Curs 1

Introducere în domotică
1. Generalităţi Domotica este o aplicaţie a calculatoarelor şi roboţilor pentru echipamente casnice. Este un cuvânt compus din domus (latină, însemnând casă) şi informatică. Domotica este o ştiinţă a viitorului care are scopul de a face viata omului cât mai confortabilă. Clădirea viitorului, fie ea locuinţă sau spaţiul în care petrecem timpul pe perioada programului de lucru, reprezintă obiectul analizelor şi cercetărilor minuţioase pentru foarte multe domenii de activitate. Cea mai mare parte a oamenilor petrec majoritatea timpului în interior şi deci viitorul impune ca o necesitate, nicidecum ca un lux, "clădirea inteligentă". Abordarea unei "clădiri inteligente" a ajuns la nivelul de abordare sistemică, integrare şi interoperabilitate şi integrează conceptul de optimizare a consumurilor energetice cu siguranţa, securitatea, confortul şi comunicaţiile. Evoluţia din industria aparaturii utilizate în controlul proceselor este în plină maturitate şi are la bază principiul interoperabilităţii. În unele lucrări, acest tip de clădiri apar sub denumirea de clădiri cu coeficient de intelingenţă. Ne-am obişnuit să le numim clădiri inteligente, cu toate că IQ-ul lor rezidă de fapt din modul în care sunt controlate sistemele de orice fel existente în aceste construcţii. Le vedem apărând ca ciupercile după ploaie prin oraş. "Dă bine" să ai sediul într-o astfel de clădire. Însă tendinţa la nivel internaţional este aceea de interconectare a acestor clădiri. Vom asista, în opinia specialiştilor, la naşterea de adevărate oraşe inteligente. Într-o clădire tradiţională, sistemele individuale sunt controlate independent, iar parametrii lor nu se afectează reciproc. O clădire poate fi numită inteligentă atunci când controlul sistemelor sale este integrat, iar deciziile sunt luate pe baza unui set de date. De fapt, nu clădirea este inteligentă, ci felul în care sunt controlate sistemele ei. În România, în momentul de faţă, nu este o piaţă pentru astfel de clădiri inteligente, la nivel rezidenţial, pentru că oamenii nu ştiu foarte bine despre ce este vorba, acest lucru fiind privit strict ca pe un moft şi nu ca o utilitate. Aceste tipuri de construcţii au început să-şi facă apariţia în România doar de câţiva ani şi va mai dura până se va conştientiza ce vor beneficiarii şi ce pot oferi furnizorii. Investiţiile în "inteligenţa" clădirilor de birouri se justifică, în schimb, în România, datorită avantajelor pe care le prezintă. Proiecte din ce în ce mai mari apar în diferite zone ale Bucureştiului, dar şi în ţară. Clădirea inteligentă trebuie să fie o clădire care să se poată adapta nevoilor chiriaşilor. De exemplu, dacă afară, la ora 11, sunt 22 de grade Celsius, iar toată lumea a venit dimineaţa îmbrăcată foarte gros, deoarece cu o zi înainte a fost foarte frig, în clădire temperatura trebuie să se regleze automat, la o temperatură de confort. 1

Conceptul de Clădire Inteligentă O clădire va fi considerată Clădire Inteligentă. Pentru preluarea informaţiilor de la aparatura locală. • Subsistem Detecţie şi Semnalizare Începuturi Incendiu. Sistemul integrat pentru asigurarea siguranţei şi securităţii. cuplate la calculatorul de process.Subsistemul Central de Dispecerizare poate fi alcătuit din două centrale de dispecerizare. dependente de tipul semnalelor primite.al aparaturii de semnalizare şi alarmare. • Afişarea schemelor sinoptice conţinând traseele optime pentru intervenţii la locul apariţiei evenimentului. • Subsistem pentru monitorizarea şi coordonarea funcţionării instalaţiilor utilitare ale clădirii (termoficare. • Nivelul 3 .al aparaturii de detecţie evenimente deosebite (tentative de efracţie. • Afişarea ghidului operator pentru asistarea dispecerului uman în luarea deciziilor sale. • Subsistem pentru urmărirea şi coordonarea activităţii desfăşurate în clădire. dacă posedă următoarele dotări: • Subsistem pentru asigurarea securităţii clădirii şi perimetrului exterior al acesteia. • Subsistem Supraveghere şi Prevenire Riscuri. în accepţiunea Societăţii de Inginerie Sisteme. instalaţii electrice. • Memorarea evenimentelor deosebite şi activităţi operator uman. organizat ierarhic şi distribuit atât la nivel funcţional cât şi structural. • Raportarea informaţiilor.Pachetul de programe utilizat de Dispecerul Central are următoarele funcţiuni: • Achiziţia permanentă a informaţiilor oferite de aparatura locală prin intermediul echipamentelor de semnalizare şi dispecerizare locale. • Subsistem Detecţie şi Semnalizare Tentative Efracţie. etc).) • Nivelul 2 . etc. • Subsistem Control Acces Persoane şi Urmărirea Documentelor şi Obiectelor. poate avea în structura sa următoarele subsisteme: • Subsistem Dispecer Central de Securitate. lifturi. la care sunt cuplate echipamentele de pe nivelul 2 2.2. sunt utilizate interfeţe specializate. • Subsistem de Televiziune cu Circuit Închis.1. Subsistem dispecer central de securitate Subsistemul Central de Dispecerizare are rolul de a centraliza informaţiile culese de la aparatura de pe nivelul 1 şi de a sprijini dispecerul uman în luarea celor mai bune decizii în cazul apariţiei unor evenimente deosebite. 2 . Structura acestor subsisteme este ierarhică şi poate fi organizată pe trei nivele: • Nivelul 1 .al Dispecerului Central de Securitate. • Subsistem Detecţie şi Semnalizare Inundaţii. Structura Software . Structura Hardware . începuturi de incendiu. într-o configuraţie standard. • Subsistem Dispecer Central.

etc. • Protecţia continuă a liniilor de legătură între aparatura locală şi dispecerul local precum şi cu dispecerul central. 3 .3 Subsistemul de detecţie şi semnalizare incendiu Subsistemul poate fi structurat pe două nivele şi anume: • Nivelul 1 . • Autonomia de funcţionare în stare de veghe de minim 60 ore. simultan cu blocarea liftului şi a gurilor de ventilaţie (numai la sistemele medii si mari) 2. detectoare de gaze. • 2. În cazul apariţiei unui incendiu. Pachetul de programe este realizat modular şi permite actualizarea sa funcţie de nevoile specifice ale beneficiarului. • Declanşarea automată a stingerii la alarmă. detectoare active cu ultrasunete şi microunde. în spaţiile prevăzute cu extinctoare comandabile.al aparaturii de detecţie (detectoare pasive în infraroşu.al aparaturii de detecţie (detectoare de fum cu camere de ionizare. butoane şi pedale acţionate manual) • Nivelul 2 . • Funcţionarea autonomă de minimum 60 ore în cazul căderii tensiunii de alimentare. butoane acţionate manual. Acest nivel este în legătură continuă cu dispecerul central Funcţiile acestui subsistem sunt: • Detectarea şi alarmarea centralizată şi selectivă a oricărei încercări de pătrundere neautorizată în spaţiile supravegheate. contacte magnetice. instalaţiile de ventilaţie/climatizare. lifturile. pentru coordonarea acestora în cazul evenimentelor deosebite. într-un mod eficient şi rapid.) • Nivelul 2 . detectoare de temperatură. precum şi a materialelor de stingere ce vor fi utilizate. Subsistemul de detecţie şi semnalizare tentative efracţie Subsistemul poate fi structurat pe două nivele şi anume: • Nivelul 1 .al aparaturii de prelucrare şi semnalizare (centrale de incendiu). Intr-un sistem integrat de siguranţă şi securitate. blocarea magnetică automată a uşilor de acces de la locul infracţiunii. • Comunicarea automată la punctele de intervenţie a tentativei de efracţie. la Dispecerul Central de Securitate se cuplează şi sistemele de iluminat de avarie.Testarea şi autotestarea hardware şi software.al aparaturii de prelucrare/semnalizare (centrale de efracţie). Funcţiile acestui subsistem sunt: • Detectarea şi semnalizarea centralizată şi selectivă a începuturilor de incendiu prin afişarea adresei zonei afectate pe centrala de incendiu precum şi apariţia unei scheme sinoptice la dispecerul central. Acest nivel este în legătură continuă cu dispecerul central.2. dispecerul central va oferi un ghid operator cu indicaţii privind accesul în zona afectată. • Indicarea adresei zonei afectate pe centrala de efracţie precum şi pe schema sinoptică la dispecerul central. La confirmarea efracţiei.

Utilizarea clădirilor inteligente Potrivit Warsaw Voice. • Accesul prin tastarea codului secret la dispozitivul/dispozitivelelor cu cod numeric de pe nivelul 3.al aparaturii de validare documente de acces şi acţionare elemente de blocare uşi . trei categorii de persoane aderă la locuinţe inteligente: • cei bogaţi.) • Nivelul 3 . echipamente de mixare imagini.4. telecomenzi camere mobile. Subsistemul pentru controlul accesului persoanelor poate fi structurat pe trei nivele şi anume: • Nivelul 1 .al aparaturii de citire documente de acces. fixe sau mobile. Ei îşi doresc un sistem inteligent instalat în casa sau apartamentul lor.5. • entuziaştii tehnologiilor ultra-moderne. în condiţii de iluminare normale şi minimale.acest nivel poate fi în legătură continuă cu dispecerul central. Pentru ei confortul este mai important decât costurile de instalare. 4 . Funcţiile acestui subsistem sunt: • Accesul în perimetrul protejat numai al persoanelor autorizate. Funcţiile subsistemului de supraveghere sunt: • Urmărirea de la dispecerat a spaţiilor supravegheate. Subsistem de televiziune cu circuit închis Subsistemul de supraveghere poate fi structurat pe trei nivele: • Nivelul 1 .2. • Acest subsistem este corelat cu cel de paza contra efractiilor. 2.de preluare imagini (camere de luat vederi normale şi în infraroşu cu lentile de unghi îngust sau larg.al aparaturii de acţionare uşi. pe baza unor cartele magnetice sau barcode.de afişare imagini (monitoare color sau alb-negru).de prelucrare imagini (echipamente de selecţie manuală şi automată camere. prin comanda de la dispecer. color sau alb-negru) • Nivelul 2 . Subsistem pentru accesul persoanelor şi urmărirea documentelor şi obiectelor Rolul acestui subsistem este de a urmări şi controla accesul diferitelor categorii de personal şi vizitatori. persoane şi ore • Pontaj personal • Urmărirea fluxului de documente şi obiecte • Urmărirea fluxului de fabricaţie pe linii tehnologice 2. Subsistemul de control acces este utilizat pentru: • Acces preferenţial pe zone. • Nivelul 3 . etc. pentru a preveni declanşarea alarmei la intrarea în perimetrul protejat a unei persoane autorizate. în vederea permiterii intrării. • Nivelul 2 . indiferent de cost.6. autoiris şi focalizare. care îşi doresc cea mai bună calitate a serviciilor. • Identificarea persoanelor ce solicită acces.

Fig. De la fiecare element de câmp putem avea un circuitpriză. figura 1.6. ce permite activităţi automate. se urmăresc. Unele echipamente sunt dotate cu telecomandă cu infraroşu. instalaţie de irigat spaţiul verde etc. un circuit-iluminat parter. 2. faţă de sistemele cu 5 . Din soft şi din calculatorul respectiv se pot transmite aceste informaţii către aceste elemente de automatizări din câmp. ele îşi păstrează memoria programului.).• cei care stiu că aceste sisteme sunt "de viitor" şi că trebuie să realizeze cablarea în noua clădire încă din timpul construcţiei acesteia Toate echipamentele care creează "inteligenţa" clădirii sunt legate între ele. 1. reduceri energetice şi creşteri de confort. Cele mai multe case moderne au instalaţii telecomandate. dar pot apărea interferenţe. Mai există pe piaţă şi soluţii radio. un circuit-iluminat etaj sau centrală termică. cu multă ingeniozitate şi cu o largă varietate a plăţii. Instalaţii telecomandate. activităţi automate. Clădirile rezidenţiale integrează toţi consumatorii electrici din vilă (iluminat spaţii comune. probabil aranjate într-un perete. Chiar dacă se întrerupe legătura cu calculatorul. sisteme inteligente. cu Bluetooth sau cu panouri sau console care sunt fixate pe perete. sisteme inteligente în clădirile inteligente Legat de noţiunea de domotică sunt termenii: telecomandat. activităţi automate. cafetieră. În privinţa clădirilor de birouri. circuite de priză. O casă cu un sistem domotic instalat trebuie să aibă multe calculatoare. pentru a permite proprietarului să contoleze aplicaţiile din toate parţile casei.1. iar toate informaţiile converg către un calculator. în primul rând. este capabilă să sune la poliţie sau la pompieri. au afişaje LCD şi diverse alte funcţii. O casa cu instalaţii telecomandate O casă cu un sistem instalat. Domotica ţinteşte să integreze şi să-şi răspândească aplicaţiile pretutindeni.

Sistemele vor fi capabile să "pregătească" un cadru adecvat atunci când o persoana este în casă. Exemplu: DESCHIDE lumina în bucătărie dacă intensitatea luminoasă este prea mică atunci când o persoana este prezentă SAU INCHIDE lumina din bucatarie daca este aprinsă atunci când persoana părăseşte încăperea. provenit din limba engleză: Artificial Intelligence (prescurtat AI). • • • • Cel mai mare potenţial al sistemelor inteligente este faptul ca pot suporta aplicaţii ale programelor de calculator ce pot presta ceea ce este numit cale "inteligenta". . Deschide sau blochează şi deblochează poarta şi intrarea în garaj. 1 Este un termen tehnic. toata ziua. tablouri sau telecomenzi. În mod frecvent sistemele domotice trebuie să colecteze date de la diverşi senzori şi să facă diferite lucruri cum ar fi: ajustarea luminii şi selectarea melodiilor preferate de fiecare membru al casei. funcţiile vitale şi multe alte caracteristici individuale. fără interacţiunea omului. Controlează sunetul şi home cinema din orice cameră. să închidă poarta după plecare. şi se referă la un domeniu de cercetare în cadrul informaticii — în vorbirea curentă. Acest sistem presupune ca fiecare membru să poarte asupra lui un tag.alarmă normală. stinge lumina când nu eşti într-o încăpere. iar persoanele pot strabate peluzele fără frica că pot fi udate. un produs rezultat în urma desfăşurării acestei activităţi. Asigură lumina potrivită la locul potrivit. Controlează clima din interiorul caselor. Câteva funcţiuni îndeplinite de echipamente (electrocasnice) domotice: • • • Controlează draperiile. peluzele sunt udate doar atunci cand este nevoie. 6 . O altă definiţie a inteligenţei artificiale este proprietatea unui sistem de a fi capabil de a învăţa. pe câtă vreme cele mai sofisticate detectează mişcarea. Pot pregăti inteligent – de ex. Pe viitor va fi aplicat ceea ce se numeşte inteligenta artificială1. sistemele domotice pot asigura şi memora intensitatea luminoasa în funcţie de preferinţele persoanelor. Pot aprinde lumina doar atunci când o persoana este prin preajmă(uneori cu rol de alarmă). atunci sistemul va crede că puţină muzică o va înveseli. grădinile prin pornirea stropitoarelor atunci când solul este prea uscat. utilizând butoane. cu un control separat sau global. Definiţia cea mai acceptată a inteligenţei artificiale a fost dată deJohn McCarthy în 1955: “crearea unei maşini care se comportă într-un mod care ar fi considerat inteligent dacă un om s-ar fi comportat aşa”. Acestea implică programe logice ce pot memora diferite variabile cum ar fi temperatura. Exemplu: Dacă o persoană este prea supărată. atunci când ei intră sau pleacă din camera personală.şi alte lucrări cum ar fi cele canal. timpul etc. ferestrele dintr-o locaţie. Prin apăsarea unui buton se poate seta încălzirea pe timp de noapte.

2. patru şi şapte. Clădirea trebuie să justifice nişte costuri nu pentru a fi în vogă. Clădirea va şti să se regleze singură. ci pentru a 7 . Avantajele beneficiarilor de clădiri inteligente: conservarea energiei ( eficienţă energetică). nu toată lumea din clădire. lux. confort. în funcţie de cerinţele ocupanţilor. servicii de îngrijire. Prin sistemul de cartele de pontaj se poate constata. de exemplu. Clădire inteligentă 2. sunt anunţaţi doar ocupanţii etajelor doi şi trei.6. că în clădire nu se mai află nici un angajat la etajele doi.Fig. întreţinere/service la distanţă. îmbunătăţirea calităţii aerului din încăperi. 2. Automat. siguranţă. În situaţia în care a izbucnit un incendiu la al doilea etaj. climatizarea pe acele etaje se va opri. control la distanţă. servicii screen-to-screen.

Locuinţa inteligentă integrează mai multe sisteme. comunicaţii. trebuie să fie şi uşor de utilizat. video.şi chiriaşilor. Cu ajutorul unei telecomenzi. Şi specialiştii de la Schneider 8 . Unele sisteme pot fi extrem de scumpe atunci când sunt instalate. securitate. susţine Costin Ivan. Pentru a le putea controla. în funcţie de complexitatea proiectului. PR manager al companiei Avitech. Şi toate astea se întâmplă doar cu ajutorul câtorva setări făcute prin telefon. De asemenea. În plus. de iluminare. În plus. prin intermediul internetului sau al telefonului mobil. manager control-systems al companiei Lotus Telecom. dar dacă vorbim despre o reşedinţă de dimensiuni considerabile. preţul creşte proporţional“. afirmă Alina Roibu. întâi în garaj şi apoi în toată casa. 2. Dezavantaje Un dezavantaj al caselor ce au sistem domotic instalat. Punctul forte al unei asemenea locuinţe este sistemul de siguranţă“. În acelaşi timp. Securitate sporită „Într-o casă inteligentă. Poţi da aceste comenzi şi din afara casei. automatizări. instalaţii electrice. îţi poţi integra în baie.prin reduceri de consumuri . atât a celor interioare. integrând toate echipamentele şi sistemele electronice din casă în aşa fel încât să-ţi simplifice viaţa de zi cu zi. specializată în soluţii pentru securitate. Sisteme uşor de folosit Conceptul de casă inteligentă se referă la tehnologia de automatizare a locuinţei. apa din piscină are temperatura ideală.00 sau regla temperatura apei din piscină la temperatura dorită. Cu o locuinţă inteligentă nu vei pierde nici ştirile şi nici filmul preferat.000 şi 6. Casele din zilele noastre sunt tot mai complexe. ecrane LCD cu control prin atingere.3. ce maşină este la poartă sau cine este la uşă. De asemenea. poţi programa sistemul de irigare să-ţi ude gazonul exact la ora 6. indiferent că este vorba despre echipamente audio. audio. de exemplu în oglindă. pe lângă sistemul home cinema de înaltă performanţă. porţile se deschid automat.000 de euro. specializată şi în sisteme de securitate. simplă. Un sistem inteligent pentru casa ta poate costa de la câteva mii de euro până la un milion. Sistemul de siguranţă îţi permite să monitorizezi toate camerele de supraveghere video şi toţi detectorii de mişcare de pe întreaga proprietate. poţi vorbi cu vizitatorii sau le poţi permite accesul pe proprietatea ta printr-o simplă apăsare pe buton. video şi multimedia. Ziua de muncă s-a încheiat şi te întorci acasă. înainte de a pleca de la serviciu. Când te apropii de intrare. poţi ajusta poziţia draperiilor sau programa aprinderea treptată a luminilor. te vor asculta toate utilităţile casei tale. b. este posibilă crearea unui scenariu de iluminat potrivit unei cine romantice. a. internet. este că sunt scumpe. venim cu tehnologie nouă şi sofisticată. iar lumina se aprinde progresiv. a unei petreceri sau pur şi simplu pentru a citi o carte. printr-un confort sporit. Eşti întâmpinat cu muzica ta preferată. home cinema. securitate şi tehnologii prevăd un viitor confortabil: printr-o simplă apăsare de buton. iar temperatura din încăpere este exact pe placul tău. climatizare. „Cel mai ieftin sistem este între 5. sistemul de securitate este deconectat. de oriunde din casă. şi să ofere siguranţă şi relaxare“. Specialiştii în siguranţă.aduce nişte beneficii proprietarilor . Vei putea vedea. practice şi uşor de folosit.6. clădiri inteligente. cât şi a celor din grădină.

Există însă şi posibilitatea ca sistemele să cedeze şi să lase casele fără încălzire şi fără o iluminare corespunzătoare. şi nu doar în ceva "care dă bine". dezvoltările economice aduc după ele schimbări profunde în ceea ce priveşte peisajul urban. 9 . de a optimiza utilizarea forţei de muncă şi de a îmbunătăţi nivelurile de servicii prin consolidarea acestora. Poate cel mai important motor pentru latura de afaceri a clădirilor inteligente este capacitatea acestora de a reduce costurile.este văzută ca o metodă de a creşte competitivitatea şi eficienţa. dar este un proces de lungă durată“. Printre domeniile care vor fi transformate se află telecomunicaţiile şi serviciile energetice • salturile tehnologice. economie de timp şi bani. Oportunităţile de a te afla în acest sector sunt imense. unele oraşe sunt construite de la zero. securitatea utilizatorului şi integrarea în ultimul val de tehnologie a comunicaţiei şi interoperabilităţii.migrarea populaţiei de la sate la oraşe. În acelaşi timp. clădirile inteligente nu sunt doar entităţi de sine-stătătoare. ceea ce face să existe mai puţine moşteniri grele.Electric România (firmă specializată în soluţii şi echipamente pentru distribu. în Asia-Pacific unele oraşe au adoptat tehnologiile de bandă largă wireless. care optimizează administrarea sistemelor şi resurselor. care transformă clădirile inteligente într-o necesitate economică şi de afaceri. În consecinţă. potrivit specialiştilor: • urbanizarea rapidă . de exemplu. clădirile inteligente devin o parte intrinsecă într-o economie în dezvoltare. ci hub-uri interconectate în cadrul infrastructurii oraşului. devine tot mai imperioasă nevoia de planificare arhitecturală eficientă.7. Oriunde în lume. Consecinţa normală a acestui lucru este dezvoltarea de oraşe în interiorul oraşelor: ecosisteme mai mici. Aceste inconveniente pot fi îndepărtate prin folosirea unor tehnici şi tehnologii de siguranţă. 2. unde infrastructura oraşului este administrată mai inteligent prin utilizarea efectivă şi corespunzătoare a tehnologiei. Oraşele inteligente Noţiunea de clădiri inteligente se leagă tot mai mult de domeniul mai larg al oraşelor inteligente. în viitor. cuprinzând o reţea strâns integrată de clădiri. respectiv integrarea serviciilor şi automatizarea proceselor. Acest lucru este important pentru că dă naştere unui set de motoare complet diferite. Câţiva factori sunt responsabili de initierea acestor schimbări. • mai puţine moşteniri grele. Concluzia este: clădirea inteligentă oferă confort (mai ales psihic).ţie electrică şi control industrial) sunt de părere că „există posibilitatea ca. cum ar fi GPRS . spaţiul devine din ce în ce mai mult o constrângere majoră. • deregularizarea . toată lumea să-şi permită astfel de sisteme în casă. Astfel.care trebuie să faciliteze şi să administreze dezvoltarea infrastructurii urbane. reprezentate de clădirile vechi Toţi aceşti factori conduc la noţiunea de oraş inteligent. În consecinţă. siguranţă. dar şi de bune metode de administrare a resurselor • oficialităţile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful