu.5 Total 2005 0. Sistemul de alimentare cu energie termică La nivelul judeţului Sibiu sunt generate următoarele tipuri de energie:  energie electrică  energie termică Privind distribuţia energiei termice pentru judeţul Sibiu.4 2.769 30.539.gaze naturale şi mase lemnoase.9 Gaze naturale Km 2. se face menţiunea că există importante resurse naturale energetice . 39 .Sectorul Medias + Agnita 1. Extinderea reţelelor de utilitaţi publice : UM Total 2003 Energie termică Km 1. 99 localităţi au alimentare cu gaze în funcţiune iar la nivelul întregului judeţ este în derulare un program de extindere a reţelei de gaze către noi localităţi.9 5 0.4 .5 Total 2004 0.reabilitate Km 0.8 -nou construite Km 0.4 0 0.5 5. Agenţia pentru protecţia mediului.

Olt.N. Sebeş.9 MW) Sadu II (pe râul Sadu) .Servicii publice .765 .2 MW Scoreiu (pe râul Olt) .servicii+comerţ 992 . COPŞA MICĂ. AVRIG.consumatori industriali şi similari .Pinst = 1.Conform datelor furnizate de I.917 .Pinst = 2.378 Portofoliul de clienţi dupa tipul de consumatori la nivelul judetului Sibiu: Mari consumatori Mici consumatori Casnic 231 12.2. la 31 decembrie 2002.761 din care: .Pinst = 14. Răcăriţa) şi o centrală electrică de termoficare. Sadu.3. Răşinari.5. DUMBRĂVENI.Pinst = 14..Agricoli 576 .54 MW Arpaşu (pe râul Olt) .consumatori terţiari . în judeţul Sibiu erau alimentate în sistem centralizat cele două municipii: SIBIU şi MEDIAŞ şi oraşele: AGNITA.142 . Sistemul de alimentare cu energie electrică Judeţul Sibiu este un producător de energie electrică atât printr-o serie de hidrocentrale (amplasate pe râurile Sadu.2 MW Gura Râului (pe râul Cibin) . microhidrocentrale şi minihidrocentrale (pe râurile Cibin. 40 .590 Mwh în anul 2005. În cea mai mare parte sistemele centralizate de distribuţie a energiei termice nu au mai putut face faţă necesităţilor existente din cauza uzurii fizice şi morale a echipamentelor şi conductelor de transport şi a lipsei resurselor financiare necesare atât pentru reparaţii capitale sau parţiale cât şi pentru întreţinere. Numărul total de consumatori de energie electrică se ridică la 181.7 MW Consumul brut de energie pe total judeţ este de 561.168.765 168. OCNA SIBIULUI.S.Pinst = 3. CISNĂDIE.consumatori casnici .795 Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 în judeţul Sibiu. Agenţia pentru protecţia mediului. Centrale hidroelectrice – 2005: Sadu V (pe râul Sadu) având o putere instalată Pinst = 27. Cibin).4 MW Sadu I (pe râul Sadu) . TĂLMACIU şi comuna SĂLIŞTE (actualmente oraş).

LES 0. 41 . În judeţ sunt 925 posturi de transformare (putere – 325 MVA). inclusiv al acelor consumatori industriali de puteri reduse.4 kv – 977 km). Agenţia pentru protecţia mediului.Reţele de transport a energiei electrice Teritoriul judeţului Sibiu este străbătut de următoarele magistrale de transport al energiei electrice: LEA 400 kv S. Aceste reţele sunt destinate alimentării cu energie electrică a consumatorilor casnici.679 km. Lotru – Sibiu Volum de instalaţii – 217. Staţii de transformare Sucursala de Transporturi Sibiu are în gestiune şi exploatare. terţiari.8 km LEA 220 kv d. Lungimea totală a liniilor de joasă tensiune este de 2.c. Agenţia pentru protecţia mediului.656 km (LEA 0. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 în judeţul Sibiu.1 km Reţelele de distribuţie de înaltă tensiune (110 kv) LEA 110 kv Sibiu – Copşa Mică – Mediaş – Aurel Vlaicu – Dumbrăveni – Daneş Reţele de distribuţie publică de medie tensiune În judeţul Sibiu distribuţia pe medie tensiune se face la 20 kv. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 în judeţul Sibiu.4 – 1.C. În mediul urban se întâlnesc reţele subterane (LES 20 kv – 354 km) iar în mediul rural reţele aeriene (LEA 20 kv – 1. Reţele de distribuţie de joasă tensiune Reţelele urbane din judeţ (LEA 0.: Ţânţăreni – Sibiu Sibiu – Braşov Iernut – Sibiu Mintia – Sibiu Volumul de instalaţii 247. edilitari. pe teritoriul judeţului Sibiu staţia de conexiuni şi transformare 400/220/110 kv Sibiu Sud.494 km). În mediul rural sunt numai reţele aeriene pozate pe stâlpi de beton.4 kv) sunt subterane în zonele centrale şi aeriene în cele periferice.

elect.153 98. Abordarea problematicii energetice constituie un domeniu de interes stringent în preocupările privind amenajarea teritoriului naţional. Numărul total de consumatori de energie electrică la nivelul judeţului Sibiu: 181. se poate spune că starea tehnică a acestor reţele nu este satisfăcătoare. de total nr.761 42 . Energia electrică constituie un element determinant în nivelul de trai al populaţiei.Gospodării. loc.Disfuncţionalităţi în transportul şi distribuţia energiei electrice Liniile de transport a energiei electrice realizate înainte de 1990 nu au beneficiat decât în mică măsură de reparaţii capitale. de iluminat public deficitar într-o serie de localităţi din mediul rural. • liniile de transport a energiei electrice nu au beneficiat decât în mică măsură de reparaţii capitale Judeţ Nr. Agenţia pentru protecţia mediului. cu %faţă Nr. instal. În prezent. datorită gradului înaintat de uzură al unor echipamente şi materiale electroenergetice. rezultă ca în judeţul Sibiu principalele probleme sunt: • gradul ridicat de uzură fizică şi morală a echipamentelor.gosp. Din analiza situaţiei existente. precum şi de nesistematizarea reţelelor urbane edilitare (ceea ce conduce la unele perturbaţii în funcţionarea unora în cazul intervenţiei la cele învecinate). cu repercursiuni în nivelul preţului de cost al tuturor mărfurilor şi serviciilor. neelectrificate 37 Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 în judeţul Sibiu.80 140843 Nr. Şi reţelele de distribuţie (pe medie şi joasă tensiune) prezintă unele disfuncţionalităţi legate de existenţa unor gospodării în mediul rural neelectrificate.locuinţe Nr. gosp Sibiu 152.000 150. Majoritatea echipamentelor primare şi secundare din staţiile de transformare au o uzură fizică şi morală.

Infrastructura educaţională. este bine dezvoltată la toate nivelele.4.504 87. cantitatea de energie electrică vândută în anul 2005 la nivelul judetului Sibiu este de 570.014 233. un număr de 71 gradiniţe. Agenţia pentru protecţia mediului. 3 şcoli profesionale şi de ucenici. 43 . 3 scoli postliceale şi 5 unităţi de învăţământ superior din 2005. mai puţin cu 151 faţă de intervalul 2002-2003. 36 licee.248 157. De asemenea. mai puţin cu 69 faţă de 2002-2003. Ciuc 138.429 Mwh Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 în judeţul Sibiu.761 Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 în judeţul Sibiu. Agenţia pentru protecţia mediului.901 Sf. Gheorghe Brasov M. 129 şcoli primare şi gimnaziale.872 181. 1.4. Mures 238. de cercetare ştiinţifica şi transfer tehnologic Infrastructura educaţională a Judeţului Sibiu.Total clienti pe sucursale 2005 Sibiu Alba Iulia Tg. dispunând în anul şcolar 2003-2004.

M. din care 85 în mediul urban şi 231 în mediul rural. cazuri de abandon în 20042005 274 236 136 72 39 gimnazial Ş.255 elevi din cauza scăderii 0 populaţiei de vârsta şcolară şi creşterea ratei abandonului şcolar. 150000 numărul acesteia diminuându-se cu Postliceal 100000 11. o tendinţă de scădere 200000 accentuată a Profes si de ucenici populaţiei şcolare.  La nivelul anului şcolar 2004-2005 la ciclul primar sunt 145 elevi cu abandon şcolar din care. POSTLICEAL SI DE MAISTRI SI SUPERIOR DIN REGIUNEA CENTRU 250000 350 300 250 200 150 100 50 0 înv.  la ciclul gimnazial cifra copiilor cu abandon şcolar este de 316. 29 în mediul urban şi 116 în mediul rural. licee Sursa: Raportul privind starea învăţământului din judeţul Sibiu în anul şcolar 2004-2005.  la şcoala de arte şi meserii sunt 301 elevi cu abandon şcolar din care: 276 în mediul urban şi 25 în mediul rural. primar 145 316 Evoluţia fenomenului de abandon şcolar 301 Nr.În prezent se constată. de la 115. cazuri de abandon în 20032004 Nr.A.  la liceu sunt 39 elevi cu abandon şcolar din care toţi 39 în mediul urban. Inspectoratul judeţean Sibiu 44 .44% în perioada si de maistri 1990-2004. nr 1990/1991 1995/1996 2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 NR ELEVILOR SI STUDENTILOR DIN INVATAMANTUL PROFESIONAL .239 elevi la 50000 Superior 102.

Reţeaua universitară. Universitatea Alma-Mater din 2005 . exista un număr semnificativ de unităţi şi secţii cu limba de predare a minorităţii maghiare şi germane. Academia Trupelor de Uscat “Nicolae Bălcescu”. În acelasi timp s-a redus numărul elevilor cuprinşi în învaăţământul profesional şi de ucenici cu 35. la toate nivelele. în acest fel. IX-XII/XIII-1 secţie). în cadrul învăţământului liceal cadrele didactice sunt mai puţine cu 17.98%. scoli cl. Scăderi foarte mari se înregistrează şi în cazul populaţiei cuprinse în învăţământul liceal (-33. primar (. Universitatea Româno – Germană şi Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir .11%).87%). licee cl.35 %. Alături de unităţile de învăţământ cu predare în limba romana. Sursa: Inspectoratul Judeţean Sibiu Învăţământul în limba germană la nivelul anului şcolar 2005-2006 cuprinde un număr total de 68 unităţi şi secţii de stat (2 unităţi şi 66 de secţii) şi un număr total de 3 unităţi şi secţii învăţământ particular (2 unităţi şi 1 secţie) cu următoarea distribuţie: gradiniţe (44 secţii învăţământ de stat.63%. îmbogăţirea reciprocă a celor 2 culturi ale judeţului. gimnazial (-27.52%).Reorganizările frecvente din învăţământ şi modificările de pe piaţa forţei de muncă au determinat modificarea orientărilor educaţionale ale tinerilor. 2 unităţi + 1 secţie –învăţământ particular). În concordanţă cu evoluţia numărului de elevi se înregistrează scăderi foarte mari ale numărului de cadre didactice din învăţământul de aproape toate gradele. În ceea ce priveşte învăţământul superior situaţia e total diferită. şcoli cu 45 . Astfel în perioada 1990-2004 numărul de studenţi din judeţul Sibiu a crescut de 9 ori. în ceea ce priveşte învăţământul primar şi gimnazial cu – 20.29. evoluţii similare înregistrându-se şi la nivel regional. numărul cadrelor didactice înregistrând o creştere de 65. şcoli cu cl.76%. cuprinde 5 universităţi: Universitatea “Lucian Blaga”. licee cl. I-XII cu 3 secţii. Numărul cadrelor didactice a scăzut foarte mult şi în învăţământul profesional şi complementar sau de ucenici (– 11. asigurându-se continuitatea unei tradiţii multiseculare şi favorizându-se.13%.16%. Astfel la nivelul anului şcolar 2005-2006 exista un număr total de 18 secţii şi unităţi cu predare în limba maghiară (7 grădiniţe.67%) şi în învăţământul postliceal de specialitate şi tehnic de maiştrii cu – 47. între anii 1995 – 2004: în învăţământul preşcolar s-a înregistrat o scădere de 14. Un aspect deloc lipsit de importanţă este caracterul multilingv al procesului de învăţământ.59%) şi preşcolar (-21. I-VIII: 1 unitate şi 6 secţii. I-IV (1 secţie).Facultatea de Geografia Turismului. în continuă extindere şi diversificare.

IX-XII/XIII (2 secţii). În ce priveşte populaţia scolară de etnie rromă se găseşte în tabelul de mai jos: Judeţu Nr. V-XII (1 unitate). total elevi la clasele V-VIII (< X rromi) Nr. Licee cu cl. licee cu cl. total elevi Nr. I-XII (5 secţii). se observă faţă de anul şcolar 1995/1996 o scădere drastică a numărului unităţilor de învăţământ şi implicit a populaţiei şcolare. SAM.total Învăţământ de zi Învăţământ seral 543 106629 16289 80982 77588 3394 9358 7847 133 1996/ 1997 549 10613 5 15197 80858 76799 4059 10080 8420 51 1609 7359 230 15197 1997/ 1998 533 10396 7 14517 80085 76572 3513 9365 8039 0 1326 7285 217 14517 883 1998/ 1999 536 10224 4 13985 77548 74236 3312 10711 9600 0 1111 7284 221 13985 875 1999/ 2000 472 10012 7 13548 74309 71426 2883 12270 11130 0 997 143 6815 220 13548 830 2000/ 2001 466 9911 9 1368 7 7123 9 6863 6 2603 1419 3 1280 6 0 927 460 6622 217 1368 7 825 2001/ 2002 471 10252 1 14000 68802 66354 2448 19719 13426 0 1031 5262 6732 220 14000 833 2002/ 2003 469 10506 0 14414 66572 64341 2231 24074 13265 0 851 9958 6501 222 14414 844 2003/ 2004 249 102055 14202 64963 62698 2265 22890 14158 0 819 7913 6176 71 14202 820 Învăţământ fără 1378 frecvenţă Învăţământ deschis la distanţă Personal didactic 7193 Învăţământ preşcolar Grădiniţe de copii 231 Copii înscrişi 16289 Personal didactic 966 951 Învăţământ primar şi gimnazial 46 . I-VIII (1 unitate +14 secţii). elevi rromi / judeţ Care beneficiaza de Curriculum aditonal Rrom ( limba şi Istoria rromani) SIBIU 76084 5680 447 14599 19408 (< 924 (< rromi) rromi) 20663 21414 190 2658 (< 1839 (< 259 rromi) rromi) Sursa: Inspectoratul Şcolar Sibiu-departamentul de specialitate În ceea ce priveşte situaţia învăţământului în judeţul Sibiu în anul şcolar 2003/2004. total elevi romi Elevi Nr. 1995/ 1996 Învăţământ total Unităţi Populaţia şcolara Copii în grădiniţe Elevi . total vorbitori preşcolari ai limbii (< X rromi) rromani Nr. ucenici) (< X rromi) Nr. licee cu cl. total elevi la clasele IX-XII (liceu.total Învăţământ de zi Învăţământ seral şi fără frecvenţă Studenţi . total elevi la clasele IIV (< X rromi) Nr.cl.

9358 10080 total din care: studenţi 138 156 din alte ţări Personal didactic 522 552 Revin la 10000 locuitori Elevi 1824 1827 Studenţi 211 228 2 6327 19 1777 2 2599 188 1 6634 15 1847 2 1919 84 3 6265 87 1278 20 4 1944 61 3 6664 432 860 15 3 1590 81 3 6786 439 281 0 3 1371 70 8 547 91 3 13 9365 154 537 1812 212 5 285 34 4 14 10711 178 548 1758 243 1 304 25 4 17 12270 170 614 1686 278 194 4 19 1419 3 224 705 1615 322 148 1 4 25 19719 162 723 1560 447 98 3 4 29 24074 192 750 1580 572 0 93 1 4 29 22890 182 801 1544 544 Sursa : Caiet statistic 2003-2004 Reţeaua unităţilor de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar 20042005 şi perspectiva pentru anul şcolar 2005-2006 47 .I-VIII) Personal didactic 3721 din care: Învăţământ gimnazial Elevi înscrişi 24219 223 52222 3779 23762 223 51972 3725 24265 223 51449 3299 25289 203 49784 3438 25374 2047 5 1158 221 36 14441 1505 201 4789 5 3299 2545 8 2103 5 1096 203 36 1369 5 1491 201 45675 3331 24662 2162 3 1065 191 36 13853 1506 198 43189 3145 23339 2041 3 987 166 36 14142 1083 129 41647 2953 21746 1865 3 818 166 36 14341 927 Personal didactic 2329 2312 2062 Învăţământ primar şi gimnazial pentru copii cu deficienţe Şcoli 5 5 5 5 Elevi înscrişi 1245 1246 1178 1166 (cls.I-VIII) Personal didactic 224 218 218 216 Învăţământ liceal Licee 37 36 35 35 Elevi inscrişi 17063 17910 17195 15727 Personal didactic 1129 1105 1220 1828 Învăţământ professional şi complementar sau de ucenici Şcoli 23 24 24 25 Elevi înscrişi 7846 7239 6724 6364 Personal didactic 497 511 480 258 din care: Învăţământ complementar sau de ucenici Elevi înscrişi 1152 934 1028 1146 Personal didactic 53 52 Învăţământ postliceal de specialitate şi tehnic de maiştri Şcoli 23 28 26 23 Elevi înscrişi 2109 2241 3016 2842 Personal didactic 134 243 222 260 din care: Învăţământ tehnic de maiştri Şcoli 8 9 Elevi înscrişi 487 469 Personal didactic 43 48 Învăţământ superior Instituţii de 3 3 învăţământ superior Facultăţi 13 13 Studenţi înscrişi .Şcoli 221 Elevi înscrişi 52719 (cls.

Scăderea populaţiei şcolare este determinată de scăderea natalităţii. 2.5 posturi. 6. 217 au devenind structuri şcolare ale unităţilor cu personalitate juridică.G. 4. 48 .Reţeaua unităţilor de învăţământ a fost restructurată în conformitate cu legislaţia în vigoare (Legea nr. Total Din cele 465 unităţi de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar 20042005.posturi didactice____________5652______ocupate: 5652 . 3.posturi nedidactice__________1605. iar 76 de unităţi (75 grădiniţe+1 şcoală) au fost comasate cu unitatea de învăţământ în care funcţionează. nr 2192/ 2004.5_____ocupate: 1459.cr An şcolar 2004-2005 Nivel de Urban şcolarizare Grădiniţe Şcoli cu clasele I-IV Şcoli cu clasele IVIII Licee şi grupuri şcolare Şcoli profesionale Şcoli speciale Cluburi sportive Palate ale elevilor 32 38 36 4 3 1 114 Rural 1 55 1 1 58 An şcolar 2005-2006 Urban Rural 32 38 36 4 3 1 114 1 55 1 1 58 t 1. 7.posturi didactice auxiliare______454______ ocupate: 448 . 1. 5. precum şi alte cauze.5 Pe parcursul anului şcolar o parte din posturile vacante au fost ocupate. având calitatea de ordonatori terţiari de credite.1 Reţeaua unităţilor şcolare cu personalitate juridică din judeţul Sibiu este structurată conform următorului tabel: Nr. 354/ 2004 şi H. de migraţia populaţiei. . În acest an şcolar numărul elevilor a scăzut faţă de anul şcolar 2003-2004 cu 1842 copii-elevi. deoarece funcţionează la adrese diferite. Sursa: Raportul privind starea învăţământului din judeţul Sibiu în anul şcolar 2004-2005 Resurse umane  Pentru anul şcolar 2004-2005 prin Legea bugetului pe 2005. 8. Număr unităţi de învăţământ de stat cu personalitate juridică: 1. fiind create 172 unităţi cu personalitate juridică. 172 unităţi au dobândit personalitate juridică. au fost aprobate 7711.

înv.număr total de elevi/număr total cadre didactice 14.1764 . rural .1132 .89 .înv.număr total cadre didactice/număr total personal didactic auxiliar 13.înv.număr posturi didactice .77 urban . special .84 urban – 63 ______ rural . preşcolar . primar .număr posturi didactice .cluburi sportive .număr total de elevi/număr total personal didactic auxiliar 185.cluburi ale elevilor .467.L .pe ţară 2 0 1 9 1 8 1 7 1 6 1 5 1 4 1 3 1 2 1 1 1 0 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 Sibiu pe ţară liceal gimnazial 17 17 16 17 11 11 14 15  Pe forme / niveluri de învăţământ şi pe zone.înv.număr total cadre didactice/număr total posturi nedidactice 3.260 . liceal . de masă) . gimnazial .inspectorat şcolar .înv.1675 urban -3873______rural -1514 urban – 41 ______rural .număr posturi didactice .01 .5 .Raportul dintre personalului didactic/nedidactic şi numărul de elevi a fost următorul (înv.51 Pe cicluri de şcolaritate.număr total de elevi / număr total personal nedidactic 50. profesional .62 . situaţia încadrării a fost următoarea: .P+ C.înv.număr posturi didactice .D + C.21 . acest raport este următorul: preprimar primar Raportul elevi / profesor în judeţul Sibiu .3210______ rural -1190 urban -767 ______ rural .485 49 .număr posturi didactice .5 .1015 .98 .29 .număr posturi didactice .805 .număr posturi didactice .număr posturi didactice .C.32      număr posturi didactice : mediul cadre didactice calificate: cadre didactice în curs de calificare cadre didactice necalificate titulari: suplinitori calificaţi + necalificaţi urban – 3977.C.număr posturi didactice .număr posturi didactice .25.

din nou apropierea de cifrele medii: 95 % personal calificat. se poate acţiona în direcţia creşterii numărului de elevi pe norma didactică. inclusiv. gradul didactic II: 846. neperformante în raport cu standardele europene. reliefează menţinerea proporţiilor între personalul didactic calificat. 2 % în curs de calificare).  compararea indicilor specifici din anul şcolar 2004-2005 cu cei din anul anterior. în curs de calificare şi necalificat. didactic I 41% . 5 % suplinitori fără studii corespunzătoare (în judeţul Sibiu: 2 % necalificaţi.norme didactice ocupate prin cumul: 120 . debutanţi: 808. cu studii întrerupte sau aflaţi în abandon: În anul şcolar 2004-2005. gradul didactic definitiv: 1497.  pentru eficientizarea acestor indicatori contraperformanţi. Programe de recuperare a celor neşcolarizaţi. la oportunităţile generate de prezenţa unor agenţi economici în comunitatea locală etc. Între cauzele care au determinat abandonul şcolar se poate enumera: 50 . fapt realizabil numai prin reaşezarea planului de şcolarizare. fapt datorat extinderii învăţământului obligatoriu până la clasa a X-a. indicatorii specifici se apropie de cifrele medii pe ţară. didactic II 15% gr. Raportând la situaţia pe ţară se remarcă.  costurile educării instituţionalizate pentru un elev rămân încă ridicate. 96% cadre didactice calificate suplinitori în curs de calificare suplinitori necalificaţi debutanţi 15% definitiv 29% 2% 2% gr. cu deosebire la şcolile rurale care funcţionează cu clase de efective minime.norme didactice ocupate prin plata cu ora: 444 Analiza indicatorilor specifici reliefează următoarele aspecte:  În reţeaua învăţământului preuniversitar din judeţ. Acţiunea trebuie să se regăsească în planurile manageriale şi în proiectele de dezvoltare instituţională ale şcolilor. faţă de 790 de situaţii de abandon în 2003-2004). gradul didactic I: 2236. prin raportare la cererea şi oferta pe piaţa muncii. indicii fenomenului de abandon şcolar au înregistrat o uşoară creştere faţă de anul anterior ( 801 cazuri în învăţământul obligatoriu. la învăţământul liceal şi la şcolile de arte şi meserii.

. întrerupând şcoala.  dificultăţi de frecventare a învăţământului de zi de către copiii rezidenţi în zone rurale izolate.  ofertă restrânsă în organizarea unor forme alternative de instruire de tipul şcoala de sâmbăta-duminică.Ş.  nivelul redus de coerenţă şi continuitate la intervenţiile realizate prin programe care au vizat mai ales probleme punctuale ale populaţiei rrome etc. insuficienta dezvoltare a unor strategii manageriale de cointeresare a agenţilor economici în programe care să aducă beneficii şcolii. lipsa proiectelor centrate pe inserţia tinerilor absolvenţi aparţinând etniei rrome şi numărul redus de parteneriate şcoală . cu risc sau în situaţia de excludere socială. pe parcursul a 2 seminarii de formare organizate de M. Sibiu a dezvoltat programe de intervenţie educaţională şi acţiuni sociale de sprijinire a elevilor cu nevoi speciale de instruire provenind din medii defavorizate.  lipsa proiectelor de colaborare cu administraţia locală pentru promovarea proiectelor educaţionale. mai ales în zonele în care există populaţie rromă (Jina. prin aplicarea Proiectului PHARE FISR 266. Continuând aplicarea reglementărilor legale. I. în special a celor proveniţi din medii familiale defavorizate socio-economic şi cultural. în special a celor care se centrează pe educaţia multiculturală. factori socio-economici şi mentalităţi specifice unor grupuri etnice (participare redusă a copiilor şi tinerilor rromi la educaţia de bază şi la nivelurile de învăţământ postobligatoriu. Cristian. materializat prin: • Formarea unui număr de 11 cadre didactice în cadrul „Programului Naţional de formare a cadrelor didactice nerrome care lucrează cu elevi rromi”. Sibiu. atitudinea rezervată a părinţilor romi faţă de şcoală şi participarea la educaţie a copiilor. Şeica Mare. Rusciori şi Prislop şi a activităţii Centrului de zi pentru tinerii rromi din Sibiu (din resurse proprii ale Fundaţiei Social Culturale a Rromilor „Ion Cioabă” şi prin voluntariat al instructorilor de ateliere).J. Târnava. •continuarea activităţii celor 4 centre-pilot din şcolile Brateiu. Astfel.Ed.  competenţă redusă a cadrelor didactice din mediul rural de comunicare cu adulţii şi dezvoltarea insuficientă a abilităţilor de relaţionare cu principalele instituţii şi actori ai comunităţii rrome. „Strategia judeţeană de îmbunătăţire a învăţământului destinat rromilor”. Biertan). proveniţi din familii migrante etc.Ş. referitor la învăţământul pentru rromi.  fenomenul plecării în străinătate a unor elevi care îşi însoţesc părinţii. vizând eliminarea analfabetismului şi eradicarea abandonului şcolar.comunitate pentru facilitarea integrării profesionale în comunităţile cu populaţie rroma.J. cursuri tip a doua şansă. Salvaţi Copiii şi Romani CRIS. 51 . „EDUCAŢIE PENTRU MILENIUL III”. cu dificultăţi de transport domiciliu – şcoală. s-a continuat implementarea proiectului I. C în parteneriat cu UNICEF.

05. în acest sens în conformitate cu OMEC nr. • înfiinţarea de „grădiniţe de vară” pentru copii de 6-7 ani care nu au frecventat grădiniţa. Hoghilag. • implementarea programelor de tip „A Doua Şansă”. Dârlos.Ş. referitoare la notificare privind admiterea elevilor rromi în clasele a IX-a în licee şi în şcoli de arte şi meserii.2004. DESCHISĂ TUTUROR – EDUCAŢIE INCLUZIVĂ PENTRU GRUPURI DEZAVANTAJATE” . • pregătire suplimentară/programe recuperatorii pentru elevii cu risc de eşec şcolar. precum şi la prevenirea şi înlăturarea efectelor analfabetismului şi abandonului şcolar.01. pe baza opţiunilor exprimate de elevii rromi s-au alocat peste 100 locuri speciale la toate specializările vizate. Proiectul îşi propune să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor din şcoală în vederea facilitării accesului la o educaţie de calitate.• implicarea autorităţilor locale (primării). iar în cazul Primăriei Şura Mică. • înfiinţarea unui Centru Judeţean de Resurse pentru Educaţie Incluzivă. în urma şedinţei publice a fost repartizat pe locurile speciale pentru rromi un număr de 31 de elevi rromi dintre care 8 la liceu. la frecventarea cursurilor din învăţământul obligatoriu. nr. Nocrich şi Şcoala cu clasele I-VIII. • formarea cadrelor didactice. atât la liceu cât şi la SAM (Şcoala de Arte şi Meserii). la nivel preşcolar şi şcolar.  O altă reuşită a I. la susţinerea materială a activităţilor din cadrul centrelor pilot (achitarea cheltuielilor de întreţinere curentă. • mediatizarea în unităţile şcolare cu elevi rromi a adresei IŞJ. 11 Sibiu). nr. intitulat “O ŞCOALĂ PRIETENOASĂ. 4958/12.J. a fost conceperea Proiectului Phare/2003/005551.02/21. Principalele activităţi care vor fi realizate în cadrul proiectului sunt: • crearea unor grupe pentru cuprinderea copiilor de 3-5 ani în grădiniţă. Activităţile sunt focalizate pe copiii de etnie rromă şi copiii cu cerinţe educative speciale din 8 unităţi şcolare pilot (şcolile rurale Buzd.10.2004. alocarea de resurse financiare proprii pentru alocarea unei gustări zilnice pentru elevii care frecventează Centrul Pilot Rusciori). 2559/25. Moşna. 52 . finanţat de Uniunea Europeană. privind „Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul de stat pentru anul şcolar 2005-2006”. în anul şcolar 2005-2006. Scopul proiectului constă în crearea mediului educaţional incluziv prin dezvoltarea şi implementarea unei strategii coerente pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie al copiilor şi tinerilor care provin din comunităţi şi grupuri dezavantajate. Curciu. iar 23 la SAM.

• consilierea părinţilor, cadrelor didactice şi elevilor; • promovare, diseminare şi evaluare. În implementarea acestui proiect, Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu are următorii parteneri: Consiliul Judeţean Sibiu, Casa Corpului Didactic Sibiu, Asociaţia Rromilor din Mărginimea Sibiului şi Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu. Bugetul total al proiectului este de 587.633,50 Euro. Suma solicitată de la autoritatea contractantă reprezintă 92,99% din totalul costurilor eligibile şi este în valoare de 546.464,50 Euro, iar contribuţia autorităţilor locale este de 7,01%, adică 40169 Euro. Sursa: Raportul privind satarea învăţământului din judeţul Sibiu în anul şcolar 2004-2005 Starea fizică a clădirilor Dintre cele 465 de unităţi şcolare, un număr de 426 (reprezentând 91,61%) au fost autorizate favorabil de către forurile sanitare (DSP), fiind pregătite să primească elevii anul şcolar 2005, 30 şcoli au primit autorizaţie sanitară provizorie cu plan de conformare iar 19 nu au avut autorizaţie de funcţionare în acel an şcolar, neavând apă potabilă în incinta şcolii, ori confruntându-se cu problema funcţionării în clădiri degradate. Analizând starea clădirilor în raport cu durata de existenţă, se evidenţiază următoarea situaţie: din cele peste 700 de corpuri de clădiri aflate în administrarea unităţilor şcolare din reţeaua învăţământului preuniversitar sibian, 22,7% au o vechime de peste 100 de ani, 31,7 se situează între 50–100 de ani, 28,2% au o fost construite în urmă cu 25–50 de ani, 17,2% între 10–25 de ani, iar 0,2% au sub 10 ani de existenţă. Rezultă deci, că numărul de localuri „îmbătrânite” este de peste 54,4 % (peste 50 de ani). Sursa: Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu Situaţia bazei sportive a unităţilor relevă faptul că din totalul celor 129 de unităţi şcolare cu clasele I-VIII, 9 şcoli deţin săli de sport construite cu această destinaţie, dintre care 7 în mediul urban şi 2 în mediul rural. Din totalul celor 36 de licee şi grupuri şcolare, 19 deţin săli de sport. Celelalte unităţi şcolare folosesc pentru activitatea de educaţie fizică, pe timp nefavorabil, spaţii improvizate în săli de clasă sau alte anexe ale clădirilor. Prin programul „Săli de sport” au fost construite în anul 2005 un număr de 12 săli de sport în localităţile Sibiu, Avrig, Agnita, Bazna, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Mediaş, Sălişte şi Tălmaciu. Spaţiile în care îşi desfăşoară activităţile bibliotecile şcolare sunt, în general, insuficiente, cu mobilier vechi, inadecvat. Dintre cele 129 de unităţi care au spaţii corespunzătoare de depozitare a fondului de carte, doar 21 au şi săli de lectură special amenajate, funcţionale. Chiar şi în aceste cazuri,

53

programul de funcţionare a unor săli de lectură este limitat, deoarece bibliotecarul are doar ½ normă. Aplicarea programului de unificare a bibliotecilor săteşti/comunale cu biblioteca şcolară şi transformarea în bibliotecă a comunităţii poate conduce la revitalizarea activităţii acesteia prin amenajarea/reamenajarea unor spaţii specifice, prin dotarea cu tehnică de calcul şi cu programe necesare evidenţei, prin alocarea periodică de către primării a unei sume pentru achiziţii de carte şcolară adecvată noului curriculum etc. În anul şcolar 2004-2005, majoritatea dintre cele 12 unităţi şcolare (licee şi grupuri şcolare) care deţin cantine şi internate administrează eficient spaţiile şi celelalte resurse materiale. Opt dintre aceste unităţi au valorificat spaţii disponibile în internate prin parteneriat cu Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu. La internatul Grupului Şcolar de Industrie Uşoară Cisnădie au fost făcute amenajări importante în vederea închirierii spaţiului. Sursa: Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu NR CRT 2. TOTAL JUDEŢ 226 129 97 26 126 DIN URBAN 81 73 8 12 71 CARE RURA L 145 56 89 14 55

SPECIFICAŢIE

Nr. total de şcoli în judeţ care au biblioteci – organizate corespunzător – organizate în spaţii improvizate 3. Nr. total de şcoli în judeţ care nu au biblioteci 4. Nr. total de bibliotecari şcolari Sursa: Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu

Dotarea şcolilor cu echipamente şi tehnică de calcul a constituit una dintre priorităţile fiecărei unităţi şcolare. Prin Programul guvernamental de informatizare a învăţământului preuniversitar, toate cele 36 de licee şi grupuri şcolare din judeţul Sibiu au fost dotate cu platforme informatice alcătuite din seturi de câte 25 de calculatoare Pentium IV şi un server, la care se adaugă câte o imprimantă şi un scanner. Acţiunea de anvergură cu mare impact asupra modernizării procesului de instruire a fost completată prin stagii de formare a unor grupuri de 20-30 de cadre didactice din fiecare liceu/grup şcolar pe domeniul softului educaţional. Consecinţe benefice s-au repercutat şi asupra şcolilor generale din mediul urban, cărora li s-au transferat multe dintre calculatoarele înlocuite prin valoroasele echipamente primite recent de licee. La sfârşitul anului şcolar 2004–2005, în fiecare şcoală cu clasele I-VIII exista cel puţin 10 calculatoare, intrate în patrimoniul şcolii prin Programul de relansare a învăţământului rural, prin programe de parteneriat şi donaţii sau prin transfer de la unităţi liceale care au primit echipamente IT performante. Numărul de
54

calculatoare aflate în unităţile şcolare este de 3273, din care 1453 sunt legate în reţeaua unităţii. Sunt conectate la INTERNET - 129 unităţi. Situaţia dotării cu calculatoare şi utilizarea acestora în administraţie (baze de date pentru domeniul financiar, pentru bibliotecile şcolare etc.) şi mai ales în procesul instruirii elevilor, ca şi sporirea numărului de cadre şi personal didactic cu competenţe în utilizarea computerului şi a programelor de instruire asistată de calculator este din ce în ce mai bună. Se poate prognostica derularea cu succes a programului A.E.L., precum şi implicarea unor grupuri de lucru ale profesorilor de diferite specialităţi în realizarea unor programe de soft educaţional. Sursa: Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu 1.4.5. Infrastructură sanitară La finele anului 2003 în judeţ funcţionau 10 spitale, 2 dispensare, 10 farmacii şi 1 punct farmaceutic, 1 centru de diagnostic respectiv 10 ambulatorii de spital şi de specialitate – în sector public. Numărul paturilor în spitale era de 3019. Sectorul public era deservit de 928 medici, 117 stomatologi, 34 farmacişti, 2091 personal sanitar mediu, respectiv 1314 personal sanitar auxiliar. Sectorul privat în domeniul sănătăţii este compus din 59 cabinete medicale, 153 cabinete stomatologice, 2 laboratoare, 86 farmacii, 9 policlinici deservite de 65 medici, 147 stomatologi, 153 farmacişti şi 133 personal sanitar mediu. Sursa: Starea socio-economică a judeţului Sibiu 2003 După 1993, sectorul privat din sănătate a cunoscut o evoluţie remarcabilă, contrastand cu situaţia din sectorul de stat. La sfârşitul anului 2003, se aflau în proprietate privată 40,24% din cabinetele medicale, 80% din cabinetele stomatologice, 100% din policlinici, 88,37% din farmacii şi toate laboratoarele de tehnică dentară şi depozitele farmaceutice. Numărul paturilor din spitale ce revin la 1000 locuitori era de 7,13 în anul 2003, faţă de 7,11 cât reprezintă media pe regiunea centru . Faţă de anul 1990, numărul de paturi s-a redus cu 31,33%. În 2003, numărul de persoane ce revin la un medic era de 456,6 (faţă de 504,51 media pe regiune, iar la un stomatolog de 3621 (4678 media pe regiunea centru). Numărul persoanelor ce revin unui farmacist era de 12462, iar numărul persoanelor ce revin la un cadru sanitar mediu era de 190,5. Sursa: Situaţia socio-economica a judetului Sibiu 2003 În anul 2004 umarul de paturi din sectorul public la nivelul judeţului Sibiu pe specialităţi: pediatrie, obstetrică ginecologie, nou născuţi şi imaturi, paturi pentru copii din alte spitale şi secţii: 717 paturi. Numărul paturilor din spitale în judeţul Sibiu 3022 în anul 2004. Numărul personalului sanitar în 2004
55

în judeţul Sibiu: 947 medici (872 în urban, 75 în rural ); medici de familie: 514 (453 în urban şi 61 în rural); stomatologi: 116 (101 în urban şi 15 în rural); farmacişti: 30 în urban; cadre medii: 2104 (2013 în urban şi 91 în rural); personal sanitar auxiliar: 1316 (1222 în urban şi 94 în rural). Numărul unităţilor sanitare din sectorul privat în 2004: 12 cabinete medicale de familie, 47 cabinete de medicină generală, 113 cabinete medicale de specialitate, 166 cabinete stomatologice, 2 laboratoare medicale, 57 laboratoare de tehnică dentară, 86 farmacii, 9 policlinici, 10 depozite farmaceutice, 1 centru medical. Numărul personalului sanitar privat la nivelul 2004: medici 89 (86 în urban şi 3 în rural), din care medici de familie 55 (53 în urban şi 2 în rural), stomatologi 162 (152 în urban şi 10 în rural), farmacişti 153 (137 în urban şi 16 în rural), personal sanitar mediu 142 (137 în urban şi 5 în rural), personal sanitar auxiliar 59 în urban. Sursa: Activitatea unităţilor sanitare în anul 2004 - Institutul Naţional de statistică OCROTIREA SĂNĂTĂŢII numă Centre de diagnostic şi tratament - proprietate maj. de stat - proprietate particulară Spitale - proprietate maj. de stat - proprietate particulară Ambulatorii de spital - proprietate maj. de stat - proprietate particulară Ambulatorii de specialitate - proprietate maj. de stat - proprietate particulară r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r 0 numă 0 2 0
56

2002 1 1 0 10 10 0 10 10 0 0

2003 1 1 0 10 10 0 8 8 0 2

proprietate particulară Cabinete medicale de specialitate -proprietate maj. de stat .proprietate particulară Dispensare medicale . de stat .proprietate particulară r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r 167 59 57 9 0 9 4 4 0 17 17 0 121 121 0 1 1 0 18 18 0 167 0 9 0 9 2 2 0 17 17 0 216 216 0 1 1 0 123 15 108 59 0 .proprietate particulară Societatea medicală civilă .proprietate particulară Cabinete medicale şcolare şi studenţeşti .proprietate particulară Cabinete medicale .proprietate maj.proprietate maj. de stat . de stat .proprietate maj. de stat . de stat .proprietate maj.proprietate particulară Cabinete medicale individuale . de stat .r numă Policlinici .proprietate maj.proprietate maj.

de stat .proprietate maj. de stat .proprietate maj.de stat .proprietate particulară Creşe r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r 10 numă 11 10 12 58 42 42 0 136 0 136 2 0 2 57 0 57 97 11 86 0 0 0 10 0 39 39 0 153 0 153 2 0 2 57 0 57 96 10 86 1 1 0 10 0 .numă Cabinete stomatologice individuale . de stat .proprietate maj.proprietate particulară Farmacii .proprietate particulară Cabinete stomatologice . de stat .proprietate maj.proprietate maj.proprietate maj. de stat .total .proprietate particulară Laboratoare medicale . de stat .proprietate particulară Depozite farmaceutice .proprietate particulară Puncte farmaceutice .proprietate maj.proprietate particulară Laboratoare de tehnica dentară .

de stat .sector privat Stomatologi .proprietate maj.sector public .sector public .sector privat Personal sanitar mediu .sector privat Personal sanitar auxiliar .proprietate particulară Medici – total -sector public -sector privat Din total: medici de familie .sector privat Farmacişti .sector public .sector public .r numă .sector public .sector privat Paturi în spitale r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r 3491 3019 59 11 0 1030 957 73 294 248 46 292 182 110 191 32 159 2407 2272 135 1249 1249 0 12 0 993 928 65 288 237 51 264 117 147 187 34 153 2224 2091 133 1314 1314 0 .

9% mai puţini ca în 2000 şi cei care au beneficiat de ajutor social 138 persoane.sector public .955.618 lei pentru agricultori.sector privat Sursa: Caiet Statistic 2004 1.sector privat Om zile spitalizare . agricultori 14.2% mai puţin ca în anul 2000. . Ca mărime a pensiilor.580. orfani sau veterani de razboi) – 317 persoane cu 24% mai puţini.sector privat Paturi în creşe .sector public . cei IOVR (Invalizi.4.numă .sector privat Internaţi în spitale .sector public .6. pensionarii de asigurări sociale de stat se situează 60 r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r numă r 3491 0 516 516 0 451 451 0 102613 102613 0 989571 989571 0 3019 0 581 581 0 454 454 0 98742 98742 0 881158 881158 0 .071 pentru beneficiarii de ajutor social. .980. Infrastructura socială Numărul pensionarilor beneficiari de asigurări sociale de stat a fost de 94385 persoane.2 % faţă de anul 2000. cu 36.sector public . Pensia medie lunară în anul 2003 a fost de: . în creştere cu 4.1.sector privat Copii înscrişi în creşe .996 lei/ pentru pensionarii de asigurari sociale de stat.719 lei/ pentru pensionarii IOVR.sector public .116 persoane cu 12. .1.366.

1 I II 11.5 1912.5 34.5 7258.7 1.7 4.9 7.5 567. lei COD I II I II I II I II 1996 365172 8 78999 49909 586 161212 1 16090 15090 382 ANII 2000 2001 424606 442579 1 5 90547 93239 34586 406 175110 7 16201 8474 216 32348 384 176660 2 15989 7342 183 2002 453529 5 94206 30164 357 167699 2 15060 6184 160 2003 4569946 94385 26936 317 1571571 14116 5203 138 I II 5433. pensionarii de asigurări sociale agricultori – mld.3 33.6 3958. pensionarii IOVR – mld.8 88979.8 5758.8 49. lei Sume cuvenite drept pensii pt.1 0.6 503.0 61 .7 497.8 6.1 46434. lei Sume cuvenite drept pensii pentru beneficiarii de ajutor de stat – mld.4 I II I II 46.9 59.6 2215.6 508. Pensionari de asigurării sociale de stat – mld.5 69314.6 62.8 38.8 102571.9 40.4 6918.0 1.0 36.3 0.7 0. lei Sume cuvenite drept pensii pt. Denumire indicator Numărul mediu anual al pensionarilor de asigurări sociale de stat Numărul mediu anual al pensionarilor IOVR Numărul mediu anual al pensionarilor de asigurări sociale agricultori Numărul mediu anual al beneficiarilor de ajutor social de stat Sume cuvenite drept pensii pt.2 7.3 121.1 585.pe locul 7 în ţară iar cei IOVR pe locul 4.3 1493.6 6.3 1014.4 0.

varietatea peisagistică a munţilor Făgăraş.lei Pensia medie I 61545 lunară pt. centre de plasament.02. centre maternale. Gama serviciilor sociale din judeţ oferite copiilor s-a diversificat-centre de zi. 4 centre de plasament şi 6 complexe de servicii comunitare cu o capacitate de internare de aproximativ 800 de locuri. centre de consiliere. Infrastructura pentru turism Datorită amplasării sale geografice precum şi a cadrului natural deosebit. turismul sibian are vechi tradiţii şi un bogat şi divers potenţial. a preveni instituţionalizarea. datinile. aflat sub autoritatea Consiliului Judeţean Sibiu. etnografia Mărginimii Sibiului. II 61591 beneficiari de ajutor social de stat . portul. monumentele istorice şi de arhitectură (peste 450) şi muzeele.lei Pensia medie I 77396 lunară pt.2006 privind unităţile subordonate Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu 1. Lotru şi Cindrel. Contrastele fizico-geografice.4. aceasta se asigură prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. pensionari IOVR . În judeţ funcţionează la sfârşitul anului 2005. încadrează judeţul Sibiu în constelaţia statornicelor vetre de cultură şi civilizaţie românească şi între zonele cu traditie turistică. serviciu public de interes judeţean specializat.lei Sursa: Breviar Statistic 2003 911321 933632 119949 8 136324 8 188383 178022 31241 325088 130512 1 133442 6 131050 1 146497 1 271651 257762 434985 428871 163494 5 169202 4 156926 0 173282 8 343861 326974 538994 533338 1870402 1955996 1810314 1980719 384893 366618 587949 580071 În ce priveşte ocrotirea minorilor. centre de recuperare. 114 unităţi de cazare. 16/23. Sursa: Hotărârea Consiliului Judeţean Sibiu nr. pensionari de II 127725 asigurări sociale de stat . dar şi a răspunde noii legislaţii din domeniul protecţiei drepturilor copiilor.Pensie medie I 123988 lunară pt.7. 10 unităţi de ocrotire a copiilor. obiceiurile. Baza materială a judeţului Sibiu cuprindea în anul 2004. cu un număr de locuri de cazare de 4589 (în scădere cu 140 faţă de anul 62 . pentru a răspunde nevoilor copiilor şi familiilor acestora.II 78265 LEI Pensia media I 26034 lunară pentru II 24537 pensionari agricultori .

în urcare faţă de anul anterior cand s-au înregistrat 164. români 11418 12809 140356 număr 3 7 străini număr 50285 60088 74586 ÎNNOPTĂRILE ÎN UNITĂŢILE DE CAZARE TURISTICĂ U.8 mii în 2002 la 846. ca şi în regiune unde a crescut de la 752.M 2002 2003 2004 Total 29347 31617 368305 număr 3 8 d.M 2002 2003 2004 Total % 35.c.5 mii.38% din 1990 până în 2003. Sursa: Breviar statistic 2004 TURISM . judeţul se afla pe al IV-lea în regiune.M 2002 2003 2004 locuri Total pat 4583 4449 4589 TURIŞTI CAZAŢI ÎN UNITĂŢILE DE CAZARE TURISTICĂ U.2 mii. Numărul sosirilor în judeţ a fost în anul 2003 de 188. români 20922 21678 244018 număr 9 7 străini număr 84244 99391 124287 CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ ÎN FUNCŢIUNE U.M 2002 2003 2004 Total 16446 18818 214942 număr 8 5 d.3 31. Ponderea sosirilor în Judeţul Sibiu în total s-a diminuat cu 48.44% din totalul sosirilor la nivel naţional.c.JUD SIBIU UNITĂŢI DE CAZARE TURISTICĂ U. reprezentând 3% din total locurilor de cazare).M 2002 2003 2004 Total locuri83194 99424 1107525 zile 5 0 INDICII DE UTILIZARE A CAPACITĂŢII DE CAZARE TURISTICĂ ÎN FUNCŢIUNE U.M 2002 2003 2004 Total număr 112 117 114 CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ U.8 33.97%.0 mii în 2003. iar în 2003 ponderea a fost de 13.3 Sursa: Breviar statistic 2004 63 .precedent. În 1990 sosirile reprezentau 19.

oferă Munţilor Făgăraşului calitatea de a fi în orice anotimp al anului cutreieraţi de iubitorii de munte.Traseele montane. iar dinspre Sibiu se poate ajunge cu maşina. Ocna Sibiului cu nămolul şi lacurile sărate. sporturi de iarnă şi de vară. Fîntînele. Capacitatea de cazare este de cca 500 locuri. alpinism. cea mai înaltă staţiune climaterică din ţară. Guşteriţa (se presupune a fi Cedonia). cele romane de la Boiţa (Caput Stenarum).Păltiniş.450 m. Serviciile de cazare şi alimentare se desfăşoară în vile şi hoteluri de categoria 1-2 stele. Aici întâlnim canioanele Gîtul Berbecului. armelor şi trofeelor de vânătoare.zonă tradiţională de păstori. care reprezintă 32 km de şosea modernizată. Munţii Făgăraşului cuprind piscuri şi creste care coboară sub 2000 m numai către extremităţi. pe DJ 106 A. împreună cu reţeaua de cabane. a Munţilor Cindrelului (unde se află. cea mai veche instituţie de acest fel din ţară). Ca obiective culturale. situată la o altitudine de 1. TURISM MONTAN (de odihnă. Târnavei. 64 . cele mai înalte fiind Moldoveanu şi Negoi de peste 2500 m. rezervaţiile naturale. Sebeşului). muzeele de istorie. ce face legătura între Muntenia şi Transilvania. unul dintre puţinele muzee din lume care surprind evoluţia geniului popular şi tehnic. de o deosebită frumuseţe. de istoria farmaciei. păduri. întâlnim aici: Casa memorială Constantin Noica şi complexul "La schit". Tot ca punct de atracţie în masivul Făgăraş este şi Transfăgărăşanul. Avrigului şi Mărginimii Sibiului. drumeţie. zona etno-folclorică a Mărginimii Sibiului . mai scunzi şi mai puţin prăpăstioşi decât Făgăraşul. staţiunea balneară Bazna a cărei primă instalaţie balneară a intrat în funcţiune în anul 1843. vânătoare şi pescuit etc)favorizat de prezenţa Munţilor Făgăraşului. staţiunile climaterice şi balneare ale Sibiului . cât şi pe culmi şi au numeroase atracţii turistice: chei. sunt mai uşor de circulat. la 1. În aceşti munţi sunt numeroase lacuri glaciare (aproximativ 23) şi cascade. constituie tot atâtea obiective de atracţie pentru turişti. deschis pentru public în anul 1817. Muzeul Brukenthal (el însuşi un monument de arhitectură barocă. de istorie naturală şi Complexul Naţional Muzeal Astra din Dumbrava Sibiului. atât pe văi. lacuri de acumulare. Staţiunea dispune de un telescaun până la vârful Onceşti. Păltinişul este staţiunea către care se îndreaptă o reţea de zece trasee montane. Munţii Cindrel.450 m. Are o lungime de 90 km şi străbate culmea principală între circurile Bâlea şi Capra. care o fac accesibilă din fiecare parte a munţilor (Parîng. lacuri glaciare. iar relieful. staţiunea climaterică Păltiniş) şi a Munţilor Lotrului. reprezintă o permanentă atracţie pentru turişti. printr-un tunel cu o lungime de 900 m. casele şi locurile legate de numele personalităţilor acestor meleaguri. şosea situată la o altitudine de 2000 m. urmele medievale de ordinul zecilor răspândite în zona Sibiului. Lotru. constituie un tablou complet al evenimentelor petrecute de-a lungul timpului întregit şi de bogata reţea de muzee municipale şi săteşti. Curmătura. Monumentele dacice de la Tilişca şi Arpaşul de Jos. Oaşa şi staţiunea montană Păltiniş (1450 m). cunoaştere ştiinţifică. de agrement. în care se poate practica turismul rural.

3 pârtii de schi amenajate. astfel că pot ajunge la baza de tratament cu cheltuieli minime. arhitectură şi creaţie tehnică populară. etnografie şi tradiţie orală. apa clorosodică uşor bicarbonată a izvorului Horea. TURISMUL CULTURAL (de cunoaştere. TURISMUL URBAN care este susţinut de obiectivele turistice de mare atractivitate din municipiile. în staţiunile balneoclimaterice Ocna Sibiului şi Bazna. La frumuseţea reliefului judeţului Sibiu. la care se adaugă fenomenul de permanentă regenerare a lor prin dizolvarea rocilor de sare de către apele din precipitaţii freatice. Cîrţişoara. de mare concentraţie (180-260 g/l) -în care clorura de sodiu constituie elementul de bază-. care sunt răspândite pe întreg teritoriul judeţului. Factorii naturali de cură sunt practic inepuizabili: apa minerală de mare concentraţie. Staţiunea Ocna-Sibiului este situată în ţinutul deluros al Transilvaniei. Gura Râului. Menţionăm că aceşti factori naturali se află la suprafaţă. muzee şi case memoriale. activităţi economice cu valenţe turistice. importante instituţii culturale şi de ştiinţă. Băile Bazna sunt situate în nordul judeţului. bioclimatul sedativ de curăţare. reprezentat prin numeroase monumente istorice. TURISM BALNEAR (cură balneară. din staţiunile balneo-climaterice OCNA-SIBIULUI şi BAZNA. edificii religioase. Indicaţii terapeutice: afecţiuni ale aparatului locomotor.care este practicat şi poate fi dezvoltat. cât şi pe şoseaua asfaltată Sibiu-Ocna. Sibiel. Apa minerală sărată. educativ) – care beneficiază de un valoros patrimoniu turistic antropic. nămolul saprofelic fosil. la 12 km de municipiul Sibiu. De asemenea. în stări de convalescenţă.poate fi practicat în zona etnografică. atât extensiv. boli ale sistemului nervos periferic. aproape de saturaţie. la 18 km de municipiul Mediaş. Mărginimea Sibiului. afecţiuni ginecologice. Avrig – Valea Avrigului. Mohu. cât şi intensiv. odihnă. genito-urinar. tulburări vasculare periferice venoase. de agrement etc) . respectiv Răşinari. diverse posibilităţi de agrement (case de cultură. cluburi. Este accesibilă turiştilor atât pe cale ferată. ale sistemului nervos periferic. AGROTURISMUL . insuficienţe glandulare. Poplaca. manifestări populare tradiţionale. Retiş. într-o regiune deluroasă. se adaugă utilitatea apelor minerale cu proprietăţi curative. cinematografe etc). se află în craterele de sare în cantităţi de ordinul sutelor de mii de metri cubi. discotecă. de arhitectură şi artă. helioterme. tradiţii culturale ale minorităţilor. Cisnădioara. nămolul terapeutic este în continuă geneză. Factorii naturali de cură sunt: apa lacurilor sărate. bibliotecă şi un club. afecţiuni ORL şi traheobronşite cronice şi asmatiforme. o şcoală de învăţare a schiului. sarea de Bazna (aici se află singura fabrică de sare medicinală din ţară) sunt factorii naturali de cură deosebit de eficienţi. nămolul mineral. Sibiu şi Mediaş şi oraşele existente în judeţul 65 . staţiunea este renumită pentru tratamentul biliar şi al afecţiunilor aparatului locomotor.teleschi. personalităţi locale. ale aparatului respirator.

primul sediu al Sfatului Orăşenesc. Miercurea Sibiului şi Sălişte. română şi germană. Reprezentative pentru judeţul Sibiu sunt şi Casa Stephan Ludwig Roth şi muzeul Hermann Oberth din municipiul Mediaş. Muzeul de Istorie. Muzeul Arhiepiscopiei Ortodoxe Român. Teatrul pentru copii şi tineret “Gong”. Biserica Ursulinelor. Centrul Cultural Interetnic Transilvania. o apropiere a fenomenului cultural de comunităţile locale beneficiare. Biblioteca “Astra” având sediul în Palatul Asociaţiei Transilvane pentru Literatură şi Cultura Poporului Român şi care prin mărimea şi valoarea fondului de carte impune cultul faţă de cuvântul tipărit. Prin aceste instituţii de cultură se asigură revigorarea identităţii culturale şi naţionale. Avrig. o vie activitate o desfăşoară Teatrul de stat “Radu Stanca”. pe care le va expune în muzeul ce îi poartă şi astăzi numele. Muzeul de etnografie universală Franz Binder. Prin cultură se poate construi o imagine veridică a judeţului. Pasajul Scărilor. Muzeul CFR. Muzeul Personalităţilor Săliştene. Biserica Parohială Catolică. Centrul Judeţean pentru Promovare a Culturii Tradiţionale “Cindrelul Junii”. precum şi aportul culturii româneşti în conceptul culturii europene şi universale. În ansamblul vieţii culturale sibiene. 1. Caracteristic municipiului Sibiu sunt muzeele: Muzeul Brukenthal. construite de meşteşugarii breslaşi care se mai păstrează pe strada Cetăţii. instituirea unui sistem concurenţial deschis şi promovarea creaţiei originale. Judeţul Sibiu dispunea în anul 2003 de 287 biblioteci. Primăria veche construită în secolul al XV-lea în stil gotic. Muzeul de arme şi trofee de vânătoare. Muzeul de etnografie săsească Emil Sigerius. monument de arhitectură în stil baroc austriac. Şcoala de arte şi meserii Ilie Micu. Alte monumente de arhitectură care-şi păstrează nealterat specificul medieval sunt: Turnul Sfatului.Sibiu: Agnita. Muzeul de Istorie Naturală. Aici a funcţionat primăria oraşului între 1550 – 1948.512 mii volume şi un număr 66 . precum şi alte muzee orăşeneşti şi cominale. Muzeul Etnografic Săsesc din Cisnădioara. Cultura În evoluţia ţării. Ocna Sibiului.8. Muzeul de istorie a farmaciei. începe să-şi adune colecţiile de tablouri. cu un fond de carte numărând 1. antichităţi şi cărţi rare. Turnurile de apărare ale cetăţii Sibiului în Evul Mediu. Încă din secolul al XVIII-lea guvernatorul Transilvaniei Samuel Brukenthal. care promovează valori autentice şi competitive. muzeu deschis în 1817. Tălmaciu. din care 62 biblioteci publice. Dumbrăveni. a sentimentului de apartenenţă la cultura şi civilizaţia latină. creaţia de valori spirituale a îndeplinit firesc un rol de liant şi de fundament al afirmării identităţii naţionale. Scara Fingerling. Muzeul de icoane pe sticlă din Sibiel „Zosim Oancea”. Muzeul Badea Cârţan. Filarmonica de stat cu Sala Thalia. Copşa-Mică. Muzeul Etnografic din Boiţa.4. Podul Minciunilor. Biserica Parohială Evanghelică. Cisnădie. cu cele două secţii. vocaţia de originalitate şi deschidere a poporului român. Complex Naţional Muzeal “Astra”.

Biserica Parohială Evanghelică. Caracteristic municipiului Sibiu sunt muzeele: Muzeul Brukenthal. antichităţi şi cărţi rare. care promovează valori autentice şi competitive. Muzeul de istorie a farmaciei. muzeu deschis în 1817. Biserica Ursulinelor. Complex Naţional Muzeal “Astra”. Teatrul pentru copii şi tineret “Gong”. în anul 2003 fiind cu 627 volume mai mare decât cu un deceniu în urma. Sursa: Caiet Statistic al Judeţului Sibiu 2003 În evoluţia ţării. instituirea unui sistem concurenţial deschis şi promovarea creaţiei originale. unele manuscrise fiind unicate pe plan mondial. Turnurile de apărare ale cetăţii Sibiului în Evul Mediu. Biblioteca “Astra” având sediul în Palatul Asociaţiei Transilvane pentru Literatură şi Cultura Poporului Român şi care prin mărimea şi valoarea fondului de carte impune cultul faţă de cuvântul tipărit. Muzeul de etnografie universală Franz Binder. construite de meşteşugarii breslaşi care se mai păstrează pe strada Cetăţii. Muzeul de Istorie. o apropiere a fenomenului cultural de comunităţile locale beneficiare. Muzeul de Istorie Naturală. Muzeul Personalităţilor Săliştene.de 53. Centrul Cultural Interetnic Transilvania. 67 . cu numeroase rarităţi pe plan european. Reprezentativ e pentru judeţul Sibiu sunt şi Casa Stephan Ludwig Roth şi muzeul Hermann Oberth din municipiul Mediaş. Podul Minciunilor. În ansamblul vieţii culturale sibiene. creaţia de valori spirituale a îndeplinit firesc un rol de liant şi de fundament al afirmării identităţii naţionale. Alte monumente de arhitectură care-şi păstrează nealterat specificul medieval sunt: Turnul Sfatului. Primăria veche construită în secolul al XV-lea în stil gotic. română şi germană.186 mii. monument de arhitectură în stil baroc austriac. Muzeul de arme şi trofee de vânătoare. o vie activitate o desfăşoară Teatrul de stat “Radu Stanca”. Aici a funcţionat primăria oraşului între 1550 – 1948. Bibliotecile documentare din Sibiu dispun de un fond de carte deosebit de valoros. Numărul de volume eliberate în anul 2003 se ridica la 1. Prin cultură se poate construi o imagine veridică a judeţului. pe care le va expune în muzeul ce îi poartă şi azi numele. Biserica Parohială Catolică. Muzeul de etnografie săsească Emil Sigerius. Muzeul Etnografic din Boiţa. Muzeul Arhiepiscopiei Ortodoxe Român. începe să-şi adune colecţiile de tablouri. Şcoala de arte şi meserii Ilie Micu. În pofida scăderii continue a numărului de biblioteci publice (106 au fost închise în intervalul 1990-2002). numărul de volume eliberate înregistrează o tendinţa pozitivă. Centrul Judeţean pentru Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale “Cindrelul Junii”. Pasajul Scărilor.642 cititori înscrişi. primul sediu al Sfatului Orăşenesc. precum şi alte muzee orăşeneşti. Scara Fingerling. Muzeul de icoane pe sticlă din Sibiel „Zosim Oancea”. şi comunale. Filarmonica de stat cu Sala Thalia. cu cele două secţii. Muzeul Badea Cârţan. Încă din secolul al XVIII-lea guvernatorul Transilvaniei Samuel Brukenthal. Muzeul Etnografic Săsesc din Cisnădioara. Muzeul CFR.

2.810.241.4%.5%.513 volume şi un număr de 157. În pofida scăderii continue a numărului de biblioteci publice (106 au fost închise în intervalul 1990-2002). precum şi aportul culturii româneşti în conceptul culturii europene şi universale. Numărul sportivilor legitimaţi din judeţ. Activitatea sportivă din Judeţul Sibiu se află într-un declin puternic după 1990.194 utilizatori. numărul de volume eliberate înregistrează o tendinţă pozitivă. Judeţul Sibiu dispunea în anul 2004 de 260 biblioteci. Numărul de secţii sportive a scăzut în perioada 1995-2003 cu 54. unele manuscrise fiind unicate pe plan mondial. numărul de antrenori cu 64. Cel mai mare număr de sportivi legitimaţi între anii 1993-2003 se înregistrează în anul 1995. În ceea ce priveşte instructorii. Institutul Naţional de Statistică.241 Sursa: Caiet Statistic privind Activitatea Unităţilor Cultural Artistice 2005.262. a sentimentului de apartenenţă la cultura şi civilizaţia latină.810.030. în anul 2003. figurau 5 cinematografe.513 157. Institutul Naţional de Statistică. în anul 2003 era de 4. numărul de sportivi legitimaţi cu 61. numărul acestora a crescut cu 45. cu un fond de carte numărând 4.Prin aceste instituţii de cultură se asigură revigorarea identităţii culturale şi naţionale. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ÎN ANSAMBLU 68 .70%.523.194 Volume eliberate 1. Sursa: Statistica Teritorială 2005.4%. şi în mod deosebit în Sala "Transilvania" şi Bazinul Olimpia. Procesul de pregătire şi întrecerile sportive se realizează în cele 29 de baze sportive ce se regăsesc la nivelul judeţului.3%. Bibliotecile documentare din Sibiu dispun de un fond de carte deosebit de valoros. vocaţia de originalitate şi deschidere a poporului român. În Judeţul Sibiu.262. numărul de arbitri cu 17. Activitatea bibliotecilor în Judeţul Sibiu în anul 2003 – UM – număr Unităţi Volume existente Cititori înscrişi Sibiu 260 4. respectiv 10. Numărul de volume eliberate în anul 2004 se ridica la 1. cu numeroase rarităţi pe plan european. iar în anul 2005 la nivelul municipiului Sibiu există un singur cinematograf – Cinematograful Arta.

18% din totalul regional).09% din totalul regional). Pe clase de mărime.39%. Produsul Intern Brut pe locuitor. comerţ şi alte servicii din judeţul Sibiu a ajuns la 7.19% ceea ce reprezintă 14.76%. cu 18. 2 3 54.01 2000 15924. în timp ce în cazul unităţilor care au între 50 şi 249 salariaţi şi cele cu peste 250 salariaţi.05 2002 38933.98 2001 24040. de scădere. ceea ce reprezintă 15. reprezentând 17.15%.01% din totalul regional).36 % din PIB al Regiunii Centru.16% şi respectiv 10. Sibiu % 2.32% ceea ce reprezintă 18.933. În anii 2000.63 în PIB al României(%) Sursa: Starea Social – Economică a judeţului Sibiu cu date 2003 şi operative 2004 Analiza dinamicii Produsului Intern Brut în judeţul Sibiu relevă existenţa a două perioade distincte: o perioadă de creştere între anii 1998 şi 1999.95%.78% din totalul claselor de mărime respective. iar cele cu peste 250 de salariaţi doar 0. 6 3 16. este mai mare. între 1999 şi 2000. 2001 şi 2002 se observă o tendinţă de uşoară creştere a valorii PIB/locuitor.6 miliarde lei preţuri curente. în timp ce cele care au între 50-249 salariaţi reprezintă 3. Numărul unităţilor active din industrie.86 4 12 1. unităţile cu până la 10 salariaţi şi cele care au între 10 şi 49 salariaţi deţin cele mai mari ponderi.653 la sfârşitul anului 2003.6 Loc PIB în regiune X 2 PIB jud/locuitor Mil 91.88 Loc în regiunea centru X 1 Loc în România X 2 Ponderea PIB al jud. reprezintă 41. Pe domenii de activitate cele din comerţ cu 0-9 salariaţi şi cele între 1049.99 1999 1098 2 3 24. Produsul Intern Brut/locuitor al judeţului înregistrat în 2002. Faţă de anul 1998. 85.Produsul Intern Brut al Judeţului Sibiu în anul 2002 totaliza 38. Locul şi ponderea judeţului Sibiu în produsul intern brut regional şi naţional . Cele mai multe unităţi îşi desfăşoară activitatea în comerţ (40.25 3 10 2. şi o a 2-a perioadă. reprezentând 20.71 3 9 2. ponderea cea mai mare o au unităţile din industria 69 .preţuri curente ale anului - UM 1998 PIB judeţ Sibiu Mld 7463. reprezentând 18.8% din totalul regional) şi în industria prelucrătoare (19.2 milioane lei în 2002.27%.72% din total.87% şi respectiv 37. Cel mai mic număr de unităţi se regăseşte în industria extractivă (0. de 132.36% din totalul înregistrat la nivel regional.79 4 14 1. sectorul energetic şi în învăţământ (0. 1 3 35. este superior celui calculat pentru întreaga regiune şi al doilea la nivelul ţării după Bucureşti.

prelucrătoare (55.total * lei** din care: pe forme de proprietate: mld -majoritară de stat lei** mld -majoritară privată lei** mld Investiţii realizate .total * lei** % din care pe structură mld -construcţii lei** % mld -utilaje cu şi fără montaj lei** % 2002 4015.6 0 6763.76% din cifra de afaceri la nivel regional).3 9 1013.00 2064. 14.Statistică teritorială 2005 cu date 2003 Volumul investiţiilor realizate în judeţul Sibiu a înregistrat creşteri substanţiale în ultimii 2 ani (146.42 855. Sursa: Institutul Naţional de Statistică .48 (986 mld lei preţuri curente) realizate de unităţile din energia electrică şi termică.9 9 100.0 4 836.5% în 2004) Valoarea investiţiilor în perioada 2002 – 2004 şi structura acestora a fost următoarea. depozitare şi comunicaţii.32 2003 6763.739 miliarde lei) au fost realizate de firmele din industria prelucrătoare.02 4015. iar 12.32%. 10.1% în 2003.405 miliarde lei preţuri curente.04% din totalul cifrei de afaceri din judeţ şi comerţul (24. respectiv 80. **miliarde lei preţuri curente ale perioadei U. Din acestea 29.14 2004 11061.55 26.187 miliarde lei preţuri curente (17.0 9 8473.96 21. sunt activităţile în care se înregistrează cea mai mare cifră de afaceri.3 9 20.0 6 100.05 2954.5 6 51.13% (1.35% din totalul celor două clase de mărime).235 mld lei preţuri curente).M. mld Investiţii realizate .0 2 45.71 38.71 70 . respectiv 143.17 2587.83% (1583 mld lei preţuri curente) în transport.07% (1136 miliarde lei) de unităţile din comerţ. Industria prelucrătoare (20.0 9 100.329 miliarde lei) de industria extractivă.12% (2.0 6 3179. însemnând 19. cu 36.92 11061.114 mld lei preţuri curente). Investiţiile realizate în anul 2003 în judeţul Sibiu au totalizat 9.99%.14 1362.00 4208. gaze şi apă.68% din totalul investiţiilor realizate în Regiunea Centru. 16.9 9 5750.00 3053. cu 31. În anul 2003 cifra de afaceri a unităţilor active din judeţul Sibiu a totalizat 65.

1. cu 16253 persoane ocupate (reprezentând 16.58 4 2844. pondere mult superioară mediei pe ţară (45. 52.44% dintre aceştia (51. comerţ şi alte servicii din Judeţul Sibiu în anul 2003 totalizează 98. Accesul la parc se face uşor din DN1 Bucureşti . Activităţile de servicii colective.33% din totalul regional). SITUAŢIA UNITĂŢILOR ECONOMICE 2.mld -mijloace de transport lei** 200. Profilul terenului aferent parcului industrial: Arie totală (ha) Arie amenajată din care : Arie utilizată Arie neutilizată de agenţii de agenţii economici(ha) economici (ha) Arie neamenajată din care: In curs de Arie diponibilă Amenajare pentru amenajări (ha) ulterioare (ha) 71 .96 162.1.Sibiu . Sursa: Institutul Naţional de Statistică .00 2.772 persoane) îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare.Şura Mică SA i-a fost acordat titlul de Parc Industrial.56%).52 mld 2186.26 32.045 ha.1 -alte cheltuieli pentru investiţii lei** 893.44 1052. sociale şi personale la nivel de Regiune) este sectorul cu cei mai puţini salariaţi.trim.99 % 22.31% din personalul serviciilor colective.32 25.Arad.1. sociale şi personale (987 persoane) cu doar 1% din personalul încadrat al Judeţului Sibiu (14. administrează parcul industrial având următoarele caracteristici: Amplasare Parcul Industrial Sibiu .Statistica teritorială 2005 cu date 2003 2. Parcuri industriale Sibiu . Infrastructura pentru iniţierea şi dezvoltarea de afaceri Parcul industrial Sibiu – Şura Mică Prin Ordinul MDP nr.358/5 noiembrie 2002 societăţii comerciale Parcuri industriale Sibiu .Şura Mică este amplasat pe teritoriul administrativ al comunei Şura Mică.46%).Şura Mică SA. Comerţul. S. validate de INS *Notă: datele provin de la principalii agenţi economici care au raportat investiţii Sursa: Starea socio–economică a Judeţului Sibiu cu date 2003 şi operative 2004 Personalul unităţilor active din industrie.72 Sursa datelor : Cercetarea statistică INV .40 9. la N-V de Sibiu cu o suprafaţă de 98.84 % 5.C. prin intermediul drumului judeţean Sibiu-Ocna Sibiului.718 persoane (18.

64/ 11 feb.Sibiu . Parcul are străpungere directă la DN1 (E68). Regim de ocupare a terenului hale industriale 40% parcări 30% zone verzi 30% Parcul industrial Sibiu (Şelimbăr) Prin Ordinul MDP nr.98. depozitare şi transport. între localităţile Şelimbăr şi Veştem. S.9545 din care disponibil pentru vânzări 29.6276 ha Utilităţi disponibile reţea de apă potabilă Ø250mm/Ø160. Utilităţi disponibile: 72 .21 ha. Transport transport aerian: Aeroportul Sibiu. Accesul la parc se face direct din DN1 Bucureşti . reţea de energie electrică 20KV/0. sistem de canalizare: staţii proprii de epurare cu deversare în canal colector.4KV. administrează parcul industrial constituit pe terenul având următoarele caracteristici: Amplasare La 5 km de Sibiu.C. transport feroviar: Staţia de cale ferată Ocna Sibiului. Parcul Industrial Sibiu SA ia fost acordat titlul de Parc Industrial.Arad. Servicii comunicaţii şi transfer rapid de date.A. 2003 SC. drumuri de incintă şi iluminat exterior. având o suprafaţă de 95. Autostrada ce va lega frontiera vestică a României de Bucureşti trece la 800 m faţă de perimetrul parcului. administrarea generală a parcului. transport interurban. transport rutier: drumul internaţional DN1 Bucureşti-SibiuArad. Parcul Industrial Sibiu S. sistem de telefonie digitală. pe partea dreaptă a şoselei europene E68.2060 43.0457 0 0 39. reţea de gaz metan Ø324mm/Ø150.

str. S. transport rutier: drumul naţional DN1 Bucureşti-Sibiu-Arad.000 mp. et. alimentare cu gaz metan din magistrala regională. crt. . transport aerian: Aeroportul Internaţional Sibiu. 3. Situaţia investitorior din Zona Industrială Vest Sibiu Nr. SNR RULMENŢI S. CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCS S.200 mp:  liber de sarcini şi obligaţii. 94 A Timişoara.Drumuri de incintă – 77. INVESTIRORI SEDIUL Bucureşti. BRAMAC –SISTEME DE ÎNVELITORI S. Zona industrială Vest Sibiu.R.600 mp.R.L.C.L 2. alimentare energie electrică cu putere finală de 20 MW. săli de conferinţe.24.R.Zone verzi – 90. alimentare cu apă industrială. angrenajelor şi organelor mecanice de transmisie Unităţi de fabricare a elementelor din beton pentru construcţii Fabrică pentru producţia de echipamente. birou 5. Avram Imbroane nr.300 mp. 13 Decembrie nr. canalizare DN 200. materiale electice şi componente electronice 73 1.C. 9 OBIECTUL CONTRACTULUI DESTINAŢIA Unităţi de fabricare a lagărelor.  împărţit în loturi grupate în 3 zone. .Transport: reţea de apă potabilă sub presiune. drumuri de incintă .Parcare şi clădire administrativă cu restaurant.  scos din circuitul agricol.6 sector 1 Braşov. str.133137.C. Regim de ocupare a terenului. Calea Floreasca nr. . . agenţie bancară etc. transport interurban.  aflat în intravilanul localităţii Şelimbăr. S. transport feroviar: Staţiile de cale ferată Şelimbăr şi Veştem şi va dispune de terminal cargo pentru transportul CF. . S.760.Investiţie industrială . .L.

44 Sibiu.S. 7. str.S.R. Fabrică de scule aşchietoare Alpinismului. Moldoveanu nr. 20 Sibiu. S. sector 1 Sibiu. PHOENIX MECANO PLASTIC S. Prejbei.S.C.C.R. KUHN TECHNOLOGY S. str.L. Cetăţii Fabrică de lanţuri nr. str. 391. TEHNICA DE AUTOMATIZARE SIBIU S. Lucian Fabrică de roboţi de montaj Blaga nr.4. str. Coposu nr. Centru de producţie.S. 25 Sibiu.234124 15. BELLARMA S. 6. FALCHETTI ROSELLA Tel. PROGLERO S.17 brută a lemnului şi impregnarea lemnului Sibiu.L. Fabrică de construcţii nr. 234122 fax. nr. Dobrun. S. 233. str. Calea Griviţei nr. 5.C.S.10/5 Sibiu.C.L. GUHRING S.L. POLISANO S PHARMACEUTICALS S. 0788309275 14. 9 metalice şi părţi componente ale structurilor metalice 74 . MICHAELIS HELMUT ALBERT Tel. 3-5 Sibiu.L.R.L.R.6 Sibiu.C.R.L.L. Theodor Mihaly. Sibiu Fabrică de medicamente Fabrică de prelucrare a articolelor din material plastic şi a uneltelor de mână Fabrică pentru prelucrarea produselor din metal Fabrică de scule şi matriţe pentru industria de automobile Sibiu. str.R. REGISTRUL AUTO ROMÂN 9.C.C.515 13. 8. de rotaţie nr.L. MEVA IMOB S. str. Pădurii nr. POPESCU ELENA Tel.C. 0744514850 Ocna Sibiului. str. Dorului Fabrică de marochinărie nr. S. str.10 Sediu reprezentanţă R.R.R. 11.L. str. S. PEPINIERA MAURITZ S.A. General Fabrică pentru prelucrarea Bălan nr. 15 prezentare şi vânzare plante ornamentale Sibiu. C.R. S. ATLANTA IND S. 12.8 Bucureşti.R.C. MARINESCU ROMULUS Tel. str. str. RICCO MICHAELIS S.R.R. nr.C.L. 240706.S.C. 10. 0269-220682.

DURDUN LIVIU IONEL Sibiu. TACCONI PIETRO POPA SILVIU IOAN Tel. str. 0269/217803 0744707731 18. MARQUARDT S.L. 35 Fabrică de piese auto Sibiu. OROS CORNELIA TEL.S. LUPO PROD S. HARTING ROMANIA SCS FAIST EUGEN 24. bl. str.C.L. 210101.L.C. str. N.R.R.R. str. nr. nr.33 aparate.L.C. Fabrică pentru producţia de Bahluiului.C.R. şi materiale electrice şi alte componente electronice Sibiu.S. SCHMITZ SVEN 23. ITALIAN INVESTMENT CORPORATION S.C.S.C.L. Fabrică pentru producţia de nr. 206020. Râului.L. BRATU DOINA Tel.C.C.R. 1 Sibiu. 33 aparate. SEPHORA IMPEX S.R. str.S.S.S. nr. TAKATA PETRI S.S.44 Hală industrială pentru fabricarea de componente pentru siguranţa pasagerului (airbeg-uri) Timişoara. str. BARTHMES DETLEF IOANA STOIA tel.0740179087 19. Turda. BAGGI S. 432226 17. Justiţiei Fabrică de premixuri şi nr. Fabrică pentru producţia de nr. echipamente.L.16.1 componente din plasmă şi laser 75 . str. nr.S. Iorga. Cetăţii nr.R. Fabrică de marochinărie Kogălniceanu nr. 206021 22. BIOMIN ROMANIA S.15 minereuri metalice. M. piese şi accesorii pentru 2/11 autovehicule şi motoare de autovehicule Sibiu. Depozite pentru metale . 9 Mai . 77 Fabrică de medicamente Sibiu. materiale de construcţii şi material lemnos Sibiu.L.R.S. str. VOESTALPINE AMBIENT STAHLHANDEL S. Râului .R.S. Fabrică pentru producţia de Independenţei.C. echipamente. PAVĂL CRISTIAN 25. SIRFIT S.C. 210384 21.L. str. 24 concentrate furajere Sibiu. şi materiale electrice şi alte componente electronice Sibiu. MARŢI RADU MARIUS 20. str. MOGA ALEXANDRU Tel.

84% în 2003 ca şi numărul firmelor mijlocii şi mari care a crescut cu peste 10. str. 76 Firme active Total 0-9 10-49 50-249 . 33 Fabrică pentru prelucrarea brută a lemnului şi impregnarea lemnului Fabrică pentru producţia de aparate.R. Dimitrie Cantemir. Râului nr.S. Centru 44077 37559 4916 1275 327 Judeţ Sibiu 7322 6205 820 240 57 Sursa: date prelucrate după Breviarul Statistic al Judeţului Sibiu pe anul 2003 şi Anuar Statistic Naţional 2004 În judeţul Sibiu sunt concentrate peste 16.322 la sfârşitul anului 2003. reprezentând 16.2.S.L. HARTING ROMANIA S. nr.C.26. o situează pe poziţia 15 în ierarhia judeţelor. KEUL WERNER 27. Râului.10% în 2003 faţă de 2000.R. Vedere generală asupra firmelor Numărul unităţilor active din industrie. 32 Sibiu. ducând astfel la creşterea numărului de salariaţi şi includerea lor în categoria celor mici. Creşterea cu 11. pondere care. 33 Sibiu.1.C. Comparativ cu anul 2000. GROUP S.C. numărul micro firmelor şi celor mici înregistrează o creştere cu 11. str.61% din totalul unităţilor active înregistrate la nivel regional în anul 2003.S. echipamente şi materiale electrice şi alte componente electronice 2. după numărul de unităţi locale active înregistrate.L. Privind comparativ repartiţia unităţilor active în 1995 şi 2003 se observă un trend crescător în cazul micro firmelor şi celor mici (10-49 angajaţi).S. MARQUARDT S. str.C.84% în anul 2003 faţă de 2000 a micro întreprinderilor şi a celor mici (10-49 angajaţi) a fost determinată de flexibilitatea ridicată de adaptare la condiţiile pieţei. comerţ şi alte servicii din judeţul Sibiu a ajuns la 7.K. echipamente şi materiale electrice şi alte componente electronice Fabrică pentru producţia de aparate. Regiunea 250 şi peste România 359399 310733 37015 9323 2328 Reg. nr. W. a microintreprinderilor. comparativ cu celelalte judeţe. cumulată cu oportunităţile de finanţare oferite prin intermediul diferitelor programe. FAIST EUGEN 28.61% din totalul înregistrat la nivel regional. SCHONECKER LUDGER Sibiu.

329 47. Comparativ cu anul 1998. instabilitatea cadrului legislativ.653 65. Investiţiile străine prezintă o mare fluctuaţie de la an la an.405 Sursa: Institutul Naţional de Statistică .999 ROL.313. Sibiu şi Mureş. acest fapt datorându-se în principal numărului relativ mare de întreprinderi mari de la nivelul judeţului comparativ cu celelalte regiuni.923 Investiţii brute realizate (mld. Sibiul se situează pe locul 3 după judeţele Mureş şi Braşov. la sfârşitul anului 2003. Nr. Sibiu 7.777 România 359. pe toate clasele de mărime cu excepţia întreprinderilor mici care înregistrează scăderi ale cifrei de afaceri. judeţul Sibiu se afla în anul 2003 pe locul 15 în ce priveşte numărul de întreprinderi şi cifra de afaceri a acestor întreprinderi. Astfel. numărul investitorilor străini.753. valoarea capitalului social subscris în valută. privind numărul de firme cu participare străină.399 Reg.64% faţă de valoarea înregistrată în anul 2002.96%. Ca urmare. birocraţia.36 % faţă de anul 2002. accesul dificil la finanţare prin programe şi creditare. în 2003 se observa o creştere cu 38.748. numărul întreprinderilor cu participare străină de capital a ajuns la 1142.judeţele respectiv Braşov. judeţul Sibiu se situa pe poziţia 11. anularea facilitaţilor. Investiţiile brute realizate per total în anul 2003 prezintă o creştere de 40. În topul regional al investiţiilor străine. lei) 423. lei) 3. firmele au avut de întâmpinat o serie de greutăţi: fiscalitatea exagerată.187 9.035 366. Comparativ cu celelalte judeţe.077 Centru Jud.462. Cea mai importantă creştere a investiţiilor brute se înregistrează în domeniul construcţiilor unde valoarea investiţiilor realizate în 2003 a crescut cu 32. 44. dar judeţul Sibiu oferă mari facilităţi pentru cei care doresc să investească în judeţul nostru. precum şi valoarea investiţiilor acestora a crescut permanent. judeţele preferate fiind cele unde infrastructura este bine dezvoltată . volumul acestora având tendinţa de a creşte.În judeţul Sibiu se observă o creştere a cifrei de afaceri a unităţilor active.Statistica teritorială 2005 cu date pe anul 2003 În activitatea pe care o au de îndeplinit. În ceea ce priveşte investiţiile brute realizate. lipsa personalului calificat. În ce priveşte nivelul investiţiei străine directe. atingea la sfârşitul anului 2003 valoarea de 2. 77 . diversitate mare a controalelor. de întreprinderi Cifra de afaceri (mld.

39%.722.370.876. 4. Cel mai mic număr de unităţi se regăseşte în industria extractivă (0. din care: 8 regii autonome de stat.9 salariaţi ) Mici (10 . 31 SCS-uri.463 2000 831 3.3.9 salariaţi ) Mici (10 .270.28%. FIRME .270.216 Sursa: Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sibiu La 12-10-2004 erau înmatriculate la Registrul Comerţului Sibiu 19. faţă de totalul unităţilor locale active în anul 2003. Dintre acestea 2. 631 SNC-uri.282.791 2001 934 4. 2.19%). UNITĂŢI LOCALE ACTIVE pe ramuri Total unităţi locale active Micro (0 .191.192 2002 1024 7.018 societăţi sunt cu capital străin integral sau mixt.539. în construcţii 5.249 salariaţi ) Mari (peste 250 salariaţi ) Industria prelucrătoare Micro ( 0 .860 firme.1. Volumul total al capitalului social străin în judeţ este de peste 80.090 1999 773 2.9 salariaţi ) Mici (10 .76%.993.978 SRLuri. Vedere asupra firmelor pe sectoare economice În ceea ce priveşte ponderea unităţilor active pe diferite sectoare de activităţi.518.49 salariaţi ) număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr 2002 655 2 548 0 767 239 66 8 4 1 0 3 130 7 889 248 2003 7653 6447 890 248 68 15 10 2 0 3 1484 1014 290 78 AN NR.249 salariaţi ) Mari (peste 250 salariaţi ) din care: Industria extractivă Micro ( 0 .083. 487 societăţi pe acţiuni. în industria prelucrătoare 19. 69 organizaţii cooperatiste.Societăţi cu participare străină şi cifra de afaceri în perioada 1998 – 2003 CIFRA DE AFACERI (mii lei) 1998 697 1.702 2003 1142 9. 13. se poate remarca o mare concentrare a firmelor în sectorul activităţilor de comerţ respectiv 40.1 milioane USD şi 488 miliarde lei.950.656 persoane fizice şi asociaţii familiale.49 salariaţi ) Mijlocii (50 .49 salariaţi ) Mijlocii (50 .

49 salariaţi ) Mijlocii (50 .49 salariaţi ) Mijlocii (50 .249 salariaţi ) Mari (peste 250 salariaţi ) Alte activităţi colective.49 salariaţi ) Mijlocii (50 .249 salariaţi ) Mari (peste 250 salariaţi ) Tranzacţii imobiliare Micro ( 0 .9 salariaţi ) Mici (10 .49 salariaţi ) Mijlocii (50 .49 salariaţi ) Mijlocii (50 .249 salariaţi ) Mari (peste 250 salariaţi ) Energie electrică şi termică.Mijlocii (50 . gaze Micro ( 0 .9 salariaţi ) Mici (10 .49 salariaţi ) Mijlocii (50 .9 salariaţi ) Mici (10 .49 salariaţi ) Mijlocii (50 .249 salariaţi ) Mari (peste 250 salariaţi ) Comerţ Micro ( 0 .9 salariaţi ) Mici (10 . sociale şi personale Micro ( 0 .249 salariaţi ) Mari (peste 250 salariaţi ) Construcţii Micro ( 0 .49 salariaţi ) Mijlocii (50 .249 salariaţi ) Mari (peste 250 salariaţi ) Sănătate şi asistenţă socială Micro ( 0 .9 salariaţi ) Mici (10 .249 salariaţi ) Mari (peste 250 salariaţi ) Transport.249 salariaţi ) Mari (peste 250 salariaţi ) Învăţământ Micro ( 0 .249 salariaţi ) Mari (peste 250 salariaţi ) Hoteluri şi restaurante Micro ( 0 .49 salariaţi ) Mijlocii (50 .9 salariaţi ) Mici (10 .9 salariaţi ) Mici (10 .9 salariaţi ) Mici (10 .249 salariaţi ) Mari (peste 250 salariaţi ) număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr număr 127 43 19 3 6 5 5 409 281 93 33 2 295 1 263 9 277 33 2 393 346 41 6 0 444 384 36 13 11 722 657 49 16 0 15 14 1 0 0 131 126 4 1 0 153 137 11 5 0 135 45 25 6 8 6 5 528 397 98 29 4 3120 2758 320 41 1 456 407 43 6 0 530 459 48 13 10 1123 1047 62 14 0 25 23 2 0 0 168 164 4 0 0 179 162 13 4 0 79 . depozitare şi comunicaţii Micro ( 0 .9 salariaţi ) Mici (10 .

928 10.10 9 2.762 1. în 80 .144 17 50.030 imobiliare şi alte servicii Administraţie 1.Statistica teritorială 2005 cu date pe În ceea ce priveşte numărul mediu al salariaţilor din Judeţul Sibiu pe principalele activităţi ale economiei naţionale.691 38 103.750 14.270 13.009 1.413 2.087 1.606 6.391 8.793 8.815 1.296 8. majoritatea ramurilor au cunoscut o scădere a numărului salariaţilor în anul 2003 faţă de 1991.486 5.580 2003 108.070 2.463 3.338 9.203 3.798 2. Sibiu 2003 Numărul mediu al salariaţilor pe ramuri de activităţi în Judeţul Sibiu număr persoane Total economie Agricultură.427 3.244 depozitare şi comunicaţii Intermedieri 963 financiare Tranzacţii 5.002 6.621 12. vânătoare şi silvicultură Pescuit şi piscicultură Industrie 1991 178.395 1.643 Construcţii Comerţ Hoteluri şi restaurante Transport 12.769 1995 138.202 asistenţă socială Celelalte activităţi 5.09 5 8.26%.015 71.057 8.352 1.388 3.625 2.473 9.340 2.97 0 2.909 12.894 Sănătate şi 6.838 1.900 38 54.531 2. în pescuit şi piscicultură a scăzut cu 55.203 2001 113.516 1.072 2.508 2.160 7.66 6 13.906 6.996 23 56.886 6.32 5 2.Sursa : Caietul Statistic al Jud.338 2002 110.657 2000 112.372 7.740 5.380 7.412 1.90 6 9.264 8.525 2.494 2.719 publică şi apărare Învaţământ 9.398 ale economiei naţionale Sursa: Institutul Naţional de anul 2003 Statistică .566 1.578 7.235 8. astfel în agricultură a scăzut cu 77%.855 1.142 7.615 23 54.876 1.275 9.517 2.952 14.

23%.5% din personalul încadrat al Regiunii Centru şi serviciile de transport. În pofida marilor scăderi de salariaţi sunt câteva activităţi ale economiei în care numărul mediu al salariaţilor au crescut: în construcţii cu 6.700 persoane) îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare.29% în 2003 faţă de 1991. Sursa: Caietul Statistic 2003 al judeţului Sibiu.200 persoane ocupate (reprezentând 12. cu 21. în principalele domenii Nr unităţi locale Ind extractivă Ind.99 mld. în hoteluri şi restaurante a scăzut cu 42. depozitare şi comunicaţii cu 5. în învăţământ cu 14. sociale şi personale cu doar 2. 31.81%.9%) se plasează pe al II-lea loc.25%. prelucrătoare Energie electrică termică gaze. depozitare şi comunicaţii a scăzut cu 39.73%.56%.300 persoane (cu 3. tranzacţiile imobiliare şi alte servicii a scăzut cu 47. transport. în comerţ cu 67. comunicaţii Tranzacţii imobiliare Alte activ de serv colective.Direcţia Judeţeană de Statistică În ceea ce priveşte personalul unităţilor active din industrie. în sănătate şi asistenţă socială cu 10. 85% provin din sectorul de stat iar 15% din cel privat. lei. depozitare.industrie a scăzut cu 50.69%.400 mai puţin decât În 2002).76%. Ponderea activităţilor economiei naţionale în numărul unităţilor active. cifra de afaceri.Statistica teritorială 2005 cu date pe anul 2003 81 . investiţii brute şi personalul din Judeţul Sibiu în anul 2003. Comerţul.70%. apă Construcţii Comerţ cu ridic şi amănunt. sociale şi personale 15 1484 25 528 3120 456 530 1123 179 Cifra de afaceri (mld lei) 1872 20235 3016 3987 24114 673 9115 1751 331 Inv brute (mld lei) 1329 2736 986 286 1136 119 1583 1184 25 Personal (nr pers) 2271 51772 3407 7807 16253 2302 9027 4401 987 Sursa: Institutul Naţional de Statistică . comerţ şi alte servicii din judeţul Sibiu în anul 2003 totalizează 163. repar. Per total numărul mediu al salariaţilor a scăzut cu 39. în intermedieri financiare a crescut cu 58. Din totalul investiţiilor brute realizate.75% din total sunt sectoarele cu cei mai puţini salariaţi. Celelalte activităţi de servicii colective. mai mult cu 2748. şi întreţ auto Hoteluri şi restaurante Transport.6% dintre acestea (51.25% iar în celelalte activităţi ale economiei naţionale a scăzut cu 69.46%. În anul 2003 investiţiile au totalizat 6763.98%. iar în administraţie publică şi apărare cu 31.93 faţă de 2002.

528 în construcţii şi 25 în domeniul energiei electrice şi termice. indicator ce reprezintă 2. urmată de agricultură. silvicultură cu 20. etc.484 în industria prelucrătoare. atrag un volum redus al investiţiilor şi au o cifră de afaceri de asemenea mică. gaze şi apa. Ponderea mare a altor servicii 31. din care 15 în industria extractivă. 1. Analiza sectorului IMM-urilor din Judeţul Sibiu Raportat la 1.6. a sectorului hotelier şi a serviciilor.51%.587 (mai puţin cu 938 faţă de 2002) societaţi cu până la 9 salariaţi. cu 2% mai puţin decât în 2002.74%) şi a scăzut cea a serviciilor (19. un număr de 6. Comerţul reprezintă cea mai importantă componentă din totalul activităţilor economice în judeţ.94%) iar per total domeniul economic a crescut faţă de 2002 cu 13. comerţ 12.000 de locuitori. ponderea firmelor cu activitate în comerţ fiind de 40. 82 . 2. după numărul salariaţilor.) arată o diversificare a acestora în judeţ. a crescut importanţa industriei (22. vânătoare.Ponderea unităţilor active în comerţ a crescut în 2003 faţă de 2002 cu 169 unităţi ca şi industria prelucrătoare cu 177 unităţi faţă de 2002.76%.2% (bancare. judeţul Sibiu este specializat cel mai mult în comerţ şi industrie prelucrătoare. Din punct de vedere al specializării judeţene. Unităţile de comerţ sunt mici şi foarte numeroase. Domeniile economice au avut o evoluţie diferită.41%. Pe clase de mărime. Evoluţia pozitivă a numărului de IMM-uri se datorează ponderii mari a întreprinderilor manufacturiere din Judeţul Sibiu. semn al unei economii sănătoase. de consultanţă. Transportul ocupă o cotă relevantă .072.98% şi construcţii cu 5. judeţul Sibiu deţinea în anul 2003 un număr de 16 IMM-uri. În ceea ce priveşte structura angajării forţei de muncă în sectoare arată că ponderea cea mai mare o deţine industria cu 34.4. Întreprinderile mari au o pondere ridicată în industria prelucrătoare.35%.2. număr care arată o creştere cu 329 faţă de anul precedent. atrag cele mai multe investiţii brute care reprezintă valori foarte mari.92%. 847 (mai mult cu 93) cu între 10-49 salariaţi.1. activităţilor intense de export şi a poziţiei centrale de tranzit spre alte judeţe. 244 (mai mult cu 3) între 50-249 şi 56 (mai puţin cu o unitate) peste 250 salariaţi.47% datorită prezenţei industriei. Sursa: Caietul Statistic 2003 al judeţului Sibiu-Direcţia Judeţeană de Statistică 2.47% din numărul IMM-urilor din întreaga ţară. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ÎN INDUSTRIE Numărul total al întreprinderilor industriale la sfărşitul anului 2003 era de 2.

028. prelucrarea lemnului.00 83 2004** 104.416.Judeţul Sibiu se află pe al II-lea loc în ceea ce priveşte nivelul PIB/locuitor. metalurgie.783.8 103.9 .Direcţia Judeţeană de Statistică. pielărie şi încălţăminte.00 12. cherestea (metrii cubi) – 79.en.558.9 98.Statistica teritorială 2005 cu date pe anul 2003 şi Caietul Statistic 2003 al judeţului Sibiu. 111.2 81.6 111. gaze şi apă * indici în baza 1998 ** indici în baza 2000 Sursa: Breviarul statistic al judeţului Sibiu 2004 Structura producţiei industriale pe activităţi jud.7 prelucrătoare . alte produse din minerale nemetalice.6 101.2 102. Producţia industrială în judeţul Sibiu a înregistrat în perioada 2000-2004. extractivă 91. mobilier (mil. creşteri semnificative astfel : INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRALE – JUDEŢUL SIBIU An precedent = 100% % 2000 2001* 2002* 2003** * Industrie . mijloace de transport rutier etc. În judeţul Sibiu sunt dezvoltate majoritatea activităţilor industriale: industria prelucrătoare: alimentară şi băuturi.9 103. În ceea ce priveşte producţia fizică a principalelor produse industriale din judeţ situaţia se prezintă astfel: gaze naturale extrase (la 15˚ C şi 760 mmHg – mii metrii cubi) – 1.8 101.9 101. ţesături exclusiv din mătase (mii metrii pătraţi) – 3362.8 104. confecţii din textile. Sursa: Institutul Naţional de Statistică . construcţii metalice şi produse din metal.ind. Şi 91.Total 101.8 ind. blănuri şi piele.6 80. textile şi produse textile. sibiu .7 . Lei) – 182. ceea ce arată gradul avansat de industrializare.5 107. încălţăminte (mii perechi) – 2442.8 78.3 termică.2 104. El.5 99.2004 DATE OPERATIVE CAEN DENUMIRE CAEN TOTAL TOTAL IND EXTRACTIVĂ 2004 % în TOTAL 100.9.

Dinamica productivităţii muncii arată astfel : W ind Sursa: Indicatori economici 2004 2000 108.84 Ramura industriei prelucrătoare cu ponderea cea mai mare (circa 85% din total) a înregistrat în perioada 2000-2004 o creştere de circa 30.16 11. medicale 34 Ind mjl.51 2. metalice 29 Ind de maşini şi echipamente 31 Ind maşini şi aparate electrice 33 Ind de aparatura şi instr.96 12. De remarcat este faptul că întreaga creştere a producţiei s-a realizat pe seama productivităţii muncii superioare anului 1999 cu 42.81 9.30 14.2 % 2004 110.99 1.90 1.4%.91% 11.60% pielărie încălţăminte 8.23 2.51 0.1 % Creşterea aportului unor ramuri la producţia industrială a judeţului se prezintă astfel: 1999 2004 ind alimentară 6.47 3.01% 11.93 1.47% ind confecţilor 7.3 % faţă de anul 1999.6 % 2002 102.64 0.68 0. electrică şi termică.60 11. de mobilier şi alte activităţi NCA 37 Recuperarea deşeurilor TOTAL en.66 5. de transp.1 % 2001 106.74 0. gaze şi apă Sursa: Indicatori economici 2004 86.90% Sursa: Indicatori economici 2004 în defavoarea altor ramuri la care aportul în total producţie industrială a scăzut ca de exemplu: 84 .TOTAL IND PRELUCRĂTOARE 15 Ind alimentară 17 Ind textilă 18 Ind confecţiilor de îmbrăcăminte 19 Ind pilăriei şi încălţămintei 20 Ind de prelucrare a lemnului 22 Edituri poligrafie 24 Ind chimică 25 Ind prelucrare a cauciucului şi maselor plastice 26 Ind altor prod din min nemetalice 27 Ind metalurgică 28 Ind constr.43 1.78 3. rutier 36 Prod.45% 12.8 % 2003 109.

întrebări cu privire la activitate şi angajaţi. informaţii despre facilităţile firmei. 85 2004 24. relaţii şi impresii generale despre oraş şi judeţ ca mediu de afaceri.51 % 3. metalurgică 14. Răspunsurile celor 68 de firme sunt incluse în raportul elaborat de GRASP în colaborare cu Consiliul Judeţean Sibiu şi AIESEC Sibiu. a căutărilor celor mai eficiente soluţii pentru a face faţă actualului context economic.48 % 3. STUDIUL MEDIULUI DE AFACERI În luna mai 2004 au fost completate cu ajutorul Consiliului Judeţean Sibiu şi AIESEC Sibiu 68 de chestionare.3. mijl de transport rutier 18. Atitudinile lor faţă de administraţia publică locală vor avea un impact major asupra dezvoltării. Acest Studiu al Mediului de Afaceri este expresia părerilor unui segment reprezentativ dintre angajatorii din judeţul Sibiu. din cauza imobilismului şi neadaptării la cerinţele pieţei.23 % Principalele 4 ramuri industriale în ordinea aportului lor la exportul produselor industriale (76. tipul de activitate. În ceea ce privesc unităţile de dimensiuni mai mari şi mai ales cele cu capital majoritar de stat.04 % Ind. Această dinamică este caracteristică mai ales în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii.39 % Ind.96 % 0. serviciile furnizate de administraţia publică locală.29% 7. confecţiilor şi îmbrăcăminte Ind. 2. Scopul sondajului a fost acela de a oferi informaţii folositoare şi credibile despre atitudinile celor care investesc şi creează noi locuri de muncă în judeţul Sibiu.79% 2004 3.ind textilă şi a prod textile edituri poligrafie ind sticlariei şi mat de construcţii maşini şi echipamente Sursa: Indicatori economici 2004 1999 8.81 % 1. cât şi multe firme cu mai puţin de 10 de angajaţi care au furnizat o gamă largă de răspunsuri. Lista companiilor intervievate a inclus atât cele mai mari companii din judeţ. Secţiunile sondajului au inclus istoricul şi statutul firmelor. problemele legate de existenţă sunt tot mai multe şi mai complexe. Rezultatele sondajului au fost comparate cu rezultatele celorlalte 9 sondaje similare elaborate în alte judeţe ale ţării la sfârşitul anului 2003. pielăriei şi încălţăminte 19.20 % .3 %) sunt următoarele : Ind.65 % Sursa: Indicatori economici 2004 În ceea ce priveşte activitatea agenţilor economici se poate aprecia că aceasta se caracterizează prin dinamica în sensul reorientărilor permanente.88% 1.

pe de altă parte. maşini unelte şi inginerie. cât şi influenţa restructurării şi privatizării economiei naţionale. textile şi producători de încălţăminte. S-au observat diferenţe semnificative între răspunsurile firmelor care reprezentau diferite sectoare ale economiei (industria chimică şi a extracţiei de gaz natural. legislaţia naţională este o problemă pentru 44% din firme (procentajul este considerabil mai mare printre microîntreprinderi. Doar 9 companii care angajează cca 4% din eşantionul intervievat sunt acum deţinute complet sau parţial de investitori străini. Toate micro-întreprinderile şi firmele din sectorul serviciilor au fost înfiinţate după 1990. mai ales cele din sectorul serviciilor (90%). îmbrăcăminte. producţia de componente şi textilele au tradiţie în judeţ (unele firme au fost înfiinţate în secolul al XIX-lea).035 angajaţi. şi numai pentru 25% din firmele industriei uşoare). Firmele în general Economia judeţului pare a fi diversificată. 4 firme au mai mult de 1. transport şi construcţii şi sectorul serviciilor). Cele 68 de firme chestionate au în total 19. şi prin urmare multe din informaţii au fost analizate în funcţie de aceste diferenţe. Statutul afacerilor 57 de firme din cele 68 intervievate au fost înfiinţate după 1990. dar în special reprezentanţi de seamă în industria chimică şi a gazului natural. În ordinea priorităţilor situaţia economică generală a fost cel mai important factor fiind menţionat de 68% din firme. Micro-întreprinderile au fost de asemenea analizate separat. Se observă de asemenea o legătură între mărimea firmei şi anul în care a fost înfiinţată (fostele companii de stat). în timp ce industria gazului natural. 7 firme au între 100 şi 499 de angajaţi fiecare. Procentajul mare de firme nou înfiinţate caracterizează atât vitalitatea activităţii antreprenoriale în zonă. Firmele au fost rugate să denumească factorii care au un impact negativ în dezvoltarea actuală şi viitoare a produselor şi serviciilor lor. o singură firmă din cele intervievate este în continuare deţinută de municipalitate şi angajează 1. industria uşoară (textile. costurile energetice pentru 34% din firme (şi pentru peste 50% din firmele sectorului industrial. companii de construcţie şi întreprinderi comerciale şi de servicii mai mici şi mijlocii înfiinţate de antreprenorii locali. industriei uşoare şi construcţiilor.stagnării sau declinului economic.000 de angajaţi. fiind reprezentate diferite sectoare ale industriei – producţie/procesare/servicii etc.5 % din forţa de muncă. mobilă). importante companii de producţie maşini unelte (mai ales componente). alte 5 firme au între 500 şi 999 de angajaţi fiecare. dar nu este o problemă pentru sectorul construcţiilor şi micro86 .

Industria chimică şi ingineria au din nou aceeaşi părere despre legislaţia mediului înconjurător strictă. 50% din vânzări în afara ţării. Tendinţe de export şi vânzări Toate firmele au furnizat informaţii cu privire la poziţionarea geografică a clienţilor lor. Firmele din industria uşoară sunt mult mai orientate către export decât celelalte cu cca. Aceast procentaj este mai mic decât în alte regiuni industriale (28%) şi poate fi mai mare mai ales în industria chimică şi a componentelor de maşini care sunt în plină dezvoltare la nivel mondial. 17 firme au declarat că exportă mai mult de jumătate din produsele şi serviciile lor în afara României şi alte 12 firme exportă cel puţin 10% din producţie. mai ales din cauza procentajului mai mare de micro-întreprinderi în eşantionul intervievat. doar 18% din totalul vânzărilor se duc în afara României. oportunităţi legate de participarea în programe ale Uniunii Europene (44% -majoritatea firme exportatoare din industria uşoară şi inginerie) şi aplicarea cu uşurinţă a legilor (37%) au fost identificate ca fiind cei mai importanţi factori (reprezentanţii industriei chimice aşteaptă cu nerăbdare moneda unică). media fiind de 12%). Firmele din industria chimică şi inginerie se plâng şi de costurile pentru forţa de muncă (peste 50%. iar eliminarea avantajului preţului cel mai mic nelinişteşte cca 30% din firme. Procentajul mai mic în ceea ce priveşte „Concurenţa externă” nu poate fi o trăsătură pozitivă având în vedere faptul că de aceasta depind direct tendinţele de export ale firmelor locale. distanţele faţă de pieţele de desfacere. având în vedere că cele trei firme cu cele mai mari vânzări deservesc în general piaţa naţională. în timp ce media pentru toate firmele este sub 20%). Aderarea la UE este aşteptată cu mai mult optimism. situaţia din judeţul Sibiu este puţin mai grea în ceea ce privesc „facilităţile neadecvate”. Aceste rezultate pot fi foarte uşor comparate cu rezultatele din alte judeţe.întreprinderilor). Cu toate acestea. Pe de altă parte. 87 . nu există diferenţe semnificative între firmele locale şi media pe ţară. Pe de altă parte. Micro-întreprinderile se plâng de administraţia publică locală (30%. Pe de altă parte. firmele din construcţii şi din sectorul serviciilor deservesc exclusiv piaţa din România. În comparaţie cu celelalte judeţe din România. peste 56% din firme se tem de costurile mari pentru forţa de muncă (peste 70% din firmele din inginerie şi construcţii) şi 53% de concurenţa puternică (peste 60% din industria chimică şi construcţii). 41% din investiţii pentru adaptarea la noile condiţii (mai ales în industria uşoară). constrângerile legislaţiei de mediu şi concurenţa externă sunt o problemă numai pentru câteva firme. cu toate acestea firmele îşi dau seama de efectele negative. Un mediu de afaceri stabil (57% -marea majoritate a firmelor din sectorul serviciilor şi al construcţiillor).

000 ROL sau mai mult. 10% din firme profită de pe urma grupurilor de firme reprezentând acelaşi sector al industriei (mai ales industria gazului natural şi textilelor).000 ROL).000 ROL din sondajele pe 2003 (desfăşurate în alte opt locaţii din ţară). Micro-întreprinderile şi cele din sectorul serviciilor sunt în general foarte mulţumite (34% şi 17% excelent).000. specialişti IT. Clienţii sunt de asemenea motivul principal pentru care 57% de firme au sediul în Sibiu.327 ROL.200. dar toate rezultatele sunt pozitive.Foţa de muncă – bine pregătită. 34% din firme au menţionat că au furnizori de materie primă şi 19% furnizori de componente. infrastructură. Cele mai menţionate sunt profesiile tehnice foarte calificate – geologi.800. 16% satisfăcători şi numai 2% slab pregătiţi.000 ROL). iar cele din sectorul construcţiilor cel mai puţin mulţumite. 21 de firme duc lipsa de profesii şi pregătiri specifice care sunt importante pentru dezvoltarea lor ulterioară şi 18 firme cred că se vor confrunta cu această problemă pe viitor. Impresii generale Firmele au fost rugate să îşi spună părerea.Judeţul este situat în zona centrală a ţării.000 ROL) şi industria uşoară (4. sunt destul de mari în comparaţie cu 4.Media vânzărilor per angajat se află la un nivel relativ mai scăzut de cca. în timp ce 9 firme plătesc în medie 6. Aceasta este o trăsătură comună la nivel naţional şi ar trebui găsite soluţii la nivel naţional. 50% din angajaţii ca fiind „satisfăcător” sau „slab” pregătiţi. În general 7% din angajaţi sunt consideraţi a fi excelenţi. instituţiile locale de educaţie ar trebui să adopte o abordare activă. Cele mai des menţionate elementele pozitive ale mediului de afaceri din municipiul Sibiu sunt următoarele (mai multe decât obişnuitul „forţă de muncă ieftină” menţionat în alte judeţe din ţară): . experţi financiari şi de marketing. despre administraţia publică din Sibiu. furnizori. experţi în management.Există resurse naturale. Salarile medii plătite lunar de toate firmele intervievate. 75% buni. . Angajaţii Angajatorii sunt destul de satisfăcuţi de calitatea forţei de muncă pe care o angajează. firmele din sectorul ingineriei fiind cele mai mulţumite. 88 . iar cele mai mari în industria chimică (6.831. cu toate acestea. în general. în timp ce firmele din sectorul maşinilor unelte califică cca. Administraţia publică locală a primit calificative sub cel al Consiliul Judeţean Sibiu.570. 477 milioane de lei. . Doar trei firme au menţionat „cercetarea şi dezvoltarea în zonă”. Cele mai mici salarii se înregistrează în micro-întreprinderi (3. 5.500.

Structura pe sexe a populaţiei indică o uşoară preponderenţă a persoanelor de sex feminin (51.Drumurile sunt într-o stare proastă.3%.38%) în anul 2005. este mai pregnantă decât la nivelul ţării. înaintea judeţului Alba cu 58. lipsa unui mecanism de reconversie profesională. în ceea ce priveşte ponderea populaţiei rezidente în mediul urban din totalul populaţiei. Structura populaţiei pe medii şi pe sexe Judeţul Sibiu are un grad ridicat de urbanizare. Printre mesajele de final ale reprezentanţilor mediului de afaceri din Sibiu pentru reprezentanţii administraţiei publice locale s-au numărat şi acestea: „În administraţia publică locală ar trebui să lucreze funcţionari publici competenţi” şi „Autorităţile locale ar trebui să creeze parcuri industriale.” 3. Scăderea populaţiei din judeţul Sibiu.Slabă promovare a oraşului. Factorii negativi au legătură cu forţa de muncă. POPULAŢIA Populaţia stabilă a judeţului Sibiu la Recensământul din 18 martie 2002. POPULAŢIA.Investiţii străine în zonă.1. cu un procent de 67.RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ 3. şi mai ales..24%.9 %.Parcul industrial de la Şura Mică. .11%. Firmele se aşteaptă ca administraţia publică locală să adopte o atitudine mult mai pro-activă în crearea unui mediu propice afacerilor la nivel local: . drumurile şi potenţialul neexploatat la maxim. care a fost de doar 4.Birocraţia (mai puţin menţionată decât în alte oraşe).Oraş atractiv şi peisaj natural. . . Covasna cu 50.84%. a fost de 421. pe locul 2 între judeţele din Regiunea Centru şi pe locul 5 pe ţară. mai mică cu 6. Harghita cu 44. lipsa unor anumite profesii. . . şi Mureş cu 50.14%.8 % decât la recensământul din anul 1992. după judeţul Braşov cu 75. datorită emigrării masive a populaţiei de etnie germană. Această situaţie s-a creat datorită sporului natural negativ înregistrat în ultimii 15 ani.Probleme cu forţa de muncă – costuri ridicate. situându-se. în judeţul nostru. nu există parteneriate public-private pentru promovarea potenţialului turistic.59%. Nr Denumire UM 2004 2005 89 .724 persoane.

Nr.2 8.514 68.095 217.6 5. Nr.1 6.0 -1.96 0. Nr. în anul 2002 (rata la 1000 locuitori): -%0- România Născuţi vii Decese Spor natural Căsătorii Divorţuri Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban 9.411 136.78 6.5 6.848 205.9 5. Mişcarea naturală a populaţiei pe medii.7 9.5 6. acesta rămânând însă negativ.3 2.2‰). Faţă de mediul urban unde sporul natural este uşor negativ (-1. Nr. 423.389 Cu o rată a sporului natural în anul 2002 de -1.795 68.0 4.6 -1.922 148.535 287.5 5.7 11.9 8.890 137.1 Regiunea Centru 9.533 68.46 1.459 216.4 11.259 285.645 149.1 1.3 5.16 6.6 Sibiu 10.0 90 .04 2.4 -0.3 -2. după scăderea din perioada 1990-1996.2 10.89 6.4‰ în anul 2002). Nr.3 13.7 15.3 -4.0 -1.crt 1 Ambele sexe-total 2 Municipii şi orase 3 Comune 4 Masculin – total 5 Municipii şi orase 6 Comune 7 Feminin – total 8 Municipii şi orase 9 Comune Sursa: Caiet Statistic 2005 Mişcarea naturală a populaţiei Nr.9 6.9 12. Nr.9 8.8 1.7 8.878 68. sporul natural al populaţiei din judeţul Sibiu cunoaşte o uşoară ameliorare în perioada 1997-2000.50 2.7 11.4 9. în mediul rural se înregistrează un spor natural aproape de zero (-0.0‰.131 422.8 -1.226 205.0 -2.49 1. spre deosebire de indicatorii de la nivel naţional şi regional.0 12.8 11.01 0.309 136. Nr. Nr.7 14.337 136.2 6.7 -1.2 6.

3‰ în mediul urban şi 13. iar în 2002 a fost de 11. la nivelul judeţului au fost bolile sistemului circulator.24‰). Rata divorţurilor a cunoscut o evoluţie fluctuantă. 4543 3 Spor natural Nr. 73 la 1000 născuţi vii Sursa: Caiet statistic 2005 Ponderea 2.6 1 an la 1000 Urban 14. Rata mortalităţii. valori cuprinse între 10. dar şi între valorile înregistrate la nivel naţional.1 1.1 Locul 21 12 7 21 25 30 17 Scăderea sporului natural al populaţiei a fost determinată atât de reducerea natalităţii cât şi de creşterea mortalităţii.Născuţi Rural 6. leziunile şi otrăvirile. crescând de la 9.4‰).54‰ înregistrat în 1990 şi o valoare maximă înregistrată în 1994 (2.9 22.7 2 5.1‰ în 2002. bolile aparatului respirator şi ale aparatului digestiv. -13 4 Căsătorii Nr. cu un minim de 1. Rata nupţialităţii înregistrează un trend descendent.3 6. în anul 2002.6‰ în 1996. 35 1000 născuţi 7 Decedaţi sub 1 an Nr. înregistrând o tendinţă negativă până în 1996.4 născuţi vii Rural 19.2‰ în 2002.9‰ în 2000.0 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2003 Ponderea şi locul judeţului Sibiu UM Anul 2004 1 Născuţi vii Nr. Natalitatea a avut o evoluţie oscilantă în perioada 1990-2002.9‰ şi 10.4 2.5 13.1‰ în 1990 la 10. conform Anuarului Statistic al judeţului Sibiu pe anul 2003.01‰ în mediul rural). scăzând de la 8. 832 6 Născuţi morţi la Nr. Principala cauză a deceselor. scăzând apoi până la 9.2 morţi la 1000 născuţi Decedaţi sub Total 17. 4530 2 Decese Nr. a cunoscut o evoluţie ascendentă până în 1996. Celelalte cauze mai importante ale deceselor sunt: tumorile. Se 91 . disparităţi existând între mediul urban şi cel rural.2‰. 2870 5 Divorţuri Nr.5 12.3 15. sensibil mai scăzută decât media naţională (12.6‰ în 1990 la 6.3 6.8 19.5‰ în perioada 1997-2000 şi 10.8 0 2 2. judeţul Sibiu având o rată a căsătoriilor mai mare decât la nivel naţional. Se menţin atât discrepanţele între mediile de rezidenţă (10. cât şi între acestea şi mediile naţionale şi regionale.

41 1 % 47.3 56.6 48. datorită mai multor factori cum ar fi: mortalitatea diferită pe sexe.035 20.4 Sursa: caiet statistic 2005 Populaţia stabilă de sex masculin în anul 2005.3 51.463 14.066 18.646. iar cea feminină de 216.778 17. La nivelul judeţului.76%.658 232.959 21.730 92 România 22.32 2 307.624.remarcă discrepanţă între mediile rezidenţiale (2.745 452.250 88.7 48.408.889 755.6 2 Feminin 212.697 2.49‰ în mediul urban.75 6 481.542 1.122 401.651 397.71 5 281.688 206.185 217.0 51.0 48.337 % 48.37 3 285. migrarea externă în favoarea bărbaţilor.3‰ în 2002 (17.40 5 211.744. populaţia feminină devansează numeric cea masculină cu 2.4 67.552 235. Evoluţia populaţiei judetului SIBIU în perioada 1966-2005 Evoluţia populaţiei în perioada 1966-2005 ANII 1966 1977 1992 2003 2005 Total 414.0 66.5 51.6 32.873 1.3 8 Urban 196.59%.434. era de 205.701.38%).521.698.5 9 Rural 218. Indicatorii demografici care au cunoscut o ameliorare semnificativă sunt numărul născuţilor morţi ce revin la 1000 născuţi (6.84 8 % 52.62%).9 32.199 19.3‰ la nivel naţional).088 35.204 245.87 3 423.4 51.25 9 Masculin 202.269 101.332 1.5‰ în 1990) şi mortalitatea infantilă care s-a redus de la 17.0 33.016 205.181 19.9‰ în 2002 faţă de 8.32 3 145. 2002 comparativ cu recens.205 830. ca şi la nivel de ţară.5‰ în 1990 la 13.64 5 452. Totodată se observă o depopulare a mediului rural în perioada 1990 – 2005 şi migrarea populaţiei spre mediul urban datorată industrializării preponderente a perimetrelor urbane cu 1.8 49.35 1 270.16‰ în mediul rural).309 Regiunea Centru Judeţul Sibiu .987 220.7 43.810. Populaţia stabilă după etnie (recens.337 persoane (48.409.087 535. proporţia pe sexe a născuţilor vii.462 60.35 1 136.922 % 51.15 8 142.72 4 422.1 68.708 216.377 2.400 1.922 persoane (51. 1992) Anu l 199 2 200 2 199 2 200 2 199 2 Total Români Maghiari Germani Rromi 119. în anul 2002 faţă de doar 1.

reformată.3 0.125 21.724 2 Ponderea jud.9 3.66 3.5 4 4.3 4.96 15.18 1. 2002 1992 Regiunea Judeţul Regiunea Judeţul România România Centru Sibiu Centru Sibiu 89. iar dintre confesiunile cu preponderenţă sunt cea ortodoxă.8 4.77 23.3 3.344 2.2 0.1 0.21 17.1 30.33 10.8 2.32 2 1.3 90.1 1.6 87. maghiară şi rromi.94 1.200 421.7 6.29 Structura etnică a populaţiei la recensământul din anul 2002 şi 1992 Datele privind structura pe naţionalităţi şi pe religii (recesământ 2002) relevă multiculturalitatea judeţului Sibiu prin conlocuirea alături de români a unui număr însemnat de locuitori de naţionalitate germană.98 Sibiu faţă de 2 România(%) 200 1.8 3.28 44.2 0.6 29. greco-catolică.6 1.3 0.2 1.1 1. romanocatolică.5 64.94 2 Sursa: Statistica teritoriala 2005 382.4 65. 199 16.1 1.061 22.7 Centru (%) 2 Ponderea jud.76 Sibiu faţă de 2 Regiunea 200 16.554 48.99 17.5 1.07 6.7 14.4 4.4 89. 199 1.6 0.2 0.7 7.1 100 100 100 100 1992 100 Români Maghiari Germani 0 România Regiunea Judeţul Centru Sibiu Rromi Alte naţionalităţi Români Maghiari Germani Rromi Alte naţionalităţi Total 100 2002 100 100 Români 50 Maghiari Germani 0 România Regiunea Judeţul Centru Sibiu Rromi Alte naţionalităţi 50 93 .

Structura populaţiei după religii la recesământul din 2002 Religie TOTAL: Ordodoxă Greco-catolică Romanocatolică Reformată Alte religii România % Regiunea Centru Judeţul Sibiu % 100 100 100 86. consecinţă a valului de emigrări din anii 1990 şi a sporului natural negativ precum şi creşterea numărului persoanelor de etnie rromă. rezultat al sporului natural ridicat specific acestei etnii.2 4.Sursa: Statistica teritoriala 2005 Faţă de recensământul anterior se remarcă scăderea populaţiei de etnie germană şi magiară.6 88.3 4.3 7.7 15.9 1.5 12.8 Structura populaţiei după religie la recensământul din anul 2002 100 80 60 40 20 0 România Regiunea Judeţul Centru Sibiu Ordodoxă Greco-catolici Romano-catolică Reformată Alte religii Sursa: Statistică teritorială 2005 Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi medii 94 .7 63.2 1.5 3.5 5.9 0.7 2.2 1.

24 5.7 5.8 1.8 6.3 7.0 7.64 5.4 4.09 6.6 4.9 12966 4.1 7.9 0.9 8.0 8.0 6.99 8 5.3 5.7 5.46 3.3 8.23 7.59 Sursa: Caiet statistic 2005 În judeţ se observă o îmbătrânire a populaţiei şi în special a populaţiei din mediul rural şi concentrarea populaţiei mature în mediul urban.5 9652 9707 11674 11309 11378 11366 11631 7541 8215 8572 7875 6267 6810 6699 6075 4234 1985 866 % 100 6.1 9.0 6.7 4.3 8.75 8.13 0.52 0.43 5.2 1.1 23895 7.02 8.4 9.3 7.7 4.4 0.8 9.9 9.3 7.0 1.61 7.0 8.8 7.4 1.42 1.3 3.07 4.7 4.93 7.2 0.8 5.28 5.2 14769 4.2 5622 1.7 Total 423860 22115 22286 31097 34239 37681 35075 37072 24487 28492 33277 27651 19391 20007 18053 15129 10552 4877 2379 1 iulie 2002 din care: % urban % rural 100 282004 100 141856 5.5 4.93 3.09 8.2 5.2 4.92 7.9 8.8 4.1 9.63 7.6 2.80 7.8 6.5 6.7 7.0 0.6 4.11 8.5 16524 5.58 4.2 5.0 2.51 8.0 4.3 8.39 7.8 14956 4.86 4.4 5.5 4.0 8.62 1.53 2.91 7.34 2.3 3.13 4.57 din care: urban 285411 12719 12672 14595 22897 24308 25628 22812 23099 17791 22821 22834 16746 11879 12449 9550 6926 4058 1627 % 100 4.2 5.90 7.1 6.Grupa de vârstă TOTAL 0-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-44 ani 45-49 ani 50-54 ani 55-59 ani 60-64 ani 65-69 ani 70-74 ani 75-79 ani 80-84 ani 85 şi peste Total 452873 34113 35373 41080 41905 39826 27046 32322 36147 30086 21778 24764 23629 21997 18228 9947 7389 5000 2294 Recesământ 1992 din care: % urban % 100 30771 100 5 7.0 19395 6.6 22063 7.9 5.42 0.8 27650 9.2 8.2 4.9 5.3 8.3 3.05 1.5 1265 0.0 27532 8.79 5 4.36 3.9 6.2 8.8 4.6 12463 12579 19423 22930 26303 23709 25441 16946 20277 24705 19776 13124 13197 11354 9054 6318 2892 1513 4.68 3.4 2.6 0.12 5.1 28216 9.0 5.22 5.97 7.2 1.3 5.99 8.2 2.7 8.4 4.5 1.81 5.6 4216 1.5 22404 7.8 24219 7.63 7.0 3.9 6.0 10474 3.21 6.1 2687 0. 95 .7 6.7 4.57 rural 136848 8995 9468 9703 11816 10417 10844 10687 9881 7139 8384 7933 6845 5575 6411 5380 4177 2381 812 % 100 6.8 8.22 8.22 8.8 8.6 Sursa: Anualul Statistic al Romaniei 2004 Anul 2005 Grupa de vârstă TOTAL 0-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-44 ani 45-49 ani 50-54 ani 55-59 ani 60-64 ani 65-69 ani 70-74 ani 75-79 ani 80-84 ani 85 şi peste Total 422259 21714 22140 24298 34713 34725 36472 33499 32980 24930 31205 30767 23591 17454 18860 14930 11103 6439 2439 % 100 0.16 4.45 4.8 6.3 28862 9.57 6.1 8.0 8.4 rural % 145158 100 11709 11154 12864 13043 12176 7650 8427 8615 8023 6772 8240 8860 9031 7754 4325 3173 2313 1029 8.4 5.

601 persoane faţă de anul 2002 şi cu 30. judeţul se află la polul opus în ceea ce priveşte numărul de bătrâni raportat la numărul de tineri.61 În judeţul Sibiu în anul 2005 se observă o scădere a poulaţiei cu 1. Totodată se observă o scădere în mediul rural cu 5. -‰Anul România Regiune Sibiu a Centru 1990 664 609 558 1993 777 698 636 1996 891 811 739 1999 988 912 841 2002 1110 1035 940 Sursa: Anuarul Statistic 2004 Raportul de dependenţă demografică I Calculată ca raport procentual între numărul persoanelor tinere 0-14 ani 96 .46 ani faţă de 1997-1999.07 ani pentru femei). deşi la nivel de regiune. Nr 1990-1992 crt 1 Total 71.011 persoane (3.98 ani pentru bărbaţi şi 76.310 persoane (5. calculată pentru anii 2002-2004 de 71.Durata medie de viaţa în judeţul Sibiu.45 Sursa: Caiet satistic 2005 1997-1999 70.73 3 Feminin 74. Totodată se observă că în 2002-2004.72%) faţă de 1992.408 persoane în 2005 faţă de 1992 şi o creştere pe eşantioanele 15-59 ani cu 5. dinamica populaţiei din judeţul Sibiu. având cel mai mic număr de persoane vârstnice.61 ani pentru femei) a crescut faţă de perioada 2001-2003 când speranţa de viaţă era de 71. În cifre absolute.370 persoane.73 67.31 ani (67. durata medie de viaţă a crescut cu 0.17 74.98 76.68 ani pentru bărbaţi şi 75.614 persoane faţă de anul 1992.63 2002-2004 71.68 ani faţă de 1990-1992 şi cu 1.73 ani (67. pe grupe de vârstă a înregistrat o scădere pentru grupa de vârstă 0-14 ani cu 42.05 2 Masculin 67.27 66. plasând judeţul nostru sub media naţională şi regională. Rata îmbătrânirii demografice Rata îmbătrânirii demografice (numărul de persoane vârstnice ce revin la 1000 persoane tinere) a crescut în judeţul Sibiu de la 558‰ în anul 1990 la 940‰ în anul 2002.53%) faţă de 2002 şi cu 8.379 persoane şi peste 60 ani cu 6.

9 29.4 22.8 61.9 31.5 61.6 Sursa: Anuarul Statistic 2004 Raportul de dependenţă demografică III Aceste evoluţii au determinat reducerea ratei de dependenţă demografică III (numărul de persoane tinere şi vârstnice ce revin la 100 persoane în vârstă de muncă) de la 61.9 33.5 39.2 26. raportul de dependenţă demografică I înregistrează un declin continuu în perioada 1990-2002.4% în anul 1990 la 52.0 1993 27.4% în anul 1990 la 27.2 27.3 30.6 procente.9 61.3 1999 59.5 56.5 1996 31. scăzând de la 39.8 57.7 23.5 25.9 61. situând judeţul sub valoarea indicatorului la nivel naţional.4 54.6 52.şi numărul persoanelor adulte 15-59 ani.4 2002 57.4 1993 62.6 26.4 1993 35.9 24.4 36.7 25.4 37.8 25.8 38.2% în anul 2002.3 1999 29. -%Anul România Regiune Sibiu a Centru 1990 38.0% la 25.8 27.4 57.2 Sursa: Anuarul Statistic 2004 Raportul de dependenţă demografică II Raportul de dependenţă demografică II (numărul de persoane vârstnice ce revin la 100 persoane adulte) a crescut din 1990 până în 2002 cu 3. -%Anul România Regiune Sibiu a Centru 1990 25.6%.4 23.3 2002 30.8 Sursa: Anuarul Statistic 2004 97 .6%.9 1996 28. -%Anul România Regiune Sibiu a Centru 1990 64.0 55. de la 22.0 1999 29.5 25.4 1996 60. situând judeţul sub valoarea indicatorului la nivel naţional şi regional.8 în 2002 cu 8.1 2002 27.

7 Covasna 224.7 2391. situaţie care se datorează soldului migrator pozitiv.8 570. Efectele demografice şi economice ale acestei evoluţii pe termen mediu pot fi dramatice.5 2460.4 Regiunea Centru 2545. Primele două judeţe sunt caracterizate de un grad mare de urbanizare.0 -7.4 -239.3 Sibiu 423. iar în 2025 se prognozează că aceasta va scădea cu 281.9 224.8 Alba 385.2 540.9 593.6 20026.6 341.6 2305.259 locuitori.1 Mureş 586.2 -36.0 585.7 -45.000.5 -9. populaţia în vârstă de lucru). 98 . populaţia de vârstă fertilă. perioadă în care fenomenele demografice intră în declin accentuat-scădere cu 0. se pot distinge două intervale distincte ca evoluţie. cu un impact puternic asupra dezvoltării economico-sociale a judeţului.7 323.5 -9. şi anume perioada 2003-2010. atrăgând schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară.3 314.54%/an.6 551.1 -7.5 381.3 327. Evoluţia populaţiei în perioada 2003-2025 medie2003 2005 2010 2015 2020 -varianta mii persoane 20032025 2025 19243.7 21226.2 2538.2 Evoluţie % -11.0 România 21733.6 Sursa: Tabelul nr.7 -7.4 2490.7 557.8 210.2%/an şi 2010-2025. ajungând la 394.9 371. pe vârste şi sexe. cu o scădere moderată într-un ritm mediu de 0.6 416.9 Brasov 595. piramida vârstelor reflectă disproporţiile în populaţie. În varianta medie.8 305.8 595.3 580.0 406.3 570.1 221. efectivul populaţiei judeţului Sibiu era de 422.2 Harghita 329.6 21614.1 -29.3 20696.4 -16.9 -11. Evoluţia populaţiei în perioada 1992-2025 Pentru judeţul Sibiu este proiectată cea mai mică reducere faţă de nivelul pe ţară.6 322.Cronica fidelă a generaţiilor. Populaţia judeţului în orizontul anului 2025 În 2005.5 2509.7 421.1 584.1 mii. 2 Evoluţia populaţiei în perioada 2003-2025 în varianta medie În comparaţie cu nivelul naţional.0 357.0 293.2 216. Aceasta se constituie în factor de atracţie pentru populaţia altor judeţe şi astfel declinul demografic este mai puţin accentuat (se prognozează sold migrator pozitiv).6 -61.1 -44.7 423.7 -22. dezvoltare economică şi socială.6 394. declinul demografic înscrie judeţul Sibiu pe curbă cu evoluţie peste nivelul naţional şi cel regional. Factorul cel mai important care va influenţa acest fenomen este scăderea naturală.5 202. Reducerea numărului populaţiei tinere a îngustat semnificativ baza piramidei vârstelor.

4 -34 -8 Sursa: Evoluţia populaţiei în perioada 2003-2025 Piramida vârstelor comparativă prezentată pentru anul recensământului 2002 şi anii prognozaţi 2015 şi 2025. mai ales în 2025 faţă de 2015. În 2035 această populaţie va ajunge la vârsta pensionării şi împreună cu populaţia aflată deja în pensie vor exercita o presiune apreciabilă asupra populaţiei ocupate.6 -6.2 -276.8 -9.7 Regiunea Centru -239.9 Sibiu -29. speranţei de viaţă la naştere şi sporului migratoriu care va fi la nivelul Judeţului Sibiu până în anul 2025.6 -7 -10 -2. respectiv deficitul natural. Excedentul de populaţie peste 65 ani faţă de 2002 arată în mod evident procesul de îmbătrânire demografică. valorile acestor două componente ale mişcării populaţiei ar rămâne constante la valoarea din 2001.5 -5. născut după Decretul privind interzicerea avortului din 1967.2 -12.2 -11.9 -2752. în perioada 2001-2021. Declinul demografic afectează mai ales populaţia tânără. în condiţiile în care. până la 35 ani. care presupune că păstrază constantă medi valorilor principalelor fenomene demografice îmregistrate în perioada 2000-2003). ceea ce exprimă sporul natural negativ. va avea în intervalul 2020-2025 vârsta cuprinsă între 50 şi 55 ani. 99 . Evoluţia demografică recentă a constituit baza scenariilor de proiectare prin care s-a efectuat a anticiparea a fertilităţii. mortalitatea şi migraţia (internă şi externă). Pentru estimarea evoluţiei populaţiei la nivelul fiecărei localităţi din Judeţul Sibiu s-a avut în vedere abordarea „reper” care presupune constanţa în timp a sporului natural şi sporului migratoriu. Astfel. Se poate observa că baza piramidei în 2025 este redusă faţă de vârf.Evoluţia efectivului populaţiei – 2025 faţă de 2003 Varianta medie Varianta optimistă Varianta pesimistă Scădere Scădere Scădere Scădere Scădere Scădere efectiv % efectiv % efectiv % România -2490. Cel mai amplu segment de populaţie. Efectivele de populaţie adultă vor fi mai mari în 2025 faţă de 2002. populaţia ar înregistra următoarea evoluţie (s-a folosit scenarul de proiectare varianta medie. arată scăderea dramatică a efectivelor de nou-născuţi. Sursa: Evoluţia populaţiei în perioada 2003-2025 Estimări ale volumului populaţiei la nivelul fiecărei unităţi administrativ teritoriale din Judeţul Sibiu Principalii factori care au fost luaţi în considere la estimarea volumului populaţiei la nivelul judeţului Sibiu sunt fertilitatea.4 -131.5 -10.5 -1509.

35%. Albastru: Populaţia prognozată pentru 2015 Roşu: Populaţia prognozată pentru 2025 Sursa: proiectarea porulaţiei României în profil teritorial până în anul 2025. Salişte şi Turnu Roşu -10%. Sadu -18%. 175. Nocrich . La polul opus.7 mii 100 . Râu Sadului -24%. Atel şi Racoviţa -2%. Arpaşu de Jos şi Mediaş -5%.2. Roşia . Piramida comparativă a vârstelor Verde:Populaţia la recensământul din 2002. Micăsasa. în anul 2003. s-ar înregistra în: Şura Mare şi Merghindeal . Bazna -3%. Copşa Mică . EVOLUŢIA ŞI STRUCTURA OCUPĂRII FORŢEI DE MUNCĂ Populaţia activă civila din judeţul Sibiu număra. Şura Mică . Slimnic şi Birghiş -8%. în decursul celor 20 de ani. Dumbrăveni -6%.29%. Ocna Sibiului.21%. Mihăileni şi Brădeni .27%. de peste 50%. Tilişca şi Valea Viilor -23%.58%.61%.33%. Blăjel şi Apolodu de Jos -13%.73%. Şeica Mare -4%.20%.Localităţile care ar cunoaşte în perioada prognozată o creştere semnificativă (cu peste 20%) a numărului populaţiei. Creşteri substanţiale. 3. localităţile care ar înregistra o scădere accentuată a numărului populaţiei (de peste 10%). Chirpăr . Poplaca . Scăderi mai moderate s-ar înregistra în: Porumbacu de Jos -9%. Municipiul Sibiu. Păuca -31%.24%.30%. ar fi: Ludoş -41%. Cristian .36%. Marpod. ar fi: Hoghilag . Vurpăr .25%. Dârlos . Loamneş. Brăteiu . Poiana Sibiului -25%.65% şi Alţina .

3 1150.186.2 64.4 1.3 65.7 54.5 10.8 mii persoane active în decursul a 10 ani. CENTRU 74. Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2004-Caiet Statistic 2005 Evoluţia ratei de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) .300 cu 1.7 62.7 51.8 189.8 SIBIU 70.7 163.persoane. trendul populaţiei active la nivelul Judeţului Sibiu a fost similar cu cel la nivel regional şi naţional.77% din populaţia ţării.2 62.1 1.636. 1162. 1061.04% din populaţia activă de la nivelul regiunii şi 1.9 66.8 61.1 60. urmare a restructurărilor industriale din regiune .3 1.4 69.4 9.8 166.0 66.192. Comparativ cu evoluţiile de la nivel naţional.6 68. 1206.5 1.0 166.346. Din punct de vedere al evoluţiei.1 185.389. 8329.089. reprezentând 16. în perioada 19932003. 8419.7 În anul 2005 populaţia activa a fost de 177. 166 3 101 .7 175. 1044.4 9.2 169.491.5 186.2 179. 10011.4 64.0 168.0 183. cu accentuări ale căderii în 1998.3 1.549.226.8 1. Populaţia ocupată civilă în perioada 1993-2002 1993 1994 1995 1996 1999 2000 2001 -mii persoane2002 2003 2005 ROMANIA 10062.9 59. fiind puternic descrescător. 8562.837. 8629.1 186.8 REG.6 9.8 1211.915 REG.6 68.7 62. remarcăm chiar o dinamică mai dramatică între anii 20012003. 1063.5 212. 9379. înscriindu-se pe un trend de scădere.3 65.% 199 199 199 199 199 199 200 200 200 2003 4 5 6 7 8 9 0 1 2 ROMANIA 73.7 11.6 64.1 60.1 61. 1017 CENTRU 6 8 6 9 8 9 SIBIU 195.2 64.266. populaţia ocupată din judeţul Sibiu a cunoscut evoluţii asemănătoare celor ale populaţiei active.4 66.9 62.700.9 9.8 59. 1.0 1.235.7 9.0 193. Evoluţia populaţiei active civile în perioada 1993-2003 -mii persoane1993 1994 1995 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2005 177. 9223 0 6 0 0 6 3 5 0 REG.7 200.145. 9493.211.600 mai mult faţă de 2003 cânt populaţia era de 175.4 62. Astfel.5 65.095 CENTRU SIBIU 216. 1041. Judeţul Sibiu a înregistrat o scădere de circa 40.0 181.143.4 1.3 ROMANIA 11.4 9.326.3 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2004 De-a lungul perioadei 1990-2003.4 64. numărul persoanelor ocupate s-a redus în perioada 1993-2003.

66 4.1 51. La nivelul ţării rata de ocupare a fost de 48.1 CENTRU SIBIU 46.7 4.00% în 2000 la 43.034 persoane. Centru 28.5 48.93 27.55 5.8 58.28 47.0 35.7 9 Reg.8 4.07 Sursa: Statistică Teritorială 2005 Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (numărul persoanelor ocupate din număr total persoane în vârstă de muncă) la nivel judeţean a scăzut de la 46.3 31.51%).41 respectiv 39.76 29.27 39. Comparativ cu nivelul regional. Din punct de vedere al activităţii forţa de muncă este ocupată în următoarele ramuri ale economiei: Structura populaţiei ocupate pe principalele activităţi ale economiei naţionale (%) Agricultură Industrie 1993 2003 199 2003 3 România 35.0 REG.51 43.28 39.3 20.0 46.% 2000 2001 2002 2003 ROMANIA 58.13 Industria şi serviciile deţin ponderi aproximativ egale în totalul populaţiei ocupate (34.5 4.07% în 2003.71 30.2 34. Populaţia activă civilă reprezintă 41.1 24. Forţa de muncă Resursele de muncă în anul 2003 în judeţul Sibiu sunt de 280.2 34. iar populaţia activă civilă este de 175.1%. 53. Rata de ocupare a populaţiei în vărstă de muncă .100 persoane faţă de 1993.4% din populaţia totală.Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2004 În anul 2005 se observă că populaţia ocupată civilă a crescut cu 3.13%) urmate la diferenţă mică de populaţia ocupată în agricultură (20.9 53.4 1 Sibiu 21.6 31.73 43.7 mii persoane.3 51. diferenţe mai importante se înregistrează în agricultura unde ponderea populaţiei ocupate este 102 .300 peroane faţă de anul 2003 şi a scăzut cu 29.0 40.4 1 Sursa: Statistică Teritorială 2005 Construcţii Servicii 1993 2003 199 2003 3 5.9 48.3 28.

210 în industrie şi construcţii şi 50. Reducerea numărului de locuitori are mai multe explicaţii dintre care amintim: .migrarea forţei de muncă în ţări ca: Spania. la nivel judeţean. Germania.936 83. uşor mai ridicate la nivel regional în cazul serviciilor şi mai scăzute în cazul activităţilor din domeniul construcţiilor. Italia.259 locuitori. cu 1. pe sexe a locuitorilor.scăderea natalităţii.2%.946 Populaţia cu vârsta între 15 – 59 ani 103 . 58. era de 501. în anul 2005 populaţia era de 422. Sibiu este determinat de concentrarea industriei în municipii şi oraşe. ponderea populaţiei ocupate în agricultură. Creşterea se datorează atât natalităţii (se nasc mai multe fete decât băieţi) cât şi creşterii duratei medii de viaţă a populaţiei feminine cu cca. faţă de 49% bărbaţi. iar ponderea populaţiei ocupate în industrie s-a redus cu 6.mai mare cu 8% la nivel regional decât la nivelul judeţului Sibiu în timp ce ponderea populaţiei judeţului ocupate în industrie este mai mare decât cea de la nivel regional cu 4%. Sibiu este de cca. 68%. cca.259 307.860 în servicii. Gradul de urbanizare al populaţiei este de cca.432. În anul 2005 la nivelul judeţului Sibiu existau 111.882 198. Sibiu.158 282. Sibiu din care: . a scăzut cu 0. constatăm o diminuare continuă a populaţiei. reprezintă o tendinţă generală pe ţară. Având în vedere că suprafaţa jud.9%.01% faţă de 1990.5 km 2. . 5. se constată o pondere mai mare a femeilor.creşterea numărului de decese. etc.546 locuitori.144 persoane ocupate din care 2. Totalul populaţiei jud. Sibiu 2005 Jud.mediul urban .715 145.074 persoane în Agricultură. cu 29. Gradul mare de urbanizare al jud.mediul rural 422. Faţă de anul 1993. 51%.33% faţă de anul 1990. 78 persoane/km2. . judeţul Sibiu situându-se pe locul 5 pe ţară. Analizând datele statistice referitoare la numărul de locuitori ai judeţului Sibiu. În ceea ce priveşte distribuţia. a judeţului Sibiu. Ponderea mai mare a femeilor în populaţia jud. manifestată în ultimii 10 ani. localităţile urbane oferind mai multe locuri de muncă pentru populaţia activă. Populaţia ocupată în activităţi din domeniul serviciilor şi construcţii are ponderi comparabile la nivel regional şi judeţean. 5–7 ani comparativ cu aceea a bărbaţilor. Astfel dacă în anul 1990 populaţia stabilă. rezultă că densitatea populaţiei era în anul 2003 de cca.

structura şi distribuţia şomajului 104 .5 Sursa: Anuarul Statistic al României 2004 Scăderi însemnate ale numărului de salariaţi de pe raza judeţului Sibiu.097 de sex masculin şi 136. învăţământ. comerţ. sănătate şi asistenţă socială.85%) în timp ce la nivel regional precum şi în celelalte judeţe ale Regiunii această ramură a cunoscut o diminuare constantă a numărului de salariaţi. industrie. populaţia cu vârsta între 18 – 62 ani este de 270. Creşteri ale numărului de salariaţi s-au înregistrat în următoarele domenii: agricultură. Sursa: Caiet statistic 2005 Forţa de muncă salariată Numărul mediu al salariaţilor din judeţul Sibiu s-a redus în perioada 1993-2002 cu 46 mii persoane.552 de sex feminin.649 locuitori din care 134.3 Şomajul Volumul. hoteluri şi restaurante. intermedieri financiare. construcţii.Sursa: Caiet statistic 2005 Din totalul populaţiei înregistrate la data de 1-01-2004 de 423. transporturi. 3. tranzacţii imobiliare şi alte servicii.810 locuitori. s-au înregistrat în principalele ramuri ale economiei naţionale: agricultură. Numărul mediu al salariaţilor -mii persoane1993 ROMANIA 6672 CENTRU 866 SIBIU 156 1994 6438 847 144 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 6160 5939 5597 5369 4761 4623 4619 4568 4591 798 778 740 707 652 627 614 616 615.7 139 142 128 128 122 113 113 110 108. Sibiul este singurul judeţ din Regiunea Centru care prezintă o creştere a numărului de salariaţi din industria extractivă (+39. în perioada 2002-2003.

care a fost redus prin privatizare şi creşterea populaţiei active angajate în sectorul privat.L. Îmbucurător pentru judeţul Sibiu. Takata.224 185. au fost tineri şi persoanele în vârstă de peste 45 de ani.000 8. Aplicarea prevederilor art.700 6. precum şi din analiza rezultatelor înregistrate în activităţile specifice cum ar fi aceea de mediere şi consiliere a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. a unor măsuri speciale prevăzute prin lege.2 88.400 2004 11.8 - Sursa: Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă. Pers 25Feme <25 35-45 >45 35 i ani ani ani ani 637 106 423 Bărbaţi 322 Încadrarea absolvenţilor de învăţământ prin subvenţionarea locurilor 745 105 . Din experienţa acumulată în decursul anilor. în sensul creşterii populaţiei ocupate în comerţ şi servicii. Bilstein etc. Siemens.100 9.8 92. observăm că numărul de şomeri a scăzut an de an. Pers. concomitent cu reducerea celor ocupate în industrie şi transporturi.426 179.700 6. S.Dacă facem o analiză asupra evoluţiei populaţiei angajate din judeţul Sibiu. Pers. Rehau.008 193.R.76/2002 a condus la nivelul judeţului Sibiu la înregistrarea pe 11 luni din anul 2004 la următoarele rezultate: Tipul de măsură Total general din care: Pers. cât şi a populaţiei active de sex feminin.878 175..7 81. este faptul că în ultimul an au apărut o serie de unităţi industriale care oferă locuri de muncă pentru şomeri. Acest fapt a condus la stabilirea pentru aceste categorii de şomeri.6 84. Scăderea ponderii populaţiei active s-a manifestat cu precădere în sectorul de stat.600 2002 13. statistici 2005 Din datele prezentate în tabelul de mai sus se constată: trendul descrescător al populaţiei active pe total judeţ.80 şi 85 din Legea nr.600 2001 15. Total şomeri Populaţie activă Rata şomajului Populaţia activă de sex feminin 2000 19. Continental.400 2005 10.200 7.C. concomitent cu scăderea numărului populaţiei. Pe piaţa muncii s-au produs mutaţii structurale în ceea ce priveşte repartizarea pe sectoare de activitate.519 6. Astfel în judeţul Sibiu au început activitatea firme ca SNR Rulmenţi.032 183.9 84.400 2003 12. FAURECIA S. s-a constatat că cele mai defavorizate categorii de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.

8 6.968 Rata şomajului din care: 8. statistici 2005 Total din care: 2005 10.5 Sursa: Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă.032 12.3 6. Analizând aceste date arătăm că ponderea şomerilor pe sexe este de 52.881 4.7 Rata şomajului femei 7.525 5.457 2.257 Beneficiari ajutor de şomaj din 5.367 care: Femei 869 377 474 416 Şomeri neindemnizaţi din 1.170 5.1 6.224 13.9 5.596 2. Pe categorii de vârste ponderea mai mare o reprezintă persoanele cu vârsta între 30-39 ani – 27.511 care: Femei 516 2. se datorează dezvoltării economiei judeţului precum şi aplicării riguroase a măsurilor active stabilite în Legea 76/2002 cu modificările şi completările ulterioare .175 5.4% şi a acelora cu vârsta între 40-49 106 .426 11.4 femei 47.872 Femei 6. pe sexe şi profesii 285 4 23 În judeţul Sibiu şomajul a evoluat în perioada 2001-2005 după cum este redat în tabelul următor: 2001 2002 2003 2004 15.763 4.2 7. statistici 2005 Evoluţia şomajului pe categorii de vârste.192 5.de muncă Încadrarea şomerilor peste 45 de ani sau întreţinători unici de 490 1 30 42 417 205 familie prin subvenţionarea locurilor de muncă Încadrarea persoanelor cu handicap prin 9 7 2 5 subvenţionarea locurilor de muncă Încadrarea prin încheierea contractelor de 44 44 21 solidaritate în baza Legii 116/2002 Sursa: Agenţia Judeţeana de Ocupare a Forţei de Muncă.760 7.5 7.661 6.366 4.258 2.519 4.924 2.4 Din tabelul de mai sus se observă trendul descrescător al ratei şomajului atât pe total cât şi la femei.125 5.6% bărbaţi.781 5. Explicaţia reducerii ratei şomajului an de an.491 5.9 6.

8%.7 12.1 6.3 9.8 10.9 6.1 2 0 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Situaţia şomerilor în evidenţă şi plată în judeţul SIBIU la data de 28-02-2006 Nr Denumirea crt indicatorului Total Din care muncitori T 1 F T F Nr.2 7.4 7. EVOLUŢIA RATEI ŞOMAJULUI Rata somajului 14 12 10 8 % 6 8. ponderea o reprezintă şomerii cu o pregătire primară.7 4 5.8%.4%.ani – 29. gimnazial şi profesional – 58. iar aceia cu pregătire universitară – 8.9 6.8 8.4%. Şomerilor beneficiari de indemnizaţia de 75% 4021 1739 2761 din salariul de bază minim brut pe ţară Beneficiari indemnizaţia de 50% 388 215 108 din salariul de bază minim brut pe ţară studii medii T F studii superioare T F 147 84 1007 1113 648 2 29 184 120 96 66 107 . cei cu pregătire liceală şi postliceală reprezintă 38. Din punct de vedere a nivelului de pregătire.

634 241 499 224 220 4.739 142 146 12 51 13 24 388 91 80 3 27 6 8 215 Total şomeri benef. de benef. de femei femei indemniza indemniza ţie de 75% ţie de 50% 2 3 4 5 1.1 % din care : .3 TOTAL 4409 1954 2869 1036 1297 768 243 150 Sursa: Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă. statistici 2005 Numărul şomerilor neindemnizaţi aflaţi în evidenţă 2006 TOTAL din care femei: Total şomeri neindemnizaţi din care: 6434 2313 Muncitori 6116 2125 Studii medii 225 129 Studii superioare 93 59 Sursa: Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă.488 229 448 211 196 4. statistici 2005 108 .3 % .954 Specificaţie 1 SIBIU MEDIAS AGNITA AVRIG CISNADIE DUMBRĂVENI TOTAL JUDET Sursa: Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă.rata şomajului la bărbaţi 6.8 % În luna Februarie 2006 situaţia somajului la nivelul judeţului sibiu se prezită astfel : Total Total şomeri şomeri din care din care benef.591 1. statistici 2005 Rata şomajului în judeţul Sibiu în 2006 6.rata şomajului la femei 5.021 743 621 37 198 83 57 1.449 1. de femei indemnizaţie col(2+4) 6 1.409 7 834 701 40 225 89 65 1.

NUMĂRUL ŞOMERILOR (LA SFÂRŞITUL ANULUI 2005) 1993 ROMANIA 116470 5 REG. crescând de la 1292 ‰ în 1993 la 1543‰ în 109 . iar cel mai mare în 1994 (26749 persoane).86 % din totalul totalul şomerilor din judeţul Sibiu. raportul de dependenţă economică (populaţia inactivă + şomerii / 1000 persoane ocupate) s-a deteriorat an de an. la polul opus se situează personele cu studii superioare acestia reprezintă doar 3. 120020 CENTRU SIBIU 21373 -persoane2003 2005 1994 1995 1998 1999 2000 2001 2002 122392 99843 102505 5 2 6 135164 11545 123417 0 26749 19311 20380 113029 100713 82693 76062 65889 522967 6 1 2 3 1 130941 122426 98343 10328 92572 79063 2 23329 19008 15224 13032 12426 10519 Sursa: Statistică Teritorială 2005 şi AJOFM În anul 2005 se constată ca atât la nivel naţional. faţă de anul 2003 la nivelul judeţului Sibiu numărul lor a scăzut cu 1. statistici 2005 Se observă un şomaj ridicat în rândul muncitorilor. După o perioadă de scădere. pentru ca apoi să scadă în mod semnificativ.907 peroane faţă de 2003 şi cu 10. Şomerii înregistraţi pe categorii de personal şi nivel de instruire în judeţul Sibiu la data 28/02/2006 Total şomeri indemnizaţi şi neindemnizaţi TOTAL din care femei: din care: 10843 4267 Muncitori 8985 3161 Studii medii 1522 897 Studii superioare 336 209 Sursa: Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă. regional cât şi la nivel judeţean o scaădere a numărului de şomeri.857 persoame faţă de anul 1993. Numărul cel mai scăzut de şomeri în judeţul Sibiu s-a înregistrat în anul 2003 (12426 persoane).10%. numărul şomerilor în judeţ a crescut până în anul 1999. Ca efect al evoluţiilor negative înregistrate în perioada 1993-2002.Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul anului 2004 a avut o evoluţie asemănătoare ratei şomajului. reprezentând 82.

41% din producţia vegetală a regiunii şi pe ultimul loc la producţia de servicii – 14. 110 . iar în Podişul Târnavelor condiţiile sunt propice culturii viţei de vie. judeţul Sibiu se situează pe locul 4 în ceea ce priveşte producţia animalieră – 14. dar şi pomicultură şi culturi vegetale. dar este dezvoltat şi sectorul de creştere a animalelor.853. agricultura judeţului este profilată pe creşterea animalelor. Dispunând de păşuni şi fâneţe naturale. judeţul Sibiu furnizând 1. valoarea acestui raport fiind de 1614‰ în anul 2002.7% din producţia agricolă a României şi 13. CENTRU 123 121 0 8 SIBIU 129 141 2 1 Sursa: Anuarul Statistic 2004 ROMÂNIA 138 9 132 8 146 2 141 1 129 3 138 9 149 9 138 6 155 1 155 3 144 0 163 7 166 7 149 3 161 3 160 1617 1614 0 148 1526 1444 4 167 1639 1543 5 4.4 milioane lei. 4. legume. preponderent creşterea ovinelor ca activitate de tradiţie.7 milioane lei din care 98.2002. Situaţia la nivelul întregii ţări este alarmantă. iar 20% zona depresionară de contact. IMPLICAREA SECTORULUI AGRICOL ÎN ECONOMIA LOCALĂ Producţia de bunuri şi servicii agricole realizată în anul 2003 a fost de 6. se cultivă cereale. cartofi.5% din producţia Regiunii Centru. aproape 50% din suprafaţa judeţului este ocupată de deal şi podiş. în zona montană şi sub-montană.1. Raportul de dependenţă economică în perioada 1993-2002 ( ‰) 199 199 199 199 199 199 199 200 200 2002 3 4 5 6 7 8 9 0 1 126 127 2 0 REG.6.779. şi posibilităţile de cultivare în luncile râurilor. 30% de munte.6 % din producţia Regiunii Centru.9% în sectorul privat . pe locul 5 la producţia din sectorul vegetal – 13. agricultura este bine reprezentată de atât de sectorul vegetal cât şi de cel de creştere a animalelor. În zona colinară şi de podiş. STRUCTURA AGRICULTURII ŞI DEZVOLTAREA RURALĂ Deşi relieful judeţului este predominant de deal şi de munte.49% din producţia regiunii. Făcând comparaţie cu producţia agricolă pe sectoare (2003) realizată de celelalte judeţe componente ale reginii.

cotează agricultura sibiană pe locul 2 pe ţară la rădăcinoase pentru nutreţ cu 76.8%. cea din sectorul animal 1.6% din producţia ţării. judeţul Sibiu este la nivel de ţară pe locul 4 pentru producţia de lână. pe locul 32 după numărul de bovine şi pe locul 37 pentru numărul de păsări. grâu şi secară producţiile situiază judeţul Sibiu pe locuri superioare în agricultura naţională. iar cea din sectorul de servicii agricole 0. Producţiile obţinute la culturile vegetale complementare creşterii animalelor. În ceea ce priveşte producţia animalieră. iar la cartofi. însilozare tone 12030 17316 Perene vechi şi noi (echivalent masă verde) tone 281528 111 .7% din şeptelul de ovine al Româmiei situându-se pe locul 1 pe ţară după numărul de ovine.Producţia din sectorul vegetal reprezenta în anul 2003 1. locurile 17 şi 19 la plante pentru însilozare şi respectiv perene vechi şi noi (echivalent masă verde). locul 32 pentru producţia de carne şi locul 33 pentru cantitatea de ouă. locul 6 după cantitatea de lapte de oaie şi de capră şi locul 22 pentru cantitatea de miere extrasă.5%. Judeţul Sibiu deţine 4.909 tone realizate în 2003. sfeclă de zahăr. orz şi orzoaică locul 17. nutreţ tone 76909 46873 Orz şi orzoaică tone 9333 8995 Plante pt. şi abia pe locul 31 după producţia de lapte de vacă şi bivoliţă. locul 19 după numărul de familii de albine şi locul 20 după numărul de capete de scroafe de prăsilă. Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sibiu Studiul comparativ al producţiei principalelor culturi pe anii 2003/2005 Producţia principalelor culturi 2003 2005 Rădăcinoase pt.

300252 Cartofi tone 90796 68240 Grâu şi secară tone 33442 41774 Sfeclă de zahăr tone 5789 7301 Cereale pt. fân şi masă verde (echivalent masă verde) 112 . boabe tone 159136 143306 Porumb boabe tone 112191 90145 Legume tone 47207 40307 Leguminoase boabe tone 250 258 Floarea-soarelui tone 127 147 Anuale pt.

tone 7765 23004 Producţia viilor pe rod tone 7053 5179 Producţia de fructe tone 31923 19668 Producţia medie vegetală Orz şi orzoaică kg/ha 2155 2144 Sfeclă de zahăr kg/ha 22702 37634 Grâu şi secară kg/ha 2555 2685 Cartofi kg/ha 16222 12232 Cereale pt. Boabe kg/ha 2933 2973 113 .

bivoliţe.Porumb kg/ha 3263 3337 Floarea-soarelui kg/ha 734 1028 Numărul animalelor la sf. juninci capete 31472 28608 Vaci şi bivoliţe capete 28904 26234 Juninci capete 2568 2374 Porcine capete 114 . anului Bovine capete 51707 54012 din care: Vaci.

98864 90241 din care: Scroafe de prăsilă capete 7521 7957 Scrofiţe pentru prăsilă capete 3243 2573 Ovine capete 350066 382893 din care: Oi şi mioare capete 280907 296969 Caprine capete 12268 17136 Cabaline capete 17803 19624 115 .

5 36.4 Lapte de vacă şi bivoliţă mii hl 926.g.v.* 14.0 1068 Lapte de oaie şi capră mii hl 132.Păsări capete 935325 1063000 din care: Păsări ouătoare adulte capete 654316 629600 Albine familii 20935 27000 Producţia agricolă animală Producţia de carne mii t.1 116 .4 Carne de porcine mii t.5 17.* 29.g.v.

buc 109.6 125.extrasă tone 385.0 4700 Lapte de oaie litri 48 58 Lână kg 2.170.5 846 Ouă mil.8 Lână tone 741.1 745 Producţia medie animală Lapte de vacă şi bivoliţă litri 3100.9 Miere .49 3 Ouă buc 193 229 117 .

). iar în zona de nord pe podişul Târnavelor este reprezentativă viticultura urmată de creşterea animalelor şi apoi de cultura cerealelor. Slimnic. Miercurea Sibiului. Sălişte. Şelimbăr. Porumbacu de Jos. Ocna Sibiului. Sadu. Avrig. caracteristicile naturale ale asezarilor. Cu excepţia zonei montane cu păşuni şi fâneţe naturale unde preponderentă este creşterea animalelor. Roşia. dar şi apariţiei unor probleme în valorificarea producţiei în sectorul animalier şi tipului de exploatare. viticultură.6% din producţia de animale şi doar 20% din producţia de servicii. structura terenurilor agricole (arabil.cartofi – Avrig. Hoghilag. Loamneş. cu putere economică şi dotare tehnică scăzute Astfel până în anul 1998 evoluţia producţiei animală a avut un trend ascendent. Cârţa. SMA. Şeica Mare. Arpaşu de Jos. Păuca.2. 98. 4. ovine şi porcine. Păuca. calitatea materialului săditor. la unele culturi de bază şi produse animaliere.cultura cerealelor. Avrig. Zona de sud-est a judeţului este caracterizată prin creşterea animalelor bovine. Slimnic . Localităţile care se remarcă prin producţii mai importante la principalele culturi sunt : . Cârţişoara. pomicultura şi creşterea animalelor. se realizează în sectorul privat în sistem gospodăresc de tip tradiţional. Loamneş. Bazna. în anul 2003 efectivele de animale în judeţ fiind cele mai mici înregistrate după 1995. influenţei condiţiilor de climă şi a neînfiinţării culturilor în timp optim. este zonă de cultură cerealieră şi de creştere a animalelor. activităţile având ponderi diferite în producţia agricolă determinate de relief şi baza pedologică.Sursa: Caiet statistic 2003 Analizând structura producţiei agricole în judeţul Sibiu. Aţel.9% din producţia vegetală. fanete etc. gura Râului. Slimnic. Laslea. . Şeica Mare.porumb – Mediaş. Şura Mare . Partea cental estică de pe valea Hârtibaciului. apoi a înregistrat o scădere drastică. a culturilor cerealiere în principal a porumbului şi a pomiculturii. datorate restrângerii activităţii sectorului de stat (IAS. 99. au 118 . PRODUCŢIA AGRICOLĂ PRIMARĂ Valoarea producţiei agricole a judeţului Sibiu se structurează în funcţie de relief şi condiţiile pedoclimatice dar şi de cultura tradiţională locală.grâu şi secară – Sibiu. . în perioada 1995–2003 se observă modificări importante şi variaţii în evoluţie. Şura Mică. pe suprafeţele agricole se practicată o agicultură mixtă . pasuni. pentru sectorul vegetal. Porumbacu de Jos. Complexe zootehnice). (patj2) Comparativ cu nivelul producţiilor vegetale obţinute în ani anteriori se constată că în 2003 realizările.

9 750.1 741. dar şi sub realizările anului 2002 deşi indicii producţiei agricole au înregistrat o creştere cu 1. PRODUCŢIA AGRICOLĂ VEGETALĂ tone 1995 Total Cereale boabe Plante tehnice Cartofi Legume Plante de nutret din care Perene vechi şi noi Vii pe rod Prod de fructe 18523 9 33372 79722 36682 din care: sector privat 15102 1 30402 75265 34117 2002 Total 16719 0 4539 96679 43555 din care: sector privat 16567 7 3818 96403 43497 2003 Total 15913 6 5993 90796 47207 din care: sector privat 15811 0 5978 90722 47185 2005 Total 14330 6 7448 68240 4037 Din care sector privat 14312 9 7448 68232 40307 2005/ 1995 -41933 -25924 -11482 +3625 33151 8 3663 13207 25394 4 2515 4871 31367 9 5982 28082 30636 6 5592 26031 28152 8 7053 31923 27858 1 6926 29799 30025 2 5179 19668 29935 3 5179 19619 -31266 +1516 +6461 Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sibiu PRODUCŢIA AGRICOLĂ ANIMALĂ 1995 din Tot care: al sector privat 2002 din Tot care: al sector privat 2003 din Tot care: al sector privat diferenta 2003/ 1995 2003/ 2002 2005 din care secto r priva t 3635 2 758 845 125.4 952.1 1048.1 79.6 385.5 30.6 699.6 290.1 18.6 291.9 745 UM Total Carne 1 Lapte Lână Ouă Miere mii tone greut a-te vie mii hl tone mil buc tone 38625 38376 38470 38411 29462 29325 -9163 9008 82.8 177.7 109.5 112.7 36399 1027.9% la producţia vegetală şi 5.fost sub realizările anului 1995.5 42 -3 93.4 175 975.5 1068 846 125.3 826.6 696.6 90.2 739.5 112.6 883.6 383.5 109.0% la producţia animală.8 -85.8 207.9 745 Sursa : Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sibiu 119 .6 1058.

alim. Activitatea în industria alimentară este structurată în 11 domenii principale.865 to/an 665 mii hl / an 9. Domeniul prelucrării 2 1 şi conservării fructelor şi legumelor VI.978 hl/24 ore 81. de diversitatea materiilor prime de origine vegetală şi animală.475 mii to / an 6. Domeniul producţiei 1 de amidon.100 to / an 1561 to / an 16. Fabricarea altor 15 produse alimentare XI. capacităţile de producţie şi resursele umane existente. Doneniul producţiei 50 4 de zahăr şi produse zaharoase VIII. de 160 75 pâine şi produse de morărit şi panificaţie V. Capacitate Total judeţ Din care în mediul Rural 1. cunoscând după anul 1990 o creştere accentuată a numărului agenţilor economici cu capital privat.400 to/ an 185 to/ 24 ore 280 0.745 to / an 535 hl/24 ore 16. glucoză X. Domeniul 21 6 producţiei de băuturi IX.017 to/ 24 ore 1036 to/an 0. Domeniul producţiei de 19 11 lapte şi produse lactate II. Domeniul producţiei 66 9 de carne şi produse din carne IV.475 mii to / an 188 to / an 251 mii hl / an - 352 108 TOTAL JUDEŢ Sursa: Direcţia pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală Sibiu 120 . Domeniul producţiei 2 2 de uleiuri şi de grăsimi alimentare VII.În ceea ce priveşte producţia de bunuri alimentare judeţul Sibiu dispune de un semnificativ potenţial de dezvoltare asigurat. Activităţi de 18 ambalare/şi sau îmbuteliere de prod.740 to/ an 1. Domeniul prod. în principal. Numărul de unităţi în funcţiune şi capacităţile de producţie pe domenii de activitate: Domeniul de activitate Număr de Din care în unităţi de mediul Rural producţie Total judeţ I.

măcinat cereale şi fabrici de producere a vinului şi a berii. 4.245 84. 5.726 15.890 3. PRODUSUL crt .450 4. accesul la informaţie. Carne tăiată Preparate din carne Conserve din carne Lapte de consum Brânzeturi Grâu măcinat Grâu durum Pâine şi produse de panificaţie Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sibiu 4. 7.9 16. laptelui. SITUAŢIA capacităţilor de producţie şi a producţiei fizice Nr. 6.7 56. Dinamica fondului funciar agricol în perioada 2004 evidenţiază următoarele: 121 . Exploataţiile agricole mixte.685 1.100 Anul 2003 realizat 3.220 72. 2. 3.000 75.900 3.9 27. Trecerea la economia de piaţă a schimbat total structura agriculturii.500 1.8 PRODUCŢIA FIZICĂ Anul 2002 realizat 3. Condiţiile ce se impun pentru aderarea României la structurile UE s-au concretizat în adoptarea unor acte normative menite să îmbunătăţească activitatea agricolă în zonele de deal şi de munte prin crearea de exploataţii agricole mixte.190 6. sunt mult mai eficiente şi viabile.000 1.5 100. cât şi a modului de organizare şi conducere a acestora. STRUCTURA TERENURILOR AGRICOLE (ARABIL.648 10. la sistemul facilităţilor conferite de legislaţie va fi mult simplificat.550 72. FÂNEŢE) ŞI PRINCIPALELE CULTURI AGRICOLE Judeţul Sibiu beneficiază de un fond funciar agricol care reprezintă 56.700 10.1 9. sunt formate din părţi de activitate atât vegetală cât şi animalieră.000 37.800 7.665 167.643 Anul 2004 estimat 3.880 72.0 22.2 67.686 7.000 8.139 39.245 93. 8. Totodată prin asocierea acestor exploataţii în Asociaţii profesionale.000 132. atât din punct de vedere al proprietăţii. UM Capacităţi de producţie Existente To/An tone tone tone hl tone tone tone tone 35.500 20.900 3.045 91. PĂŞUNI.5% din suprafaţa totală.600 1.3.750 Gradul de utilizare % etimat în 2004 11. prin retrocedarea terenurilor foştilor proprieteri sau moştenitorilor.Judeţul Sibiu dispune totodată de importante capacităţi industriale de prelucrare a cărnii.

Fâneţe naturale 75786 71948 6. Suprafaţă arabilă 115973 110499 7.arabil. Suprafaţa agricolă 306637 295881 2. Din care: SPECIFICARE Total judeţ crt. Patrimoniu viticol 2759 1960 3. Patrimoniu pomicol 5275 4074 4. Suprafaţa arabilă 116268 113364 7. SPECIFICARE Din care: SECTOR PRIVAT 1. în perioada 2001-2003. Patrimoniu pomicol 4894 4014 4. Total judeţ crt. TERENURI TOTAL 543248 Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sibiu SECTOR PUBLIC 15193 799 880 7990 4152 3839 5524 - Evoluţia utilizării solului de către agricultură La categoriile de folosinţă dominante . păşuni.SITUAŢIA FONDULUI FUNCIAR (ha) – 2004 Nr. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol La nivelul judeţului Sibiu s-a diminuat suprafaţa de teren arabil cu 36 ha în anul 2003 faţă de anul 1990. Totodată. în detrimentul viilor şi livezilor. se constată în anul 2003 o scădere cu 0. fâneţe şi pajişti naturale . SECTOR PRIVAT 1. Suprafaţa agricolă 306307 291114 2. Acest fapt este justificat prin diminuarea suprafeţelor aferente plantaţiilor viticole şi pomicole. Arbuşti fructiferi 10 5. Patrimoniu viticol 2759 2456 3.se constată o uşoară creştere a suprafeţelor. Pajişti naturale 182325 175987 -Păşuni naturale 106925 102085 -Fâneţe naturale 75400 73902 6. TERENURI TOTAL 543248 Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sibiu SECTOR PUBLIC 10756 303 1201 10 6338 4840 1498 2904 - Situaţia fondului funciar (ha) – 2005 Nr.43% a suprafetelor totale de teren agricol faţă de anul 1990. Pajişti naturale 182681 174691 -Paşuni naturale 106895 102743 . iar datorită condiţiilor financiare deficitare cu 122 . ca rezultat al acţiunii de casare a unor suprafeţe ocupate aflate în principal în proprietatea societăţilor agricole cu capital majoritar de stat. Arbuşti fructiferi 5.

7%) şi vii şi pepiniere viticole 2.1 % din totalul societăţilor Domeniul producţiei de carne şi produse din carne: desfacere directă .3% şi 9. 7. 186. precum şi la celelalte categorii . grâu şi secară.suprafeţele arabile cu 116.12 % din totalul societăţilor deţin magazine proprii .5%). se constată o creştere a efectivelor la toate speciile de bovine. Prelucrarea şi marketingul produselor agricole. 2. doar 83% din totalul suprafeţei arabile (116. păsări) Analizând evoluţia efectivelor de animale în anul 2003.394 ha. al semănătorilor cu 1.400.259) deţin cea mai mare pondere (46. livezi şi pepiniere pomicole 5.5 % din totalul societăţilor desfacere prin supermarket .269 ha.61% din parcul de tractoare al ţării). nu a fost exploatată (lucrată) suprafaţa de 23.90% din totalul societăţilor desfacere prin supermarket – 15 % din totalul societăţilor 123 .176 ha.21. 733 semănători mecanice (1.11. păsări şi animale cu blană. al plugurilor cu 0. Principalele culturi sunt în ordine: porumb. cabaline. porcine.016 pluguri pentru tractoare (1. ponderea cea mai mare o deţin suprafeţele agricole cu 306.care s-au confruntat în special micii producători agricoli.2% terenuri neagricole şi terenuri cu alte categorii de folosinţă. Din suprafaţa totală a judeţului de 543.853.8% din suprafaţa agricolă).636 ha).6%) din total.285 ha (1. Evoluţia şeptelului (bovine.88 iar numărul cultivatoarelor mecanice a crescut cu 0. comparativ cu anul 2001. porcine.87. II.55.268 ha).9% .9%). 4. 59. Faţă de anul 1995 numărul tractoarelor a scăzut cu 0. 34. 24.705 mii lei.4 % din totalul societăţilor desfacere directă . 403 cultivatoare mecanice (1.748 ha pădurile şi alte terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră.17% din parcul naţional).4. Valoarea producţiei agricole a judeţului Sibiu în anul 2003 a fost de 6. Din suprafaţa agricolă. Urmează plantele de nutreţ (28.248 ha.925 ha şi fâneţe 75.48% din suprefaţa cultivată) şi legumele şi cartoful (9. Suprafeţele cultivate cu cereale (54. ovăz.78. orz şi orzoaică.Judeţul SIBIU I. În anul 2003 au fost cultivate (suprafaţă cultivată 97. Parcul de tractoare şi maşini agricole numără în anul 2003.50% din parcul naţional). 2.732 tractoare agricole (1.52% din parcul naţional). Domeniul producţiei de lapte şi produse lactate: export direct în UE .468 ha.86. ovine.637 ha (56. 37.5% o reprezintă suprafeţele ocupate cu păşuni 106.759 ha (0.vaci de lapte. Dar comparativ cu 1990 se constată o mare scădere.

VI. Activităţi de ambalare sau îmbuteliere de produse alimentare: 124 .4% din totalul societăţilor . Domeniul producţiei de băuturi: desfacere directă – 2% din totalul societăţilor desfacere prin distribuitori – 98% din totalul societăţilor deţin magazine proprii – 11.5 % din totalul societăţilor VIII.- deţin magazine proprii – 88% din totalul societăţilor III Domeniul producţiei de pâine şi produse de morărit şi panificaţie: . Domeniul producţiei de glucoză: IX. Domeniul legumelor V.desfacere prin distribuitori .deţin magazine proprii – 99 % din totalul societăţilor IV. desfacere prin distribuitori 100% Fabricarea altor produse alimentare: desfacere prin distribuitori – 68% din totalul unităţilor desfacere directă – 32% din totalul unităţilor deţin magazine proprii – 71% din totalul societăţilor X. prelucrării şi conservării fructelor şi desfacere prin supermarket – 98% din producţie desfacere prin magazine proprii – 2 % din producţie Domeniul producţiei de uleiuri vegetale: desfacere directă 100% Domeniul producţiei de produse zaharoase: desfacere directă – 98% din totalul societăţilor desfacere prin distribuitori – 5 % din totalul societăţilor deţin magazine proprii – 45 % din totalul societăţilor VII.desfacere directă .96% din totalul societăţilor .

cunoscând după anul 1990 o creştere substanţială a numărului agenţilor economici cu capital privat. Domeniul producţiei 51 4 de zahăr şi produse zaharoase VIII.714 to/ an 217 to/ 24 ore 280 to/an 0. Sursa: Directia pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurala Sibiu Producţia de bunuri alimentare în judeţul Sibiu dispune de un semnificativ potenţial de dezvoltare asigurat.475 mii to / an 6.- desfacere en gross 100% Proiecte de investiţii prioritare ce se doresc dezvoltate în viitor: În domeniul prelucrării produselor agricole. Domeniul producţiei 1 Capacitate Total judeţ Din care în mediul Rural 1. Domeniul prod. Domeniul producţiei 54 7 de carne şi produse din carne IV. chipsuri. cartofi) – considerăm oportună susţinerea unei investiţii în domeniul prelucrării legumelor şi fructelor ( sucuri de fructe şi legume. Domeniul 11 5 producţiei de băuturi IX. respectiv fructe (mere) şi legume (morcovi. Activitatea în industria alimentară este structurată în 10 domenii principale.475 mii to / an 188 to / an 241 mii hl / an 125 . de diversitatea materiilor prime de origine vegetală şi animală. în principal. fulgi de cartofi.568 hl/24 ore 24.832 to/ an 743 to/ 24 ore 4636 to/an 0. etc). Numărul de unităţi în funcţiune şi capacităţile de producţie pe domenii de activitate: Domeniul de activitate Număr de Din care în unităţi de mediul Rural producţie Total judeţ I.100 to / an 518 hl/24 ore 14. pentru valorificarea materiilor prime existente în judeţ. Domeniul producţiei 2 2 de uleiuri şi de grăsimi alimentare VII. Domeniul prelucrării 3 1 şi conservării fructelor şi legumelor VI. capacităţile de producţie şi resursele umane existente. de 138 56 pâine şi produse de morărit şi panificaţie V. Domeniul producţiei de 16 12 lapte şi produse lactate II.875 to/an 555 mii hl / an 9.

7 136.de amidon.5 PĂDURILE Din punct de vedere geografic. Bistra. glucoză X.8 111.9 84.0 95. Activităţi de 18 ambalare/şi sau îmbuteliere de prod.total ha mii din care: sector privat ha mii Suprafaţa pădurilor ha mii Răşinoase ha mii Foioase ha Suprafaţa împăduririi ha Volumul de masă lemnoasă pus în circuitul mii economic mc mii Răşinoase mc mii Fag mc mii Stejar mc mii Diverse specii tari mc 2002 186.4 68.3 68. de la 265 m în depresiunea Târnavei Mari până la 1750 m în Munţii Făgăraş şi chiar la 1850 m în Munţii Lotrului.4 72. Sibiu.0 426 346. Sălişte. în partea de sud a Transilvaniei. Pădurile judeţului reprezintă o mare amplitudine şi varietate determinate de frământările reliefului.6 165. UM mii Suprafaţa fondului forestier .4 115.alim. Dumbrăveni. Valea Sadului şi Secţia de Drumuri Forestiere.0 184. Arpaş.0 2003 186.745 to / an - Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sibiu) 4.5 126 .8 112. suprafaţa fondului forestier este situat în centrul ţarii.9 493 401. Fabricarea altor 16 produse alimentare XI. Pădurile sunt administrate de Direcţia Silvică Sibiu prin cele 10 ocoale silvice: Agnita.8 83. Avrig.4 116.5 45.8 184. zonă atestată în trecut prin însăşi denumirea ei de „Ţara de peste păduri” (Transilvania).7 45. Mediaş. Valea Cibinului. 310 TOTAL JUDEŢ 87 1580 to / an 16.

221 ha reprezentând 27% Structura fondului forestier pe categorii de folosinţă este urmăoarea: • 185. în special pe versantul nordic făgărăşan. restul de 19% fiind ocupat de esenţe tari (17%) şi diverse moi (2%).3% din suprafaţă acoperită cu vegetaţie forestieră.044 ha suprafaţa acoperită cu păduri • 67 ha terenuri care servesc nevoilor de cultură • 301 ha terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică • 1042 ha terenuri care servesc nevoilor de administrare forestieră • 453 ha terenuri afectate împăduririi • 12 ha terenuri ocupaţii-litigii • 272 ha terenuri neproductive • 3 ha terenuri scoase temporar din fondul forestier Productivitatea medie a pădurii este de 5.3%. asigurând materie primă pentru industria lemnului.Diverse specii moi Sursa: Caiet Statistic 2003 mii mc 7. EVOLUŢIA POPULAŢIEI ÎN SPATIUL RURAL Pouplaţia din mediul rural la data de 1 ianuarie 2004 a fost de 134.8% în total ţară. Gradul de împădurire al judeţului este superior celui mediu pe ţară (26.8% din totalul judeţului Sibiu. nivel datorat faptului că majoritatea arboretelor au în compoziţie specii autohtone care valorifică optim potenţialul staţional.7%) unui locuitor revenindu-i 0. Cu participare mai redusă urmează pinul silvestru şi pinul negru. quercineele participă cu 18%. fondul forestier cuprins în principal din conifere şi foioase.32 ha de pădure . fiind şi sursă de energie pentru comunităţile din mediul rural.044 ha. se observă o depopulare a mediului 127 .4 ha şi foioase 116.6 În judeţul Sibiu suprafaţa terenurilor acoperite cu pădure este de 186.8 mc/an/ha . cu o pondere de 2.8 ha din care răşinoase 68. Sursa: Caiet statistic 2004 4. urmat de brad . judeţul Sibiu se situează pe locul 18 pe ţară. Repartizarea pădurilor pe grupe funcţionale este următoarea: -păduri de protecţie (grupa I ) 134.9 11. cel mai reprezentat fiind molidul în arboreta pure. Fagul este de asemenea bine reprezentat cu 26% în arboreta pură sau de amestec. Luând în studiu intervalul 1970 – 1989.811 persoane. Având 34. ceea ce reprazintă 31. În compoziţia pădurilor predomină răsinoasele cu 37%.6. Sibiul situându-se pe locul 9 în ţară.823 ha reprezentând 73% -păduri de protecţie şi producţie 50.4 mc/an/ha. de medie şi de mare altitudine. procentul de împădurire raportat la suprafaţa judeţului fiind de 34. depăsind media pe tară de 5.

006 Sate subordonate Alma Giacăş Smig Alţîna Beneşti Ghijasa de Sus Apoldu de Jos Sîngătin Arpaşu de Jos Arpaşu de Sus Nou Român Aţel Dupuş Axente Sever Agîrbiciu Şoala Bazna Boian Velţ Biertan Copşa Mare Richiş Bîrghiş Apoş Ighişu Vechi Pelişor Vecerd Zlatna Blăjel Păucea Romaneşti Boiţa Lazaret Lotrioara Paltin Brateiu Buzd Brădeni 128 10 11 BLĂJEL BOIŢA 2.822 2.660 1.716 12 13 BRATEIU BRĂDENI 3.792 1.012 1.960 2.475 3.365 1. fenomen explicabil prin creşterea industrializării cu preponderenţă în perimetrul oraşelor în perioada comunistă.503 2.371 1.944 3.412 .rural. Comune 1 2 3 4 5 6 7 8 9 ALMA ALŢÎNA APOLDU DE JOS ARPAŞU DE JOS AŢEL AXENTE SEVER BAZNA BIERTAN BÎRGHIŞ Populaţia la 1-ian-2004 2.

642 3.143 3.258 Retiş Ţeline Bruiu Gherdeal Şomartin Chirpăr Săsăuşi Vărd Veseud Cîrţa Poieniţa Cîrţişoara Cristian Dîrlos Curciu Valea Lungă Gura Rîului Hoghilag Valchid Prod Iacobeni Netuş Noistat Movile Stejăriş Jina Laslea Mălîncrav Nou Săsesc Roandola Floreşti Loamneş Mîndra Alămor Armeni Haşag Sădinca Ludoş Gusu Marpod Ilimbav Merghindeal Dealu Frumos 129 .142 25 LOAMNEŞ 3.14 15 BRUIU CHIRPĂR 633 1.211 2.304 3.422 16 17 18 19 20 21 22 CÎRŢA CÎRŢIŞOARA CRISTIAN DÎRLOS GURA RÎULUI HOGHILAG IACOBENI 898 1.257 3.547 23 24 JINA LASLEA 4.230 26 27 28 LUDOŞ MARPOD MERGHINDEAL 790 778 1.604 2.

731 Micăsasa Ţapu Chesler Văleni Mihăileni Moardăş Răvăşel Salcău Metiş Moşna Nemşa Alma Vii Nocrich Hosman Ghijasa de Jos Fofeldea Ţichindeal Orlat Păuca Broşteni Bogatu Român Presaca Poiana Sibiului Poplaca Porumbacu de Jos Porumbacu de Sus Scorei Colun Sărata Racoviţa Sebeşu de Sus Răşinari Prislop Rîu Sadului Roşia Nou Daia Caşolţ Cornăţel Nucet 130 .29 MICĂSASA 2.711 33 34 ORLAT PĂUCA 3.300 2.709 3.714 1.086 38 39 40 41 RACOVIŢA RĂŞINARI RÎU SADULUI ROŞIA 2.595 628 4.906 5.269 30 MIHĂILENI 912 31 32 MOŞNA NOCRICH 3.181 35 36 37 POIANA SIBIULUI POPLACA PORUMBACU DE JOS 2.139 2.

003 45 ŞEICA MARE 4. ponderea populaţiei ocupate din agricultură.42 43 SADU SLIMNIC 2.28%).7.51% faţă de 28. POZIŢIONAREA PIEŢEI FORŢEI DE MUNCĂ ÎN SPAŢIU RURAL Faţă de anul 1992.698 2.48 puncte procentuale.029 2.378 TOTAL : mediul rural . ponderea populaţiei ocupate în agricultură a scăzut cu 17.134.438 3.811 Sursa: Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Sibiu Sadu Slimnic Albi Pădureni Ruşi Veseud Şelimbăr Bungard Mohu Veştem Şeica Mare Boarta Buia Ştenea Petiş Mighindoala Şeica Mică Şoroştin Şura Mare Hamba Şura Mică Rusciori Tilişca Rod Tîrnava Colonia Tîrnava Turnu Roşu Sebeşu de Jos Valea Viilor Motiş Vurpăr 4. în timp ce ponderea populaţiei ocupate în industrie este mult mai ridicată (34.662 3.595 44 ŞELIMBĂR 5.213 2.5%). În anul 2003.720 3.046 VURPĂR 2. 131 . la nivel judeţean.41% faţă de 25.900 46 47 48 49 50 51 52 53 ŞEICA MICĂ ŞURA MARE ŞURA MICĂ TILIŞCA TÎRNAVA TURNU ROŞU VALEA VIILOR 1. este sensibil mai mică decât la nivel regional (20. din totalul populaţiei ocupate.301 1.

la nivel regional numărul de salariaţi a scăzut în perioada 1991-2003 de 4. pe total economie. ponderea populaţiei ocupate în agricultură judeţului Sibiu a cunoscut o creştere de la 20. Astfel. la nivelul judeţului scăderea a fost de 4. având ca urmare încetarea activităţii unor societăţi sau reducerea efectivelor de salariaţi ale acestora. Forţa de muncă din agricultură în anul 2003 132 . lucru explicabil prin reducerea activităţilor industriale şi migrarea populaţiei spre mediul rural. scăderea fiind determinată de restrângerea sectorului de stat din acest domeniu. Între 1991 şi 2003.35 ori.73%.23 ori. forţa de muncă salariată din agricultură a cunoscut scăderi semnificative datorită încetării activităţii în fostele unităţi agricole de stat. Este de remarcat faptul că scăderea numărului de salariati din agricultura sa produs pe fondul creşterii numărului persoanelor ocupate în această ramură.Între anii 1991 şi 2003.51% la 21.

Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 Localitatea Sibiu Mediaş Agnita Avrig Cisnădie Copşa Mică Dumbrăveni Ocna Sibiului Tălmaciu Alţâna Apoldu de Jos Arpaşu de Jos Aţel Axente Sever Bazna Biertan Bârghiş Blăjel Brateiu Brădeni Bruiu Chirpăr Cârţa Cârţişoara Cristian Dârlos Gura Râului Hoghilag Iacobeni Jina Laslea Loamneş Ludoş Marpod Merghindeal Total populaţie 151955 55153 10894 14260 15648 5369 8419 4102 8837 1616 1525 2803 3640 4048 3918 2990 2146 2474 3182 1471 795 1483 933 1156 3536 3262 3621 2154 2665 4073 3203 3280 794 853 1280 din care: agricultori 519 177 211 264 160 9 320 199 139 159 146 71 582 77 541 371 161 162 116 242 88 150 36 84 237 550 257 226 320 1511 277 676 159 116 114 din care: bărbaţi 353 125 177 197 127 8 224 170 120 111 116 62 344 60 343 308 142 88 99 169 85 131 18 66 155 315 205 206 256 1065 260 437 118 104 105 femei 166 52 34 67 33 1 96 29 19 48 30 9 238 17 198 63 19 74 17 73 3 19 18 18 82 235 52 20 64 446 17 239 41 12 9 133 .

134 .

36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 TOTAL Miercurea Micăsasa Mihăileni Moşna Nocrih Orlat Păuca Poiana Poplaca Porumbacu de Jos Racoviţa Răşinari Râul Sadului Roşia Sadu Sălişte Şelimbăr Slimnic Şeica Mare Şeica Mică Şura Mare Şura Mică Tilişca Târnava Turnu Roşu Valea Viilor Vurpăr 420787 4063 2426 1062 3251 2641 3271 2226 2799 1779 3233 2877 5529 636 4827 2472 5795 4912 3670 4842 1747 3309 2357 1662 2871 2627 2008 2359 16595 425 18 101 359 420 135 550 1255 126 283 56 326 76 578 208 337 239 451 359 70 137 101 387 15 22 17 117 12290 292 15 85 242 341 127 410 678 112 209 49 290 74 426 151 294 197 414 313 62 113 91 279 13 19 16 109 4305 133 3 16 117 79 8 140 577 14 74 7 30 2 152 57 43 42 37 49 8 24 10 108 2 3 1 8 135 .

Sursa: Agenţia Judeţeană a Ocupării forţei de Muncă Sibiu 136 .

udatul Ionilor sunt numai câteva din cele mai cunoscute datini ce gravitează în jurul acestui interesant obicei. în unele zone ale judeţului. 4. este o mare ceremonie aparţinând ciclului calendaristic. Obicei închinat dragostei. Este unul din cele mai vechi şi totodată cel mai popular obicei al saşilor. produse artizanale. jocul în mijlocul satului.8 Spiritualitate rurală . Un vechi obicei al populaţiei săseşti care se mai practică în cursul lunii februarie. Colindatul. Ziua florilor – Blumentag. de prietenie şi familie. Parada măştilor cu costume specifice lolelor. împotriva egoismului) şi sociale (defineşte rolul omului considerând căsătoria drept valoarea ce conferă calitate individului. etc Spiritul creator popular a rămas în unele zone rurale nealterat cu toate influenţele tehnologiilor moderne. practicat în luna februarie de către tineretul săsesc din Axente Sever. Carnilegiile – Fosnicht. adevarate festivaluri de etnografie şi folclor. educarea împotriva conflictelor inter-individuale. Obiceiuri folclorice în judeţul Sibiu Ceata junilor. simbolizând alungarea iernii şi pregătirea pentru un nou an de muncă.manifestări culturale. Având în vedere valorile morale (spiritul de grup. în câteva localităţi de pe valea Hârtibaciului. din anul 1979 se organizează “Festivalul junilor din Mărginime”. meşterii populari continuă să ţeasă. prezentând meşteşugurile tradiţionale. să brodeze. Pregătirea sărbătorii 137 .În 2004 au apărut încă două comune: Alma şi Boiţa ridicând structurile administrative ale judeţului la 64 . arhitectura tradiţională. băgatul fetelor în joc. bazată pe un fenomen biologic al unei grupări de vârstă. care-şi desfaşoară activitatea pe parcursul a 3–4 săptămâni de iarnă. Cântecele şi dansurile populare. întâlnirea jocurilor. tradiţiile şi obiceiurile moştenite. Îmbracă forme specifice în funcţie de localităţi şi culminează în genere cu o parada a măştilor. sfârşitul lunii constituind momentul culminant al activităţii cetei. Alegerea conducătorilor în primele zile din decembrie marchează începutul perioadei active din viaţa cetei de juni. Practic. antrenează întreaga obste. Obicei care prin pitorescul şi originalitatea sa a trezit întotdeauna interesul străinilor. pocnetul bicelor dau un farmec deosebit acestui obicei. Lolele – Urzellaufen. obiceiuri folclorice. fac din unele manifestări populare consacrate. Îşi are originea în darea de seama şi organizarea muncii obşteşti a tovarăşiilor săseşti. Obiceiul actual înglobează unele tradiţii ale breslelor din evul Mediu. să picteze pe lemn sau pe sticlă sau să cioplească şi să daltuiască în lemn. consideră colectivul ca valoare supremă) pe care le implica “Ceata junilor”.

care se practică. Boul astfel împodobit. când fiecare fată confecţionează. executate de întreaga ceată. Către seara fetele făceau buzduganul pe care-l împodobeau cu flori. o oficializare a unor legături de prietenie. Legat de momentul terminării secerisiului. constituie. rituri de fecunditate şi în special agrare. În dimineaţa zilei. Prinsul văruţelor. Aici aleg cel mai frumos măr în care agaţă colaceii. Această paradă a flăcăilor. locul unde se va desfăşura petrecerea tinerilor. iar fetele la casa uneia dintre ele. Având la bază cultul prieteniei. Cea mai înaltă scutură pomul din care cad colăceii. La fiecare cap de loc şi la prânz se juca. rostesc următorul legământ: “Văruţă şi soră să-mi fii câtâ vreme om trăi”. Petrec apoi împreună până seara târziu. După câteva jocuri. statornicite de tinerii din sat. de fapt. în funcţie de preferinţe. iau colăceii special pregătiţi pentru acest moment şi pleacă în grădină. de acum înainte adresându-se una alteia cu termenul de “văruţă”. fetele de 10 – 12 ani se prind “văruţe”. De aici se îndreaptă cu toţii spre piaţa din centrul comunei. feciorii se strâng la căminul cultural. Boul cu sânziene. în mod festiv de către şcolile generale. pe ogoarele notabilităţilor satului. însoţiţi de fetele care le-au împodobit pălăriile. aparţine sărbătorilor folclorice de vară şi se impune printr-un pronunţat caracter arhaic. îmbrăcate în haine de sărbătoare. Obiceiul. La gazda erau întâmpinaţi 138 . Dimineaţa îl aduc în sat şi-l împodobesc cu cele mai frumoase ţesături şi cusături: chindeluţe. Toţi participanţii şi în special cel ce purta buzduganul erau stropiţi de săteni cu apa şi grâu. Se prind apoi într-o horă de domniţe în jurul pomului şi cântă cantece de veselie. Câte două. feciorii aleg cel mai frumos bou din sat şi-l lasă toată noaptea să pască unde voieşte. bracii etc. La claca secerişului munca era de obicei distribuită: fetele secerau iar flăcăii legau snopii şi clăiau. Însoţiţi de fanfară. practicat în fiecare an la 24 iunie de către ceata junilor din Topârcea. Se forma un alai care parcurgea tot satul cântând “Dealul Mohului”. Strigăturile şi cântecele secerătorilor erau secondate de viorile muzicanţilor. În ajun de Sânziene. După masă se strâng la casa uneia dintre ele.începe încă din toamna. îmbrăcaţi în haine de sărbătoare şi purtând pălăriile împodobite. pe care i-o toarnă după cap şi cu o sumă de bani care va intra în fondul cetei. obiceiul este organizat. în majoritatea localităţilor din judeţ. În prima duminică din martie. cu tot fastul. unde sunt trataţi cu “colac” şi băutură. Buzduganul. în tot mai multe localităţi. mânat de conducătorul feciorilor şi însoţit de întreaga ceată de juni. batiste. cumulând elementele de cult al naturii. “buzduganul” sau “cunună” – obicei specific zonei cerealiere – este o manifestare colectivă strâns legată de existenţa cetelor de secerători din trecut. cele 300400 de flori care vor împodobi pălăria flăcăului iubit. “tata feciorilor” strânge călduros mâna gazdei care nu uită să-l “răsplătească” cu o cană de apă. porneşte la curţile gospodărilor cu fete de măritat. în secret. cât mai aproape de capătul satului. tinerii se deplasează spre casa unde s-au strâns fetele. prind câte un colacel şi în timp ce-l rup.

NOX). PM10 şi pulberi sedimentabile în 11 staţii fixe amplasate în zonele: Sibiu. Copşa Mică şi Mediaş. a Emisiilor. pulberi în suspensie. MEDIUL 5. 139 . Principalele gaze cu efect de seră sunt: CO2. În ceea ce priveşte supravegherea poluării de fond. pentru supravegherea poluării de impact. joc şi voie bună până spre ziuă. Urma o petrecere cu mâncare. Sursele de poluare sunt diverse: arderea combustibililor fosili. În cadrul sistemului de monitorizare. Din cele patru categorii de probleme proprii poluării aerului. au fost efectuate măsurători cantitativ-calitative de noxe gazoase (SO2. s-a întocmit inventarierea emisiilor atmosferice utilizând metode bazate pe factori de emisie (CORINAIR) şi metode bazate pe bilanţuri de masă şi tehnologice. metanul (CH4) şi protoxidul de azot (N2O). respectiv: inventarierea emisiilor atmosferice şi monitorizarea imisiilor. Metodele sus menţionate au permis o evaluare a stării de calitate a aerului atmosferic în anul 2004 în judeţul Sibiu. în judeţul Sibiu nu există staţii de urmărire a acesteia. nivelul concentraţiilor de poluanţi în atmosferă şi distribuţia spaţio-temporară a acestora şi efectele poluanţilor atmosferici asupra omului şi mediului său biotic şi abiotic. prin condiţiile social-istorice în care s-a dezvoltat. precum şi identificarea surselor cu impact asupra calităţii mediului. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu Gaze cu efect de seră şi schimbări climatice Situaţia emisiilor de gaze cu efect de seră Cunoaşterea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul judeţului reprezintă un element important în definirea impactului dezvoltării socioeconomice asupra mediului. În vederea culegerii de informaţii cantitative asupra surselor şi a cantităţilor de poluanţi emise în anul 2004 la nivelul judeţului Sibiu. AERUL Monitorizarea calităţii aerului a implicat monitorizarea tuturor elementelor incluse în fiecare dintre cele patru categorii de probleme menţionate mai jos. Satul din aceasta parte a ţării. transferul poluanţilor în atmosferă.1. 5. după care aşezau buzduganul la grindă pentru a fi amestecat în sămânţa anului viitor. reprezintă o zonă în care de multe ori spiritualitatea românească a interferat cu cea a naţionalităţilor conlocuitoare.de stăpâna casei căreia i se cântă cunoscutul cântec ceremonial “Stăpânăstăpână”. în anul 2004 în judeţul Sibiu au fost abordate doar două. respectiv: sursele şi emisiile de poluanţi atmosferici. realizand o simbioză plină de originalitate.

Baraj Ighiş. Deteriorarea stratului de ozon din stratosferă Se consideră că anumite substanţe de origine antropică şi naturală. În cursul anului 2004 s-au înregistrat valori de pH sub 5. crescută în urma unor poluări accidentale produse de SC “SOMETRA” SA Copşa Mică.laborator. Valorile pH-ului au variat astfel:  zona Sibiu: 6. pH. Astfel raportul Agenţiei Europene pentru Mediu din 1998 arată că „efectele pentru Europa sunt grave şi greu de remediat”. pH.5-6.R. de amoniac (24%). sat Micăsasa. de emisiile de oxizi de azot şi respectiv de dioxid de sulf. oxid de sulf (44%) şi respectiv.2 unit. au capacitatea de a modifica proprietăţile fizice şi chimice ale stratului de ozon stratosferic. Acidifierea Acidifierea se produce.silvicultura..6. Au fost efectuate măsurători privind dioxidul de sulf şi dioxidul de azot prin determinări zilnice (24h) şi de scurtă durată (60 minute la SO 2). Din analiza comparativă a monitorizării imisiilor. cu excepţia valorii maxime înregistrată în zona Copşa-Mică.0 unit. fermentarea deşeurilor. Calitatea aerului ambiant este evidenţiată prin prezentarea poluării de impact cu diferite noxe măsurate prin reţeaua de supraveghere implementată pe întreg teritoriul judeţului Sibiu.4-7. Copşa Mică şi Mediaş.  zona Copşa Mică: 5. 140 . în principal. reclamă controlul acestui tip de emisii conducând astfel la identificarea soluţiilor tehnice şi tehnologice de depoluare corespunzătoare. în special.0-7. procese industriale. Caracterul acid al precipitaţiilor din zonele Copşa Mică şi Mediaş este imprimat de emisiile de SO2 provenite de la platforma industrială SC „Sometra” SA Copşa Mică şi de la agenţii economici de pe platforma industrială Mediaş. Reglementări internaţionale importante. activităţile agricole. în punctele de prelevare amplasate în zonele Sibiu. Calitatea aerului ambiant – aciditate. transportul gazului natural. Copşa Mică observator. un pericol sporit fiind atunci când cei 2 oxizi sunt prezenţi simultan. pH. În anul 2004 reţeaua de supraveghere a precipitaţiilor s-a compus din 6 puncte fixe amplasate în zonele Sibiu-sediul A. se constată că probele medii şi cele maxime la SO 2 în zonele Copşa Mică şi Mediaş se situează în general sub limitele CMA (Concentraţie maximă admisă).  zona Mediaş: 5.P.8 unit. în zonele menţionate. din cauza emisiilor de oxizi de azot (32%).M. Acidifierea este determinată. urmărindu-se influenţa surselor de poluare locale sau a celor aflate la o anumită distanţă. transportul rutier. şi Mediaş .

Pulberile în suspensie şi sedimentabile constituie poluanţi şi pentru judeţul Sibiu.46 ori). Cd ) în trei zone din judeţul Sibiu : Sibiu. industria sticlei. valoarea maximă înregistrându-se în luna august. Poluarea cu pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile. industria de prelucrare a lemnului.concentraţii medii anuale. pulberile în suspensie. staţiile de mixturi asfaltice şi transporturile rutiere. dioxidul de azot. Copşa Mică şi Mediaş. Ca urmare a dispersiei la distanţă mare faţă de sursă a poluanţilor. la probele de SO2 de scurtă durată (60 minute). depăşiri ale C. s-au înregistrat depăşiri însemnate ale conţinutului de metale grele (Pb. depăşindu-se CMA pentru diferite intervale de mediere. Copşa Mică. 141 . Substanţele care stau la baza formării ozonului troposferic sunt oxizii de azot şi compuşii organici volatili. “SOMETRA” S. Ozon troposferic şi alţi oxidanţi fotochimici Ozonul troposferic atunci când depăşeşte anumite limite este dăunător vieţii pe pământ.concentraţii maxime şi minime pe 24 ore . cu poluare atmosferică datoritǎ prezenţei metalelor grele în cantităţi mari. în punctul de prelevare “Spital Copşa Mică” (depăşire de 2. a permis punerea în evidenţă a următorilor indicatori: . Zonele Copşa Mică şi Mediaş sunt considerate zone critice.S-au înregistrat. proveniţi din emisiile de mare înălţime ale agentului economic S. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu Calitatea aerului ambiant – metale grele – Pb şi Cd. Prelucrarea statistică a valorilor zilnice ale concentraţiilor de poluanţi măsuraţi în 9 puncte fixe amplasate în judeţ.A. Poluarea cu pulberi în suspensie în Judeţul Sibiu este generată de metalurgia neferoasă. În reţeaua de supraveghere a poluării de impact au fost efectuate măsurători privind dioxidul de sulf.C.frecvenţa de depăşire a concentraţiei maxime admise (C.M. Cd) din pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile până în zona Mediaş.) pe 24 ore .A.A. (Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu) Calitatea aerului Poluarea de fond şi poluarea de impact.M. pulberile sedimentabile şi poluanţi specifici (Pb.

În concluzie. se impune ca ţara noastră să participe la acţiunea internaţională eficace şi corespunzătoare în vederea reducerii acestora. societate comercială profilată pe producţia de zinc şi plumb din concentrate miniere. În acest context. APA Monitorizarea calităţii apei implică monitorizarea tuturor elementelor incluse în subsistemele: ape de suprafaţă (râuri. lacuri) ape subterane şi ape uzate. cupru. Cantităţile de poluanţi emişi şi în special metalele grele şi dioxidul de sulf continuă să genereze niveluri de poluare ridicate. stibiu.2. 142 . emisii de gaze acidifiante. Aerul ambiental este poluat de traficul greu şi traficul de tranzit pe tronsoanele de drumuri naţionale care străbat municipiile Sibiu. o perioadă de revenire la starea normală a mediului de ordinul a zecilor de ani. în cazul diminuării drastice sau eliminării cauzelor. Inventarierea emisiilor în atmosferă în 2004 în judeţul Sibiu a permis o evaluare cantitativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu 5. respectiv : cadmiu. se impune luarea de măsuri corespunzătoare în vederea reducerii poluării atmosferice. metale şi poluanţi organici persistenţi. care reprezintă un risc major pentru locuitori. aur şi argint. la nivelul fiecărui judeţ.SGA Sibiu (Sistem de Gospodărire a Apelor). Mediaş şi alte localităţi urbane şi rurale din judeţ. Natura poluării şi nivelul de degradare al mediului determină. mediu natural şi mediul construit din zona Copşa Mică – Mediaş. Având în vedere caracterul global al impactului emisiilor de noxe în atmosferă. cu valorificarea şi a celorlalte metale din concentrate. Obiectul programelor naţionale de monitorizare a apelor îl constituie evaluarea şi controlul calităţii acestora. Evaluarea calităţii apelor s-a bazat pe prelucrarea datelor obţinute din sistemul propriu de monitorizare şi din datele furnizate de Administraţia Naţională Apele Române: Direcţia Apele Române Mureş şi Direcţia Apele Române Olt . bismut. de substanţe care distrug stratul de ozon. O altă sursă semnificativă de poluare a atmosferei o constituie traficul rutier. sursa majoră de poluare a atmosferei din judeţul Sibiu o reprezintă SC SOMETRA SA Copşa Mică.

Tălmaciu 1 foraj 143 . în scop energetic. unde efectul activităţii umane asupra calităţii apei este sub 10% şi este considerat ca având starea "foarte bună". acoperind 3 perioade de timp (primăvară–toamnă). Au fost monitorizate în scop potabil 9 secţiuni de potabilizare.acumularea Scorei pe râul Olt.acumularea Gura-Râului în scop potabil (pentru alimentarea cu apă a municipiului Sibiu). S-au urmărit prin analize 3 profile transversale la diferite adâncimi. industriei metalurgice neferoase. Ponderea cea mai mare din potenţialul de poluare în cazul surselor de poluare punctiformă aparţine unităţilor din domeniile gospodăriei comunale. discretizarea râurilor în tronsoane cu apă de aceeaşi clasă de calitate şi cumularea lungimilor tronsoanelor respective. .Bazinul hidrografic Olt 15 secţiuni . pentru principalele captări ce alimentează localităţile de judeţ aferente BH Olt. Pârâul Strâmbu. Nu se poate face o comparaţie a calităţii răurilor în anul 2004 faţă de anul 2003 datorită faptului că din anul 2004 s-a trecut la folosirea unui alt normativ de calitate (OM 1146/2002 faţă de STAS 4706/1988).Starea calităţii apelor de suprafaţă Calitatea râurilor interioare Evaluarea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă s-a bazat pe prelucrarea datelor analitice primare obţinute lunar în 18 secţiuni de supraveghere din cele două bazine hidrografice din judeţ: .Bazinul hidrografic Mureş 3 secţiuni Au fost luate în considerare două aspecte principale: 1. totalizând 20 de secţiuni. zootehniei şi industriei textile. clasificarea calităţii secţiunilor de control conform ordin 1146/2002 ”normativ privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă“. Avrig. Cârţişoara. 34 analize fizico-chimice la 18 foraje repartizate pe 10 staţii hidrologice astfel: 1. Calitatea lacurilor În cursul anului 2004 s-au monitorizat: . Sadu. 2.lacul Bâlea . Pârâul Tilişca. . Cercetarea s-a făcut ţinând cont de fenomenele caracteristice lacurilor (stagnaţie–circulaţie). Calitatea apelor subterane În anul 2004 s-au efectuat. cu scopul de a urmări calitatea actuală a apei din aceste surse şi evoluţia în timp a fenomenului de eutrofizare. Cibin. Bâlea. respectiv captările de pe râurile Arpăşel.considerat ca fiind lac de referinţă. pentru BH Olt.

fier.mc/an (reprezentând 5%) din care: 1. Aceste limite impuse în autorizaţiile de gospodărire a apelor au fost majorate faţă de cele din normativul NTPA 001/2002.050 mil. Turnu Roşu 3 foraje 4. Menţionǎm că valorile indicatorilor realizaţi la apele uzate epurate pentru BH Olt au fost raportate la limitele impuse prin autorizaţiile de gospodărire a apelor. de aceea se impune să primeze măsurile de prevenire a poluării tuturor resurselor de apă.588 mil. -volumul de ape insuficient epurate este de 11. Cauzele poluării pânzei freatice din zonele cu foraje sunt: lipsa canalizărilor centralizate şi a staţiilor de epurare în majoritatea localităţilor judeţului Sibiu şi funcţionarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare existente (necesită retehnologizare). Sibiu 3 foraje 6. Faţă de limitele din Legea nr. Situaţia apelor uzate Analiza statistică a situaţiei principalelor surse de ape uzate conform rezultatelor supravegherii efectuate în anul 2004 a relevat următoarele aspecte în judeţ: -volumul total evacuat este de 49. Agnita 2 foraje 8. mc/an pentru BH Mureş. mc/an pentru BH Mureş) îl constituie apele uzate suficient epurate. Poluarea freaticului este adesea un fenomen ireversibil având consecinţe asupra folosirii la alimentarea în scop potabil. mc/an.998 mil. Calitatea apei din pânza freatică nu este reflectată corect de rezultatele analizelor din foraje deoarece în anul 2004 nu s-au efectuat pompări periodice. (din care 35. la majoritatea forajelor s-au înregistrat depăşiri la indicatorii: amoniu.576 mil. mc/an pentru BH Olt şi 0. Veştem 1 foraj 3.222 mil. Alţâna 2 foraje 10. -volumul de ape uzate care nu se epurează şi ajung în receptorii naturali este de 2.801 mil. mc/an pe BH Olt şi 0.514 mil. -un volum de 35. mc/an (reprezentând 23 %) din care: 1. mc/an ape uzate din care: 38. Arpaşu de Jos 1 foraj.mc/an pentru BH Olt şi 10. reprezentând 72 %.787 mil.526 mil.277 mil. mc/an ape uzate pentru BH Olt şi 10. Cornăţel 1 foraj 9. CCO-Mn. Sălişte 2 foraje 7. mc/an ape uzate pentru BH Mureş. mangan. Cristian 2 foraje 5.512 mil. aceasta datorându-se programelor de etapizare aprobate pentru lucrările de modernizări 144 .2.499 mil. 458/2002 privind calitatea apei potabile. mc/an pentru BH Mureş.

mai ales prin încărcările în substanţe poluante din grupele regimul oxigenului şi nutrienţi .C.6 km. Liberatea S. Avrig şi S.C. Sibiu şi respectiv S. pe parcursului anului 2005 sa înlocuit reţeaua de canalizare pe o lungime de aproximativ 1.55 m. unii indicatori de calitate ai apei din foraje fiind influenţaţi de această stare.25 km. 145 . URBIS Agnita. Sibiu). Venturelli S. dar şi în zona Hârtibaciului.C. sunt asigurate de reţeaua de distribuţie a apei potabile cu lungimea de 712. PRESCOM Cisnădie şi S. Veştem. Veştem.C. fiind afectată pânza freatică din zonele Tălmaciu. Comparativ cu anul 2004. dat fiind debitul evacuat. în urma analizei cantităţii de poluanţi evacuaţi în cursurile de apă. Italtrust Racoviţa S. Municipiul Mediaş beneficiază de reţeaua de canalizare cu lungimea de 73 km. are cel mai mare aport de substanţe poluante.C. a rezultat că S. În cursul anului 2005 s-au efectuat reparaţii cu înlocuirea pe tronsoane a tubulaturii aferente străzilor: Podragu .şi reabilitări de reţele de canalizare. Turnu Roşu. La nivelul municipiului Sibiu. S. Pentru anul 2006 se are în vedere retehnologizarea staţiilor de pompare existente – prin programul ISPA precum şi realizarea lucrărilor de reparaţii capitale propuse.Toate cele trei complexe zootehnice: S. mai ales la indicatorii din grupa regimul oxigenului.A. Hochmeister – 60 m. Se constată şi prezenţa manganului cu valori depăşite în zona Hârtibaciului. Puţurile de monitorizare a calităţii freaticului nu au fost pompate şi curăţate.C. Sibiu. Lemnelor – 30 m. respectiv localităţile Alţâna şi Cornăţel. Reţele de canalizare. vechimea acestuia fiind de peste 50 de ani.L.A. reţeaua de alimentare cu apa potabilă s-a extins cu 85. canalizarea este asigurată de o reţea cu lungimea de 324 km.R.C. Următoarele folosinţe cu impact major sunt S. S.C.A.Carmolimp S. Sursa: raport privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul sibiu – agenţia regională de protecţia mediului Sibiu Reţele de alimentare cu apă potabilă. Romanofir S. Mondex S. Turnu Roşu şi Sălişte.C.A.A.4 km iar reţeaua de canalizare s-a extins cu 78.L.C.7 km şi de reţeaua de canalizare cu lungimea de 461. CONCLUZII : Evacuările rezultate din activităţile gospodăreşti duc la prezenţa indicatorului amoniu în apele subterane . Tălmaciu. APĂ-CANAL S. respectiv staţii de epurare (ex: S. În anul 2004. Utilităţile specific urbane la nivelul municipiilor şi localităţilor din judeţul Sibiu.8 km. Apă Canal S. din care peste 60% are o vechime mai mare de 15 ani. au impact semnificativ.R.A. Poluarea râurilor Cibin şi Sadu afectează calitatea apelor prelevate pentru scopuri tehnologice de S.

ale tendinţelor de distribuţie spaţio-temporală a poluanţilor evacuaţi. 1500 l/s Tr. în cadrul următoarelor asistenţe cofinaţate de către UE şi MMGA: asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor şi asistenţă tehnică pentru eficientizarea operatorilor în sectorul apă/apă uzată.La propunerea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor regiunea Mediaş – Agnita . evaluarea impactului asupra mediului. la un moment dat. Sursa:Raport privind starea mediului pe anul 2005 în judeţul Sibiu-Agenţia Pentru Protecţia Mediului Sibiu Monitorizarea calităţii apelor Monitorizarea apei e definită ca un ansamblu de măsurători. elemente hidromorfologice.Copşa Mica – Dumbrăveni beneficiază de pregătirea unui proiect de modernizare a infrastructurii de apă/apă uzată. mec. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 în judeţul Sibiu-Agenţia Pentru Protecţia Mediului Sibiu Situaţia staţiilor de epurare din zonele urbane se prezintă astfel: Nr crt 1 2 3 4 5 LocaliNr locuitori Tipul racordaţi staţiei 156. extinderea şi reabilitarea întregului sistem.960 2.900 540 Mecanobiologică Mecanobiologică Mecanobiologică Mecanobiologică Mecanobiologică Capacitate proiectată Tr. staţia de tratare a apei potabile şi staţia de epurare a apei din municipiul Sibiu. bio. controlul şi verificarea eficienţei strategiilor de protecţie. subterane şi uzate. în apele de suprafaţă. fac obiectul unei investiţii ce se va derula în anii următori. elemente fizico-chimice.100 56. mec. Pentru apele de suprafaţă parametrii monitorizaţi sunt: parametri biologici. 750 l/s 250 l/s 22 l/s 10 l/s 7 l/s Tip sistem mixt mixt mixt mixt mixt Sibiu Mediaş Avrig Copşa Mică Păltiniş Sistemul de canalizare. bio. uneori în cantităţi semnificative. 1500 l/s Tr. investiţie sprijinită şi cu fonduri ISPA. observaţii. 146 . evaluări şi raportări standardizate. 1050 l/s 600 l/s 75 l/s 50 l/s 20 l/s Capacitate existentă Tr. pentru modernizarea. Monitorizarea constă în: semnalizarea detecţiei poluărilor incipiente a apelor. evaluarea tendinţelor de evoluţie a calităţii apelor.780 5.

Au fost monitorizate 5 secţiuni pe BH Mureş. Monitorizarea indicatorilor de poluare pentru implementarea prevederilor Directivei Cadru 96/61/CE Obiectivul D 96/61/CE este realizarea unui sistem integrat pentru prevenirea şi controlul poluării provenită de la activităţile care intră sub incidenţa IPPC( care necesită o autorizaţie integrată de mediu). cât şi după criteriul formelor de relief. atmosferă. În ceea ce priveşte monitorizarea lacurilor. inclusiv a măsurilor privind managementul deşeurilor pentru aceste activităţi. ariei de întindere a poluanţilor şi a concentraţiei acestora în subteran. în anumite cazuri. Au fost monitorizate 9 secţiuni de potabilizare pentru BH Olt . Se urmăresc deopotrivă starea chimică şi cea cantitativă. parametri biologici. sol. Monitorizarea apelor uzate deversate de la agenţii economici a dus la cunoaştera principalelor surse poluatoare din judeţ.Pentru judeţul Sibiu au fost monitorizate 18 secţiuni pe râuri. parametri chimici singulari şi. Scopul sistemului integrat este implementarea de măsuri de prevenire sau de reducere a emisiilor în apă. aceasta s-a făcut pentru 3 lacuri pe BH Olt şi 1 acumulare pe BH Mureş.3. Cerinţele de monitorizare şi raportare a emisiilor către toate autorităţile competente pentru protecţia mediului trebuie cunoscute şi aplicate în conformitate cu reglementările în vigoare în acest domeniu. Această clasificare este justificată prin faptul că în judeţul Sibiu formele de relief specificate (deal şi podiş. zonele 147 . Deversările de ape uzate trebuie să fie monitorizate în conformitate cu autorizaţiile relevante emise de autorităţi pentru verificarea implementării cerinţelor incluzând valorile limită pentru anumiţi parametri ai apei uzate evacuate. 15 pe BH Olt şi 3 pe BH Mureş. premontană şi montană) sunt predominante. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu 5. care sunt în număr de 11 pe BH Olt şi12 pe BH Mureş. Pentru monitorizarea apelor subterane s-au efectuat 34 analize fizicochimice la 18 foraje repartizate pe 10 staţii hidrologice pentru BH Olt. SOLUL Calitatea solului La nivelul judeţului Sibiu au fost evidenţiate tipurile de sol predominante şi cu pondere aproape exclusivă atât după criteriul categoriilor de folosinţă cu suprafaţa cea mai mare ocupată. pentru atingerea unui înalt nivel de protecţie a mediului ca un întreg. Scopul acestei monitorizări îl constituie urmărirea în timp a distribuţiei. În general monitorizarea include parametri de grup chimic.

a celor subterane şi a solului cu: Pb. Valea Viilor. Degradarea solurilor ca rezultat al activităţilor antropice se remarcă în zona Copşa Mică . preluvisol dar şi pe suprafeţe restrânse faeoziomuri. în perioada 1999-2004 s-au realizat lucrări complexe (gărduleţe. Ocna Sibiului. Marpod. În urma proceselor tehnologice se degajă în atmosferă pulberi încărcate cu metale grele care depuse pe sol şi vegetaţie. Astfel circa 3. valoarea acestor lucrări fiind de 1.500. Slimnic. Cibin. alunecări. Tipurile de sol întâlnite pe suprafeţele de câmpie aparţin în exclusivitate categoriei de teren arabil şi fac parte din clasa luvisol.600 ha mediu poluate. Apoş. 148 . Bazinul Secaşelor (Mare şi Mic). Zn şi Cu. Cd. Bazna. produc o creştere accentuată a concentraţiei acestora la niveluri toxice şi au drept rezultat o degradare a suprafeţei de teren din arealul Copşa Mică. Lucrările au fost executate în baza unor documentaţii întocmite de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice şi alte instituţii abilitate în acest sens. surpări. Loamneş. fiind constituite din suprafeţe relativ restrânse. Motiş. din care 34 ha sunt acoperite de deşeuri din mediul urban. Suprafeţele totale ale rampelor de gunoi din judeţul Sibiu reprezintă aproximativ 74 ha. întreţineri. cleionaje. exces de umiditate. în raza Ocolului Silvic Mediaş. Pelişor. reprezintă 160. În anul 2004 aici s-au executat numai lucrări de completări pe 25. Această haldă situată între Valea Visei şi râul Târnava Mare contribuie la poluarea apelor de suprafaţă. Rusciori. împăduriri. Trebuie menţionată şi degradarea zonelor ocupate de haldele de steril şi de deşeuri industriale. sărături. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor Procesul de reconstrucţie ecologică se află în desfăşurare. Principalele restricţii ale calităţii solurilor Degradarea solurilor ca efect al fenomenelor naturale: eroziuni.Mediaş ca urmare a proceselor tehnologice de prelucrare a sulfurilor polimetalice. Apold. etc. Dintre acestea exemplificăm zone ca: Miercurea Sibiului.389 ha.joase de câmpie fiind localizate aproape în exclusivitate pe luncile principalelor cursuri de apă care străbat judeţul: Târnava Mare. revizuiri şi descopleşiri pe 127 ha şi mobilizarea unui număr de 415 mii puieţi. Dârlos. administrat amendamente şi îngrăşăminte. precum şi a celor ocupate de haldele de deşeuri menajere. etc) şi pe terenuri degradate din fond forestier afectate de poluare din zona Copşa Mică pe o suprafaţă de 134 ha.000 mii lei. etc. Păuca.400 ha de terenuri agricole sunt puternic poluate şi cca 7. O situaţie deosebită o reprezintă rampa de deşeuri industriale aparţinând de SC "SOMETRA" SA Copşa Mică care ocupă circa 15 ha teren degradat. Chesler.8 ha. Veseud.

terenuri cu eroziune de suprafaţă foarte puternică şi cu eroziune de suprafaţă excesivă. lucrările de reconstrucţie ecologică au constat în acoperirea suprafeţelor de sol degradat cu sol vegetal. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 în judeţul Sibiu – Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu 149 . neproductiv. există contracte cu beneficiarii acestor terenuri. Lucrările de stabilizare a versantului drept al râului Târnava Mare. procesul de reconstrucţie ecologică se află în desfăşurare prin acoperirea suprafeţelor de teren degradat cu sol vegetal şi stabilizarea acestuia în vederea plantării de vegetaţie forestieră (puieţi de răşinoase).C. În activitatea de prospectare a zăcămintelor de gaze naturale. lucrările de foraj se execută pe suprafeţe de teren în extravilan. în Copşa Mică. Irigaţii Suprafaţa totală irigată la nivelul judeţului Sibiu în anul 2004. Lucrările de ameliorare realizate de către Direcţia Silvică constau în instalarea vegetaţiei forestiere prin plantarea de specii arboricole bune stabilizatoare şi amelioratoare a solului rezistente la poluarea industrială (20. a fost de 80 ha. pentru refacerea biocenozelor. au fost continuate în acest an.lucrări de refacere ecologică prin împădurire a unor terenuri aparţinând Primăriei Municipiului Mediaş. Mediaş. tufărişuri. din categoria de folosinţă fâneţe. taluze.000 bucăţi forestieri). suprafaţă alocată în exclusivitate culturilor legumicole aparţinând SC "HORTISEM" SA Sibiu. în suprafaţă de 10 ha (50.zona Mediaş . în care sunt stipulate şi condiţiile de refacere ecologică a solurilor afectate. şi plantări de puieţi.. vii defrişate. "Dafora" S. pe raza judeţului Sibiu. prin fixarea acestuia cu plantaţii de specii arboricole repede crescătoare şi reconstrucţia ecologică a ecosistemului distrus datorită poluării. pe terenuri agricole şi silvice. nivelarea stratului de sol fertil şi administrarea de îngrăşăminte organice.A.La cariera de nisip Guşteriţa –Nepăndoala.neproductiv ca urmare a decopertării stratului fertil cu ocazia construirii Barajului Ighiş (perimetru de 4 ha). Executantul lucrărilor de foraj. Pentru aceste suprafeţe de teren din jurul sondelor de prospectare.pentru refacerea ecologică a unui teren arabil degradat . Lucrările de refacere a locaţiilor de la sonde vor consta în refacerea reliefului iniţial.000 bucăţi forestieri). La cariera de marmură de la Porumbacu de Sus. drumuri. exploatare. Hula Baznei . S. Hotar Luna . efectuează analize de sol (pedologice şi agrochimice) în colaborare cu Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Cisnădie.

fiind investită suma de 905 milioane lei în lucrări de întreţinere şi completări ale suprafeţelor plantate în anii anteriori. nu a fost exploatată (lucrată) suprafaţa de 23. Interacţiunea agriculturii cu mediul Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol La nivelul judeţului Sibiu s-a diminuat suprafaţa de teren arabil cu 44 ha. 70 ha Şeica Mică. iar datorită condiţiilor financiare deficitare cu care s-au confruntat în special micii producători agricoli. Dumbrăveni. Sălişte şi municipiul Mediaş. iar acţiunea a continuat în anul 2005. Tipul lucrării Regenerări naturale Împăduriri şi reîmpăduriri TOTAL Suprafeţe parcurse de lucrări (ha) 105 397 502 În cursul anului 2004 s-au continuat lucrările de stabilizare a versantului drept al râului Târnava Mare de către . din care s-a împădurit deja 65%. suprafeţe 150 . cât şi în pădurile proprietate privată a consiliilor locale. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu În anul 2004 a continuat acţiunea de preluare a unor terenuri degradate de la stat (Agenţia Domeniilor Statului) şi comune. judeţul Sibiu se confruntă cu poluarea solului în Zona Copşa Mică. Numai în anul 2004 s-au împădurit 172 ha terenuri degradate preluate.. atât din fondul forestier aparţinând statului. chiar dacă nu au fost trecute toate în fond forestier (perimetrul Târnăvioara a oraşului Copşa Mică -160 ha şi alte perimetre din raza comunei Micăsasa şi a municipiului Mediaş). zonă afectată de poluarea produsă de emisiile în atmosferă de cantităţi importante de particule şi compuşi ai metalelor neferoase cu efecte foarte dăunătoare asupra mediului înconjurător provenite de la SC Sometra SA Copşa Mică.A. siderurgic. Evoluţia suprafeţelor împădurite Direcţia Silvică Sibiu a efectuat în cursul anului 2004 lucrări de regenerare pe 502 ha pădure. 130 ha Dumbrăveni.Presiuni asupra stării de calitate a solurilor rezultate în urma activităţilor din sectorul industrial. Copşa Mică în colaborare cu Direcţia Silvică Sibiu. De la ADS s-au preluat aproximativ 500 ha în raza ocoalelor Arpaş. minier. Agnita. 30 ha Axente Sever.Sometra” S. acţiune începută în anii anteriori şi împădurirea lor.608 ha. Specific. De la primării sunt în curs de preluare 261 ha din care 17 ha Păuca. 14 ha Sădinca.

Colectare şi depozitarea dejecţiilor animaliere indiferent de specia de animale.41 ha şi Şeica Mică – 71. a ovinelor şi a pasărilor). Axente Sever – 34. 15 ha în perimetrul Copşa Mică baraj.Unităţile zootehnice amplasate în perimetrul localităţilor sau în imediata vecinătate a acestora. . în acest scop.Trebuie semnalat faptul că datorită terenurilor foarte poluate şi datorită calamităţilor naturale (îndeosebi alunecări de teren) pe aproximativ 35% din suprafaţă s-a intervenit cu lucrări de instalare a vegetaţiei forestiere în mod repetat.31 ha. s-au referit la protecţia generală a factorilor de mediu şi au constat în: PENTRU SECTORUL ZOOTEHNIC: . principalele măsuri stabilite şi impuse agenţilor economici. ca îngrăşământ organic.Pentru unităţile agricole cu profil de creştere a porcinelor şi deţinătoare de staţii de epurare. pe terenurile agricole şi alte zone. 10 ha în perimetrul Gruişoare 95. iar utilizarea acestor dejecţii să fie numai în scopuri agricole. în funcţie de definitivarea preluărilor. pentru unităţile zootehnice care nu sunt dotate cu staţii sau instalaţii de epurare a apelor uzate (ex: ferme pentru creşterea vacilor de lapte. s-a impus obligativitatea încadrării calităţii apelor uzate evacuate în emisar în limitele maxime stabilite conform normativelor în vigoare (NTPA 001). a început în 1988 îar până în anul 2005 au fost împădurite şi întreţinute 307 ha în fond forestier şi 291 ha în afara fondului forestier (60 ha în perimetrul Târnăvioara. au fost propuse pentru a fi preluate în administrarea Direcţiei Silvice Sibiu.7 ha în perimetrul Axente-Sever). Loamneş – 17.ce se vor împăduri. În anul 2005. 10 ha în perimetrul Puru. perdele de protecţie vegetală sau alte forme de spaţii verzi. în scopul ameliorării prin împădurire. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra solului În funcţie de profilul de activitate.Interzicerea evacuărilor de ape uzate şi a dejecţiilor animaliere în cursurile de apă. . să se realizeze numai pe spaţii special amenajate destinate numai în acest scop. 151 .2 ha Reconstrucţia ecologică a solurilor afectate de diferite procese în urma activităţilor antropice Procesul de reconstrucţie ecologică a pădurilor şi altor terenuri degradate prin poluarea industrială din zona Copşa Mică. vor asigura protecţia zonelor locuibile pentru evitarea degajării mirosurilor dezagreabile. începând cu anul 2006. având asigurate.85 ha. terenuri degradate situate pe teritoriul administrativ al comunelor Păuca – 17. .

Nr. După conturarea noilor principii. de agenţi dăunători şi boli criptogamice. condiţiile meteorologice. 5. se vor respecta normele prevăzute de tehnologiile de cultură elaborate de Ministerul Agriculturii pentru fiecare specie de plante în parte.Acelaşi lucru este valabil şi pentru operaţiunile şi administrarea tratamentelor fitosanitare care vor utiliza numai produse specifice pentru combaterea grupelor de buruieni. care oferă produse etichetate ecologic.PENTRU SECTORUL HORTICOL ŞI CULTURI VEGETALE: . Certificator de omologare Ököp GmbH Berlin Germania Denumirea agentului economic Dumbreanu Dorin Localitatea Valchid Domeniul de activitate -zootehnie -cultură trandafiri -zootehnie -cultură trandafiri -cultură trandafiri -cultură trandafiri -cultură trandafiri -cultură trandafiri 152 Coci Dionisie Valchid Negru Ilarion Copşa Mare Dîngulea Vasile Gangă Iosif Kovacks Ladislau Lupean Emil Dumbrăveni Laslea Nemşa Moşna . La baza producţiei ecologice stă ideea că principala cauză a degradării calităţii biologice a produselor constă în intervenţia necorespunzătoare a omului la diferite niveluri structurale ale biosferei. reglarea agregatelor de administrat şi respectarea debitelor aplicate. aspectele cantitative şi productivitatea fiind pe un plan periferic. în sistem de cultură ecologică şi activităţi cu profil zootehnic (creştere vaci de lapte). 2. . 6. 7. plantele şi animalele. Agricultura ecologică pune un accent deosebit pe calitatea naturală a produselor. În ceea ce priveşte modul de aplicare şi administrare a tratamentelor vor fi respectate normele tehnice privitoare la perioada de aplicare. iar cele mai grave efecte asupra omului rezultă din cumulul de greşeli privind solul. 3. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu La nivelul judeţului Sibiu. precum şi culturi legumicole. sunt asimilate şi aprobate. nu au întârziat să apară firme specializate.La executarea lucrărilor de fertilizare cu îngrăşăminte organice şi chimice. crt 1. 4.

C. 14. 153 . 17. a fost delegat ca certificator de omologare firma Ököp din Germania.8. 13. 15. preconizează înfiinţarea în localitatea Dumbrăveni a unei întreprinderi pentru producerea extractelor din plante horticole. În acest scop. promovată de firma producătoare de cosmetice WELLA (Austria). 9. 11.”SRL Rosia Rosia Sopa Liviu Ilimbav SC ASI Nature SRL Tartler Wilhelm Bio Coop Hamba Sibiu Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 în judeţul Sibiu – Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu Politica de extindere a investiţiilor. 19. 21. 10. 12. 20. care a autorizat şi omologat până în anul 2004 un număr de 5 producători agricoli privaţi în scopul înfiinţării şi obţinerii de culturi de trandafiri. SC "Biocontrol" Bucureşti prin "Bioterapia" Cluj B. Oko – Garanti GmbH Germania Schuster Wilhelm Rotar Gheorghe Stoica Viorel Paribaş Cecilia Fundaţia "Eminescu" Schuster Wilhelm Lupean Emil Moşna Creţu Cătălin Laslea Valchid Valchid Brãdeni Mãlâncrav Moşna Moşna -cultură trandafiri -cultură trandafiri -cultură trandafiri -cultură trandafiri -cultură trandafiri -pomicultură 100 ha -zootehnie legumicultură -zootehnie -pomicultura Ovine Grau Lucerna Trifoi -miere de albine cooperativă de valorificare 16. SC „Julia Bio Exp. aplicându-se numai tehnologii de cultură în sistem ecologic.S.

Sunt în curs de omologare de către aceeaşi instituţie.identificarea unor acţiuni de remediere posibile La nivelul judeţului Sibiu. utilizează în fertilizarea suprafeţelor numai îngrăşăminte organice. suprafeţele destinate cultivării şi exploatării agricole fiind cuprinse între 0. Sistemul modern de monitorizare a calităţii solului presupune trei nivele de detaliere : -nivel I . de ansamblu. în sistem de cultură ecologică şi activităţi cu profil zootehnic (creştere vaci de lapte).5-500 ha teren arabil.aproximativ 3400 ha . Ca principiu de bază. în funcţie de gradul de poluare înregistrat. mediul biotic şi cel abiotic trebuie investigate în directă corelaţie cu interdependenţele şi condiţionările reciproce.zonă în care concentraţiile metalelor grele depăşesc valoarea admisă pentru pragul de intervenţie  Zona mediu poluată – aproximativ 7600 ha . sunt asimilate şi aprobate. la un moment dat şi al tendinţei de evoluţie a calităţii mediului. La nivelul judeţului Sibiu. deosebit de puternice asupra solului. furaje şi plante tehnice pe care agenţii economici le realizează numai în sistem ecologic. Zn) din zona Copşa Mică. Analiza rezultatelor a permis delimitarea arealului afectat.estimare generală -nivel II .identificarea zonelor afectate şi a surselor de poluare -nivel III. precum şi culturi legumicole. poluarea chimică cea mai extinsă şi cu efecte agresive. O situaţie aparte o reprezintă activitatea de creştere a ovinelor de la ferma Ţichindeal aparţinând SC "Prod Ziegenthal Betriebs" SRL Sibiu care realizează producţia de brânzeturi de la un efectiv de 3000 capete ovine. în trei zone:  Zona intens poluată . încă 8 producători particulari pentru acelaşi tip şi sistem ecologic de cultură. la care cele două componente de bază. este poluarea cu metale grele (Pb. Cd. tehnologiile de cultură ale speciilor de plante horticole. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu Monitorizarea calităţii solului Monitorizarea calităţii solului corespunde unei cerinţe obiective de obţinere a unei imagini pertinente. asigurând baza furajeră de pe o suprafaţă de 230 ha numai prin tehnologii de cultură ecologice. asupra stadiului.zonă în care concentraţiile metalelor grele depăşesc valoarea admisă pentru pragul de alertă 154 . eliminând total sau în mare măsură operaţiunile de erbicidare şi combatere fitosanitară cu produse chimice înlocuite cu tehnologii complementare de lucrare a solului.

nu se cunoaşte cu precizie numărul total al tipurilor de habitate naturale. protecţia ecosistemelor. societate comercială profilată pe producţia de Pb şi Zn din concentrate miniere cu valorificarea şi a celorlalte metale care se găsesc în concentratele respective. dar se cunoaşte că există o concentrare de habitate cu un număr mare de specii rare. elementele cu valoare deosebită de pe cuprinsul parcului naţional vor putea fi delimitate şi puse sub un regim strict de protecţie ca rezervaţii ştiinţifice. De asemenea. Poluantul major şi unic al zonei este S. iar pe teritoriul aparţinând judeţului Argeş Rezervaţia Moldoveanu-Capra. care include două rezervaţii naturale: Rezervaţia Bâlea şi Rezervaţia Arpăşel. activităţi tradiţionale ce vor fi reglementate printr-un plan de management adecvat. Zona slab poluată – aproximativ 7200 ha – zonă în care concentraţia metalelor se situează peste valorile normale dar sub valoarea pragului de alertă. Constituirea acestor teritorii în parc naţional implică administrarea unitară a întregii suprafeţe. BIODIVERSITATEA. relicte şi endemice în masivele montane Făgăraş. zona munţilor Făgăraş nu este protejată. Sometra. În perimetrul parcului vor fi admise doar activităţi tradiţionale practicate numai de comunităţile din zona parcului. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu 5. precum şi garantarea menţinerii cadrului fizicogeografic în stare naturală. conservarea resurselor genetice şi a diversităţii biologice în condiţii de stabilitate ecologică. excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale şi a folosinţelor terenurilor incompatibilă scopului atribuit. Actualmente pe zona carpatică (M-ţii Făgăraş) aparţinând judeţului Sibiu există ca arii protejate Parcul Natural Făgăraş.4. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu 155 . în conformitate cu legislaţia de mediu în vigoare. BIOSECURITATEA. În lipsa acestor studii care să acopere întreaga suprafaţă a judeţului. În judeţul Braşov. Cindrel şi Lotru. PĂDURILE Biodiversitatea Habitate naturale O analiză completă a biodiversităţii la nivelul judeţului Sibiu este foarte greu de realizat datorită slabelor preocupări de natură ştiinţifică din domeniu.C.

C. rezervaţii forestiere pentru diferite obiective sociale s. Agenda Locală 21 promovează şi caută să stabilească un echilibru sensibil între creşterea economică. Această tendinţă este impusă de ritmul accelerat al dezvoltării industriale ca urmare directă asupra degradării mediului înconjurător. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului Actualele tendinţe ale silviculturii sibiene sunt acelea de a constitui păduri de interes social destinate colectivităţilor umane.L. S. iar 21 –reprezintă secolul 21. permiţând colectivităţii locale să-şi fixeze obiective de dezvoltare durabilă şi să le realizeze. păduri de agrement. Agroferm S. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu Agenda Locală 21 Scurt istoric al Agendei 21 Agenda Locală 21 a fost elaborată şi adoptată la summit-ul mondial de la Rio de Janeiro în anul 1992. în localitatea Brateiu. Aceste păduri vor fi delimitate după criterii funcţionale şi amenajate ca păduri-parc. 156 . Măsurile de constituire vizează atât pregătirea. echitatea socială şi protecţia mediului.Agenda Locală 21 este un proiect de dezvoltare pe termen lung.R. Sensibilizarea publicului Presiunile antropice exercitate asupra pădurilor din judeţul Sibiu semnalate de către Direcţia Silvică Sibiu se regăsesc în tăierile ilegale de arbori. Agenda Locală 21 necesită de fapt regândirea politicii de dezvoltare a oraşului şi definirea unei restructurări a acţiunilor publice.Biosecuritatea Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic şi operatorii în domeniu La nivelul judeţului Sibiu există un singur cultivator de organisme modificate genetic. Pǎdurile Presiuni antropice exercitate asupra pǎdurilor. o revoluţie a mentalităţii care necesită angajamentul. care a cultivat în anul 2004 soia modificată genetic pe o suprafaţă de 7 ha. în primul rând al aleşilor locali. transformarea şi specializarea pădurilor existente. Agenda este un cuvânt englezesc însemnând program. păşunatul abuziv şi braconaj. cât şi crearea unor noi păduri în jurul localităţilor. Conceptul de dezvoltare durabilă determină o reevaluare constantă a legăturii dintre om şi natură şi militează pentru solidaritatea între generaţii ca unică soluţie viabilă pentru dezvoltarea pe termen lung. ca instrument de promovare a dezvoltării durabile.a.

. Trei principii fundamenteazǎ conceptul dezvoltării durabile:  Principiul solidarităţii .între oameni în timp şi spaţiu  Principiul precauţiei . identificarea opţiunilor pentru acţiune şi stabilirea termenelor 6. precum şi comunitatea locală de importanţa acestui proces. de către Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD) care răspunde la nivel naţional de organizarea.colaborarea cetăţenilor şi factorilor socio-economici la stabilirea direcţiilor de dezvoltare. şi reprezentanţii din afara Comitetului Local de Coordonare. cu responsabilităţi clar definite.Obiectivul fundamental este realizarea unei Strategii de Dezvoltare Durabilă pe termen mediu la nivelul municipalităţii. implementarea şi monitorizarea 9. acceptarea conceptului Agenda 21 2.alegerea de azi trebuie să fie reversibilă  Principiul democraţiei participative . în unele momente. exprimată în obiective specifice concretizate pe domenii de interes. Strategia trebuie să aibă sprijinul tuturor segmentelor societăţii civile. monitorizarea şi activitatea de consultanţă. care să evalueze priorităţile sociale. Pentru a începe orice proces de schimbare în cadrul unei comunităţi trebuie să ia naştere dorinţa de a face acest lucru. comunităţii oamenilor de afaceri. autorităţilor locale. şi va fi elaborată în cadrul unui proces consultativ şi participativ la care vor concura. evaluare şi feed back. Agenda 21 în România Agenda Locală 21 este coordonată în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Etapele necesare impementării sunt : 1. economice şi de mediu. elaborarea planului de acţiune 8. Dezvoltarea durabilǎ şi Agenda Locală 21 sunt un răspuns la necesitatea rezolvării problemelor cu care se confruntǎ comunitatea noastrǎ printr-o viziune strategică unitară. care asigură finanţare din partea Guvernelor Marii Britanii şi Canadei. sindicatelor etc. Prin implementarea Agendei 21 Locală se urmăreşte integrarea problemelor de protecţie a mediului 157 . stabilirea programelor în concordanţă cu termenele 7. prioritizarea problemelor 5. În primul rând trebuie conştientizat consiliul local ales. formularea obiectivelor 4. În România implementarea Agendei 21 Locală se realizează cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). identificarea disfuncţionalitǎţilor şi a cauzelor 3.

Agenda 21 Locală va avea efecte economico-sociale ce vor duce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale întregii populaţii.  protecţia efectivǎ a mediului şi utilizarea durabilǎ a resurselor naturale. se urmăreşte şi implicarea publicului în monitorizarea şi raportarea procesului de implementare. Deşeurile constituie o problemă de strictă actualitate.în procesul de luare a deciziei în sectoarele social şi economic. stradale şi industriale. Principiile managementului integrat al deşeurilor nu sunt respectate de către administraţiile publice locale. formându-se astfel un parteneriat strategic. Sistemele de organizare a salubrităţii şi dotările tehnice şi tehnologice nu au suferit modificări faţă de anii precedenţi. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu 5. ca şi în anii precedenţi. Obiectivele Agendei 21 Locale sunt:  realizarea unui progres social care să vină în întâmpinarea nevoilor fiecărui cetăţean. De aceea. Depozitarea deşeurilor de tip municipal şi asimilabile constituie în continuare o problemă care trebuie abordată cu maximă responsabilitate. Astfel. De asemenea. organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale şi chiar participarea individuală a cetăţenilor) întrucât dezvoltarea durabilă se referă la o planificare pe termen lung care recunoaşte interdependenţa dintre factorii sociali. PERICULOASE SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE Deşeuri municipale asimilabile Dezvoltarea urbanistică şi industrială a localităţilor. DEŞEURI.5. deoarece în anul 2004. participarea cetăţenilor este foarte importantă. nu s-a făcut remarcată o îmbunătăţire a managementului acestora. antrenează producerea unor cantităţi importante de reziduuri menajere. precum şi creşterea generală a nivelului de trai a populaţiei. întrucât ei trebuie să fie conştienţi că este necesar să îşi asume responsabilitatea efectelor imediate sau viitoare ale acţiunilor lor. având în vedere impactul semnificativ asupra factorilor de mediu a deşeurilor de acest tip. procesul aplicării Agendei 21 Locale încurajează participarea întregii comunităţi (mediul de afaceri. economici şi de mediu care afectează sănătatea şi calitatea vieţii. 158 .  creşterea şi stabilizarea economicǎ.

300 industrie. de la o populaţie de 234.400 Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu Deşi numărul populaţiei la nivelul judeţului Sibiu a scăzut. a crescut cantitatea de deşeuri colectate pe cap de locuitor. Deşeurile municipale şi asimilabile conţin în cea mai mare parte deşeuri care se încadrează în lista verde şi care trebuie valorificate: hârtie. ceea ce reprezintă o acoperire cu servicii de salubrizare de 55. Nămoluri de la staţiile de epurare 7. etc) -Deşeuri din servicii municipale. carton.1. Deşeuri municipale – Total din care : 148. plastic. fără a fi supuse unei forme de tratare. comerţ. Se poate afirma că la nivelul judeţului există un potenţial de valorificare a deşeurilor. În anul 2004 au fost colectate următoarele tipuri de deşeuri: Cantitate Tipuri principale de deşeuri colectată (to) 1. sticlă şi biodegradabile) decât într-o foarte mică măsură. 48. datorită creşterii numărului de persoane care beneficiază de servicii de salubritate. metale. în care reziduurile sunt depuse neselectiv. pierzându-se astfel mari cantităţi de materii prime secundare şi resurse energetice. lemn. instituţii.267 locuitori şi rural 10880 locuitori.010 -Deşeuri menajere colectate neselectiv de la 85. plastic. Tratarea deşeurilor municipale Din totalul deşeurilor municipale şi asimilabile generate.3.100 populaţie -Deşeuri menajere de la agenţi economici (ag. lemn. care încă în mare măsură nu este utilizat deoarece: deşeurile municipale nu sunt colectate selectiv în vederea valorificării materialelor reciclabile (hârtie. doar 2% din materialele reciclabile total generate sunt valorificate. restul se elimină prin depozitare. turism. Deşeuri de materiale din construcţii şi 8.Valorificarea deşeurilor municipale Deşeurile menajere de la populaţie sunt colectate de către 13 agenţi economici specializaţi. În urma colectării selective prin intermediul unor proiecte pilot. total 14.43%) şi depozitate în cele 10 depozite municipale/orăşeneşti existente tip „b”.820 demolãri 1. sticlă şi biodegradabile. carton. 159 . aproximativ 95% sunt depozitate în fiecare an. depozitarea reprezintă principala opţiune de eliminare a deşeurilor municipale şi asimilabile.147 locuitori (din care: urban 223.610 1. metale.2.

Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu 160 . 57%). industria de maşini şi echipamente. Astfel pe depozitele de deşeuri municipale/orăşeneşti/comunale sunt întâlnite cantităţi semnificative de deşeuri textile. plastic. etc. Astfel cca. Principalele cantităţi de deşeuri periculoase generate provin din metalurgie. construcţii metalice şi produse din metal. Deşeuri de producţie Deşeurile industriale produse în întreprinderi. compost şi biogaz. transport. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu. au fost eliminate pe depozitul propriu de deşeuri industriale amplasat în icul confluenţei râului Visa cu râul Târnava Mare. constituie o sursă majoră de poluare pentru mediu. Depozitarea este principala metodă de eliminare (cca. etc.Deşeurile asimilabile celor menajere generate de către agenţii economici. Datoritã lipsei unui sistem de precolectare selectivã. această categorie incluzând deşeurile depozitate şi stocate în vederea eliminării. datorită modului în care sunt gestionate. Majoritatea deşeurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare. rumeguş. Deşeuri periculoase În judeţul Sibiu. industria prelucrătoare. deşeuri lemnoase. Producţia industrială a înregistrat o restructurare a domeniilor de activitate. sunt depozitate împreunã cu deşeurile colectate de la populaţie pe depozitele de deşeuri menajere. Deşeurile periculoase sunt depozitate în depozite special gestionate de întreprinderi.. 60.000 tone de zguri şi cenuşi generate în cadrul S.A. alimentară şi băuturi. incinerare sau au fost stocate în unităţile care le-au generat. etc. Baza industrială a judeţului Sibiu este reprezentată de industria textilă şi încălţăminte. deşeurile asimilabile conţin şi deşeuri tehnologice care ar putea fi valorificate. În judeţul Sibiu nu se efectuează colectare selectivă şi procesare a deşeurilor menajere. metalurgie. Incinerarea deşeurilor municipale La nivelul judeţului Sibiu nu se practică incinerarea deşeurilor municipale şi asimilabile deoarece implică costuri ridicate nefiind identificate sursele de finanţare în acest domeniu.C. situaţie care afectează calitatea apelor de suprafaţă şi a solului din zonă datorită poluării cu metale grele. cantitatea de deşeuri de producţie periculoase a scăzut din cauza încetării activităţii unor unităţi economice. în scopul obţinerii de energie. mijloace de transport rutier. SOMETRA S.

000 tone. în Sibiu. prin care să se elimine posibilităţile de contaminare. conduc la un management defectuos în ceea ce priveşte reciclarea acestor categorii de deşeuri. în special în industria uşoară şi alimentară. Deşeurile industriale sunt. inclusiv metalice – 35. 980 kg/zi de deşeuri spitaliceşti sunt eliminate prin incinerare.667 tone .  deşeuri din industria textilă şi pielărie – 5.cantitatea semnificativă produsă anual.300 tone .800 tone . Prin implementarea directivelor Uniunii Europene referitoare la categoriile speciale de deşeuri.depozitarea. Cisnădie şi Agnita. Mediaş.000 tone . fără autorizaţie de mediu. Deficienţele sistemului de colectare. în comun cu deşeurile menajere şi stradale. fără a fi supuse unei operaţiuni de tratare. Lipsa unor tehnologii performante de reciclare a deşeurilor de producţie.  deşeuri din industria sticlei–32. sunt create premizele pentru creşterea gradului de valorificare şi reciclare a deşeurilor industriale. .Deşeuri nepericuloase Principalele probleme pe care le ridică gestionarea deşeurilor industriale în judeţul Sibiu sunt legate de: . O cantitate de cca.diversitatea mare de tipuri de deşeuri produse. Acest mod de depozitare nu este corespunzător. Deşeuri generate din activităţile medicale Deşeuri medicale periculoase În judeţul Sibiu deşeurile spitaliceşti nu sunt supuse unui sistem de gospodărire adecvat. orăşeneşti sau comunale a căror amenajare nu asigură protecţia factorilor de mediu. precum şi faptul că din cele 7 crematorii mai funcţionează patru. în general depozitate temporar pe perioade care nu depăşesc un an. pe depozite municipale.  deşeuri din prelucrarea lemnului – 12.834 tone . reprezintă un factor important de risc pentru mediu şi sănătatea populaţiei. în multe situaţii. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu. .  deşeuri anorganice din procese termice – 61. inclusiv deşeuri fitosanitare – 42. precum şi lipsa unor tehnici de colectare selectivă. situaţie 161 . acestea fiind necorespunzătoare şi neomologate. Activităţile economice în cadrul cărora se generează deşeuri de producţie sunt:  deşeuri din agricultură. înregistrându-se poluări accidentale cauzate de aceste tipuri de deşeuri.  deşeuri din construcţii şi demolări industriale.

activitatea de eliminare a deşeurilor periculoase va fi externalizată şi va avea loc în instalaţii de capacitate mare (minimum 10. Potrivit HG nr.81 tone deşeuri periculoase spitaliceşti.1470/2004. iar restul de 90% sunt deşeuri înţepătoare-tăietoare şi deşeuri infecţioase care pot fi neutralizate prin sterilizare termică urmată de operaţiuni de procesare mecanică în scopul eliminării prin depozitare cu impact minim asupra mediului.MMGA nr. activitatea de incinerare deşeuri fiind una cu impact semnificativ asupra mediului. În această situaţie. la nivelul judeţului Sibiu s-a generat şi eliminat o cantitate de 248. Planul de implementare al Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor prevede realizarea până la 31. intrând sub incidenţa OUG nr. Această strategie exclude realizarea mai multor incineratoare de capacitate mică. În cursul anului 2005. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor şi care vor funcţiona la capacitate maximă.12. Din acestea 10% sunt deşeuri anatomo-patologice a căror soluţie de eliminare este exclusiv incinerarea. Ordinul nr. Prin Strategia naţională de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor. în raport cu eliminarea prin depozitare. avînd în vedere şi tendinţa pe plan mondial de reducere a numărului de incineratoare. reducerea şi controlul integrat al poluării. au fost generate în anul 2004. Prin urmare.acceptată ţinând seama de faptul că în acest fel riscul de contaminări este diminuat. cu privire la sterilizarea termică.000 tone/an). Din datele înregistrate în anul 2003 în judeţ s-a generat o cantitate de 1304 tone deşeuri periculoase spitaliceşti care trebuie eliminate prin incinerare. toate cele 7 crematorii au termen de închidere anul 2008.128/2002 privind incinerarea deşeurilor.000 tone pentru eliminarea deşeurilor periculoase.2008 a unei capacităţi de incinerare conforme de 63. Nămoluri În judeţul Sibiu. agricultură şi gospodărie comunală. nămoluri în industrie. deşeurile periculoase (spitaliceşti şi alte tipuri) generate la nivelul judeţului nu pot atinge cantitatea minimă anuală cerută pentru construirea unui incinerator.152/2005 privind prevenirea. au ca scop minimizarea cantităţii de deşeuri periculoase spitaliceşti ce trebuie eliminate prin incinerare. precum şi Planul de implementare a Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor. din activităţi antropice. deoarece numai cele de capacitate mare sunt rentabile şi pot fi strict monitorizate şi controlate este inoportună construirea în judeţul Sibiu a unui incinerator de deşeuri spitaliceşti şi alte deşeuri periculoase. amplasate în afara zonei locuite (minim 500 m). aprobate prin HG nr. Precizarea 162 .1248/2005. 268/2005 pentru modificarea şi completarea HG nr. conform Ord.

C. nu se pretează pentru utilizarea în agricultură. 10. Tratarea nămolurilor se face numai prin procese fizice de uscare.000 tone. armonizate legislaţiei Uniunii Europene.671 tone. Cantitatea totală de nămoluri depozitate pe paturile de uscare se estimează la 30. cu excepţia celor generate în metalurgia neferoasă.  nămoluri de la tratarea metalelor: 280 tone (inclusiv conţinutul hidric)  nămoluri din metalurgia neferoasă: 6. rezultate din staţiile de epurare ale fermelor zootehnice. care le fac improprii unor asemenea utilizări.  nămoluri din industria textilă şi pielărie: 4. Copşa Mică. Majoritatea nămolurilor nu se pretează pentru utilizare în agricultură în conformitate cu reglementările naţionale în vigoare.000 tone de nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti în localităţile Sibiu. O cantitate de 6. fiind valorificate intern sau exportate. etc. datorită conţinutului de metale grele. nu au înregistrat valori semnificativ diferite faţă de anii precedenţi. Avrig. datorită faptului că o parte importantă se pierd în reţelele de canalizare sau prin operaţiunile de transport. O cantitate nesemnificativă de nămoluri. Sometra S. de la staţiile de epurare ale localităţilor menţionate au fost tratate prin procese fizice de uscare pe paturile existente din cadrul fiecărei staţii. provenite din procesele tehnologice de pe platforma S.400 tone. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate În anul 2004 au fost generate cca. Mediaş.cantităţilor este dificilă. pe paturile de uscare. compuşi ai azotului. Copşa Mică. Nămolurile provenite de la epurarea apelor orăşeneşti. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu Depozite de deşeuri Depozitul ecologic de deşeuri Cristian În judeţul Sibiu există un singur depozit ecologic de deşeuri municipale şi asimilabile. se utilizează în agricultură ca fertilizant. construit pe teritoriul comunei Cristian.A.  nămoluri din industria sticlei şi emailului: 150 tone. sunt reintroduse în procese. Nămoluri reziduale generate în industrie Cantităţile de nămoluri generate în anul 2004 în judeţul Sibiu de activităţile industriale şi din agricultură. situat la 10 km de 163 .671 tone de nămoluri industriale. Nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate. Tipurile de nămoluri generate în judeţul Sibiu sunt:  nămoluri din agricultură: 600 tone.

O suprafaţă de 1. Depozite de deşeuri industriale În judeţul Sibiu există depozitul de deşeuri industriale.6 ha. odată cu înfiinţarea staţiilor de transfer. fragmentată în 12 locaţii pe teritoriul judeţului. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu 164 . cu o capacitate actuală de 3 000 000 mc şi o înălţime de circa 18 m. administrat de agenţi de salubritate. în Sibiu şi Mediaş în care s-au descărcat. Depozite de deşeuri periculoase Pe teritoriul judeţului Sibiu au fost exploatate două depozite de deşeuri periculoase. rezultate în urma activităţii de producţie. produse petroliere şi şlamuri toxice de la acoperirea metalelor. în mediul rural. începând cu anul 1992. este amplasat în perimetrul depozitului de deşeuri menajere de la Şomârd. Depozitul a fost înfiinţat în anul 1966.municipiul Sibiu şi care deserveşte 18 localităţi de pe o rază de cca. Suprafaţa totală a depozitului este de 19. în două excavaţii impermeabilizate cu geomembrană din polietilenă. Sunt stocate deşeuri inerte şi periculoase. urmând a fi desfiinţat. având un volum de 600 mc. amplasat fiind pe halda veche. respectiv 1987. înfiinţată în 1939. Depozitul din Sibiu. zgurile şi şlamurile depozitate sunt contaminate cu plumb. în proporţie de 80% depozit de deşeuri periculoase deoarece cenuşile.5 ha de teren. zinc şi alţi compuşi toxici. Este de menţionat faptul că depozitul de deşeuri industriale din cadrul S. amplasat în perimetrul depozitului de deşeuri menajere.5 ha. al SC Sometra SA Copşa Mică. care va fi epuizată în perioada 2007-2008. 30 km.A. în domeniul metalurgiei neferoase. poate fi considerat. împrejmuit. cadmiu. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu Depozite de deşeuri municipale În general la nivelul fiecărui oraş există câte un depozit de deşeuri municipale şi asimilabile neconform. care va fi închis etapizat până în anul 2010. este ocupată de mici depozite de deşeuri lemnoase.C. Depozitul din Mediaş. SOMETRA S. are un volum de 450 mc şi nu mai are capacitate de depozitare. într-o excavaţie impermeabilizată cu argilă. Acest depozit funcţionează cu prima celulă de depozitare în suprafaţă de 2.

evaluarea rezultatelor obţinute. referitoare la mediu şi la protecţia acestuia. asigurarea mijloacelor şi resurselor. Miza reuşitei acestui demers necesită căutarea şi utilizarea unor „tehnici şi instrumente” prin intermediul cărora. de la formularea acestora şi până la atingerea lor. Se prognozează o reducere cu un procent de 25% a deşeurilor biodegradabile depozitate pană în anul 2010 şi recuperarea a 50% din deşeurile de ambalaje. Principalul scop este acela de a prezenta fluxurile de deşeuri şi opţiunile de tratare a acestora. Complexitatea în continuă creştere a problemelor şi standardelor în domeniul gestiunii deşeurilor conduc la creşterea cerinţelor privind fluxul de deşeuri fiind necesar un efort tehnologic suplimentar pentru diminuarea cantităţii de deşeuri generate. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu Prognoză privind generarea deşeurilor de producţie Planurile de gestionare a deşeurilor au un rol cheie în dezvoltarea unei gestiuni durabile a deşeurilor. va fi determinată aplicând o creştere cu 2% pe an având în vedere corelarea acestuia cu dezvoltarea economică. este influenţată nu numai de evoluţia populaţiei. industrie. procesul continuu de ameliorare. procesul de analiză şi stabilire a obiectivelor şi ţintelor de mediu. cunoaşterea cerinţelor şi aşteptărilor tuturor părţilor interesate. Prognoza privind evoluţia indicelui de generare a deşeurilor menajere. obiectivele şi ţintele protecţiei mediului să devină un vector care îşi păstrează şi îşi dezvoltă claritatea mesajului pe întregul parcurs. nămoluri de la staţiile de epurare. deşeuri din construcţii şi demolări şi deşeurile colectate selectiv.Tendinţe privind generarea deşeurilor În perspectiva integrării României în Uniunea Europeană. deşeuri stradale. analiza problemelor şi a disfuncţionalităţilor. reprezintă un ansamblu de activităţi complexe de a căror organizare. stabilirea acţiunilor cu caracter corectiv şi chiar preventiv care se impun. implementarea activităţilor şi metodelor necesare. reglementare şi eficienţă depinde însăşi reuşita demersului de obţinere a unui mediu înconjurător durabil şi mai puţin poluat. pieţe. Prezentarea fluxurilor de deşeuri asigură identificarea zonelor în care sunt necesare măsuri tehnologice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de deşeuri. etc. Prognoză privind generarea deşeurilor municipale Cantitatea de deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ. dar şi de dezvoltarea economică şi a veniturilor populaţiei. Având 165 . La cantităţile de deşeuri colectate de la populaţie şi agenţi economici se mai adaugă deşeurile provenind din grădini.

în vedere noile evoluţii tehnologice. 166 .14. care se corelează cu PNAM şi cu planurile-programele judeţene de mediu şi de dezvoltare locală. cu sprijinul şi sub directa coordonare a Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor. dintre care cele mai reprezentative sunt: SC Interfrig Impex SRL Mediaş. În judeţul Sibiu iniţierea procesului PLAM a fost făcută de către autoritatea judeţeană pentru protecţia mediului. manometre. în colaborare cu Prefectura şi Consiliul Judeţean Sibiu. activităţile de depanare-întreţinere a echipamentelor frigorifice. recipienţi de recuperare. trebuie reconsiderate obiective şi direcţii noi în gestionarea deşeurilor care să fie fezabile pentru caracteristicile judeţului nostru. este desfăşurată la nivelul mai multor societăţi comerciale.03 " Asistenţă tehnică pentru întărirea Agenţiilor Locale de Protecţie a Mediului şi înfiinţarea Agenţiilor Regionale de Protecţie a Mediului". care conţine obiective de interes local pentru comunităţi cu peste 2000 de locuitori". şi s-a finalizat în martie 2004.PLAM Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) este descris în Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu (PNAM) ca un "inventar al problematicii locale de mediu şi un argument în dialogul cu organismele finanţatoare interne şi internaţionale. este de tipul ICPIAF produs la Cluj-Napoca (care cuprinde pompe de vid. 2003.componenta 3 "Elaborarea de Planuri Locale de Acţiune pentru Protecţia Mediului şi Planuri Regionale de Acţiune pentru Protecţia Mediului". detectori de freoni. fiind centru zonal de recuperat şi reciclat freoni. să nu fie prea complexe pentru a fi uşor de implementat. Procesul de desfăşurare a planului de acţiune pentru protecţia mediului a început oficial în iunie. PLAM a fost iniţializat prin programul PHARE RO9804.01. Agenţia de Protecţia Mediului Sibiu. etc. SC Pinguinul SRL Sibiu şi SC Nevada Impex SRL Sibiu. judeţeană şi regională. PLAM constituie un instrument de lucru pentru Agenţiile de Protecţie a Mediului şi reprezentanţii administraţiilor locale. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu Situaţia echipamentelor specifice utilizate la recuperarea agentului frigorific Pe raza judeţului Sibiu.). Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului .001 "Întărirea capacităţii instituţionale şi administrative pentru gestionarea politicilor de mediu în conformitate cu Acquis-ul comunitar" şi este implementat prin Programul PHARE RO0006. Echipamentul specific folosit în mod curent de către agenţii economici pentru recuperarea agentului frigorific.

Obiectivul principal al PLAM Sibiu.06. 15 din 29. în strânsă corelaţie cu aspectele economice şi sociale ale conceptului. din totalul investiţiilor de mediu ale agenţilor economici.2003 privind Constituirea Comisiei de Coordonare a Planului Local de Acţiune pentru Mediu la nivelul judeţului Sibiu. În conformitate cu prevederile H.05.STRUCTURA AŞEZĂRILOR.000 la 30. 2.G. Obiectivul general al PLAM Sibiu a fost stabilit prin reformularea sintetică a problematicii de mediu la nivelul judeţului. 410/14. DISPARITĂŢI TERITORIALE. în special cele naturale. strategia de dezvoltare şi elementele sale de bază au fost formulate pe baza analizei Swot a comunităţii sibiene. într-o manieră afirmativă.1991 judeţul Sibiu se încadrează în categoria judeţelor cu rangul II de ierarhizare. nr. în judeţul Sibiu proiectele pentru protecţia mediului sau axat în principal în domeniile gospodărirea apelor şi managementul deşeurilor. pentru PLAM Sibiu. Localităţi urbane de rangul III – populaţie de la circa 5. Localităţi urbane de rangul II – populaţie de la circa 50. peste 90% s-au realizat din surse financiare proprii ale agenţilor economici şi doar un procent foarte scăzut s-au realizat din surse provenite de la bugetul de stat. În mod particular. care a condus la identificarea competenţelor distinctive şi a factorilor cheie.000 locuitori: 167 . de succes ai comunităţii.000 locuitori: Municipiul Sibiu – reşedinţă de judeţ Municipiul Mediaş. pentru asigurarea unei durabilităţi a mediului care să susţină dezvoltarea durabilă a judeţului Sibiu.000 la circa 200. SPECIFICITĂŢI TERITORIALE ŞI DISPARITĂŢI ZONALE 6. din perspectiva dezvoltării durabile.Proiectul a fost instituţionalizat prin Hotărârea nr. Se poate remarca faptul că. îl reprezintă asigurarea durabilităţii mediului în aria teritorial administrativă a judeţului. La nivelul judeţului Sibiu ierarhizarea localităţilor urbane şi localităţilor rurale este următoarea : 1. Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2005 în judeţul Sibiu – Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu 6. Pentru anul 2005. anticipativă şi este în concordanţă cu obiectivele generale ale politicilor de mediu la nivel naţional şi global:  Reducerea expunerii populaţiilor şi ecosistemelor la poluarea mediului şi sporirea eficienţei cu care sunt utilizate resursele.1.

Ocna Sibiu. Avrig.Sate aparţinând municipiilor şi oraşelor – 25 . Se disting patru tipuri principale de moduri de viaţă ce impun cadre corespunzătoare: cadrul urban. compensează relativa îndepărtare de centrele urbane medii şi mari. Judeţul Sibiu ocupă locul 8 pe ţară după numărul de localităţi urbane. Răşinari. aceasta este situaţia comunelor: Şelimbăr. Cristian. Turnu Roşu. îmbinând cadrul natural oferit de locuinţele individuale cu accesul la locurile de muncă şi serviciile din municipii. exemplificăm: Agnita. Jina. Sălişte. Dumbrăveni. 3. Sălişte. Racoviţa. ambianţa şi animaţia centrului de oraş. precum şi o diversitate de locuri de muncă. 168 . După repartizarea lor pe forme de relief. Localităţi rurale de rangul IV – satele reşedinţă de comune – 53 4. Copşa Mică. Ocna Sibiului. comerţ. cadrul micilor oraşe şi a centrelor comunale importante care oferă locuitorilor săi un nivel de servire convenabil – învăţământ. Tălmaciu. care oferă locuitorilor săi servicii urbane de înalt nivel. Dumbrăveni. Axente Sever. în special terţiar. Tălmaciu. Râu Sadului.Oraşele – Agnita. Siguranţa „vieţii provinciale”. unităţile administrativ teritoriale se prezintă astfel: Unităţi administrativteritoriale Podiş-Deal Deal-munte Munte Nr. unde se remarcă o combinare mai accentuată a activităţilor cu funcţia turistică şi de recreere – Cârţa. locul 30 după numărul de municipii şi locul 33 după numărul de comune. comune 38 3 12 Localităţile judeţului sunt aşezate preponderent 70% în etajele de podiş şi de deal. din care . Localităţi rurale de rangul V – satele componente ale comunelor şi satele aparţinând municipiilor sau oraşelor în număr de 124. cultură – şi posibile locuri de muncă.Sate componente ale comunelor – 99 Formele diverse de urbanizare ale localităţilor judeţului sunt consecinţa modului de viaţă din aceste aşezări care sunt la rândul lor influenţate de acestea. Cisnădie. cadrul periurban convine în general celor ce trăiesc în preajma aşezărilor urbane. reprezentat de zone dense din municipiul Sibiu şi Mediaş. care îmbină modul de viaţă urban cu cel rural. oraşe 7 4 0 Nr. cadrul montan în care locuirea este integrată în spaţiul natural. Miercurea Sibiului.

cu un sat component: Arpaşu de Sus.cu localităţile componente: Sălişte. Zone unităţi Total Nr.locuitori administrative locuitor i şi oraşe teritoriale/ i număr de locuitori Total 64 423810 11 288. Cisnădie . Aciliu. Galeş.cu un sat component: Porumbacu de Sus şi Racoviţa .Din totalul de 53 de comune.cu o localitate componentă: Cisnădioara. Crinţ. Mag.cu un sat component: Sebeşu de Sus. Sibiul. 12 cu 18 sate componente se găsesc integral în zona montană: Boiţa. Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Mărimea medie a comunei în judeţul Sibiu este de 2685 locuitori. Fântânele. Vale. Orlat. Oraşe parţial în zona montană: Avrig . Mediaşul.cu o localitate componentă: Avrig. Turnu Roşu. Cârţişoara.811 4639 16680 41403 47553 13888 10598 - 169 . Amnaş Cele două municipii ale judeţului sunt situate la o altitudine medie de 415 m. locuitori 53 6 11 17 14 3 2 - 134.999 Sub 1000 6 4639 1001-2000 11 16680 2001-3000 17 41403 3001-4000 14 47553 4001-5000 5 22168 2 8280 5001-10000 6 37264 4 26666 10001-20000 3 41880 3 41880 50000-150000 1 56256 1 56256 Peste 150000 1 155950 1 155950 Sursa: date prelucrate după Direcţia Generală de Statistică Comune Nr. Porumbacu de Jos . 3 cu 3 sate aparţinătoare se găsesc parţial în zona montană : Arpaşu de Jos . Jina. Sadu. Tălmaciu . Unitatea Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 administrativteritorială Număr oraşe şi 9 10 11 municipii Număr comune 53 52 53 Număr sate 173 163 162 Sursa: Date operative anul 2006. Gura Râului. Râu Sadului. Municipi Nr. Tilişca. iar a satului de 823 locuitori. Săcel. Poiana Sibiului şi Poplaca. Sibiel. Răşinari. respectiv 285 m.cu o localitate componentă: Tălmăcel şi Sălişte .

evidenţiază mutaţii semnificative în numărul şi structura populaţiei comparativ cu anul 1992. Braşov 75. cu atât sunt mai dezvoltate satele. dar sub media pe ţară de 95.5 Jud. Porumbacu de Jos.000 şi respectiv 50. Ludoş. Marpod. Harghita 44. Din punct de vedere al densităţii populaţiei de 78.810 în mediul rural. În cadrul Regiunii Centru judeţul Sibiu deţine locul 2 ca şi grad de urbanizare după judeţul Braşov. DISPARITĂŢI DEMOGRAFICE Populaţia stabilă a judeţului Sibiu la 18 martie 2002. Bârghiş. judeţul Sibiu se situează peste densitatea de 74 locuitori/km² din Regiunea Centru. Reg. Covasna 52 48 Jud. prin plecarea masivă a locuitorilor etnici germani. Conform unui studiu realizat asupra relaţiei dintre dezvoltarea rurală şi urbanizarea regiunii Centru s-a ajuns la concluzia că. Copşa Mică.7 locuitori/ km². Merghindeal.3 urbană Populaţia 39. celelalte 9 oraşe au o populaţie sub 20. fiind determinate şi influenţate de acţiunea unui complex de factori de natură politică şi economică. datorită unei puternice dezvoltări a tradiţiilor meşteşugăreşti. deşi gradul de urbanizare a acestor judeţe este mai scăzut.19 %.000 de locuitori.810 persoane. 6.0 locuitori pe km² (2002). 6 dintre ele (Dumbrăveni. Sălişte.8 41. Jina.000 de locuitori.7 rurală Jud.2. Chirpăr. Sibiu 68. Tălmaciu. Mureş 52. Ocna Sibiului.000 de locuitori. există zone în judeţul Sibiu (Cîrţişoara. Bruiu. Datorită reliefului predominant de munte. conform recensământului.23 45. la un nivel similar de dezvoltare situându-se însă şi satele din judeţele Harghita şi Covasna.5 24. judeţul Sibiu se situează pe locul 11 pe ţară cu o pondere de 68.1 31. cea mai bună situaţie prezentându-se în judeţele Braşov şi Sibiu. doar municipiile Sibiu şi Mediaş depăşesc 150.La 1 ianuarie 2004 populaţia stabilă a judeţului era de 423.999 în mediul urban şi 134.77 Jud. Mihăileni) în care densitatea populaţiei este sub 20 locuitori/km² . Având ca indicator ponderea populaţiei stabile în municipii şi oraşe.8 Jud. din care 288.2 Jud. la nivelul judeţelor.2 47. Miercurea Sibiului) chiar sub 10. specifici ultimului 170 . depopulării unor sate. infrastructurii de transport deficitară. Alba 58. Centru Populaţia 60. cu cât urbanizarea este mai ridicată. şi nu în ultimul rând prin sporul negativ al populaţiei.9 Sursa: Anuarul Statistic 2004 Deşi mai mult de 2/3 din populaţia judeţului locuieşte în mediul urban.

Rromii. Populaţia pe sexe.8% din total faţă de 67.3‰. rămân aproximativ. o creştere a divorţurilor şi o scădere a numărului de căsătorii. C.6 %. totodată.8 şi 3. faţă de 1992.1%. migraţia externă în favoarea bărbaţilor. la -421. ca pondere. la 631. Disparităţi în ceea ce priveşte populaţia A. în anul 2003. Din punct de vedere al ratei mortalităţii infantile a fost înregistrat un procent de 13. însemnând 48.deceniu. spre deosebire de anul 1992. când procentul era de 17. de reformare a economiei şi societăţii româneşti pe calea modernizării şi a valorilor democraţiei. Populaţia de sex masculin s-a cifrat la 204977 persoane. mai mică cu 6. datorită emigrărilor masive a populaţiei de etnie germană. ca de altfel şi la nivelul întregii ţări.8‰ .574 persoane în mediul urban. Deşi populaţia de naţionalitate română a scăzut în 2002.7% la 90. respectiv un procent de 51.9% la recensământul din din 1992. la nivelul judeţului Sibiu. adică 4.554 persoane. Sporul natural a scăzut semnificativ în perioada 1995-1997. Aşadar în judeţul Sibiu. Populaţia pe etnii – naţionalitate. cu 15.0%. Se observă. Rata mortalităţii. care în decurs de numai 10 ani a scăzut cu 61.7%. la recensământul din martie 2002 s-au înregistrat 277. sensibil mai scăzută decât media naţională (12.6% din 171 .724 persoane. populaţia feminină devansează numeric cea masculină cu procente cuprinse între 2. D. ponderea acesteia a crescut de la 87. etc. B.7% rămânând doar 6. a reaşezării populaţiei pe medii în această perioadă. în anul 2002 şi -144. mai ales. De remarcat este situaţia populaţiei de etnie germană. În ceea ce priveşte mişcarea naturală a populaţiei s-a constatat o scădere a sporului natural de la 1725 în anul 1990. adică 65. datorită scăderii natalităţii şi a creşterii deceselor.4%. în anul 1992. mortalitatea diferită pe sexe. a scăzut numărul copiilor născuţi morţi şi a celor decedaţi sub un an. iar cea feminină la 216747 persoane. cunoscând apoi o uşoară ameliorare în perioada 1998-2000. deci o scădere cu 2.9%.2‰. În cazul populaţiei maghiare scăderea a fost doar de 0. Populaţia pe medii. la acelaşi nivel din 1992. Acest fapt se datorează mai multor factori printre care amintim: proporţia pe sexe a născuţilor vii.4‰). pentru ca în anii 2001-2002 să scadă foarte brusc. în judeţul Sibiu.6%.144 persoane. Scăderea populaţiei din judeţul nostru este mai pregnantă decât la nivelul ţării. rezultaţi din dificilul proces de tranziţie. Această situaţie s-a creat atât datorită sporului natural negativ înregistrat în ultimii 10 ani. Datorită condiţiilor specifice tranziţiei spre economia de piaţă. care a fost de doar 4. a fost de 421. Pozitiv este faptul că. Populaţia stabilă a judeţului Sibiu la 18 martie 2002. a fost în anul 2002 de 11.9% decât la recensământul precedent din anul 1992.

Celelalte naţionalităţi. Poiana Sibiului. cehi. Tălmaciu. În cadrul populaţiei judeţului. Populaţia după limba maternă. Alţîna. sârbi. restructurarea centrelor monoindustriale.1% (0. Laslea.. Din datele centralizate comunicate de primării. excluderea populaţiei rrome de pe piaţa muncii.5%. excluderea economică şi socială. Brădeni. urmate de evanghelică. Tălmaciu. rata şomajului.8%. polonezi.2% reprezintă categorii de persoane atee. La nivelul judeţului doar 0. Toate acestea determină un standard de viaţă foarte scăzut. respectiv 86. provin din familii mixte în care limba română este utilizată curent în casă. migrarea populaţiei.6% pe când media pe ţară este de 60. ca de exemplu: creşterea abandonului copiilor. baptistă. creşterea abandonului şcolar în rândul copiilor.9% nivel ţară). care reprezintă 89. Nocrich. română. creşterea fenomenului infracţional în rândul populaţiei de etnie rromă. Roşia. etc.1% din populaţia ţării. Marpod.totalul populaţiei. fenomene de poluare. etc. ca şi a României. ruşi. Bazna. şi-au declarat limba maternă. calitatea mediului înconjurător. dependenţa aproape exclusivă de agricultură. infrastructură slab dezvoltată în transporturi. îi regăsim în mediul rural în proporţie de 72.9% (3. Confesiuni religioase mai importante în judeţul Sibiu sunt: romano-catolică cu pondere de 1. cu efecte negative în rândul acestei etnii. Aşadar 15.8% în acest mediu. în judeţul Sibiu.1% din populaţia judeţului. apă172 . De remarcat sunt două aspecte legate de mediile de localizare a persoanelor de naţionalitate maghiară şi rrom.7% nivel ţară). Cisnădie – se confruntă cu probleme majore în ceea ce priveşte dezechilibrele forţei de muncă. lipoveni. unde numărul persoanelor cu limba maternă română este mai mare decât al celor de naţionalitate română cu 336. respectiv: ucrainieni. Şura Mare. etc. se evidenţiază preponderenţa persoanelor de religie creştin ortodoxă. rezultă o concentrare mai mare a numărului de persoane şi ponderii sărăciei populaţiei rrome în oraşele: Copşa Mică. Dumbrăveni. Anumite zone din judeţ – Copşa Mică.628 persoane. greci. Arpaşu de Jos. Rromii.061 de naţionalitate română. faţă de 382. Numărul mare de populaţie rromă din localităţile sus-menţionate ridică probleme sociale. analiza după limba maternă scoate în evidenţă faptul că 397.920 persoane. şi în comunele: Târnava. Porumbacu de Jos. Ocna Sibiului. reprezintă doar 0. Biertan. În strânsă legătură cu structura pe naţionalităţi a populaţiei. respectiv 1. bulgari.2% nivel ţară). fără religie sau religie nedeclarată.7% şi la nivelul ţării 1. creşterea coeficientului de îmbolnăviri. greco-catolică cu 2. adventistă. F. comunicaţii. Fenomenul este valabil şi la nivel de ţară. E. infrastructură socială săracă.567 persoane de alte naţionalităţi. scăderea nivelului de educaţie şi de formare profesională. Populaţia după religii. penticostală. Moşna. reformată cu 1. activităţi economice slab diversificate.5% (4. turci. Dumbrăveni.

judeţul va urmări pe termen lung. Dezvoltarea şi modernizarea reţelei de căi de comunicaţie reprezintă un element de bază în relansarea economică a judeţului Sibiu. apariţia depopulării. judeţul Sibiu este traversat de 108 km din două trasee de drumuri europene. traversând Munţii Carpaţi pe valea Oltului. E 68 şi E 81 şi dispune de o reţea bine reprezentată de drumuri publice. în consecinţă. Reţeaua de drumuri Situat în centrul României. Municipiul Sibiu este intersecţia a două coridoare de căi de comunicaţie. în creşterea calităţii vieţii populaţiei. decât din cele regionale sau locale. Starea materială a comunităţilor are ponderea cea mai mare în a impune un mod de transport şi.canalizare şi staţii de epurare. Cealaltă axă principală uneşte centrul Munteniei cu estul Transilvaniei. Pentru evaluarea situaţiei existente şi a potenţialului infrastructurii locale vor trebui analizate: infrastructura de transport. fiind dezvoltată pe direcţia nord-sud. Infrastructura de transport Această secţiune a fost elaborată ţinând seama de principalele modalităţi de transport din perimetrul judeţului: căile ferate. de primă importanţă în reţeaua rutieră şi feroviară a ţării. În primul rând este vorba despre axa Braşov-Arad care face legătura dintre capitala ţării şi frontierele de vest. 2005) 6. care se află pe cele două coridoare. transport rutier.( Sursa Statistică Teritorială. Beneficiind de această aşezare. infrastructura de utilităţi. asistenţă medicală precară. în înscrierea judeţului în reţeaua europeană de transport. hidrografie – şi de forţa economică a comunităţilor implicate. unind centrele din sudul Transilvaniei. Este de aşteptat ca derularea investiţiilor să se facă cu un aport mai mare din sursele naţionale şi externe. 173 . spor natural negativ. DISPARITĂŢI ÎN DOMENIUL INFRASTRUCTURII ŞI AL UTILITĂŢILOR PUBLICE Punerea la dispoziţie a unei infrastructuri fizice reprezintă premiza oricărei dezvoltări economice sustenabile.3. Principalele dificultăţi ale realizării infrastructurii de transport sunt legate în principal de configuraţia cadrului natural – relief. creşterea numărului de şomeri. opţiunea pentru un tip de infrastructură. cu impact pe o perioadă lungă de timp. politicile de realizare a infrastructurilor tehnice de comunicaţie şi transport. infrastructura de învăţământ şi infrastructura sanitară .

9 %.judeţene şi comunale. Roşia. Poiana Sibiului. Drumurile locale care au îmbrăcăminte uşoară reprezintă 33. Roşia.5% din total drumuri judeţene şi comunale. reţeaua de drumuri comunale este satisfăcătoare în localităţile: Agnita. Loamneş. Porumbacu de Jos. Orlat. Prin aceste noduri de cale ferată se realizează legături atât cu toată ţara.9 km/100 km2 şi aproape egală cu densitatea pe Regiunea Centru (29. Răşinari. Doar 9. Şeica Mică. iar din totalul de 53 de comune doar 23 dispun de o asemenea reţea. Alma. Brădeni. Cu toate acestea densitatea liniilor de cale ferată de care dispune judeţul Sibiu se situează peste media pe regiunea Centru cu 1. Din punct de vedere al transportului feroviar judeţul Sibiu deţine câteva noduri de cale ferată cum ar fi: Sibiu. reprezentând 2. Cîrţişoara. Infrastructura de transport local în multe zone este necorespunzătoare.5 km/100 km2. situând judeţul pe ultimele locuri din ţară.3% şi peste media pe ţară 29.0% din totalul drumurilor publice din România care este de 78600. Densitatea drumurilor publice în judeţul Sibiu este de 29. judeţul Sibiu ocupă locul patru în ceea ce priveşte total lungime drumuri publice. Axente Sever. Rîu Sadului. locul cinci în ceea ce priveşte total lungime drumuri naţionale şi locul patru în ceea ce priveşte total lungime drumuri locale .743 km. fiind sub densitatea pe ţară care este de 32. nivelul de înzestrare a locuitorilor cu instalaţii de alimentare cu apă potabile din reţeaua publică este destul de scăzut în medie doar 17 locuitori din 100 beneficiind de reţea de distribuţie a apei din reţea publică. faţă de 10% la nivel naţional dar peste media de 4% pe regiune.4 %. Arpaşu de Jos. Lungimea drumurilor publice din judeţul Sibiu este de 1599. din drumurile judeţene şi comunale sunt modernizate.În cadrul Regiunii Centru. Sadu. Apoldu de Jos. Poplaca. de linie normală cu o cale şi a unor linii de cale ferată cu ecartament îngust. respectiv: Alţîna.4 km/ 100 km2). Racoviţa. Hoghilag. Reţeaua de căi ferate Dacă ne raportăm la anul 1990 densitatea totală a liniilor de cale ferată au înregistrat o scădere de 4. Păuca şi slab dezvoltată în: Sălişte.7%.966 km. principalul motiv constituindu-l scoaterea din circulaţie a 7 km. (date 2002).7% din total. Potrivit informaţiilor furnizate de Serviciul administrare drumuri şi poduri. Sistemul de alimentare cu apă În mediul rural. Nocrich. Gura Rîului. Arpaşu de Jos.3 %. Copşa Mică şi Podul Olt. Şeica Mare. menţionăm faptul că. Menţionăm că oraşul Miercurea Sibiului nu are reţea de distribuţie a apei. Jina. şi sub media pe ţară cu 2. Blăjel. cât şi cu Europa Centrală şi de Vest. peste media pe regiune 31. Şura 174 . Dîrlos.

Prin realizarea acestei magistrale Vinţu de Jos-Sibiu. iar celelalte localităţi au reţea de canalizare care trebuie reabilitată şi extinsă. Râu Sadului. Gura Râului. Aşadar. Pentru alimentarea cu gaze a localităţilor din Sud-Vestul judeţului. Avrig şi Copşa Mică. oraşele Miercurea Sibiului şi Ocna Sibiului nu au reţea de canalizare. Apoldu de Jos+Sângătin. din care 9 municipii şi oraşe beneficiază de alimentare cu gaze-naturale. Prin proiectul de execuţie se prevede alimentarea cu gaze naturale a următoarelor localităţi : Miercurea Sibiului. 175 . în anul 2003 s-a executatat de către STGN Transgaz SA Mediaş în totalitate conducta de aducţiune.82 km. în care aprovizionarea cu apă a locuinţelor şi a activităţilor economice este incompletă sau deficitară. Mediaş. Ludoş+ Gusu. Tîrnava.7 %. Sălişte+ Vale+ Galeş+ Aciliu+Amnaş. Staţii de epurare a apelor uzate există doar în: Sibiu. Oraşele care nu dispun de reţea de gaze naturale sunt: Miercurea Sibiului şi Sălişte. Apoldu de Sus. Poiana Sibiului. în mediul rural doar 15 localităţi din totalul de 53 dispun de reţea de alimentare cu gaze naturale. Poplaca. doar 2 localităţi din totalul de 53 de localităţi beneficiind de reţea de canalizare – Gura Rîului şi Sadu. Tilişca+ Rod. Sistemul de distributie a gazelor naturale Sistemul de distribuţie a gazelor naturale la nivelul judeţului Sibiu însumează 794. în funcţie de execuţia reţelei de execuţie în localitate .Mică. În mediul urban. reţele care necesită – în etapa actuală şi de perspectivă lucrări de reabilitare şi extindere. s-a urmărit şi înbunătăţirea nivelului de presiune a gazului metan în municipiul Sibiu în perioadele de cpnsum maxim. să fie finalizate şi branşamentele şi SRM-urile (staţii de reglaremăsurare) de pe traseul conductei. Dobârca. care situează judeţul Sibiu pe locul 17 pe ţară cu o pondere de 2. Sadu. cu menţiunea că în aceste localităţi se impun lucrări de extindere şi reabilitare. De menţionat este faptul că. Jina. urmând ca . În mediul rural nivelul de înzestrare cu reţele de canalizare este foarte scăzut.6 km. Săcel+ Mag+ Sibiel+ Fântânele. Sistemul de canalizare (situaţia staţiilor de filtrare) Reţeaua de canalizare este extinsă la 13 localităţi din care 11 sunt municipii şi oraşe şi are o lungime simplă a conductelor de canalizare de 461. Tilişca. din cele de mai sus rezultă faptul că reţelele de alimentare cu apă sunt o prioritate pentru numeroase localităţi.

Paltin 1. Răcăriţa) şi o centrală electrică de termoficare. Roşia – Daia Nouă. 176 . gospodării neelectrificate. Exemplificăm câteva localităţi – sate . datorită gradului înaintat de uzură al unor echipamente şi materiale electroenergetice. INFRASTRUCTURA DE COMUNICAŢII Reţele de comunicaţii date şi Internet Modernizarea sistemului de telefonie şi asigurarea serviciilor de specialitate pentru telefonizarea localităţilor cu peste 1. Sadu. microhidrocentrale şi minihidrocentrale (pe râurile Cibin. Văleni. Olt. Gradul de electrificare al judeţului este de 99%.Sistemul de alimentare cu energie electrică Judeţul Sibiu este un producător de energie electrică atât printr-o serie de hidrocentrale (amplasate pe râurile Sadu. Răşinari – Prislop.parţial electrificate: Porumbacu de Jos . număr de consumatori existenţi. precum şi de nesistematizarea reţelelor urbane edilitare (ceea ce conduce la unele perturbaţii în funcţionarea unora în cazul intervenţiei la cele învecinate). Lotrioara. Tălmaciu – Armeni.000 de locuitori situează judeţul Sibiu pe primul loc pe ţară. Şi reţelele de distribuţie (pe medie şi joasă tensiune) prezintă unele disfuncţionalităţi legate de existenţa unor gospodării în mediul rural neelectrificate. Sebeş.Colun şi Cisnădioara. 6. Ernea. calculat ca raport între suma numărului de consumatori casnici existenţi. se poate spune că starea tehnică a acestor reţele nu este satisfăcătoare. Dumbrăveni – Saroşu. Pădureni. Petiş. Majoritatea echipamentelor primare şi secundare din staţiile de transformare au o uzură fizică şi morală.4. La ora actuală o serie de localităţi dispun de centrale telefonice şi echipamente digitale şi s-au creat condiţiile tehnice necesare conectării la internet a şcolilor şi primăriilor din localităţile în care sau instalat centrale digitale. Cibin). Albi (cu un număr de 104 gospodării). În prezent. Răşinari.000 de locuitori (260). după municipiul Bucureşti. Sadu – Tocile. şi neelectrificate: Păltiniş 2. Platoş-Păltiniş. Nocrich (cu un număr de 1740 de gospodării/apartamente). ca număr de abonamente telefonice la 100 de gospodării (78) şi ca număr de abonaţi particulari la 1. Sălişte – Şanta. Disfuncţionalităţi în transportul şi distribuţia energiei electrice Liniile de transport a energiei electrice realizate înainte de 1990 nu au beneficiat decât în mică măsură de reparaţii capitale. de iluminat public deficitar într-o serie de localităţi din mediul rural. Avrig.

12.Localităţi netelefonizate în judeţul Sibiu sunt următoarele: Paltin.444. Ocna Sibiului. din pacate. DISPARITĂŢI ÎN DOMENIUL CALITĂŢII VIEŢII. Cauza principală a acestei evoluţii este scăderea populaţiei de vârstă şcolară şi creşterea ratei abandonului şcolar. Şelimbăr – cu câte 8. consecinţă a scăderii natalităţii. în comunele: Cîrţişoara. respectiv 41%. menţionăm faptul că. Nocrich – 9. pentru învăţământ superior: 8. municipiul Mediaş . Repartizarea acestor obiective turistice este mai pregnantă în municipiul reşedinţă de judeţ . Prislop. o tendinţă de scădere accentuată a populaţiei şcolare. 177 .4. Iacobeni – 10. Lotrioara. Albi. Răşinari. Referitor la învăţământul liceal vom menţiona că există unităţi de învăţământ de acest gen în mediul urban care şcolarizează un număr mic de elevi. Gura Rîului. EDUCAŢIEI ŞI CULTURII Se constată. astfel: Roşia – 11. creaţia de valori spirituale a îndeplinit firesc. Muzeul de Istorie şi Muzeul de Istorie Naturală. pentru învăţământ liceal:16%.538 sunt de sex masculin. În evoluţia ţării. referindu-ne la Sibiu se poate spune a fi judeţul cu 29 muzee şi case memoriale.2 % în perioada 1990-2003. Un element important vizavi de conceptele egalităţii de şanse. enumerăm comunele cu un număr mai mare de unităţi de învăţământ. respectiv 5.10. Bîrghiş.1. Aţel . Un alt aspect relevant îl reprezintă structura – în procente . 6. din totalul studenţilor înscrişi în instituţiile de învăţământ superior.. respectiv 13.352 sunt de sex feminin iar 10.9%. Tălmaciu . pentru învăţământ profesional: 6. de la 634. comparativ anii 1995/1996 – 2002/2003. beneficiind şi de sprijinul consiliului judeţean şi al consiliilor locale.3. Lazaret. precum şi nediscriminării.1 şi Sălişte . Laslea – 9. Cisnădie . Avrig 1. un rol de liant şi de fundament al afirmării identităţii naţionale. Racoviţa. şi anume: pentru învăţământ primar şi gimnazial: 50%. respectiv 22. numărul acesteia diminuându-se cu 16.5%. Pădureni.8%. Porumbacu de Jos – 9. Orlat.2. Activitatea sportivă şi de tineret este coordonată de către Inspectoratul Judeţean Şcolar Sibiu şi Direcţia pentru Sport a judeţului Sibiu şi Direcţia pentru Tineret Sibiu care sunt servicii publice descentralizat. fapt care contribuie în acelaşi timp şi la dezvoltarea economică locală. în oraşele: Agnita .3%. Cât priveşte ponderea învăţământului de toate gradele în anul şcolar 2002/2003 pe localităţile rurale din judeţul Sibiu.250 la 531. Şeica Mare – 9. Astfel spus. Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale “Astra”.11. Poiana Sibiului.populaţiei şcolare din învăţământul de toate gradele pe tipuri de şcoli. dar şi în zona rurală.5%. Caracteristice Sibiului sunt Muzeul Brukenthal. respectiv: Miercurea Sibiului. Mighindoala. aceeaşi tendinţă regăsindu-se şi la nivelul întregii ţări. Tălmaciu spre deosebire de alte oraşe din judeţ.5. Păuca.

4 femei şi 47. Din punct de vedere a nivelului de pregătire. Bruiu. 75. Şelimbăr. sănătate. Mediaş. la polul opus aflându-se: Mediaş. Aţel. industrie. Jina. Având ca termen de comparaţie perioada 2001-2004. Gura Rîului. Avrig. comerţ. se observă trendul descrescător al ratei şomajului atât pe total populaţie. Sibiu.597 în comune) cele mai pregnante localităţi care desfăşoară asemenea servicii sunt: mun. gimnazial şi profesional – 58. 6. Loamneş. Cisnădie. populaţia ocupată civilă era de 163. Păuca. Bruiu. Cîrţişoara. Roşia. Slimnic. Din această sumă. Poiana Sibiului. cei cu 178 .4%. Sălişte. Sibiu. diferenţe notabile faţă de localităţile menţionate. În ceea ce priveşte populaţia ocupată. Orlat. cât şi prin raportarea la sexul feminin. precum şi o creştere a numărului acestor persoane în activităţile de: construcţii. se constată o reducere a numărului de persoane ocupate în următoarele domenii: agricultură.6% bărbaţi. Şeica Mare.4% şi a acelora cu vârsta între 40-49 ani – 29. Dîrlos. la Serviciul public de specialitate "Sala Transilvania". Poiana Sibiului. Cristian. silvicultură. ponderea o reprezintă şomerii cu o pregătire primară.4%. Din datele cuprinse în Caietul statistic al judeţului Sibiu comparativ anii 2002-2003. Jina. Dumbrăveni. hoteluri şi restaurante.595 persoane ocupate în agricultură/judeţ (1998 în municipii şi oraşe şi 14.4 mii bărbaţi. DISPARITĂŢI ÎN NIVELUL DE OCUPARE La sfârşitul anului 2003. Bîrghiş. Poplaca.541 persoane ocupate în acest domeniu. Cîrţa.6 mii reprezintă femei şi 88. Turnu Roşu. În industria prelucrătoare menţionăm un total de 52. în sensul reducerii ponderii acestei activităţi. Cîrţa. asistenţă socială. Biertan. Rîu Sadului. Explicaţia reducerii ratei şomajului an de an. Bazna. apoi Arpaşu de Jos. Valea Viilor. transport. Alţîna. Mihăileni. la acest capitol. Axente Sever. Cea mai mare parte a persoanelor angrenate în acest segment de activitate este înregistrată în: mun.664 în comune. Şura Mare. conform datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi care se regăsesc în capitolul referitor la populaţie. depozitare şi comunicaţii. Racoviţa. administraţie publică. Axente Sever.6. Copşa Mică – datorită factorilor poluanţi -.877 în municipii şi oraşe şi 10. Păuca. se datorează aplicării riguroase a măsurilor active stabilite în Legea 76/2002 cu modificările şi completările ulterioare.3 mii persoane. Chirpăr. sunt consemnate în: Copşa Mică. Micăsasa. Tilişca. Dumbrăveni. precum şi la bazinele: Olimpia şi Neptun.Procesul de pregătire şi întrecerile sportive se realizează în cele 35 de baze sportive ce se regăsesc la nivelul judeţului. Rîu Sadului. Iacobeni. judeţul Sibiu ocupând locul 25 între judeţele din ţară. din care 41. pe activităţi ale economiei naţionale. Cîrţişoara. mun. Pe categorii de vârste ponderea mai mare o reprezintă persoanele cu vârsta între 30-39 ani – 27. Ludoş. Brădeni. Analizând aceste date menţionăm că ponderea şomerilor pe sexe este de 52. exemplificăm două dintre acestea: din totalul de 16. Răşinari. Marpod.

iar aceia cu pregătire universitară – 8. Biertan. Jina.7. Aşadar. Creşteri peste media naţională au fost înregistrate în următoarele domenii de activitate: industrie. Cîrţa. administraţie publică şi apărare. Rîu Sadului. Brădeni.pregătire liceală şi postliceală reprezintă 38. Ludoş. învăţământ. Vurpăr. DISPARITĂŢI LA NIVEL SOCIAL PE TERITORIUL JUDEŢULUI SIBIU Veniturile totale medii lunare/persoană în anul 2003. concomitent cu o reducere a societăţilor comerciale active proprietate de stat/mixt şi a societăţilor comerciale mari. număr relativ mic a fost înregistrat în: Alţîna. pe anul 2003 (comparativ cu anul 1996) s-a constatat o creştere a numărului de societăţi comerciale active proprietate privată. Ocna Sibiului. abaterile semnificative faţă de medie. Poplaca. Poiana Sibiului. Brădeni.109. însă sub media înregistrată la nivel naţional. Rîu Sadului. 6. în urma recensământului din martie 2002. Situaţia populaţiei inactive reprezentată de pensionari/total populaţie inactivă/localităţi. a persoanelor independente. intermedieri financiare. înregistrate la nivelul unor activităţi ale economiei naţionale: agricultură.8%. Răşinari. astfel: Cisnădie.648. Alţîna. transporturi. Remarcăm. Roşia. Marpod. concomitent cu reducerea celor ocupate în industrie şi transporturi.creştere a numărului de pensionari: mun. vânătoare şi silvicultură. Păuca. reducere a numărului de şomeri: Avrig. potrivit Breviarului statistic al judeţului Sibiu.8%. în cuantum de 4. precum şi celelalte activităţi ale economiei naţionale. de asemenea. Porumbacu de Jos. Vurpăr. sănătate şi asistenţă socială. Axente Sever. Iacobeni. Avrig. respectiv o creştere de peste un milion lei faţă de anul 2002. Păuca. comerţ. a societăţilor comerciale active micro. 179 . are următoarea configuraţie . în judeţul Sibiu. Copşa Mică. Brateiu. Hoghilag. Blăjel. Mediaş. Dîrlos. Aţel. Mihăileni. Arpaşu de Jos. Cîrţişoara. Şura Mare. Orlat. Chirpăr. Roşia. Scăderea ponderii populaţiei active s-a manifestat cu precădere în sectorul de stat. mici şi mijlocii. a asociaţiilor familiale. Tîrnava. Pe piaţa muncii s-au produs mutaţii structurale în ceea ce priveşte repartizarea pe sectoare de activitate. au fost de 4. Tilişca.839.449. Bruiu. în sensul creşterii populaţiei ocupate în comerţ şi servicii. Chirpăr. Moşna. au fost consemnate următoarele localităţi cu număr mare de şomeri. este faptul că în ultimul an au apărut o serie de unităţi industriale care oferă locuri de muncă pentru şomeri. Ludoş. Apoldu de Jos. Arpaşu de Jos. hoteluri şi restaurante. Îmbucurător pentru judeţul Sibiu. construcţii. care a fost redus prin privatizare şi creşterea populaţiei active angajate în sectorul privat. Referitor la persoanele şomere la nivelul judeţului. Bruiu.

. Ţinând cont de situarea geografică a celor 10 localităţi în care densitatea persoanelor cu handicap este cuprinsă între 0. Emailul S. Din cele 64 de localităţi (oraşe şi comune) ale judeţului Sibiu. iar în comune. la nivel urban şi rural. Cristian.03-0. iar restul în mediul rural (33. Apoldul de Jos.C. Vurpăr au aceasta densitate cuprinsă în intervalul 0. 342 (cu precădere în următoarele localităţi: Gura Rîului. respectiv 66. Geromed S. Pentru zona muntoasă din vest. Bazna şi Brateiu în nord-vest. Miercurea.În ceea ce priveşte situaţia persoanelor cu handicap consemnăm faptul că.C. Potrivit aceleiaşi strategii. Şeica Mare. o posibilă cauză ar putea fi poluarea ridicată datorată existenţei Combinatului de la Copşa Mică.62%). din totalul de 617 clădiri construite în perioada 2001-2002.8.04 putem contura 3 zone: Mediaş.009 pe cap de locuitor. 275 au fost realizate în municipii şi oraşe (cu ponderea cea mai mare în cele două municipii) un număr de 275.59%. în 10 dintre acestea. Şeica Mare şi Vurpăr – central: Tilişca.38%). datorită izolării geografice şi a mentalităţii de a păstra întreaga avere în familie. Pentru prima zonă menţionată.C. zona cea mai afectatǎ în ceea ce priveşte calitatea aerului este zona Copşa Micǎ–Mediaş. Jina). 3 sunt cu handicap). Ponderea persoanelor cu handicap accentuat este relativ aceeaşi în mediul urban şi rural (65.02 pe cap de locuitor. având ca punct de reper anul construirii.A. Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică. 19 dintre localităţi au o densitate sub 0. Aşadar. Apoldu de Jos. Sălişte. majoritatea persoanelor cu handicap adulte locuiesc în mediul urban (66. unitate cu profil de metalurgie neferoasǎ.A. 6. Sadu.04 iar Mediaş. şi S.A.03 şi 0. Poiana Sibiului. Poiana Sibiului.78%). potrivit Strategiei judeţene de asistenţă socială pentru perioada 2005-2007-2013. Copşa Micǎ. Bazna şi Brateiu au o densitate de peste 0. Miercurea Sibiului şi Cristian în vest.04.03 pe cap de locuitor (la 100 de persoane adulte. S. situaţie determinatǎ de emisiile de poluanţi provenite de la S. o posibilă cauză este cosangvinizarea. Vitrometan S.C. în Merghindeal fiind de 0. Un alt aspect important îl reprezintă numărul de clădiri – locuinţă. densitatea persoanelor adulte cu handicap neinstituţionalizate depăşeşte 0. DISPARITĂŢI ÎN DOMENIUL MEDIULUI Zone critice privind deteriorarea calităţii mediului de pe teritoriul judeţului În judeţul Sibiu. Sometra S. Tilişca.) 180 . în judeţ oferta de servicii alternative pentru persoanele cu handicap este insuficientă. Roşia. la care se adaugǎ emisiile provenite de la agenţii economici de pe platforma industrialǎ a municipiului Mediaş (S.A. Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002.

când a fost repus în funcţiune. La aceasta contribuie şi evacuările directe din zonele fără canalizare centralizată din municipiul Sibiu. Râul Hârtibaciu-sectiunea aval Agnita .staţia de epurare Mohu fiind dezafectat în cursul anului 2004.R. Pe tronsonul Agnita-Cornăţel calitatea apei râului se îmbunătăţeşte la majoritatea grupelor de indicatori. Râul Cisnădie. Râul Cibin-secţiunea aval Talmaciu . Sunt depăşite limitele la grupa regimul oxigenului. Râul Hârtibaciu-secţiunea Cornăţel .clasa realizată este: a IV-a. râul Hârtibaciu. Carmolimp S. 181 .clasa realizată este: a IV-a.A. Viştea de Sus . Au fost racordate la acest colector doar apele uzate industriale din localitatea Cisnădie-care reprezintă cca o treime din totalul apelor uzate evacuate.clasa realizată este:a IV-a. cu ape relativ curate. colectorul principal Cisnădie . Evacuările necentralizate de ape uzate.clasa realizată este: a IV-a. au o influenţă semnificativă asupra calităţii râului Cibin în această secţiune. provenite din activitătile gospodăreşti din localitatea Tălmaciu. După localitatea Mohu Cibinul primeşte un afluent de stânga. Râul este de clasa a IV-a. Aval de oraşul Cisnădie râul este puternic poluat de apele uzate neepurate menajere şi industriale din localitate.Zone critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă Calitatea apelor de suprafaţă din judeţ pe anumite tronsoane este necorespunzătoare datorită prezenţei peste limitele admise a unor compuşi toxici şi specifici care au contribuit la perturbarea echilibrului biologic a ecosistemului acvatic. In Sibiu râul este poluat de evacuări menajere sau industriale provenite de la colectoarele cu deficienţe privind capacitatea de preluare. dar şi apele reziduale insuficient epurate de la S.C. Zootehnic Veştem. S-au înregistrat depăşiri la grupa micropluanţilor.C.clasa realizată este:a IV-a.Secţiunea aval Cisnădie . mai ales în perioadele cu ploi abundente. Râul este poluat de evacuarea apelor uzate neepurate menajere şi industriale din localitatea Agnita care nu dispune de staţie de epurare. până în luna septembrie. a scăzut ca urmare a creşterii gradului de recirculare a apelor uzate. Râul Cibin-secţiunea Mohu .L.clasa realizată este: a V-a. SOMETRA COPŞA MICĂ S. cele menajere fiind deversate direct în râul Cisnădie. nutrienţi şi micropoluanţi. Râul Hârtibaciu-secţiunea amonte Agnita . excepţie făcând grupa micropoluanţilor. Râul Târnava Mare-secţiunea aval Copşa Mică -clasa realizată este:a IV-a Concentraţia de metale grele în masa apei se menţine la cote ridicate deşi încărcarea efluentului industrial provenit de la S.Compl. fiind poluat de evacuările necentralizate ale apelor uzate rezultate din activităţile gospodăreşti ale localităţilor din amonte.

De menţionat şi prezenţa metalelor grele în apele subterane din zona Copşa Mică.Zone critice din punct de vedere al poluării apelor subterane Poluarea apelor subterane în judeţul Sibiu nu a atins pragul critic. acestea se întâlnesc mai ales sub forma alunecărilor profunde şi cu extindere mare. Procesele de degradare a terenului cu largă amplitudine în zona Copşa Mică sunt însă deplasările de teren. Eroziunea de adâncime este prezentă în măsură mai mică. la care procesele de eroziune sau deplasare în masă li se asociază fenomenul de poluare. Zone critice din punct de vedere al degradării solului Formele de degradare a terenurilor identificate în zona Copşa Mică sunt forme complexe. 182 . Refacerea suprafeţei afectate este un proces aflat în desfăşurare. zona Copşa Mică rămîne zona cea mai critică din judeţ. urmare a poluării cu metale grele care au ajuns şi în pânza freatică. sub forma ravenelor. Din punct de vedere al degradării datorate poluării. de la cea moderată până la cea excesivă. Ne confruntăm cu poluarea cu compuşi ai azotului cauzată în principal de surse punctiforme (gospodării individuale) în anumite localităţi rurale. Eroziunea de suprafaţă se întâlneşte în toate gradele de intensitate.

II. ANALIZA SWOT 183 .

parcuri. habitatelor şi speciilor de plante şi animale sălbatice şi punerea lor sub regim de ocrotire Fond funciar agricol valoros cu pretabilitate mai ales pentru teren arabil şi păşuni Utilizarea pe scară redusă a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor care contribuie la obţinerea unor produse agricole cu grad redus de poluare. sortarea. asimetrică faţă de teritoriul judeţean. Depăşirea sistematică a indicatorilor de calitate a mediului faţă de normele standardizate în zona Copşa Mică Probleme legate de colectarea. silvic şi turistic Puncte slabe Datorită reliefului parţial muntos. Miercurea Sibiului 184 . Copşa Mică.) Peisaj montan spectaculos. a facilitat Reţeaua hidrografică bazinele Oltului dezvoltarea aşezărilor de-a lungul şi Târnavelor – reprezintă un potenţial cursurilor principale. Ocna Sibiului.Puncte tari Cadrul natural Poziţia geografică centrală la intersecţia principalelor artere de circulaţie rutieră facilitează conexiuni cu celelalte regiuni şi concentrează fluxuri de bunuri şi informaţii Relieful muntos din sudul judeţului creează un important potenţial hidrotehnic. Dumbrăveni. Sălişte. propice amplificării şi diversificării turismului montan în toate formele lui Varietatea ecosistemelor. preponderent în pentru agricultură şi energetică nordul şi sudul judeţului Mediul Biodiversitatea mediului natural impune existenţa unor arii de protecţie a zonelor valoroase (monumente şi rezervaţii naturale) Prezenţa unor resurse naturale variabile (păduri. există zone întinse unde infrastructura fizică este slab dezvoltată Reţeaua hidrografică. Tălmaciu. ape etc. gestionarea şi valorificarea deşeurilor menajere şi industriale Lipsa în unele oraşe a staţiilor de epurare a apelor uzate: Cisnădie.

de nord şi de sud cu judeţului funcţii urbane dezvoltate şi profil Reţea de sate cu densitate sub media economic diversificat. reformată.7 % situează judeţul Sibiu pe locul 5 din acest punct de vedere. învecinate Reţeaua învăţământului primar şi Funcţii diversificate ale localităţilor. în special în sectorul unele localităţi rurale izolate secundar. Reţeaua de dotări publice pentru învăţământ este dezvoltată. Îmbătrânirea populaţiei Depopularea zonei rurale Polarizarea celor două municipii (Sibiu şi Mediaş) produce segregarea reţelei de localităţi în două zone Reconversia industrială este Reţeaua de localităţi principala problemă a zonelor urbane Densitatea mai mică de localităţi în Situarea localităţilor principale pe jumătatea de est a judeţului şi în axul median N-S al judeţului şi pe consecinţă o distribuţie inegală a coridorul trans-european nr. maghiară şi rromi.Populaţia Migraţia în străinătate a tinerilor cu Gradul înalt de urbanizare a un grad înalt de pregătire profesională populaţiei 65. Oferta învăţământului mediu şi de cuprinzând toate treptele de specialitate este restrânsă din lipsa învăţământ: preşcolar. profesional şi superior Existenţa în municipiul Sibiu a unui Asistenţa medicală precară în unele centru universitar (4 universităţi cu 25 zone din partea de est a judeţului. greco-catolică. posedă potenţialul necesar dinamizării zonelor pe ţară. de facultăţi) constituie un important Fonduri reduse destinate asistenţei potenţial zonal sociale a copiilor şi bătrânilor. romanocatolică. personalului didactic adecvat liceal.8 % faţă de media pe ţară în căutarea unui loc de muncă de 52. Scăderea natalităţii Judeţul Sibiu se caracterizează prin multiculturalitate. prin conlocuirea alături de români a unui număr însemnat de locuitori de naţionalitate germană. gimnazial. IV populaţiei şi dezvoltării pe ansamblu a Două zone . o bună dezvoltare a activităţilor Lipsa unor grădiniţe şi a şcolilor în neagricole. iar dintre confesiunile cu preponderenţă sunt cea ortodoxă. Reţeaua de dotări publice pentru ocrotirea sănătăţii este diversificată Starea fizică a dotărilor culturale 185 . gimnazial este dispersată. cu tradiţie în judeţ. influenţează negativ procesul de învăţământ.

Instalaţii de captare şi distribuţie a mobile apei cu capacitate redusă. Grad ridicat de fărâmiţare a terenurilor. La nivelul judeţului Sibiu există o Mari discrepanţe în dezvoltarea reţea bine dezvoltată de axe de transport rutier (culoarul IV european. Poluarea solurilor din zona Copşa Mică afectează ecosistemele agricole şi forestiere. În zona montană infrastructura de transport rutier mai slab dezvoltată. naturale este destul de bine dezvoltată Reţeaua de canalizare deficitară în datorită existenţei resurselor de gaz în mediul rural. E81). Alimentarea cu apă din reţeaua publică a localităţilor rurale este Modernizarea echipamentelor de telecomunicaţii şi extinderea telefoniei scăzută. Pista aerogării şi dotările depăşite Gara CFR Sibiu şi autogarile sunt depaşite din punct de vedere al dotărilor. Mijloace mecanice învechite şi insuficiente pentru executarea lucrărilor agricole. reţelelor de comunicaţii între urban şi rural. 2 teatre.1 filarmonică) produce disfuncţionalităţi. feroviar şi aerian. Infrastructura Existenţa unor zone izolate din punct de vedere feroviar. Zone încă fără acces la gaze. Lipsa personalului specializat ce deserveşte dotările culturale. farmacii 95) Reţeaua de dotări publice culturale este complexă. cabinete medicale 137. beneficiind de prezenţa numeroaselor obiective din patrimoniul construit judeţean (29 muzee. Agricultura Existenţa unor importante şi diverse resurse naturale-terenuri arabile de calitate superioară favorabile dezvoltarii sectorului agricol vegetal Pondere redusă a activităţilor neagricole. care determină discontinuităţi în Reţeaua de distribuţie a gazelor aprovizionarea unor oraşe. Lipsa fondurilor determină o slabă întreţinere a drumurilor judeţene şi comunale. 186 . E68.şi relativ bine distribuită teritorial (spitale 10. policlinici 9. judeţ.

Existenţa unor zone cu deficit de vegetaţie forestieră pe teritoriile ocoalelor silvice Sibiu.Existenţa suprafeţelor cu vii. Creşterea numărului de şomeri rezultaţi din restructurarea activităţilor industriale şi slaba capacitate de reorientare profesională a acestora. livezi. Suprafaţa forestieră constituie un important potenţial economic şi de mediu Industria În judeţul Sibiu există o bogată varietate de resurse naturale Vechi tradiţii în prelucrarea unor resurse locale Număr relativ mare de întreprinderi mici şi mijlocii înregistrate Capacitatea lentă de adaptare a întreprinderilor la modificările intervenite în structura pieţelor. păşuni şi fâneţe. Mediaş şi Agnita. Dezvoltarea unor centre cu caracter monoindustrial. Aport redus de capital străin în capitalul social al IMM-urilor. Exploatarea vânatului existent în fondul forestier peste efectivele optime şi practicarea braconajului. Ocna Sibiului) cu rol important în tratarea diferitelor afecţiuni Valorificarea superioară a resurselor naturale şi antropice şi crearea unor produse competitive (creşterea calităţii serviciilor) Largi posibilităţi de dezvoltare a Lipsa unor dotări turistice corespunzătoare. în suprafaţa agricolă cu posibilităţi de dezvoltare a sectorului zootehnic Lipsa de organizare şi funcţionare a unor centre de colectare a produselor agricole şi a intermediarilor care să mijlocească comercializarea acestor produse. Turism Staţiuni turistice şi balneoclimaterice (Păltiniş. Bazna. Infrastructura slab dezvoltată în transporturi şi comunicaţii Fonduri insuficiente pentru refacerea siturilor istorice Lipsa de la siturile istorice a informaţiilor în limbile de circulaţie internatională Existenţa unor sate sărace lipsite de 187 .

Spiritualitatea rurală plină de originalitate şi interferenţa dintre cultura populară naţională cu cea a minorităţilor naţionale. Programe comunitare de susţinere a cutremure. aproape inexistentă. Insuficienta popularizare în mediul rural a programelor europene de finanţare (SAPARD) pentru înfiinţarea de pensiuni turistice. căi de acces şi de comunicaţii. Mediu Pericole Orientarea investitorilor spre alte zone în funcţie de facilităţile oferite. care pun în pericol structuri protecţiei mediului privind gestionarea antropice. a monumentelor naturale arhitecturale.agroturismului datorită peisajului. la nivelul primăriilor Nivelul de poluare din zona Copşa Mică . Dezvoltarea şi modernizarea întregii baze materiale turistice în raport cu cerinţele turismului internaţional competitiv. Existenţa unor instituţii guvernamentale sau organizaţii neguvernamentale care se ocupă de Restructurarea centrelor monoindustriale fără a oferi o alternativă clară celor disponibilizaţi. Atragerea de actori locali în parteneriat public .privat privind accesarea de fonduri externe şi guvernamentale pentru investiţii în infrastructura de transport şi în domeniul edilitar-gospodăresc. cu echipare edilitară. datinilor. Posibilitatea apariţiei unor fenomene imprevizibile: inundaţii. Lipsa de personal capabil să elaboreze proiecte pentru finanţări externe. deşeurilor şi epurarea apelor uzate Populaţia Colaborarea strânsă între populaţia judeţului cu persoane emigrate în străinătate şi înfiinţarea de societăţi cu capital mixt. poate să conducă la amplificarea conflictelor sociale şi a gradului de infracţionalitate 188 . obiceiurilor. existenţa cetăţilor ţărăneşti şi zona Mărginimii cu specific aparte.Mediaş. din aer şi apă poate conduce la scăderea numărului de turişti din nordul judeţului Oportunităţi Cadrul natural Poziţia avantajoasă a judeţului în raport cu proiectele europene.

189 . Necunoaşterea suficientă a implicaţiilor şi avantajelor aderării României la UE. Practicarea unui turism necontrolat Posibilităţi de dezvoltare a turismului duce la distrugerea florei şi faunei din prin existenţa unor facilităţi de scutire zonele declararate monumente ale de impozite şi creditarea avantajoasă a naturii. celor care investesc în amenajări agroturistice.pregătirea profesională şi reconversia forţei de muncă. Agricultura Promovarea şi susţinerea unei agriculturi ecologice prin dezvoltarea unor tehnologii concepute să protejeze mediul. Turismul Există riscul ca unii întreprinzători să nu-şi manifeste interesul pentru investiţii datorită instabilităţii legislative. Industria Zona defavorizată Copşa Mica oferă facilităţi fiscale investitorilor şi acces gratuit la utilităţi în scopul reducerii şomajului.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU PENTRU PERIOADA 2006 .2007-2013 190 .III.

Aplicarea strategiei impune fără echivoc cooperare între actorii locali: administraţia publică locală. dar şi utilizarea resurselor interne. La baza întocmirii acestei strategii stau analizele realizate de Serviciul de Dezvoltare Regională şi Integrare Europeană din cadrul Consiliului Judeţean Sibiu. Măsuri Context politic Prin Strategia de Dezvoltare a Judeţului Sibiu se urmăreşte impulsionarea şi coordonarea dezvoltării generale a judeţului prin valorificarea potenţialului local şi judeţean. Obiectivul strategic Având în vedere situaţia socio-economică. care să ducă pe termen lung la 191 . agenţii economici. au fost luate în considerare acele acţiuni care cad în mod special în sarcina competenţelor autorităţilor şi organismelor judeţene şi locale. precum şi sugestiile şi ideile primite de la actorii de la nivelul judeţului Sibiu implicaţi în dezvoltarea economică şi socială. celelalte instituţii de la nivelul judeţului. Priorităţi. un instrument de lucru care să faciliteze luarea unor decizii necesare dezvoltării armonioase şi echilibrate a judeţului. europeni şi internaţionali. pentru a obţine o dezvoltare teritorială echilibrată.Obiective. obiectivul strategic global este: Utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice şi umane. Bazat pe principiul subsidiarităţii. obiectivele dezvoltării regionale. disparităţile existente la nivel judeţean. pentru realizarea unei dezvoltări economice şi sociale durabile. Aceste sume nu pot fi asigurate doar din bugetul central şi bugetele locale. caracteristicile naturale. cât şi o intensă colaborare cu alţi parteneri din ţară. Scopul imediat al strategiei este acela de a pune la dispoziţia Consiliului Judeţean Sibiu şi actorilor socio-economici din judeţ. organizaţiile non-profit şi societatea civilă în ansamblu. social-economice şi culturale din judeţ. Necesitatea acordării de asistenţă financiară Realizarea obiectivelor strategiei este posibilă numai prin implicarea unor importante fonduri financiare prin care să poată fi susţinute măsurile necesare. în consecinţă apare necesitatea atragerii de asistenţă financiară din fondurile Uniunii Europene şi din alte surse de finanţare disponibile. Strategia cuprinde principalele direcţii de dezvoltare viitoare ale judeţului. legislaţia existentă şi apropiata integrare în Uniunea Europeană. ale grupului de lucru judeţean.

Măsurile prin care se urmăreşte implementarea strategiei vizează următoarele câmpuri de acţiune: 1 2 3 4 • infrastructura • mediul • sprijinirea afacerilor.creşterea standardului de viaţă al populaţiei şi la armonizarea coeziunii economice şi sociale la nivelul judeţului Sibiu.1. cultură • turism • eficientizarea şi modernizarea administraţiei 1Priorităţile strategice de dezvoltare judeţeană Această strategie este axată pe următoarele priorităţi şi măsuri: 1. 2. 2. utilităţi publice) 1. Dezvoltarea infrastructurii (transport. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor. Orientarea de bază a strategiei o constituie potenţarea punctelor tari ale judeţului în vederea valorificării oportunităţilor de creştere şi minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea factorilor care blochează dezvoltarea. Sprijinirea afacerilor. creşterea ocupării. Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului. reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi comunicaţii. Dezvoltarea. dezvoltarea resurse umane 192 .2 Construirea şi modernizarea sistemelor specifice de management al deşeurilor. Dezvoltarea sistemelor specifice de management al resurselor de apă. Îmbunătăţirea sistemelor de management sectorial de mediu 2. 2. În esenţă. reabilitare urbană. dezvoltarea resurselor umane • dezvoltarea rurală • sănătate şi asistenţă socială • învăţământ. 3.3. creşterea ocupării.4. luând în considerare protecţia socială şi conservarea mediului.1. prin această strategie se urmăreşte luarea unor măsuri care să permită redresarea economică a judeţului şi îmbunătăţirea situaţiei zonelor cu întârzieri în dezvoltare. 2.

5.2.2. 7. reabilitarea şi conservarea capitalului şi a infrastructurii turistice. 5. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate. 4.2.1.5. Eficientizarea şi modernizarea administraţiei publice 8. Dezvoltarea infrastructurii (transport. Dezvoltarea infrastructurii din învăţământ. Formarea resurselor umane.2. Utilizarea durabilă a terenurilor forestiere. Creşterea competitivităţii pe pieţele naţionale şi internaţionale. 6.3. reabilitare urbană.3. 7. Dezvoltarea turismului 7. 7. Promovarea iniţiativelor locale „Leader”. Dezvoltarea infrastructurii din domeniul culturii.2. Dezvoltare rurală 4.4.4. 8.1.1. Stimularea parteneriatului public-privat în turism.3.1. Întărirea legăturilor interinstituţionale. Repertorierea. Învăţământ şi Cultură 6. Utilizarea durabilă a terenurilor agricole. Sănătate şi Asistenţă socială 5. 6. 8.1. 4. 5. 4.2. 4. 3. 7.1. 7.Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice şi promovarea produselor industriale şi a serviciilor pe piaţa internă şi externă. 4.. PRIORITATEA I 1. Îmbunătăţirea calităţii producţiei şi produselor agricole. Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale şi comunitare.Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibilă şi dezvoltarea sistemului de formare profesională iniţială şi continuă. Dezvoltarea şi permanentizarea acţiunilor de monitorizare şi control în turism. Dezvoltarea capacităţii administrative. utilităţi publice) 193 . Dezvoltarea şi diversificarea economiei rurale.

de comunicaţii şi a infrastructurii din domeniul social. a intensificării schimburilor comerciale interne şi internaţionale. Calitatea nesatisfăcătoare a infrastructurii sau chiar lipsa acesteia împiedică dezvoltarea multor localităţi. Potenţialul economic al judeţului va creşte. Sprijinul financiar pentru investiţii în infrastructură şi îmbunătăţirea mediului comunităţii conduc la creşterea activităţilor economice şi sociale. Se va acorda susţinere financiară şi se vor căuta surse de finanţare extrabugetare pentru lucrări din sfera infrastructurii de transport. care să uşureze schimburile de produse şi servicii. dezvoltarea şi diversificarea pieţei muncii în judeţul Sibiu decurg din crearea sau îmbunătăţirea domeniilor de transport. -îmbunătăţirea legăturilor rutiere dintre zonele rurale şi oraşe. vor fi facilitate legăturile între centrele de importanţă judeţeană şi regională. mediu. oportunităţile pentru angajare. disponibilitatea bunurilor de consum şi a serviciilor. În mod concret se va urmări: •asigurarea accesibilităţii populaţiei la reţeaua de transport rutier. 2•crearea premizelor necesare diversificării ofertei industriale şi de servicii. Vor trebui identificate arterele de transport cu impact maxim în dezvoltarea economică a judeţului. intensificarea relaţiilor şi prin aceasta. feroviar şi aerian. pentru a facilita accesul la comunicaţiile din judeţ. Reţeaua inadecvată de drumuri în anumite zone şi accesul dificil către acestea reduc mobilitatea populaţiei. Obiective: -îmbunătăţirea accesibilităţii spre zonele şi centrele cu potenţial economic care înregistrează întârzieri în dezvoltare. se va îmbunătăţi statutul ariilor urbane dezavantajate. Condiţiile necesare pentru creşterea economică. Rezultate aşteptate: 194 . valorificarea potenţialului care încă nu a fost suficient exploatat. 1•dezvoltarea reţelelor de comunicaţii. spre staţiunile şi zonele turistice. funcţiile economice şi sociale ale comunităţilor şi implicit coeziunea internă a acestora.Dezvoltarea economică durabilă a judeţului are ca suport o bună infrastructură de transport pentru a deservi toate sectoarele economice. reabilitare urbană. Îmbunătăţirea infrastructurii va creşte pe de altă parte şi atractivitatea judeţului pentru investitori sau potenţiali investitori. în vederea modernizării cu prioritate a căilor de acces spre zonele cu impact economic major. utilităţi publice.

Măsuri: 1. reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport Obiective Specifice: . Reabilitare. Un accent deosebit se va pune pe: • armonizarea cu standardele europene în domeniul protecţiei mediului. cu scopul de a crea cadrul favorabil atragerii de investiţii. Măsura 1. reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport. -pe termen lung.reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport. Îmbunătăţirea serviciilor de transport persoane prin creşterea capacităţii şi îmbunătăţirii structurii parcului de autovehicule pentru transport urban. Îmbunătăţirea sistemelor de management sectorial de mediu Acţiunile legate de îmbunătăţirea calităţii vieţii au drept scop construirea unui mediu comun atractiv inclusiv în zonele mai puţin dezvoltate. promovării creşterii economice şi creării de locuri de muncă sustenabile. Dezvoltarea modalităţilor de transport de tip local. turistice şi spre zonele izolate din judeţ. Acţiuni: Reabilitare. 195 .1.2007 .2013 -cadrul favorabil atragerii de investiţii şi implicit crearea de noi locuri de muncă sustenabile. .facilitarea accesului la zonele industriale. modernizare şi extindere drumuri judeţene şi drumuri comunale. deci în consecinţă a accesului la muncă şi educaţie. Dotarea cu autovehicule necesare pentru transport public local. -îmbunătăţirea infrastructurii judeţene de transport va determina crearea de legături directe şi rapide între polii economici de dezvoltare şi coridoarele paneuropene cu efect direct asupra îmbunătăţirii mediului de afaceri. îmbunătăţirea infrastructurii de transport va duce la creşterea pregătirii şi a mobilităţii populaţiei.1. Dezvoltarea. Dezvoltarea. refacere şi extindere a drumurilor forestiere. PRIORITATEA II 2. Modernizare şi extindere aeroport. pentru transport urban. Reabilitare şi construire poduri şi podeţe.STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006.

. .armonizarea cu standardele europene în domeniul asigurării calităţii apei potabile. Obiective: . Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului Măsura 2.2007 . 196 .Dezvoltarea sistemelor specifice de management al resurselor de apă.va creşte numărul de societăţi comerciale specializate în colectarea şi valorificarea deşeurilor şi implicit se vor crea noi locuri de muncă. -suplimentarea debitelor şi transportul apei în zone cu deficit de apă.protecţia mediului şi prezervarea resurselor naturale. are drept scop asigurarea unui standard de viaţă ridicat al locuitorilor.acţiunile vor avea şi un efect indirect asupra creşterii gradului de educaţie a populaţiei în ceea ce priveşte asigurarea unui mediu de viaţă curat şi sănătos. Construirea şi modernizarea sistemelor specifice de management al deşeurilor Măsura 2.4.conservarea. .implementarea acţiunilor va duce la stimularea parteneriatului între administraţia publică. ONG-uri şi firmele private în scopul creării unei infrastructuri capabile să asigure valorificarea deşeurilor prin aplicarea unor tehnologii noi şi nepoluante.STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006. Măsuri: Măsura 2. . -îmbunătăţirea echipării cu reţele hidroedilitare a localităţilor urbane. Obiective Specifice: -îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru locuitorii judeţului Sibiu prin asigurarea la standarde europene a calităţii apei potabile.2013 • armonizarea cu standardele europene în domeniul calităţii apei potabile.1.2. -creşterea oportunităţilor de investiţii în special în domeniul turismului şi al activităţilor de protecţie a mediului. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor Măsura 2. Rezultate aşteptate: . a tratării apelor menajere. a tratării apelor menajare şi a gestionării deşeurilor. prin utilizarea de tehnologii nepoluante şi asanarea zonelor degradate prin activităţi industriale va duce la un mediu mai curat cu efecte directe asupra stării de sănătate a locuitorilor şi a creşterii speranţei de viaţă a acestora. a tratării apelor menajere. protecţia şi igienizarea mediului prin retehnologizare. -îmbunătăţirea alimentaţiei cu apă a localităţilor.1. Dezvoltarea sistemelor specifice de management al resurselor de apă Măsura 2.3.

Identificarea de noi surse de apă potabilă În ceea ce priveşte sistemul de alimentare cu apă s-a identificat posibilitatea ca într-o perioadă de perspectivă. Prin Legea nr. Asigurarea calităţii surselor de apă prin realizarea sistemelor de canalizare a apei uzate şi epurarea acestora la parametrii prevăzuţi în standardele actuale. soluţia alimentării cu apă potabilă a zonei de nord a judeţului Sibiu. Măsura 2. PUG-uri –Planurile Urbanistice Generale) 197 . la nivel SF sau SPF. Eliberarea documentaţiilor tehnice. ca sursă viabilă.171/1997 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN). pentru realizarea sistemului de alimentare cu apă în localităţile care în prezent se alimentează cu pânză freatică. Mureş şi Sibiu. s-a prevăzut această posibilitate de alimentare cu apă potabilă a acestor zone.Reabilitarea. Apărarea împotriva efectelor distructive ale apei prin înfiinţarea şi realizarea lucrărilor de îndiguiri de maluri şi regularizări ale cursurilor de ape. până la posibilitatea realizării ei. Realizarea sistemului de canalizare a apei uzate în localităţile care au alimentare cu apă. pentru localităţile din judeţele Harghita.2007 . prin realizarea unei aducţiuni gravitaţionale cu priză din viitoarea acumulare Zetea pe râul Târnava Mare. Reabilitarea. interdicţie ce va fi prevăzută în toate documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului şi a regulamentelor de urbanism aferente acestora (PATJ-Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean. Construirea şi modernizarea sistemelor specifice de management al deşeurilor Obiective Specifice: Acţiuni de protecţie a mediului prin interzicerea construirii de incineratoare pe întreg teritoriul administrativ al judeţului Sibiu. se va opta pe dezvoltarea soluţiilor locale existente. modernizarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă potabilă a localităţilor urbane şi rura. secţiunea apă. Realizarea sistemului de alimentare cu apă în localităţile care au elaborate documentaţii tehnice.2013 Acţiuni: Măsura va consta în acţiuni pentru: .STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006.l . Viabilitatea acestei soluţii este de perspectivă şi datorită valorii foarte mari de investiţie. modernizarea şi extinderea reţelelor de canalizare şi staţiilor de epurare pentru localităţile urbane şi rural.2. respectiv pentru municipiul Mediaş şi oraşele Copşa Mică şi Dumbrăveni.

-adaptarea autovehiculelor de colectare şi transport în funcţie de condiţiile de drum.2013 Acţiuni Realizarea de staţii de transfer. şi depozitare a deşeurilor. se vor urmări şi se va avea în vedere implementarea colectării selective la sursă a deşeurilor (ambalaje. Consiliile locale vor fi responsabile de realizarea acestor programe. Judeţul Sibiu îşi propune extinderea colectării deşeurilor municipale în mediul urban şi mai ales în mediul rural. Având în vedere impactul negativ al arderii deşeurilor asupra mediului.  extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării deşeurilor municipale). Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului. Neutralizarea deşeurilor toxice. Iniţierea şi derularea de programe de educaţie ecologicǎ şi protecţia mediului.2007 . ecologizarea amplasamentelor. 198 . reciclare şi valorificare. transport şi transfer.  închiderea depozitelor rurale.  reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate. sortare. se vor crea condiţii ca întreaga cantitate de deşeuri menajere să poată fi colectată şi să nu se practice moduri de eliminare ilegale. Astfel. Acţiuni care trebuie realizate şi care contribuie în acelaşi timp la implementarea prevederilor Directivelor 1999/31/CE şi 2000/76/CE sunt:  realizarea unei reţele de colectare/colectare selectivă. Măsura 2.3. Pentru minimizarea costurilor şi a impactului ecologic. De asemenea. Iniţierea şi derularea de proiecte de conştientizare a publicului în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului comunitar în domeniul protecţiei mediului. structura localităţilor şi structura arhitecturală a diferitelor clădiri. deşeuri organice şi restul deşeurilor menajere) precum şi asigurarea volumului şi numărului suficient de containere pe tipuri de deşeuri în funcţie de tipul clădirilor şi a numărului de locuitori. se interzice construirea de incineratoare de deşeuri pe teritoriul administrativ al judeţului Sibiu. Principalele măsuri prevăzute pentru optimizarea condiţiilor de transport a deşeurilor vor fi: -utilizarea pentru colectarea deşeurilor a unor vehicule cu emisii reduse de noxe (zgomot şi gaze de eşapament). prin stimularea societăţilor şi serviciilor de salubritate existente de a realiza acest program şi de atragere a noilor investitori în domeniul gestionării deşeurilor.  campanii de informare şi conştientizare/educare. în special asupra populaţiei va fi necesară optimizarea activităţilor de transport cât mai mult posibil.STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006.  închiderea depozitelor de deşeuri municipale şi rurale necomforme.

Promovarea produselor de către firme pentru a le face cunoscute pe piaţa internă şi externă constituie de asemenea o acţiune importantă. -minimizarea distanţelor de transport prin utilizarea staţiilor de transfer.2007 . cât şi existenţa unor reale oportunităţi pentru IMM-uri vor conduce la creşterea de ansamblu a economiei judeţene. aşezări în zona montană. accesibilitatea în zonă (aşezări izolate.) şi situaţia economică a zonei. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor. reprezintă o prioritate judeţeană. dezvoltarea resurse umane Un bun mediu de afaceri. Creşterea calităţii managementului întreprinderilor este de asemenea o măsură cheie pentru catalizarea dezvoltării de afaceri. Pentru a asigura integrarea aspectelor menţionate anterior. -asigurarea criteriilor de suportabilitate economică din partea cetăţenilor. Sectorul IMM este cel care absoarbe cel mai important segment de forţă de muncă. -asigurarea continuităţii serviciilor. recuperarea/reciclarea/ valorificarea. impactul asupra mediului pe care îl reprezintă cea mai mare parte dintre depozitele neconforme clasa „a” şi clasa „b”.2013 -optimizarea distanţelor de transport pentru utilizarea la maxim a capacităţii autovehiculelor de transport. PRIORITATEA III 3. Nevoile în acest sector sunt mari datorită restructurărilor din industrie din ultimii 15 ani.STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006. Închiderea/igienizarea acelor spaţii de depozitare se va efectua ţinând cont de posibilitatea acoperirii acelor zone cu servicii de salubritate (colectare. crearea facilităţilor pentru investitori prin amenajarea unor parcuri industriale şi stimularea afacerilor prin crearea de locaţii necesare incubării afacerilor. concomitent cu aplicarea unor măsuri minimale pentru reducerea impactului şi cu amenajarea unor depozite conforme. Acţiuni necesare pentru implementarea cerinţelor Directivei 1999/31/CE: -necesitatea de a limita cât mai repede posibil. vor fi închise progresiv. -securizarea şi închiderea cât mai repede posibil a amplasamentelor identificate ca având un impact major asupra mediului. Măsura 2. -depozitele mici. Sprijinirea afacerilor. 199 . fiind de fapt locomotiva economiei judeţene.4. amplasate preponderent în zonele rurale. reprezintă o prioritate aflată înaintea eliminării prin depozitare. transport). se va realiza: -analizarea tuturor amplasamentelor identificate din punct de vedere al impactului asupra mediului şi sănătăţii umane. De aceea. creşterea ocupării. etc. În ierarhia opţiunilor de gestionare a deşeurilor inclusă atât în reglementările Uniunii Europene cât şi în cele naţionale.

reducerea ratei şomajului prin crearea unei mai mari mobilităţi pe piaţa muncii.2013 Luând în considerare povara pe care şomajul o creează asupra bugetului public şi presiunea socială pe care o generează. de marketing şi promovare a firmelor existente în vederea creşterii competitivităţii şi a vânzărilor. În cadrul acestei priorităţi se vor avea în vedere calificarea şi recalificarea forţei de muncă în scopul de a o face mai adaptabilă la nevoile în continuă evoluţie pe piaţa muncii.pregătirea IMM-lor pentru accesul produselor şi serviciilor lor pe Piaţa Unică a Uniunii Europene şi creşterea atractivităţii acestora în faţa partenerilor de afaceri europeni. instituţii şi organisme neguvernamentale.apariţia de noi locuri de muncă şi scăderea ratei şomajului. . care să sprijine reformele din acest domeniu. extinderea şi creşterea calităţii serviciilor sociale oferite de autorităţile locale. -promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care încep sau administrează o afacere.dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice. . s-a considerat că soluţia acestei probleme poate fi găsită prin susţinerea creării şi dezvoltării de noi companii private. -diversificarea. Îmbătrânirea populaţiei. În dezvoltarea socioeconomică a României şi implicit judeţul Sibiu au apărut după 1990 unele dezechilibre resimţite şi pe piaţa forţei de muncă. -creşterea numărului de angajaţi care au urmat cursuri de calificare/ specializare. capabile să absoarbă surplusul de muncitori. Obiective: . sunt fenomene care impun adoptarea de strategii în domeniul dezvoltării resurselor umane.2007 .îmbunătăţirea competenţelor în afaceri. . -creşterea flexibilităţii şi a mobilităţii profesionale a resurselor umane pe baza ridicării nivelului de cunoştinţe şi a deprinderilor profesionale. strategii care să acopere atât sfera educaţională. a formării profesionale cât şi pe cea a ocupării populaţiei. Îmbunătăţirea nivelului de pregătire profesională şi adaptarea acesteia la nevoile specifice ale pieţei muncii sunt esenţiale pentru ridicarea potenţialului resurselor umane din judeţ şi creşterea şanselor individului pe piaţa muncii. .atragerea de noi investiţii în judeţul Sibiu. scăderea numărului populaţiei active şi creşterea şomajului datorat proceselor de restructurare dar şi a ineficienţei sistemului de formare profesională care să răspundă cerinţelor pieţei forţei de muncă. îmbunătăţirea măsurilor active de ocupare ca instrument sistemic pentru încurajarea ocupării forţei de muncă şi promovarea incluziunii sociale a grupurilor defavorizate. Rezultate aşteptate: . . 200 .STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006.stimularea cooperării dintre sectorul public şi cel privat.

2.1.Dezvoltarea de centre de afaceri şi parcuri industriale .atragerea de noi investiţii prin asigurarea unor locaţii dotate corespunzător din punct de vedere tehnic. tehnici de marketing. în domeniul politicii de dezvoltare a resurselor umane.diversificarea.STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006. . urmărindu-se modernizarea sistemului educaţional în vederea oferirii prin unitatea de învăţământ a unei 201 .Centre expoziţionale pentru târguri şi expoziţii . etc -creşterea numărului de IMM-uri care şi-au îmbunătăţit strategiile de dezvoltare a resurselor umane.Înfiinţarea de asociaţii ale oamenilor de afaceri 3. -creşterea numărului de persoane care beneficiază de îmbunătăţirea calităţii serviciilor sociale. Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice şi promovarea produselor industriale şi a serviciilor pe piaţa internă şi externă Obiective Specifice: . Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibilă şi dezvoltarea sistemului de formare profesională iniţială şi continuă. Măsura se concentrează asupra a două componente ale formării: formarea profesională iniţială şi cea continuă.1.creşterea numărului de ONG-uri şi instituţii publice implicate în furnizarea de servicii sociale în parteneriat cu autorităţile locale. extinderea şi creşterea calităţii serviciilor sociale oferite de autorităţile locale. Măsuri: 3. Acţiuni: Măsura va consta în acţiuni pentru: .crearea de noi locuri de muncă. strategii de marketing etc. organisme guvernamentale şi neguvernamentale.2.2013 . -promovarea participării persoanelor excluse social la viaţa culturală şi socială a comunităţii. -dezvoltarea cunoştinţelor managerilor în tehnici de gestionare a firmei. 3. .creşterea numărului de firme nepoluante care creează valoare adăugată mare. Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibilă şi dezvoltarea sistemului de formare profesională iniţială şi continuă. .2007 . 3. Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice şi promovarea produselor industriale şi a serviciilor pe piaţa internă şi externă. Se consideră că o atenţie deosebită trebuie să se acorde îmbunătăţirii calităţii învăţământului profesional şi tehnic.

sprijinirea şomerilor pentru a (re)intra pe piaţa forţei de muncă prin scheme speciale de pregătire profesională. Este importantă dezvoltarea parteneriatului pentru învăţământul profesional şi tehnic. se dezvoltă o nouă legătură între sistemul de formare profesională continuă şi piaţa muncii. focalizat pe sectorul privat şi pe restructurarea întregii economii.creşterea adaptării între pregătirea profesională a forţei de muncă şi cerinţele de pe piaţa muncii. consiliere. iar şcolile pot juca un rol activ în refacerea comunităţilor. . Obiective: .2013 pregătiri tehnice şi profesionale adaptată nevoilor de dezvoltare personală şi profesională a elevilor.STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006. dar şi nevoilor de dezvoltare integrată.2007 . S-a dovedit practic că oferta de formare trebuie să răspundă cererii unei pieţe de forţă de muncă. economică şi socială. care pot urma oricărei forme de educaţie iniţială. Formarea profesională continuă are drept scop armonizarea nevoilor pieţei forţei de muncă cu cele ale actorilor sociali prin dezvoltarea de programe deschise. tutoriat. mediere şi plasare în muncă. stabilit la nivel judeţean. Acţiuni: Măsura va consta în acţiuni pentru: crearea de centre de formare profesională pentru adulţi şi dezvoltarea celor existente măsuri active de integrare socio-profesională a persoanelor neangajate aflate în căutarea unui loc de muncă înfiinţarea de Centre de Orientare Şcolară şi Profesională şi dezvoltarea celor existente înfiinţarea de Centre ocupaţionale pentru tineri înfiinţarea de Universităţi de Vară în scopul completării pregătirii profesionale gestionarea eficientă a pieţei muncii organizarea de burse a locurilor de muncă servicii de consiliere pentru persoanele adulte în vederea integrării profesionale derularea de programe de formare profesională organizarea de programe de pregătire iniţială şi continuă destinate personalului angajat 202 . În noul context economico-social. ocupându-se de dezvoltarea resurselor umane. în vederea elaborării unei strategii privind direcţiile de dezvoltare în acest domeniu precum şi adaptarea curricumului şcolar la nevoile pieţei forţei de muncă. pe termen mediu şi lung a localităţilor.

apicultura. turism montan. -asigurarea unor niveluri stabile şi echitabile ale veniturilor fermierilor. definite în Regulamentul Consiliului nr.2013 PRIORITATEA IV 4) Dezvoltarea rurală Componenta de dezvoltare rurală a Politicii Agricole Comune (PAC) a câştigat o atenţie sporită după elaborarea de către Comisia Europeana a documentului strategic Agenda 2000. piscicultura. practicarea meşteşugurilor. spaţiul rural trebuie dezvoltat pe termen lung. Este evident că pentru a se produce diversificarea activităţii economice şi sociale trebuie sprijinite initiativele particulare şi ale comunităţii pe baza principiului parteneriatului. -protecţia mediului. -îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă în zonele rurale şi promovarea şanselor egale . agricultura vegetală. -dezvoltarea de activităţi complementare şi alternative generatoare de locuri de muncă. la nivelul judetului Sibiu. infrastructură adecvată. pentru a contracara procesul de depopulare a zonelor agricole şi a intări substanţa economică şi socială a zonelor rurale. 203 . -garantarea siguranţei şi calităţii produselor agricole. dar care pot fii revigorate prin resursele alternative de venituri ca de exemplu: turismul rural. Datorită funcţiei de spaţiu economic.1257/17 mai 1999 (la care s-a armonizat şi legislaţia română) referitor la sprijinul pentru dezvoltarea rurală sunt: -ameliorarea exploataţiilor agricole. a turismului şi a activităţilor recreative. turism cultural. turism rural. imbunatatirea potentialului uman . colectarea şi prelucrarea fructelor de pădure. natural şi social. Obiectivele politicii de dezvoltare rurală. servicii în afaceri. sericicultura. Economia rurală. prin care să se asigure noi investiţii. etc.2007 . prelucrarea produselor agricole şi neagricole. În cadrul comunităţilor rurale din judeţ se întâlnesc şi sate sau aşezări umane izolate care se confruntă cu fenomenul sărăciei. devenind asfel al doilea pilon al PAC. expoatarea resurselor antropice ale acestor localităţi. caracterizate printr-un consum redus de bunuri şi servicii. educaţie şi dezvoltarea durabilă a localităţilor. agroturism. Strategia se bazează pe o abordare integrată care cuprinde organizarea şi dezvoltarea spatiului rural al judetului .STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006. agroturismul. punerea în valoare a funcţiilor ambientale şi promovarea culturii. asistenţă tehnică. diversificarea economică prin stimularea industriei mici şi mijlocii şi a serviciilor rurale – managementul resurselor naturale. agricultură. ecoturism. Sursa: Institutul European din România: Politica Agricolă-septembrie 2003 Pentru judeţul Sibiu dezvoltarea rurală este considerată ca o direcţie prioritară a strategiei de dezvoltare prin care se urmăreşte punerea în valoare a tuturor tipurilor de potenţial ale spaţiului rural: zootehnia. bazată în principal pe: creşterea de animale.

situaţia pe termen mediu şi lung se poate ameliora prin adoptarea următoarelor obiective: Obiective: -investiţii în asociaţiile agricole (în vederea modernizării. cât şi priorităţile din Planul Naţional de Dezvoltare Rural (PNDR). -extinderea zonelor împădurite în scopul creşterii valorii adăugate a produselor forestiere. -dezvoltarea durabilă a sectorului forestier prin stimularea exploatării raţionale a resurselor pădurilor. -creşterea competitivităţii atracţiilor turistice locale bazate pe unicitate. Rezultate aşteptate : -apariţia unor noi societăţi comerciale cu activităţi diverse. 204 . -sprijinirea zonelor mai putin favorizate. -prezervarea moştenirii naturale.STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006. -reducerea diferenţelor dintre mediul rural şi cel urban. sprijinirea economiilor locale. -măsuri de protecţie a mediului în interacţiune cu agricultura (inclusiv de conservare a peisajului rural).). etc.2013 este prea puţin eficientă în acest moment.2007 . -activarea participării şi cooperării între partenerii locali. -crearea de noi locuri de muncă în mediul rural. -procesarea şi promovarea pe piaţă a produselor agricole. regionali în scopul prezervării moştenirii naturale şi culturale rurale. -sprijinirea tinerilor agricultori şi a formării profesionale în domeniu. -atragerea de finanţări în sistemul public-privat în localităţile rurale din judeţul Sibiu. -sprijinirea pensionarii înainte de vârsta limită. dar respectind legislaţia Politicii Agricole Comune (PAC). protejării mediului. în zone izolate. -creşterea atractivităţii zonelor rurale pentru atragerea investiţiilor străine şi locale prin folosirea resurselor naturale. -creşterea veniturilor populaţiei din mediul rural. încurajarea agroturismului. reducerii costurilor de producţie. specific cultural şi natural. bazate pe producţie şi servicii. fără alte alternative de venituri. a activităţilor meşteşugăreşti etc. -dezvoltarea zonelor rurale prin furnizare de servicii. ecologice şi sociale ale pădurilor din zonele rurale. asigurarea calităţii produselor. -atragerea în circuitul turistic a unor locaţii rurale. istorice şi culturale a judeţului pentru generaţiile viitoare. -menţinerea şi dezvoltarea funcţiilor economice.

.crearea de micro-întreprinderi cu activităţi de mecanizare.5 Utilizarea durabilă a terenurilor forestiere.definitivarea cadastrului funciar. -dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţie. 205 .activităţi de protejare. . -îmbunătăţirea competenţelor de management şi implementare a strategiilor locale de dezvoltare. 4.investiţii în zonele rurale prin proiecte în parteneriate intercomunale.2007 . cum sunt: furnizare de inputuri. creşterea de animale. Măsura: 4. -îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural.crearea de asociaţii locale de fermieri specializate pe diverse domenii.înfiinţarea de pepiniere. ameliorarea şi managementul cadrului natural –„renovarea satelor”. -încurajarea activităţilor turistice. . conservarea patrimoniului rural. .împăduriri cu specii specifice zonei respective.reabilitarea păşunilor comunale. . -pregătirea profesională. .1 Dezvoltarea şi diversificarea economiei rurale. ameliorare a cadrului natural. financiară şi de management.realizarea de sisteme de apă colectoare pentru agricultură şi zootehnie. sau omercializare produse agricole. Acţiuni: Măsura va consta în acţiuni pentru: .STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006. . . 4.2 Utilizarea durabilă a terenurilor agricole. 4.facilitarea accesului producătorilor agricoli la servicii de consultanţă economică. Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economiei rurale.2013 -creşterea coerenţei proiectelor în accesarea de Fonduri Structurale dedicate dezvoltarii rurale din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) Măsuri: 4. . turismul rural et.3 Îmbunătăţirea calităţii producţiei şi a produselor agricole. 4.1. -protejarea. .îmbunătăţiri funciare.4 Promovarea initiativelor locale ”LEADER”. . -sprijinul pentru crearea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor.activitati alternative meseriei de fermier ca: agroturismul. procesare. Obiective: -diversificarea activităţilor non-agricole. colectare şi distribuire a produselor agricole. -renovarea şi dezvoltarea satelor.

. -implicarea societăţii civile în parteneriat cu instituţiile publice în aplicarea programului NATURA 2000 sau a altor programe de aceeaşi factură.2013 . -aplicarea de măsuri tranzitorii pentru integrarea în politica agricolă comună.mediatizarea programelor.3. -Sprijinirea fermierilor din zonele grav poluate. Acţiuni: -informare. Promovarea iniţiativelor locale „LEADER” Obiective: -Mediatizarea programului „LEADER” -Apariţia de Grupuri de Acţiune Locală ( GAL ) Acţiuni: -activităţi de informare despre oportunităţile programului „LEADER” 206 .4. proiectelor care au avut succes în alte zone sau în alte localităţi ale judeţului.Sprijinirea fermierilor pentru adaptarea la standardele Uniunii Europene. Masura 4. Măsura: 4. solare. -sprijin logistic şi material pentru reducerea terenurilor agricole poluate prin amenajare de culturi de plante tehnice.2.Sprijiniea fermelor de semi-subzistenţă. . sau zone poluate. comunicare de standarde europene „la poarta fermierului „ -acţiuni de sprijin mediatic şi material pentru fermierii care participă la schemele de calitate a alimentelor. . . -Generalizarea programului NATURA 2000. biodisel. Utilizarea durabilă a terenurilor agricole.STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006. Obiective: -Sprijinirea fermierilor din zonele montane.2007 . Acţiuni: Măsura va consta în acţiuni precum: -facilităţi materiale şi financiare pentru fermierii care locuiesc în zone montane.Sprijinirea grupurilor de producători.Sprijinirea fermierilor care participă la schemele de calitate a alimentelor.crearea de parteneriate public-private în găsirea şi exploatatea de noi surse de energie: eoliene. -sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători. Îmbunătăţirea calităţii producţiei şi a produselor agricole Obiective: . Măsura 4.

2013 -constituire de Grupuri de Acţiune Locală (GAL) cu participare atât a instituţiilor publice locale cât şi a Organizaţiilor nonprofit (ONG )-urilor. -Împădurirea terenurilor neagricole. Măsura 4. sortare şi vânzare a masei lemnoase.5. cu atribuţii în domeniul silvic. economică şi socială. -găsirea de parteneri regionali sau din celelalte state membre pentru realizarea de proiecte transfrontaliere. -Refacerea potenţialului producţiei forestiere şi introducerea acţiunilor de prevenire. precum şi de acţiuni de prevenire. PRIORITATEA V 5. -stimularea Grupurilor de Acţiune Locală de a dobândi cunoştiinţe şi de a se implica în acţiunile din teritoriu. pe termen mediu şi lung a localităţilor va avea drept rezultat creşterea standardului de viaţă al locuitorilor. Utilizarea durabilă a terenurilor forestiere Obiective: -Împădurirea terenurilor defrişate.2007 .STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006. 207 . Obiective: -îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănătate şi serviciilor sociale. -sprijin pentru mediul forestier. -în cadrul GAL-urilor iniţierea şi implementarea de strategii de dezvoltare locală. Sănătate şi Asistenţă socială Creşterea nivelului de trai este legată şi de modernizarea şi reabilitarea infrastructurii sistemului de sănătate şi de asistenţă socială. Rezultate aşteptate -modernizarea şi reabilitarea infrastructurii sistemului de sănătate în concordanţă cu nevoile de dezvoltare integrată. -înfiinţarea unor benzi de protecţie naturală impotriva pasunatului abuziv. -împăduriri pentru controlul eroziunii solului. -Accesarea programului NATURA 2000. -specializarea personalului din institutiile publice locale. Acţiuni: -sprijin pentru împădurirea terenurilor agricole şi neagricole. -îmbunătăţirea modalităţii de depozitare.

înfiinţarea /modernizarea de unităţi de asistenţă medico-socială.dotarea serviciilor medicale de urgenţă şi a SMURD. .crearea condiţiilor şi luarea măsurilor pentru asigurarea asistenţei medicale în toate localităţile. -prevenirea migrării excesive de la sat la oraş şi a depopulării satelor.modernizarea infrastructurii de sănătate şi dezvoltarea acesteia mai ales în zonele rurale. private sau non-profit cu activitate în domeniu pentru a oferi servicii sociale şi comunitare complete. .construirea.2013 -îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale în regiune mai ales în zonele cu rămâneri în urmă. 208 . preventive şi adecvate nevoilor beneficiarilor. Acţiunile din cadrul acestei măsuri sunt menite să ducă la diversificarea.înfiinţarea de centre de permanenţă sanitară şi asigurarea serviciilor de urgenţă.măsuri de asigurare a sănătăţii pentru persoanele aflate în situaţii de risc.2 Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale şi comunitare. 5. .2 Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale şi comunitare Este necesar să se dezvolte şi diversifice cadrul instituţional care oferă servicii sociale.creşterea gradului de sănătate a populaţiei. 5. . Se urmăreşte promovarea participării persoanelor excluse social la viaţa culturală şi socială a comunităţii. prin participarea la activităţi de regenerare urbană.reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de sănătate. astfel încât să poată beneficia de acestea un număr cât mai mare de persoane aflate în situaţii de risc social. -reducerea inegalităţilor în accesul la servicii de sănătate calitativ superioare.2007 . .STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006.măsuri active de prevenire şi combatere a îmbolnăvirilor. 5. modernizarea şi reabilitarea de dispensare umane şi dotarea corespunzătoare a acestora.1 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate. . dar şi încurajarea lor în asumarea responsabilităţii comunitare. lucrări de interes public şi activităţi de întreţinere a mediului. organisme guvernamentale şi neguvernamentale. în special prin realizarea de parteneriate cu alte instituţii publice. Acţiuni: . . Măsuri: 5. extinderea şi creşterea calităţii serviciilor sociale oferite de autorităţile locale. .1 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate Obiective specifice: .

2007 .creşterea implicării administraţiei şi a sectorului neguvernamental în apărarea drepturilor grupurilor dezavantajate şi întărirea rolului acestora în acordarea de servicii sociale. respectiv amenajarea şi dotarea instituţiilor de genul: o centre de recuperare a copilului cu handicap o servicii de asistenţă şi sprijin pentru tineri o adăposturi pentru victimele violenţei domestice o centre de îngrijire şi asistenţă socială pentru persoane vârstnice o cămine de bătrâni o servicii de asistenţa şi sprijin pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie şi pentru tinerii din comunitate aflaţi în nevoie o departamente de asistenţă socială o unităţi de asistenţă medico-socială o centre maternale o centre de tip familial o centre de reabilitare pentru copilul delincvent o centre de îngrijire şi asistenţă (CIA) pentru persoanele cu handicap o centre de îngrijire şi terapie ocupaţională (CITO) o centre de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap o centre de zi pentru persoanele vârstnice o centre de zi pentru copiii cu handicap o centre de zi pentru copiii proveniţi din familii aflate în situaţie de risc asigurarea serviciilor sociale prin iniţierea de parteneriate de tip public-public şi public-privat implementarea standardelor de calitate privind acordarea serviciilor de către unităţile sociale integrarea socială a persoanelor vârstnice măsuri de formare şi specializare a asistenţilor personali 209 .asigurarea egalităţii şanselor şi a integrării sociale a tinerilor. Obiective specifice: . . femeilor şi persoanelor cu nevoi speciale. Acţiuni: Măsura va consta în acţiuni pentru: înfiinţarea.2013 O altă direcţtie importantă de acţiune este acordarea de asistenţă şi servicii sociale persoanelor aflate în dificultate.STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006.

sau ONG-uri acreditate de către (Direcţia de Muncă. posibile investiţii în economie. zone de autentică valoare culturală şi turistică. unic în Europa prin impresionantul său patrimoniu arhitectonic. până la finele anului 2007. finanţe. a unei baze de date/program informatizat de monitorizare privind persoanele vârstnice şi furnizorii de servicii sociale specifice domeniului atragerea şi implicarea voluntarilor în furnizarea serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice organizarea unor cursuri de specializare a personalului implicat în asistenţa socială implementarea Strategiei de asistenţă socială a Direcţiei generale de Asistenţă Socială-Sibiu (DGASPC). In contextul în care România urmează să primească statutul de membru cu drepturi depline a Comisiei Europene.2013 extinderea serviciilor de asistenţă şi îngrijire la domiciliu în funcţie de nevoile individuale şi globale ale persoanelor vârstnice identificarea. Sibiul şi împrejurimile sale oferă turistului contemporan numeroase tentaţii. formarea şi selecţionarea persoanelor care doresc să obţină atestatul de Asistent Maternal Profesionist campanii de informare şi publicitate. Solidaritate Socială şi Familiei a Judeţului Sibiu) DMSSF înfiinţarea de noi servicii în cadrul DGASPC Sibiu în funcţie de nevoi şi legislaţie în vigoare PRIORITATEA VI 6. CULTURA Judeţ de o frumuseţe aparte. şi tuturor o mare diversitate de muzee o oferta culturală şi de divertisment care să poată să transforme timpul petrecut în judeţul Sibiu în vacanţe de neuitat. drumeţii. oamenilor de afaceri bănci.STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006. prin împrejurimile sale.2007 . detaliile se găsesc în Strategia de asistenţă socială a DGASPC organizarea sistematică de cursuri de formare în vederea calificării în meseria de îngrijitor la domiciliu de către Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM). orice contribuţie semnificativă pe plan cultural este binevenită pentru evaluarea potenţialului tării noastre privind integrarea europeană prin instituţii de mare valoare şi potenţial cultural. în vederea sensibilizării opiniei publice şi a îmbunătăţirii comportamentului general şi atitudinii faţă de familia aflată în situaţii de risc crearea la nivelul judeţului Sibiu. 210 . Iubitorilor de natură trasee turistice. Sibiul îşi cucereşte vizitatorii prin uimitorul aer de cetate medievală. de la splendoarea „ Mărginimii Sibiului” la sălbăticia tulburătoare a munţilor Făgăraş şi a văii Oltului.

Condiţia asigurării valorilor culturale ale unui popor este conştientizarea şi necesităţii definirii unei identităţi proprii în raport cu alte culturi şi popoare.Asigurarea accesului la cultură a unor largi categorii socio-umane. REZULTATE ASTEPTATE: 1. Standard calitativ ridicat în organizarea şi derularea fiecărui proiect cuprins în programul ” Sibiu Capitală Culturală 2007”.2013 Patrimoniul cultural este adevăratul tezaur al fiecărui popor.2b Includerea principalelor monumente istorice în circuitul turistic. Revigorarea şi diversificarea activităţilor culturale.Păstrarea şi valorificarea patrimoniului cultural moştenit 2. 6. 6. 6. promovarea diversităţii etno-culturale în localităţile cu populaţie aparţinînd mai multor minorităţi naţionale. MĂSURI: 6.1b Cunoaşterea legislaţiei referitoare la patrimoniu moştenit şi aplicarea acesteia de către instituţii şi persoane fizice. Derularea în condiţii optime a programului “ Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007”. 8. Inscrierea centrului istoric a municipiului Sibiu în lista patrimoniului cultural mondial 4. ale patrimoniului cultural naţional. 9. 211 . Dezvoltarea turismului cultural 5. culturală şi turistică în perioada 2008-2013. cataloage) a manifestărilor culturale ce se vor derula în judeţ.2a Promovarea prin toate mijloacele mass-media( afişe.3a Modernizarea infrastructurii culturale şi turistice din municipiul şi judeţul Sibiu. pliante. Inscrierea Sibiului ca destinaţie investiţională. Diversificarea ofertei culturale 3.STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006. raportat la destinul său istoric şi la recunoaşterea valorii sale pe scara valorilor civilizaţiei universale şi ca atare protecţia şi valorificarea sa trebuie asumată de către toate instituţiile de patrimoniu şi structurile statului. OBIECTIVE: 1.2007 . Promovarea respectului pentru patrimoniul cultural a tinerei generaţii 6. 6. Integrarea patrimoniului în mediul de viaţă a societăţii contemporane prin programe de revitalizare a patrimoniului cultural naţional 2. 7.1a Verificarea păstrării valorificării patrimoniului cultural de către instituţiile de cultură.Valorificarea şi dezvoltarea elementelor ce definesc identitatea culturală a comunităţilor locale 3. Creşterea numărului de turişti care urmează să participe la manifestările din cadrul proiectului.

Măsura 6.1 a Verificarea păstrării.Armonizarea legislaţiei europene cu cea românească. Măsura 6. albume-.STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006. .Dezvoltarea instituţiilor culturale existente prin lărgirea gamei de servicii. .pentru atenţionarea publicului din ţară şi străinătate asupra proiectelor cuprinse în programul „Sibiu Capitală Culturală 2007”. Măsura 6. valorificării patrimoniului cultural de către instituţiile de cultură.Preluarea legislaţiei europene cu privire la patrimoniul cultural. Obiective: . monografii. .Creşterea atractivităţii spaţiului rural şi urban prin valorificarea patrimoniului unic cultural. Obiective: . Acţiuni: .Activităţi de promovare intensă prin mijloace mass media – mijloace publicitare .1b Cunoaşterea legislaţiei referitoare la patrimoniul moştenit si aplicarea acesteia de către instituţiile de cultură. .Restaurarea şi conservarea siturilor istorice.Menţinerea unui cadru legislativ coerent cu întregul sistem legislativ românesc şi European Măsura 6.Participarea la târguri de turism în ţară şi străinătate. Acţiuni: . Actiuni: 212 . oferite publicului ţintă.Elaborarea de materiale publicitare şi de promovare a instituţiilor de cultura – pliante.2007 .Reabilitarea faţadelor clădirilor cuprinse în centrul istoric al oraşului şi a clădirilor monumente istorice.Elaborarea de propuneri legislative pornind de la situaţia de pe teren.2b Includerea principalelor monumente istorice în circuitul turistic Obiective: . Obiective: .Crearea unei reţele culturale în vederea promovării turismului cultural.3b Folosirea noilor tehnologii – internet. Acţiuni: .2013 6. a bisericilor fortificate şi a cetăţilor.2a Promovarea prin toate mijloacele mass – media a manifestărilor culturale ce se vor derula în judeţ. broşuri.

INTRODUCERE Direcţiile strategice urmărite în dezvoltarea turismului din judeţul Sibiu pentru anul 2006 şi perioada 2007-2013 sunt urmatoarele: • creşterea importanţei turismului în economia judeţului Sibiu.2013 .Inventarierea instituţiilor şi manifestărilor culturale din judeţul Sibiu .STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006.Crearea de noi festivaluri . OBIECTIVE GENERALE PROPUSE PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI DIN JUDEŢUL SIBIU − repertorierea şi analiza permanentă a potenţialului turistic. CAPITOLUL VII 7. Acţiuni: Conştientizarea faptului că existenţa site-urilor este esenţială pentru promovarea imaginii fiecărei instituţii.Deschiderea de noi instituţii culturale . etc) 2. mod de viaţă local şi produse tradiţionale.3b Folosirea noilor tehnologii – internet – pentru atenţionarea publicului din ţară si străinătate asupra proiectelor cuprinse în programul” Sibiu Capitală Culturală 2007”.Crearea de web site. Turism 1.Modernizarea celor existente Măsura 6. • dezvoltarea armonioasă şi durabilă a judeţului Sibiu. • transformarea judeţului Sibiu într-o destinaţie turistică recunoscută.uri şi portaluri la principalele instituţii de cultură de pe teritoriul judeţului Sibiu pentru promovare la nivel european şi global. Obiective: . • conservarea identităţii locale a judeţului Sibiu (arhitectură. Acţiuni: . Turul cetăţilor fortificate din judeţul Sibiu. Măsura 6.2007 .Dezvoltarea şi diversificarea acestora. 213 .Elaborarea unor trasee tematice: Turul clădirilor baroce.3a Modernizarea infrastructurii culturale şi turistice din municipiul si judeţul Sibiu Obiective: . • diversificarea economiilor locale şi creşterea numărului de persoane ocupate în turism.

continue şi practice a resurselor umane din turism. − creşterea competitivităţii şi îmbunătăţirea imaginii turistice a judeţului Sibiu la nivel naţional şi internaţional. posibilităţi de formare în turism satisfăcătoare din punct de vedere practic şi calitativ. care influenţează turismul din judeţul Sibiu (infrastructura de acces şi dotările tehnice. a sinergiei şi repartizarea diferitelor misiuni de amenajare. Pentru a ajunge la rezultatele propuse. − dezvoltarea formării instituţionale. permanent actualizată. structuri şi instituţii implicate în turism şi delimitarea clară a rolurilor fiecăruia dintre aceştia. domeniile conexe. industria turistică coordonată şi monitorizată în parteneriat public-privat. REZULTATELE LA CARE NE PROPUNEM SĂ AJUNGEM ÎN 2013: o baza de date judeţeană. etc). amenajarea teritoriului. De asemenea. dialog voluntar şi permanent între operatori. conservarea şi valorizarea resurselor cu importanţă turistică. 4. mediul înconjurător. dezvoltarea rurală. este necesară o relaţionare şi coordonare permanentă a celor 5 măsuri din schema de mai sus. recunoaşterea judeţului Sibiu ca destinaţie turistică competitivă pe pieţele naţionale şi internaţionale. partimoniul cultural. 214 − − − − − − DEZVOLTAREA . − monitorizarea pemanentă a industriei turistice judeţene. 3. promovare şi comercializare între structuri. piaţa forţei de muncă. reabilitarea şi conservarea capitalului şi a infrastructurii turistice Obiective specifice: -repertorierea permanentă a resurselor turistice judeţene şi a necesităţilor de dezvoltare. privind capitalul turistic al judeţului Sibiu.STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006.2013 − reabilitarea. Măsura 1. sunt analizate în cadrul celorlalte priorităţi din strategia şi vor fi permanent urmărite în relaţia lor cu turismul. istoric şi tradiţional reabilitat. Repertorierea. − favorizarea dialogului.2007 . operatorii şi instituţiile publice şi private cu implicare şi activitate în turism. MĂSURILE URMĂRITE PENTRU TURISMULUI ÎN PERIOADA 2007-2013 Error! Bookmark not defined. comunicaţiile. conservat şi valorizat din punct de vedere turistic.

în context local. − construcţia. − modernizarea şi dezvoltarea formelor de transport turistic. unităţi de cazare şi agrement. modernizarea şi semnalizarea toaletelor publice în zonele turistice. semnalizarea şi întreţinerea infrastructurii turistice de bază şi a resurselor turistice judeţene. etc. modernizare. restaurare. meşteşugăreşti şi a suvenirurilor. − construcţia. − construcţia. etc). − construcţia. modernizarea şi semnalizarea locurilor de desfacere a produselor artizanale. chestionare. sondaje. Inventariere şi diagnosticare permanentă a resurselor cu potenţial turistic din judeţ: − colectare permanentă de date şi informaţii turistice (istorice. modernizarea. etc). − modernizarea şi semnalizarea punctelor de intrare în judeţ. B. − analiza permanentă a necesităţilor de dezvoltare. modernizarea. modernizarea şi semnalizarea parcărilor. naturale. semnalizare şi conservare a resurselor turistice ale judeţului Sibiu. -conservarea patrimoniului cultural.STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006. − construcţia. Acţiuni: A. − modernizarea şi intreţinerea spaţiilor înconjuratoare unităţilor de cazare şi obiectivelor turistice. − realizarea de cercetări şi studii periodice de piaţă: studii de diagnostic şi fezabilitate. studii de fezabilitate. − construcţia. dezvoltarea şi semnalizarea centrelor de informare turistică. prin metode şi instrumente specifice (diagnostice teritoriale. de afaceri. dezvoltarea şi semnalizarea bazelor de agrement. modernizarea. diversificarea şi semnalizarea structurilor de primire turistică de baza (cazare şi masa).2013 -construirea. de conferinţe. 215 . ecoturism. tradiţionale. sportiv. istoric şi etnografic. modernizarea şi semnalizarea locurilor speciale de campare. Reabilitarea infrastructurii turistice generale: − construcţia. − dezvoltarea şi semnalizarea satelor de vacanţă şi a satelor turistice.2007 . -dezvoltarea turismului de nişă (turism cultural. incentive. naţional şi internaţional. dezvoltarea. agroturism. modernizarea. − dezvoltarea de facilităţi pentru persoanele cu handicap şi semnalizarea acestora. − constituirea şi întreţinerea unei baze unitare şi publice de date şi informaţii asupra resurselor turistice ale judeţului. etc).

STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006- 2007 - 2013

C. Reabilitarea infrastructurii turistice specifice tipurilor de turism practicate în judeţ: În turism montan: − dezvoltarea turistică a masivelor muntoase; − construcţia, modernizarea, dezvoltarea şi semnalizarea pârtiilor de schi; − construcţia, modernizarea şi semnalizarea cabanelor de creastă; − construcţia, modernizarea şi semnalizarea refugiilor montane; − marcarea, semnalizarea şi întreţinerea traseelor de drumeţie. În turism balnear: − construcţia, modernizarea, dezvoltarea şi semnalizarea staţiunilor balneare. În turism rural: − conservarea tradiţiilor şi a produselor tradiţionale locale (agricole, artizanale, etc); − protecţia şi conservarea arhitecturii specifice mediului rural; − conservarea meseriilor tradiţionale; − valorizarea materiilor prime locale (lemn, sare, gheaţă, etc); − dezvoltarea micro-cazărilor în zonele rurale (în satele tradiţionale româneşti, în satele cu specific săsesc, în zonele cu potenţial silvic şi cinegetic, etc); − dezvoltarea şi semnalizarea activităţilor de descoperire şi interpretare a patrimoniului natural, cultural şi uman rural; − modernizarea, dezvoltarea şi semnalizarea serviciilor conexe în mediul rural (dispensare, farmacii, ateliere pentru reparaţii, etc). În ecoturism: − dezvoltarea infrastructurii turistice a parcurilor naturale, a ariilor protejate şi a celorlalte zone naturale. În turism sportiv: − construcţia, modernizarea, dezvoltarea şi semnalizarea bazelor sportive; − construcţia, modernizarea şi semnalizarea pistelor pentru cicloturism; − dezvoltarea sporturilor pe luciurile de apă; − modernizarea, dezvoltarea şi semnalizarea centrelor de închiriere a materialului sportiv; − susţinerea cluburilor sportive. În turism urban: − protecţia şi conservarea centrelor oraşelor şi a arhitecturii specifice; − modenizarea şi întreţinerea spaţiilor verzi. În turism de conferinţă: − modernizarea şi dezvoltarea sălilor de conferinţe. În turism de afaceri :
216

STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006- 2007 - 2013

– dezvoltarea de servicii (agrement, shopping). În turism istoric şi cultural: − restaurarea şi semnalizarea monumentelor istorice, etnografice şi cultural-artistice de importanţă turistică. În turism de evenimente: − dezvoltarea infrastructurii turistice necesare pentru desfăşurarea de evenimente cu importanţă turistică. Măsura 2. Creşterea competitivităţii pe pieţele naţionale şi internaţionale Obiective specifice: -rentabilizarea şi diversificarea activităţii turistice; -alinierea industriei turistice a judeţului Sibiu la standardele de calitate şi securitate internaţionale; -extinderea sezonului turistic; -promovarea unitară şi diversificată a resursele turistice existente prin mijloace şi instrumente de calitate. Acţiuni: A. Profesionalizarea şi diversificarea serviciilor şi produselor turistice: − îmbunătăţirea calitativă şi permanentizarea produselor şi seviciilor turistice existente; − iniţierea şi dezvoltarea de noi produse şi servicii turistice, cu respectarea identităţii locale; − sprijinirea logistică şi informaţională a intreprinzătorilor în turism; − dezvoltarea de pachete şi circuite turistice tematice şi diversificate; − formarea de reţele de distribuţie pentru produsele şi serviciile turistice; − dezvoltarea unui sistem judeţean de rezervare; − încurajarea uniformizării nivelurilor calitative a produselor şi serviciilor turistice şi crearea de etichete de calitate; − încurajarea competiţiilor de calitate destinate operatorilor şi structurilor din turism; − încurajarea investiţiilor în IT şi în forme moderne de comercializare; − încurajarea investiţiilor pentru siguranţa şi sănătatea turiştilor şi a personalului; − încurajarea investiţiilor în utilităţi care contribuie la reducrea consumului public (surse de energie neconvenţinale - solare, eoliene,etc). B. Promovarea produselor şi serviciilor turistice ale judeţului: − definirea unui brand judeţean (eventual a unor branduri zonale
217

STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006- 2007 - 2013

− − − − − − − − −

specifice) şi crearea de activităţi pentru susţinerea acestuia; elaborarea de materiale judeţene de promovare, unitare şi de calitate (tematice sau diversificate, în limba română şi alte limbi de circulaţie internaţională): postere, broşuri, materiale informative, cataloage cu produse şi servicii, hărţi, calendare ale evenimentelor, etc; diseminarea materialelor de promovare prin centre de informare turistică locale şi naţionale, prin birourile de turism din străinătate şi în localităţile din străinătate cu care localităţi din Judeţul Sibiu au relaţii de înfraţire; promovare on-line şi crearea de legături între site-urile internet existente; crearea de puncte şi centre de informare turistică plasate în locurile strategice din judeţ; dezvoltarea de campanii tematice de comunicare; participarea unitară a judeţului Sibiu la târguri de turism naţionale şi internaţionale; circuite de familiarizare cu specificul judeţului Sibiu (pentru turoperatori naţionali şi internaţionali, agenţii de turism, jurnalişti, etc); susţinerea de activităţi de promovare în mass-media; acţiuni de lobby către instituţii publice, finanţatori (publici şi privaţi), etc; integrarea pachetelor şi circuitelor turistice judeţene în programele naţionale de promovare; încurajarea oricăror altor canale şi mijloace de promovare a turismului judeţului Sibiu (evenimente, concursuri, conferinţe, spectacole, etc).

Măsura 3. Formarea resurselor umane Obiective specifice: -dezvoltarea şi diversificarea structurilor şi a tipurilor de formare în turism şi sprijinirea adaptării lor la cerinţele pieţei turistice; -încurajarea formării continue şi practice pentru operatorii din turism; -îmbunătăţirea calitativă a programelor de formare în turism; -îmbunătăţirea practicilor de management turistic; -satisfacerea nevoilor de formare ale operatorilor şi structurilor din turism. Acţiuni: A. Pregătirea şi perfecţionarea în turism (programe educaţionale institutionale): − spijinirea furnizorilor şi instituţiilor actuale de formare în turism
218

STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006- 2007 - 2013

− − − −

pentru menţinerea şi dezvoltarea calitativă şi cantitativă a ofertei educaţionale; dezvoltarea unor tipuri de formare integrate, care să răspundă nevoilor de formare de pe piaţa turistică; crearea unor noi forme de educare în turism; dezvoltarea de proiecte şcolare (lecţii cu caracter aplicativ, activităţi practice, etc) asiguarea posibilităţilor de formare practică (pentru cei ce se afla în formare - elevi, studenţi, cursanţi, dar şi pentru cei ce iniţiază şi dezvoltă afaceri în turism).

B. Perfecţionarea informală: − schimburi de experienţă şi informaţii cu operatorii turistici şi structurile organizate din ţară şi străinătate; − analiza practicilor internaţionale în turism (în mod special a celor europene); − editarea de ghiduri de bune practici în turism; − îmbunătăţirea managementului siturilor şi obiectivelor turistice, a ariilor naturale protejate, etc. C. Formarea de expertiza în turism: − îmbunătăţirea calitativă şi cantitativă, şi diversificarea ofertei de consultanţă în turism (în practici turistice, atragere de fonduri, etc). Măsura 4. Stimularea parteneriatului public-privat în turism Obiective specifice: -crearea unui cadru de reflecţie, dezbatere, decizie şi acţiune public-privat, voluntar, între toate sectoarele cu importanţă pentru turism; -coordonarea iniţiativele de acelaşi tip cu implicaţie în turism şi monitorizarea lor; -favorizarea şi susţinerea iniţiativelor de asociere profesională a factorilor implicaţi în turism; -creşterea rolului Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu de coordonator al parteneriatelor judeţene în turism. Acţiuni: A. Formarea unui cadru de reflecţie, dezbatere şi acţiune: − colaborarea cu structurile responsabile de planificarea şi implementarea politicilor conexe turismului (infrastructură, mediul înconjurător, dezvoltare rurală, resurse umane, dezvoltarea economică, piaţa forţei de muncă, comunicaţii, IT, amenajarea
219

Dezvoltarea şi permanentizarea acţiunilor de monitorizare şi control în turism.2013 − − − − − − − teritoriului. conştientizarea importanţei securităţii în turism. acţiuni comune cu autorităţile publice locale şi naţionale pentru respectarea reglementărilor în vigoare. naţionali şi internaţionali şi implicarea acestora în proiecte (promovare.2007 . organizarea unor grupuri de lucru intersectoriale şi intrasectoriale care să dezbată aspecte din turism (formare. etc. B. precum: administrarea capitalului turistic. crearea de produse turistice. mediu etc).STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006. concertarea acţiunilor din turism ale Judeţului Sibiu cu acţiunile celorlalte judeţe ale regiunii 7 Centru. structurilor şi instituţiilor implicate în turism : − crearea unei reţele de informare permanente între toţi partenerii şi colaboratorii intrasectoriali şi intersectoriali (noutăţi. -creşterea responsabilităţii Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu în monitorizare şi control în industria turistică. forumuri. infrastructură. organizarea operatorilor şi structurilor de acelaşi tip în asociaţii profesionale de turism. colaborare. − realizarea unor campanii publice de informare. Acţiuni: − crearea şi utilizarea unui sistem de indicatori. canale de distribuire comune. întâlniri informale de partajare a experienţelor. conferinţe. căi şi metode de promovare. etc) pentru rezolvarea problemelor interdisciplinare importante în dezvoltarea turismului din Judeţul Sibiu. etc). indentificarea şi colaborarea cu experţi locali. Măsura 5. -descurajarea practicile ilegale. informare. mese rotunde. practici. derulare de proiecte etc). organizarea de întâlniri periodice: seminarii. etc. − monitorizare prin dialog permanent cu asociaţiile profesionale 220 . grupuri tehnice de lucru. participarea publică la formularea iniţiativelor legislative în turism. regionali. conservare. Obiective specifice: -dezvoltarea şi integrarea de practici şi instrumente eficiente de monitorizare şi control. Acţiuni parteneriale de informare destinate operatorilor. surse de finanţare.

întâlniri periodice de monitorizare şi informare între operatorii şi structurile active în turismul judeţului Sibiu.1. obiectivelor şi direcţiilor structurilor interne ale Consiliului Judeţean Sibiu şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritate. a hotărârilor Consiliului Judeţean Sibiu şi a dispoziţiilor Preşedintelui Consiliului Judeţean Sibiu. 221 . monitorizare periodică a grupurilor de lucru sectoriale.2.2007 .actualizarea permanentă a regulamentelor de organizare şi funcţionare prin reactualizarea rolurilor. PRIORITATEA VIII 8. hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului.2013 − − − − − active în turism şi administraţiile locale din judeţ. Dezvoltarea capacităţii administrative 8. cetăţeni şi mediul asociativ Valorificarea competenţelor şi responsabilităţilor personalului Metode şi instrumente de gestiune previzională a resurselor umane Gestiunea informatizată a evidenţei personalului Formarea profesională continuă Gestiune publică eficientă Creşterea gradului de informatizare în administraţia publică Acţiuni: Măsura va consta în acţiuni pentru: . monitorizare în mass-media. utilizarea formelor de audit (pentru monitorizarea standardelor de calitate. a celorlalte acte normative provenind de la organele centrale sau administraţia publică. Dezvoltarea capacităţii administrative Obiective specifice: Management instituţional şi strategic Îmbunătăţirea şi simplificarea relaţiilor curente între administraţie. valorificându-se eficienţa serviciilor furnizate prin elaborarea cadrului de auto-evaluare. .STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006. .creşterea monitorizării modului de aplicare şi ducerii la îndeplinire de către structurile proprii Consiliului Judeţean Sibiu a deciziilor. elaborarea de rapoarte periodice de monitorizare şi control.1. Eficientizarea şi modernizarea administraţiei publice Măsuri : 8. Întărirea legăturilor interinstituţionale Măsura 8.realizarea unui sistem de management care să focalizeze obţinerea rezultatelor. etc).

.adoptarea. ca posibili candidaţi pentru ocuparea posturilor vacante. .STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006. 222 .optimizarea relaţiilor Consiliului Judeţean Sibiu cu cetăţenii şi persoanele juridice în activitatea privind soluţionarea petiţiilor şi a documentaţiilor specifice activităţilor desfăşurate de Consiliul Judeţean.definirea clară a responsabilităţilor.îmbunătăţirea cadrului de informare/raportare cu managerii serviciilor şi instituţiilor publice finanţate/subvenţionate prin buget şi monitorizării contractelor de performanţă pentru directorii acestora. . modificarea sau completarea organigramei. . . procedurilor şi standardelor ce urmează a fi utilizate în procesul de evaluarea a rezultatelor. soldat cu înscrierea acestora în baza de date. corelat cu reglementările legale în vigoare. . . .aplicarea corectă a procedurilor de evaluare a activităţii personalului ca premisă de promovare şi de motivare.actualizarea permanentă a fişei postului.elaborarea în cooperare cu instituţiile de învăţământ superior din sibiu a unor programe de efectuare de către studenţi a practicii anuale.realizarea transparenţei în activitatea administraţiei publice locale asigurându-se participarea activă a cetăţeanului în procesul de luare a deciziilor.diminuarea birocraţiei. . între nivelurile ierarhice şi cele funcţionale. în urma descentralizării.2013 . implementarea de parteneriate public-private.introducerea sistemului de evaluare şi monitorizare a performanţelor pe un serviciu public. .acordarea unei importanţe sporite mediatizării activităţilor de modernizare şi apropiere a administraţiei publice de cetăţean.crearea de programe de gestiune informatizată a evidenţei raporturilor de activitate şi contractelor de muncă. . . a serviciilor publice deconcentrate. numărului de personal şi statului de funcţii al aparatului propriu în funcţie de necesităţile impuse de atribuţiile acestuia.preluarea şi organizarea.îmbunătăţirea activităţii de evidenţă şi circulaţie periodică a actelor.elaborarea planurilor de formare continuă a funcţionarilor publici şi salariaţilor în funcţie de rezultatele evaluării performanţelor profesionale şi reglementările legale în vigoare (cel puţin 7 zile / an). .2007 .îmbunătăţirea comunicării şi circuitului informaţiilor între compartimente. . cu implicarea în redactarea fişei postului a funcţionarului public sau salariatului care ocupă postul respectiv.asigurarea unei planificări a resurselor umane în funcţie de procesele instituţionale ce urmează a se derula. . în deplină concordanţă cu prevederile Legii 52/2003. . . conform registrelor de evidenţă existente.îmbunătăţirea programelor de gestionare informatizată a evidenţei personalului. încurajând participarea organizaţiilor din sectorul neguvernamental la procesul de elaborare a politicilor publice. .consolidarea colaborării cu sectorul neguvernamental şi cu societatea civilă.

..j. . o programele de formare specializate în administraţia publică organizate de Institutul Naţional de Administraţie. . adaptarea la specificul instituţiei. întărirea colaborării cu comisia paritară şi comisia de disciplină în vederea negocierii măsurilor referitoare la sănătatea salariaţilor şi securitatea muncii.J. sibiu prin: o Aplicarea operativă a dispoziţiilor şi hotărârilor privind controlul intern de gestiune emise de Preşedinte şi Consiliul Judeţean. Sibiu odată cu asimilarea din cadrul codului specific a standardelor de management/control intern. constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor de muncă.instruirea funcţionarilor publici şi.2013 . . Sibiu în ansamblu. în dreptul comunitar precum şi în aplicarea programelor europene. precum şi crearea facilităţilor de respectare de către funcţionarii publici şi salariaţi a codurilor etice specifice de conduită. o gestionarea fondurilor structurale ale U. urmărind valorificarea actelor de control prin mijloace şi tehnici de comunicare moderne şi profesionale. îmbunătăţirea activităţii de control la entităţile subordonate c.G.1007/2001. urmărind armonizarea controlului intern de la nivelul instituţiei cu cel de la nivelul C.în bugetul de venituri şi cheltuieli vor fi aprobate resursele financiare necesare realizării planului de formare continuă. prin: o Asigurarea unor mijloace moderne de informare şi comunicare care să permită un acces rapid la baza de date şi transparenţă privind valorificarea controlului precum şi preluarea operativă a unor semnale (interne sau externe) privind posibilele fraude sau gestiunea defectuoasă să ofere credibilitate şi încredere în sistemul de control. aprobată prin H.eficientizarea accesării şi managementului fondurilor nerambursabile. a personalului contractual. o Consolidarea controlului intern.STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006.J. .iniţierea tuturor funcţionarilor publici în domeniul utilizării programelor informatice la nivelul standardelor ECDL (European Computer Driving Licence) în conformitate cu planul de iniţiere elaborat în baza strategiei Guvernului privind informatizarea administraţiei publice.2007 . 223 - . raportarea imediată a eventualelor fraude. după caz. dar şi specializarea personalului în vederea utilizării acestora.motivarea tinerilor din administraţia publică pentru a participa la programe de perfecţionare organizate de alte instituţii specializate în domeniu: o proiectul tinerilor profesionişti. nr.îmbunătăţirea activităţii de control intern al C.E.

în vederea atingerii obiectivelor propuse prin programul „eadministraţie”. . să se asigure transparenţa şi să permită controlul concomitent.adoptarea standardelor de calitate în baza cărora să se poată monitoriza şi evalua un serviciu public şi activitatea funcţionarilor publici. transparente şi supuse controlului financiar. între C.STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006.specializarea personalului şi asigurarea unor schimburi de experienţă cu profesionişti similari din U.. lărgirea ofertei de servicii informaţionale pentru îmbunătăţirea relaţiei cetăţean – administraţie publică. . pe termen lung şi mediu care să permită o reevaluare corectă a costurilor şi resurselor. Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Sibiu.J. Întărirea legăturilor interinstituţionale Acţiuni: Măsura va consta în acţiuni pentru: .E. dezbateri şi întruniri publice. Măsura 8.Sibiu.2007 . .stabilirea. comitete consultative cetăţeneşti. .pentru eficientizarea calităţii serviciilor se vor folosi instrumente de participare cetăţenească: Centrul de Informare pentru Cetăţeni. instituţiile publice subordonate şi trezorerie. să crească acurateţea operaţiunii.E. consiliile locale. pentru eficientizarea schimbului de informaţii şi sporirea calităţii activităţilor administraţiei publice locale. atât pentru C. adaptarea sistemului bugetar judeţean actual la cerinţele U. . chestionare de opinie.realizarea unei comunicări eficiente între autorităţile publice locale pentru identificarea nevoilor şi resurselor în vederea promovării de proiecte şi programe comunitare 224 . astfel încât cheltuielile publice să devină justificate. .2013 o Stabilirea unor strategii şi politici proprii. urmărindu-se o eficientizare a actului de control prin recomandări care să adauge valoare instituţiei.. urmărirea şi aplicarea unor politici şi strategii bugetare pe termen lung şi mediu. care să urmărească creşterea gradului de autofinanţare şi implicit de autonomie. .adoptarea normativelor de cost aferent standardului de calitate a unui serviciu public. viabile. .Sibiu cât şi pentru instituţiile publice de sub autoritatea sa.monitorizarea utilizării fondurilor de investiţii publice şi a resurselor bugetare.2.folosirea tehnologiei informaţionale în vederea îmbunătăţirii circulaţiei informaţiilor.stabilirea unui circuit operaţional şi eficient al documentelor. astfel încât să se elimine întârzierile la plată. cu ajutorul tehnologiei informaţiei.continuarea proiectului de realizare a reţelei INTRANET judeţene între Consiliul Judeţean Sibiu şi autorităţile publice locale. .J.

formare continuă. pe care autorităţile locale le pot accesa. cultură.cooperarea cu Agenţia de Dezvoltare Regională 7 Centru pentru elaborarea şi implementarea Planului Regional de Dezvoltare până în anul 2013.organizarea de colocvii profesionale pe centre de localităţi la nivelul întregului judeţ.colaborarea continuă cu serviciile deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale.2013 .îmbunătăţirea colaborării cu consiliile judeţene din Regiunea de Dezvoltarea 7 Centru. .2007 . . . . cu judeţe limitrofe şi cu judeţe trans .continuarea parteneriatelor cu autorităţi ale administraţiei publice similare/instituţii şi organizaţii din străinătate pentru realizarea unor proiecte de interes judeţean şi/sau local. 225 . .derularea parteneriatelor transfrontaliere existente şi încheierea de noi acorduri de parteneriat pe diverse domenii de activitate (turism.STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006. unde vor fi furnizate materiale bibliografice şi documentaţii necesare cunoaşterii şi însuşirii actelor normative. .regionale în vederea realizării unor proiecte comune. etc.continuarea şi eficientizarea relaţiilor de colaborare/cooperare/parteneriat cu ONG–uri. cu instituţii de învăţământ superior.dezvoltarea unei relaţii deschise şi active cu mass–media pentru diseminarea informaţiilor şi realizarea transparenţei actelor administrative şi a activităţilor de modernizare a instituţiilor.colaborarea cu Instituţia Prefectului în cadrul Comisiei Consultative a judeţului şi a Comitetului operativ consultativ în vederea elaborării reglementărilor necesare realizării şi modernizării activităţilor locale. pentru dezvoltarea politicilor publice specifice domeniului.) . patronate şi sindicate şi alte organisme asimilate pentru informare reciprocă şi acordarea funcţiilor la nevoile locale şi realizarea unor proiecte de interes comun. . precum şi pentru diseminarea informaţiilor referitoare la Programele de finanţare externă şi ale Guvernului României.

1999. Institutul Naţional de Statistică. 11. Institutul Naţional de Statistică.. tipărit la I.S. Centrul de Formare pentru Administraţie Publică Locală Sibiu. 2003. Agenţia regională de protecţia mediului Sibiu 19. Sibiu.S.N. ”Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002”. tipărit la I.N. tipărit la D.S. ”Anuarul statistic”. Institutul Naţional de Cercetare –Dezvoltare pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului. Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu. ”Starea social-economică a judeţului Sibiu”.”Anuarul statistic al României ”. Sibiu.”Anuarul statistic al României ”.S. vol I. “Raport privind starea mediului pe anul 2004 în judeţul Sibiu”. 2004. Sibiu..J.S.S. ”Caiet statistic 2003-2004. tipărit la D.2007 .N.S. tipărit la I.. Bucureşti.S.. Bucureşti.J. Sibiu. Sibiu.S. Institutul Naţional de Statistică.J. 2. 4.judeţul Sibiu”.N. tipărit la I.N. tipărit la I. ”Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru pentru perioada 2007-2013”. ”Anuarul statistic al României ”. 2002. tipărit la D.J. 2003.. Institutul Naţional de Statistică. 17. 10.”Anuarul statistic al României ”.S. Institutul Naţional de Statistică. 2002. Sibiu.. tipărit la I. 15. 2004. Institutul Naţional de Statistică.. Sibiu. Bucureşti. Sibiu. tipărit la D. 2003.”Anuarul statistic al României ”. Institutul Naţional de Statistică. Institutul Naţional de Statistică.N. Bucureşti. Sibiu. Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu.”Anuarul statistic al României ”.”Anuarul statistic al României ”. Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu.N. Institutul Naţional de Statistică.N.. 13. ”Planul de amenajare a teritoriului judeţului Sibiu”. 9.S. 12. 3. 2003.”Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj”. Institutul Naţional de Statistică. Bucureşti. 2003. 6. ”Statistică teritorială”. 2004.”Anuarul statistic al României ”. 2005 al judeţului Sibiu”.N. 2000.2013 Bibliografie: 1. Institutul Naţional de Statistică. Agenţia regională de protecţia mediului Sibiu 226 . tipărit la I. 2001. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti.1997. Institutul Naţional de Statistică. tipărit la D. Bucureşti.STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006. ”Breviar statistic .J. II şi III.1998. Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu. 2005. 7. Sibiu. 18. 16. 8. Institutul Naţional de Statistică. Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu. tipărit la I. tipărit la I.S. Institutul Naţional de Statistică.S.S. 5. 14. Sibiu. Bucureşti.“Raport privind starea mediului pe anul 2005 în judeţul Sibiu”.

“Comerţ Exterior 2004”.Ministerul Agriculturii . Studiul Mediului de Afaceri din Judeţul Sibiu elaborat de GRASP în colaborare cu Consiliul Judeţean Sibiu şi AIESEC.Raport privind starea invatamintului din judetul Sibiu în anul scolar 20042005 34. Direcţia Judeţeană de Statistică 22.410/14. Programul Operational Regional 2007-2013. 2006 29. Direcţia Judeţeană de Statistică-Sibiu. elaborat de structuri parteneriale la nivel national (Comitetul Interinstitutional pentru elaborarea PND – CIP ) şi la nivel regional (Comitetele Regionale de elaborare a Planurile Regionale de Dezvoltare – CRP ).2013 20.21/10/2005 33. “Indicatori economici 2004”.Situatia socio-economica a judetului Sibiu 2003 35. Memoriu ARPM privind generarea deşeurilor periculoase din judeţul Sibiu şi inoportunitatea construirii unui incinerator de deşeuri periculoase la nivelul judeţului Sibiu. Planul National de Dezvoltare 2007-2013. Padurilor şi Dezvoltarii Rurale. 2006 27.06.1991 31. Sibiu.07.Institutul European din Romania: Politica Agricola – septembrie 2003 32. Strategia judeţeană de asistenţă socială pentru perioada 2005 – 2007 – 2013. aprobat de Guvern în decembrie 2005 37. DGASPC 24.2007 .143/11. elaborat în parteneriat.Dezvoltarea economiei rurale şi cresterea productivitatiiin sectorul agricol.Strategia judeţeană de asistenţă socială pentru perioada 2005-2007-2013.Activitatea unitatilor sanitare în anul 2004-Institutul National de Statistica 36. Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu. publicat în noiembrie 2005 39.02. formulata de MTCT.STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006. mai 2004 25. Institutul Naţional de Statistică. aprobat de Guvern în decembrie 2005 38. Sibiu. Ministerul Transportuirlor. aprobat de Ministerul Intergarii Europene. 2005 28. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu. Institutul Naţional de statistică. aflata inca în faza de lucru. Buletin statistic lunar al judeţului Sibiu-luna ianuarie 2006. 26. Forma intermediara a Strategiei Turismului Romanesc. Direcţia Judeţeană de Statistică 23.1991. Planul National de Dezvoltare 2007-2013. Monitorul Oficial nr. Date statistice operative. Institutul Naţional de statistică. Hotărârea de Guvern nr. Hotărârea Consiliului Judeţean Sibiu nr.16/23. elaborat de structuri parteneriale la nivel national (Comitetul Interinstitutional pentru elaborarea PND – CIP ) şi la nivel regional (Comitetele Regionale de elaborare a Planurile Regionale de Dezvoltare – CRP ). “Program de dezvoltare durabilă a turismului din judeţul Sibiu” Consiliul Judeţean Sibiu ( 2002) 21.2006-Tabel cu unităţile subordonate Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Sibiu care furnizează servicii sociale 30. 227 .

expert Departamentul de economie şi Amenajarea Teritoriului – Consiliul General al Departamentului Ille-et-Villaine.2013 Constructiilor şi Turismului.2007 . aspecte elaborate de Serviciul Dezvoltare Regionala şi Integrare Europeana. elaborata de AJTS în colaborare cu CHF Romania. analiza SWOT realizata în cadrul “Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Sibiu”. Procese verbale ale intalnirilor de Consiliu Director al Asociatiei Judetene de Turism Sibiu din perioada septembrie 2005-martie 2006 50. Plan de actiune pentru dezvoltarea turismului în regiunea Centru pentru perioada 2004-2006. 47. Guvernul Romaniei decembrie 2004 46. Cateva precizari privind dezvoltarea turistica a Sibiul şi a regiunii din care face parte. (martie 2006). Planul de Amenajarea a Teritoriului Judetean PATJ – în curs de finalizare – elaborat de INCD . Bucuresti 2004 43. Constructiilor şi Turismului. 18-23 Martie 2005 52.URBAN PROIECT. document programatic elaborat de un colectiv desemnat de Conducerea Executiva a Consiliului Judetean Sibiu. din perioada ianuarie-martie 2006 51. elaborat de ADR 7 Centru. obiectivele şi activitatile mentionate sub prioritatea “Dezvoltarea Turismului” din perioada de elaborare a Strategiei şi Planului de dezvoltare ale Judetului Sibiu pentru perioada 2006.03. elaborat şi trimis participantilor la simpozion în aprilie 2006 49. beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu 44. beneficiar Consiliul Judetean Sibiu 42. beneficiar: Ministerul Transportuirlor. cu cele doua parti ale sale ”Situatia actuala” şi “Propuneri de dezvoltare”. studiu elaborat de INCD – URBANPROIECT Bucuresti. elaborat de Frederic Kervern. martie 2006 48. Directorul oficiului de 228 . 20072013. Studiul “Elemente de infrastructura turistica pentru Judetele din Sudul Transilvaniei racordate la reteaua de autostrazi”. . Analiza intermediara a chestionarelor destinate tuturor structurilor. Franta.2006. Studii asupra viitorului turismului în judetul Sibiu .STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006. Judetului Sibiu. elaborat în parteneriat de catre ADR 7 Centru 41. 2005/2006 45. Procese verbale ale intalnirilor tehnice de lucru ale membrilor. Sibiu 30. analiza SWOT a “Planului de actiune pentru dezvoltarea turismului în regiunea Centru pentru perioada 2004-2006”. faza “Diagnostic şi Prioritati”(2005). Program de Dezvoltare Durabila a Turismului din Judetul Sibiu 20002004. operatorilor şi institutiilor implicate în turismul din Judetul Sibiu. elaborat de Jean Klaude Weisz. Raportul Simpozionului “Viitorul Turismului în Judetul Sibiu” . capitolul 14 “Politica în domeniul turismului”. Analize : analiza SWOT asupra judetului Sibiu intocmita şi intretinuta de catre Institutia Prefectului. Programul de Guvernare 2005-2008. Masurile. decembrie 2005 40. partenerilor şi executivului Asociatiei Judetene de Turism Sibiu pentru elaborarea strategiei şi organizarea simpozionului “Viitorul Turismului în Judetul Sibiu”.

Raportul Simpozionului “Viitorul Turismului în Judetul Sibiu” .“Caiet Statistic privind activitatea unităţilor cultural artistice” 2005 Institutul Naţional de Statistică 229 .2007 .2006. Procese verbale ale intalnirilor tehnice de lucru ale membrilor. elaborata de AJTS în colaborare cu CHF Romania. Procese verbale ale intalnirilor de Consiliu Director al Asociatiei Judetene de Turism Sibiu din perioada septembrie 2005-martie 2006 56. expert Departamentul de economie şi Amenajarea Teritoriului – Consiliul General al Departamentului Ille-et-Villaine.64/2004 referitoare la ariile protejate de pe teritoriul judeţului Sibiu 60. Franta. operatorilor şi institutiilor implicate în turismul din Judetul Sibiu. ianuarie 2005 59. Franta. elaborat şi trimis participantilor la simpozion în aprilie 2006 55.STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006. Sibiu 30. Cateva precizari privind dezvoltarea turistica a Sibiul şi a regiunii din care face parte. partenerilor şi executivului Asociatiei Judetene de Turism Sibiu pentru elaborarea strategiei şi organizarea simpozionului “Viitorul Turismului în Judetul Sibiu”. elaborat de Jean Klaude Weisz. Analiza intermediara a chestionarelor destinate tuturor structurilor. elaborat de Frederic Kervern.2013 Turism St.03. martie 2006 54. Malo. Hotărîrea Consiliului Judeţean Sibiu nr. ianuarie 2005 53. Studii asupra viitorului turismului în judetul Sibiu . Directorul oficiului de Turism St. 18-23 Martie 2005 58. Malo. din perioada ianuarie-martie 2006 57. Franta.

STRATEGIA ŞI PLANUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU 2006.2007 .2013 230 .