ISTORIA BISERICII CREŞTINE

Conform relatării Bibliei din Faptele Apostolilor 11: 26, ,, pentru prima dată ucenicilor li s-a dat numele de creştini în Antiohia’’. Din punct de vedere istoric numim întemeietor al creştinismului pe Isus Hristos, având continuatori pe apostoli si ucenicii din imediata sa apropiere. Creştinismul se dezvoltă la începutul sec.I , astfel ca prin Edictul de la Milano 313 să aibă deplină libertate în Imperiu Roman şi să devină religie favorizată.

Idei şi curente din Biserica Creştină considerate eretice:
1. GNOSTICISMUL Mântuirea e concepută de gnostici ca un proces cosmic. Ea înseamnă eliberarea de materie, dizolvarea lumii materiale prin separarea elementelor. Deoarece trupul este material şi destinat să fie aruncat, el poate fi ţinut în frâu prin practici ascetice stricte, sau poate fi redat libertinajului. Cei materiali nu se vor bucura niciodată de starea cerească, ei fiind destinaţi pierzării veşnice. 2. MANIHEISMUL Într-o anumită măsură asemănător cu gnosticismul, a fost întemeiat de Mani sau Maniheos, 216-217, din Mesopotamia. Mani a elaborat o combinaţie de gândire creştină, zoroastrism şi alte idei religioase orientale. 3. NEOPLATONISMUL Credeau că Fiinţa Absolută este sursa transcendentă a tot ce există şi că din ea a fost creat totul printr-un proces de emanaţie. Această emanaţie a avut ca rezultat final crearea omului ca suflet şi trup raţional. Scopul universului în concepţia lor este reabsorbirea în esenţa divină din care a provenit totul. Filosofia contribuie cel mai mult la acest proces atunci când omul se angajează într-o contemplaţie raţională, şi , prin intuiţie mistică caută să-l cunoască pe Dumnezeu şi sa fie absorbit în cel din care a provenit totul. Experienţa extazului era starea cea mai înaltă de care se putea bucura cineva în viaţa aceasta. 4. MONTANISMUL A apărut în Frigia după anul 155 ca o încercare a lui Montanus de a face faţă problemelor create de formalism din biserică şi de faptul că biserica se baza pe conducerea omenească şi nu pe călăuzirea Duhului Sfânt. A reprezentat protestul permanent care apare în biserică atunci când există o supra-elaborare a formelor şi o lipsă a dependenţei de Duhul lui Dumnezeu. 5. MONARHIANISMUL – ANTITRINITARISMUL a) Antitrinitarismul dinamic – învaţă că Fiul, Duhul, nu sunt persoane distincte ale treimii, ci doar puteri. b) Antitrinitarismul modalist 1

ca Duh Sfânt în opera de sfinţire şi conducere a bisericii. Duhul Sfânt nu sunt persoane distincte ale Dumnezeirii. Schisma dintre Răsărit şi Apus de la 1054 Până la schisma din 16 iulie 1054 Biserica Răsăritului şi Biserica Apusului au format împreună o singură Biserică. admiteau doar hrana de origine vegetală. dar Biserica şi-a păstrat unitatea. Astfel. curente religioase: 1.. A fost o mişcare socială contestatară.Tatăl. Numele de strigolnic provine de la bărbier supranume al 2 . Prin declaraţia comună citită concomitent în ziua de 7 decembrie 1965 sau ridicat anatemele rostite la 16 şi 24 iulie 1054. ARIANISMUL Arie preot în Alexandria. admiţând un botez la maturitate. ci treptat şi succesiv. care combătea egalitatea şi consubstanţialitatea Fiului lui Dumnezeu cu Dumnezeu Tatăl şi prin aceasta nega dumnezeirea Fiului. iniţiator fiind un preot cu numele Ieremia care şi-a luat numele de Teofil ( în greceşte iubitor de Dumnezeu). Fiul. idei. nega tainele. trei moduri de manifestare a Dumnezeirii. Călugărul Adrian ia atitudine împotriva cultului icoanelor şi împotriva ierarhiei. în slavă tradus prin Bogomil. . fiind subordonat Tatălui. BOGUMILI – BOGOMILISMUL A apărut în Bulgaria în timpul ţarului Petru I 927-967. 6. În Biserica Creştină au existat mai multe dispute teologice până la 1054. ca Fiu la întrupare şi mântuire. Această opinie este readusă la viaţă de forma de penticostalism contemporan numit . Biserica Universală a Domnului Isus Hristos. Dumnezeu cel unul apare în aceia persoană ca Tatăl la crearea lumii. ci trei numiri intr-o singură ipostază. condamnau războiul. 2. 256. Cauzele schismei sunt de ordin politico-religios.XI în Rusia. STRIGOLNICII Apar aproximativ în sec. Este o concepţie raţional omenească de înţelegere a creştinismului.în răsărit – Biserica Ortodoxă ( influenţa culturii greceşti).în apus – Biserica Catolică ( influenţa culturii latine). BISERICA ORTODOXĂ Mişcări desprinse. aveau o morală riguroasă. Numai Isus’’. Dumnezeu se relevează prin trei moduri şi forme dar nu în acelaşi timp. Din 1054 are loc divizarea Bisericii Creştine astfel: . Susţinea ideea că Fiul este mai mic decât Tatăl.

Activitatea lor a constat într-un profund anticlericalism. sacramentelor. Credeau că materia este rea de aceia catarii( cei puri) se împotriveau reproducerii rasei. mai ales după dezintegrarea Imperiului Bizantin. BISERICI VECHI – ORIENTALE Sunt desprinse din Biserica Ortodoxă.000.000 de credincioşi. Mântuirea includea pocăinţa. Fiind izolate politic şi religios vreme îndelungată ele au propriul lor specific naţional sau cultural al zonei geografice în care sunt răspândite. WALDOIŞTII PURITANI – VALDENZII Apar în sec. Între acestea amintim: .000 de credincioşi. În 1176 Peter Waldo. cu aproximativ 18.Biserica Ortodoxă a Indiei. în Republica Armenia .000 de credincioşi.Biserica Siro-Iacobită.Biserica Etiopiană. 3 . 3.OASTEA DOMNULUI Apare în România în perioada interbelică. . dar se adună şi în case particulare unde citesc şi comentează Biblia. Waldoiştii credeau că fiecare om trebuie să aibă Biblia în propria lui limbă şi că ea ar trebui să fie autoritatea finală pentru credinţă şi viaţă.Biserica Răsăritului.Biserica Armeană. Contestau harul preoţiei şi negau caracterul sacramental al tainelor. negustor bogat din Lyon. TRIFIŞTI . aproximativ 160. O altă ramură nu mai frecventează lăcaşele de cult şi sau îndepărtat de conducerea bisericii ortodoxe şi de principiile ortodoxiei. Dar au alunecat treptat spre protestantism. Ei foloseau Noul Testament ca bază pentru ideile lor. a citit Noul Testament şi a fost atât de impresionat de ceea ce afirma Hristos despre sine încât şia dat toată averea săracilor. CATARI sau ALBIGENZII Numiţi aşa pentru că erau numeroşi în jurul localităţii Albi în sudul Franţei.000.iniţiatorului mişcării Carp. 2. cu patriarhia la Damasc. . A fost înfiinţată de preotul Iosif Trifa pentru a consolida credinţa şi biserica ortodoxă.Biserica Coptă din Egipt. Continuă să frecventeze bisericile ortodoxe.XII în Italia şi Franţa. BISERICA CATOLICĂ Mişcări reformatoare laice: 1. acuzând preoţii de pierderea harului divin datorită păcatelor. cu aproximativ 5. Acuzau ierarhia bisericească că şi-a pierdut vrednicia apostolică. liturghiei. .

2. ca mai apoi să fie absorbiţi de protestanţi.Isus Hristos este capul Bisericii. Italia Nu a fost un prereformator după modelul lui Wycliffe sau Hus. GIORLAMO SAVONAROLA.Un creştin adevărat este stăpân prin credinţă peste toate şi nesupus nimănui. . Susţine că: . Hus a fost ars pe rug.Scriptura este infailibilă în materie de doctrină. BISERICA CALVINISTĂ Jean Calvin.Biblia e unicul izvor de credinţă şi nu tradiţia.1415. . Teologia lui Calvin este în parte luterană.Biblia trebuie predicată în limba poporului. susţin că: . primatul papal. cultul fecioarei Maria. Boemia Atacă clerul catolic pentru bogăţie şi imoralitate. . 1328-1384. . sinoadele. BISERICA LUTERANĂ Martin Luther. Deşi ars pe rug prin judecata Bisericii Catolice a fost canonizat de aceiaşi biserică.Traduce Biblia în engleză. . 1452-1498. Ulrich Zwingli. În Franţa calvinişti au fost cunoscuţi sub denumirea de hunegoţi. 2. . sfinţilor şi a moaştelor. . Praga. Geneva. dar adepţii ideilor lui au format Biserica Moraviană – Fraţii Boemi. 1484 –1531. Combate tradiţia. Florenţa. .PROTESTANŢI 1.Cel drept va trăi prin credinţă. 1373. al sfinţilor. Elveţia. 1483 –1546.Papa nu e vicarul lui Dumnezeu ci anticristul.Preoţia este universală. ci un revoltat împotriva stării de lucruri din Biserică. Elveţia. icoanelor şi moaştelor.PREDECESORII REFORMEI 1. 4 . 1509 –1564.Combate cinstirea icoanelor. . 3. Adepţii săi au fost absorbiţi de Biserica Calvinistă. JOHN WYCLIFFE. Susţine că: .Libertate pentru toţi creştinii de a citi şi înţelege Sfânta Scriptură cu ajutorul Duhului Sfânt.Omul se mântuie prin propria lui vrednicie. 3. JAN HUS. care au avut ca ultim episcop pe Jan Amos Comenius. REFORMA . Anglia Susţine că: .Papa e urmaşul lui Iuda Iscarioteanu.

BISERICA CONGREGAŢIONALISTĂ Anglia. Nu frecventează locurile de distracţie. 4. Au comunităţi care trăiesc ca în sec. Resping sfânta tradiţie ca izvor al revelaţiei divine. NEOPROTESTANŢI – EVANGHELICII 1. sunt harnici şi se disting prin ospitalitate şi milostenie.Duc o viaţă simplă. învaţă scrisul. Insistă asupra lozincii .Nu admit ierarhia bisericească. cititul. 2. Personalitate proeminentă – John Wesely. A fost înfiinţată în 1865 şi practică evanghelizarea în aer liber. BISERICA PURITANĂ sau PREZBITERIANĂ Se desprinde din Biserica Anglicană în 1567. . BISERICA ANGLICANĂ – BISERICA EPISCOPALĂ Anglia. Anglia. . 1729. socotitul în familie. BISERICA METODISTĂ Mişcarea s-a dezvoltat în sânul Bisericii Anglicane – Episcopale. BISERICA BAPTISTĂ Prima Biserică Baptistă s-a constituit în 1612. ARMATA SALVĂRII William Booth. BISERICA MENONITĂ Practică botezul la majorat. 5. . fac opere de caritate şi sunt organizaţi după sistemul militar. 3. Ocupă o poziţie intermediară între catolicism şi protestantism.. având o organizare mai democrată în spiritul Evangheliei socotită pură. 4. QUAKERII Au luat fiinţă în 1649 în Anglia şi Scoţia. 5 . . 5.Mântuie-ţi sufletul chiar în ceasul acesta’’. 6.Nu admit tainele. ca opoziţie contra Bisericii Episcopale şi contra puritanismului. 1829 –1912. Baptişti susţin botezul prin scufundare. 1580. Momentul convertiri este socotit ca o erupţie a harului divin. curată.- Biserica nu e infailibilă decât în măsura în care ea păstrează strict învăţăturile Scripturii. 1703 –1791. Are la bază ideea că fiecare comunitate locală este independentă să-şi facă organizarea ei. XVII – XVIII.Pun accentul pe iluminarea internă – erupţia harului divin. Membri acesteia au provenit din Biserica Congregaţionalistă şi Biserica Calvinistă.

căzut în Duhul. Pun accentul pe preoţia credincioşilor şi călăuzirea Duhului Sfânt. .Adunările lui Dumnezeu . . Pune accent pe vorbirea în limbi după experienţa Bisericii Primare ca dovadă a botezului cu Duhul Sfânt. Mişcarea Neo-Penticostală A început în 1960-1970.cu accent pe lucrarea de vindecare.s-a pornit în 1948 în vestul Canadei. .1906. Pun accent pe vindecare. unele independente faţă de altele şi anume: . plâns în Duhul.1994. existând diferenţe asupra doctrinei sfinţeniei şi trinităţii. prezbiteriană. în cadru denominaţiunilor creştine principale şi este cunoscută sub denumirea de Reânoirea Charismatică. Penticostalii se împart în trei grupări doctrinare. d) Al treilea val . Irlanda. 9. BISERICA PENTICOSTALĂ Are mai multe puncte de pornire. Nu au făcut parte niciodată din grupările penticostale ci au format grupuri charismatice în bisericile: romano-catolică. Topeka. BISERICA NAZARINEANĂ Ia fiinţă în 1895 la Los Angeles şi pune accent pe a doua lucrare a harului pentru sfinţire aşa cum o fac cei din tradiţia lui John Wesley. b) Mişcarea Ploii Târzii . Canada. Coreea. FRAŢII – CREŞTINI după EVANGHELIE Prima biserică a luat fiinţă în 1831 la Dublin. BISERICA CATOLICĂ APOSTOLICĂ A luat fiinţă în 1842.1907. 7. Toronto.lucrări de vindecare miraculoasă şi fenomene paranormale .6. baptistă etc.este negată doctrina trinităţii. Cele mai mari denominaţiuni Penticostale sunt: . . Los Angeles. .pune accent pe darurile de vindecare şi profeţie. 6 . 8. Pune accent pe vorbirea în limbi şi pe întoarcerea iminentă a lui Hristos. metodistă. În cadrul grupărilor penticostale se disting următoarele mişcări: a) Mişcarea Isus sau Apostolică .Biserica lui Dumnezeu . luterană. Serviciile divine sunt spontane şi libere. c) Mişcarea de Vindecare – Eliberare .botezul este făcut în Numele lui Isus Hristos . episcopală. Ţara Galilor. profeţie . Manifestă o evlavie practică în vieţile lor.perioada de intensă manifestare a acestei mişcări – 1960.Biserica Penticostală Internaţională Unită . . nu acceptă pastor ordinat. râs în Duhul.1904 –1905. Kansas.Biserica Domnului nostru Isus Hristos de Credinţă Apostolică.1901.cu manifestări ca: somn în Duhul. William Marrion Branham.Biserica lui Dumnezeu în Hristos.

Sunt antitrinitarieni.. sărăcia nu există decât în mintea noastră. în Transilvania calvinişti erau mai numeroşi decât catolicii. Nu există taine. S. 3. După mai multe sinoade se încheie la Brest-Litovsk. 4.U. 1596. v-om simţi numai binele. Perla de mare preţ’’. BISERICA ADVENTISTĂ A luat fiinţă în 1860. .Nu dau cinste drapelului naţional. 2. La 7 aprilie 1701 mitropolitul Atanasie Anghel a semnat o declaraţie prin care accepta unirea cu Biserica Romei.U.RUSELIŢII Mişcarea i-a fiinţă în 1872 în S.000 sunt mormoni. Cartea lui Mormon’’. Isus nu este Dumnezeu ci om. S. DENOMINAŢIUNI – CONFESIUNI ERETICE 1.A. adepţi ai doctrinei lui Arie.Odată cu unirea politică a Lituaniei cu Polonia catolică se naşte ideea unirii religioase cu Roma papală. având fondator pe Charles T. Russell 1852.. Dacă le alungăm din minte.A.Doctrine şi legăminte’’.. susţin întoarcerea lui Hristos în 1914. nu fac serviciu militar.. foametea. Ortodocşi au pierdut 6 din cele 9 episcopii. 1. Pe lângă Biblie sunt adăugate: . din cei 1.A..BISERICA LUI ISUS HRISTOS A SFINŢILOR DIN ULTIMELE ZILE MORMONII Ca şi grupare iau fiinţă în 1830.U. -Prin pacea de la Karlovitz. că sufletul doarme între moarte şi înviere şi că cei răi vor fi anhilaţi. în statul Utah.U. .De menţionat că din mişcările penticostale şi charismatice fac parte foarte multe denominaţiuni şi biserici independente.. Pe lângă aceste cărţi sunt socotite sacre cuvintele profeţilor care conduc Biserica Mormonă. nu acceptă transfuzii de sânge. ŞTIINŢA CREŞTINĂ A luat fiinţă în 1873 în S.000 locuitori.mădularele şi popii acestei Biserici’’. La 7 octombrie 1698 un număr de 38 de protopopi au semnat la Alba Iulia un act în care declarau că se unesc cu Biserica Romei urmând ca şi ei sa se bucure de privilegiu de care se bucură . Imperiu Otoman recunoaşte trecerea sub suzeranitatea Imperiului Habzburgic a Transilvaniei.A.U.S. unirea dintre ucrainenii şi rutenii ortodocşi cu Roma. Susţin că biserica şi predicatorii sunt uneltele deavolului.A. Biserica Romano-Catolică în dorinţa de a depăşi numărul calviniştilor a recurs la atragerea românilor la unirea cu Biserica Romei.425. În Imperiu Habzburgic predomina catolicismul. Deşi există câteva confesiuni adventiste cele mai multe cred că sabatul(sâmbăta) este ziua corectă pentru odihnă. BISERICILE UNITE CU ROMA.. MARTORII LUI IEHOVA . iar românii care constituiau majoritatea erau ortodocşi. Numele lui Dumnezeu este Iehova. primul lor profet fiind Joseph Smith.1916. 7 . 1699. Susţin că boala.887. GRECO – CATOLICE .

7. până la satisfacerea nevoilor sexuale ale celorlalţi. Este o filozofie religioasă. 5.. pescuitul prin cochetărie’’. credincioşii trebuie să fie exemple ale dragostei atotcuprinzătoare. Mii de perechi se căsătoresc simultan în cadrul unor ceremonii impresionante. Desfăşoară activităţi de caritate. FAMILIA . Se împărtăşesc doar cei rămaşi în viaţă. autonomie şi conducere proprie. Moise David 1919-1994. S. 1954..BISERICA SCIENTOLOGICĂ Fondată în California. subestimează rolul lui Isus ca mântuitor. sunt perfect acceptabile. fie că sunt căsătoriţi sau singuri.A. care au fost prezenţi în 1914 la venirea lui Hristos. Moon se consideră profet..BISERICA UNIFICĂRII Ia fiinţă în 1954. 8 .U. mai ales în rândul copiilor.COPIII LUI DUMNEZEU Apare în 1968. Practicau .Sărbătoresc comemorarea – cina Domnului în 14 Nissan după calendarul evreiesc. Coreea având ca fondator pe Sun Myung Moon. fără a face efectiv împărtăşania. case’’ care cuprinde 4-35 membri cu drept de vot. 6. Sunt organizaţi în . pot trece de orice limită în manifestarea dragostei.Din hinduism şi budism preia ideea că spiritul purificat se va reîncarna într-o existenţă superioară. fondator. cu buget propriu. Comunităţile familiei se conduc după legea dragostei lui Dumnezeu prin care relaţiile de iubire dintre membrii adulţi.