(instrucţiuni pentu administrarea testului

)

1.Luaţi cele 8 cartoane co1or şi puneţi-le - cu1oarea în sus - în faţa dvs. 2.Priviţi-le şi decideţi care vă place cel mai mult. Nu încercaţi să asociaţi culorile cu altceva, ca materiale de îmbrăcăminte, mobile, automobile, etc.Alegeţi culoarea pentru care simţiţi cea mai mare atracţie dintre cele 8. 3.Luaţi cartonul ales şi plasaţi-l -culoarea în jos- deasupra şi în stânga celor rămase . 4.Priviţi culorile rămase, allegretto pe cea care acum vă place mai mult dintre cele vizibile şi plasaţi-o culoarea în jos – lângă şi la dreapta alegerii precedente. 5.Repetaţi alegerea cu cele 4 rămase, una câte una, până când toate vor cu faţa în jos, cea mai plăcută la stânga, cea mai nesimpatizată la dreapta. 6.Citiţi de la stânga la dreapta numerele care apar pe spatele cartoanelor şi scrieţi-le în ordine pe o bucată de hârtie. 7.Culegeţi cele 8 cartoane cololate reamestecaţi-le aşezaţi-le jos din nou - culoarea în sus - în faţa dvs. 8. Repetaţi operaţiile 2-6. Nu încercaţi în mod conştient să vă amintiţi sau să reproduceţi prima dvs. selecţie (nu trebuie făcut nici un efort conştient pentru a nu reproduce). Alegeţi culorile ca şi cum le-aţi vedea pentru prima dată.

9.Scrieţi numerele celei de-a doua selecţii pe hârtia folosită anterior, dedesubtul numerelor deja alese. (Nu pierdeţi acea bucată de hârtie deoarece veţi avea nevoie de aceasta când veţi citi textul. Interpretarea preliminară 1.Odată realizate cele doua selecţii, veţi avea două şiruri unul sub celălalt de exemplu: 51432067 14523607 2. Împărţiţi fiecare şir în perechi, prima fiind notată cu +, a doua cu x, a treia cu =, a patra cu –. De exemplu vor rezulta următoarele grupe: +5+1 +1 +4 x 4 x 3 x5 x 2 =2 =0 =3 =6 -6 -7 -0 -7

3. În plus, prima şi prima şi ultima cifră din fiecare şir constitue un al cincilea grup marcat cu + - . Aceasta duce la încă două grupe : + 5 - 1 şi +1 -7 citiţi interpretările 4.Priviţi tabelul 1 din tabelele de interpretare (pag. ), care dă interpretările pentru funcţiile “ +" şi pentru grupele + 5 şi Tabelul III (pag. “=” Tabelul lV (pag. “-” Tabelul V (pag.. ) dă interpretarea pentru funcţia ) dă interpretarea pentru funcţia + 1 + 4. ) dă interpretarea pentru funcţia

5.Tabelul II (pag. ) va furniza interpretările pentru funcţia “x”

"+ - “ (Notă : a doua alegere apare de obicei mai spontan, de aceea e mai validă decât prima, mai ales în cazurile nesigure). 6.Acum selecţiile dvs. fiind înregistrate continuaţi cu citirea textul. Apoi daca alegeţi, puteţi,regrupa şi nota selecţii în funcţie de descrierea din capitolele III şi IV,. realizând o mai pătrunzătoare analiză. A. Autoadministrarea testului 1. Luaţi cele 8 cartoane colorate. Amestecaţi şi puneţi cartoanele într-un semicerc în faţa dvs. 2. Priviţi cele 8 culori şi decideţi care este culoarea care vă place cel mai mult 3. Ridicaţi-o pe cea aleasă şi, plasaţi-o – culoarea în jos – deasupra şi la stânga celor rămase. 4. Priviţi la cele 7 rămase, alegeţi pe cea care este cea mai simpatică din cele vizibile şi plasaţi-o – cu faţa în joslângă şi la dreapta celei precedente. 5. Operaţia 5 se repetă cu cele 6 culori rămase 6. Citiţi de la stânga la dreapta numerele ordine, pe o bucată de hârtie. 7. Culegeţi cele 8 cartoane, reamestecaţii-le şi mai puneţi-le odată în jos dinaintea dvs. 8. Repetaţi operaţiile 2-5 cu această nouă serie de culori. Nu încercaţi să vă reamintiţi sau să reproduceţi prima selecţie (nici nu trebuie să faceţi un efort conştient de a nu reproduce). care apar pe spatele cartoanelor şi scrieţi-le în

Alegeţi culorile ca şi cum le-aţi vedea pentru prima oară. 9. Când al doilea şir este complet citiţi numerele de la stânga la dreapta şi scrieţi-le pe aceeaşi bucată de hârtie de la început, dedesubtul numerelor deja înregistrate. 10.Grupaţi şi notaţi cele două selecţi, după cum s-a descris în cap. IV. 11.Completaţi şirurile marcate cu “C” sau cu “A” sau cu “X“ după regulile din cap. V. 12.Analizaţi testul (vezi exemplele din cap. VIII. Dacă administraţi testul altcuiva procedaţi astfel: 1.Cele subiectului. 2. Spuneţi-i ceva de felul “fără să încercaţi să legaţi aceste culori de ceva, care din ele vă place mai mult”. Lăsaţi persoana să aleagă culoarea preferată, reamintiţi-vă să-i mumlţumiţi. 3.Puneţi acest carton –cu faţa în jos – la începutul unui şir plasat în faţa dvs. 4.Apoi spuneţi-i: “Din aceste culori rămase, care vă place cel mai mult? “ Când acest lucru a fost indicat, confirmaţi, luaţi cartonul şi – cu faţa în jos- după şi la dreapta primului. 5.Continuaţi în acest fel cu cartoanele rămase . 6.Înregistraţi pe o hârtie numerele celor 8 cartoane în ordinea care apar de la stânga la dreapta. 7.Luaţi cele 8 cartoane reamestecaţi-le şi aranjaţi-le din 8 cartoane colorate sunt aranjate în faţa

nou în faţa subiectului. 8.Începeţi a doua serie, spunând : “Vreţi să priviţi. aceste culori ca şi când nu le-aţi mai fi văzut înainte. Să nu faceţi un efort de a vă reaminti sau de a repeta ceea ce aţi văzut. Ce culoare vă place cel mai mult?” 9. Repetaţi punctele 3-5. 10 Înregistraţi numerele selecţiei a doua dedesubtul celor deja înregistrate. 11.Grupaţi, notaţi şi analizaţi selecţiile (ca la itemii 11-12 din metoda 4 de administrare a testului.)

CAPITOLUL I PSIHOLOGIA CULORII În timp ce cu1oarea a înconjurat lumea peste tot şi a supus-o

influenţei sale din vremuri imemoriale, comparativ, numai recent, am fost capabili să producem şi să folosim culoarea atât de uşor, precum o facem astăzi. Înainte de sec. XIX numai un număr limitat de vopsele şi pigmenţi se cunoşteau şi acestea erau în principal de origine organică. Erau în acelaşi timp foarte scumpe, aşa încât fabricara culorii şi a materialelor decorative era prerogativul bogăţiei. Sute de mii de melci au fost sacrificaţi pentru ca un împărat roman să-şi poată purta roba de purpură în timp ce supuşii trebuiau să fie mulţumiţi cu bumbac sau lenjerie nea1bită. Numai în cadrul ultimei sute de ani această situaţie s-a schimbat material, la început cu sinteza vopselurilor de anilină, mai apoi cu derivatele cărbunelui şi cu oxizii metalici, astfel încât astăzi puţine lucruri pe care le facem au rămas la stadiul iniţial fără a fi vopsite, pictate sau colorate în parte sau în întregime. Această folosire în creştere a culorilor, combinată cu competiţia şi ea în creştere între manufacturi pentru ridicarea vânzărilor a condus la o mare dezvoltare pe tărâmul psihologiei culorii. De exemplu, cei care produc zahăr ştiu că nu trebuie să păstreze produsul în ambalaj verde. Culorile îşi au influenţa lor asupra care le noastră şi această suntem influenţă liberi să este localizată în profunzimea materialului nostru fiziologic. În cazul lucrurilor pe cumpărăm alegem conform preferinţelor proprii. Din această cauză producătorul trebuie să studieze, să se asigure că alegem produsele sale, preferându-l produselor celorlalţi competitori. Dacă produsul său este zahărul atunci ştie că trebuie să îl împacheteze în albastru, sau

cel puţin să aibă undeva pe pachet predominant albastru, că trebuie să evite cu orice preţ verdele, dar foarte probabil că nu ştie de ce se face astfel. Totuşi, senzaţia fiziologică asociată culorii albastru, este “dulceaţa”: verdele, pe de altă parte, este “astringent“ şi cine ar prefera zahăr astringent? Liniile aeriene ai căror pasageri refuză să coboare cu orce altă linie, fie că au cel mai mare record de siguranţă, fie cea mai bună îndemânare (meserie), dar cauzele cresc dacă se folosesc de serviciile unor buni consultanţi pentru culori. Acolo unde culorile folosite în decorul interior au fost bine alese, tensiuni care se asociază zborului, chiar şi la cei mai nepăsători pasageri impun mai puţin stres nervos şi ajung la destinaţie într-o stare relaxată. Cînd privim o pictură sau fotografii colorate, semnificaţia psihologică a culorii apare de obicei mai puţin, deoarece mulţi alţi factori sunt implicaţi – subiectul, echilibrul de forţe şi configuraţia, echilibrul culorilor însăşi, educaţia şi exerciţiul celui care priveşte şi aprecierea estetică a acestuia. Uneori este posibil a deduce caracteristicile personalităţii pictorului când acesta pune un mare accent pe 2-3 culori, de exemplu, obsesia lui Gauguin pentru galben – dar în general, când sunt folosite multe culori pentru a crea un întreg, determinînd dacă ne place sau nu , decât reacţia psihologică la culorile respective. În cazul unei singure culori, este posibil să fie mult mai specifică, mai ales când culorile au fost alese cu exactitate, datorită directei lor asocieri cu trebuinţele fiziologice şi psihologice, aşa cum este cazul în testul color Luscher.

În acest caz preferinţa pentru o culoare şi nepreferinţa pentru o alta semnifică ceva definit şi reflectă o stare sufletească existentă a echilibrului glandular sau ambele aceste lucruri. Pentru a vedea cum este posibil ca această relaţie să fie universală şi de ce există independent de vârstă sex sau mediul cultural, e necesar să privim înapoi, la lunga expunere a omului la culorile naturii.

Originea semnificaţiei culorilor La început, viaţa omului a fost dictată de doi factori aflaţi dincolo de controlul sau: noaptea şi ziua, întunericul şi lumina. Noaptea aduce un mediu în care acţiunea trebuie să înceteze, astfel încât omul să se refacă în peştera lui aşteptând venirea somnului. Ziua aduce un mediu în care acţiunea este posibilă, astfel încât omul se străduieşte să-şi reîmprospăteze în continuare proviziile, activităţii metabolice şi s-au vânează pentru hrană. Noaptea linişte, o încetinire generală a Ziua aduce cu ea glandulare. aduce pasivitate dublată de

posibilitatea de acţiune, o creştere a nivelului metabolic şi o mai mare secreţie glandulară, aprovizionându-le cu energie şi stimulare. Culorile asociate cu acestre două medii sunt albastrul închis al cerului de noapte şi galbenul strălucitor al luminii de zi. Albastrul închis este de aceea culoarea liniştii şi pasivităţii, galbenul strălucitor este culoarea speranţei şi a aceste culori reprezintă noaptea şi

activităţii. Dar, deoarece,

ziua aceste culori controlează mai degrabă omul, decât omul pe ele, de aceea sunt descrise ca şi culori "heteronome" – deci, culori care reglează din exterior. Noaptea (albastrul închis) forţează activitatea să înceteze şi întăreşte liniştea; ziua (galbenul strălucitor) permite activităţii să producă, dar nu o forţează. Pentru omul primitiv, de regulă, activitatea ia una sau două forme - fie că vânează sau atacă, fie că este atacat şi se apără împotriva atacatorului. Aşadar activitatea este îndreptată spre luptă achiziţie sau spre autoconservare. Acţiunile pornite spre exterior, de atac şi cucerire, sunt universal reprezentate de culoarea roşie, iar autoconservarea de complementara sa, verdele. Deoarece, acţiunile sale, de atac (roşu) sau de apărare (verde) erau în cele din urmă sub controlul său; aceşti factori şi aceste culori sunt descrişi ca "autonomi" sau “autoreg1atori”. Pe de altă parte, atacul fiind acţiune achizitivă şi îndreptată spre exterior, e considerat ca fiind activ, în timp ce apărarea fiind implicată doar în autoprotejare, este considerată pasivă. Fiziologia culorii Experimentele în care indivizilor li se cere să "contemple psihogic roşul pur în expuneri variate, au arătat că această culoare are un efect stimulativ decisiv asupra sistemului nervos -presiunea sângelui creşte, nivelul respiraţiei şi al bătăi1or inimii creşte. Roşul este de aceea, ca efect asupra sisternului nervos un "excitator", mai ales asupra ramurii simpatice a

sistemului nervos autonom. Expuneri similare ale albastrului pur au aratat că acesta are un efect invers prin scăderea presiunii sanguine, bătăile inimii şi respiraţiile se domolesc. De aceea, albastrul închis este "calmant” în efect şi operează mai ales prin ramura parasimpatică a sistemului nervos autonom. Complicatele reţele de nervi şi fibre prin care corpul şi părţile componente sunt controlate, pot fi incluse în cele două sisteme principale - sistemul nervos central şi sistemul nervos autonom. Sistemul nervos central poate fi considerat cu o exactitate rezonabilă ca ocupându-se cu acele funcţii fizice şi sonzoriale care apar la/sau deasupra pragului conştiinţei. Sistemul nervos autonom, pe de altă parte, trebuie să opereze pe baze autonome, autoreglatoare. Bătăile inimii, ridicarea şi coborârea plămânilor, digerarea hranei, de fapt toate procesele complexe ale corpului care trebuie să continue fără vreun efort conştient sunt funcţii ale sistemului nervos autonom. Sistemul de alta. nervos autonom nervos compus şi din două ramuri nervos complementare care acţionează în principal în opoziţie una faţă Sistemul simpatic sistemul parasimpatic, fibrele ambelor sisteme mergând la fiecare organ pentru care autoreglarea este esenţială. Bătaia de inimă, de exemplu, apare de obicei la un anumit nivel ţinut între anumite limite de echilibrul dintre cele două ramuri ale sistemului nervos autonom dar, sub influenţa efectelor fizice (teama, furia, excitarea) sau emoţionale, sistemul simpatic va copleşi parasimpaticul şi bătaia de inimă se va accelera. În termeni genera1i, sistemul nervos parasimpatic este copleşit de sistemul nervos simpatic sub influenţa excitării, încordării sau

necesităţii.

Sistemul

nervos

parasimpatic

acţionează

prin

readucerea lucrurilor 1a normal atunci când condiţiile de stres au fost îndepărtate. Este ramura dominantă a sistemului nervos autonom în condiţii de calm, mulţumire şi relaxare. Chiar şi astăzi mecanismul prin care culoarea este văzută şi recunoscută este imperfect cunoscut. Când o simplă întrebare, ca “cum vedem culoarea”, dă naştere la atât de multe teorii în căutarea răspunsului atunci sunt şanse să nu putem înţelege dacă punem o întrebare greşită sau dacă pornim de la premise false. În orice caz, teoria contrastelor a fizio1ogului Horing pare să se potrivească cel mai bine cu ceea ce s-a observat până în prezent, în folosirea testului culorilor. Hering a demonstrat că purpura vizuală (cunoscută şi sub numele de rodopsină) este albită sub inf1uenţa culorilor strălucitoare şi se reconstituie când este expusă culorilor întunecate - că "lumina" are un efect întunericul are catabolic în timp ce un efect anabolic. După Hering, albul supune

purpura vizuală la catabolism şi o distruge ; pe de altă parte, negru aduce anabolismul şi restaurează purpura vizuală la stadiul iniţial. Aceleaşi efecte au fost găsite ca apărând la roşuverde şi galben-albastru, ducând la un efect de contrast aplicabil tuturor culorilor, în funcţie de strălucirea şi întunecimea lor. Dezvoltarea vederii cromatice La un nou născut dezvoltarea capacităţii de a vedea va începe prin a fi în stare să distingă contrastul, care este,

«strălucire » distinge

şi « întunericul ». Apoi vine capacitatea de a şi pe urmă forma şi configuraţia.

mişcarea

Recunoaşterea culorii este ultima în evoluţie. Distingerea contrastului este de aceea cea mai timpurie şi mai primitivă formă de percepţie vizuală. La om cea mai sofisticată interpretare a ceea ce îi spun simţurile, apare ca fiind funcţia celei mai educate părţi a creierului - cortexul. A fi capabil să recunoşti şi să distingi un parfum de altul, dar reacţia instinctivă la un miros « urât » este tocmai aceasta – instinctivă şi reactivă, duce în cele din urmă la o strâmbătură din nas şi în cel mai rău caz la greaţă şi vomă. Acestea nu sunt reacţii corticale ci apar în centrele cele mai vechi şi primitive ale creierului, aşezate mai central şi care sunt cele mai strâns legate evolutiv de creierul strămoşilor noştri. Vederea culorilor este în mod asemănător legată de creierul educat şi primitiv, precum a arătat Becker în 1953, când a demonstrat că o reţea de fibre nervoase duce direct de la un nucleu din retină spre creierul mijlociu (mezencefal) şi la sistemul pituitar (pituitara este o glandă endocrină situată aproape de centrul creierului, care secretă în sânge mai mulţi hormoni importanţi. Importanţa sa reiese clar din denumirea de « conducător al orchestrei endocrine » şi din funcţia de control al altor glande endocrine având şi alte funcţii, ca de pildă în controlul creşterii). Distingerea culorii, identificarea ei, denumirea şi orice reacţie estetică la ea, sunt toate funcţii ale cortextului. De aceea ele sunt mai degrabă rezultatul dezvoltării şi educaţiei decât al răspunsului instinctiv şi reactiv. Funcţiile vizuale

instinctive şi reflexive pe de altă parte, par să urmeze reţeaua neuronală a lui Becker, spre un mult mai primitiv creier mijlociu, operând în termeni de contrast şi afectând sistemele fizice şi glandulare din glanda pituitară într-un mod care nu este în întregime înţeles. Daltonismul nu produce nici o diferenţă Tocmai acest ultim factor - răspunsul instinctiv la culoare în termen de contrast – este cel care face testul Luscher un instrument valid chiar în caz de deficienţe în receptarea culorilor sau chiar în daltonism, deoarece acceptarea unei anumite culori este somatocă (de la grecescul “soma” = corp, somatic înseamnă deci: avînd de a face cu corpul) legate de gradul în care anabolismul sau catabolismul este necesitate în organism. Dacă există o nevoie fizică sau psihică de pace, linişte emoţională, o regenerare fizică şi o relaxare din tensiunea psihică sau stres, atunci răspunsul instinctiv va fi alegerea culorilor închise. Dacă organismul doreşte să împrăştie energie prin activitata exterioară sau în activitata mentală, atunci răspunsul instinctiv va fi pentru culorile strălucitoare. O examinare cu testul Luscher în eventualitatea daltonismului a fost realizată de L. Steince ( folosind subiecţi normali şi indivizi suferind de daltonism pentru culorile roşuverde atât parţial cât şi total). Descoperirile sale arată că “vederea culorilor nu trebuie să fie deloc luată în consideraţie pentru testul Luscher”.

Testul Luscher În realizarea preferinţelor pentru una sau alta dintre sunt de pildă alegerea unei încălţăminţi,

culori, alegerea este deseori hotărâtă de circumstanţă. Dacă circumstanţele alegerea unui tapet pentru sufragerie, unei vopsele pentru dulăpioarele din bucătărie, atunci selecţia rezultată nu este numai rezultatul unei preferinţe psihologice sau de dorinţa fiziologică (deşi aceasta va juca inevitabil un rol), ci de considerente estetice: se va potrivi îmbrăcămintea cu forma sau culoarea generală?, care este legătura dintre culoarea draperiilor şi cea a furnirului mobilei? Când, ca în testul Luscher, culorile sunt prezentate pentru selecţie fără interferenţe una cu alta, atunci judecata estetică devine subordonată preferinţei personale, fără vreo dorinţă de a încerca o armonizare între ele sau fără a se relaţiona culoarea la un cadru de referinţă. Este de dorit în acelaşi timp, când testul este dat altcuiva, să se sugereze că selecţia culorilor trebuie realizată luându-se ca atare, numai ca culori, fără vreo judecată de valoare în legătură cu potrivirea lor la materialele de îmbrăcăminte, la mobilă sau tapiţerie. În “întregul” test Luscher sunt şapte panouri diferite de culori conţinând în total 73 de culori formate din 25 de nuanţe diferite şi cerând 43 de selecţii diferite de realizat. Protocolul obţinut permite o mulţime de informaţii în legătură cu structura psihică, conştientă şi inconştientă a individului, ariile de stres psihologic, stadiul echilibrului şi al dezechilibrului, şi multe informaţii de mare valoare pentru medic, fie pentru psiho-

terapeut. Testul complet ia numai 5-10 minute, lucru ce-l face, probabil, să aibă cel mai mare record de viteză. Învăţarea testului întreg cere calificare şi o considerabilă intuiţie psihologică. Din acest motiv, această carte include numai unul din cele 7 panouri – aşa numitul « panou de 8 culori ». Această versiune prescurtată este cunoscută sub numele de « testul rapid » sau « testul Lucher scurt » şi, deşi nu este atât de cuprinzător şi relevant ca testul întreg, are totuşi o considerabilă valoare pentru punerea în lumină a aspectelor semnificative ale personalităţii şi în atenţionarea asupra ariilor stresului psihologic şi fiziologic. Medicii europeni folosesc această versiune scurtă a testului ca un ajutor preţios în diagnoză, deoarece s-a descoperit că astfel de apar în testul Luscher, deseori mult înainte ca efectele fiziologice să le facă vizibile ; de aceea testul îi aprovizionează cu un incomparabil « sistem timpuriu de avertizare » asupra suferinţelor datorită stresului încă din faza lui iniţială – ca o proastă funţionare cardiacă, un atac cerebral, dezordini ale traectului gastrointestinal. Medicul este un om ocupat care nu are timp de pierdut pentru un diagnostic adăugat acelora cu care este obişnuit şi nici pentru învăţarea unor complicate metode de interpretare. Cu testul rapid Luscher, poate cu puţin deranj să dea administrarea testului prezent sorei care primeşte pacientul, şi cu o scurtă practică din partea sa să vadă dacă pacientul are un test normal sau dacă sunt semne de stres în arii care trebuiesc investigate ulterior. Citim din articolul doctorului Erbslah, în legătură cu folosirea testului color Luscher în practica medicală: « trebuie

să mulţumim profesorului Luscheor pentru clara recunoaştere a semnificaţiei psihologiei culorilor şi pentru realizarea unui test de culori al cărui avantaj special este simplitatea lui. E administrat de moaşe, surori de gardă la naşteri. Interpretarea culorilor rămâne tărâmul medicului”. După ce dă o mulţime de exemple şi de avantaje ale testului pentru o timpurie avertizare, când alte metode de diagnostic s-au dovedit neproductive, continuă: ”testul depinde de înţelegerea de către doctor a construcţiei psihologice a pacientului şi îl face capabil să se bazeze mai puţin pe judecăţile proprii. Dă indicaţii importante în diagnoză şi terapie şi de asemenea pentru prognoza anumitor boli. Datorită simplităţii sale şi a încrederii, testul poate fi recomandat folosirii generale ». Folosirea lui în educaţie este variată şi estensivă. Resursele investigatorii ale acestui aspect au fost realizate de Karl Fleinghaus şi alţii. Testul mai este folosit în psihologia religiei, gerontologie şi în orientarea maritală. În plus serviciile de personal Luscher au aplicat testul pentru nevoile orientării profesionale şi selecţiei personalului din industrie şi comerţ. Testul a fost rafinat şi îmbunătăţit de la începuturile lui, dar astăzi este asemănător cu cel de la început. Interpretarea s-a îmbunătăţit şi a devenit mai cuprinzătoare, dar premizele iniţiale au rezistat probei timpului. S-a făut deja o menţiune asupra celor 4 culori : albastru, galben, roşu şi verde. Acestea sunt « psihologic primare » şi constituie ceea ce numesc « culorile fundamentale ale testului ». Culorile auxiliare ale testului sunt :violet (mixură de roşu şi albastru), maro (mixură de galben-roşu şi negru), un gri

neutru, neconţinând culoare şi de aceea liber de orice influenţă afectivă, în timp ce intensitatea îl plasează la jumătatea drumului între lumină şi întuneric, încât nu dă naştere la un efect catabolic – este psihologic şi fiziologic neutru; şi în fine negru, care este negarea tuturor culorilor.

CAPITOLUL II
PSIHOLOGIA FUNCŢIONALĂ

Numele de psihologie funcţională a teoreticienii care au personalităţii. În rămâne

fost dată de psihologia

legat alegerea culorilor de

testul culorilor Lucher structura unei culori

constantă; ea este definită ca “înţelesul obiectiv” al

culorii respective şi rămâne acelaşi pentru oricine - albastru închis, de exemplu, înseamnă linişte, indiferent dacă cuiva îi place sau nu culoarea. Unul poate prefera o culoare, altul o poate găsi plictisitoare, un al treilea rămâne indiferent la ea, în timp ce o a patra o poate găsi ca fiind lipsită de gust. În test subiectul alege culorile în ordinea descrescătoare a preferinţelor; culoarea care îi place cel mai mult o plasează pe prima poziţie, aceasta fiind astfel cea pentu care are cea mai mare simpatie; cea aleasă ultima şi plasată în a opta. Poziţie are cea mai mare antipatie. Observând în ce poziţie din şir apare culoarea putem

determina ce funcţie reprezintă culoarea respectivă. La începutul şirului atitudinea este aceea de preferinţă decisă, urmată de o arie care este încă cea a preferinţei, dar aceasta este mai puţin marcată, vine apoi o arie privită cu indiferenţă, urmată în final de o arie de antipatie şi refuz. Simbo1urile folosite pentru a nota aceste arii sunt: Preferinţa puternică pentru o culoare Preferinţa peatru o culoare Indiferenţa faţă de culoare Antipatie sau respingere a culoru simbol x simbol = simbol – simbol +

Semnificaţiile celor 8 culori Ţinând minte că este necesară gruparea culorilor corect selecţionate, în general pot fi stabilite urătoarele atitudini, ”funcţii” odată ce culorile au fost plasate în ordinea preferinţelor: Poziţia I: cea mai plăcută (simpatică) culoare reprezintă o “orientare către” şi este indicată de +. Indică metoda esenţială, modus-u1 operandi al persoanei care a ales, semnificaţii1e spre care se orientează sau pe care le adoptă pentru a reuşi săşi atingă obiectivul. De ex.: albastrul închis în prima poziţie semnifică un modus oporandi "calm". Poziţia II: notat, cu + pentru a indica că este obiectivul actual.

Cu albastru închis în

această poziţie, ţinta spre care se

îndreaptă va fi "pace şi linişte”. Depinzând de gruparea şi notarea testului prezent, în orice caz, a doua poziţie poate fi notată cu un x şi are un înţeles definit (vezi mai jos poziţiile III şi IV). Când e notată numai culoarea din prima poziţie cu +, atunci modul oporandi şi obiectivele sunt aceleaşi, cu alte cuvinte mijloacele adoptate au devenit un obiectiv în sine. Astfel, o persoană este de o obicei calmă, pentru că doreşte să atingă un obiectiv particular fiind calmă, ca de exemplu, asigurarea că raţiunea sa trebuie să prevaleze sau să menţină un mediu stabil - dar acolo unde albastru închis este singura culoare notată cu +, acolo calmul a devenit un obiectiv în sine. Poziţiile III-IV: de obicei notate cu “x", care arată starea prezentă a lucrurilor; situaţia în care simte că se află acum, sau maniera în care circumstanţele sale prezente îl obligă să acţioneze. Albastrul închis în această poziţie ar putea arăta că subiectul se simte într-o situaţie liniştitoare, sau în una în care trebuie să acţioneze cu calm. Poziţiile V-VI: aceste poziţii reprezintă indiferenţă şi sunt notate cu “ = “. Culorile din acestă arie arată că subiectul nici nu respinge dar nici nu sunt în mod specific actuale ci sunt ţinute în rezervă, pusă în proprii situaţiei păstrare pentru

siguranţă şi nu în acţiunea prezentă. O culoare “indiferentă” este deci o ca1itate nestabi1ă, suspendată ca nepotrivită, dar dar este în rezervă şi poate fi adusă repede înapoi în acţiune, la orice moment de schimbare a circumstanţe1or. Albastrul închis într-una din aceste poziţii îi arată că “pacea" s-a suspendat, aşa încât o situaţie neliniştită sau iritantă trebuie adusă sub

control, sau cel puţin făcută mai tolerabilă. Poziţiile VI –VII : notate cu “–“ şi reprezentând o “ întoarce de la" culori1e care sunt respinse ca nesimpatice reprezintă o dorinţă particulară pentru care există un motiv specia1 să fie inhibat, (pentru că o acţiune de acest fel ar fi dezavantajoasă). Cu alte cuvinte aceste culori reprezintă o trebuinţă care este reprimată în chip necesar. Cu albastrul închis într-una din aceste poziţii dorinţa pentru pace, linişte, trebuie să rămână nesatisfăcută pentru că datorită unor circumstanţe nefavorabile - orice relaxare, orice abdicare, orice încercare de a aduce relaţiile mai apropiate şi mai armonioase ar putea avea consecinţe nesatisfăcătoare. Dacă interpretările din tabele se citesc în conjuncţie cu aceste descrieri, este posibil să se ajungă la o analiză exhaustivă, specialistului. Interpretarea funcţiilor Se poate vedea că însăşi culoarea nu-şi schimbă înţe1esu1 ei de bază, structura rămâne constantă. Poziţia ei caracteristicile de personalitate revelate de în şir, în Aceste orice caz, alternează considerabil interpretarea, când ana1izăm test. interpretări se dau în tabelele de la sfârşitul cărţii. Orice profesie care foloseşte acest test, are limbajul ei special; nu numai psihologul ci şi psihiatrul, medicul, specialistul în educaţie, criminologul. Fiecare poate dori să aibă aceste tabele reprezentate în propriu său limbaj. În plus, lucrări speciale sunt satisfăcătoare atât lectorului mediu, cât şi

de dorit pentru cercetarea condiţiilor de vârstă şi sex pentru condiţionarea sociologică şi pentru diagnostic, pentru scopurile medicale sau pentru cele de orientare profesională. Încercarea de a face aşa ceva ar încărca serios tabelele şi de aceea au fost condensate cât s-a putut mai mult. Acolo unde apar cuvintele “el, lui, pentru el", trebuie să fie interepretate, dacă e cazul ca "ea, ei, pentru ea”. Aceasta evită conştientizarea lui “el (sau ea)".

CAPITOLUL III
CULORILE FUNDAMENTALE ŞI CULORILE AUXILIARE

Codul culorii pentru cele 8 culori În panoul acestor 8 culori sunt date numerele tuturor pentru uşurarea referirii ele sunt: 1) Albastru întunecat 2) Albastru - verde 3) Portocaliu - roşu 4) Galbenul strălucitor 5)Violet 6) Maro 7) Negru 8) Gri neutru Categorii1e celor patru culori fundamentale În timp ce descrierea genera1ă a structurii tuturor celor 8 culori, redată în capito1ul VI, cele 4 culori fundamentale au o importanţă specială şi au semnificaţii particulare, după cum urmează: Nr. 1. Albastru întunecat – reprezintă “adâncimea sentimentelor” şi este – cele 4 culori auxiliare – cele 4 culori fundamentale

concentric–pasiv–incorporal–heteronom–perceptiv–sensibil– unificator ; Aspectele sale afective sunt următoarele: 1inişte–mulţumire–tandreţe–dragoste–afecţiune. Nr. 2. Albastrul - verde este : pasiv–defensiv–autonom–posesiv–neschimbător– reţinut; Aspectele sale afective sunt: persistenţa–afirmarea de sine–încăpăţânarea– aprecierea de sine. Nr. 3. Roşu - oranj - reprezintă "forţa voinţei" şi este: excentric–activ–ofensiv–agresiv–autonom–locomotor–competitiv; Aspectele sale afective sunt: dorinţa–excitabilitatea–dominarea–sexualitatea. Nr. 4. Galbenul strălucitor: reprezintă “spontaneitatea şi este: excentric–activ–proiectiv–heteronom–expansiv–investigator– aspirând (care aspiră); Aspectele sale afective sunt: variabilitatea–expectanţa–originalitatea–veselia. Concentric înseamnă: ” preocupat subiectiv" şi deşi aceasta are anumite aspecte de "introversie,, nu este acelaşi lucru şi nu ar trebui confundate. Oamenii introvertiţi sunt concentrici, dar cei care sunt concentrici nu sunt în mod necesar introvertiţi în sensul obişnuit al cuvântului. A fi preocupat subiectiv înseamnă reprezintă “elasticitatea voinţei” şi

a fi exclusiv interesat în ceea ce este o extindere proprie, precum şi interesul pentru sine. O persoană care este în continuă cornunicare cu alţii poate fi la considerat în mod superficia1 ca extrovertit. Dacă ne dăm seama că topica conversaţiei rămâne invariabil în legătură cu colecţia lui de stampe sau cu familia lui, soţia lui, casa lui, slujba 1ui, excursia sa prin Europa atunci putem spune că individul îşi afişează concentricitatea deoarece priveşte toate aceste lucruri ca extensiuni să asculte. Excentric înseamnă: ”interesat obiectiv” şi este mult mai aproape de extroversie decât concentricitatea. Un individ excentric este interesat de mediu, de lucrurile şi oamenii din jur, fie din punct de vedere al contrastelor sau cauzării de efecte asupra mediului, fie extrăgându-şi stimulii din mediu; în primul caz este cauzativ şi deci autonom faţă de mediu; în al doilea caz este efect al mediului şi de aceea heteronom. Autonomia este astfel echivalentul lui "fiind o cauză" în timp ce heteronomia este echivalentul cu “fiind un efect". Pasiv şi activ au un înţeles mult asemănător lui concentric şi excentrie. ale sale. Încercând să se aducă în conversaţie probleme de interes mai general, fie va întrerupe, fie va înceta

Combinarea culorilor fundamentale Se va deduce că numerele 1 şi 2 (albastrul şi verde) sunt ambele concentrice (pasive); acolo unde apar împreună în test

este puternic accentuată concentricitatea; dar, dacă acesta este un patern comportamental dorit, un patern actual, un patern latent sau un patern respins depinde desigur de poziţia acestei combinaţi în şir. Similar numerele 3 şi 4 (roşu şi galben) sunt ambele excentrice (active) şi direcţionate spre exterior; acolo unde apar împreună est subliniată pornirea spre exterior. Numerele 1 şi 4 (albastru şi galben) sunt ambe1e hetoronome (reglare din surse exterioare), acolo unde apar împreună subliniindu-se "determinarea din exterior". Numerele 2 şi 3 (verde şi roşu) sunt ambele autonome (autoreglatoare, cauzative); acolo unde apar înpreună subliniindu-se iniţiativa şi autodeterminarea, dar, din nou, maniera în care ele sunt subliniate, va depinde de locul unde apar. Fiecare din perechile de mai sus implică acolo unde apar. Împreună în acelaşi grup funcţional (ambele +, x, = sau -), imp1ică deci o anumită supraaccentuare a unei caracteristici concentricitate autonomie excentricitate sau heteronomia. Se obţine un echilibru mai bun prin combinarea albastrului şi roşului (l şi 3), în care heteronomia concentrică echi1ibrează şi armonizează cu autonomia excentrică a roşului. Combinaţia de verde şi galben (2 şi 4) nu produce un întreg echilibrat pentru că încearcă echilibrarea autonomiei concentrice a verdelui împotriva heteronomiei excentrice a galbenului. Aceasta şi datorită faptului că speranţa expansivă a galbenului nu

armonizează cu încăpăţânarea centrată pe sine a verdelui; această combinaţie poate produce uneori propriile ei conflicte. Ar trebui preferat culorilie fundamentale Cele 4 culori de bază: albastrul, verde, roşu1, galbenul, reprezintă trebuinţe psihologice fundamentale - trebuinţa pentru mulţumire şi afecţiune trebuinţa de afirmare, trebuinţa de a acţiona, de a avea succes şi trebuinţa de a privi înainte şi a aspira - sunt tratate dându-li-se o importanţă specială. De aceea, ele ar trebui să apară toate în primele 4-5 locuri ale testului, când selecţia este făcută de către un individ sănătos, normal echilibrat, eliberat de conflicte şi represii. Culorile auxiliare Culorile auxiliare: violet, maron, negru şi gri (5, 6 ,7, şi 8) sunt într-o categorie destul de diferită. Negrul şi griul nu sunt, stricto senso , deloc culori – negru fiind negarea culorii, iar griul testului fiind strict neutru şi fără culoare. De aceea acestea sunt două acromatice (nocolorate). Violetul este o mixtură. De albastru şi roşu, în timp ce maroul este o mixtură de oranjroşu şi negru, dând o culoare întunecată, relativ fără viaţă (uneori de asemenea numită acromatică). Preferinţa pentru una din cele trei culori acromatice poate fi considerată ca indicând o atitudine negativă în faţa vieţii; aceasta va fi mult mai complet descrisă în capitolul asupra “anxietăţi1or". Nici maroul, nici violetul nu sunt psihologic primare şi sunt

selecţionate pentru test după un mare număr de încercări şi erori, ca fiind culori reprezentative pentru alte caracteristici pe care individul le va plasa în mod normal în aria funcţională indiferentă a testului sau chiar le va respinge; dar care sunt frecvent exagerate şi frecvent se ridică către începutul şirului pe seama uneia sau alteia din culorile fundamentale. Un alt scop pentru care s-au inclus cele 4 culori auxiliare este creşterea utilităţii universale a testului, prin adăugarea culorilor găsite avea o aplicabilitate universală, lărgind astfel gama în care culorile de bază sunt cuprinse. Aceasta permite o semnificaţie mult mai clar definită a aşezării culorilor în şir.

CAPITOLUL IV

GRUPAREA ŞI NOTAREA SECVENŢEI DE 8 CULORI

Când cele 8 culori sunt selectate prima dată, în ordinea lor de preferinţă, de la cele mai plăcute la cele mai neplăcute, nu există o altă a1ternativă decât gruparea lor în perechi - primele două culori fiind notate cu "+", urmând perechea « x » apoi perechea « = » şi perechea finală « - ». Deoarece, aceasta duce deseori la o interpretare de acurateţe rezonabilă, există mai multe avantaje în repetarea selecţiei. Ori de câte ori este posibil, trebuiesc făcute două serii de selecţii cu un scurt interval de câteva minute între ele. Nu trebuie făcută nici o încercare la a doua selecţie de a repeta sau reproduce în mod deliberat prima selecţie a celor 8 culori. Alegerile la cea de-a doua selecţie trebuie făcută ca şi când cele 8 culori sunt atunci abia văzute prima dată. Uneori se crede că trecerea pentru a doua oară prin cele 8 culori e un tip de « test din memorie », că se aşteaptă de la subiect ca acesta să reproducă cu exactitate ceea ce a ales prima dată. Nu numai că nu este aşa, dar în genere se poate spune că o a doua selecţie care reproduce exact prima selecţie indică existenţa unei anumite rigidităţi a atitudini şi o inflexibilitate de natură afectivă. Presupunând o posibilă selecţie (1 roşu, 2 albastru, 3 violet, 4 galben, 5 verde, 6 maro, 7 gri, 8 negru atunci protocolul testului va fi : 3 1 5 4 2 6 0 7

dacă nu se face o a doua selecţie, atunci secvenţa celor 8 culori va fi grupată şi notată astfel :

3 +

1 +

5 x

4 x

2 =

6 =

0 -

7 -

Obligatoriu vor trebui consultate tabelele de interpretare la acest grupuri. Când se face după un scurt interval de 2-3 minute a doua selecţie, aceasta este de presupus că va fi puţin diferită de prima şi unele din culori vor fi alese la fel în timp ce altele vor mişca înainte sau înapoi în şir. Acolo unde două sau mai multe culori îşi schimbă poziţia, dar stau tot lângă culoarea care le-a fost vecină în prima selecţie, acolo se formează un grup şi acel grup trebuie încercuit şi marcat cu simbolul potrivit funcţiei. Presupunând că a doua selecţie a fost făcută de a doua persoană care a făcut-o şi pe prima, putem avea situaţia următoare : Selecţia I : Selecţia II : 3 3 1 5 5 1 4 4 2 2 6 6 0 7 7 0

CAPITOLUL V
ANXIETĂŢI, COMPENSAŢII ŞI CONFLICTE Surse de stres S-a mai menţionat că cele 4 culori fundamentale reprezintă trebuinţe psihologice de bază ; de aceea într-un protocol de test normal, ele trebuie să apară la începutul şirului sau cel puţin în cadrul primelor 5 locuri. Când nu apar astfel, aceasta este un indiciu al prezenţei unor anumite deficienţe fiziologice sau psihologice, care poate fi considerată cu atât mai serioasă cu cât poziţia culorii fundamentale este mai spre sfârşitul şirului. Dacă o culoare de bază este respinsă fiind plasată în spatele secvenţei, dincolo de poziţia 5, atunci această culoare fundamentală a rămas nesatisfăcută, datorită circumstanţelor nefavorabile. O astfel de trebuinţă fundamentală nesatisfăcută este o sursă de stres ducând astfel la anxietate. Sursa de stres al unei culori fundamentale respinse arată de aceea o sursă încărcată de anxietate, de tulburări psihice şi fiziologice. Datorită acestui fapt când una din culorile de bază este găsită în ultimile 3 poziţii ale secvenţei, poate fi considerată ca o respingere şi i se dă notarea «-».

sur8~ Orice culoare care apare mai apoi în şir trebuie de asemenea notată cu «-» aşa încât o culoare de beznă apare în poziţia 6, culorile din poziţiile 7-8 vor fi notate ambele cu « m » şi trebuie de asemenea, să fie privite ca respingeri care produc un grad de anxietate. Toate respingerile reprezentând surse de anxietat sunt în plus notate prin plasarea literei A dedesubtul lui “-”, atrăgând atenţia asupra faptului că anxietatea rezultând din sursa de stres este indicată de protocolul testului. Ca un exemplu, să presupunem că roşul (3) apare în poziţia 6 urmat de maron (6) în poziţia 7 şi negru (7) în poziţia 8. Acum cu roşul în poziţia 6, indicând prezenţa anxietăţii face ca şi maroul şi negrul care îi urmează să fie privite ca încărcate de anxietate. Acest lucru este evidenţiat de notarea ultimelor trei poziţii, după cum urmează : A A

-

A

-

-

3

6

7

Compensaţii Deseori, trebuinţele nesatisfăcute şi anxietatea rezultată fiind suprimate ca neplăcute emoţional, aşa încât ele nu mai sunt conştientizate (conştient recunoscute) şi deseori apar doar ca vagă nelinişte. În afară de măsura în care pot fi conştientizate, o astfel de sursă de stres cere un tip de comportament compensator care este indicat în test prin

culoarea aleasă în prima poziţie, metoda esenţială, trebuie privită ca fiind compensatorie, în cazul în care o culoare de bază este respinsă. Pentru a atrage atenţia asupra acestui fapt, litera C trebuie să fie scrisă dedesubtul primei cifre ori de câte ori apare A la sfârşitul şirului. Existenţa unei asemenea surse de stres şi anxietat la care dă naştere, duc todeauna şi se exprimă într-un mod compensator de comportament care este compulsiv, excesiv, nepermiţând vreo alegere şi apărând ca tendinţă generalizantă. Deoarece, o compesaţie de acest gen este chiar prin natura ei ca activitate substituită, rareori duce la o satisfacţie reală, ducând în schimb la o activitate nepotrivită sau excesivă, la prejudecăţi şi la preferinţe pronunţate, la perfecţionism şi la tendinţa de a moraliza pe alţii, la diletantism compulsiv, la argumentare speculativă sau la alt substituită. Când apar anxietăţile şi sursele de stres, poziţia I poate să fie ocupată de una din cele 4 culori fundamentale. În acest caz, deşi compensaţia a fost cerută de stres, fiind totuşi reprezentată printr-o culoare fundamentală este considerată a fi mai mult sau puţin „normală”, totuşi, trebuie să ne reamintim că orice substituire compensatorie implică o depărtare de comportamentul optim datorită caracterului său obsesiv care împiedică libertatea de a evalua condiţiile existente şi de a acţiona corespunzător. Raţionalitatea a devenit subordonată unei compulsii de a acţiona într-un mod particular. Compensaţii exagerate mod de satisfacere

Din cele 4 culori auxiliare s-a spus deja că preferinţa pentru aşa numitele culori acromatice – maro, gri sau negru – implică o atitudine negativă în faţa vieţii. Dacă oricare dintre ele apare în primele 3 poziţii ale secvenţei de 8, atunci nu numai că este prezentă compensaţia, ci tipul de compensaţie nu poate fi considerat ca normal, implicând în schimb un grad specific de comportament exagerat. Aceste culori şi oricare lear preceda în şir trebuie notate cu plus şi subscrise cu litera C. Dacă, de exemplu, gri (0) stă pe al 3 loc şi de aceea este calificat cu + şi cu C, atunci cele două culori precedente trebuie, de asemenea, notate cu + şi cu C, astfel: 3 + C 4 + C 0… + C

Uneori se va întâmpla ca griul, maroul sau negrul să apară pe unul din primele locuri fără ca o culoare fundamentală să apară în poziţiile 6,7,8. Când se întâmplă astfel, ultima culoare din şir trebuie privită ca o anxietate, chiar dacă aceasta ar fi locul obişnuit de aparţie pentru culoarea respectivă. Cu alte cuvinte, când există o compensaţie, trebuie să existe o anexietate, iar când există o anexietate, trebuie să existe o compensaţie.

Intensitatea anxietăţii şi a compensaţiei Intensitatea deficienţelor psihologice sau fiziologice existente

care dau naştere la anxietate este considerată a fi relativ serioasă atunci când culoarea fundamentală este în poziţia a 8 şi relativ uşoară când se află în poziţia a 6. Aceasta permite adoptarea unei metode simple de măsurare a acestei intensităţi, prin aşezarea semnului „!” la sursa de stres în concordanţă cu următoarele reguli: 1. când o culoare de bază apare în poziţia a VI-a 2!! 3. când o culoare de bază apare în poziţia a VIII-a 3!!! Pentru măsurarea intensităţii compulsiei asociată de compensaţii se adoptă o metodă similară: 1. când o culoare de fundamentală sau violet aparea ca şi compensaţia nu se dă nici o notare; 2. când gri, maro sau negru apar în poziţia a III-a 1! 3. când gri, maro sau negru apar în poziţia a II-a 2!! 4. când gri, maro sau negru apar în poziţia a I-a 3!!! După gruparea şi notarea obişnuită a protocolului testului, literele C şi A trebuie subscrise dacă e cazul şi semnul „!” pus în concordanţă cu regulile enunţate. Exemplu: !!! C + !! C + x x = ! A !! A A Total=8! 1! 2. când o culoare de bază apare în poziţia a VII- a

0 7 + C !!!

6 0 + C !!

5 6 + C !

1 1 x

3 5 x

4 2 A ! Prognoze

2 4 A !!

7 3 A !!! Total=12!

Exemplul de mai sus este al unui caz extrem demonstrând maximum posibil de alocaţii de „!”, dat pentru a II-a selecţie. Aceasta arată existenţa multor anxietăţi pentru care compensaţiile se exprimă printr-un comportament intens şi iraţional. Deoarece, a II-a selecţie este mai validă pentru interpretare decât prima, o comparare a celor două indică modul în care se aşteaptă să evolueze situaţia. Când selecţia a II-a prezintă mai puţine „!” decât prima, atunci prognoza generală poate fi considerată favorabilă. În cazul invers prognoza este mai puţin favorabilă. Această regulă a lui „!” ne poate permite să anticipăm răspunsul unui anumit individ la condiţii îmbunătăţite care impun mai puţin stres, sau la o cură de psihoterapie. Când numărul de „!” alocat pentru a II-a selecţie este mai mare decât cel alocat primei selecţii, atunci condiţiile îmbunătăţite sau terapia pot rezolva mai puţine probleme sau deloc. Când o parte sau toate anxietăţile care apar în prima selecţie dispar în cea secundară, atunci prognoza e mai bună, tulburarea este mai puţin implantată şi de aceea este mai accesibilă unui tratament de remediere sau unei schimbări de condiţii de mediu. În ultimul exemplu dat prognoza nu este favorabilă.

În tabelele de interpretare pot fi găsite cifre care indică numărul de „!” de la 0 la 12 apărut pentru un lot de 1000 de adulţi, normali, bărbaţi şi femei. Aceste cifre se bazează pe normele engleze. Rezumat a regulilor de notare pentru A şi C a) – poziţia 8 din şir reprezintă totdeauna o trebuinţă reprimată (care poate sau nu constitui o anxietate) şi de aceea, totdeauna primeşte simbolul „-”; b) – dacă o culoare fundamentală (1,2,3,4) apare în poziţiile 6,7,8 aceasta împreună cu oricare altă culoare care îi urmează reprezintă o anxietate furnizând motiv pentru o compensaţie. Orice culoare de acest gen trebuie marcată cu „-” şi litera C subscrisă. Ele reprezintă baza sau bazele pentru tulburări funcţionale sau psihice (surse de stres). c) – când apar culorile cu A, cel puţin una din culorile primei poziţii trebuie privite ca o compensaţie şi subscrise cu C. Culoarea primei poziţii este notată întotdeauna cu „+”; d) – dacă una din culorile 0, 6,7 apare în poziţia 1,2,3 aceasta şi cele care o preced reprezintă compensaţii trebuie toate notate cu „+”, litera C fiind subscrisă dedesubtul lor; e) – dacă apar culori cu C, cel puţin culoarea din poziţia 8 trebuie privită ca anxietate şi subscrisă cu A; f) – intensitatea anxietăţii sau compensaţiei este notată cu „!”, precum urmează: dacă o culoare de bază apare în poziţia a VI-a se alocă un „!”, în poziţia a VII-a se alocă „!!” iar în poziţia a VIII-a „!!!”. Dacă oricare din culorile 0,6,7 apare pe primele 3

poziţii semnul „!” se alocă astfel: poziţia III, !; poziţia II, !!; poziţia I, !!!. Problema actuală Existenţa unor trebuinţe fundamentale nesatisfăcute

împreună cu acea compensaţie

prin care se încearcă

rezolvarea ei relevă tipul de conflict implicat. Astfel A şi C pun în evidenţă problema actuală, conflictul, pun în evidenţă elementul de sprijin pentru indicarea unei terapii medicale sau psihologice. Puţini dintre noi sunt aceia care trec prin viaţă cu lipsa de dorinţă a unui adept a lui Budha şi de aceea majoritatea cer ceva şi încearcă să evite altceva. Acest lucru induce un anumit stres în viată, dar aceasta este destul de normal şi nu este calificată ce „problemă” sau „conflict”. Ceea ce dorim este indicat de culoarea din prima sau primele două poziţii; ceea ce dorim să evităm este arătat de culoarea din ultima poziţie. Combinarea a două funcţii diferite (funcţia + şi funcţia - ) ne furnizează metoda adoptată pentru a opera cu sursele de stres (fie normal fie exagerat) şi tabela V care cuprinde această funcţie a fost inclusă în tabelele de interpretare pentru a arăta că problema actuală există pentru orice combinaţie posibilă. Se ştie în general ce este o problemă. Soţia cuiva sau soţul cuiva sunt o problemă, soacra este o problemă, delicvenţa juvenilă este o problemă, şi criminalitatea – toate sunt probleme. Dar pentru studiul prezent nici una nu este privită

problemă. O problemă nu este niciodată o chestiune a altcuiva; pentru a fi o problemă trebuie să includă o „ nevoie să fie rezolvată”, trebuie să existe o parte care să-şi spună „cum pot rezolva sau înlătura problema”. Astfel soacra cuiva nu poate fi ea însăşi o problemă, problema trebuie să includă atât soacra cât şi persoana care încearcă să descopere cum să convieţuiască cu această, cuvântul operativ pentru problemă fiind „cum”. „Problema actuală”, aşa cum apare în testul Luscher, se supune acestei reguli. Culoarea sau culorile respinse şi anxietăţile relevate de test indică sursa de stres pe care persoana nu doreşte să fie nevoită să o tolereze. Indiferent dacă este reprimată sau nu sub nivelul conştiinţei, rămâne încă o nelinişte care determină o încercare de a opera cu ea într-o anumită manieră compensativă. „Cum”-ul acestei încercări este cel mai adesea indicat prin culoarea cea mai favorizată sau de grupul cel mai favorizat. Această combinaţie de sursă de stres cu modul de lucru, cu starea de încordare care îi dă naştere împreună constituie chiar problema. Faptul că este doar o „încercare de rezolvare” şi nu o soluţie actuală subliniază existenţa în continuare a problemei şi , de aceia efortul continuu de a o rezolva prin metoda adoptată. Interpretările date in tabelul V indică componentele „problemei actuale” – sursa de stres şi metoda adoptată în încercarea de a o rezolva. Cea mai semnificativă „problemă actuală” va fi acea cuprinsă între culoarea din prima poziţie şi din a 8 poziţie. Cea mai puţin semnificativă „problemă actuală” va fi cea care

cuprinde compensaţia cea mai îndepărtată de primul loc şi anxietatea cea mai depărtată de ultimul loc. Într-un protocol mediu, rar va fi necesar să fie căutate mai mult de 4 de astfel de „probleme actuale”. Într-adevăr, se poate spune că nu este necesar, pentru că problema principală le va scufunda pe celelalte, dându-le o importanţă comparativ mai mică. În orice caz, dacă avem de analizat care indică atât de serios o atitudine negativă, atunci priorităţile care urmează a fi numite „probleme actuale” sunt tocmai cele de mai sus” Ambivalenţe Se poate găsi un protocol în care o anumită culoare stă în poziţia I sau II în prima selecţie şi în poziţia VII sau VIII în selecţia a II a. Un astfel de protocol evidenţiază un grad de ambivalenţă. În protocolul de mai sus roşul apare în primul loc în prima selecţie şi în locul VIII în a doua selecţie. Aceasta indică un grad de ambivalenţă la roşu – caracteristicile pe care le semnifică roşul sunt uneori favorizate alteori respinse. Combinând roşul în poziţia I (+3) cu cel din poziţia a VIII-a (-3), avem +3 –3; deoarece apar rar, aceste ambivalenţe sunt incluse în tabelul funcţiilor + -. Grupul +3 –3 apare aici ca având înţelesul „ denotă o atitudine ambivalentă variind între dorinţa de a avea propriul drum şi dorinţa de a fi lăsat în pace”. În acest test aceste ambivalenţe sunt de mai mică semnificaţie deoarece procedurile testului au fost modificate pentru a le face mai simple comparativ cu testul mare. Totuşi o

bruscă retragere sau avansare a culorii de la prima selecţie nu trebuie ignorată. Ţinând minte că a doua selecţie este mai validă, exemplul de mai sus ne poate spune că deşi individul poate porni cu dorinţa de a avea propriu său drum, acesta se dezintegrează rapid într-o atitudine de linişte cu orice preţ. Vitalitatea roşului este repede epuizată chiar sub o presiune uşoară. În acest caz chiar concentrarea pentru executarea selecţiei este suficientă pentru a aduce această deplasare. Caracteristici respinse sau reprimate Din cele 8 poziţii în care culorile pot fi plasate, cea care poartă cea mai mare cantitate de informaţie în legătură cu individul este poziţia 8, adică grupul cel mai informativ este grupul ”-„. De aceea, este posibil să se spună mai mult din cunoaşterea acestor culori care îi plac cel mai puţin. Din acest motiv tabela IV este de departe cea mai cuprinzătoare şi a fost alcătuită într-un mod diferit. Fiecare culoare sau fiecărei perechi de culori posibile i se dau două interpretări. Prima dintre ele este interpretarea fiziologică şi indică sursele de stres – care pot fi normale, serioase sau foarte serioase. O sursă de stres normală este cea care nu este clasată nici ca anxietate şi nici nu este însoţită în tabel de 1.2.3 asterixuri. De exemplu, maro şi negru în poziţia VII şi VIII reprezintă o sursă de stres normală, simbolizând o „dorinţă de a-şi controla propriul destin” iar activitatea este astfel orientată să permită aceasta. Un astfel de comportament nu implică nici o aberaţie. O sursă de stres uşoară este cea în

care o culoare normală sau un grup normal a fost notat ca anxietate nu datorită respingerii unei culori fundamentale, ci pentru că griul, maro sau negru au apărut spre începutul şirului. Sursele de stres serioase şi foarte serioase sunt cele dedesubtul cărora sunt asterixuri în tabel. A doua interpretare din tabel este cea psihologică şi descrie caracteristicile unui comportament rezultat prin respingerea respectivei culoare sau respectivului grup. Într-un protocol mediu se poate marca cu „-„ 2, 3 sau chiar 4 culori. Cu alte cuvinte caracteristicile reprezentate de aceste culori nu sunt în acţiune în acel moment , ci sunt ţinute în rezervă. Ca urmare o parte din aspectul emoţional – uneori o mare parte – este în supunere nemanifestându-se până ce nu se vor schimba circumstanţele. Acea parte a spectrului emoţional nu va fi stabilă din punct de vedere emoţional şi nu va fi chemată în rol până nu va apărea ceva destul de important care să facă necesară această manifestare. O astfel de persoană va fi stabilă emoţional şi este de presupus ca nu va manifesta aspecte de „emotivitate indiferentă” fără să existe o cauză. Anxietatea şi compensaţia dramatizează, în orice caz, emoţiile. Din cele 8 culori posibile un număr maxim de 3 pot apărea ca şi compensaţii şi tot 3 şi ca anxietăţi lăsând restul de 2 pentru aria funcţiei „x”. Nici o parte din spectrul emoţional nu este în acest caz în supunere. De aceea este posibil ca emoţiile să se manifeste foarte repede. De la un moment la altul comportamentul este tot mai imprevizibil şi tinde să fie mai puţin logic. Astfel unde conflictul a apărut din A şi C, comportamentul emoţional este mult mai uşor provocat de

stimuli minori. Conflict între obiectiv şi comportament Analizând un protocol trebuie să luăm în consideraţie obiectivele dorite (poziţiile +) şi situaţia sau comportamentul actual (poziţiile x) pentru a vedea dacă există un conflict între ele. De exemplul în protocolul: 1 + 2 + 3 x 4 x 5 = 0 = 6 7 -

pe întreaga suprafaţă există indicii de perfectă normalitate. Ce este greşit, dacă în general este ceva? Grupul albastru-verde (1-2) care este în acest caz modul operandi şi obiectivul dorit, e exclusiv concentric şi preocupat subiectiv. Metoda esenţială este liniştea (1), iar scopul este om autoposedare defensivă (2). Totuşi situaţia existentă este caracterizată printr-o orientare către exterior şi astfel, contrar faşă de cea ce doreşte, conflictul poate apărea foarte uşor. În acest caz particular conflictul era manifest persoana respectivă având nevoie de psihoterapie. Ea de fapt se forţa să fie veselă, să urmeze toate modelele de ultimă oră, să meargă la dans, să se distreze, simţind că acestea sunt necesare pentru a menţine interesul soţului. De fapt nu voia să facă toate aceste lucruri şi, cum s-a demonstrat mai târziu, nici nu avea voie. Soţul s-a simţit profund mulţumit o dată cu rezolvarea conflictului! Instabilitatea şi sistemul nervos autonom Un tip de tulburări de interes clinic pentru medic este

stabilitatea sau instabilitatea sistemului nervos autonom. Indicii de instabilitate apar frecvent în test mult înainte ca efectele patologice ale sale să se evidenţieze în mod obişnuit. Mecanismul stabil de autoreglare a sistemului nervos autonom fiind sub controlul ramurilor simpatice şi parasimpatice – care lucrează împreună uneori alteori în opoziţie una faţă de cealaltă – operează în mod normal în cadrul limitelor care nu pot fi depăşite fără pericol. Reglarea biologică fie că se realizează imperceptibil fie prin împingerea înapoi spre limită a unei funcţii fiziologice care se apropie tare de această limită de siguranţă. Când această autoreglare acţionează cum trebuie sistemul poate fi considerat stabil. Sistemul nervos autonom se ocupă cu reglarea acestor funcţii ale organismului care în mod normal nu sunt sub control conştient; procesele digestive, musculatura netedă, secreţiile diferitelor peristaltice organe şi glande, inima şi plămânii,mişcările ale tractului alimentar,funcţiile genitale, ş.a.m.d.

De aceea, instabilitatea acestui sistem poate avea o mulţime de efecte negative. O astfel de instabilitate poate duce la o funcţionare proastă, serioasă dacă nu se iau măsurile necesare. Testul furnizează un mod de diagnosticare a prezenţei instabilităţii, autoreglării chiar din stadiile ei foarte timpurii, permiţând să se ia din vreme măsuri pentru a se putea prevenii dezvoltarea unor condiţii patologice serioase. Din ceea ce s-a spus anterior în legătură cu efectele anabolice şi catabolice ale luminii şi întunericului se evidenţiază o relaţie între trebuinţele somatice ale corpului şi alegerea culorilor întunecate sau luminoase. În test cele mai

strălucitoare culori sunt galben şi roşul; cele mai întunecate sunt negru şi albastru. De aceia dacă un protocol prezintă grupul 3 4 sau 4 3 la sau spre unul din capetele şirului, concomitent cu grupul 1 7 sau 7 1 la sau aproape de celălalt cap al şirului, atunci se poate presupune prezenţa instabilităţii autoreglării. Acolo unde grupul 3 4 sau 4 3 este la început iar grupul 1 7 sau 7 1 este spre înapoi, această instabilitate deşi prezentă nu a atins neapărat stadiul în care să fie periculoasă. Dacă poziţiile sunt inverse instabilitatea este prezentă de mult timp şi se poate să fi dus la deteriorări patologice. Muncă şi epuizare Trei din cele patru culori de bază se ocupă direct, printre altele, cu abilitatea de a menţine optimul de eficienţă în timp. Acestea sunt verdele, galbenul şi roşul, iar grupul lor este numit grupul-muncă. Albastrul fiind culoare pasivă şi liniştită nu este asociată cu munca. Rolurile pe care le joacă cele trei culori din grupul muncii în capacitatea lor de a iniţia operaţii şi de a le menţine eficiente sunt: verdele permite „elasticitatea voinţei”, care la rândul ei permite individului să persevereze în ciuda opoziţiilor sau dificultăţilor. Pentru că perseverenţa îl ajută la îndeplinirea sarcinii şi astfel la îmbunătăţirea imaginii de sine; roşul permite „forţa voinţei care cere acţiune şi eficienţă, satisfacţie care apare din adaptare, mularea unui lucru pentru a se potrivi cu sine;

-

galben

permite

satisfacţia

„spontană”

în

acţiune,

capacitatea de a se proiecta şi de a privi înainte spre rezultatul viitor al muncii, şi chiar dincolo de acestea, spre noile şi interesantele activităţi care o pot completa pe cea prezentă. Deci, într-un protocol ideal grupul muncii ar trebui să stea alături în secvenţa de alegeri, apărând fie la, fie spre începutul ei. Când stau împreună şi spre început, atunci cu siguranţă că scopul va fi bine realizat şi bine integrat, demonstrând că acesta este tipul de activitate pe care persoana vrea să o facă. Dintr-o astfel de situaţie, perioadele lungi de muncă şi apariţia dificultăţilor şi problemelor vor avea un efect minor, vor fi depăşite până când sarcina să fie satisfăcător îndeplinită. Priorităţile personale prin prisma cărora individul poate aborda sarcina vor fi indicate în test prin care culoarea din grupul celor trei pe care o alege prima. Dacă acesta este verde, scopul sau este ridicarea aprecierii de sine şi a statutului sau în ochii celorlalţi; dacă este roşul dorinţa sa este de a simţi că a câştigat luptând pentru un lucru pentru care se decisese să lupte; dacă este galben, înseamnă că îi place să se proiecteze în ceva pentru care interesul său va creşte. Din nefericire culorile din grupul muncii nu stau adesea împreună, ca întreg închegat. Uneori două din cele trei culori stau alături, în timp ce a treia stă separată de ele; ceva mai puţin frecvent se întâmplă ca cele trei culori să stea independente complet. În acest ultim caz, în legătură cu munca nu va fi foarte favorabilă relativ la tipul de activitate în care este angajat subiectul, dar este necesară ambelor selecţii

pentru a se vedea în ce fel s-a schimbat grupul muncii. De exemplu: + 3 3 + C + 4 4 + C x 2 2 x x = 5 5 0 6 = 6 1 = = 1 2 – – 7 7 –

x =

A A A

În acest caz se observă următoarele: - grupul muncii în prima selecţie este intact şi corect plasat la începutul şirului, în timp ce la a doua selecţie s-a dezintegrat; grupul 3 4 stă la început în prima selecţie, iar 1 7 la sfârşit, ceea ce indică instabilitatea sistemului nervos autoreglatoriu; a doua selecţie are 5 ! comparativ cu 2 ! în prima ceea ce arată că şi un stres minor sau o concentrare pot da naştere la conflict; dorinţa pentru acţiune şi eficienţă (roşul) este compensatorie în ambele secţiunii şi de aceea nu este obligatoriu potrivit unei sarcini anumite; verdele – tenacitatea şi perseverenţa – cade mult, de la a treia la a şaptea poziţie, unde devine o sursă acută de stres, ducând la anxietate. Rezumând acest protocol indică un individ al cărui sistem este neechilibrat şi care de aceea îşi pierde capacitatea de a persevera chiar când apare un stres minor, cu rapidă epuizare cauzată de tensiune interne (verdele respins). Din nou un exemplu:

Aici există grupul muncii alăturat, dar plasarea în ambele secvenţe în aria indiferentă. Există conflict şi anxietate, dar în cazurile ca cel prezent acestea pot să fie rezultatul situaţiei prezente al subiectului sau al tipului sau de activitate, care nu permit manifestarea capacităţilor de care dispune. Capacitatea sa de a lucra este în suspensie pentru că circumstanţele sunt nepotrivită; în circumstanţe mai potrivite se poate presupune că grupul muncii va ajunge în frunte şi conflictul prezent va dispărea. Acesta nu este un caz de epuizare. Epuizarea apărea în test când există o deteriorare a unităţii grupului muncii de la prima la a doua selecţia, şi în particular când există o pronunţată, către sfârşit, a uneia sau mai multor din cele trei culori ale grupului – mai ales pentru roşu şi verde. Acolo unde verdele, unde dă înapoi, perseverenţa este cea care şovăie, tenacitatea mentală de a continua se epuizează brusc; când decade roşul, ne putem aştepta ca epuizarea să fie mai degrabă fizică indicând golirea de energie. Căderea spre sfârşit a galbenului indică o cădere a satisfacţie a sarcinii – un tip de epuizare psihică, dar deoarece aceasta este mai puţin tangibilă şi mai puţin sever în efecte, are mai mică semnificaţie decât verdele sau roşul.

CAPITOLUL VI

ÎNŢELESUL CELOR 8 CULORI

Fiecare din cele 8 culori a fost aleasă cu atenţie datorită înţelesului psihologic şi fiziologic particular – datorită structurii ale. Acest înţeles are o semnificaţie universală aceeaşi în toată lumea, atât pentru un tânăr cât şi pentru un bătrân sau femeie, educat sau înapoiat, “civilizat” sau “necivilizat”. De fapt singura limitare pe care o are aplicabilitate generală a testului necesitatea de a comunica cu persoana testată; este dacă poate

înţelege ce se cere de la el, dacă poate vedea planşele de culori, (indiferent dacă este sau nu daltonist) şi poate afirma preferinţele sale, atunci testul este aplicabil respectivului.. Mulţi privesc cu antipatie testele psihologice, mai ales acelea care au întrebări numeroase şi de durată, sau care cer sortarea unei mulţimi de cartoane. Din experienţa de administrare a testului se poate spune că această antipatie este foarte rar întâlnită, testul este atractiv şi se cere a fi făcut, ia foarte puţin timp şi în orice caz cei care înţeleg testul “nu văd cum pot trăda ceva alegând culori”. Se poate întâmpla ca subiecţii să fie puţin doritori să ştie cât de relevant este într-adevăr testul. În acest capitol, înţelesurile şi semnificaţia fiecăreia din cele 8 culori sânt stabilite în detalii care pot amplifica interpretarea dată în tabele. GRIUL Griul testului nu este nici colorat, nici întunecat, nici luminos, fiind în întregime liber de orice efect stimulativ sau tendinţă psihologică. Este

neutru, nici subiectiv, nici obiectiv, nici interior, nici exterior, nici tensional, nici relaxant. Griul nu este un teritoriu ocupat ci o graniţă ca “un pământ al nimănui”, ca o zonă demilitarizată, o regiune de separare care provoacă o despărţire a ariilor contrastante; În fiecare astfel de zonă există o abordare diferită. Cine alege griul în prima poziţie, vrea să se separe cu un perete de oricine, să rămână liber şi neimplicat, aşa încât să rămână izolat de orice influenţă sau implicare exterioară. Nu vrea să participe şi se izolează de participarea directă, acţionând în munca pe care o are de făcut în mod mecanic şi artificial. Chiar când aparent participă, de fapt ia parte numai prinr-un control îndepărtat, ca şi când ar fi – stă alături şi se supraveghează pe sine şi mişcările sale, dar nu-şi dă voie să fie realmente implicat în acţiune. În această poziţie griul este în întregime compensator, este o încercare de a ameliora prin non-implicare circumstanţele care rezultă din anxietatea provocată de culorile respinse. Griul, datorită atributului sau special de non-implicare,de a “nu avea nimic de-a face cu ceva”, conţine un important element de disimlare, de ascundere. Acolo unde, de exemplu, griul formează o parte de grup de două culori şi ocupă prima poziţie, ceea ce se opreşte este non-implicarea (neamestecul) în primul âînd, urmată de o dorinţă neadmisă şi probabil nerecunoscută pentru ceea ce este reprezentat de culoarea secundă. Pe de altă parte, persoanele care aleg griul în ultima poziţie, doreşte să cuprindă totul – refuză non-amestecul – şi

simte că are un drept real să ia parte la tot ceea ce se întâmplă în jurul său, cu rezultatul că alţii îl pot considera intrigant, suprainchizitiv şi indiscret. Subiectul consideră neutralitatea griului plictisitoare şi respinge calmul său lipsit de viaţă spre ultimul loc în şir. Toate celelalte culori încărcate de efect şi stimulare cu tensiunile lor contrastante sunt preferate pentru că ele implică un grad ridicat de trăire şi de interesare. Orcine respinge griul din această cauză, vrea să epuizeze toate posibilităţile în drumul său către ţintă şi nu îşi permite odihna sau relaxarea până când nu o atinge. Orcine îşi alege griul în poziţia a II a îşi împarte lumea pe care o are într-o arie compensatoare şi exagerată, pe de o parte, reprezentată de culoarea pe care a plasat-o în prima poziţie şi, pe de altă parte , de toate posibilităţile reprezentate de culorile pe care le respinge sau de sentimentul de anxietate în care ar putea fi antrenat de acestea, sentiment pe care îl respinge. Culoarea care precede griul reprezintă singurul mecanism prin care subiectul vrea să trăiască. Alminteri el se deconectează şi se separă de lumea din jur. Aceasta nu înseamnă că în ochii altora va apare ca inactiv sau neparticipator, dimpotrivă poate apărea ca foarte activ deoarece compensaţia include străduinţa de a compensa pentru sine sentimentul interior de lipsă de semnificaţie şi propria inabilitate trăirii directe. Chiar când griul este în poziţia a treia, lipsa de echilibru între culorile favorizate care îl preced şi culorile care-l urmează este încă atât de încărcată de tensiune, încât culorile din poziţile I şi II trebuie interpretate ca şi compensaţii, şi deci ca de a acţiona ca rezultat al

substitute compulsive pentru o anumită deficienţă existentă şi pentru anxietatea care apare datorită acestei deficienţe. De ex. : dacă primele culori sunt 3 4 0, atunci s-a produs o deconectare, iar grupul 3 4 reprezintă o metodă compensatorie care trebuie folosită pentru a trăi; în acest caz, o “activitate expansivă”. El trebuie să continuie să încerce extinderea câmpului său de acţiune şi trăire pentru a se convinge că se întâmplă ceva, deoarece el însuşi a pierdut cursa, se simte eliminat şi aproape pierdut; nimic nu mai are un înţeles real şi nu este nici el sigur ce vrea ca într-adevăr să aibă înţeles. În orice caz nici el nu cunoaşte toate aceste lucruri şi de obicei nu vrea câtuşi de puţin să le cunoască dacă le conştientizează, tot va avea tentinţa de a se sparge în bucăţi în jurul său şi tocmai din acest motive el trebuie să aibă compensaţie. Griul pe primele trei locuri conţine de aceea un puternic element de autodecepţie, mai ales pentru că deseori compesaţia este puternică şi eficientă. Multe personalităţi de conducători de industrie şi comerţ au compesaţii de această natură urmate imediat de griul care ascunde acest lucru confirmă o teorie psifologică de amploare care afirmă că: “aceia care excelează sau se evidenţiază din rândul lor fac astfel mai puţin datorită unor superiorităţi naturale cât datorită unui impuls coercitiv de a scăpa de ceva care produce anxietate şi disconfort.” Culorile care apar când în faţă când în spatele şirului, de la prima la a doua alegere, dau indicii asupra unui stadiu existent de anxietate. Astfel de culori care însoţesc griul sunt ele însele încărcate de conflict atâta vreme âît griul apare în prima jumătate a testului (în poziţia 1-4).

Poziţia medie statistică medie a griului este pe cel de-al şaselea loc, de unde se poate transfera la 5-7 fără să devină semnificativ. În alte poziţii are semnificaţii. În condiţii de epuizare, de golire sau de stres special ( de exemplu înainte de examinare) griul tinde să fie împins înainte, spre început. ALBASTRU Albastrul-închis al testului reprezintă calmul complet. Contemplarea acestei culori are un efect linistitor asupra sistemului nervos central. Presiunea sanguină, ritmul pulsului şi respiraţiei se reduc, în timp ce mecanismele de autoprotecţie lucrează pentru a reîncărca organismul. Corpul se adaptează la relaxare şi recuperare aşa încât dorinţa pentru această culoare creşte când subiectul e bolnav sau epuizat. Albastrul-închis, la fel ca celelalte culori fundamentale e o reprezentare cromatică a unei tendinţe biologice de bază: fizio1ogic tranchilitatea; psihologic - mulţumirea; acestea fiind pace şi recompensare. Oricine care se află într-o situaţie de echilibru armonie şi relaxare din tensiune are aceste sentimeate de stabilire unitate şi siguranţă. Astfel, albastrul

reprezintă graniţele pe care individul le construieşte în jurul său reprezintă unificare şi un sens al aparenţei. Se spune că "albastrul este loialitate", dar acolo unde aliaţii cuiva sunt interesaţi reapectivul este deosebit de vulnerabil, astfel albastrul reprezintă profunzimea sentimentului. Albastrul ca sensibilitate relaxată este o condiţie prealabilă pentru trăire estetică şi pentru conştiinţa “meditativă". Schelling foloseşte simbo1ul albastrului în a sa "Pdilosophy of Art"

când spune "tăcerea este condiţia potrivită frumuseţii, precum calmul unei mări netulburate". Albastrul corespunde simbolic apei calme, temperamentului liniştit, feminităţii părţii decorative dintr-un manuscris. Perceperea senzorială este suavitatea (dulceaţa), conţinutul său emoţional sau tandreţea, iar organul său este pielea. Astfel eczema şi acneea deseori pot fi asociate cu realţiile tulburate care includ (sau ar trebui să includă) tandreţe, dragoste sau afecţiune apropiată, de tipul familiei, iubirii şi al căsătoriei. Derivat din sanscrită, cuvântul pali"nila" a fost dat acelui albastru închis care se recomanda ca fiind cel mai potrivit mediu scopurilor meditaţiei. Cuvântul german pentru stare logică fundameatală pe care o reprezintă albastrul-închis este "gemut". Nu există un echivalent englezesc care să aibă acelaşi sens, dar apropiat este "sensibilitatea sentimentelor". Albastrul-închis are o considerabilă profunzime şi plinătate favorizat fiind de supragreutate - şi reprezintă mulţumirea şi împlinirea. Este tocmai împlinirea fericită a înaltelor idealuri, de unitate, de totalitate, de unire cu GEA, pământul mamă. Este adevăr şi încredere, dragoste şi dedicare, de renunţare şi devotament. Albastrul este eternitatea de dincolo de timp, reprezentând valorile tradiţionale şi de durată, tinzând astfel să perpetueze trecutul. Când albastrul este ales în prima poziţie se denotă o nevoie de linişte emoţională, pace, mulţumire sau o trebuinţă fiziologică de odihnă, de relaxare şi posibilitatea de recuperare. Cine favorizează albastrul are nevoie de un mediul calm şi ordonat, eliberat de nelinişti şi frământări, în care elementele

se mişcă şi evoluează încet, după linii mai mult sau mai puţin tradiţionale, un mediu în care relaţiile sale cu alţii sunt placide şi fără controverse. Când este ales în prima poziţie, dar nu ca şi compensaţie, alegerea implică un spirit calm, un calm şi o preocupare pentru rezolvarea etică şi integră a problemelor vieţii, există o dorinţă că poate avea încredere şi că poate fi crezut de asociaţi şi de cei apropiaţi. Când albastrul este ales în poziţia a şasea, a şaptea sau a opta, în orice caz dorinţa de cumpănire (de sânge rece) şi de încredere reciprocă rămâne nesatisfăcută în relaţiile sale dând naştere la o anxietate care este cu atât mai mare cu cât culoarea este plasată mai spre sfâşitul şirului. Relaţiile emoţionale prezente sau legăturile profesionale respinse, deoarece ele nu sunt pe măsura înaltelor standare pe care le are faţă de acestea şi le respinge fie ca plictisitoare, fie restrictive. Le găseşte apăsătoare, descurajante şi deprimante, o legătură din care ar dori să scape. Ar putea în prezent să facă acest lucru, părăsindu-şi casa sau schimbânduşi slujba, dar consideră că responsabilităţile sale sunt de aşa natură încât nu poate în prezent întrerupe relaţia cu ele, va fi însă înclinat să evadeze pe plan mental într-o activitate compensatoare. Astfel, respingerea albastrului închis înseamnă desfacerea legăturilor şi duce la un comportament neliniştit, fără pace şi la un grad de agitaţie mentală. Ca urmare poate suferi, fără pace, şi deci poate suferii capacitatea de concentrare,iar pentru copil acest lucru poate lua forma unei dificultăţi de învăţare La adult tensiunea rezultă, dacă continuă mult, poate duce la tulburări în sistem nervos cuprinzând inima

şi sistemul circulatoriu ca rezultat al schimbărilor cardeovasculare. Respingerea albastrului-închis ca nevoie emoţională nesatisfăcută, poate duce la o preferinţă compensatoare pentru verde. În acest caz insistenţa de sine a verdelui implică o mândrie şi o cerinţă rebelă de independenţă; deseori se poate găsi la tinerii care vor să se desfacă de familie şi de legăturile parentale. Respingerea frecventă a albastrului-închis dă naştere la o preferinţă compensatorie pentru roşu, aceasta implicând o dorinţă de stimulare. Când o trebuinţă nesatisfăcută de împlinere emoţională este acompaniată de roşu compensator ca modus operandi în prima poziţie, atunci este vorba de a aduce acest sentiment de neîmplinire printr-un comportament pasional şi sexualitate – sindromul lui Don Juan. Acolo unde promiscuitatea sexuală este respinsă ca substitut acceptabil pentru albastru-închis îndepărtat, compensaţia prin roşu va lua probabil forma unei activităţii riguroase în care individul se ascunde de perico1ele urmăririi unui scop captivant, ca de exemplu conducerea automobilelor de curse sau vânătoarea de vânat mare. Deseori galbenul este ales compensatoriu pentru un albastru-închis îndepărtat. Galbenul înseamnă căutarea unei căi de depăşire a dificultăţilor. În acest caz opresiva lipsă de împlinire emoţională cere ca situaţia să fie relaxată iar depresia asociată să fie depăşită, ceea ce duce la o căutare agitată a unei soluţii. Această căutare poate fi orientare nu numai pentru soluţionarea unei situaţii emoţionale existente de vulnerabilitate, ci poate merge

dincolo de aceasta într-o căutare a unui anume stadiu de acord spiritual mai satisfăcător, precum înţelegerea filosofică sau metafizică, preocuparea pentru învăţături religioase sau un interes pentru mişcări ulterioare care să ducă la realizarea unei înfrăţiri universale etc. Statistic, albastrul are o semnificaţie aparte dacă nu stă pe primele patru poziţii.. VERDE Verdele testului conţine într-o anumită măsură albastru şi este culoarea care reprezintă condiţia fiziologică a “tensiunii elastice”. Psihologic se exprimă ca voinţă de acţiune, ca perseverenţă şi tenacitate. Verdele-albastru este de aceea o expresie a feminităţii, a constanţei şi mai ales a rezistenţei la schimbare. Indică constanţa punctului de vedere precum şi constanta conştientizare de sine şi încărcarea de valoare ale “Eu” în toate formele de posesie şi de afirmare de sine, deoarece posesia este privită ca evoluând atât în siguranţă, cât şi ca autoapreciere. De aceea, persoana care alege verdele pe prima poziţie vrea ca propria sa valoare să crească în siguranţă, fie prin autoafirmare, agăţânduse de o imagine idealistă despre sine, fie prin recunoaşterea pe care o aşteaptă de la alţii ca semn de respect faţă de calităţile sale,fie datorită bogăţiei sale, sau în termenii superiorităţii sale în câştiguri materiale, educaţionale sau culturale. Verdele corespunde simbo1ic maiestuosului Sequoia, cu rădăcini adânci, dominând deasupra tuturor copacilor mai mici,

temperamentului auster şi autocratic, tensiunii din coarda arcului. Percepţia senzorială este astringenţa, conţinutul său emoţional este mândria şi organele sale sunt muşchii netezi (involuntarii). Astfel tulburările digestive şi ulcerele gastrice sunt deseori asociate cu îngrijorarea pentru o posibilă pierdere a statutului său personal. De aceea, verdele ca tensiune acţionează ca un răgaz în spatele căruia excitaţiile stimulilor din exterior constituie fără să fie eliberată, crescând nevoia evenimentele de mândrie, de superioritate autocontrolată asupra celorlalţi, de putere, de capacitate de a controla sau cel puţin de a fi capabil de a le mânui şi direcţiona. Această zăgăzuire şi represie a stimulării din exterior duce la variate forme şi grade de control, nu numai în sensul impulsurilor direcţionate, ci de asemenea şi ca o exactitate minuţioasă în verificarea faptelor, ca de exemplu o memorie precisă şi exactă, ca o acurateţe a prezentării, a analizei critice şi a consistenţei logice - toate care duc la un formalism abstract. Acest comportament “verde” poate, de asemenea, să-şi găsească expresia într-o căutare a unor condiţii de viaţă mai bune, ca de exemplu o sănătate mai bună sau o viaţă mai lungă şi mai folositoare, atât pentru sine cât şi pentru ceilalţi. În acest caz avem reformatorul condiţiilor în schimbare sau ameliorare. Dar, în special, persoanele care aleg verdele vrea ca opinia sa să prevaleze, să se simtă justificat ca reprezentant al principiilor fundamentale şi imuabile. Ca urmare el se va plasa pe sine pe un pedestal şi tinde să dăscălească şi să moralizeze pe ceilalţi. Cel care alege verdele în prima poziţie doreşte să impresioneze. Doreşte să fie recunoscut menţinându-şi punctul

de vedere, vrea să-şi găsească o cale proprie împotriva opoziţiilor, a rezistenţei. Persoana care alege verdele în poziţia 6,7 sau 8 doreşte şi ea aceste lucruri dar a fost slăbită de rezistenţa pe care a întâmpinat-o şi se simte redusă în statut prin lipsa de recunoaştere. Această deprimare îl face să simtă o rezistenţă tangibilă, o tensiune fizică prezentă (ca de exemplu în bolile pulmonare sau de inimă), sau ca o greutate sau constrângere - pe toate acestea vrea să le evite. Cu cât verdele este mai în spatele şirului, cu atât mai repede caută să evite aceste lucruri. De aceea respingerea verdelui înseamnă nelinişte, anxietatea de a se elibera de temerile impuse de nerecunoastere. Pierderea propriei puteri de rezistenţă şi a tenacităţii, anxietatea faţă de orice schimbare posibilă de statut sau de poziţie, reducerea posibilităţii de a se afirma, toate se combină pentru a se produce o astfel de preocupare în legătură cu propriul său eşec posibil, ca un individ de la care se aşteaptă să arunce vina pe ceilalţi şi să adopte o atitudine critică, caustică şi nevrednică faţă de ei. În timp ce verdele în prima poziţie poate însemna încăpăţânare şi subiectivitate, când este respins înseamnă întodeauna acest lucru. Verdele respins este deseori compensat prin plaserea albastrului în prima poziţie deoarece se speră că acesta va duce la pace şi eliberare de tensiune. Cei care vor face această selecţie caută un rai liniştit unde pot afla mulţumire şi unde nu mai trebuie să facă eforturi intolerabile necesare pentru afîrmarea poziţiei. Uneori verdele respins este compensat de roşul în prima poziţie. Roşul înseamnă dorinţa de excitare şi stimulare

deoarece verdele respins exprimă el însuşi un stadiu de iritare, de tensiune care duce la nerăbdare şi la pierderea controlului de sine, această combinaţie va duce la o considerabilă impetuozitate, la izbucniri intolerabile, pierderea parţială a cunoştinţei şi chiar la scizuri apoplectice. Uneori se încearcă compensarea intolerabilei tensiuni a verdelui respins prin selectarea galbenului pe prima poziţie ca o cale de ieşire din dificultate. Acest “zbor spre libertate" este o încercare de a scăpa de sentimentul de constrângere, de depresiune şi de posibilele scăderi ale stării de sănătate care pot urma. O astfel de compensare este rareori adecvată, constând în eforturi de a-şi distrage atenţia. GALBENUL Este cea mai strălucitoare culoare din test şi efectele ei sunt lumina şi veselia. Deoarece roşul pare mai dens şi mai "greu” ca galbenul e mai stumulativ; deoarece galbenul e mai strălucitor şi mai puţin dens ca roşu, este mult mai sugestiv decât stimulativ. De exemplu, în timp ce galbenul ridică presiunea sanguină ritmul pulsului şi al respiraţiei într-o manieră asemănătoare roşului, totuşi este notabil mai puţin stabil în felul în care realizează aceste lucruri. Principalele caracteristici ale galbenul sunt: strălucirea calitatea radiantă şi veselia fără substanţă. Galbenul exprimă expresivitatea neinhibată, largheţea şi relaxarea.. Ca opus verdelui la care tensiunea inducând contradicţii poate duce chiar la spasme sau chiar crampe, galbenul reprezintă relaxarea şi dilatarea. Psihologic, relaxarea înseamnă relaxarea din probleme, încărcături, restricţii sau supărări.

Galbenul corespunde simbolic bine-venitei călduri solare, aspiraţiei către aureola de sfânt, unui spirit vesel şi fericit. Percepţia ei senzorială este expresia de picant, conţinutul sau emoţional este nestatornicia plină de speranţă şi organele sale sunt sistemul nervos simpatic şi parasimpatic. Spre deosebire de roşu, care acţionează de asemenea prin aceste sisteme, activitatea galbenul e mai nesigură şi tinde să piardă în coerenţă şi formă. Iadividu "galbenul" poate fi un vârtej de hărnicie dar hărnicia sa porneşte inconstant. Dacă galbenul este ales pe primul loc, aceasta arată dorinţa de relaxare şi speranţa unei mari fericiri şi implică conflicte mai mici sau mai mari în care este necesară relaxarea. Această speranţă de fericire în toate nenumăratele ei forme, de la aventura sexuală la filozofiile care oferă iluminare şi perfecţiune, este todeauna direcţionată către viitor; galbenul presează spre înainte, spre nou, spre modern, spre evoluţie şi nedemodat. Acolo unde este subliniat galbenu1 puternic este în acelaşi timp compensatoriu, prin găsirea unei căi de salvare, care să aducă relaxare, nu există numai o puternică dorinţă de a ieşi din dificultăţile existente, dar există de asemenea şi o probabilitate de superficialitate, de schimbare de dragul schimbării, şi o puternică cerinţă de experienţe alternative. Ca şi verdele, galbenul vrea să câştige în importanţă şi să câştige înalta consideraţie a altora, dar spre deosebire de verde, care e mândru şi suficient, galbenul nu este niciodată liniştit, străduindu-se todeauna spre exterior în urmărirea ambiţiilor sale. Acolo unde este compensatoriu, poate cădea din această cauză în cursa

invidiei “ochiul verde al micului zeu galbenul“. Verdele este persistenţa, galbenul este schimbare, verdele este tensiune, galbenul este relaxare. Între aceşti doi poli este un conflict care evidenţiază incompatibilitatea lor. Aici, ambitia, insistenţa pe sine şi nevoia de prestigiu, a verdelui sunt la război cu urmărirea plină de speranţă a trăirilor fericite a aventuri exprimate de către galben. Acolo unde verdele domină, muşchii involuntari sunt sub un stres cronic, că urmări patologice pot apare la stomac sau intestine, la inimă sau la sistemele circulatorii, coaliţii care se descoperă deseori în aşteptarea unor ambiţii prea mari. Deoarece gradul de tensiune este deseori de netolerant acolo unde există astfei de condiţii, verdele e de obicei respins, iar galbenul favorizat în încercarea de al compensa şi de a relaxa această tensiune. Dacă este respins galbenul şi este plasat la poziţiile 6,7 şi 8 atunci aşteptările au dezamăgit, individul se confruntă cu grupul şi se simte izolat sau despărţit de ceilalţi. Într-o astfel de dispoziţie severă, strălucirea şi calitatea nesubstanţială a galbenului sunt privite ca nepotrivite şi superficiale; cu atât mai mare va fi dezamăgirea cu cât galbenul va fi mai spre sfârşitul şirului. Galbenul respins înseamnă că vârtejul, tulburarea a rezultat din dezamăgire şi din sentimentul că speranţele nu sunt pe cale să se realizeze. Acest vârtej poate lua forma iritabilităţii, descurajării, neîncrederii şi a suspiciunii altora şi a intenţii1or lor. Dacă luăm în considerare cât de mulţi oameni îşi ating şi îşi menţin interesul numai din speranţe şi expectaţii, se poate aprecia cât de devastator este efectul lipsei de speranţă şi se respins înseamnă deci poate demonstra că un galbenul

”încercarea de a se dezamăgire”.

protjza de izolare, de pierderi viitoare şi de

Compensaţiile pot lua forme diferite. Frecvent albastru este ales în prima poziţie, indicând că liniştea şi unitatea sunt dorite ca mijloace de a realiza mulţumirea. Galbenul respins şi preferarea albastrului ref1ectă agăţare rezultă de familiar; tendinţa spre ridicare de această combinaţie este comună şi

dintr-un tip de ataşament mai degrabă masochist.

O încercare de compensare a lipsei de speranţă se poate face prin lupta pentru securitate, poziţie şi prestigiu, în acest caz metoda esenţială din poziţia 1 va fi verdele. Dacă cel care apare în poziţia 1 este roşul, atunci mijloacele adoptate pentru a scăpa de senzaţia dezamăgirii şi a izolării vor fi căutate în aventură, experienţe intense – mai ales exces sexual. Galbenul este semnificativ dacă nu apare în poziţile 2-5. VIOLET Violetul este un amestec de roşu şi albastru şi deşi este o culoare de sine stătătoare şi distinctă, reţine ceva din propietăţile ambelor, în ciuda pierderii clarităţii scopurilor celor două culori. Violetul roşului încearcă să unifice lupta impulsivă a şi blânda abandonare a albastrului, devenind astfel

reprezentativ al identificării. Această identificare este un fel de unire mistică, un înalt grad de intimitate senzitivă, ducând la o fuziune completă între subiect şi obiect, aşa încât tot ceea ce este dorit sau gândit trebuie să devină realitate. În acest fel, violetul e încântare, un stadiu magic în care sunt împlinite dorinţele, aşa încât persoana

care preferă violetul doreşte o relaţie “magică”. Nu numai că vrea să fie el vrăjit, ci în acelaşi timp vrea să fie încântat şi să-i farmece pe ceilalţi, să exercite un grad de fascinaţie asupra lor pentru că, deşi aceasta este o identificare magică, există distincţia între subiect şi obiect. Violetul poate însemna identificare şi intimitate, amestec erotic sau poate duce la o înţelegere intuitivă şi sensibilă. Dar calitatea sa e ireală şi iluzorie, însemnând o identificare datorită unei incapacităţi de a diferenţia sau datorită unei agitaţii fără soluţie, fiecare din acestea putând duce la iresponsabilitate. Un matur mental va prefera mai degrabă una din culorile de bază ale violetului, dar imaturul, mental şi emoţional poate prefera violetul. În cazul a 1.500 de preadolescenţi elevi 75% dintre ei au preferat violetului.. Statisticile cuprinzând iranieni, africani şi indieni din Brazilia au arătat o notabilă preferinţă pentru această culoare, comparativ cu selecţiile euro-caucazienilor. Investigaţiile lui Erbsloeh au arătat că activitatea glandulară şi hormonală pe parcursul gravitaţiei tinde să ducă la o preferinţă pentru această culoare. Acelaşi lucru când avem de a face cu o defectuoasă funcţionare a tiroidei. Hipertiroidismul (când este psihosomatic şi nu ca rezultat al deficitului de iod) este o condiţie care rezultă în urma unui stres îndelungat, a unui şoc sau a unor condiţii de viaţă anterioară, care îi supune pe suferinzi la o teamă nepotolită, emoţiile lor fiind foarte instabile. Deseori se poate spune exact acelaşi lucru despre femei în timpul gravitaţiei, multe din ele devenind nesigure emoţional în această perioadă. Preferinţa pentru violet în rândul preadolescenţilor

subliniază faptul că la ei lumea este încă un loc magic în care trebuie să fure numai lampa lui Aladin pentru ca farul acesteia să le aducă tot ceea ce vor – o atitudine care cu siguranţă îşi vieţii adulte. Homosexualii şi lesbienele îşi demonstrează de multe ori insecuritatea pentru violet. emoţională printr-o preferinţă compensatorie Aici avem cazul oamenilor ale căror temeri are elementele ei, dar care nu este indicat să se manifeste în cursul

emoţionale îi duc la încercarea de a creea în jurul lor un tărâm al feeriei, în care odată intraţi pot compensa lumea pierdută, atâta vreme cât se au unul pe celălalt. În acest caz, în timp ce o proporţie semnificativă de homosexuali de ambele forme aşează violetul pe primul loc, nu trebuie să se presupună că preferinţa pentru violet duce în mod necesar la practici homosexuale. Când violetul apare în prima poziţie, sunt necesare investigaţii mai amănunţite pentru a se descoperi care atribut al violetului este indicat, este vorba despre o imaturitate preadolescentină adusă până la viaţa adultă ? În această situaţie persoana va tinde să fie nerealistă şi va avea dificultăţi în distingerea practicului de viaţă vizionară. Este vorba de o proastă funcţionare glandulară, sau de vre-o altă condiţie care duce la nesiguranţă emoţională ? Dacă este vorba de aşa ceva, persoana va avea o nevoie specială de înţelegere sensibilă de la un partener cu care el sau ea să se poată identifica. Dacă nu este vorba de nici una din acesta posibilităţi atunci persoana doreşte să fie aprobată pentru farmecul şi fascinaţia ei, pentru manierele sale încântătoare şi căile sale de a câştiga – doreşte

să arunce un văl de vrajă asupra celorlalţi. responsabilitate.

E sensibil şi

apreciativ, dar nu vrea ca relaţiile sale să-i aducă o excesivă Când violetul apare în poziţia a 8-a , dorinţa de identificare mistică cu altul a fost respinsă, datorită aparentei imposibilităţi de a fi realizată sau datorită condiţiilor care sunt în întregime nepotrivite.Aceasta duce la o rezervă destul de critică şi la o nondorinţă de a se preta în vreun fel oarecare la orice tip de relaţii, fie personale fie profesionale, până când nu ştie exact cum stă şi nu poate vedea responsabilităţile pe care le-ar implica această relaţie. În acelaşi timp, tendinţa de identificare şi înţelegere intuitivă implicată de violet este implicată mai degrabă spre obiect decât spre oameni, dând naştere la apreciere estetică şi la capacitatea de a ajunge la o raţionalitate independentă şi la o înclinare crescută spre ocupaţii de natură ştiinţifică sau profesională. Violetul nu este semnificativ pe poziţiile 3-7, nici în poziţiile 1şi 2 pentru gravide şi preadolescenţi.

MARO Maroul testului este galben-roşu întunecat. Vitalitatea impulsivă a roşului este redusă, înmuiată şi liniştită. De aceea, maroul şi-a pierdut impulsul expansiv creator, forţa vitală activă a roşului. Vitalitatea nu mai este efectiv activă, ci este pasiv receptivă şi senzorială. De aceea maroul reprezintă senzaţia aşa cum apare aceasta simţurilor corpulul. Este senzitivă, legată direct de corpul fizic şi

poziţia sa în secvenţa

de 8 ne dă indicaţii asupra condiţiei

senzoriale a corpului. Dacă, de exemplu, maroul e plasat în aria indiferentă (unde statistic apare cel mai des), atunci starea senzorială şi condiţia fizică a corpului nu dau o greutate excesivă, nepotrivită. Poziţia este normală, deoarece o sănătate norma1ă trebuie să atragă foarte puţin propria atenţie. Acolo unde există un disconfort sau o boală maroul începe să se deplaseze către începutul şirului, demonstrând mai marea accentuare a tulburării, a disconfortului fizic şi o mai mare preocupare pentru condiţiile care vor permite ameliorarea acestui disconfort. Cei care sunt dezrădăcinaţi şi deposedaţi neavând încă un cămin al lor în care să se poată relaxa şi uşura şi cu o slabă perspectivă de securitate şi mulţumire fizică, plasează deseori maroul mai înainte în şir. Acesta este chiar cazul persoanelor care au devenit dezrădăcinate ca rezultat al celui de-al II-lea război mondial. Aceasta nu datorită unei mai ridicate senzorialităţi a corpului, ci deoarece nu există un loc unde se pot simţi în siguranţă şi unde ar putea simţi plăcerea confortului, cu care cei mai favorizaţi de soartă se înconjoară. Aşa încât maroul indică în plus importanţa “plasată” rădăcinii, pe cămin, pe casă şi pe compania familiară. Dacă maroul stă în prima jumătate a şirului şi mai ales în primele două locuri, înseamnă că există o trebuinţă crescută pentru confort fizic, senzorial, pentru relaxare într-o anumită situaţie care aduce cu ea un sentiment de disconfort. Această situaţie poate să fie ori o nesiguranţă, ori o boală fizică actuală, ori o atmosferă de conflict, ori existenţă unor probleme la care celor asemenea, într-o securitate precară şi

individul se simte incapabil să le facă faţă. Indiferent de cauză condiţia fizică a corpului este invers afectată, fiind plasat un mai mare accent pe trebuinţa de a furniza acestuia un mediu mai sigur. Când maroul este plasat în poziţia 8, această trebuinţă de confort relaxant este respinsă. Aici confortul fizic şi satisfacţia senzorială sunt interpretate ca slăbiciuni care trebuiesc depăşite. Cel care respinge maroul consideră că este constituit dintr-un material mai dur, mai rigid şi doreşte să se evidenţieze ca un individualism. El respinge simţul gregar şi interdependenţa maroului, ca şi orice încurajare a dorinţelor

trupului. Această reprimare a capacităţii de a simţi reacţia fizică poate duce în orice caz mai uşor la un deficit producător de anxietate, deficit care cere o anumită formă de compensaţie – incluzând posibilitatea unei activităţi sexuale forţate – în dorinţa de a trăi unele din senzaţiile fizice care sunt prea riguros reprimate. Maroul este semnificativ dacă nu stă în poziţiile 5-7. NEGRU Negrul este cea mai întunecată culoare fiind de fapt chiar negarea culorii. Negrul reprezintă graniţa absolută, dincolo de către viaţă încetează exprimând astfel ideea de nimic, de stingher. Negrul este un NU spus DA-ului vieţii. Albul este pagina virgină pe care povestea trebuie abia scrisă, negrul este sfârşitul dincolo de care nu mai este nimic. În timp ce albul este inclus doar în testul complet Luscher, printre cele 8 culori nu apare; dar albul şi negrul sunt cele două extreme Alpha şi Omega, începutu1 şi sfârşitul. În testul de 8 culori, cel mai apropiat de alb este

gabenul strălucitor, şi dacă galbenul şi negrul împreună într-un grup aceasta indică un extremist de un tip sau altul.

se găsesc

comportament

Negrul fiind negarea însăşi reprezintă renunţarea, ultima predare sau abandonul şi are un efect puternic asupra oricărei culori care apare în acelaşi grup, accentuindu-i şi întărindu-i caracteristicile. Dacă va apare în prima jumătate a testului şi mai ales pe primele trei locuri duce la un comportament compensatoriu de natură extremă. Cel care alege negrul pe prima poziţie vrea să renunţe printr-un protest furtunos împotriva stadiului existent, în care simte că nimic nu este aşa cum trebuie. E revoltat împotriva vieţii sau cel puţin împotriva propriei vieţi şi este în stare să acţioneze precipitat şi neînţelept în revolta sa. Când negrul este în poziţia a doua persoana se crede capabilă să renunţe la tot, indicând că poate poseda orice ar reprezenta culoarea din poziţia întâia. Dacă, de exemplu, roşu este în poziţia întâia, iar negrul într-a doua, atunci persoana se aşteaptă la satisfacerea dorinţelor exagerate să compenseze tot ceea ce este deficitar. Când albastrul precede negrul, se aşteaptă ca liniştea absolută să restaureze armonia tulburată şi neliniştea emoţională. Galbenul precedând negul în primele

două poziţii, înseamnă că se aşteaptă o anume acţiune abruptă şi posibil catastrofală sau schimbare de rută care să pună capăt tulburărilor. Când avem gri şi negru se aşteaptă ca protecţia oferită de o totală neimplicare să ajute la depăşirea intoleranţei generale. Negrul în poziţia trei cere compensaţia oferită de culorile

din primele locuri. Şi ca, de exemplu în cazul griului, culorile care apar înaintea negrului în prima selecţie şi după el la a doua se1ecţie, când sunt plasate în prima jumătate a testului sunt la fe1 de încărcate de conflict şi indică o sursă în plus de axietate. Negrul în poziţia 8 este cel mai des întâlnit statistic reprezentând o dorinţă mai mult sau mai puţin normală de a nu avea ce abandona, de a-şi putea controla propiile acţiuni şi decizii. Când această poziţie este una de axietate în orice caz a pierde ceva sau a fi privat de ceva, devine o problemă de conflict şi deoarece individul consideră acest lucru ca fiind cel mai supărător, el fuge de pericolul de a cere prea mult.

CAPITOLUL VII
ÎNŢELESUL STRUCTURAL AL PERECHILOR DE CULORI

Fiecare grup de două culori are un înţeles structural propriu, care este independent de poziţia sa în şir. Interpretarea funcţională a atitudinilor sau caracteristicilor corespondente. În timp ce un grup poate consta chiar dintr-o singură culoare (în cazul acesta înţelesul ei structural este dat în ultimul capitol), totuşi multe din grupurile întâlnite vor fi perechi de două culori – de acest tip sunt 56. O descriere succintă a celor 56 de grupuri

structurale se dă aici pentru a ajuta o înţelegere complectă ulterioară, a fundamentelor pe care se întemeiază interpretările mai cuprinzătoare a tabelelor. Se va găsi că există o aparentă duplicitate a acestor “înţelesuri de grup”; de exemplu atât 0/3 (gri/roşu) cât şi 3/0 (roşu/gri) au înţelesul de impulsivitate, dar maniera în care este demonstrată această impulsivitate nu este de loc aceeaşi în ambele cazuri. Aceasta se aplică, de asemenea, la multe alte perechi fiecare din ele putând apărea inversate ca ordine. Simbolul funcţiei (+,x, ) va afecta bineînţeles interpretarea care se ataşază înţelesului structural al grupului. Denumind acest înţeles de grup “M” (meaning), atunci grupul marcat + înseamnă : “Vrea să fie sau să aibă “M” sau : “Trebuie să fie sau să aibă “M”. Grupul notat cu x înseamnă : este M sau se simte într-o situaţie M” sau : “Comportamentul M este cel mai potrivit”. Grupul marcat = înseamnă : “Comportamentul M este în prezent nepotrivit” sau : “M este in rezervă sau sub interdicţie”. Grupul marcat cu – înseamnă : “Nu se simte capabil să fie sau să aibă M” Astfel, folosind ca exemplu grupul 0/3 (giul/roşul) : Descrierea scurtă care urmează înţelesului structural

grupului de perechi a fost formulată în majoritatea cazurilor pentru a corespunde funcţiei +. Aceasta cere să se realizeze o modificare prin care înţelesul structural să se adapteze funcţiilor care au rămas. 0/1 înţeles structural : “un interval de linişte” sau “o

perioadă de recuperare”. Carapacea protectoare a griului precede trebuinţa de linişte (1) . Această non-implicare se aşteaptă să aducă ca urmare liniştea. 0/2 înţeles structural : “autoinsistenţă separativă” sau “superioritate defensivă” Trebuinţa de protecţie precede verdele egocentric, implicând o extremă precauţie în păstrarea intereselor şi poziţiilor. Calitatea de a fi preocupat de sine a verdelui este de asemenea asociată cu un sentiment al superiorităţii, izolarea griului implicând non-voinţa de a-şi submina această autoritate printr-un prea strâns contact cu ceilalţi. Deoarece primul este griul, această caracteristică tinde să fie ascunsă sau mascată în aplicare. 0/3 înţeles structural : “impulsivitate” sau considerată”. Datorită griului protector şi disimulat care precede activul roşu acţiunea impulsivă ţine să fie de o natură destul de acoperită, realizată cu speranţa de a nu fi inclusă în consecinţe. 0/4 înţeles structural : “indecizie” sau “pierderea hotărârii”. Aici speranţa, aspiraţia şi soluţionarea problemelor stau în spatele protector al griului şi sunt de aceea pierdute în ceaţă. Aceasta implică o tatonare indecisă în căutarea soluţiei bune, sau chiar aspiraţia concretă spre sau pentru ceva. Mai târziu, luarea unei decizi hotărâte va însemna angajarea într-o acţiune care se extinde în viitor. 0/5 înţeles structural : “sensibilitate precaută” sau “tentativă de identificare”. “acţiune rău

Dorinţa de a se identifica cu ceva sau cineva există dar nu i se permite să se manifeste deschis, astfel încât toate încercările sunt precaute şi doar la nivelul tentativei. 0/6 înţeles structural : “epuizare” sau “golire”. Aici este implicată protecţia corpului şi a condiţiei sale senzoriale. Evitarea de a fi prins într-o problemă sau tulburare, poate permite constituirea posibilităţilor de revenire. 0/7 înţeles structural : “izolare separativă” sau total”. Aici se exagerează şi se întăreşte neamestecul prin natura imperativă a negrului, în timp ce se renunţă şi se consideră neimportant tot ce urmează în secvenţă. 1/0 înţeles structural : “un interval de linişte” sau perioadă de recuperare” Protejarea de culorile care urmează griul va fi permisă prin obţinerea unor condiţii liniştitoare. 1/2 înţeles structural : “control discriminativ” sau “ simţ interior al ordinei”. Sensibilitatea şi înţelegerea exactă duce la o naştere a autoestimării, încurajând ordinea şi metoda. O îngrădire precisă a discuţiei şi a exagerărilor care ar putea rezulta. Ambele culori sunt autocentrice, îndreptându-se spre independenţă. 1/3 înţeles structural : “o întreprindere în colaborare” sau “împlinire emoţională”. În cadrul vieţii de muncă implică capacitatea de a se împăca cu proprii asociaţi, de a copera cu ei în beneficiul reciproc şi al organizaţiei. În viaţa domestică sau privată indică o combinare armonioasă de activitate sexuală şi tandreţe. În “o “neamestec

ambele, faptul că albastru precede roşu indică faptul că o mai mare importanţă se dă armoniei şi cooperării decât activităţii. Cooperarea şi înţelegerea, se presupune, vor duce la o acţiune mai creativă. 1/4 înţeles structural : “dependenţă emoţională” sau “aspiraţii orientate către grup”. Dorinţa albastrului de a înţelege şi de a fi înţeles şi aspiraţia galbenului duc la un comportament desemnat să atragă afecţiunea altora. Ambele culori sunt heteronome, făcând din acest grup o determinare din exterior. 1/5 înţeles structural : “susceptibilitate estetică” sau “sensibilitate erotică”. Aici liniştea şi împlinirea se realizează printr-o anume formă de fascinaţie, fie printro absorţie de frumos şi estetic, fie prin urmărirea unei anumite relaţii idealizate. 1/6 înţeles structural : “confort senzorial” sau indolent”. Liniştea şi securitatea pot fi obţinute numai prin alinarea stării de disconfort fizic şi printr-o tratare cu o consideraţie specială. 1/7 înţeles structural : “Negrul care urmează albastrului îl întăreşte pe acesat ca pe o imperativă nevoie de linişte şi implică renunţarea la tot ce este reprezentat de culorile care urmează. Acolo unde acest grup apare spre un capăt al şirului cu 34 (sau 43) spre celălalt, trebuie suspectată activitatea sistemului nervos autoreglator”. 2/0 înţeles structural : “insistenţa pe sine separativă” sau “superioritatea defensivă”. “ataşament

Aici defensivitatea verdelui este întărită şi exagerată de peretele protector al griului. Autoaprecierea, trebuinţa de a impresiona şi conştiinţa prestigiului sunt toate întărite, în timp ce atributele culorilor din urma griului sunt minimalizate. 3/0 înţeles structural : “impulsivitate” sau considerată”. Acţionează de dragul acţiunii, cu insuficienţă atenţie pentru cosecinţele acţiunii, deoarece ele sunt ascunse sub aparenţele culori cenuşii, care maschează spre deosebire de 0/3. 3/1 înţeles structural : “a întreprinde în cooperare” sau “iniţiativă controlată”. La fel ca la 1/3, cu excepţia faptului că aici se plasează o importanţă mai mare pe activitate, decât pe armonie şi colaborare. O activitate potrivită va duce la armonie. 3/2 înţeles structural : “activitate cu scop” sau emoţională”. La fel ca pentru 23, cu excepţia faptului că aici acţionează propria iniţiativă fiind direcţionată pentru plăcerea iniţiativei, decât pentru o mai înaltă recunoaştere şi apreciere din partea altora. Grupul conţine ambele culori autonome fiind deci autodeterminative. 3/4 înţeles structural : “activitate expansivă” sau ” exploatarea unei noi arii”. Atât roşul cât şi galbenul fiind excentrice, acest grup este foarte activ şi exteriorizat. Acţionează (3) de dragul acţiunii şi este todeauna direcţionat spre nou şi nedescoperit (4). Acolo unde apare acest grup spre unul din capetele şirului cu 17 sau 71 spre celălalt capăt, trebuie suspectată instabilitatea ”împlinire “acţiune rău

sistemului nervos autoreglatoriu. 3/5 înţeles structural : “suscebilitate la stimulare” sau ”reactivitate”. Dorinţele şi acţiunile (3) sunt direcţionate spre lucruri care fascinează, stimulează şi subjugă, în timp ce acţiunile însăşi sunt destinate să fascineze pe alţii. Poate fi erotic cât şi estetic. 3/6 înţeles structural : “gratificare senzorială” sau ”indulgenţă faţă de sine”. Aici acţiunea este restrânsă prin faptul că corpul nu trebuie să fie tulburat sau să i se creeze vreun inconvenient (6). Acţiunea 4 este de aceea ţintuită spre o satisfacere senzorială. 3/7 înţeles structural : “dorinţă exagerată” sau “dramatizare”. Dorinţa normală de roşu devine constrîngere şi este întăritî de negru. 4/0 înţeles structural : “indecizie” sau “lipsă de hotărâre”. Predomină necesitatea soluţionării dar, este îngrădită de gri şi de aceea separată de toate celelalte arii în care se găseşte soluţia. Spre deosebire de 04, aici există voinţă de angajare, dar bariera griului face dificilă descoperirea exactă a lucrului în care trebuie să se angajeze. 4/1 înţeles structural : “dependenţă emoţională” sau “atitudine de ajutor orientat către grup”. Ambele culori sunt heteronome, de aceea grupul este mai mult efect decât cauza. Speranţa (4) de afecţiune şi înţelegere (1) duce la o activitate destinată să atragă atenţia. 4/2 înţeles structural : “cerinţă de apreciere” sau “ambiţie”. Mai puţin dederminativ ca 24. Aici ambiţia este mai puţin în impuls autodirecţionat, cât o speranţă ca fiind mereu alert şi cu

spiritul de observaţie, se vor deschide noi căi, care vor permite să obţină o recunoaştere. 4/3 înţeles structural : “activitate expansivă” sau “căutare de noi domenii”. Cele două culori, fiind cele mai strălucitoare, fiind excentrice, fac acest grup foarte exteriorizat şi activ. Activitatea (3) este mai puţin controlată ca în grupul 34, deoarece galbenul face atât mai experimentală cât şi mai superficială, căutând mereu noul şi satisfăcătorul. Acolu unde grupul apare spre unul din capetele şirului cu 17 sau 71 spre celălalt cap, trebuie suspectată instabilitatea sistemului nervos autoreglatoriu. 4/5 înţeles structural : “chemarea fanteziei” sau aventură”. Aici speranţele şi aspiraţiile (4) se exprimă prin fascinaţie, imaginaţie şi fantezie (5), ducând la o destul de ireală sete de aventură sau de trăiri substituite. 4/6 înţeles structural : “totală securitate” sau nestăvilit”. Aici soluţionarea cere confort fizic şi eliberarea de orice probleme sau remeri de insecuritate. 4/7 înţeles structural : “crize subite” sau : “hotărâri încăpăţânate”. Aici cele două culori extreme – cea mai strălucitoare şi cea mai întunecată – sunt împreună indicând că nu poate exista o cale de mijloc, ci numai un singur răspuns : da sau nu. Trebuie aflată (7) o soluţie (4) deseori prin mijloace impetuoase şi îndărădnice. 5/0 înţeles structural :“sensibilitate grijulie” sau “tendinţă de “confort “setea de

identificare”. Sensibilitatea la atmosferă şi la mediu (5) acompaniată de dorinţa de ale proteja de orice influenţă perturbatoare (0). 5/1 înţeles structural :“susceptibilitate estetică” sau “sensibilitate erotică”. Diferă de 15 prin faptul că accentul este plasat pe condiţiile idealizante (şi probabil destul de ireale) de identificare. Deseori se întâlneşte ca o compensaţie pentru cei ale căror relaţii sexuale nu sunt tocmai ortodoxe, dar care au un sentiment bine dezvoltat pentru frumos şi estetic. 5/2 înţeles structural : “insistenţă pe sine flexibilă” sau “farmec iresponsabil”. La fel ca pentru 25, dar cu un mai mare accent pe farmec şi pe non-voinţa de a accepta responsabilitatea relaţiilor apropriate. 5/3 înţeles structural : “susceptibilitate la stimuli” sau “reactivitate”. Fascinat de orice stimulativ sau excitativ. Similar cu 35 dar mai puţin responsabil. 5/4 înţeles structural : “chemarea fanteziei” sau aventură”. Viitorul trebuie să deţină excitare, stimulare şi interesare. Deschis în farmec dar supraimaginativ. 5/6 înţeles structural : “senzualitate” sau “voluptuozitate”. Aici fascinaţia (5) are de a face cu lucruri care fac plăcere corpului (6) ca de exemplu o hrană bună, haine frumoase, obiecte de lux,etc. 5/7 înţeles structural : “nevoie de identificare” sau “amestecare forţată”. “sete de

Aici dorinţa de a se combina şi de a se identifica (5) este întărită şi făcută constrângătoare de către negru (7). Trebuie să facă parte din ceva sau să se identifice cu ceva. 6/0 înţeles structural : “epuizare” sau “golire”. Aici, confortul trupului şi eliberarea de orice poate cauza tulburări fizice sau senzoriale. Trupul trebuie să fie protejat şi să i se permită refacerea. La fel ca 06, dar aici se pune un mai mare accent pe nevoile unui tratament prin de consideraţie. 6/1 înţeles structural : “confort senzorial” sau indolent”. La fel ca pentru 16, dar se pune un mai mare accent pe trebuinţa fizică de fineţe de mânuire, de tratament plin de consideraţie. 6/2 înţeles structural : “cerinţă de alinare fizică” sau “insistenţă de confort”. Aici, trupul are nevoie de alinare (6), dar puterea voinţei (2) se străduieşte să facă faţă dificultăţilor existente. Există o tensiune considerabilă şi nevoia unui mediu mai relaxant. 6/3 înţeles structural : “satisfacţie senzuală” sau “indulgenţă faţă de sine”. Nevoile trupului de condiţii care să-i satisfacă simţurile (6) este imediat urmată de roşul plin de dorinţi, ceea ce accentuează impulsul către autogratificare. Un grup mai indulgent faţă de sine decât 36. 6/4 înţeles structural : “securitate totală” sau nestăvilit”. Alinarea trupească (6) este preferată chiar aspiraţiilor către viitor (4), ceea ce duce la o cedare. “confort “ataşament

6/5 înţeles structural : “senzualitate” sau “voluptuozitate”. La fel ca pentru 56, dar cu o mai mare accentuare a simţurilor fizice. 6/7 înţeles structural : “autodepreciere”. Deoarece aceasta are un înţeles foarte negativ, acest grup este în general respins şi apare mai des la sfârşitul secvenţei de 8. Când apare la început indică renunţarea la orice, în afară de satisfacţia fizică, datorită unui sentiment de lipsă de scop. 7/0 înţeles structural : “izolare separativă” sau “non-amestec total”. Consideră situaţia ca repugnantă şi nu vrea să aibă de a face cu ea. Încearcă să se izoleze de orice lucru care ar putea avea vreo influenţă asupra sa. 7/1 înţeles structural : “pace absolută”. Se revoltă contra întregii situaţii şi tot ce vrea este să fie lăsat în pace. Acolo unde grupul apare spre vreunul din capetele şirului cu 34 sau 43 spre celălalt capăt, se poate suspecta instabilitatea sistemului nervos autoreglator. 7/2 înţeles structural : “excludere încăpăţânată” ” sau “prejudecata încăpăţânată că are dreptate”. Revolta (7) urmată de insistenţa de sine (2), o încăpăţânare sfidătoare şi o aderenţă rigidă la propriul punct de vedere. 7/3 înţeles structural : “dorinţă exagerată” sau “dramatizare”. Acţiunea bazată pe revoltă şi reîntărită de această, care duce la impetuozitate şi un comportament extremist, cu scopul de a satisface dorinţe exagerate. 7/4 înţeles încăpăţânate”. structural : “crize bruşte” sau “hotărâri

Cele două extreme ale luminii şi întunericului, cu revolta negrului împotriva sorţii urmată de aparenţa galbenului de a rezolva problemele, duc la decizi şi acţiuni extreme şi de aceea de presupus a conduce la remedii disperate. 7/5 înţeles structural :“trebuinţă de identificare” sau “amestecare forţată”. Insistenţa (7) şi identificarea (5). Lucrurile trebuie să se potrivească sau să se amestece perfect, nefiind permise nici concesiile, nici compromisurile. 7/6 înţeles structural : “autoafirmare”. La fel cu 67, dar cu o mai mare accentuare a revoltei împotriva evenimentelor.

CAPITOUL VIII
INTERPRETĂRILE TESTULUI Un cuvânt de avertizare Nimeni nu are nimic de obiectat când i se spune ce individ splendid este pe de altă parte, multe din selecţiile de 8 culori interpretate, sugerează că lucrurile sunt pe departe de a fi splendide, testul fiind încărcat din greu cu anxietăţi, surse de stres şi comportamente compensatorii de o natură compulsivă şi deseori neînţeleaptă. Dacă analiza unui astfel de test se dă verbal, devine un lucru esenţial alegerea cu grijă a acelor

cuvinte care să permită interpretării să fie constructivă şi să ajute mai degrabă decât dogmatică;nu numai pentru că ultimul caz e de aşteptat să renască ego-ul, ci poate, de asemenea, să fie destructiv. Dacă raportul trebuie să fie scris, nu este obligatorie preocuparea de a dera la limbajul prezent al tabelelor şi de obicei este mai bine de a spune lucrurile întrun limbaj care să comunice ideile persoanei interesate, în acelaşi timp, cu grija să fie pe cât posibil încurajator şi constructiv. Secvenţa de 8 culori, dacă este suficient de exactă în analizele sale suprinde şi prezintă fără îndoială o imagine existentă – nu indică în mod necesar dacă această imagine este rezultatul unui dezechilibru profund sau dacă este rezultatul condiţiilor de mediu prezente sau trecute, care afectează comportamentul actual. Testul de 8 culori, desigur că nu este suficient pentru a putea permite să se determine acest lucru cu certitudine, şi de aceea trebuie consultat testul complet (sau vreun alt test abisal). Stresurile sau condiţiile de mediu care sunt intolerabile şi care duc la un comportament sub-optim, pot şi afectează persoana. În orice caz, acest efect asupra personalităţii nu este cu necesitate permanent; descoperit şi recunoscut la vreme ne poate schimba mediul, se pot obţine condiţiile în care trăsăturile de personalitate nedorită vor începe să decadă. Reluat apoi, testul va indica îmbunătăţirile care au apărut – dacă sunt îmbunătăţiri ale personalităţii sau ale sănătăţii. Pe de altă parte, trăsăturile de personalitate care s-au dezvoltat ca apărare reală sau imaginară împotriva condiţiilor de mediu dificile vor avea, dacă mai persistă mult, un efect distructiv asupra instanţelor mai de adâncime ale psihicului. Dacă acest lucru se întâmplă, atunci o simplă schimbare de mediu nu va mai putea fi suficientă şi este suficient să se uzeze pentru restabilire un gen sau altul de psihoterapie. De aceea, este esenţial ca atunci când privim un test în care culorile neindicate sunt plasate în locuri greşite şi care are o alocare de 12, să nu se recurgă automat la psihiatru şi la cămaşa de forţă! Se poate să fie al unui individ normal şi ca sănătate şi ca psihic, care însă găseşte condiţiile prezente (existente) intolerabile şi reacţionează într-o manieră destul de disperată la acestea. Examinaţi problemele împreună cu dânsul

sau dacă este vorba de o autotestare reexaminaţi-vă propriile probleme. Dacă vedeţi că situaţia existentă nu are nici o relaţie cu personalitatea relevată de analiza testului, atunci găsişi un psiholog care poate administra întregul test Luscher, sau vreunui alt test de profunzime, ca Borschach sau MMPI. Testul Luscher complet arată mai mult decât reacţiile unui individ la situaţiile existente şi comportamentul său general dă răspuns-efect; aceasta indică, de asemenea, atitudinea sa condiţionată obişnuită, atitudinele sale inconştiente în domeniul emoţiilor, voinţa acţiunii şi aspiraţiei, impulsurile şi trebuinţele îngropate adânc în psihicul său. Informat astfel, psihologul, psihiatrul sau psihoanalistul pot ajunge nu numai la un diagnostic complet şi limpede ci de asemenea, pot cunoaşte mult mai uşor care este cea mai bună acţiune pentru remediere. De aceea, dacă interpretările care rezultă din acest test de 8 culori, descris în această cartă, ajung să preocupe, cel mai bun sfat este să executaţi pasul următor. Consultaţi un psiholog sau un medic pentru a vedea dacă situaţia este de natură radicală, dacă ea datorează mediului sau dacă are cauze psihogenetice. Corecta cunoaştere a unei probleme este mai mult decât jumătate din răspunsul la ea.

Exemple de analiză a testului: Exemplul 1: Vicepreşedinte executiv al unei largi firme internaţionale. 54 ani. Căsătorit. ________________________________________________________________ ! ! !!! Total de 5! C C A Funcţia + :

+1+0 + x2x3 Selecţia I 1 Selecţia II 1 : –7–4 + 4 +0–4 C C A ! ! !!! TOTAL DE 5! ________________________________________________________________ SITUAŢIA EXISTENTĂ Autoritar sau într-o poziţie de autoritate, dar Func. x7 x2 x3 pasibil de a simţi că programul viitor este problematic datorită dificultăţilor existente. Perseverează în ciuda opoziţiilor. ________________________________________________________________ SURSE DE STRES Speranţele neîndeplinite au dus la o nesiguranţă Func.–: – 7– 4 şi la o vigilenţă tensionată. Insistă pe libertatea de acţiune şi ia în nume de rău orice altă formă de control, alta decât cea autoimpusă. Nu vrea să părăsească sau să abandoneze nimic, cerând securitate ca protecţia pentru orice eşec viitor sau pierdere de poziţie şi prestigiu. Îndoieli asupra posibilităţii unei îmbunătăţiri pe viitor, această atitudine negativă îl duce spre o exagereare a plângerilor şi la refuzul unor compromisuri rezonabile. _______________________________________________________________ CARACTERISTICI Egocentric, şi de aceea uşor ofensabil. Capabil REŢINUTE să obţină satisfacţie fizică din activitatea 0 0 + x 2 2 3 3 x = 5 6 6 = – 7 5 – 4 7 4 Funcţia = Funcţia : =6=5 – + x x = = – – Funcţia x :

Funcţia + – : +1–

Func. =: =6=5

sexuală, dar tinde spre a rămâne (a păstra) distant emoţional.

Are nevoie să fie eliberat din stres. Tânjeşte Func. +: +1+0 după linişte şi mulţumire sufletească. ________________________________________________________________ PROBLEME ACTUALE 1. Dezamăgit datorită neîmplinirii dorinţelor; îi Func. + –: +1–4 este teamă ca formularea de noi scopuri să nu-l ducă la viitoare eşecuri-aceste lucruri îi provoacă o stare de anxietate. Încearcă să scape de această anxietate printr-o stare de linişte şi armonie sau prin relaţii care îl vor proteja de lipsa de apreciere şi de insatisfacţii. +0–4 2. Dacă soluţia pe care o propune nu este bună se retrage şi se protejează printr-o atitudine de rezervă precaută. Probabil va deveni închis şi deprimat. ________________________________________________________________ OBIECTIV DORIT REZUMAT: Un bărbat într-o poziţie autoritară care perseverează în ciuda dificultăţilor, dar care nu mai găseşte plăcere în rolul lui. Au avut loc dezamăgiri şi eşecuri, acum nu mai are nimic de făcut decât să reuşească să relaţioneze n pace şi să ia lucrurile mai uşor. Are puţină satisfacţie din ceea ce face, fiind precaut, rezervat şi pesimist.

Informaţie adiţională: Studierea textului, cărţii va releva anumite detalii care trebuiesc incluse ntr-o analiză completă. Câteva exemple de acest tip sunt reliefate mai jos:

1.Strânsa asemănare între prima şi a doua selecţie (vitual identice) sugerează o anumită rigiditate a părerilor şi un grad de inflexibilitate emoţională. 2.Slujba sa (descrisă aici prin x2x3) urmează imediat după griul “deconectant”, indicând că o face mecanic, fără ca ea să devină o parte componentă a lui. 3.Trebuinţa de calm, linişte, ordine a mediului, eliberarea de nelinişti (1 din poziţia I) este compensatorie şi de aceea de presupus a fi nepotrivită ca metodă de înfrunta circumstanţele uneori – de exemplu, prin a fi prea placid sau pre tolerant în felul lui de a face faţă situaţiilor care cer o mânuire fermă. 4. Galben respins (4 în poziţia VIII) duce la dezamăgire, iritabilitate şi neîncredere în motivele altora. 5.Tinde să se agaţe de familiar (galben respins şi preferarea albastrului) şi de aceea se agaţă de tot ce posedă. Nu vrea să rişte, nu vrea să-şi asume nici un fel de risc. 6.Nu este predispus spre fericire în viaţa familială, care poate fi un tip de ataşament destul de masochist, de care s-ar agăţa în ciuda lipsei de bucurii, decât să-şi rişte nefamiliarul. 7.Deşi “grupul-muncă” nu este intact, totuşi 2 şi 3 sunt plasate împreună în grupul x, 4 fiind respins la poziţia 8. Aceasta indică faptul că munca şi-o face cu un scop, vrând să-şi ridice prestigiul într-o îndeplinire, dar că acest fapt îi aduce puţină mulţumire. Nu are tragere de inimă pentru acceptarea unei noi idei sau schimbări (galben respins). 8.Dacă viaţa sa domestică sau afacerile sunt tulburi sau neclare ar putea suferi sănătatea sa (compensaţia albastrului ca trebuinţă de recuperare). 9.Din capitolul VII reiese că doreşte: “un moment de pace şi linişte”, situaţia existentă este una de “activitate propusă cu scop”. Simte că orice capitulare spre senzualitate este nepotrivită. Respinge hotărât deciziile încăpăţânate şi nu îi plac crizele, astfel încât apare ca fiind un om liniştit, metodic şi muncitor, bun, dar fără imaginaţie, preferând ca lucrurile să urmeze căile tradiţionale şi bine-bătute – în nici un caz nu un “magnat crud”. 10.Având 10! În ambele selecţii virtual identice, atitudinea sa nu pare pe punct de schimbare. Numai un procent de 18,2% de “adulţi normali” ar putea un număr mai mare de ! (anexa A). ________________________________________________________________

Exemplul II : Un executant de afaceri, superior. 48 de ani, divorţat. ________________________________________________________________ ! Total de 1! C C C A Funcţia + : +3 + + + x = = – – Funcţia x : x2x4 Funcţia = : =0=6 Selecţia I 4 2 0 3 1 5 7 6 =5=1 Selecţia II 3 2 4 0 6 5 1 7 Funcţia – : –1–8 Funcţia + – : +3– 6 + xxx x = = = = +3–1 – – C A A !! TOTAL DE 2! ________________________________________________________________

SITUAŢIA EXISTENTĂ Func. x: x2x4

Încearcă să-şi îmbunătăţească situaţia şi prestigiul.Nu este satisfăcut de circumstanţele sale existente şi consideră că sunt necesare anumite îmbunătăţiri ale autoaprecierii de sine. 1. Extrem de preocupat, de fi independent, neinhibat, liber de orice alte limite sau restricţii în afara acelora pe care şi le pune prin proprie alegere şi decizie. Simte că nu îşi controlează suficient propriul destin.

___________________________________________________________________________

SURSE DE STRES neliniştit de a Func.–: –7

2.Păstrează la limită depresia şi epuizarea menţinându-se activ, refuză să-şi permită relaxarea. Situaţia sau relaţia existentă este nesatisfăcătoare, dar nu se simte în stare să o schimbe, să ajungă la un sens al apartenenţei pe care îl doreşte. Nu vrea să-şi expună vulnerabilitatea şi de aceea continuă să reziste acestei stări de lucruri, dar se simte (dependent de ataşament) condiţionat de simpatie. Aceasta nu numai că îl deprimă, ci îl face şi iritabil şi nerăbdător, producându-I o considerabilă nelinişte şi nevoia de a scăpa de această situaţie, fie pe plan real, fie pe plan mental, cel puţin. Poate suferi în acest context capacitatea de concentrare. Neliniştit şi nesatisfăcut. ________________________________________________________________ CARACTERISTICI REŢINUTE Func. =: =0=6 1. Vrea să devină implicat emoţional şi este capabil să obţină satisfacţii din activitatea sexuală. =5=1 2. Se simte destul de izolat şi singur, dar este prea rezervat(reţinut) pentru a-şi permite să formeze ataşamente profunde. Egocentric şi de aceea uşor ofensabil. OBIECTIV DORIT Activitatea îi este direcţionată nspre muncă şi cucerire. Este satisfăcut de muncă, este plin de vitalitate, plin de viaţă, cu dorinţa de a trăi din plin. ________________________________________________________________ PROBLEME ACTUALE Func. + –: +3–1 1. Luptă împotriva restricţiilor sau limitărilor şi vrea să –1

evolueze liber, ca rezultat al propriilor eforturi (+3–1). 2. Manifestă insatisfacţie şi o anxietate, fie datorită circumstanţelor, fie datorită neîmplinirii cerinţelor emoţionale, ceea ce a dat naştere la stres. Încearcă să scape prin activitate intensă, direcţionată fie către succes personal, fie către varietatea experienţelor (trăirilor). ________________________________________________________________ REZUMAT: Un individ capabil şi activ, care se devotează destul de convingător muncii în încercarea de a compensa neîmplinire emoţională. Ambiţios dar neliniştit şi gata să-şi încerce îndemânarea în multe lucruri. Când întâmpină condiţii restrictive, devine nemulţumit.

Informaţia adiţională: 1.Gruparea laolaltă a culorilor din “grupul-muncă” sprijină faptul că subiectul îşi direcţionează eforturile în muncă. Aceasta indică faptul că activitatea este protecţia sa. 2.Schimbările dintre I-a şi a II-a selecţie indică flexibilitatea concepţiilor. 3.“Grupul-muncă” este intact şi este plasat chiar la început, ceea ce indică capacitatea sa de a lucra îndelung şi continuu în munca pe care o îndrăgeşte. 4.Treiul iniţial fiind compensatoriu, se presupune că subiectul se va cufunda prea adânc sau prea constrângător în activitatea sa, de exemplu, fiind total absorbit şi numai făcând altceva care poate fi mai esenţial. 5.Albastrul respins (în poziţia VII) duce la o nelinişte şi la o tendinţă de a fi nesatisfăcut. Cu negru ca anxietate (7 în poziţiea VIII) se poate presupune că această anxietate se va manifesta acolo unde vor domina condiţiile restrictive. 6.Griul în prima jumătate a testului indică o “întrerupere”. Aici va apare după “grupu-muncă”, ceea ce implică că subiectul este

capabil să trăiască numai direct prin munca sa şi prin activitate viguroasă şi aventuroasă. 7.“Problema actuală” sugerează (+3–1) fie sindromul lui DonJuan, însoţit de preocuparea pentru sexualitate ca o încercare de compensaţie a neîmplinirii emoţionale (divorţat), fie o preocpare pentru activitate. 8.Integritatea “grupului-muncă” chiar la începutul griului indică abseţa epuizării, sugerând o sănătate rezonabilă de bună şi un corp alert şi activ. Acest lucru este sprijinit de plasarea maroului în aria indiferentă. 9.Cu toate că prima selecţie are numai 1! Iar a doua 2!!, totuşi, nu sunt foarte deosebite, prima având 30 şi 1A, în timp ce a doua are 1C şi 2A. 2! Înseamnă o cifră apropiată de media pentru adultul normal (anexa A). Existând numai 38% (dintr-un eşantion de 100 de testanţi) care sunt mai bine situaţi cu alocare de !. IMPORTANT! În ciuda remarcabilelor comodităţi şi viteze cu care poate fi administrat, testul Luscher este un test psihologic “de profunzime”, alcătuit pentru folosul psihologilor, psihiatrilor, medicilor şi tuturor celor care se confruntă profesional cu caracteristicile conştiente sau inconştinete sau cu motivaţia altora. Nu este un joc vorbit şi mai ales nu este o mară care să fie folosită în cucerirea generală a supremaţiei personale. Când testul este interpretat pentru uzul altcuiva, este necesar să se conserve latura profesională a testului, interpretarea să nu fie dată direct, privat, persoanei respective şi să nu se discute nimic cu altcineva. Rezultatele consemnate, în scris, ca cele prezentate anterior sunt uneori folositoare – limbajul trebuie ales cu grijă, urmând să fie mai degrabă folositor decât destructiv – dar, în general, este mai bună o interpretară verbală, deoarece diferitele probleme care apar pot fi discutate pe măsura evidenţeirii lor. De obiecei, în acest fel poate fi convinsă persoana asupra faptului că lucrurile care i se spun sunt corecte, chiar dacă se întâmpină uneori o rezistenţă iniţială, acţionând astfel, îi creşte capacitatea de introspecţie şi de a face faţă propriilor probleme. O folosire responsabilă a interpretărilor din tabelele care urmează se va dovedi folositoare şi constructivă.

Psihiatrii şi psihanaliştii au de a face, în principal, cu nevroze şi în astfel de cazuri interpretările care derivă din test vor avea semnificaţie particulară. Acolo unde nu avem de-a face cu o anume nevroză ci cu o situaţie “normală”, interpretarea trebuie adaptată la această stare de lucruri mai normală.

TABELE DE INTERPRETARE: Tabelul I Tabelul II existente – – Funcţiile + : Funcţiile x : Obiective dorite sau Comportament dictat de dorite; Comportament potrivit sau Situaţia existentă; Tabelul III – situaţiei existente; Tabelul IV – anxietate; Tabelul V – stresului. Selecţiile de culoare sunt cele mai puţin dezirabile din punct de vedere psihologic sunt indicate în tabele prin atribuirea de 1, 2 sau 3 asteriscuri. Cu cât numărul de asteriscuri este mai mare cu atât mai departe de normal este culoarea respectivă sau grupul de culori respectiv. Anexa B conţine un tabel care indică toate grupurile posibile şi culorile Funcţiile – : Funcţiile + –: Caracteristici respinse sau reprimate sau Caracteristici încărcate de “Problema actuală” sau Comportament apărut datorită Funcţiile = : Caracteristici reţinute sau Comportament nepotrivit obiectivele situaţiei

singulare împreună cu atribuirile a unul, două, trei sau zero asteriscuri. TABELUL I: FUNCŢIILE + Lângă toate combinaţiile + şi – pare o cifră de procentaj : de exemplu, lângă combinaţia +0+1 apare 0,6%. Aceste procentaje reprezintă frecvenţa medie de selecţie a fiecărei combinaţii de culoare şi rezultatele din 36.829 de teste administrate studenţilor adulţi între 20-30 de ani.

+ 0 … Gri/ …
+0 Nu vrea să participe şi doreşte să evite teste formate de stimulare. A Gri/ avut prea mult de suportat din partea unor firi plictisitoare sau 2,7% obositoare şi acum doreşte protecţie şi neamestec (x). +0 +1 doreşte să fie Gri/ mediu calm, în Albastru 0,6% +0 +2 Se simte epuizat datorită conflictului şi discuţiilor şi protejat de ele. Are nevoie de condiţii liniştitoare, de un care să se relaxeze şi să-şi revină.(x)

Presimte circumstanţele existente ca ostile şi este epuizat de conflicte Gri/ şi certuri. Doreşte să se protejeze şi îşi ascunde intenţiile pentru a evita Verde să le expună atacului, astfel încât ele vor fi şi mai uşor şi mai sigur 0,4% realizabile.Are grijă de a evita să se işte vreo opoziţie care I-ar putea periclita planurile.(x) +0 +3 Are cerinţe exagerate de la viaţă, cerinţe ascunse dedesuptul unui

Gri/ impresioneze Roşu dorinţe şi are 0,5% +0 +4 se elibereze de Gri/ şi intolerabile. Galben soluţie. Încearcă 0,3% +0 +5 să se vadă acest Gri/ în urmărirea Violet descoperit şi nici 0,2% +0 +6 care l-ar putea Gri/ lipsită de Maro 0,6%

comportament controlat şi aparent sofisticat. Doreşte să pe alţii cu realizările sale dar îşi camuflează aceste tendinţe să fie ascuns.(x) Doreşte să scape dintr-o situaţie nesatisfăcătoare şi să părerile existente care sunt în egală măsură deprimante Caută o cale de ieşire dar simte că nu există nici o să se protejeze de discuţii şi conflicte. (xx) Încântare reciprocă. Este stânjenit de gândul de a lăsa lucru şi de aceea utilizează o tactică de explorare atentă acestui obiectiv, asigurându-se că nu este nici implicat în ceva în mod irevocabil.(x) Doreşte să găsească o protecţie împotriva oricărui lucru sau extenua sau obosi. Caută o viaţă sigură şi uşoară, probleme de tulburări.(xx)

+0 +7 Se simte tratat nedrept şi nejust, trădat în speranţele sale. Nemulţumit Gri/ şi revoltat de condiţiile cu care are de a face şi pe care le consideră un Negru afront.(xxx) 0,2% ___________________________________________________________________________

+1 … Albastru …
+1 +0 Doreşte o situaţie de armonie calmă. Lipsită de surprindere care să-i Albastru/ ofere un sentiment de mulţumire plină de linişte şi un sentiment de Gri stabilitate. Are nevoie să fie eliberat de stres. Tânjeşte după linişte şi 1,2% mulţumire sufletească.(x) +1 +2 de stres, să nu Are nevoie de un mediu liniştit. Doreşte să fie eliberat

Albastru/ aibă de a face cu conflicte sau stări conflictuale. Se străduieşte să aibe Verde sub control situaţia şi problemele care decurg, acţionând cu grijă. Dă 3,8% dovadă de sensibilitate a sentimentelor şi are un ochi fin pentru detalii. +1 +3 Albastru/ Roşu 3,8% +1 +4 şi fericire. Albastru/ Galben 1,4% +1 +5 Caută legături armonioase, satisfăcătoare şi afectuoase. Doreşte o unire intimă în care să existe dragoste, sacrificiu de sine şi încredere reciprocă. Caută o relaţionare afectuoasă care să-I ofere împlinire Capabil de un puternic entuziasm emoţional. Oferă ajutorul său dacă este necesar vrea să se adapteze pentru a realiza legăturile afective pe care le doreşte.Doreşte aceeaşi consideraţie şi înţelegere a celor din jur.

Doreşte tandreţe şi o sensibilitate a sentimentelor în care să se poată Albastru/ contopi. Deschis către orice lucru de gust şi estetic. Violet 4,4% +1 +6 securitate şi Albastru/ despărţirii.(x) Maro 1,1% +1 +7 Doreşte un mediu eliberat de conflict, care să-i creeze confort fizic. Se teme de golul şi solitudinea

Impuls spre odihnă, relaxare, pace şi înţelegere afectivă. Simte că a Albastru/ fost tratat fără consideraţie şi ca urmare este neliniştit şi agitat. Îşi Negru priveşte situaţia ca intolerabilă atâta vreme cât cerinţele sale nu se 0,5% conformează acesteia.(xx) ___________________________________________________________________________

+2 … Verde/ …
+2 a se stabili şi a Caută hotărârea şi elasticitatea voinţei necesare pnetru

Verde/ depăşească 18,1% +2 +0 ciuda Verde/ apreciere.(x) Gri 0,7% +2 +1 Nevoie de a fi Albastru dacă nu i se dă Verde/ 3,5%

deveni independent, în ciuda dificultăţilor sale. Vrea să opoziţia şi să fie recunoscut. Vrea să se stabileasscă şi să se realizeze un impact în circumstanţelor nefavorabile şi unei lipse generale de

Vrea să facă o impresie favorabilă şi să fie recunoscut. apreciat şi admirat. Sensibil, poate fi cu uşurinţă rănit importanţa şi consideraţia adecvată.

+2 +3 Caută succesul. Vrea să depăşească obstacolele şi opoziţia pentru a-şi Roşu putea realiza propriile decizii. Independent îşi urmăreşte obiectivele şi Verde/ are iniţiativă. Nu vrea să se simtă dependent, la bunăvoinţa altora. 5,2% +2 +4 şi să fie Verde/ un pod peste Galben 2,3% +2 +5 Verde/ Violet 4,2% Nevoia de recunoaştere, ambiţios, vrea să impresioneze remarcat,să fie popuplar şi admirat. Caută să găsească prăpastia care simte că-l separă de ceilalţi.

Vrea să facă o impresie favorabilă şi să fie privit ca o personalitate. De aceea, în mod constant urmăreşte să vadă dacă are succes din acest punct de vedere şi modul cum reacţionează ceilalţi în faţa lui – aceasta îl face să se simtă controlat. Foloseşte tactici inteligente pentru a obţine influenţă şi recunoaştere specială. Susceptibil la estetic şi original. Simte că se cere prea mult de la el şi că este obosit dar, depăşească dificultăţile şi să se statornicească, în ciuda efectului pe

+2 +6 totuşi, vrea să Verde/

Maro 1,8%

care l-ar putea avea un astfel de efort asupra lui. Mândru, dar reţinut în atitudine. Ca urmare, acţionează cu asprime. Nevoie de recunoaştere, securitate şi probleme mai puţine.(x)

+2 +7 Vrea să-şi dovedească sieşi şi altora că nimic nu-l poate afecta, că este Verde/ superior oricărei forme de slăbiciune. Acţionează cu asprime şi Negru severitate şi adoptă o atitudine autoritară şi autocrată.(xx) 0,5% ___________________________________________________________________________

+3 … Roşu/ …
+3 Activitatea este Roşu/ a trăi din plin. 28,9% +3 +0 propriilor Roşu/ Gri 0,8% +3 +1 care să-i ofere Roşu/ Albastru 4,4% Intens, plin de vitalitate şi viaţă, îi place acţiunea. direcţionată spre succes şi luptă şi existenţă, dorinţa de

Vrea să înlăture lucrurile care-i stau în cale, să dea curs impulsuri şi să fie amestecat în întâmplări deosebit de excitante. În acest fel speră să micşoreze intensitatea conflictelor, dar comportamentul său impulsiv îlduce spre riscuri.(x) Vrea o viaţă bogată în activitate şi în trăire şi o legătură împlinire sexuală şi emoţională.

+3 +2 Îşi urmăreşte obiectivele cu intensitate şi nu-şi permite să se abată de la Roşu/ scopul său. Vrea să depăşească obstacolele cu care se confruntă şi să Verde obţină prin succesele sale poziţie şi recunoaştere socială. 5,6% +3 +4 Caută succes, stimulare şi o viaţă plină de trăiri, vrea să se dezvolte Roşu/ liber, să scuture chingile îndoielii sale de sine, să câştige intens şi să

Galben entuziast. 11%

trăiască intens.Îi plac contactele cu alţii şi ca fire este Receptiv la tot ce e nou,modern sau complicat. Are interese multiple şi vrea să-şi lărgească câmpul de activitate. Optimist faţă de viitor.

+3 +5 Preocupat de lucrurile de o natură intens excitantă. Indiferent dacă e Roşu/ vorba de o stimulare erotică sau de altceva. Vrea să fie privit ca o Violet personalitate excitantă şi interesantă care impresionează şi-i încâtă pe 3,5% ceilalţi.Se foloseşte cu îndemânare de tactici prin care să evite punerea în pericol a şanselor sale de succes şi să determine încrederea altora în el. +3 +6 dorinţe de Roşu/ lase în voinţa Maro 2,1% Îşi abandonează ambiţiile şi preîntâmpină propriile prestigiu, de aceea preferă să ia lucrurile uşor şi să se trebuinţei de confort şi securitate.(x)

+3 +7 Trăind cu intensitate exagerată, vrea să compenseze ceva pierdut. În Roşu/ acest fel, simte că se va putea elibera de tot ceea ce îl apasă.(xx) Negru 0,5% ___________________________________________________________________________

+4 … Galben/ …
+4 relaţiilor sale, Galben/ Caută o soluţie 12,5% permită +4 +0 Galben/ Gri 0,5% Simte nevoiea de schimbare a circustanţelor sau a schimbare care să-i permită să se elibereze de stres. care să-i deschidă posibilităţi noi şi mai bune care să-i îndeplinirea dorinţelor.(x) Caută un mod de a scăpa de tot ceea ce îl oprimă şi se agaţă de speranţe vagi şi iluzorii.(xx)

+4 +1 Speră ca legăturile de afecţiune şi bună tovărăşie să-i aducă relaxare şi

Galben/ ajutor altora, Albastru 1,2%

mulţumiri. Propria sa dorinţă de aprobare îl fac să fie de în schimb cerând căldură şi înţelegere. Deschis către vagi şi iluzorii.(xx)

+4 +2 Alert şi un profund observator, caută drumuri noi care să-i ofere o mai Galben/ mare posibilitate şi şanse de realizare a acestora. Vrea să-şi dovedească Verde sieşi şi să-şi obţină recunoaşterea. Încearcă să construiască un pod 2,2% peste prăpastie care simte că-l separă de ceilalţi.(x) +4 +3 Vrea să fie cauzativ şi să aibă o sferă de influenţă mai largă. Această Galben/ dorinţă îl face neliniştit şi în general e condus de dorinţele şi speranţele Roşu sale. Poate încerca să-şi multiplice activităţile pentru a cuprinde un 6,7% domeniu. +4 +5 Supra-imaginativ şi dedat fanteziei şi reverie. Tinde către către lucruri Galben/ interesante şi excitante care să i se întâmple şi vrea să fie admirat Violet pentru farmecul său.(x) 1,2% +4 +6 Galben/ Maro 0,6% Disperat, are nevoie de orice tip de alinare. Vrea confort fizic, o securitate (siguranţă) lipsită de probleme şi şansa de aşi reveni (a se reface).(xx)

+4 +7 Încearcă să scape de problemele, tensiunile şi dificultăţile proprii prin Galben/ decizii abrupte şi rău gândite sau prin schimbări de direcţie.(xxx) Negru 0,3% ___________________________________________________________________________

+5 … Violet/ …
+5 să câştige Violet/ după o tandreţe Nevoie de a se identifica cu ceva su cu cineva, doreşte sprijin prin farmec şi amabilitate. Sentimental, tânjeşte

15,3% +5 +0 se protejeze de

romantică. Tânjeşte după înţelegere sensibilă şi patetică şi vrea să orice împotrivire, conflict sau stres epuizant.(x)

Violet/
Gri 0,3% +5 +1 stare ideală de Violet/ Susceptibil la Albastru 15,3% +5 +2 personalitate. De Violet/ lucru şi felul în Verde simtă controlat. 4,8%

Tânjeşte după o legătură tandră şi simpatică şi după o armonie. Are nevoie imperativă de tandreţe şi afecţiune. estetic. Vrea să facă o impresie favorabilă şi să fie privit ca o aceea,este continuu atent să vadă dacă-I reuşeşte acest care ceilalţi reacţionează la el. Aceasta îl face să se Uzează inteligent de tactici care să-I permită să obţină influenţă şi recunoaştere specială. Susceptibil la estetic şi original.

+5 +3 Se îndreaptă repede şi uşor spre orice lucru care furnizează stimulare. Violet/ Preocupat de lucruri de o natură excitantă şi interesantă care Roşu impresionează şi îi încântă pe cei din jur. Foloseşte tactici inteligente 3,3% pentru a evita punerea în pericol a şanselor sale de succes pentru a determina încrederea celorlalţi în el. +5 +4 Vrea să i se întâmple lucruri interesante şi excitante. Capabil să se facă Violet/ simpatizat prin interesul său evident şi chiar prin deschiderea Galben farmecului său personal. Supraimaginativ şi dedat fanteziei şi reveriei. 1,8% +5 +6 Violet/ Maro 0,6% +5 +7 Vrea să fie stimulat printr-o atmosferă voluptoasă şi de un lux senzual.(x)

Are nevoie imperativă pentru o anume legătură sau

fuziune cu altul, Violet/ nu intre în Negru

din care va putea obţine împlinire senzuală dar care să

conflict cu convingerile sale şi cu simţul său de conformitate 0,4% (potrivire).(xx) ___________________________________________________________________________

+6 … Maro/ …
+6 care să se Maro/ 4,7% Caută eliberarea de probleme şi o stare fizică sigură în relaxeze şi să-şi revină.(x)

+6 +0 Cu o foarte mare dorinţă de odihnă şi relaxare, de eliberare de conflict, Maro/ şi există nevoia unei şanse de refacere. Vrea să se protejeze de Gri influenţele distructive şi epuizante. Doreşte securitatea şi eliberarea de 0,6% probleme.(xx) +6 +1 Doreşte mulţumire, lipsă de constrângere fizică şi absenţa conflictelor. Maro/ Are nevoie de siguranţă şi se agaţă de ea pentru anu trebui să sufere Albastru din pricina singurătăţii sau a unei separări.(x) 0,7% +6 +2 Se autocontrolează în mod strict pentru a nu ceda sub povara propriilor Maro/ dificultăţi. Are nevoie de o situaţie mai sigură şi mai uşoară în care se Verde poate simţi mai sigur şi poate avea o şansă de refacere.(x) 1,2% +6 +3 Maro/ Roşu 1,1% Are un impuls puternic către voluptate.(x)

+6 +4 Simte că există perspective reduse de realizare a şanselor sale şi de Maro/ aceea cedează unei vieţi de comoditate voluptoasă, lipsită de orice Galben probleme.(xx) 0,5%

+6 +5 Se află în căutarea luxului, a odihnei voluptoase şi a îngăduinţei unui Maro/ gust pentru senzual.(x) Violet 0,4%

+6 +7 Îşi propune să realizeze scopuri idealiste, dar iluzorii. Este extrem de Maro/ nemulţumit şi sfidează viaţa cu un sentiment de dezgust obosit faţă de Negru sine însăşi. Vrea să uite totul şi să se refacă într-o situaţie confortabilă, 0,2% lipsită de orice probleme.(xxx) ___________________________________________________________________________ TABELUL II: FUNCŢIILE X

x 0 … Gri/ …
x0 Aceasta reprezintă o barieră între culorile de compensare cae o precedă Gri şi culorile care rămân – punct la care a avut loc “deconectarea”. Grupul + este astfel unicul mecanism prin intermediul căruia experienţa de participare devine posibilă. Scoate în relief caracteristicile grupului + şi le dă un caracter mai coercitiv.(x) x0 x1 conflictul de un Cenuşiu/ realizeze legături Albastru Este relativ inactiv şi într-o condiţie statică, pe când sau altul alungă liniştea minţii. Nu este capabil să în măsura dorită în ceea ce priveşte afecţiunea mutuală şi înţelegerea (Grupul + este o încercare de a servi drept echivalent pentru acest conflict şi pentru altele.)

x0 x2 Situaţia este dificilă şi el încearcă să-şi menţină obiectivele împotriva Gri/ rezistenţei pe care o întâmpină. Găseşte necesar să-şi ascundă intenţiile Verde ca o precauţie suplimentară pentru a dezarma opoziţia. (Grupul + constituie o încercare de a servi drept echivalent pentru acest conflict şi pentru altele.) x0 x3 Întâmpină dificultăţi în activitate. În ciuda încercărilor de

a-şi ascunde Gri/ caracterul impulsiv, activitatea sa duce la probleme de nesiguranţă, Roşu făcându-l să fie încordat şi iritabil (Grupul + este o încercare de a servi drept echivalent pentru acest conflict şi pentru altele.) x0 x4 acţiunii Gri/ Galben x0 x5 abordarea Gri/ apropiere şi de Violet Nerealizarea aparenţelor şi neputinţa de a decide asupra necesare de remediere a dus la producerea unui stres considerabil. Teama de eşec şi prudenţa extremă pe care o adoptă în problemelor fac să-i fie greu să realizeze gradul de identificare pe care-l doreşte.

x0 x6 Incapabil să depună efortul necesar atingerii obiectivelor sale. Se simte Gri/ neglijat, dorind un grad mai ridicat de siguranţă, afecţiune caldă şi Maro probleme mai puţine. x0 x7 existente. Gri/ parţial sau total Negru Se află într-un stres deosebit datorită cererilor situaţiei Încercând să scape de lucrurile care-I reduc libertatea (Grupul + constituie o încercare de a servi drept echivalent pentru acest conflict şi pentru altele).

x 1 … Albastru/ …
x1 exploata Albastru/ cu asociaţii săi x1 x0 încordare; are Albastru/ desfăşura. Gri Acţionează cu calm, cu minimum de tulburare, pentru a relaţiile existente. Îi place să se simtă relaxat şi în voie şi cu cei apropiaţi. Este sensibil şi înţelegător dar manifestă o anumită nevoie de tovărăşia cuiva apropiat pentru a se putea

x1 x2 Acţionează într-o manieră ordonată, metodică şi autocondiţionată. Are Albastru/ nevoie de înţelegere plină de simpatie a ciuva, care îi va acorda Verde recunoaştere şi aprobare.

x1 x3 de conducător. Albastru/ lipsită de Roşu x1 x4 ataşat de o Albastru/

Lucrează bine cu alţii dar nu este înclinat să preia rolul Are nevoie de o viaţă personală, de înţelegere reciprocă, neînţelegeri. Voluntar şi adaptabil. Este liniştit numai atunci când este persoană, grup sau organizaţie pe care se poate bizui.

Galben
x1 x5 Albastru/ caldă. Violet x1 x6 siguranţă şi o Albastru/ Maro Sensibil, are nevoie de un cadru estetic sau de un partener la fel de sensibil şi înţelegător cu care să împartă o intimitate

Evită eforturile excesive şi are nevoie de rădăcini, societatea liniştită.

x1 x7 Are nevoie de o societate afectuoasă dar nu suportă nici cea mai mică Albastru/ lipsă de consideraţie deosebită din partea celor apropiaţi. Dacă acest Negru lucru nu se întrevede în viitor este posibil să se izoleze de ei. ___________________________________________________________________________

x 2 … Verde/ …
x2 Este persistent. Solicită ceea ce simte că i se cuvine lui şi se străduieşte Verde/ să-şi menţină poziţia intactă. x2 x0 Defensiv. Simte că poziţia îi este ameninţată sau inadecvat stabilită. Verde/ Hotărât să-şi urmărească obiectivele, în ciuda anxietăţii inclusă Gri datorită opoziţiei. x2 x1 respect, Verde/ el. Albastru x2 x3 Ordonat, metodică şi satisfăcut de sine. Trebuinţă de recunoaştere şi înţelegere din partea celor apropiaţi de

Autoritar sau într-o poziţie de autoritate, dar gata să

simtă că progresul Verde/ viitor e periclitat de dificultăţile existente. Perseverent în ciuda Roşu opoziţiei. x2 x4 Nesatisfăcut de Verde/ anumite Galben x2 x5 ochii altora, cu Verde/ şi dorinţelor Violet Încearcă să-şi îmbunătăţească condiţia şi prestigiul. inconştienţele existenţei şi consideră că sunt esenţiale îmbunătăţiri ale aprecierii sale. Munceşte pentru a-şi îmbunătăţi imaginea proprie din scopul de a le obţine înţelegerea şi apropierea trebuinţelor sale.

x2 x6 Muncind să-şi creeze pentru sine un fundament ferm, pe care să-şi Verde/ consturiască un viitor sigur, confortabil şi liber de probleme, în care va Maro primi respect şi recunoaştere. x2 x7 Îşi urmăreşte obiectivele şi propriul interes de sine cu o hotărâre Verde/ încăpăţânată, refuză să facă compromisuri sau să facă concesii. Negru ___________________________________________________________________________

x 3 … Roşu/ …
x3 Activ, dar simte că prin efortul depus s-a obţinut un progres insuficient Roşu/ sau s-a obţinut o insuficienţă recompensă. x3 x0 suverane, Roşu/ Aceasta duce la Gri x3 x1 personală Roşu/ discordie. Albastru Impulsiv, iritabil. Dorinţele sale şi acţiunile implicate sunt fiind dată o insuficientă consideraţie consecinţelor lor. stres sau ia naştere din stres şi din conflict. Lucrează bine în cooperare cu alţii. Îi trebuie o viaţă desfăşurată în înţelegere reciprocă şi lipsită de

x3 x2 Exercită dificultăţilor. Fie deţine,

iniţiativă

în

depăşirea

obstacolelor

şi

Roşu/ poate exercita Verde

fie doreşte să deţină o poziţie de autoritate în care controlul asupra evenimentelor.

x3 x4 Nestatornic, gata de plecare. Trebuinţa de a şti că evenimentele se Roşu/ dezvoltă pe liniile dorite. Galben x3 x5 stimularea. Roşu/ Violet Participă prompt la lucruri care-I furnizează excitarea sau Vrea să fie vesel.

x3 x6 Nu vrea să se încarce cu un efort excesiv (cu posibila excepţie a Roşu/ activităţii sexuale). Simte că un progres viitor va cere de la el mai mult Maro decât poate sau decât vrea să dea. Ar prefera confort şi securitate, decât recompensa unor ambiţii mai mari, pentru a căror realizare trebuiesc eforturi de care nu se simte în stare sau pe care nu vrea să le facă. x3 x7 Se simte obstrucţionat în dorinţele sale şi împiedicat de a obţine Roşu/ lucrurile pe care le consideră esenţiale (Grupul + este o încercare de a Negru compensa acest lucru şi alte conflicte). __________________________________________________________________________

x 4 … Galben/ …
x4 plictisit de Galben/ tradiţional. Atras de orice e nou, modern şi complicat. Pasibil de a fi situaţiile monotone, de mediocritate, rutină şi

x4 x0 Caută o soluţie la problemele şi la anxietăţile existente, dar e gata să Galben/ găsească dificil şi să decidă asupra drumului drept pe care să-l urmeze. Gri x4 x1 Uşor afectat de mediul său şi (prompt) şi născut de emoţiile altora. Galben/ Caută apropieri (relaţii) în funcţie de afinităţi şi o ocupaţie care să-l

Albastru

favorizeze.

x4 x2 Speră să obţină o poziţie îmbunătăţită şi un prestigiu mai mare, astfel Galben/ încât, să-şi poată procura pentru sine multe din lucrurile cărora le-a dus Verde lipsa. x4 x3 Activ, fără odihnă mereu pe punct de plecare. Se simte frustrat de Galben/ încetineala cu care se dezvoltă evenimentele de-a lungul căilor dorite. Roşu Aceasta duce la iritabilitate, schimbare şi lipsă de persistenţă când e urmărit un obiectiv dat. x4 x5 Imaginativ şi senzitiv; caută o ieşire pentru aceste calităţi – mai ales în Galben/ compania cuiva la fel de sensibil. Interesul şi entuziasmul sunt rapid Violet activizate de necunoscut sau aventuros. x4 x6 Nesigur. Caută rădăcini, stabilitate, securitate emoţională şi un mediu Galben/ care să-i furnizeze un mai mare efort şi mai puţine probleme. Maro x4 x7 Situaţia existentă conţine elemente critice sau periculoase, pentru care Galben/ este necesar să fie aflate soluţii. Aceasta poate conduce la decizii Negru bruşte, deseori nesăbuite. Cu voinţă proprie, respinde orice sfat de la alţii (Grupul + este o încercare de a compensa acest conflict şi pe altele).(x) ___________________________________________________________________________

x 5 … Violet/ …
x5 Caută să-şi exprime nevoia de identificare într-o atmosferă sensibilă şi Violet/ intimă, în care poate fi protejată şi hrănită cu o sensibilitate estetică sau emoţională. x5 x0 atmosferă de Violet/ şi conflictului. Gri Caută o legătură apropiată şi plină de înţelegere, într-o intimitate împărtăşită, ca o protecţie împotriva anxietăţii

x5 x1 Caută să împărtăşească o legătură de înţelegătoare, într-o Violet/ atmosferă estetică de pace şi înţelegere. Albastru

intimitate

x5 x2 Acţionează pentru a-şi îmbunătăţii propria imagine în ochii altora, aşa Violet/ încât să obţină din partea acestora înţelegerea şi aprobarea trebuinţelor Verde şi dorinţelor sale. x5 x3 excitarea. Vrea Violet/ Roşu x5 x4 acestor calităţi, Violet/ entuziasmul Galben Participă prompt la lucruri care permit stimularea sau să se simtă vesel. Imaginativ, înclinat spre sensibilitate, căutând o ieşire a mai ales în compania cuiva la fel de sensibil. Interesul şi sunt repede trezite de neobişnuit sau de aventură.

x5 x6 Senzual, înclinat spre lucruri abundente (luxuriante) care reconfortează Violet/ simţurile (satisfac). Respinge orice este fără gust, vulgar sau de proastă Maro calitate. x5 x7 Îi trebuie şi insistă în a avea o legătură apropiată sau cel puţin o Violet/ metodă în care să-şi satisfacă un îndemn (constrângere) de a se Negru identifica. ___________________________________________________________________________

x 6 … Maro/ …
x6 mai mare Maro/ indice o mai Fără confort şi nesigur în situaţie existentă. Îi trebuie o securitate şi un mediu mai afectiv sau o situaţie care să uşoară încordare fizică. (grupul + este o încercare de a compensa acest lucru şi pe altele. x6 x0 Se simte Maro/ şi mai puţin Incapabil să facă un efort pentru a-şi realiza obiectivele. neglijat, dorind o mai mare securitate, o afecţiune caldă

Gri

probleme (grupul + reprezintă o încercare compensa acest lucru şi alte probleme).(x)

de

a

x6 x1 Evită efortul excesiv şi are nevoie de rădăcini de securitatea şi de o Maro/ companie liniştită. Se poate afla într-un disconfort fizic, având nevoie Albastru de o tratare plină de consideraţie şi manierată. x6 x2 că este Maro/ situaţia. Verde x6 x3 efortul în Maro/ evita tot ce-l Roşu Are dificultăţi în a face faţă cererilor impuse lui. Simte implicat un mare effort şi doreşte să i se uşureze

Are dificultăţi în a progresa şi nu vrea să-şi mărească continuare. Caută condiţii mai favorabile unde poate deranjează.

x6 x4 Nesigur, caută rădăcini, statornicie, securitate emoţională şi un mediu Maro/ care să-i furnizeze un mai mare confort şi mai puţine probleme, dar nu Galben e capabil să depună efort. x6 x5 Senzual, înclinat să abunde în lucruri care dau satisfacţie simţurilor, Maro / dar respinge tot ce este fără gust, vulgar şi de calitate slabă. Violet x6 x7 Boală fizică, supratensiunea sau suferinţa emoţională au luat un tribut Maro/ sever. Aprecierea de sine s-a redus şi acum doreşte condiţii liniştite şi Negru un tratament plin de consideraţie care să-I permită refacerea. (Grupul + este o încercare de compensare a acestui lucru şi a altor conflicte).(x) ___________________________________________________________________________

x 7 … Negru/ …
x7 Negru/ x7 x0 Conflictul şi insatisfacţia de un fel sau altul întăresc trebuinţa de compensare indicată de grupul +. (x) Nesatisfăcut. Trebuinţa de a scăpa de continua

implicare în Negru/ Gri x7 x1 Negru/ Albastru

circumstanţele prezente face imperativă găsirea unei soluţii. (Grupul + indică metoda de compensare verosimil de adoptat). (x) Are nevoie de pace şi linişte. Doreşte un partener apropiat şi credincios de la care să ceară consideraţie specială şi o indiscutabilă afecţiune. Dacă nu întâleşte aceste condiţii este de presupus o renunţare totală şi o închidere în sine desăvârşită (cerinţele sunt indicate de grupul +). (x) Nu numai că nu îşi consideră cerinţele ca fiind minime dar le priveşte ca imperative. Este orientat numai spre ele, cu încăpăţânare, şi nu face nici o concesie. (Grupul + este o încercare de a compensa şi alte conflicte).(x) Se simte împiedicat în realizarea dorinţelor sale şi de la lucrurilor pe care le consideră ca esenţiale. (Grupul + este o de a compensa aceasta şi alte conflicte).(x)

x7 x2 Negru/ Verde x7 x3 obţinerea Negru/ încercare Roşu

x7 x4 Situaţia existentă conţine elemente critice sau periculoase pentru care Negru/ este imperativă găsirea unei soluţii. Aceasta poate duce la soluţionări Galben bruşte, chiar necugetate. Are voinţă proprie şi respinge orice sfat de la alţii. (Grupul + compensatoriu).(x) x7 x5 şi plină de Negru/ trebuinţa Violet Are nevoie şi insistă în realizarea unei relaţii apropiate înţelegere sau cel puţin de o metodă de a-şi satisface (constrângătoare) de identificare . (Grupul + este o încercare de a compensa aceasta şi alte conflicte).(x)

x7 x7 Boală fizică, suferinţă emoţională şi supratensiunea au luat un tribut Negru/ sever. Aprecierea de sine s-a redus şi acum doreşte condiţii liniştite şi Maro un tratament plin de consideraţie care să-I permită refacerea. (Grupul + este o încercare de compensare a acestui lucru şi a altor conflicte).(xx) ___________________________________________________________________________

TABELUL III: FUNCŢIILE =

= 0 … Gri/ …
=0 Gri =0 =1 Gri/ Albastru Vrea să participe, şi-şi permite sieşi să se amestece, dar încearcă să îndepărteze conflictul şi tulburările, pentru a reduce tensiunea. Relaţiile sale sunt rareori la înaălţimea înaltelor sale expectaţii emoţionale şi trebuinţei sale de a le realiza, ceea ce duce adeseori la dezamăgirea caracteristică fixaţiei de mamă, luând fie forma unui ataşament puternic, fie a unui resentiment faţă de ea. Totdeauna are reţineri mentale şi tinde să fie reţinut şi neataşat. Simte că primeşte mai puţin decât îi este cuvenit, că va trebui să se conformeze şi să facă faţă cât mai bine situaţiei. Simte nepăsare, se simte închis şi anxios, consideră circumstanţele îl forţează să-şi reţină dorinţele. Vrea să evite conflictele deschise de alţii şi să aibă pace şi linişte.(x) Revendicativ şi deosebit în relaţiile sale cu partenerul sau cu cei apropiaţi, dar grijuliu să evite un conflict deschis, deoarece acesta I-ar putea reduce perspectivele de realizare a aparenţelor şi ideilor. Egocentric şi de aceea uşor influenţabil.

=0 =2 Gri/ Verde =0 =3 Gri/ Roşu =0 =4 Gri/ Galben =0 =5 Gri/ Violet =0 =6 Gri/ Maro =0 =7

Vrea să se implice moral şi să obţină satisfacţie din activitatea sexuală.

Circumstanţele sunt de aşa natură încât se simte forţat în prezent la

Gri/ compromisuri, dacă vrea să fie lipsit de afecţiune sau de o participare Negru completă. ___________________________________________________________________________

= 1 … Albastru/ …
=1 Albastru/ =1 =0 Albastru/ Gri =1 =2 Albastru/ Verde =1 =3 Albastru/ Roşu =1 =4 Albastru/ Galben =1 =5 Albastru/ Violet =1 =6 Albastru/ Maro Exigent în revendicările sale emoţionale şi foarte deosebit în alegerea partenerului. Dorinţa de independenţă emoţională împiedică orice profunzime a participării. Egocentric şi de aceea uşor influenţabil, fiind destul de izolat în ataşamentele sale. Capabil să obţină satisfacţie fizică din activitate sexuală dar este înclinat să se închidă emoţional, ceea ce îl împiedică de la o participare profundă. Are cerinţe emoţionale înalte şi apropiată, dar nu printr- o mare profunzime a sentimentului vrea o legătură Rămâne apropiată. neataşat emoţional, chiar într-o relaţie

Crede că nu primeşte ceea ce i se cuvine, că nici nu este înţeles cum se cuvine şi nici apreciat în mod adecvat. Simte că este forţat să se conformeze şi în relaţiile apropiate nu se simte implicat emoţional. Se simte dezmoştenit şi nefericit datorită dificultăţilor de obţinere a nivelului esenţial de cooperare şi de armonie pe care îl doreşte. (x)

=1 =7 Albastru/

Inhibat emoţional. Se simte forţat la compromisuri, ceea ce îl împiedică şi face dificilă realizarea unui ataşament stabil.

Negru ___________________________________________________________________________

= 2 … Verde/ …
=2 Verde/ =2 =0 Verde/ Gri =2 =1 Verde/ Albastru Situaţia îl împiedică să se statornicească, dar simte că trebuie să facă faţă lucrurilor, aşa cum sunt, cât mai bine. O lipsă de încredere pe care nu o admite îl face să aibă griji, să evite conflictul deschis şi simte că trebuie să facă faţă cât mai bine lucrurilor, aşa cum sunt ele. Crede că nu primeşte ceea ce i se cuvine, că nu este înţeles cum trebuie şi nici nu este adecvat apreciat. Simte că este forţat să se conformeze şi că în relaţiile apropiate nu participă emoţional.

=2 =3 Verde/ Roşu =2 =4 Verde/ Galben =2 =5 Verde/ Violet

Nefericit datorită rezidenţei pe care o simte de fiecare dată când încearcă să se afirme. Indignat şi revoltat datorită acestor eşecuri, dar pentru a putea avea linişte şi pace face toate ajustările necesare şi este apatic.(x) Simte că este încărcat cu mai mult decât partea care i sar cuveni din probleme. În orice caz, îşi vede numai de scopurile sale şi încearcă să depăşească dificultăţile prin flexibilitate şi adaptabilitate. Simte că primeşte mai puţin decât i se cuvine şi că nu există nimeni în care să poată avea încredere cu înţelegere şi simpatie. Emoţiile îngrădite îl fac uşor ofensabil dar îşi dă seama că trebuie să facă faţă cât mai bine împrejurărilor, aşa cum sunt ele.

=2 =6 Verde/ Maro =2 =7

Se simte într-o situaţie neconfortabilă sau de profundă întristare (necaz) şi caută o cale prin care să obţină alinare. Capabil să obţină satisfacţie din activitate sexuală.(x) Circumstanţele suntrestrictive şi stânjenitoare, făcându-l să renunţe pentru moment la toate bucuriile şi plăcerile. (x)

Verde/ Negru ___________________________________________________________________________

= 4 … Galben/ …
=4 Galben/ Se agaţă de credinţa în realismul aparenţelor şi idealurilor sale, dar are nevoie de încurajare şi încredere în sine. Aplică standarduri foarte exacte în alegerea unui partener şi vrea garanţii pentru a nu pierde sau pentru a nu fi dezamăgit. Vrea să participe emoţional, dar este revendicativ şi deosebit în alegerea partenerului şi în relaţiile cu cei apropiaţi lui. Are nevoie de încurajare şi are grijă să evite conflictul deschis, deoarece acesta ar putea reduce şansele de realizare a speranţelor sale. Exigent în revendicările sale emoţionale, mai ales în momentele de intimitate, rămânând frustrat în dorinţa sa de uniune perfectă. Simte că este încărcat cu mai mult decât I se cuvine din probleme. În orice caz îşi vede numai de scopurile sale şi încearcă să depăşească dificultăţile întâmpinate prin flexibilitate şi adaptabilitate. Vrea să-şi extindă domeniile de activitate şi insistă pe realismul speranţelor şi ideilor sale. Întristat de teama că ar putea fi împiedicat de la a face ceea ce doreşte, are nevoie atât de condiţii liniştite cât şi de o încurajare calmă pentru a-şi restabili

=4 =0 Galben/ Gri

=4 =1 Galben/ Albastru =4 =2 Galben/ Verde =4 =3 Galben/ Roşu

încrederea în sine.(x)

=4 =5 Galben/ Violet =4 =6 Galben/ Maro

Insistă pe faptul că dorinţele şi trebuinţele sale sunt realiste, dar are nevoie de încurajare şi de încredere în sine. Egocentric şi de aceea uşor ofensabil. Foarte exigent în standardele pe care le aplică în alegerea partenerului şi caută o perfecţiune destul de nerealistă în viaţa sa sexuală.

Insistă pe realismul scopurilor sale şi le urmăreşte cu o îndârjită Galben/ exclusivitate, chiar dacă circumstanţele îl formează la compromisuri. Negru Foarte exigent în standardurile pe care le aplică în alegerea partenerului. ___________________________________________________________________________ =4 =7

= 5 … Violet/…
=5 Violet/ lui. =5 =0 Violet/ Gri =5=1 Violet/ Albastru =5 =2 Violet/ Verde Egocentric şi de aceea uşor ofensabil. Sensibil şi sentimental, dar ascunde acest lucru tuturor, în afara celor foarte apropiaţi Vrea să participe emoţional, deoarece se simte destul de izolat şi singur. Egocentric şi de aceea uşor ofensabil, deşi încearcă să evite conflictul deschis. Se simte destul de izolat şi singuratic, dar este prea rezervat pentru a-şi putea permite să realizeze ataşamente profunde. Egocentric şi de uşor ofensabil. Simte că primeşte mai puţin decât I se cuvine, că nu există nimeni pe care să se poată sprijini pentru a obţine simpatie şi înţelegere. Emotivitatea îngrădită şi o anume egocentricitate îl fac uşor ofensabil, dar şi îşi dă seama că trebuie să facă cât mai bine faţă lucrurilor.

=5 =3 Violet/ Roşu = 5=4 Violet/ Galben/ =5 =6 Violet/ Maro =5 =7

Se întristează când trebuinţele şi dorinţele sale sunt greşit înţelese şi simte că nu are spre cine să-şi îndrepte privirea sau să sprijine. Egocentric şi de aceea uşor ofensabil. (x) Insistă asupra realismului ideilor şi speranţelor sale, dar are nevoie de încurajare. Egocentric, deci uşor ofensabil. Egocentric şi de aceea uşor ofensabil. Capabil să obţină satisfacţie fizică din activitatea sexuală, dar tinde să se menţină emoţional la distanţă.

Condiţiile sunt de aşa natură încât nu-şi va permite să participe intim Violet/ fără a formula rezerve mentale. Foarte exigent în standardurile pe care Negru le aplică în alegerea partenerului. ___________________________________________________________________________

= 6 … Maro/ …
=6 Maro/ Capabil să obţină satisfacţie din activitatea sexuală.

=6 =0 Vrea să participe emoţional, şi este capabil să obţină satisfacţie din Maro/ activitatea sexuală, dar încearcă să evite conflictul. Gri =6=1 Maro/ Albastru =6 =2 Maro/ Verde Capabil să obţină satisfacţie din activitatea sexulaă, dar neliniştit şi înclinat spre deschidere emoţională, care îl împiedică să participe profund. Simte că nu poate face prea mult în legătură cu problemele şi dificultăţile existente şi că trebuie să facă cât mai bine faţă problemelor, aşa cum sunt ele. Capabil să obţină satisfacţie fizică din activitatea sexuală.

=6 =3 Maro/ Roşu = 6=4 Maro/ sexuală. Galben/ =6 =5 Maro/ Violet =6 =7 Maro/ Negru

Se simte prins într-o situaţie neconfortabilă şi de profundă întristare (necaz) şi caută o cale prin care să obţină satisfacţie fizică din activitatea sexuală, arătând că nu este vorba nici de nelinişte nici de tulburare emoţională. (x) Foarte exigente standardele pe care le aplică în alegerea partenerului şi urmăreşte o destul de nerealistă perfecţiune în viaţa

Egocentric şi de aceea uşor ofensabil. Capabil să obţină satisfacţie fizică din activitatea sexuală, dar tinde să se menţină emoţional la distanţă. Circumstanţele îl forţează la compromisuri şi la a renunţa la unele plăceri, pentru moment. Capabil să obţină satisfacţie fizică din activitatea sexuală.

________________________________________________________________ = 7 … Negru/ …
=7 Negru/ =7 =0 Negru/ Gri Simte că lucrurile îi barează calea, că circumstanţele îl forţează la compromis şi la renunţare la unele plăceri pentru prezent. Circumstanţele sunt de aşa natură încât se simte forţat în prezent la compromisuri dacă vrea să evite să fie lipsit de afecţiune şi de la participare completă.

=7=1 Negru/ Albastru

Inhibat emoţional. Se simte forţat la compromisuri, fiindcă e dificil pentru el să realizeze un ataşament emoţional stabil.

=7 =2 Negru/ Verde =7 =3 Negru/ Roşu = 7=4 Negru/ Galben/ =7 =5 Negru/ Violet =7 =6

Circumstanţele îl forţează la compromisuri, la reprimarea speranţelor şi cerinţelor sale şi în a se lipsi în prezent de unele din lucrurile pe care le doreşte. Circumstanţele sunt restrictive şi forţându-l să renunţe în prezent la toate bucuriile şi plăcerile. (x) stânjenitoare,

Insistă pe realismul scopurilor sale şi le urmăreşte cu îndârjire chiar dacă circumstanţele îl forţează la compromisuri. Foarte exigent în standardele pe care le aplică în alegerea partenerului. Condiţiile sunt de aşa natură încât nu-şi poate permite să participe emoţional fără unele restricţii mentale. Circumstanţele îl forţează la compromis şi la a se lipsi de unele plăceri în prezent. Capabil de a obţine satisfacţie din activitatea

Negru/ sexuală. Maro ___________________________________________________________________________

T A B E L U L IV: F U N C Ţ I I L E: –

În imediata apropiere a tuturor combinaţiilor + şi – este plasată o cifră exprimată în procente în tabelele de 8 culori. De exemplu: când 0,9% apare lângă combinaţia –0–1, aceste procente ilustrează frecvenţa medie de selctare a fiecărei combinaţii de culori şi au fost obţinute din rezultatele a 36.892 de teste administrate unor studenţi de sex masculin a căror vârstă este cuprinsă între 20-30 ani. - 0 … Gri/ …
–0 agitaţie (pentru Gri/ „agitaţie”.) 23,1% Interpretarea fiziologică: manifestă nerăbdare şi

poziţia VIII şi mai ales atunci când este clasificat ca Interpretarea psihologică: simte că viaţa are de oferit

mult şi că există lucruri importante de realizat – că viaţa trebuie trăită din plin, de aceea îşi urmăreşte ţelurile cu o intensitate deosebită şi nu lasă să-I scape nimic. Se angajează profund şi riscă să devină incapabil de a examina lucrurile cu suficientă obiectivitate sau cu destul calm, de aceea este nervos. Nu poate lăsa lucrurile aşa cum sunt şi simte că nu-şi poate găsi liniştea decât atunci când şi-a atins scopul. Pe scurt: angajare plină de nerăbdare. –0–1 cedeze. Se Gri/ limită, Albastru 0,9% Interpretarea fiziologică: refuză s se relaxeze sau să menţine într-o stare de epuizare şi de depresiune la menţinându- se activ (în special la poziţia 7-8 şi într-o mai mică măsură în poziţiile 6-7). Interpretarea psihologică: o situaţie sau o relaţie este nesatisfăcătoare şi se simte neputincios de a o modifica pentru a ajunge la sentimentul de aparenţă de care are nevoie; nu se arată dornic să-şi expună vulnerabilitatea, fapt pentru care continuă să opună rezistenţă aceste stări de lucruri dar se simte dependent de acest ataşament; aceasta nu numai că îl deprimă şi îl face iritabil şi nerăbdător, producându-i o considerabilă agitaţie şi impulsul de a evada din această situaţie, fie pe plan fizic, fie pe plan mintal; poate suferi capacitatea de concentrare. Pe scurt: nemulţumire plină de agitaţie. (xx) Grupul + este de aceea necesar ca o compensaţie. Interpretarea fiziologică: puterea voinţei şi perseverenţa sunt în pericol de a fi deprimate de stresul excesiv (în special poziţiile 7-8, dar şi 6-7). Interpretarea psihologică: curajul în faţa vieţii şi tenacitatea au slăbit; se simte suprasolicitat, extenuat şi lipsit de un ţel dar continuă să se menţină pe poziţie; simte această situaţie adversă ca pe o presiune morală reală, tangibilă care îi este intolerabilă şi de care vrea să scape, dar se simte incapabil să ia hotărârea necesară. Pe scurt: presiune indecisă (xx) Grupul + este necesar ca o compensaţie. Interpretarea fiziologică: agitaţie reprimată, rezultată din încercarea de a se opune oricărei forme de stimulare sau excitaţie;

–0–2 Gri/ Verde 0,4%

–0–3 Gri/

Roşu 0,5%

poate duce la iritabilitate, izbucniri de furie sau chir la nevroze sexuale; există posibilitatea unor boli cardiace. Interpretarea psihologică: situaţia este privită ca ameninţătoare şi periculoasă; este furios la culme la gândul că nu va fi în stare să-şi realizeze ţelurile şi este deprimat datorită sentimentului de incapacitate de remediere a lucrurilor; este încordat la maximum şi se simte copleşit, posibil până la punctul unei stări de apatie nervoasă. Pe scurt: iritabilitate ineficace (xx) Grupul + este necesar ca o compensaţie. Interpretarea fiziologică: stresurile rezultate din sentimentul de nemulţumire au dus la o stare de agitaţie (în special poziţiile 7-8, dar şi 6-7 într-o măsură mai mică). Interpretarea psihologică: speranţele neîmplinite au dus la nesiguranţă şi la o vigilenţă plină de nelinişte; are nevoie acută de a se simţi singur şi protejat de dezamăgiri ulterioare, fiind neglijat sau pierzând din poziţie şi prestigiu; se îndoieşte că lucrurile se vor putea ameliora în viitor, dar fără îndoială că este înclinat să formuleze cereri exagerate sau să respingă compromisul. Pe scurt: nesiguranţa plină de nelinişte (xx) Grupul + este necesar ca o compensaţie. Interpretarea fiziologică: stres datorat unei sensibilităţi reprimate (poziţiile 7-8 şi în special când este categorisit ca „anxietate”). Interpretarea psihologică: găseşte plăcere în tot ceea ce e plin de gust, graţios şi sensibil dar îşi menţine stilul de interpretare şi apreciere critică şi refuză să fie doborât la pământ dacă nu i-ar fi garantată la modul absolu autenticitatea şi integritatea; de aceea, menţine un control strict şi vigilent al relaţiilor emoţionale, deoarece trebuie să ştie cu precizie cum stă, cere completă sinceritate ca protecţie împotriva propriei tendinţe de a fi prea încrezător. Pe scurt: cordialitate controlată Interpretarea fiziologică: reprimarea cerinţelor fizice şi nervoase ale corpului (la poziţia 7-8 şi în special când este clasificată

–0–4 Gri/ Galben 1,7%

–0–5 Gri/ Violet 1,7%

–0–6 Gri/

Maro 3,8%

ca anxietate). Interpretarea psihologică: situaţia existentă este dezagreabilă; are nevoie nesatisfăcută de a se alia cu alte persoane ale căror standarde sunt la înălţimea propriilor sale idei şi să evadeze din ierarhia socială; controlul pe care-l exercită asupra instinctelor senzoriale îi restringe capacitatea de a se dărui, dar starea de izolare la care ajunge îl duce la îndemnul de a ceda în faţa lucrurilor şi de a-şi permite să se unească cu o altă persoană acest lucru îl tulbură, căci astfel de instincte sunt considerate de el ca slăbiciuni ce se cer depăşite şi stăpânite; simte că numai printr-o autoconstrângere continuă şi fermă poate să-şi menţină atitudinea sa de superioritate individuală; vrea să fie iubit şi admirat doar că este vorba de el, are nevoie de atenţie, stimă şi recunoaşterea celorlalţi. Pe scurt: solicită stima unui individ excepţional.

Interpretarea fiziologică: manifestă susceptibilitate exagerată faţă de Gri/ stimulii externi (la poziţia 7-8 şi în special când este clasificată ca Negru anxietate). Interpretarea psihologică: vrea să depăşească un sentiment de gol şi să umple vidul care simte că îl separă de ceilalţi; este nerăbdător să trăiască viaţa sub toate aspectele sale, să satisfacă posibilităţile acesteia; de aceea, resimte orice rezistenţă sau limitare şi insistă să fie liber şi nestânjenit în ceea ce vrea să întreprindă. Pe scurt: autodeterminism plin de aşteptare. ___________________________________________________________________________ –0–7

- 1 … Albastru/ …
–1 Albastru/ Interpretarea fiziologică: refuză să se relaxeze; menţinerea stării de extenuare şi presiune la limita extremă prin continuarea activităţii (în special la poziţia 8, cu mult mai puţin la poziţia 6). Interpretarea psihologică: o situaţie existentă sau o legătură este nesatisfăcătoare dar se simte neputincios de a o schimba pentru a ajunge la sentimentul de apartenenţă de care are nevoie; nu este dornic să-şi expună vulnerabilitatea de aceea, continuă să se opună acestei stări de lucruri, deci se simte dependent de ataşament; aceasta nu numai că îl deprimă dar îl face iritabil şi nerăbdător, producându-i un neastâmpăr considerabil şi stimulul de a ceda din situaţie, fie realmente, fie cel puţin în gând; capacitatea

de concentrare poate suferi. Pe scurt: nemulţumire plină de neastâmpăr (x). (Grupul + e de aceea necesar ca o compensaţie). –1–0 Albastru/ Interpretarea fiziologică: manifestă nerăbdare şi neastâmpăr şi este înclinat să fie deprimat (la poziţia 7-8). Interpretarea psihologică: simte că nu poate controla situaţia pentru a crea sentimentul de apartenenţă de care are nevoie şi astfel se menţine nedoritor de a se lăsa fără rezerve în mâinile altcuiva. Opune rezistenţă unei condiţii sau unei legături pe care o consideră ca pe o responsabilitate descurajantă; simte că viaţ are mult mai mult de oferit şi se poate să rămână nerăbdător şi iritabil până când obţine tot ceea ce simte că încă îi lipseşte; stimulul de a evada din această stare de lucruri nesatisfăcătoare îl duce la o stare de neastâmpăr şi instabilitate; capacitatea de concentrare poate avea de suferit. (x) Pe scurt: neîmplinire plină de neastâmpăr şi nerăbdare. (Grupul + ca o compensaţie). Interpretarea fiziologică: puterea voinţei şi perseverenţa sunt în pericol de a fi prevalate de un stres excesiv (în special la poz. 7-8 dar şi pentru 6-7). Interpretarea psihologică: curajul în faţa vieţii şi tenacitatea sunt supraîncărcate de tentativa continuă de a depăşi dificultăţile existente; îşi menţine obiectivele pe care şi le-a impus dar se simte supus unei presiune intolerabile; consideră că este imposibil să modifice situaţia într-una de cooperare şi încredere reciprocă şi astfel doreşte să se detaşeze cu totul de ea. Pe scurt: presiunea creată în urma stresului şi a (Grupul + necesar ca o compensaţie). –1–3 Albastru/ Roşu 0,2% Interpretarea fiziologică: agitaţie reprimată, rezultată din relaţiile personale nesatisfăcătoare sau discordante; poate duce la iritabilitate, izbucniri de furie sau nevroză sexuală; există posibilitatea apariţiei unei maladii cardiace. Interpretarea psihologică: o suferinţă considerabilă rezultată din unele legături nesatisfăcătoare; el se simte neputincios să restabilească afinitatea şi orice asemănare a încrederii

–1–2 Albastru/ Verde 0,2%

conclictelor. (x)

reciproce, astfel, că situaţia este privită ca o stare deprimantă şi nefericită pe care trebuie să continue să o tolereze; este hărţuit până la punctul epuizării nervoase. (xxx) Pe scurt: dezechilibru lipsit de ajutor şi iritabil. (Grupul + necesar ca o compensaţie). – 1– 4 Albastru/ Galben 0,2% Interpretarea fiziologică: stresul şi anxietatea au rezultat din dezamăgirea emoţională (în special la poz. 7-8 dar şi la 6-7). Interpretarea psihologică: o legătură emoţională nu mai continuă în mod curgător, s-a dovedit a fi profund dezamăgitoare şi acum este privită ca o legătură deprimantă; în timp ce pe de o parte i-ar place să se elibereze cu totul din acest ataşament, pe de altă parte nu vrea să piardă nimic şi nici nu riscă nesiguranţa şi posibilitatea unei deziluzii ulterioare; aceste emoţii contradictorii îi agavează strea într-o aşa măsură încât încearcă să le refuleze sub masca unei atitudini reci şi grave. Pe scurt: stresul rezultă din deziluzii emoţionale. (xxx) (Grupul + este necesar ca o compensaţie). Interpretarea fiziologică: stresul rezultă din lipsa de înţelegere reciprocă (în special poz.7-8, mai puţin la 6-7). Interpretarea psihologică: o situaţie existentă este nesatisfăcătoare şi el se simte incapabil să o amelioreze fără a dori o cooperare; nevoia de înţelegere, de efectuare a unui schimb echitabil pe plan afectiv rămâne nesatisfăcută, acum are sentimentul că este ţintuit, fapt care duce la nerăbdare, iritabilitate şi dorinţa de a evada. Pe scurt: nerăbdarea rezultă dintr-o continuă neînţelegere. (Grupul + este necesar ca o compensaţie). Interpretarea fiziologică: simte că trebuie să se bucure de cooperare înainte ca situaţia existentă să se îmbunătăţească; lipsa de apreciere şi înţelegere îl fac să simtă că nu există garanţii reale şi nemulţumirea dă loc unei sensibilităţi exagerate; vrea să se simtă mai sigur şi mai în voie; i-ar face bucurie să scape de ceea ce consideră el ca fiind acum o legătură deprimantă şi să-şi

– 1– 5 Albastru/ Violet 2%

– 1– 6 Albastru/ Maro 0,6%

restabilească propria individualitate; acest act de închistare în sine îi creează greutăţi dacă doreşte să se dăruiască, dar izolarea la care ajunge îl duce la imperativul că îi cere să cedeze şi să se contopească cu o altă persoană. Acest lucru îl tulbură, deoarece el consideră astfel de instincte ca slăbiciuni pe care trebuie să le depăşească, simte că nu-i revine altceva de făcut decât să-şi impună propria sa individualitate printr-o continuă închidere în sine, că numai aceasta îi poate permite să-şi menţină poziţiile pentru a învinge dificultăţile pe care le întâmpină în prezent. Pe scurt: are o nemulţumire emoţională care ia naştere din lipsa de apreciere. – 1– 7 Albastru/ Negru 9% Interpretarea fiziologică: nemulţumirile pe plan emoţional au dat naştere unei dorinţe supărătoare şi plină de nerăbdare pentru câştigarea independenţei care duce la stres şi neastâmpăr (la poz. 7-8 şi mai puţin sever 6-7) Interpretarea psihologică: o situaţie existentă sau o relaţie se dovedeşte a fi nesatisfăcătoare dar se simte incapabil să o amelioreze fără o cooperare binevoitoare: Nu vrea să-şi expună vulnerabilitatea şi de aceea consideră că nu este cazul să manifeste afecţiune sau să fie peste măsură de expansiv: Îşi priveşte relaţiile ca pe legături deprimante şi deşi vrea să fie independent şi nestingherit în acţiunile sale, nu vrea să rişte să piardă ceva. Toate acestea îl fac să reacţioneze cu sensibilitate şi nerăbdare, în timp ce îndemnul de a se debarasa de toate duce la o stare considerabilă de nerăbdare. Capacitatea de concentrare poate suferi. Pe scurt: manifestă o instabilitate plină de nerăbdare rezultată din nemulţumiri pe plan emoţional. (Grupul + este necesar ca o compensaţie).

- 2 … Verde/ …
–2 Verde/ 2,8% Interpretarea fiziologică: puterea sa de voinţă şi capacitatea de a rezista unei opoziţii sunt în pericol de a fi dominate de stresul excesiv, în special la poz. 8, la poz.6 acest lucru este mai puţin pronunţat, totuşi prezent. Interpretarea psihologică:tenacitatea şi puterea de voinţă necesare pentru a lupta cu dificultăţile existente a slăbit în intesitate şi se simte împovărat peste măsură, extenuat şi fără ţel dar continuă să-şi menţină poziţiile. Simte această situaţie ca pe o apăsare

palpabilă şi reală, care este intolerabilă şi de care vrea să scape, dar se simte incapabil să ia hotărârea necesară. Pe scurt: refuză să întreprindă măsurile necesare pentru a rezolva o situaţie stresantă. (Grupul + este necesar ca o compensaţie). –2–0 Interpretarea fiziologică: capacitatea de a rezista premiselor pentru Verde/ care a fost solicitată la maximum, ducând la stres şi la un sentiment de Gri înfrângere, nerăbdare şi iritabilitate (în special la poz.8 dar şi într-o 0,7% măsură mai redusă la poz. 6-7). Interpretarea psihologică: şi-a pierdut curajul în faţa vieţii şi puterea de voinţă necesare pentru ducerea luptei cu dificultăţile existente. Se simte împovărat peste măsură şi lipsit de ţel dar continuă să-şi menţină poziţiile şi încă îşi urmăreşte obiectivele cu o intensitate sălbatică.Acest lucru îl supune la o apăsare intolerabilă de care vrea să scape dar nu se poate aduna pentru a lua hotărârea necesară. Ca atare, rămâne bine fixat în problemă, neputând nici să o vadă în mod obiectiv, nici să se debaraseze de ea – nu poate lăsa lucrurile să meargă de la sine şi simte că nu va avea linişte decât atunci când îşi va atinge obiectivul. Pe scurt: implicare nerezolvată. (Grupul + este necesar ca o compensaţie). –2–1 Verde/ Albastru 0,3% Interpretarea fiziologică: nemulţumit pe plan emoţional, având redusă capacitatea de a rezista unei opoziţii sau dificultăţilor. Sentiment de stres şi înfrângere. Interpretarea psihologică: şi-a pierdut curajul în faţa vieţii şi puterea voinţei necesare pentru a duce lupta cu dificultăţile existente, care îi apar ca o opoziţie deliberată. Îşi menţine poziţiile dar este supus unei presiuni intolerabile. Are nevoie de cooperare şi împlinire emoţională şi simte că fără acestea nu îi rămâne nimic de făcut pentru a ameliora situaţia existentă. Vrea să scape repede de toate. Pe scurt: apăsare care rezultă din stres şi neînţelegere. (Grupul + este necesar ca o compensaţie). Interpretarea fiziologică: trece printr-o stare de nefericire şi agitaţie care rezultă din tentativa de a evita orice formă de

–2–3 Verde/

Roşu 92%

stimulare sau emoţie. Priveşte mediul înconjurător ca pe ceva ostil şi simte o mare presiune care-l apasă. Are ieşiri de furie pline de iritare cu posibilitatea apariţiei unei nevroze sexuale sau maladii cardiace. Interpretarea psihologică: este nefericit datorită ostilităţii aparente a mediului înconjurător. Se simte forţat şi supus unei apăsări considerabile. Are o atitudine plină de revoltă şi resentiment faţă de ceea ce consideră ca pretenţii nerezonabile faţă de persoana sa, dar se simte neputincis să stăpânească situaţia şi să se apere. Pe scurt: atitudine rebelă plină de neputinţă. (xxx)

Interpretarea fiziologică: stresul şi anxietatea se datorează Verde/ conflictului dintre expectativă şi necesitate în urma unei deziluzii acute. Galben Interpretarea psihologică: deziluzile şi speranţele neîmplinite au dat loc unei nesiguranţe pline de anxietate în timp ce îndoielile că lucrurile nu se vor îndrepta în viitor duc la amânarea hotărârilor esenţiale. Acest conflict dintre speranţă şi necesitate creează o apăsare considerabilă. În loc de a rezolva acest lucru căutând să ia hotărârea esenţială, este posibil să se piardă în urmărirea unor amănunte neesenţiale, ca o cale de evadare. Pe scurt: oscilare însoţită de un sentiment de înfrângere. (xxx) _________________________________________________________________________ –2–4

- 3 … Roşu/ …
–3 Roşu Interpretarea fiziologică: agitaţie reprimată şi îngrădită rezultată din încercarea de a rezista la orice stimulare adiţională, ducât la iritabilitate, explozii de mânie sau chiar nevroze sexuale. Există o posibilitate de deranjament cardiac (mai ales în poz. 8, dar totuşi, prezent în poz. 6). Interpretarea psihologică: situaţia este privită ca periculoasă şi ameninţătoare. Ofensat la gândul că nu va fi capabil să-şi realizeze scopurile şi întristat de sentimentul de lipsă de ajutor pentru remedierea situaţiei. Supraevaluativ, se simte copleşit probabil până la punctul unei sleiri nervoase. Pe scurt: neajutorat. (xx) (Grupul + devine necesar ca o compensaţie).

–3–0 Roşu/ Gri

Interpretarea fiziologică: agitaţie reprimată rezultând din încercarea de a rezista la orice stimulare adiţională, fără răbdare, iritabil şi inegal, cu posibilitatea de hipertensiune sau altă tulburare cardiacă (mai ales în poz. 7-8, dar, de asemenea, într-o măsură mai mică în poz. 6-7). Interpretarea psihologică: situaţia e privită ca periculoasă şi ameninţătoare. Revoltat că este ameninţat lucru pentru care s-a străduit atât de mult şi incapabil să împiedice ameninţarea, se teme că e pe punctul să-l piardă cu desăvârşire. Incapabil să vadă obiectiv situaţia dar extrem de agitat şi nu se poate relaxa în încercările sale de a îndepărta această ameninţare a dorinţelor. Solicitat la maxim se simte copleşit până la nivelul unei sleiri nervoase. Pe scurt: agitaţie disperată. (xx) (Grupul + e o încercare de compensaţie).

–3–1 Roşu/ Albastru 0,2%

Interpretarea fiziologică: agitaţie reprimată rezultând din încercarea de a rezista la orice stimulare adiţională, combinată cu inabilitatea de a se relaxa îl determină să treacă dincolo de capacitatea resurselor sale. Neliniştit, iritabil şi agitat, cu posibilitatea unei hipertensiuni sau a unei alte tulburări cardiace. Interpretarea psihologică: nemulţumit de stadiul nesatisfăcător al unor socieri apropiate. Se simte incapabil de a întreprinde ceva pentru refacerea afinităţii şi încrederii reciproce şi consideră că este prăbuşit, într-o situaţie nefericită din care nu poate scăpa. Pe scurt: nemulţumire rezultând din dezarmonie. (xxx) (Grupul + se impune ca o compensaţie). Interpretarea fiziologică: agitaţie neajutorată şi incapacitatea de a controla evenimentele îl supun la un mare stres. Posibilitatea unor tulburări cardiace şi/sau spasm muscular. Interpretarea psihologică: puternic nefericit de ceva ce apare ca mediu ostil. Simte că este supus la o opresiune intolerabilă şi condus împotriva voinţei sale. Revoltat şi indignat de ceea ce consideră a fi nişte cerinţe nerezonabile faţă de el, dar se simte incapabil de a controla situaţia sau de a se proteja pe sine în vreun fel.

–3–2 Roşu/ Verde 0,1%

Pe scurt: indignare neajutorată. (xx) (Grupul + este de aceea necesar ca o compensaţie). –3–4 Roşu/ Galben 1,5% Interpretarea fiziologică: stresurile rezultate din dezamăgiri au dus la agitaţie şi anxietate. Interpretarea psihologică: dorind să facă o impresie bună, dar îngrijorat şi neîncrezător în legătură cu posibilitatea de a reuşi. Simte că are mai multe drepturi decât I se recunosc şi devine neajutorat şi întristat când circumstanţele îi stau împotriva. Găseşte cea mai simplă posibilitate de eşec ca fiind extrem de dezorganizată. Acest lucru putând să-l ducă când la epuizare nervoasă. Se consideră o victimă care a fost coruptă şi înşelatăş confundă această dramatizare cu realitatea şi încearcă să se convingă pe sine că eşecul său în a obţine poziţia şi recunoaşterea este greşeala altora. Pe scurt: o justificare de sine nerealistă. (xxx) (Grupul + este necesar de aceea ca o compensaţie). Interpretarea fiziologică: stres rezultat din frustrările în încercarea de a realiza securitate şi înţelegere. Interpretarea psihologică: receptivi la stimuli externi, vrea să trăiască totul intens dar găseşte situaţia existentă extrem de frustrantă. Are nevoie de înţelegere simpatetică şi de sentimentul siguranţei. Nemulţumit de aparenta sa capacitate de a-şi realiza scopurile. Pe scurt: empatie frustrată. (xx) (Grupul + devine necesar ca o compensaţie). Interpretarea fiziologică: tensiune apărută din epuizare nervoasă sau din stres sexual datorită unei excesive reţineri de la sine. Interpretarea psihologică: se simte neapreciat şi găseşte situaţia existentă ca dezagreabilă. Vrea recunoaşterea şi aprecierea altora pentru a compensa lipsa oamenilor de acest fel cu care să se alieze şi să devină mai sigur. Autoreţinerea simţurilor face pentru el dificilă dăruirea dar izolarea care rezultă duce la impulsul de a capitula şi de a se contopi cu altul. Aceasta îl tulbură, deoarece consideră aceste instincte ca slăbiciuni pe care trebuie să le depăşească. Numai prin a nu le ceda simte că poate sta în faţa dificultăţilor situaţiei. Vrea să I se dea consideraţie, să fie preţuit ca sociat, partener de dorit şi de admirat pentru calităţile sale.

–3–5 Roşu/ Violet 0,8%

–3–6 Roşu/ Maro 0,6%

Pe scurt: nesiguranţă apărută din lipsa de aliaţi. (x) (Grupul + devine necesar ca o compensaţie). Interpretarea fiziologică: stres apărut în urma frustărilor şi a unei Roşu/ situaţii nedorite. Negru Interpretarea psihologică: se simte prins într-o situaţie dezagreabilă 0,9% şi fără capacitatea de a o remedia. Mânios, se îndoieşte de capacitatea sa de a-şi realiza scopurile. Frustrat până la punctul epuizării nervoase, vrea să scape şi să simtă mai puţin restricţie, vrea să fie liber de a decide de unul singur. Pe scurt: dorinţa de independenţă frustrată. (x) (Grupul + este necesar ca o compensaţie). ___________________________________________________________________________ –3–7

- 4 … Galben/ …
–4 Galben/ Interpretarea fiziologică: stres rezultat din dezamăgire, care a dus la agitaţie (mai ales în poz.8, mult mai puţin decât în poz.6). Interpretarea psihologică: speranţele neîmplinite au dus la nesiguranţă şi la nelinişte. Are nevoie de siguranţă şi vrea să evite orice haleta dezamăgire ulterioară şi îi este teamă să nu fie neglijat sau să-şi piardă poziţia şi prestigiul. Se îndoieşte de posibilitatea evoluţiei mai fericite a lucrurilor şi această atitudine negativistă îl duce la exigenţe exagerate şi la refuzul unor compromisuri rezonabile. Pe scurt: pesimist agitat îi este teamă de pierderea prestigiului. (x) (Grupul + este necesar ca o compensaţie). Interpretarea fiziologică: nesiguranţa şi spaima de a nu pierde posibilităţile au dus la o stare de tensiune agitată. Interpretarea psihologică: simte că viaţa trebuie să-i dea mai mult şi că speranţele şi dorinţele sale trebuie să se realizeze în întregime. Nesiguranţa în care pluteşte îi determină destule necazuri şi este într-o stare de atenţie încordată pentru a nu scăpa nici o ocazie. Este nerăbdător, doreşte să evite orice cădere sau pierdere de poziţie ulterioară. Încearcă să se asigure că nu va fi trecut cu vederea şi are o mare nevoie de a se simţi în siguranţă. Pe scurt: se află într-o situaţie expectativă încordată. (x) (Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–4–0 Galben/ Gri 2,1%

–4–1 Galben/ Albastru

Interpretarea fiziologică: stresul şi anxietatea au rezultat în urma unei deziluzii pe plan emoţional (în special în poziţiile 7-8 dar şi 6-7). Interpretarea psihologică: o legătură emoţională nu mai are caracter uniform, s-a dovedit a fi extrem de deziluzionantă şi acum este privită ca deprimantă. În tim ce pe de haleta parte ar dori să se elibereze întru-totul de acest ataşament, pe de haleta parte nu vrea să piardă nimic şi nici să rişte nesiguranţa şi posibilitatea unor deziluzii ulterioare. Aceste emoţii contradictorii îi agravează starea de aşa manieră încât el încearcă să le ascundă sub masca unei atitudini severe şi rezervate. Pe scurt: stresul rezultă din deziluzii pe plan emoţional. (xxx) (Grupul + este necesar ca o compensaţie). Interpretarea fiziologică: stresul şi anxietatea se datorează conflictului dintre speranţă şi necesitate, în urma unei deziluzii acute. Interpretarea psihologică: deziluziile şi speranţele nerealizate au dat naştere unei nesiguranţe pline de anxietate, în tim ce îndoielile că lucrurile nu se vor îndrepta în viitor duce la amânarea hotărârilor esenţiale. Acest conflict dintre necesitate şi speranţă îi creează o tensiune considerabilă. În loc să rezolve această situaţie prin luarea hotărârii esenţiale, este posibil ca el să se cufunde în urmărirea aspectelor neesenţiale ca posibilitate de ieşire. Pe scurt: oscilare frustrată. (xxx) (Grupul + este necesar ca o compensaţie). Interpretarea fiziologică: stresul care a luat naştere din dezamăgiri a dus la agitaţie şi anxietate. Interpretarea psihologică: este nerăbdător să facă impresie bună dar este necăjit şi plin de îndoieli în ceea ce priveşte posibilităţile viitoare. Simte că are dreptul să spere la orice şi să se simtă neajutorat şi deziluzionat când împrejurările i se opun. Consideră doar posibilitatea ca eşec deosebit de şocant şi de aceea poate ajunge chiar la o prăbuşire nervoasă. Se consideră o victimă maltratată şi înşelată confundând această dramatizare

–4–2 Galben/ Verde 0,2%

–4 – 3 Galben/ Roşu 0,9%

cu realitatea. Încearcă să se convingă că nereuşita sa de a câştiga poziţie şi consideraţie este vina altora. Pe scurt: autojustificare nerealistă. (xxx) (Grupul + este necesar ca o compensaţie). –4 – 5 Galben/ Violet Interpretarea fiziologică: deziluziile l-au dus la o retragere plină de suspiciune şi închidere în sine şi izolare de ceilalţi (în poz. 7 şi 8, mult mai puţin în poz. 6 şi 7). Interpretarea psihologică: îşi refulează entuziasmul înnăscut şi firea plină de fantezie de teama că ar putea fi antrenat aiurea în urmărirea unor himere. Simte că a fost înşelat şi maltratat şi se retrage pentru a se menţine cu grija departe de ceilalţi. Veghează cu grijă şi cu spirit critic pentru a stabili dacă acţiunile altora îndreptate spre el sunt sincere – un gen de vigilenţă care uşor duce la suspiciune şi încordare. Pe scurt: aplică dictonul: „cine s-a fript cu ciorba suflă şi-n iaurt”; deziluzie emoţională care duce la o vigilenţă plină de neîncredere faţă de acţiunile celor din jur. (x) (Grupul + este necesar ca o compensaţie). Interpretarea fiziologică: stresul care a luat naştere din efortul de a ascunde preocuparea şi anxietatea sub o mască de neîncredere în sine şi de lipsă de preocupare. Interpretarea psihologică: situaţia existentă este dezagreabilă. Persoana se simte singură şi nesigură, deoarece are o nevoie nesatisfăcută de a se alia cu alţii al căror nivel este la fel de ridicat cu al său şi vrea să iasă din categoria oamenilor de rând. Acest sentiment de izolare îi sporeşte nevoia, transformând-o într-un îndemn insistent care este cu atât mai tulburător pentru suficienţa sa de sine din cauza însingurării pe care şi-o impune. Deoarece el vrea să demonstreze unicitatea propriului caracter, încearcă să-i refuleze nevoia unor contacte cu societatea şi optează pentru o atitudine de încredere de sine lipsită de preocupări pentru a-şi ascunde teama de inadecvare. Îi tratează cu dispreţ pe cei ce îndrăznesc să-i critice comportamentul. Totuşi, în spatele acestei arogări a unei atitudini de indiferenţă el într-adevăr tânjeşte după aprobarea şi aprecierea celor din jur. Pe scurt: deziluzie care duce la o pretinsă indiferenţă. (Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–4 – 6 Galben/ Maro 1,1%

___________________________________________________________________________

- 5 … Violet/ …
–5–1 Violet/ Albastru 0,9% Interpretarea fiziologică: refuză să se relaxeze sau să cedeze. Menţinerea epuizării şi deprimării la limita extremă prin faptul că el continuă să fie activ (mai ales în poz. 7-8, cu mult mai puţin 6-7). Interpretarea psihologică: relaţia exigentă este nesatisfăcătoare, dar se simte incapabil la o schimbare fără cooperare, nevoia de înţelegere, de a da şi de a primi afecţiune rămân neîmplinite. Acest fapt nu numai că îl deprimă, dar îl fac iritabil şi nerăbdător, producându-I neastâmpăr şi impulsul de a evada din situaţie, fie pe plan real, fie cel puţin pe plan mintal. Capacitatea de concentrare poate suferi. Pe scurt: neastâmpăr datorat insatisfacţiei emoţionale. (x) (Grupul + este necesar ca o compensaţie). Interpretarea fiziologică: stres rezultând dintr-un sentiment de minimalizare şi neînţelegere (mai ales în poz. 7-8, mai puţin poz.6-7). Interpretarea psihologică: se simte invidios datorită faptului că încrederea, afecţiunea şi înţelegerea nu-i sunt acordate şi că este tratat cu umilitoare lipsă de consideraţie. Consideră că i se neagă aprecierea necesară propriei preţuiri şi că nu poate face nimic în legătură cu acest fapt. Demoralizat de lupta sa singuratică împotriva dificultăţilor, fără vreo încurajare, simte că nu ajunge nicăieri, că în loc de admiraţia de care are nevoie este mereu înţeles greşit, vrea să scape de situaţie dar nu poate găsi puterea sufletească de a lua decizia necesară. Pe scurt: umilit datorită lipsei de apreciere. (x) (Grupul + devine astfel o compensare necesară).

–5–2 Violet/ Verde 0,5%

–5–3 Violet/ Roşu 0,3%

Interpretarea fiziologică: stres rezultând din frustrarea încercărilor de a realiza securitate şi înţelegere. Forţa nervoasă poate fi uneori serios epuizată şi există posibilitatea unor tulburări cardiace (poz.7-8, mai puţin poz. 7-6).

Interpretarea psihologică: răspunsul la stimulii exteriori sunt intense dar găseşte situaţia existentă extrem de frustrantă; are nevoie de o înţelegere simpatetică şi de sentimentul de securitate; nemulţumit de aparenta sa incapacitate de a-şi realiza ţelurile. Pe scurt: frustrare emoţională şi empatetică. (xx) –5–4 Violet/ Galben 0,9% Interpretarea fiziologică: dezamăgirea a dus la o retragere plină de suspiciune şi închidere în sine şi la izolare de ceilalţi (pentru poz.7-8, mai ales, pentru poz.6-7 mai puţin). Interpretarea psihologică: îşi reprimă entuziasmul înnăscut şi natura imaginativă de teama de a nu fi antrenat în urmărirea unei himere. Simte că a fost înşelat şi s-a abuzat de el, ceea ce-l face să stea retras departe de ceilalţi. Veghează cu grijă şi critic pentru a stabili dacă motivele altora, referitoare la el, sunt sincere – vigilenţă care uşor îl poate duce la suspiciune şi neîncredere. Pe scurt: dezamăgire emoţională ducând la o vigilenţă plină de neîncredere faţă de acţiunile celor din jur. (x) (Grupul + este necesar ca o compensaţie). Interpretarea fiziologică: stres apărut din incapacitatea de a menţine relaţii stabile în condiţiile dorite (numai poz.7-8 şi mai uşoară dacă nu este clasificată ca anxietate). Interpretarea psihologică: vrea un partener cu care să împărtăşească din plin o atmosferă de seninătate fără nici un nor dar constrângerea proprie de a-şi demonstra individualitatea îl conduce la adoptarea unei atitudini critice şi revendicative. Aceasta aduce tulburare şi antrenează alterarea perioadelor de legături strânse, aşa încât situaţia ideală pe care o doreşte nu se poate dezvolta. În ciuda impulsului de a-şi satisface dorinţele sale naturale îşi impune restricţii considerabile asupra instinctelor, încredinţat fiind că astfel îşi demonstrează superioritatea şi se ridică deasupra categoriei comune. Discernământ, spirit critic şi originalitate, are tact şi capacitate de discriminare. Aceste calităţi, combinate cu tendinţa sa de a-şi forma propriile puncte de vedere îi permit să judece lucrurile de unul singur şi să îşi exprime cu autoritate propria opinie. El se bucură de originalitate şi subtilitate, străduindu-se să-şi găsească aliaţi cu aceleaşi gusturi care să-l poată ajuta să se desfăşoare din punct de vedere intelectual. Doreşte admiraţia şi aprecierea din

–5–6 Violet/ Maro 1%

partea celorlalţi. Pe scurt: discriminare intelectuală sau estetică. Interpretarea fiziologică: stres rezultând dintr-o limitare sau restricţie Violet/ nedorită (numai dacă este considerată ca anxietate, în poz. 7-8). Negru Interpretarea psihologică: se străduieşte să obţină relaţii sincere, 3,5% fondate pe o încredere reciprocă şi înţelegere. Revendică libertatea deciziei fără să fie supus la vreo intervenţie opresivă din exterior şi fără să fie obligat de aceste compromisuri. Vrea să acţioneze numai în conformitate cu propriile convingeri. Pe scurt: revendică independenţă şi sinceritate. ___________________________________________________________________________ –5–7

- 6 … Maro/ …
–6 Maro/ 11,4% Interpretarea fiziologică: stres apărut din reprimarea dorinţelor fizice şi sexuale dintr-o insuficientă luare în considerare a necesităţilor organismului (numai în poz. 8 şi mai ales dacă este considerat anxietate). Interpretarea psihologică: are nevoie nesatisfăcută de a se alia cu alţii al căror nivel este la fel de înalt ca al său şi de a ieşi din turma oamenilor de rând. Această dorinţă pentru proeminenţă îl izolează şi îi împiedică proptitudinea de a se dărui liber, devenind implicit liber. Când vrea să abandoneze, priveşte acest lucru ca pe o slăbiciune căreia trebuie să-i reziste. Această reţinere de sine îl va ridica deasupra categoriei şi îi va asigura recunoaşterea ca personalitate unică şi distinctă, gândeşte. Pe scurt: revendică stimă din partea altora. Interpretarea fiziologică: stres apărut din refularea dorinţelor fizice sau sexuale şi dintr-o insuficientă consideraţie pentru necesităţile corporale (numai în poz. 7-8 şi mai ales dacă este considerat anxietate). Interpretarea psihologică: situaţia existentă este dezagreabilă, are o nevoie nesatisfăcută de a se alia cu alţii al căror standard este la fel de înalt ca al său şi de a se situa deasupra mulţimii comune. Controlul său asupra instinctelor senzuale îi reduce capacitatea de a se dărui, dar izolarea care rezultă îl duce la impulsul de a ceda şi

–6–0 Maro/ Gri 5,8%

de a-şi permite să se fuzineze cu alţii. Aceasta îl tulbură, deoarece astfel de instincte sunt privite ca slăbiciuni care trebuie depăşite; simte că numai prin autoconstrângere poate spera să-şi menţină atitudinea sa de individ superior. Vrea să fie iubit sau admirat pentru el însuşi; are nevoie de atenţie, recunoaştere şi de stima altora. Pe scurt: cere stimă ca pentru un individ excepţional. –6–1 Maro/ Albastru Interpretarea fiziologică: nemulţumirea emoţională şi lipsa de apreciere duc la stres şi la autoconstrângere excesivă (în poz.7-8, mai pronunţat pentru 6-7). Interpretarea psihologică: simte că trebuie să coopereze înainte ca situaţia existentă să poată să fie îmbunătăţită. Lipsa de înţelegere şi apreciere îl face să simtă că nu există limite reale iar nemulţumirea îi ridică senzorialitatea; vrea să se simtă mai în siguranţă şi confort. Vrea să scape de ceea ce consideră acum ca fiind o legătură depresivă şi să-şi restabilească propria individualitate. Autorespingerea simţurilor îi face dificilă posibilitatea de a se dărui dar izolarea care rezultă îl duce la impulsul de a ceda şi de a fuziona cu altul. Aceasta îl deranjează, deoarece consideră astfel de instincte ca slăbiciuni care trebuie depăşite; simte că îşi poate afirma propria individualitate printr-o continuă autoconstrângere şi că numai aceasta îi va permite să rămână pe poziţie şi să treacă prin dificultăţile prezente. Pe scurt: nemulţumirea emoţională apărută datorită lipsei de apreciere şi o autoconstrângere nepotrivită. (x) (Grupul + este cerut ca o compensaţie). Interpretarea fiziologică: stres apărut dintr-o excesivă autoconstrângere în încercarea de a câştiga consideraţia şi stima altora (mai ales în poz.7-8, ami puţin pronunţat dar încă semnificativ pentru 6-7). Interpretarea psihologică: are o nevoie nesatisfăcută de a se alia cu alţii ale căror standarde sunt la fel de înalte ca al său şi de a se evidenţia. Aceasta îl duce la un considerabil stres dar nu renunţă la atitudinea sa în ciuda lipsei de apreciere. Găseşte că situaţia este neconfortabilă şi ar dori să se smulgă din ea, dar refuză compromisul faţă de propriile opinii. Incapabil să rezolve situaţia deoarece amână continuu luarea deciziilor necesare, deoarece se îndoieşte de capacitatea sa de a

–6–2 Maro/ Verde 0,2%

face faţă opoziţiilor. Pe scurt: încăpăţânat, dar cu o cerinţă ineficace pentru stimă. (x) –6–3 Maro/ Roşu 0,6% Interpretarea fiziologică: stres rezultat din reprimarea dorinţelor fizice sau sexuale şi din insuficienta consideraţie faţă de necesităţile corporale (mai ales pentru poz.7-8, ceva mai puţin acut pentru 6-7). Interpretarea psihologică: se simte neapreciat şi găseşte că situaţia existentă este ameninţătoare. Doreşte recunoaştere personală şi stima altora pentru a compensa lipsa de gust a oamenilor cu care se aliază şi pentru a se simţi mai în siguranţă. Această autoconstrângere a simţurilor îi crează dificultatea de a se dărui dar izolarea rezultată îl duce la impulsul de a ceda şi de a fuziona cu altul. Aceasta îl deranjează, deoarece el considera astfel de instincte ca slăbiciuni care trebuie depăşite; simte că numai în acest fel poate face faţă dificultăţilor situaţiei. Vrea să fie preţuit ca un asociat de dorit şi să fie admirat pentru calităţile sale personale. Pe scurt: nesiguranţă apărută din lipsa de aliaţi. (xx) (Grupul + este de aceea necesar ca o compensaţie). Interpretarea fiziologică: stres apărut din efortul de a ascunde îngrijorarea şi anxietatea sub masca unui sentiment de indiferenţă şi de autosprijin (mai ales în poz. 7-8, mai puţin pentru 6-7). Interpretarea psihologică: situaţia existentă este dezagreabilă. Se simte însingurat şi nesigur, deoarece are o dorinţă nesatisfăcută de a se alia cu alţii ale căror standarde sunt la fel de ridicate şi să se remarce. Acest simţământ al izolării transformă trebuinţele într-un impuls constrângător, cu atât mai deranjant pentru suficienţa sa de sine din cauza constrângerii pe care şi-o impune singur. Deoarece vrea să demonstreze valitatea de unicitate al propriului său caracter încearcă să-şi reprime nevoia de alţii şi afectează o atitudine de autoîncredere nepăsătoare, pentru a ascunde teama de inadecvare, tratându-i pe cei care-i critică comportamentul cu mult dispreţ. În orice caz sub această simulare de indiferenţă tinde spre aprobarea şi stima celor din jur. Pe scurt: dezamăgire, ducând la o simulare a indiferenţei. (x) (Grupul + devine necesar ca o compensare).

–6–4 Maro/ Galben 1,3%

–6–5 Maro/ Violet 1,5%

Interpretarea fiziologică: stres apărut din incapacitatea de a-i menţine stabilitatea relaţiilor în condiţiile dorite (numai în poz. 78, mai blând dacă nu este considerat anxietate). Interpretarea psihologică: sensibil şi susceptibil la gingăşia şi delicateţea sentimentului cu dorinţa de a se amesteca într-un fel de fuziune mistică de armonie erotică. În orice caz, această dorinţă rămâne nesatisfăcută datorită lipsei unui partener potrivit sau a condiţiilor adverse. Păstrează un control strict şi atent asupra relaţiilor sale emoţionale, deoarece vrea să ştie exact cum stă. Este estetic şi are un gust pentru cultivat, care-i permit să formeze şi să cuprindă propriile gusturi şi raţionamente, mai ales în domeniile artei. Se străduieşte să se analizeze cu alţii care îl pot asista în creşterea sa intelectuală şi artistică. Pe scurt: sensibilitate artistică subliniată.

Interpretarea fiziologică: stres apărut datorită unei rău vestite Maro/ restricţii sau limitări (semnificativ numai dacă e considerat ca Negru anxietate). 5,4 % Interpretarea psihologică: sensibil şi susceptibil. Vrea libertatea de a-şi urma propriile convingeri şi principii, de a obţine respect ca individ în dreptul său. Doreşte să se expună la orice posibilitate fără a trebui să se supună la limitări şi restricţii. Pe scurt: dorinţa de a-şi controla propriul destin. ___________________________________________________________________________ –6–7

- 7 … Negru/ …
–7 Negru/ Interpretarea fiziologică: stres apărut din intensitatea sentimentelor, dăruirii, trăirii, etc., precum apare precizat la celelalte culori (semnificaţie specială numai dacă e considerat ca anxietate în poz.8, altminteri normal). Interpretarea psihologică: vrea să fie independent, neîngrădit, liber de orice altă limitare şi restricţie decât pe cea care şi-a impus-o singur, prin propria alegere şi decizie. Interpretarea fiziologică: susceptibilitate pronunţată de stimuli exteriori (pentru poz. 7-8, dar mai ales dacă este clasată ca anxietate). Interpretarea psihologică: vrea să depăşească

–7–0 Negru/ Gri

10,5%

sentimentul de vid pe care-l resimte şi separarea de ceilalţi. Consideră că viaţa are încă multe să-I ofere şi că îşi poate pierde partea de trăiri dacă nu reuşeşte să folosească la maxim orice posibilitate care I se oferă. Îşi urmăreşte obiectivele personale cu autentică intensitate şi e gata să ia parte prompt şi profund. Se simte în întregime competent în orice domeniu în care se angajează şi alţii îl pot considera uneori ca prea inopinat, amestecându-se prea mult în toate. Pe scurt: participare intensă.

–7–1 Negru/ Albastru 1,7%

Interpretarea fiziologică: nesatisfacţia emoţională apare din afectarea dorinţei de independenţă, ducând la stres, nelinişte (mai ales pentru poz. 7-8, de asemenea, pentru 6-7). Interpretarea psihologică: situaţia existentă sau relaţiile existente sunt nesatisfăcătoare dar simte că nu le poate îmbunătăţi fără colaborare. Nu vrea să-şi dezvăluie vulnerabilitatea, consideră nerecomandabil săşi exprime afecţiunea sau să fie complet demonstrativ. Priveşte relaţia ca fiind o legătură depresivă, dar deşi vrea să fie independent şi neîngrădit nu vrea să rişte să piardă ceva. Toate acestea îl fac să reacţioneze neliniştit, în timp ce impulsul de a se îndepărta duce la considerabilă nelinişte. Pe scurt: instabilitate agitată, apărută din insatisfacţie emoţională. (x) (Grupul + este necesar ca o compensaţie). Interpretarea fiziologică: frustrarea neacceptării restricţiilor în acţiunea sa de a deveni liber produce stresul. Interpretarea psihologică: caută să găsească independenţă, libertatea de la orice restricţie şi pentru asta mărturiseşte obligaţia sa. Este supus la o presiune considerabilă şi doreşte să scape de ea ca să poată obţine ceea ce doreşte, dar tinde să piardă forţa necesară scopului pentru a ajunge acolo. Pe scurt: frustrarea dorinţei de independenţă şi libertate de acţiune. (x) (Grupul + este necesar ca o compensaţie). Interpretarea fiziologică: stres produs de

–7–2 Negru/ Verde 0,8%

–7–3

Negru/ Roşu 0,7%

frustraţiile unor situaţii nedorite. Interpretarea psihologică: se simte prins într-o situaţie dezagreabilă şi lipsit de puterea de a o remedia. Supărat şi nemulţumit pentru că se îndoieşte de capacitatea sa de a-şi realiza scopurile şi frustrarea aproape de punctul epuizării nervoase. Doreşte să plece, să simtă mai puţină restricţie şi să fie liber de a lua decizii singur. Pe scurt: dorinţă de independenţă frustrată. (xx) (Grupul + este necesar ca o compensaţie). Interpretarea fiziologică: stres rezultat din dezamăgire, dintr-o vigilentă autoprotecţie de ulterioare eşecuri. Interpretarea psihologică: speranţele neîmplinite îl duce la nesiguranţă şi la veghe tensionată. Insistă pe libertatea de acţiune şi îi displace orice formă de control, alta decât cea pe care şi-o impune singur. Nu vrea să părăsească sau să abandoneze nimic; are nevoie de sinceritate, protecţie împotriva oricăror viitoare eşecuri sau a pierderii poziţiei şi prestigiului. Se îndoieşte că lucrurile vor merge mai bine în viitor şi această atitudine negativă îl duce la exagerarea pretenţiilor sale şi la refuzarea unor compromisuri rezonabile. Pe scurt: vigilent şi reţinut. (x) (Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–7–4 Negru/ Galben 2,5%

–7–5 Negru/ Violet 3%

Interpretarea fiziologică: stres datorat unor rău venite limitări sau restricţii. Interpretarea psihologică: sensibil şi impresionabil, predispus la un entuziasm absorbant. Caută o situaţie idealizată – dar încă neîmplinită – în care să poată să împărtăşească cu altul un acord deplin şi o reciprocă profunzime a înţelegerii. Simte că există un risc să fie exploatat dacă este prea deschis în a acorda încrederea altora şi de aceea cere o probare a sincerităţii lor. Vrea să ştie exact cum stă în relaţiile cu ceilalţi. Pe scurt: cere o independenţă împărtăşită. Interpretarea limitări şi restricţii nedorite. fiziologică: stres rezultat din

–7 – 6 Negru/

Interpretarea psihologică: rezistă la orice fel de presiune din partea 3,5% altora şi insistă asupra independenţei sale ca individ. Vrea să decidă fără interferenţe, să schiţeze propriile concluzii şi să ajungă la decizii proprii. Detestă uniformitatea şi mediocritatea. Doreşte să fie privit ca unul ce dă opinii autorizate, îi e greu să admită că nu are dreptate, deşi uneori nu are poftă sau nu înţelege punctul de vedere al altuia. Pe scurt: reclamă independenţă şi protecţionism. ___________________________________________________________________________ Maro TABELUL V: F U N C Ţ I I L E :+ –

– 0 – … Gri/ …
–0–0 Gri/ Gri +0–1 Gri/ Albastru Denotă o atitudine ambivalentă, variind între rezerva precaută şi frica de a nu-şi primi partea sa. (pentru detalii vezi pag. ). Anxietatea şi insatisfacţia continuă permanent, fie datorită circumstanţelor, fie datorită nerealizării dorinţelor emoţionale, au dus la tensiune şi stres. Încercarea de a scăpa de aceasta constă în crearea unei ambianţe aparente de pace, refuzând participarea. de a nu-şi primi partea sa. (pentru detalii vezi pag. ). Eşec în a stabili valoarea într-o manieră consonantă cu propria opinie asupra ei, combinat cu un efort continuu de a deveni ea însăşi. Aceasta cu resurse inadecvate, duc la stres. Încercarea de a scăpa de aceste cerinţe excesive, din insuficienţele sale resurse prin adoptarea unei atitudini defensive prin care refuză să fie implicat, să participe la neplăcerile viitoare. (pentru detalii vezi pag. ). Epuizarea a creat o inteligenţă la orice stimulare ulterioară sau cerinţe din resursele proprii. Sentimentul de incapacitate îl agită, îl irită şi îl face nefericit, de aceea vrea să scape refuzând o viitoare participare directă. Nu se limitează la o abordare precaută şi la o ascunsă hotărâre de a-şi

+0–2 Gri/ Verde

+0–3 Gri/ Roşu

realiza propriul drum final. +0–4 Gri/ Galben Dezamăgire din neîmplinirea dorinţelor şi speranţelor şi din frica de formulare de noi scopuri va duce la alte nerealizări viitoare, aceasta având ca rezultat neliniştea. Încearcă să scape de aceasta prin retragere şi prin protejare, având o atitudine precaută şi rezervată. (xx) Are nevoie să se protejeze singur împotriva dorinţei de a fi prea sincer, deoarece socoteşte că asta se leagă de o rea înţelegere şi exploatare din partea altora. Ca rezultat, el adoptă o atitudine critică, participând numai acolo unde este sigur că va găsi sinceritate în relaţiile cu alţii. (pentru detalii vezi pag. ). Dorinţa nesatisfăcută de a fi respectat, de a sta departe de tovarăşii săi este cauza neliniştii. Ca rezultat, se înăbuşă un sentiment normal de sociabilitate şi refuză să îşi permită implicarea sau participarea alături de alţii la activitatea obişnuită. (pentru detalii vezi pag. ). Îi este teamă că independenţa sa va fi ameninţată sau sever restrânsă dacă nu se protejează singur împotriva influenţelor exterioare. Nu doreşte să fie deranjat. (pentru detalii vezi pag. ).

+0–5 Gri/ Violet

+0–6 Gri/ Maro

+0–7 Gri/ Negru +0–7

Îi este teamă că independenţa sa va fi ameninţată sau sever restrânsă Gri/ dacă nu se protejează singur împotriva influenţelor exterioare. Nu doNegru reşte să fie deranjat. (pentru detalii vezi pag. ). ___________________________________________________________________________

+ 1 – … Albastru/ …
+1–1 Albastru/ Albastru +1–2 Denotă o atitudine ambivalentă variind între mulţumire relaxată şi nemulţumirea obositoare. (pentru detalii vezi pag. ). Tensiunile sau stresul determinat de încercarea de a face faţă

Albastru/ Verde

condiţiilor care depăşesc capacitatea sau rezervele puterii sale duc la o considerabilă nelinişte şi la sentimentul de inadaptare personală (dar admisă). Caută să scape într-o situaţie mai paşnică şi fără probleme în care să se recupereze, într-o atmosferă de afecţiune şi securitate. (x) (pentru detalii vezi pag. ). Epuizarea vitalităţii a crescut intoleranţe pentru orice stimulare ulterioară sau cerinţă din resursele proprii. Sentimentul de incapacitate îl agită şi-i provoacă o acută nefericire. Încearcă să scape din aceasta abandonând lupta şi căutând condiţii mai liniştite şi calme în care să se recupereze într-o atmosferă de afecţiune şi securitate. (x) (pentru detalii vezi pag. ). Dezamăgire din nerealizarea scopului şi teama de a-şi formula noi scopuri care să fie mai târziu noi eşecuri au dus la anxietate. Încearcă să scape printr-o legătură paşnică şi armonioasă care să-l protejeze de insatisfacţii şi de lipsa de apreciere. (x) (pentru detalii vezi pag. ). Are nevoie să se protejeze singur împotriva tendinţei de a fi prea sincer deoarece găseşte că datorită sincerităţii este pasibil de a fi rău înţeles sau exploatat. Caută o relaţie care-i să îi aducă linişte şi intimitate plină de înţelegere şi în care fiecare ştie cum stă celălalt. (pentru detalii vezi pag. ). Vrea să fie respectat şi apreciat şi caută acest lucru printr-o asociere apropiată şi liniştită, pe baza unei stime reciproce. (pentru detalii vezi pag. ).

+1–3 Albastru/ Roşu

+1–4 Albastru/ Galben +1–5 Albastru/ Violet

+1–6 Albastru/ Maro +1–7

Nu doreşte să fie implicat în diferende de opinii sau argumentări, preAlbastru/ ferând să fie lăsat în pace. Negru (pentru detalii vezi pag. ). ___________________________________________________________________________

+ 3 – … Roşu/ …
+3–3 Roşu/ Denotă o atitudine ambivalentă variind între dorinţe de a-şi avea propriul drum şi dorinţa de a fi lăsat în pace.

Roşu +3–0 Roşu/ Gri +3–2 Roşu/ Verde

(pentru detalii vezi pag. ). Teama de a fi împiedicat de la realizarea lucrurilor pe care le doreşte îl face să joace rolul cu intensitate agitată şi urgentată. (pentru detalii vezi pag. ). Tensiunea indusă din încercarea de a coopera cu condiţiile care sunt realmente deasupra capacităţilor proprii sau deasupra rezervei de forţe au dus la o considerabilă anxietate, la un sentiment de neadecvare personală. Încearcă să remedieze aceasta printr-o activitate intensă direcţionată şi prin insistenţa de a-şi găsi un drum propriu. Un autocontrol defectuos poate duce la manifestări de mânie greu de înfrânat. Dezamăgirea şi frica că nu există nici un element pentru a-şi formula noi ţinte a dus la stres şi anxietate. Vrea o legătură strânsă cu alţii şi un scop în situaţia sa dar simte că relaţiile sale sunt vide şi progresul este stânjenit. Reacţionează cu o activitate intensă şi zeloasă destinată realizării cu orice preţ a scopurilor. (x) (pentru detalii vezi pag. ). Vrea să acţioneze liber şi neinhibat dar este limitat de nevoia sa de a avea lucrurile pe o bază raţională consistentă şi clar definită (pentru detalii vezi pag. ). Găseşte o plăcere în acţiune şi vrea să fie respectat şi stimat pentru realizările sale. (pentru detalii vezi pag. ). Luptă împotriva restricţiilor şi limitărilor şi insistă în a se dezvolta liber, ca rezultat al propriilor eforturi. (pentru detalii vezi pag. ).

+3–4 Roşu/ Galben

+3–5 Roşu/ Violet +3–6 Roşu/ Maro +3–7 Roşu/ Negru

+ 4 – … Galben/ …
+4–4 Galben/ Galben Denotă o atitudine ambivalentă variind între o dorinţă optimistă de împlinire şi un pesimism morocănos. (pentru detalii vezi pag. ).

+4–0 Galben/ Gri +4–1 Galben/ Albastru

Teama de a nu fi împiedicat să obţină lucrurile pe care le doreşte duce la o neobosită căutare a satisfacţiei în urmărirea unor activităţi iluzorii sau lipsite de sens. (pentru detalii vezi pag. ). Anxietatea şi insatisfacţia agitată fie datorită circumstanţelor, fie datorită neîmplinirii cerinţelor emoţionale au produs stres. Se simte neînţeles, dezorientat şi instabil. Aceasta îl duce la căutarea unor noi condiţii sau relaţii, în speranţa că acestea i-ar putea oferi mai mare mulţumire şi odihnă a minţii. (xx) (pentru detalii vezi pag. ). Tensiunile induse de încercarea de a coopera cu nişte condiţii care sunt într-adevăr deasupra capacităţilor proprii sau rezervelor sale de forţă au dus la o considerabilă anxietate şi la sentimentul inadaptării personale. Reacţionează căutând în exterior confirmarea. Agitaţie, impredictibilitatea şi iritarea care acompaniază epuizarea nervoasă l-au pus într-o situaţie în care se simte ameninţat de circumstanţe (împrejurări). Simte neputinţa de a remedia această situaţie printr-o acţiune proprie şi speră cu disperare că există o soluţie care să-I furnizeze o cale de ieşire. (xx) (pentru detalii vezi pag. ). Critică intens condiţiile existente pe care le simte că nu sunt suficient de clar organizate. De aceea caută o soluţie care să clarifice situaţia şi să introducă un nivel de ordine şi metodă mai acceptabil. (pentru detalii vezi pag. ). Se simte insuficient de apreciat în situaţia existentă şi caută condiţi diferite în care va putea găsi o posibilitate mai propice de a-şi demonstra să introducă un nivel de ordine şi metodă mai acceptabil. Valoarea. (pentru detalii suplimentare vezi pag. ). Simte restricţii şi faptul progreseze, căutând o socă este împiedicat să

+4–2 Galben/ Verde

+4–3 Galben/ Roşu

+4–5 Galben/ Violet +4–6 Galben/ Maro

+4–7

Galben/ luţie care să înlăture aceste limitări. Negru Valoarea. (pentru detalii suplimentare vezi pag. ). ___________________________________________________________________________

+ 5 – … Violet/ …
+5–5 Violet/ Violet +5–0 Violet/ Gri +5–1 Violet/ Albastru Denotă o atitudine ambivalentă variind între dorinţa unei companii ireproşabile şi dispreţul faţă de lipsa de gust şi înţelegere a altora. (pentru detalii vezi pag. ). Îi este teamă că poate fi împiedicat să realizeze lucrurile pe care le doreşte. Aceasta îl face să se folosească de farmecul personal faţă de ceilalţi, sperând că astfel va reuşi mai uşor să realizeze ţelurile. (pentru detalii vezi pag. ). Anxietatea şi o insatisfacţie agitată poate, fie datorate împrejurărilor fie neîmplinirilor cerinţelor emoţionale, au produs un stres considerabil. Încearcă să scape într-o atmosferă idealizată de simpatie şi înţelegere sau printr-un mediu subsituit de frumuseţe şi estetic. (x) (pentru detalii vezi pag. ). Tensiunile izvorăsc din încercarea de a coopera cu condiţiile care să fie într-adevăr deasupra capacităţii sale sau rezervelor sale de forţă, au dus la o anxietate considerabilă şi la sentimentul inadecvării personale. (neadmise). Încearcă să scape de aceasta într-o lume substituită în care lucrurile sunt mai aproape de felul în care le doreşte. (x) (pentru detalii vezi pag. ). Epuizarea vitalităţii a creat o intoleranţă faţă de orice stimulare sau cerinţă faţă de resursele sale. Acest sentiment de slăbiciune îl supune la agitaţie şi la acută suferinţă. Încearcă să scape de această situaţie într-o lume substituită, iluzorie în care lucrurile sunt mai apropiate de felul în care le doreşte. (x) (pentru detalii vezi pag. ).

+5–2 Violet/ Verde

+5–3 Violet/ Roşu

+5–4 Violet/ Galben

Dezamăgirea şi teama că nu există nici un punct de care să se sprijine în formularea noilor ţeluri au dus la anxietate şi suferă datorită lipsei unei relaţii de înţelegere şi de apropiere. Încearcă să scape într-o lume substituită în care aceste dezamăgiri sunt înfrânte şi lucrurile sunt mai aproape de modul în care le doreşte. (x) (pentru detalii vezi pag. ). Foarte impresionat de unic şi original şi de indivizii care au calităţi remarcabile. Încearcă să egaleze calităţile pe care le doreşte şi să-şi etaleze propria originalitate. (pentru detalii vezi pag. ).

+5–6 Violet/ Maro +5–7

Încearcă să evite critica şi să prevină limitările libertăţii sale de acţiune Violet/ şi vrea să decidă singur prin etalarea farmecului personal în relaţiile cu Negru alţii. (pentru detalii vezi pag. ). ___________________________________________________________________________

+ 6 – … Maro/ …
+6–6 Maro/ Maro +6–0 Maro/ Gri +6–1 Maro/ Albastru Denotă o atitudine ambivalentă variind între dorinţa de securitate şi dorinţa de a fi recunoscut cu deosebire. (pentru detalii vezi pag. ). Teama că poate fi împiedicat de la realizarea lucrurilor pe care le doreşte îi creşte nevoia de securitate şi eliberare de conflict. De aceea caută statornicie şi un mediu în care să se poată relaxa.(pentru detalii în plus vezi pag. ). Anxietatea şi insatisfacţia agitată, datorată fie împrejurărilor, fie dorinţelor emoţionale neîmplinite au dus la un stres considerabil. Încearcă să scape de acestea într-o securitate lipsită de conflict în care să se poată odihni şi reface. (xx) (pentru detalii în plus vezi pag. ). Tensiunile provocate de încercarea de a coopera cu condiţiile care sunt realmente deasupra posibilităţilor sale sau rezervelor sale de forţă au dus la o considerabilă anxietate şi la un sentiment de neadecvare personală (neadmisă). Încearcă să scape de

+6–2 Maro/ Verde

aceasta într-un mediu stabil şi sigur în care să se poată relaxa şi reface de orice alte cerinţe care i s-ar putea formula. (xx) (pentru detalii în plus vezi pag. ). +6–3 Maro/ Roşu Epuizarea vitalităţii a creat o intoleranţă, o orice stimulare ulterioară sau pentru orice cerinţă faţă de resursele sale. Acest sentiment de slăbiciune îl supune la agitaţie şi la o acută supărare. Încearcă să scape de acestea într-un mediu stabil şi sigur în care să se poată relaxa şi reface. (xx) (pentru detalii vezi pag. ). Dezamăgirea şi teama că nu există nici un punct de sprijin pentru formularea unor noi ţeluri au dus la anxietate. Este nemulţumit de lipsa oricărei relaţii apropiate şi plină de înţelegere sau de o apreciere adecvată. Încearcă să scape într-un mediu stabil şi sigur în care să se poată relaxa şi simţi mai mulţumit. (xx) (pentru detalii vezi pag. ). Vrea să se salveze de critică şi de conflict şi vrea să se întărească într-o poziţie stabilă şi sigură, dar el însuşi este înclinat să fie critic faţă de alţii şi greu de mulţumit. (pentru detalii vezi pag. ).

+6–4 Maro/ Galben

+6–5 Maro/ Violet +6–7

Caută securitate şi o situaţie (poziţie) în care să nu mai fie deranjat de Maro/ cerinţe. Negru (pentru detalii vezi pag. ). ___________________________________________________________________________

+ 7 – … Negru/ …
+7–7 Negru/ Negru +7–0 Negru/ Gri Denotă o atitudine ambivalentă variind între un individualism normal şi o denigrare încăpăţânată al punctului de vedere al altora. (pentru detalii vezi pag. ). Teama că poate fi împiedicat de a obţine lucrurile pe care le doreşte l-a dus la exploatarea oricărui tip de trăire, aşa încât poate nega categoric valoarea vreunuia din ele. Această denigrare distructivă devine metoda sa de a ascunde lipsa de speranţă şi un profund sentiment de inutilitate. (x) (pentru detalii vezi pag. ).

+7–1 Negru/ Albastru

Anxietatea şi o insatisfacţie datorată fie împrejurărilor fie neîmplinirii cerinţelor emoţionale au dus la producerea unui considerabil stres. Reacţionează înscriind aceasta ca pe o totală lipsă de înţelegere din partea celorlalţi şi adoptând o atitudine dispreţuitoare şi provocatoare (sfidare). (xx) (pentru detalii vezi pag. ). Tensiunile induse de încercarea de a coopera cu condiţiile care sunt realmente deasupra capacităţilor proprii sau rezervelor sale de forţă au produs o considerabilă anxietate şi un sentiment de inadecvare personală. Incapacitatea sa de a se imobiliza volitiv îl face să reacţioneze în plus, într-o manieră de sfidare încăpăţânată şi la atribui altora toată vina propriilor nereuşite. (xx) (pentru detalii vezi pag. ). Epuizarea vitalităţii a creat o intoleranţă pentru orice stimulare viitoare sau cerinţă faţă de resursele sale. Acest sentiment de slăbiciune îl supune agitaţiei şi unei acute supărări. Reacţionează considerând că a fost sacrificat şi insistă cu indignare, resentiment şi sfidare să i se dea un drum propriu. (xx) (pentru detalii vezi pag. ). Dezamăgirea şi teama că nu există nici un punct de sprijin a noilor ţeluri a dus la anxietate, vid şi un neadmis dispreţ de sine. Refuzul de a admite aceasta îl duce la a adopta o atitudine sfidătoare şi încăpăţânată. (pentru detalii vezi pag. ). Capacitatea sa naturală de a examina totul cu discriminare critică a fost deformată într-o atitudine rigidă ( jignitoare ), dezaprobare, care denigrează şi se împotriveşte la tot fără să ia în consideraţie faptele reale. (x) (pentru detalii vezi pag. ). Nevoia de apreciere (stimă)pentru norocul,şansa de a juca un rol reprezentativ şi de a-şi face propriul nume să devină o cerinţă imperativă. Reacţionează insistând să fie centrul atenţiei şi refuzând să joace un rol minor sau impersonal. (x) (pentru detalii

+7–2 Negru/ Verde

+7–3 Negru/ Roşu

+7–4 Negru/ Galben +7–5 Negru/ Violet +7–6 Negru/ Maro

suplimentare vezi pag. ).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful