EFECTUAREA OPERAŢIEI DE CONFECŢIONARE

MATERIALE UTILIZATE LA OPERAŢIA DE COASERE Materiile prime folosite la confecţionarea îmbrăcămintei (ţesături, tricoturi), ca şi materialele auxiliare, au fost tratate la capitolul “croire”. Un material important, fără de care operaţia de coasere nu ar putea fi executată, este aţa. FIRELE TEXTILE Firele sunt obţinute din fibrele textile în urma procesului de filare. Ele se caracterizează prin compoziţie, grad de umiditate, fineţe, răsucire, rezistenţă, regularitate etc. Există un sortiment foarte bogat de fire, în funcţie de varietatea materiilor prime. Astfel se cunosc fire de bumbac, lână, mătase, in etc., sau din diferite amestecuri ale acestor fibre, în special cu materii prime obţinute pe cale chimică, precum: relonul, melana, celofibra, etc. În ceea ce priveşte fineţea, firele pot fi: subţiri, groase şi de fineţe mijlocie. Culoarea firelor poate fi naturală sau modificată prin procedee de finisare ca: albire, vopsire, imprimare etc. După forma de prezentare există: fire simple, răsucite sau cablate. Firele simple se folosesc ca materie primă pentru fabricarea ţesăturilor şi tricoturilor, iar cantităţi mai reduse, pentru fabricarea aţelor, dantelelor etc. Firele răsucite sunt obţinute din două sau mai multe fire simple, reunite printr-o nouă răsucire. Răsucirea se face în scopul obţinerii unui fir mai rezistent şi mai regulat. AŢA este un fir obţinut prin răsucirea mai multor fire textile simple. După materia primă din care provine, aţa poate fi: de bumbac; de mătase naturală; de fibre sintetice. Caracteristicile aţei de cusut sunt: grosimea; fineţea; rezistenţa la rupere; elasticitatea; gradul de torsiune; uniformitatea firului; comportarea faţă de agenţi fizico-mecanici şi chimici. Grosimea şi fineţea aţei se aleg în funcţie de produs, şi aspectul urmărit. Fineţea aţei se determină prin numărul metric (Nm), care reprezintă numărul de metri cuprinşi într-un gram de aţă. De exemplu, la o aţă cu Nm 60, înseamnă că 60 metri din firul res pectiv,

         

O aţă cablată. .  maşina de cusut cu coloană. are o slabă rezistenţă la agenţi chimici. culori şi grosimi diferite. Aţa de cusut este cu atât mai bună. Aţa se livrează în batire. este mai elastică. umiditate. prezintă o bună rezistenţă la rupere. Aţa de mătase naturală şi fibrele artificiale. O aţă obţinută prin răsucirea a trei fire de Nm 60. Acest număr depinde de grosimea aţei şi a firului. Maşinile folosite la confecţionarea îmbrăcămintei sunt maşini cu masă plană. şi o alungire mică la rupere. platforma maşinii pe care se sprijină materialele la coasere. se notează Nm 60/3. deci de numărul de fibre din care se compune o aţă pentru acelaşi fel de materie primă.cântăresc 1 g. se notează Nm 60/3 x 3. prezintă uniformitate dimensională pe toată întinderea ei şi are o rezistenţă bună faţă de diferiţi agenţi fizico-mecanici sau chimici. de lungimi . Clasificarea maşinilor de cusut se face după mai multe criterii dintre care amintim: a) După forma mesei de lucru:  maşina de cusut cu masă plană. CLASIFICAREA MAŞINILOR DE CUSUT Maşinile cu ajutorul cărora se realizează îmbinarea prin coasere a materialelor sunt cunoscute sub denumirea de maşini de cusut.   La o maşină de cusut se deosebesc două părţi principale: corpul maşinii în care se găsesc principalele mecanisme . cum este aţa de bumbac. ECHIPAMENTE SPECIFICE OPERAŢIEI DE COASERE 1. cu cât are o rezistenţă la rupere mai mare. Aţa fabricată din fibre celulozice. obţinută prin răsucirea a trei aţe Nm 60/3. cu unul sau două ace. în funcţie de felul cusăturilor executate. Această aţă are o rezistenţă la rupere superioară aţei Nm 60/3 şi firului Nm 60. Pentru coaserea articolelor de îmbrăcăminte se folosesc diferite tipuri de maşini.

 masa de lucru.  maşini de cusut grele.  organele active ale maşinii. MECANISMELE MAŞINILOR DE CUSUT În general.  mecanismele organelor active. se apasă pedala de pornire.  roata de curea 4. Roata de curea transmite mişcarea la volant. respectiv la .  mecanismul de acţionare. e) După felul operaţiilor executate:  maşini universale.  maşini care execută cusătura zig-zag. d) După numărul de tigheluri efectuate simultan:  maşini de cusut cu un ac. care execută 1000 până la 2000 împunsături pe minut. Maşina de cusut este compusă din:  corpul maşinii. c) După tipul cusăturii:  masini ce execută cusătura lanţ cu un fir sau cu două fire. care execută peste 2000 de împunsături pe minut (maşini rapide).  maşini de cusut cu mai multe ace. Mecanismele care compun maşinile de cusut sunt: a) Mecanismul de acţionare pune în mişcare de rotaţie axul principal de la care se transmit mişcarile la organele active pentru realizarea cusăturii.  roata motoare 2. Maşina este prevazută cu un sistem de iluminare locală şi un dispozitiv de bobinare a aţei. Este compus din:  motorul electric 1. principiul constructiv al maşinilor de cusut este acelaşi.  pedala de acţionare.  maşini de cusut mijlocii. Pentru transmiterea mişcării la axul principal. 2.  roata condusă 3.  maşini ce formează cusătura simplă cu două fire. care execută 200 – 1000 de împunsături pe minut.  maşini speciale.  axul 5 pe care sunt fixate roţile 3 şi 4. b) După felul construcţiei:  maşini de cusut uşoare. indiferent de felul cusăturilor realizate. maşina de cusut cu braţ.

din ac şi aţa din suveică. Viteza de rotaţie se poate regla prin presiunea exercitată asupra pedalei. Graifărul execută o mişcare de rotaţie sau de oscilaţie. prin cureaua de transmisie.axul principal. deci formarea cusăturii. acul ocupă două poziţii: poziţia limită superioară şi poziţia limită inferioară. Acul 5 este fixat la partea inferioară a tijei 4. El este fixat într-o casetă metalică . Acul perforează materialele ce se îmbină prin coasere. Distanţa parcursă de ac între cele două poziţii se numeşte cursa acului. c) Mecanismul graifărului (10) serveşte la împletirea celor două fire de aţă. b) Mecanismul acului imprimă acului o mişcare de translaţie în plan vertical. În mişcarea sa. şi are forma circulară. de la care primeşte mişcarea . pârghia(7) a pedalei fiind prevăzută cu un arc. numită tijă port-ac. trece aţa superioară prin ele şi execută o mişcare de translaţie în plan vertical.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful