Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

REFERAT LA

Student: Bruma OLEG BASARAB ANDREI Specializare: AI grupa I

1

Anul de studiu: II

GALATI 2012

BIBLIOGRAFIE: 1-ANALIZA SWOT A SETORULUI TURISTIC 1.1-Dezvoltarea turismului 1.2- Indicatori turistici regionali – Africa de Nord 1.3- Activitatile de marketing 1.4 Poarta electronica spre Atractiile Turistice 2.Turismul: Proiectul national al Egiptului 2.1 Numarul de turisti si de innoptari 2.2 Industria hoteliera 2.3 Diversitate turistica 3 Oportunitati 4 Turismul istoric 4.1 Turismul de safari 4.2 Turismul terapeutic 4.3 Turismul de conferinte si de expozitii 4.4 Turismul sportiv 4.5 Turismul de Golf 4.6 Turismul de litoral si de vacanta 4.7 Turismul ecologic 4.8 Turismul de festivaluri 5 Turismul intern 6 Exporturile turistice 7 Concluzii

2

3 .1 Dezvoltarea turismului: In ultima perioada harta dezvoltarii turismului s-a modificat complet datorita eforturilor constant pentru cresterea acestui sector economic. Pe de alta parte. industria tursmului a reusit sa creeze o serie de mici orase vibrante. industria turismului este in stransa legatura cu aproape 70 de alte industrii si servicii complementare si de alimentatie. 1. Africa si Europa.8 EXEMPLU DE Croaziera in Egipt 9 BIBLIOGRAFIE 1. care strabate Egiptul din sud pana in nord.EGIPT – ANALIZA SWOT A SETORULUI TURISTIC Egiptul se bucura de o localizare geografica unica in centrul lumii intre Asia. astfel incat in aceasta zona sunt dezvoltate aproape toate tipurile de turism. Turismul a fost dintotdeauna una dintre cele mai importante pietre de temelie pentru dezvoltarea economiei in Egipt. este principal sursa de valuta si in plus aceasta industrie absoarbe o mare parte din forta de munca disponibila in Egipt. plaje extinse si sa recreeze in adancimea desertului modul de viata modern. sunt situate o mare parte din atractiile turistice culturale ale Egiptului. Intinderile mari de coaste de-a lungul Marii Mediterane si a Marii Rosii sunt bine cunoscute datorita resorturile de vara ce atrg mii de turisti dar si pentru reciful de coral care ofera priveliste minunata. de-a lungul Nilului. greci. romani. cultura Coptic si cea islamica. O alta caracteristica favorabila turismului este pozitionarea geografica si climaterica. reprezentant astfel forta care va impulsiona economia tarii. In acest sens. De peste 7000 de ani Egiptul este bine cunoscut datorita remarcabilei sale mosteniri istorice si a civilizatiei care are radacini puternic infipte in istorie. mai ales ca aici se gasesc cam o treime din monumentele lumii. De fapt aceasta civilizatie a insemnat un amestec de culturi: faraoni. De asemenea.

USD) 1.6 % în cererea mondială Exportul turistic (mld. aeroporturi si drumuri in adancul desertului si de-a lungul coastelor.2 Indicatori turistici regionali – Africa de Nord (World Travel&Tourism Council. di adancimea desertului si pana la tarmul Marii Rosii si Sinai. Aceste proiecte au fost desfasurate de-a lungul Golfului Aqaba. Marii Rosii.Inca din 1980 indicatorii specifici acetei industrii au cunoscut o crestere importanta deci o dezvoltare remarcabila a acestui sector. WTTC. existenta acestei Autoritati a insemnat un pas inainte important ce a reprezentat si o importata garantie si impulsionare pentru investitiile externe in resoturi .9 0. 2006) Ţara Cererea turistică totală (mld. o noua politica de dezvoltare a fost adoptata prin intrarea in vigoare a Decretului Prezidential nr. 425 din 1992 ce a stability infiintarea Autoritatii Generale pentru Dezvoltarea Turismului. In plus. coasta de nord si Al-Areesh. In plus. In ultimii 15 ani au aparut noi zone turistice in unele locuri isolate ceea ce a insemnat readucerea la acestora la viata economica prin tranformarea lor in atractii turistice. S-a planificat. Ras Sidr. 1. Aceasta autoritate va avea rolul de a realiza o dezvoltarea planificata si intergrata utilizand expertiza nationala si internationala.Egipt 18. in perioada 1992-2006 aproxiativ 557 de proiecte turisice au fost aplicate creand o capacitate hoteliera de 40. De la inceputul anilor 1990. Al Ein Al-Sokhna. de asemnea.7 miliarde LE (Egyptian Pounds). problema izolarii acelor zone vaste din vale si transformandu-le in centre turistice economice si dezvoltate unde turistii pot gasi hoteluri si resorturi ce indeplinesc standardele internationale. statul a avut mereu initiativa de a realize o infrastructura puternica. si crearea a 51 de centre turistice in zonele unde sunt situate principalele facilitati turistice. De asemenea.3 8. USD) 4 .000 de camera cu o investitie de 9. eliminand astfel.

4 Poarta electronica spre Atractiile Turistice: In cadrul procesului de promovare turistica a Egiptului a fost creata o „poarta electronica integrata”.Algeria 4. in scopul realizarii targetului stabilit pentru promovarea turismului in Egipt. 1. pe de alta parte.1 0.4 3.6 8.9 7.1 0..8 6. Una dintre campaniile lansate pentru promovarea Egiptului ca dstinatie turistica a fost lansata la inceputul anului 2006 sub motto-ul: „Darul Soarelui” si „Egiptul. campanie ce include toti factorii de baza ai sectorului turistic din tara si strainatate. studii ce au vizat piata turistica si segmentul de turisti vizati.1 0.3 Activitatile de marketing In prezent.2 0. diversificand piata turistica si cucerind noi piete. Acest proiect are.2 24.Tunisia 11. Campania urmareste evidentierea produsului turistic ca un tot in scopul 5 .Maroc 3..2.9 Total regional 53.4 0. realizarea promovarii si marketingului turistic printr-o campanie integrata lansata atat de sectorul privat cat si de cel guvernamental. Acesti factori au fost determinati prin intermediul studiilor coordonate de catre Atoritatea pentru Promovarea Turismului. Aceste planuri au la baza.6 3. si menirea de a crea un sistem educational electronic pentru agentiile de turism din afara tarii in scopul de a reinnoi informatia detinuta de acestia despre Egipt si pentru a-i tine la curent in legatura cu noile poiecte turistice dezvolate. tradusa in 7 limbi ce contine linkuri catre mai multe site-uri ce ofera o vasta informatie turistica selectata astfel incat sa atraga turisti din intreaga lume. cu rezultate remarcabile.Libia 5.3 6. in principal. Egiptul a adoptat o serie de planuri de atragere a turistilor. Incopmparabil”.1 4.1 1.

in timp ce numarul innoptarilor a ajuns la 85. hoteluri ce contribuie la cresterea faimei zonei Nilului. ce corespund la mai mult de 80 de milioane de innoptari.5% din zona urbana si a contribuit cu 11.Turismul: Proiectul national al Egiptului Turismul este unul dintre cele mai promitatoare sectoare ale economiei egiptene avand un rol important in cresterea venitului national si in crearea de noi locuri de munca pentru tineri. statul s-a implicat in implementarea unui progam pentru promovarea turismului egiptean. peste 1. 6 . program ce se va desfasura din 2006 pana in 2011.7 miloane in acelasi an. veniturile din turism au ajuns la o suma de 6429 milioane de dolari americani in 2006. In perioada 2005-2006 sectorul turistic a creat un numar de aporximativ 120. 2. de-a lungul coastelor. televiziune. anumite ziare. Acest lucru face ca turismul sa fie principala sursa de valuta. a creat in jur de 12. 2. Principalul scop al acestui program este de a atrage investitiile private. magazine. investitii ce vor crea mai multe oportuniati pentru locuri de munca pentru tineri. estimate la aproximativ 8 miliarde LE in domeniul investitiilor turistice. In concordanta cu aceste cresteri. In acest sens.5% la crearea produsului intern brut.6 locuri de munca directe sau indirecte. Datorita caracteristicilor remarcabile ale atractiilor turistice. hotelurile si satele turistice se intind pe o zona incepand din principalele orase turistice. Mai mult decat atat. numarul turistilor a atins recent suma de 8. Aceasta campanie se desfasoara prin toate metodele de promovare: mass media. dar sunt si hotelurile „plutitoare” de croaziera pe Nil si Lacul Nasser.cresterii numarului de turisti. postere stradale si in mijloacele de transport. acesta are beneficiul unei distributii geografice eficiente.000 de locuri de munca destinate tinerilor.1 Numarul de turisti si de innoptari Turismul are o importanta majora pentru economia Egiptului aducandmai mult de 8 milioane de turisti anual. 2.7 milioane in 2006.2 Industria hoteliera Sectorul hotelier este unul dintre cele mai eficiente sectoare din punct de vedere economic din domeniul turistic.

Acest tip de turism. Mai mult decat atat. conferinte internationale si expozitii. turismul „caselor de vacanta”. produsul turistic egiptean a fost dezvoltat astfel incat sa deserveasca mai multe segmente de turisti prin aparitia unor noi tipuri de turism si anume: turismul arheologic.000 de camere in 2006 pentru a putea face fata numarul in continua crestere de turisti si innoptari. conform decretului ministerial nr. safari in desert. statiunile de la Marea Rosie si Marsa Matrouh. romanice si islamice. In plus. 548/2005. ajungand la un numar de 346 de centre in 2006. porturile existente intre Cairo si Aswan au cunoscut o dezvoltare importanta si . turismul religios. eco-turism si turism sportiv. 4 Turismul istoric: Este considerat a fi cea mai veche forma de turism din Egipt. pe langa evenimentele recreationale si culturale ce imbogatest produsul oferit. numarul hotelurilor. iar capacitatea hoteliera a crescut la 170.turismul de vacanta. Hurghada.Sectorul hotelier a cunoscut o dezvoltare destul de evidenta. aceste proprietati pot fi folosite ca locuinta. 2. 3 Oportunitati Un nou tip de turism a fost activ promovat incepand cu 2005. au fost create noi astfel de porturi pentru ambarcatiuni. monumental si istoric sunt considerate cele mai vechi si cele mai dezvoltate forme de turism din Egipt deoarece aici se gasesc mai multe monumente faraonice. turismul terapeutic. pe de lata parte.3 Diversitate turistica Turismul cultural. grecesti. Recent. centrele de scufundari subacvatice au cunoscut o crestere impresionanta datorita turismului. da cetatenilor straini drept de proprietate si uzufruct asupra unor unitati mici situate in unele noi zone urbane si in unele zone turistice de vaza ce de exemplu: Sidi Abd el-Rahman. In plus. acesta este marturia maretiei civilizatiilor ce s-au perindat pe taramul Egiptului. 7 . a satelor turistice si a hotelurilor plutitoare a crescut la 1187 in 2006. turismul de litoral.

toate acestea fiind favorabile in tratarea anmitor boli. 235 expozitii si 298 petreceri si concerte. al-Ein as. s-a acordat o atentie deosebita recrearii drumului Sfintei Familii la trecerea in noul milenium. acest tip de turism a inregistrat o crestere continua.Avand in vedere importanta mostenirii religioase si a civilizatiei egiptene.Sokhna. Mount Moses. Centrul International de Conferinte de la Cairo este o interfata impresionanta penru acest tip de turism. 4. numarul total al evenimetelor major desfasurate in cadrul CICC a fost de 665. Sharm el-Sheikh si Safaga. Recent. Aici. In plus. turismul de safari. Acest tip de turism poate fi intalnit in urmatoarele zone: Saint Catherine. 4. al-Dakhla si al-Kharga Oasis.3 Turismul de conferinte si de expozitii Reprezinta un segment important al turismului. pentru climatul uscat. 4. turistii pot urmari viata animaleleor salbatice si migratia pasarilor. recent au fost facute eforturi pentru a reface si drumul lui A’al Al-Beit (famlia profetului Mohamed). Centrul este foarte bine echipat cu facilitati de inalta tehnologie. 8 . Egiptul a gazduit prima bursa de turism numita Bursa Mediteraneana. dintre care 132 au fost conferinte nayionale si internaionale. fapt de creaza oportunitatea dezoltarii unui turism de aventura si distractie. de piele sau gastrointestinale. S-a dovedit ca aceste izvoare detin proprietati terapeutice ce pot vindeca anumite boli ale oaselor. segment cazarterizat prin valori mari de incasari. In plus.1 Turismul de safari Teritoriul Egiptului este acoperit de un vast desert precum si de munti. al-Qoseir. Egiptul detine un numar de izvoare cu ape minerale si sulfuroase cu o compozitie chimica unica. In ultimii sase ani. pentru terenul nisipos si argilos.2 Turismul terapeutic: Egiptul este binecunoscut pentru izvoarele sale de ape minerale si sulfuroase. unele dintre plaje sau apele de la mal au animite proprietati curative.

Marea rosie este caracterizata prin apa sa limpede. Egiptul a gazduit. ridicand astfel veniturile la aproximativ 115.5 Turismul de Golf Acesta este un nou si foarte special tip de turism ce atrage turisti cu un nivel inalt al venitului.3 miloane LE. In 2006. Sharm el Sheikh si Hurghada care au castigat titlul de „Cele mai fascinante destinatii turistice ale anului 2005”. coastele golfului Aqaba au mai multe faciliati pentru 9 . Atat presa italiana cat si cea egipteana au apreciat favorabil aceste eveniment. Cele mai importante zone turistice pentru practicarea sporturilor sunt: clubul de echitatie al-Gezira. o sala de 6000 de mp a fost adaugata la CICC. mai mute conferinte de o importanta foare mare avand loc in Egipt. Egiptul ofera golferilor incapatori sansa de a practica sportul lor favorit pe terenuri de inalt nivel localizate in importante zone turistice: Luxor. 4. clubul de trageri si cluburile sportive de la Marea Rosie. 4. Al-Ein al Sokhna. recifurile de corali.6 Turismul de litoral si de vacanta Egiptul are o varietate de plaje fascinante ce se intind de-a lungul Marii Mediterane si de-a lungul Mariii Rosii. pestii rari si prin imaginea muntilor ce rasar de-a lungul coastelor. clubul de golf. Forumul Economic Davos in Sharm el Sheikh si Conferita femeilor de afaceri in Cairo.Datorita cererii foarte mari de spatii pentru conferite si expozitii internationale. In 2006 turismul de expozitii si conferinte a cunoscut o crestere remarcabila. Campionatul Final Italian de Golf. cu participarea sectorului privat. 4. pentru prima data. un club pentru sporturi acvatice a fost deschis in Hurghada si Sharm el Sheikh. Mai mult decat atat. Ministerul Turismului are in planpromovarea acetui tip de turism pentru a creste venitul din activitatea de turism. organizat intr-o atmosfera autentic egipteana si pe terenuri de inalta performanta. desfasurat in Stella de Mary.4 Turismul sportiv: Turimul sportiv este considerat oa fi o importana componenta a produsului turistic avand in vedere faptul ca activiatea asportia este astazi una dintre principalele atractii pentru oamenii din lumea intreaga.

Mediul inconjurator din Safaga se distinge printr-o combinatie de mare. Festivalul International de Film de la Cairo. Zone importante pentru acest tip de turism: 1.practicarea sporturilor acvatice ca de exemplu: scufundari. plaje deosebite si resorturi minunate. Naqab in Sudul Sinaiului.7 Turismul ecologic Aceasta este o noua sursa la venitul national. Coasta de nord vest 10 . In regiunea Marii Rosii. Saint Katherine. 5 Turismul intern Turismul intern prezinta o crestere constanta in noi zone promitatoare ce se disting prin hoteluri impresionante. Clima placuta prelungeste sezonul turistic acesta fiind de 9 luni pe an. Locurile unde se practica astfel de turism includ: rezervatiile naturale a vietii salbatice precum: Ra’s Mohammad. atragand astfel din ce in ce mai multi egipteni. In plus. 4. surf. generand un volum important de incasari. Egiptul a organizat mai multe festivaluri ce au atras audiente ca de exemplu: Festivalul international de muzica de la Cairo. ce se intinde pe mai mult de 1000 km. Festivalul de turism si cumparaturi . Safaga este centrul turismului de litoral. 4. Alexandria este caracterizata de porturile sale naturale si o coasta lunga ce se intinde de la este la vest pe o lungime de 70 de km si de plaje incantatoare.8 Turismul de festivaluri Festivalurile sunt o sursa importanta pentru cresterea turismului si petntru promovare. Se doreste transformarea zonei de coasta a Marii Rosii. munte si desert. intr-o rezervatie naturala imensa ce va deveni cea de-a doua ca marime din lume. datorita excelentei sale localizari in golful Suez si a plajelor sale impresionante ce se intind pe o lungime de 40 de km. costele de nord abunda de numeroase noi sate turistice de-a lungul coastelor. Campionatul International de Bowling de la Sharm el Sheikh. etc.

. Proiectul va fi construit pe o suprafat de 6. recif de corali unic Orasul este situat la 395 km sud de Suez. cu o investitie de aproximativ 1 miliard de LE. 3. de sport si cumparaturi. cel mai mare centru de scufundari din lume. In aceasta zona au fost implementate mai multe proiecte de dezvoltare turistica printre care: a. Este marginit la nord de rezervatia Nabq si la sud de Ras Muhammad. in prima faza a proiectului ce prevede construirea a6 hoteluri pe o suprafata de 3000000 mp.Aceasta zona este caracterizata prin climatul sau moderat specific zonelor de litoral. Proiectul urmareste crearea de 3000 noi camere de hotel.5 km de-a lungul coastei golfului A’qaba. Acest proiect va crea si noi locuri de munca pentru cei tineri. Hurghada . Sharm el Sheikh este situat in Golful Aqaba in nord estul Peninsulei Sinai.. Inplus. menit sa aseza Egiptul pe harta turismului international si cresand fluxul de turisti catre Egipt. Un hotel international pe coasta de nord: acesta este primul hotel international deschis pe coasta de nord in 2006. pe langa crearea unor facilitati de recreere.000 mp. Dezvoltarea zonei Sidi Abd el-Rahman: se doreste transformarea acestei zone intrun resort de nivel international. Sharm El Sheikh.. Se intinde pe o lungime de 18. b. aceste lucruri au 11 . 2. Se distinge datorita climatului sau moderat de-a lungul intregului an si a claritatii apei marii. Acest proiect genereaza un numar de 50000 de locuri de munca pentru tineri. Orasul se bucura de un potential natural unic si de caracteristice impresionanate. cu investitii totale estimate la aproape 7 miliarde LE. Hotelul are o capacitate de 400 de camere. Sharm El Sheikh este o statiune internatonala preferata de turisti atat in timpul veriii cat si in timpul iernii.200. devenind astefel un important centru ata pentru turismul intern cat si pentru turismul international. terenuri de golf si un port de yahturi de inalt nivel.

restrictionarea mobilitatii personalului. In acest oras sunt multe hoteluri si sate turistice.tranformat acest oras intr-un important centru turistic. Regulile de impozitare au efecte negative asupra: descurajarii investiillor. restrictii in privinta proprietatii. competitia neloiala. pe langa fantanile si izvoarele sulfuroase. Totusi. zone verzi. au un impact negativ asupra sectorului de 12 . a fost pusa piatra de temelie pentru cel mai mare resort din aceasta zona.000. Turistii au fost descurajati sa incerce sa comunice cu localnicii sau sa viziteze zone mai retrase. dominatia monopollui local. bai de nisip. dar a avut si un impact important in scaderea numarului de turisti cu aproape 800. In timp aceasta teama a fost atenuata dar reprezinta inca un risc evident. Egiptul fiind considerata o tara islamica cu un nivel de securitate scazut. limitarea numarului de servicii. In plus. impiedicarea noilor investitii. discriminari pentru acordarea licentelor. cresterea artificiala a costului capitalului. mai multe corturi. teama de terorism. mai ales pentru practicare sporturilor acvatice pentru amatori. 4. turism istoric sau ecologic. Bombardamentle din 2005 din Sharm el Sheikh dar si atacurile teroriste din 1992-94 au dus la uciderea de persoane pe de o parte. O alta componenta care afecteaza domeniul turistic sunt constrangerile institutionale: modul de impozitare. In 2006. erodarea competitiei. terenuri de golf ce necesita o investitie de aproape 17 milioane de LE. influenteaza diferit investitii diferite. Al Wadi al-Gadid Aceste oaze sunt localizate in Al-Wadi al-Gadid in desertul de vest al Egiptului la o distanta de aproape 600 m de Cairo. dezvoltarea turismului intampina si multe neajunsuri precum imaginea negativa. limitarea tipurilor de operatii ce pot fi defasurate legal. Resortul cuprinde 54 de camere. devenind astfel una dintre zonele preferate de turisti atat pentru safari. Aceasta zona este faimoasa atat petnru desert cat si pentru zonele verzi. aici pot fi admirate unele dintre cele mai spectaculoase recifuri de corali dar si creaturi rare intalnite in adancul marii.

Pierderi puse pe seama politicilor non-economice si a performantelor reduse de promovare si marketing. Competitia neloiala se manifesta prin urmatoarele probleme: intreprinderile mici si mijlocii nu participa in mod eficient la cresterea turismului. Printre problemele cu care se confrunta aceasta linie aeriana amintim: numarul mare de personal invechit. probleme finaciare. Nu exista nemultumiri atat in privinta monopolului din cadrul sectorului turistica cat mai ales in privinta monopolului existent pe piata activitatilor economice aflate in legatura cu industria turistica. noi modele de aeronave aparute ce pun in umbra aeroflota EgyptAir. pretul carburantilor. EgyptAir a inregistrat in 2002 o pierdere de 300 de milioane de LE. deoarece exist ao competitie serioasa din partea intreprinderilor mari. Se recomnda dezvoltarea unor programe si strategii de marketing comune ale guvernului si ale companiei aeriene pentru a imbunatati dezvoltarea turismului si a trnsportului aerian in Egipt. De asemenea. aceste intreprinderi mici si mijlocii intampina dificultati in imbunatatirea standardelor de calitate si introducerea de tehnologii inovative mai ales 13 . Pe de alta parte. instabiliate politica si economica. sistemul incurajeaza investitiile in productie in detrimentul investitiilor in servicii. Monopolul local este cea de-a doua cea mai importanta bariera ce afecteaza piata turistica.sevicii. Spre exemplu: transport. Firmele mai mici sunt influentate in mod negativ de constrangerile institutionale mai puternic decat cele mai mari. activitati de marketing ineficiente. banci sau asigurari. dimensiunea aeroflotei. liberalizarea zborurilor. Se urmareste o reconsolidare a acestei companii prin regandirea retelei si conceperea unui nou plan de marketing. EgyptAir a suspendat un numar de destinatii dincursele sale interne si internationale (14 rute). comuncare. acestea se adreseaza in principal consumatorilor cu venituri mici oferindu-le servicii de calitate si preturi scazute. competitia crescanda. Desi 80% din sosirile in Egipt sunt pe cale aeriana Egypt Air opereaza doar 19% din totalul zborurilor internationale si 61% din cele nationale.

Acestea sunt marci recunoscute ce ofera servicii standardizate astfel incat nu ofera “surprize neplacute”.8 mld. In cele mai multe astfel de locatii facilitatile pentru trainigul resurselor umane sunt aproape inexistenta. Acestea se vor dubla până în 2016. Marriott sau Sheraton creeaza o imagine favorabila asupra serviciilor turistice oferite in statiunile si orasele egiptene.6 mld. turistii au incredere in marcile acestea si sunt dispusi sa plateasca pentru aceste servicii. în anul 2006. un impact major asupra evolutiei pietei turistice va avea intotdeauna mediul macroeconomic si institutional.5% din totalul investiţional al anului 2006).▪ Investiţiile de capital – s-au cifrat la 2.  Numărul turiştilor internaţionali a fost de 8. Meridien. Pe de alta parte. Acestea vor creşte cu 61% în perioada 20072016. De asemenea. Cheltuielile guvernamentale în sfera T&T au reprezentat 6. USD (16. In ciuda acestor aspecte negative dezvoltarea turismului depinde de gradul de coordonare si cooperare intre guvern.datorita lipsei capitalului de investitie.6% din total cheltuieli guvernamentale (0. în anul 2005 (conform datelor ONT). societate civila si secorul privat.Evoluţia indicatorilor turistici (2006-2016) Evoluţia indicatorilor turistici (2006-2016) 14 . USD.2 mil.3 mld. 6 Exporturile turistice  Încasările din exportul de turism al Egiptului a fost de 8. USD). existenta pe piata turistica din Egipt a unor grupuri hoteliere precum: Accor.

 În sectorul turistic din Sharm.el .Sheikh. diverse zone comerciale. o regiune turistică de mare atractivitate pe pieţele externe.Sheikh. o staţie de autobuz şi 15 .Egipt: Ponderea industriei T&T în cadrul PIB şi generarea creşterii economice  Pe 23 iulie 2005 s-a înregistrat o serie de explozii cu bombe Sharm .el . Consecinţa ireparabilă a acestor atentate a fost pierderea de vieţi omeneşti şi un considerabil număr de răniţi. au fost afectate două hoteluri.

Europa de Vest şi Centrală (britanici.Sheikh către alte destinaţii egiptene. sub influenţa politicilor agenţiilor de turism.el . nu în ultimul rând. reacţia unei părţi a turiştilor a fost să părăsească regiunea.Sheikh  Comportamentul turiştilor a variat în funcţie de naţionalitate.  În baza acestor recomandări. Egipt şi ţările arabe. cu o capacitate de 30.  În plus. intermediarii din turism s-au văzut condiţionaţi de lipsa capacităţilor de cazare în zonele de redirecţionare. iar agenţiile turistice au continuat să vândă ofertele pentru Sharm – el .câteva autoturisme private.  În anumite cazuri. prin redirijarea turiştilor dinspre Sharm .el . au preferat să-şi continue sejurul. majoritatea agenţiilor turistice au practicat schimbarea destinaţiei. iar alţii.  În perioada atentatului principalele grupuri de turişti proveneau din Italia.Sheikh şi restul destinaţiilor egiptene. şi. o parte şi-au păstrat rezervările.Sheikh dispune de 132 puncte hoteliere. 16 .  Imediat după atentat.el . majoritatea recomandărilor de călătorie au ştiut să accentueze diferenţa între Sharm . Sharm – el . Iîn cazul celor care urmau să sosească în Sharm . germani şi olandezi). de reacţia autorităţilor naţionale imediat după producerea atacurilor (inclusiv prin elaborarea recomandărilor de călătorie). ca urmare a rezervărilor operate încă din luna iulie.  Pe de altă parte.Sheikh. recomandările de călătorie prezentau astfel de evenimente ca elemente care trebuie înţelese în contextul mai larg al riscului global de terorism.000 de locuri.

Sheikh are legătură cu contextul global. astfel încât. în ambele situaţii. iar cazul Sharm – el . Este adevărat că. acţiunile au fost orientate către turişti.  Există o tendinţă manifestată la nivel global pe piaţa turistică. O serie de analişti au încercat să realizeze un relativ paralelism cu evenimentele de la Luxor din anul 1997. însă în cazul Luxorului evenimentele au avut mai mult conotaţie naţională. turiştii par mai degrabă stimulaţi de componenţa ofertelor şi preţurilor decât perturbaţi de elementele de risc pentru destinaţiile preferate.  Aceasta este o schimbare comportamentală care a produs modificări importante pe piaţa turistică şi justifică succesul ţărilor nord-africane şi din Orientul Mijlociu 7 Concluzii: 17 .

una dintre principalele companii aeriene scandinave şi-a anulat zborurile către Cairo la începutul lunii februarie 2006. autorităţile daneze au lărgit lista destinaţiilor nerecomandate cetăţenilor danezi cu: Maroc. Iran. Atât în Egipt.  Ulterior. 18 . Bahrain. Iordania. acesta trecând din zona galbenă în zona roşie (cu grad mai ridicat de risc) şi a solicitat tuturor cetăţenilor să evite deplasarea în Egipt. Algeria. Tunis. autorităţile turistice egiptene au anunţat în toamna anului 2006 lansarea unei campanii publicitare agresive pentru destinaţia Egipt  Această campanie este destinată transpunerii în practică a obiectivului ambiţios lansat de autorităţi în anul 2004. Aceste eforturi sunt apreciate ca fiind pozitive de către mediile de afaceri private  Creşterea tensiunilor din lumea musulmană provocată de polemica apărută în jurul caricaturilor Profetului Mahomed a produs efecte şi în plan turistic. Oman. Sudan. cu excepţia cazurilor de extremă necesitate. Libia. cât şi în restul ţărilor arabe s-au depus eforturi pentru creşterea gradului de operativitate în sectorul aerian şi menţinerea unei imagini pozitive de stabilitate şi reforma în regiune. Afganistan şi Kuweit  Încurajaţi de performanţele ultimilor ani şi de popularitatea de care se bucură Egiptul în rândul principalelor companii charter din Europa. de la 8 milioane în 2004 la 16 milioane în 2014. recomandau cetăţenilor săi să suspende vizitarea nordului Africii.  Ministerul Afacerilor Externe din Danemarca a actualizat gradul de alertă pentru Egipt. de „dublare a numărului de turişti. În timp ce autorităţile daneze. Emiratele Arabe. Qatar. Paquistan.

Aswan: Vizitarea bazarului Khan El Khalili si a cartierului coptic. Sfinxul si cele trei piramide de pe platoul Gîza. s-a adăugat şi avantajul diversificării ofertei şi destinaţiilor la Marea Mediterană şi Marea Roşie. Seara transfer la gara din Cairo pentru deplasarea cu trenul la Aswan. în anul 2006 şi începutul anului 2007. Cazare pe vasul de croaziera 5* urmată de prânz.  Ziua 4 Aswan: Se vizitează templul lui Philae. în topul preferinţelor turiştilor americani a fost Egiptul.Cairo: Plecare spre Cairo (sosire şi cazare)  Ziua 2 Cairo: Se vizitează cele mai importante repere turistice ale metropolei. Cina si cazare pe vas. Obeliskul neterminat si Marele Baraj.Citadela cu Moscheea de alabastru a lui Mohamed Ali. dublat de deschiderea către turismul charter al acestei ţări.EXEMPLU DE Croaziera in Egipt     Pret: 650 EUR Durata: 11 zile Transport: avion si autocar pe teritoriul tarii Cazare: hotel 3* şi 5 *  Ziua 1 Bucuresti . 19 . În ciuda tensiunilor crescânde din Orientul Mijlociu. urmat de Tunisia şi Maroc 8. opţional Muzeul de Egiptologie  Ziua 3 Cairo . Proximitatea de piaţa europeană şi asiatică au făcut posibil accesul turiştilor în Egipt prin conexiuni aeriene ieftine.  O altă caracteristică a sosirilor internaţionale de turişti este reprezentată de creşterea numărului turiştilor străini arabi  Africa s-a numărat printre cele mai mari atracţii pentru turiştii din SUA. Optional . pe primul loc. De asemenea. După amiaza se face o plimbare cu feluca în apropierea stâncilor Insulei Elephantine.

aceste două statui uriaşe sunt singurele rămase dintr-un templu care-l comemora pe Amenhotep al III-lea.Orasul celor 100 de porţi". vechea capitală a faraonilor. Cina si cazare la acelaşi hotel.  Ziua 10 -11 Hurghada . Fisuraţi fiind.  Navigare către Luxor .înalţi de 20 m.Ziua 5 Aswan .Bucuresti : Jumătate de zi liberă în Hurghada. Plecare în convoi spre Hurghada. vizitarea templului Kom Ombo Navigare către Edfu.Kom Ombo:  Excursia la templul lui Abu Simbel înaltat spre glorificarea lui Ramses al II-lea.Luxor:  Vizitarea templului Edfu consacrat lui Horus.. ei cântă a jale. Cina si cazare pe vas.  După amiaza. Cina urmata de Galabia party. templul Luxor si opţional un spectacol de sunet si lumină în Luxor.Hurghada: se vizitează opţional malul vestic al Nilului cu Valea Regilor. navigare către Kom Ombo. Ziua 7 Luxor . templul Reginei Hatshepsut şi Coloşii lui Memnon . se spune că atunci când bate vântul. Navigare către ecluza de la Esna.  Ziua 8 Hurghada: Timp liber pentru plajă si excursii optionale.Cairo . Ziua 6 Edfu . Prânzul pe vasul de croazieră. BIBLIOGRAFIE 20 . Ziua 9 Hurghada: Timp liber pentru plaja si excursii opţionale.  După amiaza se vizitează templul lui Karnak dedicat zeului Amon-Ra. După amiaza transfer în convoi pe aeroportul International din Cairo pentru zborul spre casă.

wttc.com/international/egipt/ 21 .ziare.ro/Africa/Egipt/Egipt.php http://www.egypt.wikipedia.FAYED www. HANAA.travel www.“BUSINESS ENVIROMENT IN EGYPT: ISSUES FOR TOURISM INVESTMENT”. A.org www.org/wiki/Egipt http://harta.php http://ro.ro/vacante_egipt/croaziera_egipt.infoturism.sis.vacanteinegipt.gov http://www.