You are on page 1of 31

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T.C.M.

DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE

Desenul piesei:

1 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T.C.M. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE

Material: Materialul piesei ales este OL 37, care este un oţel de uz general destinat fabricării pieselor supuse la eforturi moderate. Notarea mărcilor de oţel de uz general se face prin simbolul OL (oţel laminat) urmat de două cifre care reprezintă valoarea rezistenţei minime de rupere la tracţiune exprimate în kgf/mm2. Oţelul OL 37 este un oţel de uz general cu rezistenţa minimă la rupere la tracţiune de 360 N/mm 2 (37 kgf/mm2), din clasa de calitate 2. a) Compoziţia chimică a materialului Conform STAS 500/2 – 80, compoziţia chimică a oţelului OL 37 este indicată în tabelul următor: Marca oţelulu i OL 37 Clasa de calitate 2 Compoziţia chimică % max. Gradul de dezvoltare Pe Pe Pe Pe Pe Pe Pe Pe oţel oţel oţel oţel produs produs produs produs lichid lichid lichid lichid 0,18 0,22 0,80 0,85 0,050 0,055 0,050 0,055 C Mn P S

b) Caracteristici mecanice şi tehnologice (conform STAS 500/2 – 86) Limita Diametru Energia de rupere Rezistenţ Alungire Clasa de l dornului Marca a la a la Rezistenţ de curgere la Temperatur oţelulu tracţiune rupere a KCU RV calitat Rp0,2 îndoirea 2 a i Rm A J/cm 2 J e [N/mm la rece la °C [N/mm2] [%] ] 180° OL 37 2 240 360 – 440 25 1,50 69 +20 27

Micrografie pt. OL37 (200x)

Tabla din OL37

2 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T.C.M. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE

Tehnologia clasică de fabricație: Ştanțarea
Consideraţii generale privind ştanţarea de precizie • • • Caracteristicile principale ale procesului de ştanţare de precizie sunt: crearea unei stări de compresiune spaţială a materialului în zona de tăiere; utilizarea unor viteze de tăiere cuprinse între 4 şi 15 mm/s, mult mai reduse comparativ cu vitezele de la ştanţarea obişnuită; utilizarea unor jocuri foarte mici între elementele active, uneori nule sau chiar negative.

Prin acest procedeu pot fi prelucrate majoritatea materialelor utilizate în procesele de deformare plastică la rece. Cel mai prelucrat este oţelul nealiat, cu un conţinut de carbon de până la 0,25 % dar, din materiale subţiri, s-au prelucrat şi oţeluri având acest conţinut de până la 0,95 %. Se poate spune că materialele cele mai adecvate prelucrării prin ştanţare de precizie sunt acelea care au rezistenţa la rupere şi limita de curgere scăzute şi alungirea mare. Tablele din oţel moale se prelucrează bine dacă rezistenţa la rupere nu depăşeşte 500-600 Mpa iar, prin măsuri speciale, limita superioară, în cazul unor grosimi de tablă sub 3 mm, poate fi extinsă până la 800 Mpa. Datorită faptului că procedeele de ştanţare de precizie se bazează pe comprimarea spaţială a materialului, se impun condiţii severe cu privire la abaterile grosimii tablelor. Variaţii mari ale grosimii conduc la obţinerea unor stări de eforturi neuniforme de-a lungul conturului de tăiere, cu repercusiuni asupra calităţii suprafeţei de tăiere. Ştanţarea de precizie permite obţinerea unor piese caracterizate de precizii dimensionale şi de formă ridicate, corespunzătoare claselor IT6...IT8. Calitatea suprafeţelor de tăiere rezultă deosebit de bună, comparativ cu cea obţinută prin rectificare fină. Se pot obţine rugozităţi de Ra=0,32...0,63 μm. În plus, suprafaţa de tăiere rezultă perpendiculară pe suprafaţa tablei, iar piesele sunt plane, nefiind nevoie de operaţii suplimentare de îndreptare. Procedeul mai permite reducerea însemnată a costurilor de producţie, consumului de materiale şi energie, precum şi mărirea productivităţii muncii. Ştanţarea de precizie se poate realiza fie cu ajutorul unor ştanţe speciale, acţioante de prese obişnuite, fie cu ajutorul unor ştanţe speciale, acţionate de prese speciale, cu triplă acţiune. Utilizarea preselor obişnuite pentru ştanţarea de precizie este însă mult mai redusă. Dezvoltarea utilizării preselor cu triplă acţiune se datorează în special calităţii şi preciziei ridicate obţinute la piesele ştanţate, cu toate că sunt utilaje scumpe şi lucrează cu ştanţe dificil de realizat fizic.

3 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian

materialul este puternic comprimat.. cel mai dezvoltat procedeu de ştanţare fină.C. cu suprafaţa de separaţie caracterizată de un grad ridicat de netezime şi perpendiculară pe planul tablei. Se recomandă ca distanţa de amplasare a nervurii să se adopte între 0. forma nervurii de blocare. eficienţa utilizării nervurii. Placa de fixare dispune de o nervură de blocare. Cele mai importante caracteristici ale sculei sunt jocul dintre elementele active. care se imprimă în material de-a lungul întregului contur de decupat. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE Ştanţarea cu precomprimarea materialului cu ajutorul nervurilor de blocare Ştanţarea cu precomprimarea materialului cu ajutorul nervurilor de blocare (fig. capabile să asigure un control independent şi precis al celor trei forţe ce apar şi anume: forţa de tăiere F t .0. înălţimea ei şi raza de rotunjire a muchiei plăcii de tăiere. Acest fapt conduce la blocarea materialului în zona de tăiere şi la crearea unei precomprimări a acestuia. 4 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian .1) este. având secţiunea în formă de V. forţa de precomprimare a materialului Fs şi forţa de contrapresiune Fcp.6..M. Ca urmare. piesele rezultă foarte precise. cu triplă acţiune. Se impune şi existenţa unor viteze reduse de tăiere. Asupra parametrilor de performanţă ceruţi. cele mai amri influenţe le au geometria sculei de deformare şi forţele adiţionale necesare. Fig. Precomprimarea materialului cu ajutorul nervurii de blocare Înaintea oparaţiei de ştanţare propriu-zisă. distanţa dintre aceasta şi conturul de tăiat. astfel. cât şi între ponsonul 1 şi contrapoansonul 4. perfect plane.17 şi 0. 1. Dacă nervura se află situată prea aproape de conturul de decupat.33 din grosimea materialului de ştanţat. Această metodă necesită prese speciale. cu valori cuprinse între 5 şi 15 mm/s.UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T. la începutul procesului de tăiere poate fi antrenată o parte din material spre zona de tăiere şi scade. Când nervura se află situată la o distanţă prea mare creşte consumul de material şi se măreşte forţa necesară de presare. la ora actuală. iar înălţimea nervurii să aibă valori cuprinse între 0. atât între placa de fixare 3 şi placa de tăiere 2.75 din grosimea materialului.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE Ştanţarea reversibilă Ştanţarea reversibilă este una dintre cele mai perfecţionate metode de ştanţare de precizie. care îşi schimbă rolul în timpul procesului de tăiere. cu triplă acţiune.5 g. după ce au fixat materialul. Principiul de lucru este prezentat în figura 2 Materialul este în prima fază strâns între cele două pachete ale ştanţei. astfel încât nu produce fisuri de forfecare. cu aceleaşi elemente componente. ramân pe loc neavând nici o deplasare.C.25 g. Această metodă utilizează ştanţe având pachetele superior şi inferior simetrice. placa-poanson 2 se deplasează în sus şi pătrunde în material pe o adâncime de aproximativ 0. Plăcile 3 şi 4.2 Principiul ştanţării reversibile 5 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian . Fig. Tăierea completă se realizează de către placapoanson 1. Ştanţele se montează pe prese speciale.M. asigurând obţinerea unor piese cu o calitate superioară a suprafeţei de forfecare. prin deplasarea acesteia de sus în jos pe o distanţă de 1. În continuare.

Plasma termică are două caracteristici principale: • Densitățile de sarcină pozitive şi negative sunt aproximativ egale ( neutralitatea ȋn ansamblu a gazului ) : Unde: = densitatea ( ) = densitatea ionilor = sarcina electrică a ionilor • Particulele componente ale plasmei posedă energie termică. ceea ce constituie starea de plasmă.UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T. Există deosebiri esențiale ȋntre starea normală a unui gaz şi starea sa de plasmă. determinată cu ajutorul relatiei : Unde: T = k = m= n= h = temperatura particulelor constanta lui Boltzman masa particulelor densitatea particulelor constanta lui Plank 6 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian . Se numeşte stare de plasmă. când se ajunge practic ȋntr-o stare cvasistaționară constituită dintr-un amestec de ioni. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE Tehnologia Neconvențională: Prelucrarea Cu Arc de Plasmă ( Plasma Arc Machining – PAM ) Materia se prezinta sub forma uneia din cele patru tipuri de stare: solidă.C. electroni şi fotoni. lichidă.M. starea obținută ȋn anumite condiții de temperatură şi presiune şi la un anumit grad de ionizare a unui gaz. gazoasă sau plasmă.

DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE Principiul de lucru şi echipamentul necesar Ȋn figura 3 se prezintă un exemplu de configurație a unui aparat care se foloseşte pentru tăierea cu jet de plasmă. Principiul tăierii cu arc de plasmă Ionizarea inițială a gazului primar se obține printr-un arc electric de tensiune ridicată ( şi de frecvență ridicată ) ȋntre electrod ( tungsten ) şi duză ( ȋn general din Cu ). Aceste condiții sunt ȋndeplinite de gazele inerte mono-atomice.C. Figura 3. Gazul primar ( numit şi gaz plasmogen ) trebuie să ȋndeplinească următoarele condiții: • să asigure protecție electrodului incandescent ȋmpotriva proceselor de oxidare • să fie neutru ȋn raport cu materialul piesei de prelucrat. care sunt cel mai mult utilizate la producerea plasmei termice ( argonul şi heliul ).M. 7 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian .UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T.

arcul de plasmă este transferat la piesa de prelucrat. cum ar fi: foarfece. a metalelor neferoase şi chiar a materialelor nemetalice. cu flacară de gaze. După amorsare.C. cleşti. ajung până la 120 mm grosime. Tăierea (debitarea) mecanică se realizează cu mijloace mecanice. Taierea cu jet de plasmă La tăierea cu jet de plasmă. pentru un rost de taiere b = 1. ȋn duză există şi circuite de răcire cu apă. cu arc electric. grosimea semifabricatului. calitatea impusa suprafetei.unelte. formându-se arcul de plasmă principal ȋntre piesă şi electrod.UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T. Grosimea semifabricatului debitat cu jet de plasma poate fi de pana la 60. Jetul de plasmă ce iese din duză este stabil şi are o temperatură foarte ridicată. gazul primar este bombardat de electronii proveniți din arcul electric. fierăstraie. De aceea. Se aplică ȋn special ȋn operațiile de lăcătuşerie. după care se suflă din taietură cu jetul de plasmă. de calitatea acestuia şi de consumul energetic al procedeului.80 mm si chiar mai mult. Folosindu-se generatoare de plasmă cu puteri instalate de până la 150 kW se pot tăia materiale care.. La grosimi ale pieselor mai mari de 10 mm. precizia dimensionala si forma geometrica cerute. intensitatea si tensiunea curentului electric in arcul de plasma. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE Arcul de plasmă care se amorsează va avea temperature foarte mari. Se pot utiliza drept gaze plasmogene: argon. jetul de plasmă este inlocuit de un arc de plasmă (căldura degajată ȋn secțiunea tăieturii este mai mare). 8 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian . dălti. Stabilirea valorilor acestor parametri se face in functie de natura materialului prelucrat. sau cu laser. Aceasta se datoreaza faptului ca o mare parte a energiei termice este consumata la extinderea zonei influentata termic care. Aceşti electroni cu viteză foarte mare lovesc ( disociază ) moleculele şi ionizează atomii de gaz. azot. hidrogen. Taierea (debitarea) neconventională se foloseşte ȋn cazul metalelor greu de tăiat prin procedeele obişnuite.M. de duritatea materialului. Materialul piesei este ȋncalzit pâna la topirea unui strat. Jetul de plasmă este utilizat din ce ȋn ce mai mult la tăierea oțelurilor bogat aliate..24 mm. heliu. natura si debitul gazului plasmogen. Se bazează pe efectul combinat termic şi electrochimic. ştanțe. pietre abrazive. Practic. Alegerea procedeului de debitare se face ȋn funcție de precizia impusă pieselor tăiate. ȋn cazul oțelurilor. De retinut insa ca. datorită concentrației mari de energie ȋntr-un spațiu restrâns. o data cu cresterea grosimii semifabricatului debitat. productivitatea impusa. maşini . Principalii parametri ai instalatiei de taiere cu plasma sunt: viteza de taiere. se pot atinge temperaturi foarte ȋnalte sub un puternic efect de suflu. Tăierea (debitarea) termică este folosită ȋn cazul materialelor metalice de dimensiuni mari şi se realizează prin topire locală.5 mm. cresterea densitatii de curent nu mai conduce la o crestere proportionala a vitezei de taiere. poate capata o extindere de 0. iar pentru aluminiu pana la 125 mm. cu jet de plasmă.

odată ce materialul a fost ȋncălzit local peste temperatura de topire. de la jetul de plasmă La tăierea cu jet de plasmă. H 2. asigură tăierea de calitate a semifabricatelor din materiale metalice (cu precădere a oțelurilor ȋnalt aliate. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE Atingerea piesei. elastomere). ȋn funcție de operația respectivă şi de metalul prelucrat.UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T. care are rol de protecție ȋmpotriva divergenței arcului de plasmă şi ȋmpotriva pierderilor de căldură.(figura 4). Acest gaz ce creează o atmosferă protectoare. titan) şi compozite cu matrice metalică sau din mase plastice ( termoplastice. aliajelor de aluminiu. refractare şi inoxidabile. Anexa 1. Fenomenul de ȋncălzire a piesei atinse de jetul de plasmă este rezultatul combinat a trei fenomene: • ȋncălzirea anodică datorată bombardării directe cu electroni a piesei ( arc electric ȋnspre piesă. jetul de gaz cu viteză foarte mare aruncă ( ȋnlătură ) metalul topit. O).M. poate fi gaz activ sau inactiv.C. Ȋn jurul arcului de plasmă mai există un gaz secundar. Plasmatroanele care folosesc gaze plasmogene biatomice (N2. cupru. care este borna pozitivă ) • recombinarea moleculelor piesei • ȋncălzirea prin convecție. 9 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian . termorigide. Jetul de gaz ionizat ( plasma ) părăseşte duza cu o viteză foarte mare ( aproape de viteza sunetului ).

C.UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T. utilizează argonul industrial ca gaz primar. ca urmare a tăierii cu viteze prea mari. Ȋmproşcare de material sub formă de stropi Instalație de tăiere cu jet de plasmă se fabrică şi ȋn România la S. Precizia tăieturii este de 1. Bucureşti.5 kW • alimentare de la sursă de current continuu max. formarea unor zone influen țate termic ȋn care. sub formă de stropi (figura 5. sub acțiunea tensiunilor termice şi remanente pot apărea fisuri. Electromagnetica S. crăpaturi. Tăiere jet de plasmă cu roboți Printre defectele specifice tăierii cu jet de plasmă se menționează: rotunjirea muchiilor datorită tăierii cu o putere prea mică a generatorului de plasmă. rugozitatea mai mare pe una dintre suprafețele rezultate prin tăiere. ca urmare a efectului turbionar al jetului de plasma. la un debit de 30 l/h şi lucrează cu următoarele caracteristici tehnice principale: • alimentare la rețea 3x380 V – 50 Hz . aer sau oxigen. Calitatea tăieturii cu jet de plasma este cel puțin tot atât de bună ca şi cea realizată prin tăierea oxiflacără.C.M. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE Figura 4. Aplicații industriale: La prelucrările cu jet de plasmă sunt importanți următorii parametrii de lucru : • • • • viteza de ȋncălzire intensitatea curentului electric debitul de gaz plasmogen poziționarea generatorului de plasmă ȋn raport cu piesa de prelucrat Figura 5. 350 A 10 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian . de cel mult 1.). Această instalație fabricată ȋn România şi care lucrează după principiul ilustrat in figura 1.A.2. ȋnsa cu o zonă influențată termic mai mică. aparitia de bavuri pe partea opusă a zonei tăiate şi ȋmproşcări de material.5 mm.. ȋn locul gazului inert.5 mm. Pentru prelucrarea pieselor din oțel carbon cu grosimi de până la 75 mm se pot utiliza.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T. inoxidabile. ioni şi electroni) şi cvasineutru din punct de vedere electric. Schema unei instalații de tăiere a metalelor prin PAM Plasma este un gaz sau un amestec de gaze puternic ionizat (compus din molecule.C. etc. Natura mediului gazos. ultraviolet). vizibil. de aproximativ 103 11 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian . care variază in limite foarte largi.. Deosebim astfel plasmă de temperatură scazuta. gradul de ionizare şi de recombinare determină temperatura plasmei. ilustrat ȋn figura 6. Se caracterizează prin: conductivitate electrică mare. Cu.M. atomi. capacitate de interacționare cu câmpurile electrice şi magnetice.. există posibilitatea automatizării procesului viteză de tăiere mare Figura 6. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE • • putere nominală a generatorului 5. sunt: • • • • are loc prin topire se foloseşte la oțeluri ȋnalt aliate. titan.5 kW domeniul de reglaj al intensității curentului : 70 – 350 A Tăierea metalelor cu arc de plasmă Caracteristicile principale ale procesului de tăiere cu arc de plasmă. permanentă sursă de radiații electromagnetice cu spectru larg (infrarosu.

numite şi plasmatroane. sub actiunea unui jet de gaz. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE 0K şi plasmă nucleară. 12 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian . kripton sau amestecuri ale acestora. prin scântei sau latente. definită de unii autori ca fiind a patra stare de agregare a substanțelor.. după modul ȋn care se realizează descărcarea. Plasmatronul este un ajustaj de cupru răcit forțat cu apă. cu implicații directe ȋn descoperirea a noi surse de energie. Schema de principiu a unui generator de plasmă (figura 7): Arcul electric se formează ȋntre un electrod de wolfram şi piesa supusă prelucrării .Plating. hidrogen azot. .catod şi piesă anod trecând prin duză) generator tip Plasmarc.UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T. Ȋn domeniul construcțiilor de maşini se foloseşte plasmă de 6000. ȋn care coloana arcului electric este obligată. heliu.generator tip Plasma .catod şi duză . argon. pana la 108 0K.300000K. Generator de plasmă Generatoarele de plasmă pot funcționa. Arcul provoacă ionizarea gazului şi va fi suflat ȋn afara sub forma unui jet de plasmă pe suprafața piesei unde va produce erodarea acesteia.cu arc cu plasmă ( arcul arde ȋntre electrodul . plasma fiind suflată de către presiunea gazului sub formă de jet) .M. Plasma se ob ține ȋn generatoare de plasmă.C. ȋn doua variante: . rezultând piesa prelucrată.cu jet de plasmă (arcul arde ȋntre electrodul .anod. să treacă printr-un spațiu limitat de orificiu unei duze. obținută ȋn urma unor descărcări electrice ȋn mediu gazos prin arc.. Sistemul de alimentare cu gaz plasmogen constă din butelii de presiune ȋnalta ȋn care se află ȋnchis gazul de lucru. Figura 7.

metalizare. Prelucrarea dimensională se obține ȋn urma operației de tăiere. Prelucrarea prin aşchiere. filetare.250 V. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE Sursa de alimentare cu energie electrică are. ȋn funcție de generatorul utilizat. puteri de până la 105 W si tensiunea necesară arcului de plasmă de 200 . oțelurile manganoase.UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T. cu ȋncălzire limitată cu jet de plasmă Figura 8. Se pot prelucra cu plasmă oțelurile inoxidabile. zona de influenţă termică de extindere redusă. Comparativ cu tăierea cu oxigen. gerenatorul de plasma poate fi montat pe un echipament de tăiere mecanizată sau robot.) Faţă de stantare costul echipamentului este mai ridicat. cuprul.Eficienţa energetică a procesului este bună permiţându-se viteze mari de tăiere. fonta şi deseurile toxice ale industriei chimice (prin transformare ȋn produse marfă).M. aluminiul şi aliajele lor.(Anexa 2. energia dezvoltată de arcul cu plasmă este mult superioară. Astfel productivitatea este bună costul pe metru liniar de tăietură fiind scăzut. consumul energetic este mai mare şi pericolul de accidentare şi noxele mai pronunţate.Procedeul are flexibilitate ridicată.C. rezultând viteze mari de tăiere. magneziul. cilindrare exterioară. aliajele de titan. astfel încât piesele prelucrate cu plasmă pot fi introduse în procesul de sudare fără a fi necesară o prelucrare ulterioară. Tăierea cu plasma asigură o calitate ridicată a tăieturii (netezire a suprafeţei tăiate). Strunjirea asistată de ȋncălzirea limitată cu jet de plasmă 13 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian .

duce următoarele avantaje: • Micşorarea rezistenței le rupere a materialului piesei cu 60 – 70 % • Se vor putea prelucra şi material cu duritate mai mare • Creşte productivitatea prelucrării • Creşte durabilitatea sculelor aşchietoare Metalizarea cu ajutorul plasmei termice Ȋn figura 9. Componentele principale ale sistemului de metalizare. Fig 9.C. Ȋncălzirea limitată a zonei din fața tăişului sculei aşchietoare.UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T. ȋntre suprafața de prelucrat şi electrod. ilustrat ȋn figura 8. formându-se la părăsirea duzei un con. distanța de 20 – 24 mm dintre duza generatorului de plasmă şi semifabricat. marcate in figura 9.M. Metalizarea cu ajutorul plasmei termice 14 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian . DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE Ȋn procesul de strunjire asistată de ȋncălzire limitată cu jet de plasmă. care trebuie reglat astfel ȋncât să aibă aproximativ aceeaşi formă cu conul jetului de plasmă. este necesară pentru a asigura stabilitatea arcului de plasmă. sunt: 1 – generatorul de plasmă 2 – piesa de acoperit prin metalizare 3 – buncărul ce conține pulberea 4 – materialul metallic ce se va depune ( pulbere ) Pulberea este preluată din dozator de către gazul de transport şi trecută prin arcul de plasmă. este prezentată schema de principiu a metalizării cu plasmă.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T. Strucură.5 180 11 45º 5. Gaurirea cu plasmă Rezultate obținute la găurirea cu plasmă a tablelor din oțel de construcții: Forma Gaurii Diametrul Minim [mm] Ȋnclinația [grade º] Durata de Ardere [s] Distanța Arzătorpiesa [mm] 12.M.5 4º 5.5 Debit de Azot [Nl/min] 3. unde se pot utilize şi alte amestecuri de gaze primare ( oxigen şi hydrogen).C.5 180 11 20º 3. cu temperature de topire de până la circa 2700 C.0 12. Porozitate.0 25 157 Ȋn tabel se prezintă parametrii principali şi unele caracteristici tehnologice ale procesului de găurire cu arc de plasmă.5 2º 3.5 12.5 180 9.0 25 157 12. Grosimea stratului depus poate fi de circa 0.2 30º 0.1 … 4 mm.4 20º 1.5 180 6. 15 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian . Stratul depus prin metalizare are bune proprietăți de: Aderență.0 12. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE Se pot depune şi alte metale.

Itinerar tehnologic tăiere cu jet de plasmă Nr. Executare găuri 4 mm BOSCHERT ErgoCUT V – şubler 16 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian . frezare. se pot realize şi alte operații de prelucrare.şubler 5. Executare contur interior BOSCHERT ErgoCUT V. Crt.şubler 3. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE Cu ajutorul jetului de plasmă utilizat direct ca sculă.UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T. 1. prin topirea şi pulverizarea metalului de pe suprafața piesei. rabotare. Executare găuri 6 mm BOSCHERT ErgoCUT V . etc.M. Debitare alezaj BOSCHERT ErgoCUT V .C. Operația ( faza ) Desen Maşina Utilizată SDV Fixare semifabricat BOSCHERT ErgoCUT D – clemă de fixare 2. cum ar fi strunjire.şubler 4.

Executare găuri 4 mm Boschert MultiPUNCH V . Crt. Executare contur interior Boschert MultiPUNCH V .şubler 3. Debitare contur Exterior BOSCHERT ErgoCUT V .şubler 17 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian .M.C.şubler Itinerar tehnologic ştanțare Nr.UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T.şubler 4. 1. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE 6. Executare găuri 6 mm Boschert MultiPUNCH V. Operația ( faza ) Desen Maşina Utilizată SDV Fixare semifabricat Boschert MultiPUNCH D – clemă de fixare 2.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T. Prognoza în domeniul tehnologiilor neconvenţionale pentru următoarele decenii prevede.133 mm/s 0. Debitare alezaj Boschert MultiPUNCH V – şubler 6.0. printre altele: 18 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian .M. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE 5.şubler Tabel comparativ Tehnologia Clasica Stantare Grosimea materialului Viteza de taiere Rugozitate Toleranta muchiei taiate Precizie max 6 mm 5 .13 .C.6 μm + .6 mm buna Tehnologia Neconventionala Taiere cu Plasma max 60 .0. Debitare contur Exterior Boschert MultiPUNCH V .15 mm/s 0.0023 mm/300 mm lungime) Perspectivele dezvoltării procedeelor de prelucrare neconvenționale Datorită importantelor avantaje pe care le prezintă procedeele de prelucrare neconvenţionale şi a tendinţelor manifestate în tehnică.80 mm 0. răspândirea acestora în industrie sporeşte an de an. Tendinţa de creştere manifestată pe plan mondial se datorează nu numai posibilităţilor de aplicare pentru diverse tipuri de prelucrări.2 mm inalta ( 0. ci şi datorită parametrilor de lucru utilizaţi şi calităţii prelucrării.32 μm + .

ronţăire. Maşina de ştanțat Boschert MultiPUNCH 1500 x 3000 CNC Z (extindere prin repozitionare automata până la 1500x9999 mm) Pentru ştanţare. Avantajul mare al masinilor de ştantat CNC este dat de faptul că pot prelucra atat toată gama de găuri / decupări în tablă (orice profil) + tăieri pe conturul reperelor cât şi o gamă foarte mare de deformări/ambutisări în tablă (jaluzele aerisire. găuri răsfrânte etc etc) . prelucrările neconvenţionale vor depăşi prelucrările convenţionale prin aşchiere. marcare. care vor revoluţiona tehnica prelucrării materialelor.C. fiind alegerea optimă pentru producătorii ce prelucrează tabla prin ştantare. deformare – gata pentru operare (toate sculele se pot roti la orice unghi! ) Seria MultiPunch de masini de ştantat de la Boschert înglobează întreaga experienţă a Boschert în domeniul ştanţării CNC cuprinde masini foarte flexibile având magazine de scule tip carusel.MultiPunch ofera avantajul unei magazii de scule cu schimbare automată situată sub masă.UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T.M. vor apărea noi procedee de obţinere a formei pieselor. prelucrările neconvenţionale vor deveni predominante pentru prelucrarea materialelor speciale. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE • • • • prelucrările neconvenţionale vor prelua 30 % din sarcinile aşchierii convenţionale. preciziei de prelucrare şi calităţii suprafeţei prelucrate. din punct de vedere al productivităţii. 19 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian .

76. Repetabilitate 6. Diametru maxim poanson 7. Rotatia sculelor (axa C) Cursa maximă Grosimea maximă de material Valoare 28 tone (280 KN) 1560x3080 9999 mm +/. 17. Forţa de ştanţare 2. 12.03 mm Trumpf Size II .0.0. 8. Zona de lucru înainte de repoziţionare (YxX) 3.M.6 sau 4 statii (numărul maxim de scule cu Revotool din magazie fiind 64) • Toate sculele se pot roti 360° • Timp de schimbare a sculei foarte mic (max 5 secunde) • Toate sculele tip TRUMPF® pot fi utilizate (de stantare sau deformare) • Sistem automat de fixare a tablei cu clesti/cleme • Mutare automată a clemelor/clestilor de fixare a tablei la poziţia programată pe bară la începutul programului (timpi de setare foarte mici). fiecare putând prelua o sculă individualăsau un Multitool (Revotool) cu 8.10 +/. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE Maşina este echipată cu: • Magazie de scule cu schimbare automată cu 8 staţii. Parametru 1. 19. 14. Precizie de pozitionare 5. Lungimea maximă a colii (după repoziţionări automate succesive) 4. Greutatea maximă a tablei Viteza de poziţionare pe axa X Viteza de poziţionare pe axa Y Viteza de lucru la miscarea simultana X+Y Cadenţa de ştantare Sistem de scule Revotool / Multitool Timp de schimbare a sculelor Spatiu necesar în sectie Greutate aprox. 360° 90 mm ajustabilă continuu 7 mm cu scule standard 4 mm cu Revotool Se pot alege şi clestii cu deschidere 12. • Trapă actionată automat (programat) pentru evacuarea automată în container a reperelor mici până la 300x200 mm Date tehnice: Nr. 11.800 Kg 20 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian . 13. 18. Magazia fiind sub masă cleştii de fixare pot lua ORICE poziţie (nu sunt limitati de o bară de scule liniară ca la alte maşini) fapt ce duce la economii de tablă şi pierderi minime.C. aluminiu) 200 Kg 60 m/min 60 m/min 85 m/min 280/800* lov/min Trumpf 4/6/8 statii 1-5 secunde 8060x6588x2100 15.7 mm deschidere maximă a (pentru materiale mai moi gen cupru.2 mm sau orice formă care se inscrie în 76.2 mm (similar Trumpf folosindaceleasi scule) 10. 16.UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T. 15. 9.

25. Exemplu consum electric la stantare/ronţăire 5.9 / 7. 4 bar. Putere motor pompă hidraulică 22. Conexiune la aer comprimat 115 / 160* litri 26.4 / 8.UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T.3080 mm (extensibilă prin repozitionare automată) “y“ 0 .7* KW/h a unei table de 2.C. Conexiunea electrica 4.1 mm  2 ghidaje liniare stânga-dreapta cu suruburi cu bile pentru o sustinere robustă a mesei de lucru în condiţii de precizie ce se păstrează în timp.0 mm 23.M.0 mm blue RAL 5017 24. Dotarea standard include:  Controler grafic CNC Boschert Labod PC S-Box II ergonomic si fiabil.8 / 11* kW 21.  Precizia de poziţionare 0.75* kW a unei table de 4. Capacitate tanc hidraulic Notă : valorile cu * sunt pentru varianta cu optiunea “hidraulică rapidă “ Avantajele maşinii sunt: • programare grafică uşoară şi intuitivă • calitate înaltă la un cost rezonabil • cerinţe reduse de mentenanţă • construţie robustă • protectie la supra-încărcare • clesti/cleme cu reglaj pe înalţime.1560 mm  Viteza maximă de poziţionare 85 m/min la mutarea simultană a axelor. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE 20 / 25* kVA 20. proiectat special pentru masini de stantat  Cursa mesei pe axa “x” 0 . Culoare Min. Exemplu consum electric la stantare/ronţăire 4.  Ajustare automată a înaltimii de lucru a sculei  Contor de lovituri pentru fiecare sculă  Viteza de pozitionare ajustabilă  Zona “moartă” din jurul clestelui/clemei de fixare a tablei este automat ajustată funcţie de dimensiunea sculei active/curente  Barieră de securitate optică  Rigla “L” pentru stantat piese foarte mici în mod manual 21 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian .

Ca şi rezultat se pot obţine uşor şi rapid decupări foarte mari şi contururi complicate.2 mm • Grosimea maximă cu scule standard : 6 mm • Grosimea maximă recomandată la revotool rotation 4 mm • Setarea CNC a unghiului de rotatie infinit variabil • Rotatia poansonului şi matriţei: servomotor • Montarea şi fixarea poansonului şi matriţei: Hidrostatic (fără uzură) 22 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian .UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE Capul cu rotatia 360 de grade a tuturor sculelor: Maşina permite rotaţia continuă 360 de grade a tuturor sculelor tip Trumpf şi revotool utilizând un servomotor şi o selecţie a sculei active.M. Secvenţele de ştanţare sunt calculate automat. Date tehnice ale sistemului de rotatie: • Diametrul maxim 76.C. Programarea se poate face direct la maşină sau de la un sistem CAD/CAM oferit opţional instalat pe un PC separat.

25 sunt dispuse într-un suport comun (corpul revotool-ului).6 sau 4 poansoane scurte având diametrele maxim 16.C. Un disc danturat pe margine şi care are 7/5/3 găuri pe circumferinţă este dispus deasupra planului poansoanelor si cu ajutorul lui se stabileste poansonul activ. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE Sculele multiple tip Revotool/Multitool – Caracteristici Sculele: 8. Pentru cresterea productivităţii recomandăm software-ul extern (care lucrează pe un PC) Metalix CncKad ce rulează sub MS 23 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian .UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T.M. CNC / CAM Software Maşina se poate programa de la controler sau de pe un PC extern. 20. Toate poansoanele având forme de orice tip dar care se înscriu în diametrele 16/20/25 pot fi instalate. exceptând un singur poanson care este activ şi care va executa lovitura. Toate poansoanele aflate în dreptul unei găuri din disc nu vor fi actionare în momentul stantării.

constructie robustă din cadre sudate ce asigură menţinerea preciziei • Maşina este echipată cu un container de absorbtie a deseurilor cu auto-curăţire • Mutare automată a containerului de absorbtie la pozitia de tăiere curentă • Sursă de plasmă de înalţa definiţie tip Kjellberg HiFocus 160i ( Anexa 3 ) • 2 capete plasmă PerCut 170 (unul pe maşina. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE Windows (Windows 95. Maşina de tăiat cu plasmă de înaltă definiţie Tip BOSCHERT ErgoCUT Maşina este echipată cu: • Structură tip portal • Controler 5 axe CNC SCHLEICHER tactil (cu Touch Screen) • Ghidaje liniare. XP. IGES sau DADL. debitelor gazelor. 24 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian . unul de rezervă) ( Anexa 4 ) • Ajustare automată a distantei cap-tablă • Dozare automată a amestecului de gaze . control automat asupra presiunii.UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T.0) . Metalix este unul din cele mai flexibile şi apreciate soluţii software la ora actuală pentru maşini de ştantat. Vista.C. După adăugarea tehnologiilor este posibilă optimizarea şi simularea procesului şi apoi generarea codului CNC. Acest software poate construi desenele reperelor sau le poate importa via DXF. Win 7.M.98.

05 mm viteză ajustabilă continuu digital drives servomotoare fără perii viteză de tăiere 10 – 8000 mm/min Axele X şi Y sunt echipate cu ghidaje liniare cu constructie robustă plasate pe cadrul sudat Toate axele au transmisie cu surub cu bile ce asigură o precizie înaltă de 0.0023 mm pe 300 mm lungime.C.3000 mm Pe "y" 0 .M. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE • • Set de tuburi etc pentru instalaţia de plasmă Cursa : pe "x" 0 .UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T.0.1500 mm Descriere maşina de bază : • • • • • • • • • masa de lucru si structură tip portal (piesa de prelucrat este fixă. capul execută mişcarea X şi Y) viteză de poziţionare 15 m/min (este posibil 30 m/min dacă o barieră de protectie fixă este pusă la dispoziţie de client) precizie de poziţionare +/. 3030 mm 1520 mm 4408 mm 2240 mm 1500 mm 2000 Kg 3 x 25 A 3 x 50 A 14 kVA 33 kVA 3000 kg albastru RAL 5017 Date tehnice maşină: Zona de lucru pe axa X: Zona de lucru pe axa Y: Gabarit: Lungime: Lăţime : Inălţime: Greutate maximă a tablei/mat de tăiat : Siguranta principală a maşinii: Siguranta principală a sursei de plasmă: Conexiunea electrică a maşinii: Conexiunea electrică a sursei de plasmă: Greutatea aproximativă: Culoare : Controlerul masinii: 25 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian .

procedeul de generare cel mai uzual. • generatoare de plasmă de curenţi de înaltă frecvenţă. forma catodului. Există mai multe procedee de generare a plasmei: • • • plasma produsă cu ajutorul unui arc electric de curent continuu. sistemul de răcire. sistemul de stabilizare a arcului. • generatoare de plasmă de curent alternativ.C. procedeul prezentând dezevantajul unei descărcări mai puţin stabile. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE CNC-controler tip Schleicher cu Touch Screen 17” (tactil) Controlerul este proiectat special pentru tăiere cu plasmă. plasma generată cu ajutorul arcului electric de curent alternativ. Felul curentului ca şi criteriu de clasificare împarte generatoarele de plasmă în: • generatoare de plasmă de curent continuu. cu largi posibilităţi de aplicare industrială. economică pentru temperaturi în jur de 6000oC. plasma produsă cu ajutorul curenţilor de inaltă frecvenţă.plasma generată cu ajutorul reacţiilor de fisiune nucleară.UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T. presiuni inferioare celei atmosferice şi puteri de ordinul kilowaţilor. • generatoare de plasmă combinate.M. materialul electrodului. cea care generează plasma. tipul arcului. 26 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian . cu posibilităţi de temperatură în plasmă pană la 50 000oC Clasificarea generatoarelor de plasmă Clasificarea se face luând în considerare diverse criterii: • • • • • • • felul curentului. Cu acest controler este posibil de a avea timpi scurti de pregătire-încheiere şi de productie. natura gazului plasmogen. chiar şipentru unicate sau serii mici Sursa de plasmă: Generatorul de plasmă ( Anexa 3 ) este componenta importantă a echipamentului de tăiere cu plasmă.

M. Dry plasma cutting robot Underwater plasma cutting Plasma cutting with 27 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian . using all kind of cutting gases.C.UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T. 160 mm. They are especially designed for cutting with CNC-controlled guiding systems and robots. profile and bevel cutting. for dry and under water applications. Fine Focus-plasma cutting units are suitable for straight. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE Anexa 1 The universal technological concept of the Fine Focus800 and Fine Focus1600 enables in connection with relevant accessories the effective solution of all cutting operations at metallic materials up to 80 mm resp.

With the laser the cutting costs per meter are increasing exponential with the material thickness. With robots several axis have to be controlled simultaneously at high path accuracy. Compared with the oxyacetylene cutting the effectivenessof the plasma cutting is based on the significant higher cutting speed.M. whereas with the plasma only linear. For the plasma cutting the investment and operational costs are only a fraction of that for Lasertechnology.UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T.C. Anexa 3 28 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian . DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE Anexa 2 Process comparision The effectiveness of the cutting procedure depends mainly from the cutting speed that the guiding system is offering. Therefore three-dimensional cutting applications are limited to a maximum speed of about 7 m/min.

From 2001 Kjellberg Finsterwalde is mainly concentrated on the development of new inverter power sources for the automated cutting. and furthermore. Then in the early seventies the plasma gas air entered the field and found its application in the economical cutting of mild steels. So in the early sixties the first plasma cutting unit PA 100 was launched already. In the middle of the nineties Kjellberg Finsterwalde was offering the oxygen cutting technology along with the XL-Life-Time system.UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T. Dresden was developing the Plasma Fine Focus technology. the HiFocus technology. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE Fine Focus 800 Taiere cu plasma pana la 80 mm Taiere cu plasma in apa pana la 40 mm Since more than 45 years Kjellberg Finsterwalde as the first and most competent producer in Europe has developed and manufactured plasma cutting equipment .C.M. which isincreasing the life time of the consumables significantly. 29 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian . In 1964 the Institut Prof. Manfred von Ardenne. the virtually reworkfree cut reduces the operational costs considerably. which was presented with the model PA20 (picture) first time to the industry.

C. DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE Anexa 4 HiFocus Plasma Torches up to 80 A 3D-Cut 80 Robot plasma torch up to 80 A. preferably for tube cutting from inside to outside. straight shaft with acute-angled consumables. minimum diameter 80 mm 30 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian . flat torch head with acuteangled consumables. preferably used for difficult to reach inside contours 3D-Cut 80/60° Robot plasma torch up to 80 A.UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T.M. flat torch head with acuteangled consumables. 60° angled. 90° angled. preferably for cutting tubes and structural members from inside to outside 3D-Cut 80/90° Robot plasma torch up to 80 A.

DISCIPLINA TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE Bibliografie: 1.T."TEHNOLOGII NECONVENTIONALE" Editura Tehnica.M. E.co. Gutt Gheorghe.za/catalog/index. 1994 6. Vaş. Welding Journal.knuth. Editura Dacia. Nicolae Bâlc – TEHNOLOGII NECONVENTIONALE . 5.UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI SPECIALIZAREA T.. Al. Cluj-Napoca 2001 2. Welding Handbook. 8th Edition. 1979 4. AWS. Timisoara. 1991 7.ro/boschert. Craing. Sonia . Procedee de tăiere termică. – The Plasma Arc Process – a Review..1988. vol. Facla.htm 8. Ed.4.Cheveresan. Joni. N. DSVHoleriegelskreuth. http://www.C.php 31 Student: Ciupe Ovidiu Aurelian . Bucuresti 1992 3. – Aplicatiile industriale ale plasmei termice.sm-tech. http://www.