You are on page 1of 24

Titlul VI Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege

Capitolul I Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul
Aspecte generale şi comune
Prima subdiviziune în titlu! privitor la grupul infracţiunilor care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege cuprinde dispoziţii privitoare la infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul. Ceea ce caracterizează, în principal, subgrupul infracţiunilor de serviciu sau în legătură cu serviciul este valoarea socială apărată şi anume: bunul mers al activităţii organelor sau instituţiilor de stat sau publice şi, implicit, apărarea intereselor legale ale persoanelor particulare. Organele ori instituţiile de stat sau publice, cât şi persoanele particulare sunt egal interesate ca să fie asigurată îndeplinirea regulată şi eficientă de către funcţionari a îndatoririlor de serviciu, ca exerciţiul funcţiunilor să fie asigurat împotriva venalităţii unor funcţionari, precum şi împotriva tendinţei de a obţine câştiguri ilicite. Legea penală proteguieşte activitatea organelor sau instituţiilor de stat sau publice contra abuzurilor şi neglijenţelor funcţionarilor săvârşite fie în raporturile interne, adică în prejudiciul imediat al unităţilor unde sunt angajaţi, fie in raporturile externe, adică în prejudiciul imediat al unor persoane particulare (dar se poate şi în prejudiciul unei unităţi, alta decât aceea unde se prestează serviciul de către funcţionar). De asemenea, activitatea organelor sau instituţiilor de stat sau publice este protejată penaliceşte contra unor fapte (darea de mită, traficul de influenţă etc.), pentru a căror săvârşire nu se cere ca făptuitorul să aibă calitatea de funcţionar public sau runcţionar, dar au legătură cu atribuţiile de serviciu ale acestora0. Infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul se mai caracterizează după Siegfried Kahane şi prin elementul lor material care constă într-o atingere adusă • alorii sociale ocrotite. Această atingere poate avea uneori consecinţe deosebit de ^rave (ca în cazul abuzului în serviciu contra intereselor publice, prevăzut în art. 248 C.pen.), dar poate avea şi consecinţe mai puţin grave [ca în cazul neglijenţei în serviciu, prevăzută în alin. (1) al art. 249 C.pen.].
" S. Kahane, în Vintilă Dongoroz, Siegfried Kahane, Ion Oancea, losif Fodor, Nicoleta ,:escu, Constantin Bulai, Rodica Stănoiu, Victor Roşea, Explicaţii teoretice ale Codului penal -:mân, voi. IV, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1972, p. 75-76.

Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public

Obiectul ocrotirii penale. Infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul au acelaşi obiect juridic generic şi o strânsă legătură în raport cu obiectul lor juridic special şi anume valoarea socială (desprinsă din fasciculul valorilor care formează obiectul juridic generic), adică apărarea bunului mers al activităţii organelor sau instituţiilor de stat sau publice şi, implicit, apărarea intereselor legale ale persoanelor. La infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul obiectul material, de regulă, lipseşte. Subiecţii infracţiunilor. Subiectul activ nemijlocit (autor) al acestor infracţiuni este de regulă un funcţionar public sau funcţionar (în înţelesul art. 147 C.pen.). în cazul câtorva infracţiuni (de exemplu, darea de mită, traficul de influenţă) subiect activ nemijlocit poate fi orice persoană ce întruneşte condiţiile generale ale răspunderii penale. Prin „funcţionar public", în sensul legii penale - art. 147 alin. (1) C.pen. -, se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 C.pen. (autorităţile publice, instituţiile publice, instituţiile sau alte persoane juridice de interes public). Autorităţile publice sunt cele prevăzute în Titlul III din Constituţia României, iar instituţiile publice sunt, în principiu, calificate astfel prin actele normative ce le reglementează activitatea. In lipsa unei definiţii legale în acest sens, prin sintagma „alte persoane juridice de interes public" s-a spusn că se înţelege orice persoană juridică indiferent de forma de organizare - asociaţii, fundaţii, sindicate etc. - indiferent de felul proprietăţii pe care se întemeiază şi indiferent dacă sunt guvernamentale sau neguvemamentale, dacă, prin actul constitutiv legal aprobat, sunt destinate a organiza sau a servi o colectivitate mare de oameni, o mulţime de oameni, fie din întreaga ţară, fie dintr-o zonă sau unitate administrativ-teritorială, fie dintr-un domeniu de activitate dintr-o anumită profesie. Nu pot fi considerate „alte persoane juridice de interes public" acele persoane juridice care au un caracter închis, înfiinţate doar pentru satisfacerea unor interese ale unui grup restrâns de oameni, asociaţi, salariaţi, colaboratori şi care urmăresc un profit. Spre exemplu, o societate comercială care are ca obiect de activitate comerţul având ca partener alte persoane juridice nu putem spune că aceasta este o persoană juridică de interes public chiar dacă bunurile pe care această persoană juridică le desface ajung la populaţie \ După alţi autori \ se consideră că legiuitorul a intenţionat ca prin expresia instituţiile sau alte persoane juridice de interes public să le nominalizeze pe cele înfiinţate
A. Ungureanu, Consideraţii în legătură cu aplicarea unor dispoziţii ale Legii nr. 140/1996, pentru modificarea şi completarea Codului penal, Dreptul nr. 4/1997, p. 60-61. în acelaşi sens. /. Pascu, în Ilie Pascu, Valerică Lazăr, Drept penal. Partea specială, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2004, p. 329. 21 /. Pascu, op. cit., 2004, p. 329. 3) 7". Medeanu, Fals în înscrisuri ale societăţilor comerciale, R.D.P. nr. 3/2001, p. 131.
l)

Ed. Partea generală. însă nu pot fi separate de anterioarele societăţi numai pe criteriul interesului public. Popescu. Ştefan Daneş. Bucureşti. 10-11/1995. Virgil Rămureanu. dar cu o altă motivare: Şt. SNCFR şi ROMTELECOM Categoria societăţilor care desfăşoară servicii de interes public este însă mult mai amplă. Antoniu. în titlul VIII intitulat „înţelesul unor termeni sau expresii în legea penală". Academiei Române. voi. Revista juridică nr. Nicoleta Iliescu. întrucât nicio noţiune nu se poate defini prin ea însăşi. Dumitru Lucinescu. Studiu comparativ. 7/1996. Victor Roşea. în doctrină2*. dacă ar exista zacă a produs pagube patronului sau terţilor. Aceeaşi soluţie se impune în această concepţie şi în situaţia în care funcţionarul public este angajat Pentru detalii. incluzând regiile autonome şi companiile naţionale create prin reorganizarea unor regii. Siegfried Kahane. p. Consideraţii referitoare la infracţiunile contra avutului obştesc. C. Ştiinţifica. va răspunde potrivit legii civile.: dreptul administrativ). Ouvac. Vasile Papadopol. II. 278 am 4 iulie 2006. p. Ştiinţifică şi Enciclopedică. 702-703. Multe dintre acestea nu provin din fostele regii. II. Virgil Rămureanu. Codul penal român. 2004. Dumitru C. Această noţiune nu este definită în Codul penal. fapt ce se justifică prin nevoia de a se realiza în mod corespunzător ocrotirea intereselor sociale prin mijloace de drept penal. voi. Bucureşti. s-a subliniat că sunt asimilaţi funcţionarilor publici şi cei care îndeplinesc „în fapt" o însărcinare în serviciul unei persoane juridice de drept public cu condiţia ca unitatea de drept public să aibă ştiinţă de acest lucru. comentat şi adnotat. în dreptul penal. 1972. în Teodor Vasiliu. Dârângă. 326. Daneş. Dreptul nr. Drept penal. Fundaţiei România de Mâine. p. ed. au capital privat şi potenţial economic redus. >«oul Cod penal. p. făcând parte dintre acestea partidele politice. 17. O asemenea persoană. 2006. Vasile Papadopol. 1970. Partea generală. 85. Doru Pavel. Constantin Bulai. AII Beck. Ed. în acelaşi sens. Gh. Medeanu. Gheorghe Dărângă. } . Ed. 3oni Pavel. D. Ed. Dumitru Popescu.. Ştefan Daneş. Pe de altă parte. p. T. I. distribuirea apei. a se vedea: M. prin prisma Deciziei Plenului Curţii Constituţionale nr. cum ar fi: Poşta Română. prestarea serviciilor medicale etc. Codul penal român. în Iceorghe Diaconescu. Codul penal anterior. Bucureşti. -mea specială. 1977. Medeanu. este evident faptul că noţiunea public din dreptul penal a primit un înţeles mai larg decât cel specific dreptului constituţional. Bucureşti. Dumitru Lucinescu. G. 1/1993. 54. Societăţile comerciale cu capital privat şi infracţiunile contra avutului obştesc. ea nu poate fi asimilată nici cu termenul public definit în art. Basarab. comentat şi adnotat. George Antoniu. patronale sau profesionale. Rodica Stănoiu. *z. Sintagma serviciile de interes public este mai puţin delimitabilă decât celelalte. ' V. deşi pe parcursul câtorva ani s-a considerat în mod eronat că ele sunt identice }. în Vintilă Dongoroz. organizaţiile sindicale. 145. Roşea. Constantin Duvac. voi. Bucureşti. termenul de funcţionar public are un înţeles mai larg decât în alte ramuri de drept (ex. T. 442. CONEL.Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul de persoanele fizice sau juridice pentru satisfacerea unor interese publice. a îî-a u ta şi adăugită cu modificările şi completările aduse Codului penal prin Legea nr. Lucinescu. George Antoniu. Ion Oancea. losif Fodor. incluzând societăţile de transport. Ed. termoficare. : 50-51. p. Gheorghe Dărângă. în Teodor Vasiliu. Autorul susţine că n-ar putea fi conceput să existe şi un funcţionar privat „de fapt".că o persoană care să exercite în fapt o însărcinare în cadrul unei unităţi private fără ştirea iprobarea patronului şi totuşi să răspundă ca funcţionar. Partea specială. Explicaţii teoretice ale Codului penal român.

. numai aceştia din urmă pot fi subiecţi activi ai infracţiunilor de serviciu. instanţa supremă a decis că. precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât o unitate dintre cele la care se referă art. Constantin Duvac. prestează aceste servicii fără a fi în serviciul unei unităţi. 54.: cei aflaţi în termenul de încercare).. Această soluţie se întemeiază pe dispoziţiile constituţionale.pen. medicii. p. Partea specială. 4> G. Referitor la medici. Notarul public şi legea penală. a Il-a revăzută şi adăugită.. arată că trebuie făcută distincţia între avocaţii care au numai calitatea de membri ai baroului. deoarece în înţelesul prevederilor susmenţionate.este funcţionarul public.J. în sensul că stă la dispoziţia publicului. 36-37. cu organizare şi funcţionare autonomă.art. cit. Bucureşti. nr. op. (1) C. B. 33 alin. ţine locul unuia dintre aceştia fală consimţământul organelor de conducere căci într-o asemenea situaţie. şi avocaţii aleşi în organele de conducere ale baroului. (1) din Constituţia României. Ilie Pascu 2'. în mod sporadic. cit. (2) C. II. .. 2007. de acordare a asistenţei juridice justiţiabililor.art. elemente care caracterizează pe funcţionar. dec. în raport cu legea penală în vigoare. nu poate fi subiect activ al infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor3*..pen. fără a fi încadrat într-o anumită formă de organizare ierarhică. iar „statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice" . 317. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. D. 119-120. 3) I. op. 147 C.pen.C. deşi desfăşoară o activitate de interes public (de aceea şi denumirea sa apare noţiunea de public. 3/2008. nu există un raport de serviciu între această persoană şi unitatea în careactivează1'.C. 145 C.C. notarul public nu este funcţionar în sensul art. Duvac. arhitecţii etc. 34 alin. /. în consecinţă. Nu poate fi considerat însă funcţionar public persoana care. 147 alin. în baza cărora sunt abilitaţi să exercite profesia de avocat. II. „Funcţionar". p. calitatea de funcţionari a anumitor categorii de persoane care exercită o profesie liberală (de exemplu: avocaţii. în doctrină este discutabilă. ed. 6003/2007.: nu are studiile necesare) ori urmează a fi învestit. Pascu. Lucinescu. s-a susţinut că notarul public. 2) 11 . Dărângă. Dreptul nr.pen. fiind pe cale de a fi angajat (de ex. s. Antoniu.Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public cu încălcarea dispoziţiilor legale (de ex.. 147 alin. în această concepţie. nr. notarii publici. în sensul legii penale . în Gheorghe Diaconescu.pen. adică pe acela care exercită o funcţie şi se află în exercitarea unei însărcinări în serviciul unei persoane juridice publice. 147 C. că serveşte interesul acestuia). 3/1999. 2004. voi. pen.4). Ed. p. p. Drept penal. în ceea ce priveşte avocaţii. se poate trage concluzia că doar cei care funcţionează în reţeaua sanitară de stat sunt funcţionari publici în condiţiile art. corelând dispoziţiile privind asistenţa medicală cu cele penale. Recent.art. conform cărora „dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat" . şi art l din Legea nr. în raport cu prevederile art. în literatura de specialitate. (2) din Constituţie. avocatul nu are nici calitatea de funcţionar public şi nici calitatea de funcţionar şi. Fundaţiei România de Mâine. în acelaşi sens: C. Ca atare. voi.). subordonat unui regulament intern de funcţionare etc. potrivit cărora această profesie este liberă şi independentă. G/i.

Puncte de vedere cu privire la subiectul activ al infracţiunii de luare de mită. p. Infracţiunile din acest subgrup sunt susceptibile de participaţie penală (pluralitate de subiecţi activi) în toate formele sale: coautorat. în sensul prevederilor art. cu fapta descrisă în conţinutul normei de incriminare.S. de regulă. Elementul material al infracţiunilor de serviciu sau în legătură cu serviciul constă. Gheorghiţă Mateuţ. 2008. Subiect activ al acestor infracţiuni poate fi şi o persoană juridică. Cristian Miheş. într-o acţiune şi uneori într-o inacţiune (unele modalităţi normative ale abuzurilor în serviciu sau ale luării de mită). C. Valentin Mirişan. pen. 2) C. Aspecte ale falsului intelectual în actele notariale. însoţită uneori şi de o vătămare a interesului legal al vreunei persoane. 74.pen. Hamangiu. Mircea Bădilă.pen.D. Dacă instigatorul sau complicele este şi el funcţionar. Instigatori şi complici pot fi orice persoane. 158.. 1/2000. Radu Bodea. Răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit. Argessis. această poziţie teoretică n-a fost însuşită de alţi autorilj sau de instanţele de judecată2*. 147 C. 150 alin. în Matei Basarab. la săvârşirea aceleiaşi infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul. p. (2) C.Infracţiuni de serviciu sau în legătura cu serviciul Deşi extrem de interesantă. ca modalităţi de realizare în concret ale elementului obiectiv. p. Partea specială. instigare. 10/1998.. H. Petre Dungan. R.P. 191 alin. în justificarea acestei soluţii instanţa supremă a statuat că notarul public este învestit să îndeplinească. Dreptul nr. în orice mod. Nu trebuie însă să confundăm comisiunea şi omisiunea. p. 834. în accepţiunea art. 87. nr. complet de judecată etc. Dreptul nr.. Când un act este dat în căderea unui colectiv (comisie.pen. în condiţiile şi cu limitările arătate în art.pen. voi. Diaconescu. Instanţa supremă a decis că actul de vânzare-cumpărare întocmit şi autentificat de notarul public constituie înscris oficial. 289 C. Râdulescu. Tiberiu Medeanu. Ramiro Mancaş. II. Dreptul nr. De asemenea. şi art. nr. „funcţionar public" şi „funcţionar". Legătura de cauzalitate între acţiunea sau inacţiunea incriminată şi urmarea imediată trebuie să existe şi. Culegere de decizii pe anul 1998. Latura obiectivă. 1999. p. Butiuc. autentificarea de către notarul public a unui act de vânzare-cumpărare în care semnăturile nu aparţin vânzătorilor constituie infracţiunea de fals intelectual. de regulă. 3378/1998. p. Codul penal comentat. 2/2000. rezultă din materialitatea faptei (ex re). 391 . Viorel Pasca. p. Ed. 485-488.)* infracţiunea va avea drept coautori pe toţi membrii colectivului. 11 O. Curtea Supremă de Justiţie.J. cu infracţiunile comisive şi infracţiunile omisive. potrivit legii. 66-68. Autorul consideră că includerea notarului public în categoria serviciilor publice este o exagerare şi are drept consecinţă distorsionarea sensurilor noţiunilor de „înscris oficial". Ca urmare. 152. un serviciu de interes public şi se află în serviciul biroului notarial care este înfiinţat de ministrul justiţiei. dec. aceasta va constitui o împrejurare agravantă judiciară. s. iar notarul public are calitatea de funcţionar. 5/1998. Curtea de Argeş. (1) C. ca modalităţi de realizare în concret ale elementului obiectiv. Ed. Buletinul Jurisprudenţei. nu trebuie să confundăm comisiunea şi omisiunea. complicitate. Constantin Butiuc. Urmarea imediata a acestor infracţiuni constă într-o atingere adusă bunului mers al activităţii unui organ sau instituţii de stat ori publice.

intenţia'. La nici una dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul legea nu prevede însă că tentativa se pedepseşte (art. de regulă. cit. ca acte de participare . In ceea ce priveşte infracţiunile omisive. cit. La unele infracţiuni numite de consumare anticipată (de exemplu. Posibilitatea de prevedere a rezultatului faptei la infracţiunile de serviciu săvârşite din culpă se apreciază în mod concret. 2) 41 Ibidem. de regulă. ele nu sunt susceptibile de tentativă. 3> 5. Principiul legalităţii nu îngăduie nici darea şi nici acceptarea de ordine ilegale. opinie discutabilă întrucât aceste acte nu dobândesc relevanţă juridică (complicitate anterioară) decât dacă se comit acte de executare nemijlocită a faptei prevăzute de legea penală de către autor.pen. Forme. luarea de mită) unele acte încercate sunt asimilate faptei consumate. " 5. 254 C. legea pedepseşte şi faptele săvârşite din culpă (neglijenţa în serviciu.. IV. ţinându-se seama de condiţiile în care se aduc la îndeplinire sarcinile de serviciu.art. Prin urmare. în sistemul Codului penal ele nu sunt incriminate ca o formă de activitate infracţională. 77. 77. Făptuitorul nu poate invoca pentru înlăturarea vinovăţiei ordinul primit de la un superior. De regulă. voi. Ed. 249 C.pen. Kahane. juridiceşte. Ştiinţifică şi Enciclopedică. 28.Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public Latura subiectivă. Modalităţi. p. Grigorovici. 21 C. cornisive. op.). IV. p. Atunci însă. la aceste infracţiuni pot fi concepute şi efectuate acte care să constituie forme de activitate infracţională imperfectă. de aptitudinile individuale (psihice. A. Unele infracţiuni pot fi săvârşite. Ca atare. Bucureşti. Pe de altă parte. se vor avea în vedere gradul de atenţie şi de prudenţă ori experienţa dobândită în muncă '.pen. aceste categorii de acte pregătitoare la care se face referire nu sunt săvârşite de autor. însă numai cu intenţie directă (de pildă. de pregătirea şi calificarea sa profesională. în conţinutul acestor incriminări nu sunt cerinţe esenţiale referitoare la scop sau mobil. Kahane. în lipsa căruia nu putem pune în discuţie existenţa vreunei fapte din acest capitol. De asemenea. Acolo însă unde sunt prevăzute astfel de cerinţe esenţiale.. Infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul sunt. luarea de mită . intelectuale) ale funcţionarului public. Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul. Sancţiuni Forme. p. 1976. op. actele de pregătire săvârşite de alte persoane decât autorul infracţiunii devin relevante. când infracţiunea în vederea căreia au fost efectuate actele de pregătire a fost consumată.). cunoaşterea acestora va servi la dozarea pedepsei aplicabile infractorului.). dar şi în privinţa lor se pot efectua unele acte de pregătire3*. . adică acte de pregătire şi tentativă." In anumite situaţii. voi. infractorul trebuie să-şi fi dat seama de natura şi urmările faptei sale şi să le fi urmărit (intenţie directa) sau să le fi acceptat (intenţie indirectă}. art. forma de vinovăţie cu care se pot comite acele infracţiuni va fi intenţia directă. Forma de vinovăţie în cazul acestor infracţiuni este. Cât priveşte actele de pregătire la infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul.

252 C. Deşi capitolul ar fi trebuit să cuprindă numai infracţiunile de serviciu. voi. Fiind fapte destul de grave. A Sistematizarea incriminărilor. ci în legătură cu serviciul (darea de mită. 246-250 C. infracţiunile din acest grup prezintă mai multe modalităţi normative în raport de felul în care se înfăţişează acţiunea sau inacţiunea incriminată cărora în concret le pot corespunde o varietate şi multitudine de modalităţi faptice de care se va ţine seama la individualizarea judiciară a pedepsei. art. acestea se sancţionează numai cu pedeapsa închisorii în limite destul de ridicate. La abuzul în serviciu în formă calificată şi la luarea de mită este prevăzută şi pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.)» ori o stare de fapt periculoasă (de exemplu. la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. purtarea abuzivă. abuzul în serviciu în formă calificată. neglijenţa în serviciu. 147 alin. luarea de mită. Capitolul privitor la infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul cuprinde. sau la infracţiunea de purtare abuzivă. La unele infracţiuni pedeapsa închisorii este prevăzută însă alternativ cu cea a amenzii. (1) C.. IV. op. 2531-257 C. neglijenţa în păstrarea secretului de stat.pen. (l)-(4). Pentru faptele din acest capitol. la infracţiunea de neglijenţă în păstrarea secretului de stat.). p. când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită de persoana fizică pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de l O ani. (1). 71 alin. Kahane. Pe lângă infracţiunile de serviciu acest capitol cuprinde şi unele infracţiuni care nu sunt de serviciu. primirea de foloase necuvenite. privitoare la funcţionari publici se aplică şi celorlalţi funcţionari. 246 C. pentru faptele prevăzute în art. persoana juridică este sancţionată cu amendă de la 5.. 246. infracţiunile de. deoarece strânsa legătură pe care o au cu atribuţiile de serviciu a impus ca şi infracţiunile în legătură cu serviciul să fie incluse în acest capitol0. 258 alin. potrivit art. 5.pen. 252 şi art. abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi.000 lei.). 250 C. exigenţele unei perfecte clasificări nu au putut fi respectate. cit. abuz în serviciu contra intereselor publice. De regulă. darea de mită. acţiunea penală se pune în mişcare Ia plângerea prealabilă a persoanei vătămate.000 lei la 900. dispoziţiile art.pen. traficul de influenţă etc.000 lei. conflictul de interese. când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită de persoana fizică pedeapsa închisorii de cel mult 10 ani sau amenda sau cu amendă de la 10. ai căror subiecţi activi nemijlociţi pot fi orice persoane ce îndeplinesc condiţiile generale ale răspunderii penale.pen. 78. art..pen. In cazul prevăzut Ia alin. abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Conform art.pen.pen.000 lei la 600. . (1) C. Sancţiuni. Modalităţi. (2) şi (3) C.iau în legătură cu serviciul La infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul consumarea faptei implică executarea acţiunii prin care s-a adus atingere bunului mers al activităţii instituţiei de stat sau publice respective şi s-au produs uneori anumite vătămări (de pildă. de regulă.pen.Infracţiuni de serviciu . în art. cu excepţia acelora care au fost săvârşite de o persoană dintre cele prevăzute în art. traficul de influenţă. 247 şi 250 alin. 246-250. în acest caz maximul pedepsei reducându-se cu o treime. art.

nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane. 246 . Obiectul juridic special al abuzului în serviciu contra intereselor persoanelor îl constituie acele relaţii sociale referitoare la interesele publice a căror normală formare.3).„Fapta funcţionarului public. obiectul material lipseşte la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. aspect asupra căruia vom reveni mai jos). Kahane. aprobare) la săvârşirea abuzului în serviciu contra intereselor persoanelor. Dacă însă acţiunea care constituie elementul material s-a exercitat asupra unui lucru (de ex.pen. Fapta este incriminată prin dispoziţiile art. 246 C. este extrem de frecvent întrebuinţat de către organele judiciare în activitatea de încadrare juridică a unor fapte abuzive comise de funcţionari publici sau funcţionari. (1) C. Fiind o infracţiune proprie.1*. textul art. echipă) sau succesiv (verificare. Subiecţii infracţiunii. care.pen. 145 C.pen." 2) S. Datorită caracterului său subsidiar (în sens impropriu. Fapta poate fi săvârşită de mai mulţi autori. indiferent cum a fost investită. 246 C. instituţiile sau alte persoane juridice de interes public). colectiv. retribuită sau nu. nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. 80. în această situaţie există un obiect material al infracţiunii2*. Prin „funcţionar public". 31 Pentru detalii. o însărcinare de orice natură.art. cu ştiinţă. -. Aşadar. în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu. cu ştiinţă. activitatea acelui participant va fi considerată drept complicitate Art. 147 C. Obiectul material. 1 f 394 . care au contribuit nemijlocit. în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art.pen.pen. p. cu orice titlu. IV.: confiscarea abuzivă a unui lucru. în sensul legii penale . Dacă această calitate cerută de lege pentru autor lipseşte. Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor este fapta unui funcţionar sau funcţionar public care. cit. 147 alin. se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar. voi. în mod simultan (comisie. instituţiile publice. în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu. De regulă. control. (autorităţile publice. redactarea defectuoasă a unui înscris). la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor subiectul activ nemijlocit este calificat.Infracţiuni care Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor Concept şi caracterizare. Obiectul ocrotirii penale. în sensul art. Subiectul activ nemijlocit (autor) al acestei infracţiuni nu poate fi decât un funcţionar public sau funcţionar. op. a se vedea cele arătate cu ocazia examinării aspectelor comune subiectului activ al infracţiunilor din acest titlu. coautoratul nu este posibil decât dacă toţi coautorii au calitatea cerută de lege la data săvârşirii faptei. desfăşurare şi dezvoltare nu ar fi posibile fără asigurarea bunului mers al activităţii persoanelor juridice de drept public sau de drept privat şi apărarea intereselor legale ale persoanelor împotriva abuzurilor funcţionarilor publici sau funcţionarilor.

în acest sens sunt şi prevederile Codului comercial. deţin.se prin noţiunea d t struguri atât flBHBhi copţi. 258 C. subiect pasiv poate fi . cât şi cei necopţi.Infracţiuni de serviciu sau în legătura cu serviciul concomitentă la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor chiar dacă în concret agentul a comis acte de executare nemijlocită a acestei fapte penale. indiferent de persoana juridică de la care emană . în orice mod.pen. R. Cârpenant. Societăţile comerciale private. precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele la care se referă art. Observaţii critice. privitoare la funcţionari publici se aplică şi celorlalţi funcţionari. 1/2002. In realitate. ci de încadrarea contribuţiei lor în dispoziţia care prevede erga omnes fapta comisă de subiectul activ nemijlocit2*. 331. 80. Nefîind circumstanţial de text. 145 C.mit înscrisuri private şi nu înscrisuri oficiale. se înţelege funcţionarul public.. Această normă explicativă a fost considerată3' drept incorectă din punct de vedere al logicii formale. a II-a revăzută şi adăugită. ~ S. în condiţiile şi . 2006. 246 C. chiar şi un coleg al subiectului activ din cadrul aceluiaşi serviciu. C. St. potrivit cărora.r.n comerciant sunt considerate „înscrisuri sub semnătură privată". Autorul :i ai li aceeaşi eroare c orc var comite înţelegându-.D. Salan. Cu alte cuvinte. cit. Subiect activ al acestei fapte penale poate fi şi o persoană juridică. 191 alin... p. 87. folosesc.1* La săvârşirea acestei infracţiuni pot contribui însă şi alţi subiecţi activi în afară de autor sau coautori (instigatori. (1) C. toate actele şi celelalte documente emise de către . săvârşirea aceleiaşi infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Bucureşti. dispoziţiile art.P. op. posibilitatea de a înscrie două noţiuni sub un numitor comun n-are nicio valoare cognitivă dacă noţiunile sunt antinomice. op. I. . fiecare producând consecinţe juridice diferite.cine. Potrivit art.. complici). A. în acest caz. Subiectul pasiv general este statul. p. . Subiectul pasiv special al acestei infracţiuni este persoana căreia i s-a cauzat o i^mare a intereselor legale. Pentru aceşti subiecţi nu este necesară calitatea de funcţionar public sau funcţionar.pen. Falsuri în înscrisuri. IV. nr.pen. Drept comercial român. ed. în sensul legii penale.fie ea chiar şi de interes public4). chiar dacă se află în serviciul publicului.pen. Duvac. cit. în acest caz maximul pedepsei reducându-se cu o treime. a IlI-a. Prin „funcţionar". ca titular al relaţiilor sociale referitoare la t:iresele publice şi al valorii sociale care este bunul mers al activităţii persoanelor jpndice de drept public. 2000. p. Ed. limitările arătate în art. Kahane. nu este vorba de răsfrângerea circumstanţei personale de funcţionar public sau funcţionar la ceilalţi participanţi.D. Răspunderea penală a persoanei jurin:e nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit. AH Beck. voi. numai pentru că şi unii şi alţii sunt struguri. . ed. deoarece sub aceeaşi denumire include două realităţi antinomice: pe aceea de funcţionar public şi pe aceea de funcţionar privat. voi. abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor este imputabil participanţilor chiar atunci când aceştia nu au calitatea cerută de lege pentru autor. ii «S-369.

nr. Curtea Supremă de Justiţie.S. adică a unui act a cărui îndeplinire cădea în sarcina funcţionarului public sau funcţionarului potrivit normelor care reglementează activitatea acestora. p.S. p. C u l e g e re d e d e c i z i i p e a n u l 1 9 9 7 . depăşirea atribuţiilor de serviciu. Juris Argessis. p. cit. Kahane. 1 9 9 8 . op. Neîndeplinirea unui act poate să constea şi în lăsarea în nelucrare a unui act început şi care trebuia să fie desăvârşit sau în refuzul nejustificat de a da urmare ordinelor sau cererilor primite. A r g e s s i s . modificarea.5) Fapta funcţionarului de a pretinde persoanelor care solicită luarea în evidenţă ca şomeri. IV. G. 58/1968. Neîndeplinirea poate fi totală sau parţială2). 81.J. ori efectuarea unei constatări cu efecte juridice sau executarea unei hotărâri şi alte operaţii date în competenţa unui serviciu al persoanelor juridice de drept public sau privat0. 39 din fosta Lege pentru organizare judecătorească nr. Ibidem. 3) C. Probleme de drept din jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie în materie penala 1990-2000. IV. C u r t e a d e A r g e ş . Buletinul Jurisprudenţei. 2/1992. 2) . în compunerea prevăzută de art. E d . ori care sunt inerente acelui serviciu. locul îndeplinirii etc. Kahane. p. adică în alte condiţii decât prevede legea.. nr. 384-385. Elementul material al incriminării constă alternativ într-o inacţiune (omisiune) sau într-o acţiune (comisiune) şi anume: fie neîndeplinirea unui act. în practica judiciară s-a decis că există infracţiunea examinată în cazul refuzului nejustificat al unui ofiţer de poliţie de a restitui permisul de conducere părţii vătămate. dec. voi. Termenul de „act" este folosit în conţinutul normei de incriminare în înţelesul de operaţie care trebuie efectuată de funcţionarul public sau privat potrivit solicitării făcute de o persoană şi conform atribuţiilor acestora de serviciu. Prin expresia „îndeplineşte (actul) în mod defectuos" se înţelege îndeplinirea făcută în alt mod decât trebuia să fie efectuată. p. 82. cit. 3 3 1 -3 3 3 . ori în alte rămâneri în pasivitate contrare îndatoririlor. ori întocmirea sau confirmarea unui înscris privind un act juridic. Curtea de Argeş. 43/1991. Dreptul nr. Prin expresia „nu îndeplineşte un act" se înţelege omiterea. cu care centrul de " S...Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public Latura obiectivă. fie îndeplinirea actului în mod defectuos. momentul efectuării. L hnescu. să aibă asupra lor formularele ce trebuiau completate. lonescu. 82.J. Ed. 2002. condiţiile de efectuare. p . s. op. Defectuozitatea în îndeplinire poate privi conţinutul. 45/1997. dec. 95. folosirea abuzivă a atribuţiilor de serviciu.. mii. forma sau întinderea îndeplinirii.. voi.: constatarea unei manifestări de voinţă privind crearea. transmiterea ori stingerea unui drept sau obligaţii). 41 C. neefectuarea unui act care trebuia să fie îndeplinit în virtutea îndatoririlor de serviciu. 5) S. Expresiile „nu îndeplineşte un act" şi „îndeplineşte (actul) în mod defectuos" sunt expresii sintetice care includ numeroase situaţii ca: violarea sau nerespectarea obligaţiilor impuse prin dispoziţii legale. Solicitarea adresată subiectului activ nemijlocit poate privi constatarea unui act juridic (de ex. aşa cum s-a dispus prin hotărârea judecătorească definitivă de anulare a procesului verbal de contravenţie prin care se ridicase acel permis de conducere 31 sau dacă ospătarul de la un restaurant vinde bere şi mici cu suprapreţ4*.

. dec. în înţelesul lui uzual de „dorinţă de a satisface anumite nevoi". p.nfracţiunea prevăzută în art. funcţionarul nu a realizat un folos necuvenit. în cauză s-a făcut aplicarea art. că persoana nemulţumită poate face plângere la stanţă şi.. 246 C. Juris Argessis. s. deşi acesteia i se reconstituise dreptul de proprietate asupra unui teren. Urmarea imediată constă în pricinuirea unei vătămări a intereselor legale ale unei persoane. Crişu Magraon.pen. Buletinul Jurisprudenţei. nr. incriminarea neputând extinsă la refuzul de a proceda la punerea în posesie. „folos". 82. Crişu. Atunci când a dorit. respectiv art. 181 C. nu poate fi vbcată nici legea generală.J. 109 din lege. Curtea Supremă de Justiţie. „acţiune de a acoperi unele trebuinţe". 246 C. 64.Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul muncă şi protecţie socială nu fusese dotat.pen. ci aceea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. primarul va fi obligat prin hotărâre să execute opera-jnea. sub sancţiunea condamnării la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere. -egiuitorul a înţeles să opereze în acest caz cu o sancţiune civilă cea a daunelor cominatorii şi • j cu una penală. Sumele de bani primite de la solicitanţi fiind folosite exclusiv pentru procurarea rechizitelor necesare.. Jurisprudenţă în -naterie penală a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 397 . Nu constituie infracţiunea prevăzută în art. Cu privire la . Cerinţa esenţială: Pentru existenţa elementului material şi implicit a infracţiunii însăşi este necesar ca omisiunea de a îndeplini un act sau comisiunea îndeplinirii actului în mod defectuos să fie săvârşită de un funcţionar public sau un funcţionar în exerciţiul atribuţiilor sale. 1997. pen. curţi de apel şi tribunale 1990-2005. pen. fapta unui membru al comisiei de a -piedica în orice mod reconstituirea dreptului de proprietate sau eliberarea titlului de --^prietate. nr. dacă aceasta este admisă. „preocupare de a obţine un avantaj". C. legiuitorul a stipulat şi sancţiune penală. 246 C. „profit". dec.. „Proema". p. nu sunt întrunite elementele constitutive infracţiunii de luare de mită". incriminând mn art. Kahane. Curtea de Argeş. "' C.pen. IV.. 246 C.A.. Ed.3* " C. sau să plătească funcţionarului costul formularului pentru procurarea acestora. Suceava. prin hotărâre a comisiei judeţene2'. Cauzarea vătămării constituie expresia materială a atingerii aduse bunului mers al activităţii serviciului respectiv. op. 960/2000. s. Instanţa şi-a motivat această decizie pe considerentul că legea specială care derogă de la cea generală (art. ca infracţiune de abuz în serviciu. 246 C. Sunt însă două activităţi limitativ prevăzute ca infracţiune. în scopul îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu şi prin urmare.S. p. 31 S. Şi cum legea specială care regle-entează responsabilitatea primarului ca preşedinte al comisiei nu o prevede. Ed. 40.. în art.pen. Prin expresia „interes legal" se înţelege acel interes care este ocrotit sau garantat printr-o dispoziţie normativă. voi. Baia Mare. Lipsa acestei cerinţe esenţiale determină lipsa elementului material şi implicit a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. 127-128. pen. 2378/1996. fapta inculpatului care în calitate de preşedinte al comisiei de aplicare a Legii nr. N. Termenul „interes" este folosit în textul art.pen..) prevede într-o istfel de situaţie în mod expres. 18/1991 a refuzat să o pună în posesie pe partea vătămată. ce reglementează activitatea obişnuită a .-cţionarului public. 2006. Culegere de decizii pe anul 1996. cit. nu constituie infracţiunea de luare de mită.

op. pen. Abuzul în serviciu. 65. 2316/1971. implicând deplasări repetate în alte localităţi şi stresul inerent. cit. pen.. de a reţine fără drept valută şi de a pretinde şi primi bunuri de la turişti. 7/1972. Fapta unui gestionar de a vinde mărfuri cu suprapreţ. pen.S..j. p. 1976. pentru ca fapta să aibă gradul de pericol social al infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. R. constituie infracţiunea de luare de mită şi nu infracţiunea de abuz în serviciu. 398 . constituie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută în art. p. T.R.R. p. In practica judiciară s-a făcut în general o aplicare corectă a dispoziţiilor din art. 103/1972. nr. nr.. pen. dec... 38-39. Crişu Magraon. nr. pen. adusă intereselor legale ale unei persoane.R.Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public Prin „vătămare" se înţelege atingerea de orice fel: fizică. C. s. 3966/1971. să constituie violarea unui drept al persoanei (art. 76. R. revizor vamal.D. 153. 697-699. este necesar ca vătămarea să prezinte o anumită gravitate. pen.). dec. dec. nr. morală sau materială (art.. iar nu cea de deturnare de fonduri prevăzută în art. Schimbarea de către un funcţionar a destinaţiei fondurilor băneşti ale unei cooperative. s. în concurs rea!4). 383/1991. cu notă de Vasile Pătulea. deoarece prin C. 166. forţându-i la aceasta prin refuzul acordării „liberului de vamă".pen. 2005.D. Vânzarea unor mărfuri cu suprapreţ constituie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. constituie fapte de natură a cauza suferinţe morale persoanelor vătămate. dacă s-a cauzat o vătămare intereselor legale ale acesteia.p. în concurs real }. 35 din Legea nr. înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. nr. 24 C.D. p. Dreptul nr. 18 C. Ed. pen. în principal ca urmare a lipsei locului de muncă şi a purtării proceselor timp de doi ani. 22/1969. 82-83..J. N. Faptele inculpatului. AU Beck.S.proc. p.. p. s. "T..S. dec..S. în acelaşi sens: T.R. Buletinul jurisprudenţei. 1/1972. obligarea inculpatului condamnat pentru abuz în serviciu Ia plata unor daune morale este justificată2'.. dar nu penale }. prin transferarea ilegală a unor angajaţi în locuri de muncă unde nu puteau fi încadraţi şi refuzul de a-i reintegra în vechiul lor loc de muncă dispusă prin hotărâri civile executorii. fapta poate atrage sancţiuni disciplinare sau administrative. R.. 1762/2003. l C.). 4/1992. Bihor. 156. nr. împrejurarea că făptuitorul a depus toate sumele încasate la casieria unităţii este irelevantă sub aspectul existenţei infracţiunii deoarece cumpărătorii au fost lezaţi prin plata unor sume nedatorate31.pen. nr. s. nr. Ca atare. " T.D. dec. Cluj. Bucureşti. In lipsa acestei gravităţi. Crişu. p. pen. precum şi trafic de influenţă. dec. Culegere de decizii pe anul 2003. Dar. 246 C. 1/1973.pen.j. nr. 5. combinat cu art. S) T. 1407/1975. nr. de a introduce diferenţele în casa unităţii şi de a crea astfel plusuri în gestiune constituie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi infracţiunea prevăzută în art. 246 C. 302 1 C. R. 21 "lbidem.pen.

C.Of. 39. AII Beck. Instituţii de drept ^enal. Norel Neagu.. republicată61. Trei. întrucât băncile cu capital privat sunt persoane juridice de drept privat.1995. C.12. Dreptul nr. p. înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa supremă3* a decis că acordarea de credite cu încălcarea normelor de creditare. II. Ed.J. fntr-o altă opinie81. Filipaş. indiferent de specialitate.pen. Crişu ^agraon.pen. p. Kahane. Fapta inculpatului. Intr-o opinie .. C. 2572/2002. 83. Buletinul juris-? rudenţei. 94.C. medicul sau orice membru al personalului sanitar care refuză să acorde asistenţa medicală de urgenţă. cit. Latura subiectivă. * M. N. 246 C. 217-218.S. şi nu infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice. Maxim Dobrinoiu. p.Infracţiuni de serviciu sau în legătura cu serviciul urmările cauzate nu s-a adus o vătămare unei unităţi la care se referă acest din urmă text de lege0. purtând şi ştampila unităţii) în care a consemnat o situaţie neconformă cu realitatea. dec. constituie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.J. se susţine că. în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu. Buletinul Jurisprudenţei. iar activitatea abuzivă a făptuitorului a cauzat o vătămare a intereselor legitime ale acţionarilor băncii private şi nu unei unităţi publice sau de interes public. ed. de către un funcţionar al unei bănci cu capital privat (Bankoop SA). 3) C.Of. în genere. Bucureşti. Curtea Supremă de Justiţie. op. dec. a întocmit două note de plată (documente cu regim special. pen. 39. Ed. Camil "1iăsescu. se susţine că această legătură de cauzalitate trebuie stabilită în fiecare caz în parte. voi. 2003.. Pentru I. •cureşti. Nicolae Conea.. Constanţa. care. Ed. ?-cureşti. 11 T. Constantin Mitrache. 2004. această legătură rezultă din însăşi materialitatea faptei (ex re). pen.pen. în Vasile Dobrinoiu. 325/1992. !) . pen.. s. în sensul că a majorat preţul produselor servite consumatorilor. p. nr. Această obligaţie profesională rezultă din dispoziţiile Legii nr. nr. nr. Crişu Wagraon. 10/1992.. ospătar în restaurant.. Drept penal.07.2000. Dobrinoiu. înfiinţarea. op. 246 C. nr 149 din 14. 2004. ^ 5. organizarea şi funcţionarea Colegiului medicilor din România. p. Bucureşti. Partea specială. 5717/2001. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals. Forma de vinovăţie este expres prevăzută în conţinutul normei de incriminare (cu ştiinţă) şi anume intenţia directă sau indirectă. AII Beck. 2006. p. Legătura de cauzalitate între acţiunea sau inacţiunea incriminată şi urmarea * 7^ imediată este necesar să existe. iar nu pe cele ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor*. 497. 1 V. nr. a IlI-a revizuită şi adăugită. Ciprian Râul Romiţan. Tulegere de decizii pe anul 2001. de locul unde se află sau dacă este în timpul ori în afara programului de lucru41. N. op. privind exercitarea profesiunii de medic. cit. dec. Săvârşeşte un abuz în serviciu. prevăzută în art 248 C. 91. 41 A. 51 Publicată în M.. 650 din 12. cit. s. prevăzut în art. în Costica Bulai. 74/200051. IV. p. 435. Crişu. Lumina Lex. voi. prevăzută în art. Curs selectiv pentru examenul de licenţă.j. Culegere de decizii pe anul 2002. p. Avram Filipaş. Crişu.

p.. II. fapta constituie infracţiunea de neglijenţă în serviciu (art. Drept penal. Modalităţi. 128. 2006. a 2-a revăzută şi adăugită. Duvac. un funcţionar public sau funcţionar. nr. dec. (1) pct.) şi nu pe cea de abuz în serviciu. R. 3/2001. /. Ed. dar cunoaşterea lor este totdeauna utilă pentru individualizarea pedepsei. V.). nr. Sancţiuni Forme. Cluj. a sculelor. această faptă mai poate fi caracterizată şi ca o infracţiune de daună. p. 106. cât şi de inacţiune (neîndeplinirea unui act). Râdulescu. Hamangiu. nr. I. 31/1990 (în redactarea de la acea dată . 335. inculpaţii au realizat latura obiectivă a infracţiunii prevăzute în art. p. Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor este o infracţiune atât de acţiune (îndeplinirea în mod defectuos a unui act). 3384/1971. Petre Dungan. 249 C. 133. nr. ed. Valentin Mirişan. 177. R. Acest termen este întrebuinţat ca o modalitate de reglementare a conflictului de norme când organul judiciar trebuie să opteze pentru una din normele susceptibile a fi aplicate în această materie. 75/A/1998. Forma de vinovăţie specifică acestei infracţiuni rezultă şi din sintagma „cu ştiinţă" care presupune intenţia şi în cazul modalităţii omisive a abuzului în serviciu contra intereselor persoanelor. Am dori să atragem atenţia asupra unei echivocităţi pe care o provoacă termenul de subsidiaritate.n. 1994.P. Sfera SRL. voi. dec. D.D. Codul penal comentat. Bogdan. a Il-a revăzută şi adăugită. Cluj-Napoca.A. C. op. Dreptul nr. instanţa a decis că. 1 . 2008. Bucureşti. Cristian Miheş. S. în mod obligatoriu. 1/1995. voi. nr. 3/1998.D. p. s. nr. 10/1972. pen. I. Constanţa. Forme. Ramiro Mancaş.S.Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public existenţa intenţiei este necesar să se constate că făptuitorul a prevăzut că prin săvârşirea acelei acţiuni sau inacţiuni se cauzează o vătămare a intereselor legale ale unei persoane şi a urmărit acest rezultat (intenţie directă). SC Ed. ed.D. dec. Prin aplicarea principiului subsidiarităţii organul judiciar va alege dintre normele concurente care reglementează aceeaşi materie pe aceea care prevede limite mai severe de pedeapsă (norma subsidiară) şi va respinge T. Când prin inacţiunea sau acţiunea săvârşită din culpă s-a adus intereselor legale ale unor persoane o vătămare importantă. 569. Mirişan. Partea specială.P. p. pen. voi. Partea specială. Datorită urmării imediate care trebuie să constea în vătămarea intereselor legale ale unei persoane. 5 din Legea nr. Ed. Drept penal.. Radu Bodea. In practica judiciară s-a stabilit că abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor are caracter subsidiar numai în raport cu alte infracţiuni al căror subiect activ este. în acelaşi sens: CA. Partea specială. Nu sunt prevăzute cerinţe esenţiale referitoare la mobil sau scop. ocupând funcţii în cadrul a două societăţi comerciale. sau a acceptat producerea lui (intenţie indirectă). iar nu în raport cu orice infracţiune.n. 2007. 194 alin. Viorel Pasca. Tiberiu Medeanu. I. prin utilizarea materialelor societăţii. C. Gheorghiţă Mateuţ.R. în Matei Basarab.O. 259. utilajelor şi chiar a muncitorilor în folosul lor şi al societăţii particulare care le aparţinea. p. R.pen. cit. Europa Nova.. 111/1994. In opinia autorului conţinutul normei speciale trebuie să reprezinte doar un aspect din sfera textului de incriminare de la abuzul în serviciu. Mircea Bădilă. Reţinând caracterul subsidiar al infracţiunii examinate. p. 274. voi. Gheorghiu Brâdet. Despre caracterul subsidiar al infracţiunii de abuz în serviciu. p. pen. Constantin Butiuc.

268 C. Rodica Mihaela Stănoiu. această noţiune mai poate fi întrebuinţată într-un sens şi anume. 0 401 . 257. în Vintilă Dongoroz. 184. Fodor. Dongoroz. Petrovici. p. voi.) ori dispoziţiile art. Ion Oancea. ediţie realizată de asist. Pe lângă acest sens al noţiunii de subsidiaritate (sens propriu) ca mod de tratament al concursului de norme (principiul subsidiarităţii). Constantin Bulai.pen. Iliescu. Principiul subsidiarităţii se deosebeşte de cel al specialităţii prin aceea că nu implică o relaţie de la gen la specie. în acelaşi sens: C.pen. Simona Petrovici)21. de normă care se substituie altei norme exprimând astfel simplul refuz de a aplica o normă dacă există o alta care nu numai că reglementează aceeaşi materie. Partea specială. în sensul că nu se va aplica dacă există o altă normă care corespunde mai bine situaţiei concrete la care urmează să se aplice norma. p. Predescu. Bucureşti. cit. 146. ambele norme concurente (cea principală şi cea subsidiara) având acelaşi caracter special şi existând concomitent. L Oancea. sau din art. 1962. A. ed.pen. 191. (falsul intelectual). Bucureşti. 430-431. 2000. în acest sens foloseşte noţiunea de subsidiar Siegfried Kahane care consideră că art. Tot în acest sens folosesc noţiunea de subsidiar şi autorii lucrării „Modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală prin actele normative din anii 1956-1960" (Vintilă Dongoroz. 267 C. 2006. organul judiciar ajunge la concluzia că există o normă subsidiară aplicabilă în dauna normei principale. Siegfried Kahane. 1972. Dreptul penal .pen. op. 84. privitor la represiunea nedreaptă1*. p.. 247 C. S. curs universitar predai între anii 2003-2006. 335. Continent XXI. losif Fodor. Ed. Academiei. p._ afacerilor. cit. Academiei. Bucureşti. Drept penal român. Kahane. Fodor. losif Fodor. S. precum S. incriminând o faptă.pen. I. a II-a revăzută şi adăugită. Ion Oancea. ca şi a cercetării lucrărilor parlamentare.Infracţiuni de serviciu sau în legătura cu serviciul încadrarea juridică în norma principală. Această corelaţie a normei principale cu norma subsidiară poate să fie şi tacită atunci când între normele concurente care reglementează aceeaşi materie există o deosebire de aşa natură încât pe baza unor judecăţi logice. Autorul identifică o relaţie de specialitate între normele de incriminare prevăzute în an. (abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor) operează dacă nu îi sunt substituite alte norme cum ar fi cele care se referă la îngrădirea unor drepturi (art. dar care prevede limite de sancţionare mai reduse. Nicoleta riiescu. Modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală prin actele normative din anii 1956-1960. Modica Brânduşei. Siegfried Kahane.. reglementând aceeaşi materie. privind supunerea la rele tratamente. N. în sens contrar: /. Duvac. voi. O atare soluţie se poate baza chiar pe modul de formulare a textului care. p. O. IV. să prevadă o sancţiune mai gravă (subsidiaritate expresă). I. p. Ed. arată explicit că aplicarea textului este condiţionată de absenţa unei norme care. Universul Juridic. op. univ. Explicaţii teoretice ale Todului penal român. I. voi. Folosită în acest sens o normă cum este abuzul în serviciu poate fi considerată subsidiară. Bucureşti. Filipaş. Kahane. dar şi corespunde mai bine cazului concret. Ed. Nicoleta Iliescu. 1969. 246 C. 246 (abuzul în serviciu :ontra intereselor persoanelor) şi în 289 C. deosebirile dintre ele fiind numai de gravitate. Ed. 2) V.

ci o relaţie nouă între norma care corespunde mai bine cu condiţiile speţei şi cea care nu are această calitate. 2/2008...N. de exemplu. Hamangiu. R. s.S. 194 pct. subiect activ nemijlocit poate fi numai o persoană care întruneşte aceleaşi cerinţe care sunt prevăzute şi de norma cu caracter general pentru autorul faptei incriminate prin acele dispoziţii. 10/1972. op. nr. p. II. dec.pen. ci în raport de conţinutul specific al infracţiunii săvârşite. în mod obligatoriu. R. 3384/1971. p. 281 din Legea societăţilor comerciale. decât principiul specialităţii. 248 C. nr.P. Amoniu. 250 sau 266 ori 267 C. !) T.. Cluj. nr. 52. un fascicul.D. 3/1998. nr. Revista de drept penal. nr. p. dec. R. Duvac.pen. p. II. 61. ele nu vor fi privite sub aspectul general al abuzului în serviciu.S.J. Ed. G. In acest înţeles norma '* Gh. nr. p. 246. un funcţionar public sau funcţionar. s. în cazul nostru funcţionar . GA. Dârângă şi D. ceea ce înseamnă că fapta va fi încadrată în art. Unitatea de infracţiune şi pluralitatea de infracţiuni.A. urmând a fi încadrate în textul care incriminează activitatea respectivă. nr. 66. Despre infracţiunea de abuz în serviciu. 2/1962. cit. ca urmare.. L Petcu. în speţa în discuţie instanţa nu a observat incidenţa clauzei de subsidiaritate expresă prevăzută în art. relaţiile sociale ocrotite prin norma cu caracter special trebuie să fie o parte. B. de exemplu. numai dacă acesta nu are o incriminare distinctă în Codul penal sau într-o lege specială. 569. fapta s-ar fi putut încadra în dispoziţiile celei dintâi. 1977.J. numai dacă nu se cuprinde în alte dispoziţii din Codul penal (ori chiar în alte legi speciale. dec. 3949/1973. p.P. cit. pen. Norma generală are caracter subsidiar numai dacă în lipsa unei norme cu caracter special. op. C. 133. C. Mirişan. în acest înţeles. sau în art. subsidiaritatea exprimă o altă idee.S. Reflecţii. 2006. p. unele infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul au caracter subsidiar (abuzul în serviciu. neglijenţa în serviciu).. elementele infracţiunii prevăzute în art. 31/1990. pen. în acest înţeles. care are în vedere subsidiaritatea ca normă de reglare a concursului de norme. iar nu în raport cu orice infracţiune. In consecinţă.. voi. pen. Deşi instanţa a considerat în mod corect că subsidiaritatea infracţiunii de abuz în serviciu înseamnă că abuzul săvârşit de un funcţionar se încadrează în art. 281 din Legea nr.pen. pen. am adăuga noi.D. . Studii şi practică judiciară 1994-2006. 246 C. R.. în acelaşi sens: V. în acelaşi sens: T. 190. din ansamblul relaţiilor sociale ocrotite de norma cu caracter subsidiar. 1019/1996. al art. abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor (ca şi cel contra intereselor publice) are caracter subsidiar numai în raport cu alte infracţiuni al căror subiect activ este. După aceşti autori. Aşa fiind. prin care abuzul în serviciu [având limite speciale de pedeapsă mai mari decât infracţiunea prevăzută în art. voi. 5 (în vechea numerotare) din Legea nr. Bucureşti. Formularea corectă a noţiunii de subsidiar cu acest înţeles ar fi aceasta: se aplică norma de incriminare principală numai dacă nu-i poate fi substituit normei principale un alt text care să corespundă mai bine cazului concret care este supus evaluării. cu modificările şi completările ulterioare).R. este necesar ca elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în norma cu caracter special să se poată integra în sfera mai largă a elementelor care constituie infracţiunea subsidiară. De asemenea. cum este cazul. 177. 115-116.D... Dârângâ. în viziunea instanţei supreme...C. 75/A/1998.Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public şi alţi autori|J sau instanţe2*. care prevăd incidenţa prioritară a normelor mai grave prevăzute în Codul penal. dec. p. nu mai apare relaţia de specialitate (norma generală şi norma specială). 92. nici relaţia de subsidiaritate în sensul principiului subsidiarităţii (norma principală este înlăturată de norma subsidiară care este mai severă) şi nici relaţia dintre norma absorbantă şi norma absorbită. nr. p. 56. I. Lucinescu. 1996. Dacă anumite fapte abuzive ale unei persoane încadrate în muncă întrunesc. 31/1990] a devenit normă subsidiară şi trebuia reţinut în sarcina inculpatului.pen. 248 sau 249 C. s. J.

modificată şi completată prin: Legea nr. descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie . (2) şi (3) C.Of. nr.08.Of. se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani. infracţiunea se consumă în momentul în care a expirat termenul în care actul trebuia să fie efectuat.U.2006). 50/2006 (M. modificată prin O. Norma generală poate fi substituită de o altă normă mai corespunzătoare şi am putea folosi pentru această relaţie noţiunea de subsidiar. dar nu sunt incriminate. nr. in situaţia prevăzută în 132 din Legea nr.11.2003). pedeapsa aplicabilă.000 la 900. O. decurgând din împrejurările în care s-a produs abuzul.2000.. nr.04.Of.Of.2000). în modalitatea normativă comisivă. nr. 83 din 29. 566 din 30. Potrivit art. 425 din 01. prevenirea şi sancţionarea corupţiei (M. nr.2000 M.Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul generală poate fi şi subsidiară dacă norma specială corespunde mai bine cazului concret. A Aspecte procesuale. dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.U.Of.Of. O. nr. Modalităţi. 1123 din 29.000 lei sau de la 10. dar nu este incriminată. 78/2000. • 215 din 29. după caz. Acţiunea penală în cazul infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor se pune în mişcare din oficiu dacă a fost comisă de un " Publicată în M. tentativa este posibilă. " 9 îndatorirea de a face un act poate fi imediată ori poate fi supusă unui termen.09. Actele preparatorii la această infracţiune sunt posibile.2005). în cazul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor este. 842 din ' 09. din 21. Sancţiuni.000 lei. 161/2003 privind --•ele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice.G. nr. Legea nr. dacă este comis de un funcţionar. 69/2007 (M. în concret. fie la data expirării termenului pentru efectuarea lui. Corespunzător acestor modalităţi normative. 71' alin. 132 din Legea nr. La abuzul care se săvârşeşte prin inacţiune. 219 din 18. 124/2005 (M.05. de care se va ţine seama Ia evaluarea gradului de pericol social al faptei şi Ia individualizarea pedepsei. sunt prevăzute două modalităţi normative: neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a unui act de către un funcţionar public sau un funcţionar. în conţinutul normei de incriminare.pen. unele sunt relaţiile dintre cele două norme când se referă la principiul specialităţii şi altele când se referă la principiul subsidiarităţii. a funcţiilor nblice şi în mediul de afaceri. nu este posibilă tentativa. infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.G. Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.2004). dacă este comis de un funcţionar public şi cu închi soare de la 6 luni Ia 2 ani. In modalitatea omisivă.06. amenda de la 5. potrivit art. ca atare. cu modificările şi completările ulterioare. l^ea nr. Pentru persoana juridică. abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor poate prezenta diferite modalităţi faptice.2007).000 lei la 600. aflat în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu. nr. dar în cel de-al doilea sens al noţiunii pe care-1 implică principiul subsidiarităţii (sensul impropriu). 521/2004 (M. pentru fiecare din cele două variante. In ambele cazuri infracţiunea se consumă instantaneu fie la data neîndeplinirii actului.Of. 78/2000 pentru prevenirea.03.G. .

dacă prin fapta abuzivă concretă s-a pricinuit o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 1. 601/2004. 226 din 13. O. 27/2006 (M.02. 356/2006 (M. I.Of.Of.U. S.C. 102/2003 (M.U. " I.03. respinsă prin Legea nr. O.J. 60/2006 (M. Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi reprezintă îngrădirea. Legea nr.J. nr.2005). 134/2005 (M.Of. nr.C. aprobată prin Legea nr.U. potrivit art. 24/2004 (M.U. gen. aprobată prin Legea nr.04. naţionalitate. 103/2004 (M. O.2006).2005).Of. X din 18.U.ro. 43/2002 cu modificările ulterioare3*. 747 din 26.scj.2005). nr.U.U. vârstă.U.07.. nr. dizabilitate.U. nr. nr. nr. potrivit art. 13 alin. Urmărirea penală şi judecarea acestei infracţiuni se desfăşoară potrivit regulilor obişnuite de procedură şi competenţă.2006). nr. nr. limbă.Of. 383/2005 (M. nr. 284 din Codul de procedură penală se interpretează în sensul că. 222 din 15.G. aprobată cu modificări prin Legea nr.G. prin titlurile XVI şi XVII ale Legii nr. (l1) din O. pentru aprobarea O. instanţa dispune încetarea procesului penal ca urmare a împăcării părţilor numai în prezenţa apărătorului ales sau a apărătorului din oficiu21. Dispoziţiile art.U.G.Of. 1227 din 20.10.ro.Of. în cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată şi asistenţa juridică este obligatorie. 523 din 18. 1159 din 21.2006).Of. 161/2003 <M.09. 1097 din 24. S. 809 din 06.C. 26/2004 (M. termenul de 2 luni pentru introducerea plângerii prealabile. nr. http://www..2004).. 171 alin. 247/2005 (M.2003).12. de către un funcţionar public.000. dec. O. 124/2005 (M. O.G. 842 din 19.2008. origine socială. curge de la data la care persoana vătămată sau persoana îndreptăţită a reclama a ştiut cine este făptuitorul 0.000 euro.Of.2004). avere. nr.11.2006). nr. religie.03. O. nr. 503/2002 (M. opinie. 54/2006 (M.C. dec.G. nr. O. nr.Of. 244 din 11.07. 35/2006 (M.2006).2008.Of. 132 din Codul penal. precum şi intensificarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei (M. XXXIV din 22.12.G. nr. nr.G. boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA. nr. în cazul infracţiunilor continue sau continuate. nr.2003).2004).09.04. J> Publicata în M. nr. nr.G. nr. 365 din 27. 764 din 07.G.2005).Of. http://www. a folosinţei sau a exerciţiului drepturilor unei persoane ori crearea pentru aceasta a unei situaţii de inferioritate pe temei de rasă.U. 677 din 07. 653 din 22.04.Of.Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public funcţionar public. etnie. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 24/2004 privind creşterea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice.10. Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi Concept şi caracterizare. nr.08.Of. nr. 279 din 21. 314 din 07. nr.09.04. în interpretarea dispoziţiilor art. 889 din 07.Of. O. apartenenţă politică. nr. 120/2005 (M. orientare sexuală.03.scj. iar dacă a fost săvârşită de un funcţionar se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. modificată şi completată şi prin: Legea nr. nr.Of.09. nr. Urmărirea penală se realizează însă în mod obligatoriu de către un procuror din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. (2) şi (3) din Codul de procedură penală. nr.G.Of.2005).2004). 2) 404 .2002.. aprobată prin Legea nr. convingeri.U.2002).Of. 206 din 06.

05.11.pen. 842 din 19. 50/2006 (M. modificată prin O. 2) Art 248.G. în cazul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi este. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepseşte cu închisoare de Ia 6 luni la 5 ani".G.03.2003).000 euro. modificată şi completată prin: Legea nr.U.09. nr.06. Abuzul în serviciu contra intereselor publice Concept şi caracterizare.Of.000.09.2007).2005). cu ştiinţă. cu modificările şi completările ulterioare. Urmărirea şi judecata se desfăşoară potrivit regulilor obişnuite de procedură şi competenţă.„Fapta funcţionarului public.2000. nr. 1123 din 29. nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă an. pedeapsa aplicabilă. O. nr. Această faptă este incriminată prin dispoziţia din art. dacă funcţionarul public a obţinut petvtru svne sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial. Legea nr. în situaţia prevăzută în 13" din Legea nr. 145 C.G.G. potrivit art.000 lei sau de la 10. Abuzul în serviciu contra intereselor publice este fapta funcţionarului public. nr. nr. O.2004).2006). amenda de la 5. desfăşurare şi dezvoltare nu ar fi posibile fără asigurarea bunului mers al activităţii persoanelor juridice de drept public sau de drept privat prin " Publicată în M. 43/2002 cu modificările ulterioare.U.2000).U. (l 1 ) din O. care. Pentru persoana juridică.000 lei la 600. Obiectul juridic special al abuzului în serviciu contra intereselor publice îl constituie acele relaţii sociale referitoare la interesele publice a căror normală formare. în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu. 40Q . 78/2000. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice.Of. Legea nr. după caz. nr. 13 alin. Urmărirea penală se realizează însă în mod obligatoriu de către un procuror din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Obiectul ocrotirii penale. Aspecte procesuale. Of. 219 din 18.04.Of. 248 Cpen. 124/2005 (M. infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi. 566 din 30. prevenirea şi sancţionarea corupţiei (M. nr. sau o pagubă patrimoniului acesteia. nr. nr. din 21. dacă prin fapta abuzivă concretă s-a pricinuit o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 1.Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul Potrivii art. 71 alin. Acţiunea penală în cazul infracţiunii de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi se pune în mişcare din oficiu dacă a fost comisă de un funcţionar public.pen.Of..2000 (M.Of. 78/2000 pentru prevenirea. 132 din Legea nr. 215 din 29. (2) şi (3) C.08. descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie . se pedepseşte cu închisoare de \a 3 \a \ 5 ani. 83 din 29.000 la 900. care. potrivit art. în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu. cu ştiinţă. a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri. 521/2004 (M. .Of. 69/2007 (M. nr.2).000 lei. nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. iar dacă a fost săvârşită de un funcţionar se pune în mişcare \a plângerea prealabilă a persoanei vătămate. 425 din 01.

potrivit art. Elementul material constă fie într-o inacţiune (omisiune).pen.. 248 C. IV. p.. Dacă însă acţiunea care constituie elementul material s-a exercitat asupra unui lucru (de ex. Obiectul material.. într-o asemenea situaţie există obiect material al infracţiunii 0. Subiectul activ nemijlocit (autor) al acestei infracţiuni proprii nu poate fi decât o persoană calificată şi anume: un funcţionar public sau un funcţionar privat2). ori dacă şi le-a încălcat total sau numai parţial. la săvârşirea aceleiaşi infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice. A se vedea cele arătate Ia infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor cu privire la subiecţii activi şi participaţia penală. 9/2000. 94. 41 Pentru înţelesul termenului act şi explicarea acţiunii sau inacţiunii incriminate a se vedea cele arătate la elementul material al abuzului în serviciu contra intereselor persoanelor. privitoare la funcţionari publici se aplică şi celorlalţi funcţionari. Pentru existenţa infracţiunii nu prezintă importanţă dacă autorul şi-a încălcat una sau mai multe îndatoriri de serviciu. 2> 0 410 . în orice mod. nu au fost predate unităţii beneficiare).. dispoziţiile art. de regulă. Potrivit art. 289 C. Prin această incriminare sunt ocrotite şi relaţiile sociale referitoare la patrimoniul persoanelor juridice de drept public sau privat. Dreptul nr. fie într-o acţiune (comisiune) şi anume: neîndeplinirea unui act sau îndeplinirea actului în mod defectuos4'. 3) /. op. voi. 191 alin. Munteanu. Latura obiectivă. produse sau materii prime care. 145 C. în acest caz maximul pedepsei reducându-se cu o treime. Discuţie în legătură cu conţinutul infracţiunilor de serviciu prevăzute de art. prin calitatea de funcţionar a subiectului activ şi prin comiterea faptei în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. Subiect pasiv general este statul ca titular al valorii sociale care este bunul mers al activităţii persoanelor juridice de drept public. 248 şi 249 din Codul penal. Există şi opinia3* potrivit căreia subiect activ nemijlocit al abuzului în serviciu contra intereselor publice nu poate fi decât un funcţionar public deoarece această infracţiune are ca obiect de ocrotire relaţiile sociale privitoare la bunul mers al unităţi din cele la care se referă art. Subiect activ al acestei fapte penale poate fi şi o persoană juridică. cit. Subiectul pasiv special este persoana juridică (de drept public sau privat) căreia i s-a cauzat o tulburare însemnată bunului mers sau care a fost păgubită prin activitatea subiectului activ. aspecte care sunt valabile şi în ceea ce priveşte abuzul în serviciu contra intereselor publice. (1) C. Răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit. 89-92. nu se poate reţine şi infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută S. Kahane. Reţinându-se infracţiunea de fals intelectual caracterizat. datorită unui abuz în serviciu. Subiecţii infracţiunii.pen.Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public exercitarea cu corectitudine a atribuţiilor de serviciu de către funcţionarii publici sau funcţionarii acestora.pen.pen. lipseşte la această faptă penală. p. 258 Cpen. în condiţiile şi cu limitările arătate în art.

-tiinţifică. pcn. 248 C. B. R. nr. Duvac. în acelaşi sens: T. p. referitoare la delapidare.D. 10/1968. 2151 C. Lipsa acestei cerinţe esenţiale duce la lipsa elementului material şi implicit a infracţiunii însăşi.pen. 1996. In situaţia în care aceeaşi persoană. Papadopol. dec.D. Avram Constantin Mitrache. dacă fapta sa întruneşte şi celelalte elemente constitutive ale acestei infracţiuni. pen.S. făcând parte din personalul persoanei juridice. în ipoteza în care printr-o activitate ilicită unică se produc ambele urmări preA C. I. Plenul T.. Pentru detalii. 343. 69. R. 1992. Practica penală.. a Il-a. 5/1977. nr. voi. I. p. dec. partea specială. Rodica Mihaela Stănoiu. foloseşte acest autovehicul în mod abuziv.R. Săvârşeşte infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice. CD. gestionarul acţionând numai cu intenţia de a-şi depăşi atribuţiile de serviciu şi nu de a-şi însuşi. p. cu prilejul folosirii abuzive a autovehiculului. R. Cerinţa esenţială. altei unităţi bunuri din gestiune. 1000 Cod civi!2). p. Ştefănescu. Vasile Papadopol. Bucureşti. 210. Cu privire la considerarea 31 drept abuz în serviciu contra intereselor publice a faptei gestionarului care împrumută. unitatea în care este încadrat conducătorul autovehiculului va răspunde în baza art. folosi sau trafica bunurile din gestiune. T. dec. Pentru existenţa elementului material este necesar ca omisiunea de a îndeplini un act sau îndeplinirea actului în mod defectuos să fie săvârşită de un funcţionar public sau funcţionar în exerciţiul atribuţiilor sale. voi. dec. Pentru existenţa infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice este suficientă producerea uneia dintre aceste urmări care sunt alternative şi nu cumu-. nr.S. p.. 12/1968.R. conducătorul unui autovehicul care. pen.. Dacă prin accidentul de circulaţie s-a produs o pagubă unui terţ. 136. fără aprobare.pen. fără autorizaţia necesară. 154-156. Ed. Academiei Române.. 190-191.ative. în doctrină4* s-a susţinut că această faptă subzistă numai dacă nu a rezultat prin aceasta nici un profit pentru gestionar ori pentru altul. în concurs real cu prima infracţiune. In caz contrar. de îndr. V. s. fapta concretă a gestionarului va fi încadrată în dispoziţiile din art.ntr-o tulburare însemnată a bunului mers al unei persoane juridice (de drept public >au de drept privat) ori într-o pagubă pricinuită patrimoniului acesteia. . Urmarea imediată în cazul abuzului în serviciu contra intereselor publice constă ... s. p. M. Antoniu. nr. Bucureşti.1214/1976. conducătorul autovehiculului comite şi infracţiunea de neglijenţă în serviciu. nici în condiţiile concursului real şi nici în cele ale concursului ideal de infracţiuni".S. r Cr. III. în George Antoniu. îndrumările date de Plenul "^naiului Suprem şi noua legislaţie penală. nr. Şerban Stănoiu. 1971.. 3569/1973. s. Constantin Bulai. în i sens: C.. în interes personal.J.S. dacă sunt întrunite şi celelalte elemente constitutive ale acestei fapte penale. 1019/1996. provoacă şi un accident de circulaţie prin care se produce din culpă o pagubă ori o tulburare însemnată bunului mers al persoanei juridice. p. Cristiana Filişanu. Popovici. op. 19. Filişanu. Decizii de îndrumare din anii 1952-1968. :i 0 Aţi .Infracţiuni de serviciu sau în tegâturâ cu serviciul în art. ed. a se G.. cit.

pen. voi. 338/1971. Timiş. dec.6). dec. Paguba pricinuită patrimoniului unei persoanei juridice trebuie să fie efectivă şi certă. p.. voi. Faptul că ulterior cumpărătorul a plătit toate ratele sau o parte din ele. este necesar a se stabili şi a se motiva concret în ce constă tulburarea însemnată adusă bunului mers al persoanei juridice5'.. cauzând un prejudiciu unităţii. nr. 584. voi... 160. Duvac. pen. IV.. Termenul „tulburare" implică orice fel de atingere adusă bunului mers al unei persoane juridice (de drept public sau de drept privat). cit.C. 2005. Pentru existenţa infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice este necesar ca tulburarea să fie „însemnată". nu are A C.. op. R. Constatarea că. 248 C. voi. c. 57/1974. 2) S. cu plata în rate. 3> V. adică de oarecare proporţii. cit. în acelaşi sens: V. în cazul concret dedus judecăţii. şi prin aceasta cauzează o pagubă patrimoniului societăţii întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută în art. cu ştiinţă.. p.J.pen. 0 . înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. în acelaşi sens: V.C. s-a cauzat o tulburare însemnată bunului mers al unei persoane juridice este atributul exclusiv al instanţei de judecată. Inculpatul. căreia îi aparţine subiectul activ (fiind vorba de raporturi interne). fie altă persoană juridică decât cea căreia aparţine subiectul activ (cu prilejul unor raporturi externe). op. în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu. 96. voi. pen. p. R. ed. cit. Fapta directorului general al unei societăţi comerciale având ca acţionar unic consiliul local care.S. efectivă. H.R. vânzând. cit. Ed. op. I. adică regulatei şi eficientei sale funcţionări. Mirişan. 6860/2004. 583. s. a II-a. s.. Infracţiunea s-a consumat în momentul predării mărfii. p. p. în mod abuziv. Culegere de decizii pe anul 2004. * Tj. nr. încheie în numele acestei societăţi contracte. 583. Kahane.D. infracţiunea va fi unică (cu pluralitate de urmări). nr. Mirişan.R. op. Bucureşti. Fapta prin care s-a produs o tulburare neînsemnată poate constitui o abatere disciplinară care atrage sancţiuni disciplinare. iar de acest aspect se va ţine seamă la individualizarea judiciară a pedepsei1'. De asemenea. iar prejudiciul se determină avându-se în vedere partea din preţ neachitată în acest moment. nr. nu penale *.. II. 6) I. cit. deoarece aceasta a fost lipsită de partea din preţ neplătită la predarea mărfii. a săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice. 8/1971. mii.D. Buletinul jurisprudenţei. p. dec. mărfuri care nu pot fi vândute decât cu plata imediată a preţului integral. H T. AII Beck. 2/1975. In ambele ipoteze de incriminare urmarea imediată poate privi fie însăşi persoana juridică. Mirişan. 806-810. op. II. 69. nr. fără a fi obligată să îşi însuşească punctul de vedere al părţii civile4).. care va stabili existenţa acestui element al conţinutului infracţiunii din ansamblul probelor efectuate. Tulburarea însemnată a bunului mers al unei persoane juridice trebuie să fie reală. 343. p. p. determinată şi constatabilă3). care n-a intrat imediat în patrimoniul unităţii. cu nerespectarea prevederilor legale şi a hotărârii adunării generale a acţionarilor.Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public văzute în conţinutul normei de incriminare.

Forma de vinovăţie este expres prevăzută în conţinutul normei de incriminare („cu ştiinţă") şi anume intenţia (directă sau indirectă}. nr. în genere. s..R. nr. pen. p. referitoare la abuzul în serviciu în formă calificată. nr. s. Această împrejurare va fi avută în vedere numai la calcularea despăgubirilor care vor fi egale cu sumele încă neachitate şi cu beneficiul nerealizat1*. 9/1969.dec. op. dec. 248 C. IV. pen.pen. 248 C. nefiind posibil ca încadrarea să se facă în raport de suma prejudiciilor produse prin întreaga activitate infracţională a inculpatului . s. şi nu infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice. în timp ce alţi autori5) consideră că raportul de cauzalitate trebuie stabilit în fiecare caz în parte. 3/1975.D. N. întrucât băncile cu capital privat sunt persoane juridice de drept privat. op.S. R. prevăzută în art. In cazul unui concurs de infracţiuni. 1178/1969. Instanţa supremă31 a decis că acordarea de credite cu încălcarea normelor de creditare... Săvârşirea din culpă a faptei prevăzută în art. p. de regulă. nr.pen. 586. voi. Aceasta înseamnă că făptuitorul a prevăzut că prin săvârşirea acesteia se cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unei persoane juridice sau o pagubă patrimoniului acesteia. s. p. în acelaşi sens: T. pen. această legătură rezultă din însăşi materialitatea faptei (ex re).. constituie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. 4) S. 39. rezultat pe care 1-a urmărit (intenţie directă) sau I-a acceptat (intenţie indirectă). cit. Kahane. Crisu. 5717/2001.. voi. Mirişan. dec. nr. voi. pen. 99. 2006.R. Cel care a dat ordinul ilegal va răspunde ca instigator Ia această infracţiune. 3) C.D. Legătura de cauzalitate între acţiunea sau inacţiunea incriminată şi urmarea imediată este necesar să existe.. R.S. cit.. prevăzută în art. II. 248' C. 2367/1974. A f- A\ Latura subiectivă. 12/1970. S. Pentru existenţa infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice nu interesează. 246 C. C.pen. cit. dacă sunt întrunite şi celelalte condiţii de incriminare arătate în art. p.. 98.pen. Ordinul ilegal al organului ierarhic superior nu înlătură caracterul penal al faptei comisă de subiectul activ care va fi încadrată ca abuz în serviciu contra intereselor publice dacă sunt întrunite şi celelalte condiţii de incriminare prevăzute în art. nr.Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul relevanţă cu privire la stabilirea prejudiciului.D. 5) V.. 176.S. Sintagma „cu ştiinţă" reflectă intenţia. fapta acestuia va fi încadrată în dispoziţiile din art. 1889/1970. Intr-o opinie . p. R. cit. 248 C. op. îl T. p. Dobrinoiu. op.J. 60. nici scopul urmărit de infractor. . nr. 156.. Dacă prin activitatea ilicită a subiectului activ s-au pricinuit consecinţe deosebit de grave... V. dar cunoaşterea lor este necesară întotdeauna pentru individualizarea pedepsei. constituie o altă infracţiune şi anume neglijenţă în serviciu. II. iar activitatea abuzivă a făptuitorului a cauzat o vătămare a intereselor legitime ale acţionarilor băncii private şi nu unei unităţi publice sau de interes public. "T.R. 249 C. p. Crişu Magraon. dec.. nici mobilul. la caracterizarea juridică a faptelor este necesar să se ţină seama de urmările pe care le-a avut fiecare faptă în parte. ca formă a vinovăţiei în cazul acestei infracţiuni şi în ipoteza în care fapta analizată este omisivă.pen.pen. de către un funcţionar al unei bănci cu capital privat. se susţine că.

dar nu sunt incriminate.H.. Bucureşti. decurgând din împrejurările în care s-a produs abuzul. 124/2008.). constituie o infracţiune în legătură directă cu infracţiunile de corupţie şi se încadrează în prevederile art. incidenţa unui act de clemenţă.pen.C. Abuzul în serviciu contra intereselor publice se pedepseşte cu închi soare de la 6 luni la 5 ani. iar dacă este comis de un funcţionar. Ed. Legea nu incriminează decât faptul consumat. raportat la art. 246 C.000 la 900. în momentul în care a expirat termenul în care actul trebuia să fie efectuat.pen.. (2) şi (3) C. legea aplicabilă. Fapta de abuz în serviciu contra intereselor publice. sunt prevăzute două modalităţi normative: neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a unui act de către un funcţionar public sau funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu. p. Sancţiuni Forme. 13 din Legea nr. 17 lit. Pentru persoana juridică. dată de la care se vor produce toate consecinţele juridice ale faptei concrete comisă de agent (de ex.C. la fel ca fapta prevăzută în art. iar în caz de omisiune. B. abuzul în serviciu contra intereselor publice poate prezenta diferite modalităţi faptice. potrivit art. d) din Legea nr. dar nu este incriminată. 78/2000 pentru prevenirea. Sancţiuni. nr. 254 C.000 lei. Modalităţi. Actele pregătitoare sunt posibile. pen. amenda de la 5. 78/2000. In modalitatea normativă comisivă.000 lei sau de la 10. s.Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public Forme.000 lei Ia 600. 4/2008. Potrivit art. un funcţionar public sau funcţionar. după caz.. în mod obligatoriu. 248 C. dec. în situaţia prevăzută în 13 din Legea nr. 71 alin. Abuzul în serviciu contra intereselor publice este o infracţiune atât de acţiune (îndeplinirea în mod defectuos a unui act). Abuzul în serviciu contra intereselor publice se poate comite şi în mod continuat caz în care vom avea şi un moment al epuizării care va interveni la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni abuzive. . 78/2000 . săvârşită în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea de luare de mită prevăzută în art. C. Corespunzător acestor modalităţi normative. In conţinutul normei de incriminare. are caracter subsidiar numai în raport cu aJte infracţiuni al căror subiect activ este. modalităţi de care se va ţine seama la evaluarea gradului de pericol social al faptei şi la individualizarea pedepsei. cu modificările şi completările ulterioare. tentativa este posibilă.pen. Abuzul în serviciu contra intereselor publice fiind o infracţiune instantanee se consumă în momentul în care s-a săvârşit acţiunea incriminată şi s-a produs urmarea imediată. în concret. infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice. pedeapsa aplicabilă. pen„ în cazul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice este.C. 54. se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani. iar nu în raport cu orice infracţiune. termenul de prescripţie a răspunderii penale.. dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial. pentru fiecare din cele două variante. vârsta subiectului activ pentru a se stabili dacă răspunde sau nu penal etc. maximul special se reduce cu o treime. dacă este comis de un funcţionar public. A I. nr. descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Modalităţi. cât şi de inacţiune (neîndeplinirea unui act) şi.J. La abuzul care se săvârşeşte prin inacţiune nu este posibilă tentativa. Beck.