You are on page 1of 3

lntroducere

Parodont ta reprezintd o boalZ infeclioasd care, netratatd, duce la p erderea progresiva a ataqamentului gi a osu ui9i, in final, la pierderea dintelui. Rezultatele unor stud i c nice longitudinale au evidenliat faptul ca boala parodontalS cronicd poate fi Iratatd cu succes printr-un

necorespunzZtoare pentru a demonstra c2gtigu .:: de atagament, astfel incdt, histologia conttnu- su '= singura metodd sigura/obiectivd de evaluare a ef c =-tei terapiei care are ca scop regenerare parodon-a Conform intdlnirii Mondiale de Parodontologie (V/i.:
Workshop in Periodontics) al Academiei Americane :,. Parodontologie (1996)a , condiliile pe care trebu e s:

controi meticulos al placii, completat cu un tratament


pa

rodonta I nech i ru rgica I sa u ch i ru rgica l, av6 nd ca scop

dislocarea biofilmului plScii subgingivale 9i reducerea pungilor parodontale.l De asemenea, existd doveziclare cd dinliicu implica!ii parodontale au o bund gansi la supravie!uire pe termen lung, cu condilia ca tratamentul, compleanla pacientului giintrelinerea dinlilor sb fie

le indeplineascd un tratament parodontal pentru :. acesta sd fie considerat procedurd regenerativZ su"::
(1) histologie umand care sd demonstreze prezenla d: cement radicular nou, de ligament parodontal gi de os.
situat coronar fatd de baza defectului existent; (2) strd clinice umane controlate care sd prezinte prin sondare

corespu nzdt oare.r'2 Degi tehnicile parodontale nechirurgicale gi chirurgicale conventionale pot duce la reducerea pungilor

parondontale gi la oprirea progresiei bolii, aceste tratamente sunt, de obicei, asociate cu o mbrire a retracliei

imbundtSlirea clinicd a atagamentului gi a osului; (3) studii histologice controlate pe animale care sd evidentieze formarea de cement radicular nou, de ligament
parodontal gi os. AstZzi, clinicranului

lesutului moale gi cu pierdere de os. Tratamentele parodontale conventionale sunt caracterizale,in general, de refacere parodontald, ceea ce implicZ vindecarea fZri restaurarea aparatului de atagament al dintelui, fiind

ise oferi o varietate larga de

materiale 9i proceduri cu inducere/promovare de regenerare parodontala, ceea ce face extrem de dificild alegerea celui mai indicat material. Analiza meticuloasi a

deseori asociate cu formarea unui epiteliu jonclional


lu

ng.3

Obiectivul final gi probabilincd ideal al terapiei parodontale il reprezintd restaurarea completa a structurii
qi

literaturii de specialitate evidenliazd faptul cd, numai un numdr redus din materialele gi tehnicile disponibile indeplinesc toate criteriile necesare pentru a putea

fi

functiei lesuturilor parodontale pierdute. Regenerarea este definiti ca fiind reproducerea sau reconstruclia unei parti pierdute sau lezate a corpului, in aga fel
incdt arhitectura gi funclia lesutului pierdut sau lezat sd fie complet restaurata. Aceasta presupune restaurarea structurii 9i func!iei gingiei, a osului alveolar, cementu-

considerate proceduri regenerative. Totugi, unele proceduri regenerative, cum ar fi regenerarea tisularZ ghidata, ulilizarea proteinelor matriciale de smal!, sau a factorilor de cregtere derivati trombocitari, au
intr-adevdr o bazd solidd biologicd gi un mare potential regenerativ, evidenliate in studii histologice qi clinice controlate (Cap 4, 5, 6, 7 , B, 9, 13). Studiile longitu-

lu radicuiar gi a ligamentului parodontal.3 in ultimele decade, s-au fdcut eforturi deosebite in


ceea ce prrvegte dezvoltarea unor materiale regenerative 9i a unor tehnici chirurgicale care pot sd intensifice previz

dinale oferi date privind stabilitatea pe termen lung a rezultatelor obJinute in urma folosirii unora din aceste proceduri (Cap 4.7 .9).

bil regenerarea parodontald. Aceste proceduri

Astdzi, terapia parodontalS regenerativd este in mdsurd sd restaureze numai parte din lesutul original, iar restaurarea parodontald completd poate fiinca consideratd un vis.3 La unele defecte - cum ar fi defecte intraosoase, f urcaliile de clasa a ll-a mandibulare,

nclud grefe de lesut moale, grefe osoase repozitionate, l omodificari radiculare, regenerare tisulard ghidata,

'actor de diferenliere gi de cregtere, 9i combinatii ale ::estora, pentru defecte osoase, furcatii gi retraclii gin= ,..C.'AI

I in c, rezultatul tratamentului parodontal regene':. . se efectueazd prin evaluarea parametrilor clinici :,-:are parodontala, radiografii, reevaluarea chirur=

retraclii gingivale - folosirea acestor tehnici a dus la succese relevante din punct de vedere clinic (Cap 4, 5,7 ,8,9, II, 12). Cu toate acestea, mai existd incb o multitudine de probleme care nu au fostincd rezolvate,
gi, ca atare, vor trebui abordate in viitor. De exemplu, d efectele su praa lveola re ( resorbtia osoasd orizonta ld ) gi

-? a',. Cu toate acestea, metodele mentionate sunt

Referin!e
furcatiile de clasa a lll-a incd nu pot fi luate in considerare ca gi indicalii pentru regenerarea parodontald. in
plus, existd nenumirate situalii clinice in care, in urma

plagii, precum gi alocarea timpului necesar vindecdrii. in final, trebuie avut in vedere faptul cd, motivul principal pentru care parodontiul se regenereazd cu dificultate este reprezentat de insdgi com plexitatea interactivd 9i structurald a tesuturilor parodontale.

folosirii tehnicilor regenerative, pot persista defecte reziduale in ciuda obtinerii unor reduceri semnificative ale pungrlor parodontale gi a cdstigului de ataqament clinic. in prezent, existd puline cunogtiinle gtiinlifice
privind suscepti bilitatea pu ngi lor acestora. Cercetdri importante au evidentiat importanta factorilor legali de pacient - cum ar fi prezen[a bolilor sistemice, fumatul 9i controlul plZcii dentare
pa

Scopul acestei cdrti este de a oferi clinicianului o privire de ansamblu asupra tehnicilor de regenerare

rodonta le rezid uale


a

in

la colonizarea bacteriand 9i detenorarea ulterioard

parodontologie. Capitolele au fost concepute astfel inc6t sd cuprindd cele mai importante aspecte privind anatomia, vindecarea plSgii, materialele de regenerare,

tehnlcile chirurgicale giaplicaliile clinice care se referd


la procedurile de regenerare. Capitolele oferd informalii

-in

vindecarea

dupd tratamentul chirurgical regenerativ. Rezultatele


chirurgicale obtinute sunt, de asemenea, influentate gi de alti factori, precum configuralia defectului, tehnica
gi experienla chirurgicald. Ca aIare, in ciuda unor progrese semnificativein acest domeniu, procedurile regeCa gi

detaliate concentr6ndu-se insd, pe relevanla clinicd, qi prezentdnd un numdr mare de cazuri clinice bine documentate. Sunt prezentate cele mai relevante proceduri regenerative pun6ndu-se accentul pe probleme critice precum, procesele biologice din timpulvindecdrii pldgii, rolulfactorilor prognostici gi de risc, gitehnicile chi rurgicale eficiente.

nerative nu absolvd clinicienii de responsabilitalile lor. in cazul multor altor tehnici care presupun finele,

aspecte importante care trebuie luate considerare ca gi variabile determinante sunt: (1) selectarea corespunzdtoare a defectului gi a pacientului, (2) aplicarea corectd a tehnicii sau materialului de regenerare, gi (3) experienta giindem6narea clinrcianului. De asemenea, este important ralionamentul biologic la aplicarea procedurilor regenerative. Tehnici chirurgicale minim invazive trebuie utilizate pentru o mai bund stabilizare a

Autorii sperd ca aceastd carte sd ofere parodontologilor gi medicilor dentigti interesati de parodontologie

un suport in informarea raliunii qi a aplicarii clinice proced u ri lor regenerative in tera pia pa rodonta ld.

Referinfe
l.
Greenwell H. Committee on Research, Science and Therapy, American Academy of Per odontology. Position paper: guide ines for periodontal thera py. J Periodontol 2001;/ 2:1624-1628. Axelsson P, Nystrom B, LindheJ. The longterm effectofa plaque control program on tooth mortaLity, car es and periodontal disease
in adults: results after 30 years of maintenance. J CIin Perlodontol

2004;31:749-757

Bosshardt DD, Sculean A. Does periodontal regeneration really work? Per odontol 2A00 2009 ;5I :208 279. World Workshop in Perodontology. The American Academy of Periodontology. Ann Periodontol 1996;1:618 670.

You might also like