MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII TINERETULUI SPORTULUI

SCOALA POSTLCEALA SANITARA

LUCRARE DE DIPLOMA

ALIMENTATIA NOUNASCUTULUI
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

COORDONATOR PROFESOR: ANUL 2013

ABSOLVENT

CUPRINS

~1~

MOTTO……………………………………………..pag 3 MOTIVATIA LUCRARII………………………………pag 3 CAPITOUL I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA TUBULUI DIGESTIV…….pag CAPITOLUL II ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI 2.1.Cuvant introductiv 2.2.Bazele nutritionale 2.3.Nou-nascutul-Crizele de adaptare suferite la nastere 2.4.Alaptatul la san 2.5.Alaptatul cu biberonul CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PROCESUL DE ALIMENTATIE A NOU-NASCUTULUI 3.1.Monitorizarea alaptarii 3.2.Monitorizarea starii de bine a copilului alimentat la san 3.3.Conservarea laptelui uman 3.4.Aspecte administrative institutionale 3.5.Scorul Latch de evaluare a eficientei suptului 3.6.Semnele unei alaptari eficiente
~2~

3.7.Zece pasi pentru protejarea,promovarea si sustinerea alimentatiei la san 3.8.Monitorizarea 3.9.Modalitati de preparare 3.10.Compozitia recomandata a formulelor de inceput pentru alimentatia nou-nascutului CAPITOLUL IV FISE TEHNICE CAPITOLUL V EDUCATIE PENTRU SANATATE BIBLIOGRAFIE

MOTTO:

“In primul an de viata,suptul reprezinta pentru bebelus cea mai mare fericire.Sugarul isi formeaza primele impresii proprii despre viata dupa modul in care decurge alaptarea si primele idei despre lumea inconjuratoare dupa persoana care ii da sa manance.”

MOTIVATIA LUCRARII ~3~

~4~ .profesiunea de asistent medical pediatru inseamna o alta valenta care sa confere noi dimensiuni profesiei in sine. Iata de ce. De ce asistenta medicala care acorda ingrijiri in 'lumea copiilor' trebuie sa fie mai umana si mai responsabila?Nu incape nici o indoiala.altele decat cele ale homeostazei bazate pe feed-back negativ ale adultului.care determina intrarea in actiune a tuturor mecanismelor biologice ale organismului copilului.copilul nu reprezinta un adult la scara redusa.care se dezvolta dupa reguli biologice.intr-un mediu ostil cu capcane de tot felul.nou-nascutul se confrunta cu o trauma de adaptare speciala pentru ca el vine dintr-un mediu de maxima securitate.Profesiunea de asistent medical necesita aptitudini deosebite.mai ales cea pregatita sa ofere interventii in sectiile de neonatologie devine cu atat mai importanta cu cat este bine stiuta importanta bunei ingrijiri a nou-nascutului pentru intreaga sa dezvoltatre ulterioara.vulnerabila.In mod particuluar.ci o fiinta fragila.Cresterea si dezvoltarea copilului.mediul intrauterin.Dragostea de copii si grija materna convertita in “meserie” se substituie chiar responsabilitatii cu care este investita asistenta medicala. Cu atat mai mult.competente acumulate printr-o pregatire corespunzatoare si constiinta lucrului bine facut.asistenta medicala dornica sa ingrijeasca copii.mecanisme care sa puna in accord fiinta proaspat venita pe lume cu factorii externi.mai ales a copilului mic si cu preponderenta a sugarului se bazeaza pe dependenta fata de o alta persoana.

bioetici.Alegerea acestei profesiuni inseamna o libertate angajata si responsabila abazata pe o buna pregatire profesionala.teoretica si practica. CAPITOLUL I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA TUBULUI DIGESTIV ~5~ .nu in ultimul rand.sociali.psihologici.inclusiv la aspectele demografice.dar si pe un sistem de valori de tip umanist focalizat pe dragostea de copii.si.ca finite integrate la procesul decizional al existentei umane.In aceasta ingrijire sunt implIcati factori etici.

Esofagul este un conduct ce masoara aproximativ 25 cm si strabate gatul. Intestinul subtire este segmentul cel mai lung al tractului digestiv. prin intermediul mijloacelor digestive fizice si chimice. o serie de organe tubulare de calibru diferit.Sistemul digestiv reprezinta ansamblul morfologic si functional de organe ce realizeaza digestia si absorbtia alimentelor ingerate precum si evacuarea reziduurilor neasimilabile. pe care il stocheaza pana cand acesta devine pregatit sa fie evacuat in intestinul subtire. de la cartilajul cricoid ce il delimiteaza de faringe. dar si temperatura alimentelor. Tubul digestiv Masoara aproximativ 9 m lungime. Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestiv. ancorate la diferite etaje ale tractului digestiv. constituind traiectul alimentelor ingerate pe parcursul caruia acestea sufera transformari necesare prepararii hranei pentru celulele corpului. masurand un ~6~ . de la cavitatea bucala pana la anus.tub digestiv. reprezentand locul unde digestia este demarata. Faringele reprezinta canalul de legatura dintre cavitatea bucala in esofag. Cavitatea bucala cuprinde limba si dintii.glande anexe. toracele si o portiune mica din abdomen pana la orificiul cardia. Dentia este implicata cu precadere in masticatie. unde se conecteaza la stomac. Sistemul digestiv este alcatuit din: . Este responsabil cu transformarea bolului alimentar prin actiuni mecanice si chimice in chim gastric. . Peristaltismul esofagian si secretiile de mucus sunt responsabile cu transportul si respectiv alunecarea bolului alimentar catre stomac. Stomacul este un organ cavitar. Prin intermediul limbii se distinge gustul. textura. care impreuna cu digestia chimica realizata prin actiunea salivei formeaza la acest nivel bolul alimentar. plasat in loja gastrica in abdomen si reprezinta segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv.

care face legatura cu ileonul. Intre mese bila se acumuleaza in vezicula biliara sau colecist. Glandele salivare sunt responsabile cu secretia salivei. sub diafragm si reprezinta cea mai mare glanda din corp. chimul gastric este transformat in chil intestinal prin intermediul unui complex de procese. cuprins intre valvula ileo-cecala si anus. descendenta si sigmoida terminandu-se cu rectul. La nivelul intestinului subtire. Intestinul subtire este subimpartit in duoden. Canalul anal. Functia exocrina a pancreasului este implicata in digestie. portiunea mijlocie. 6 m. o mixtura de apa. spiralata. enzime si mucina. transformat si eliminat ulterior sub forma de materii fecale. jejunul. enzimele din saliva interactioneaza cu alimentele din cavitatea bucala declansand procesul de digestie chimica.diametru de 2. Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv. 5 kg. avand un calibru superior intestinului subtire si o lungime de pana la 1. fiind responsabila cu ~7~ . cantarind aproximativ 1. dispus sub forma unui cadru in jurul intestinului subtire. Intestinul gros prezinta cecul cu apendicele piloric. un lichid ce actioneaza cu predilectie in dregradarea grasimilor. retroperineala. Pancreasul este o glanda mixta. fiind absorbiti aproximativ 90% din nutrientii pe care organismul ii primeste ulterior in urma digestiei. portiunea finala a intestinului subtire ce se intinde pana la valvula ileo-cecala. De asmenea. in cavitatea bucala pentru a lubrifica alimentele ce urmeaza a fi ingerate. cuprinzand potiunea ascendenta. situat inferior rectului se deschide prin orificiul anal sau anus. Glandele anexe ale sistemului digestiv Contribuie la digestie prin intermediul secretiilor. mobila. La acest nivel sunt preluati nutrientii ramasi neabsorbiti din chilul intestinal. de unde tubul digestiv se continua cu intestinul gros. Ficatul este plasat in loja hepatica. in care materiile fecale sunt stocate inainte de a fi eliminate prin actul defecatiei. nivel la care se termina tubul digestiv. portiunea fixa in care se secreta sucul hepatic si pancreatic. situata inapoia stomacului. acesta este implicat si in procesul de digestie prin secretia bilei. Pe langa faptul ca ficatul reprezinta organul vital ce detoxifica sangele de agentii nocivi organismului. transversa. de la orificiul pilor pana la valvula ileo-cecala. 5 cm si o lungime de pana la 6 m. colonul.

DIGESTIA Digestia se desfasoara in mai multe etape. Acest proces este realizat prin digestie si absorbtie. ce intervine in degradarea chimica a polizaharidelor. o glicoproteina utilizata ca adjuvant in lubrifierea alimentelor si formarea bolului alimentar. posterior cavitatii bucale ce se continua cu laringofaringele sunt portiunile din faringe prin care alimentele ~8~ . De asemenea. 3 s timpul bucal al deglutitiei. epiglota. deoarece atat produsele alimentare cat si aerul trec prin faringe. Saliva este secretata in cantitati mari. partial voluntar. enzime digestive. Se desfasoara astfel in 0. Saliva contine printre alteele. proces finalizat cu formarea bolului alimentar. Reflexul este initiat de receptorii tactili de la nivelul faringelui. un lichid care contine echipament enzimatic capabil sa degradeze toate tipurile de substante alimentare. pe masura ce bolul alimentar este impins prin intermediul limbii catre partea posterioara a cavitatii bucale. Astfel. submandibilare. alimentele urmand a fi procesate in functie de etajul tractului digestiv in care se afla. fiind amestecata de limba cu alimentele masticate prin intermediul dentitiei.elaborarea si secretia sucului pancreatic. Faringele reprezinta locul unde se intretaie calea digestiva cu cea respiratorie. o lama cartilaginoasa se interpune in deschiderea laringeala in timpul deglutitiei pentru a preveni asfixierea alimentara. precum amilaza salivara (ptialina). 5 l/zi de 3 mari glande salivare. Dupa formarea bolusului se poate produce deglutitia (inghitirea) ce consta in transportul masei alimentare in esofag prin faringe. Astfel. Mecanismul este coordonat de centrii deglutitiei din medulla oblongata si puntea lui Varolio. Orofaringele. Functiile sistemului digestiv Principala functie a sistemului digestiv este de a prepara hrana necesara celulelor organismului. care hidrolizeaza lanturile lungi de trigliceride in gliceride partiale si acizi grasi in stare libera. transfomand amidonul in maltoza si lipaza linguala. saliva contine si mucus. sublinguale si parotida in cavitatea bucala. Digestia incepe in cavitatea bucala. prin demararea functiilor secretorii si motorii a organelor implicate are loc digestia. odata cu masticatia alimentelor ce urmeaza a fi ingerate. intre 1-1.

trecerea aerului este temporar intrerupta. Miscarile tonice. Bolul alimentar patrunde in stomac prin orificiul cardia. acestea degradand substantele la un pH si o temperatura specifica. Jonctiunea dintre esofag si stomac este prevazuta cu sfincterul esofagian inferior ce inchide orificiul cardia. Odata cu declansarea undelor peristaltice si pe masura ce bolul alimentar inainteaza catre stomac. moment in care debuteaza timpul esofagian al deglutiei ce poate dura intre 4-8 s. de adaptare si undele peristaltice executate in urma ingestiei de alimente au ca rezultat amestecul alimentelor cu sucul gastric. Peretii stomacului sunt formati din muschi extensibili ce ii confera acestuia capacitatea de a se adapta la continutul sau. Bolul alimentar este propulsat in esofag. Alimentele sunt deplin digerate in intestinul subtire. conferind pH-ul optim pentru reactiile in care este implicata pepsina si distruge microorganismele ingerate odata cu alimentele. enzime si mucina. nivel la care incepe digestia gastrica. Peretii esofagului contin o patura bistratificata de tesut muscular neted. contractiile musculare retropulseaza masa alimentara. alimentele avand prioritate sa inainteze catre esofag. transformarea bolului alimentar in chim gastric si evacuarea acestuia in intestinul subtire. prin relaxarea sfincterului esofagian superior. cardiale si pilorice si impreuna cu mucina din sucul gastric lubrifiaza si protejeaza mucoasa gastrica de actiunea pepsinei si a acidului clorhidric.sunt transportate la acest nivel. prevazuta cu sfincterul piloric. Mucusul este secretat de glandele gastrice. care contine apa. Miscarile peristaltice se propaga sub forma de unde de contractie precedate de relaxare periodica. Acidul gastric ajuta in procesul de denaturare al proteinelor. substantele alimentare fiind atacate sucul gastric. contribuind in acelasi timp la digestie. HCl. Pe masura ce chimul se apropie de deschiderea duodenala. cu fibre dispuse circular la interior si longitudinal catre exterior. o glicoproteina ce permite absorbtia vitaminei B12. Enzimelor din stomac le sunt asigurate conditii optime. Celulele parietale ale stomacului secreta factorul intrinsec. Fibrele musculare determina peristaltismul prin care alimentele sunt deplasate de-a lungul esofagului. iar stomacul asista mai mult la demontarea fizica a acestora inceputa in cavitatea bucala. Astfel are loc timpul faringian al deglutitiei care dureaza pana la 2 s. prin cresterea presiunii intraesofagiene sfincterul esofagian inferior se relaxeaza si are loc finalizarea deglutitiei concomitent cu evacuarea bolului alimentar in stomac. exercitand presiuni ~9~ .

maltaza. care ajunge pe cale portala la ficat. Bila este produsa in ficat si stocata in vezicula biliara de unde trece in duoden prin ductele hepatice. Musculatura neteda a intestinului subtire executa miscari peristaltice. deseurile neasimilabile vor ~ 10 ~ . erepsina. Dupa ce a fost procesata in stomac. de contractare periodica a anselor intestinale ce determina scurtarea si lungirea acestora si miscari segmentare. detoxifierea si prelucrarea nutrientilor.Sucul pancreatic este produs de acinii pancreatici si contine enzime precum amilaza pancreatica. In urma proceselor de fermentare si putrefactie asociate cu miscarile peristaltice. Mai multi factori afecteaza procesul de golire al stomacului. care descompun unele substante neprelucrate in intestinul subtire. de segmentare si tonice executate de musculatura intestinului gros. lactaza si sucraza. masa alimentara trece in intestinul subtire prin orificiul piloric. In urma ansamblului de miscari se asigura un contact strans a particulelor alimentare cu sucurile digestive secretate la acest nivel precum si propulsia celor ramase nedigerate catre intestinul gros pentru continuarea digestiei. pendulare. masa alimentara este retinuta suficient pentru a permite fermentarea acesteia sub actiunea bacteriilor intestinale. . La nivelul intestinului gros. nivelul pHului este crescut in intestinul subtire. debutand in momentul in care chimul gastric patrunde in duoden. .Sucul hepatic sau bila neutralizeaza aciditatea si emulsioneaza grasimile pentru a favoriza absorbtia acestora. La acest nivel sunt secretate 3 lichide care intervin in digestie: . lipaza pancreatica si tripsinogen. Bila din vezicula biliara este mult mai concentrata.suplimentare asupra acesteia descompunand-o in particule mai mici. tripsina. Deoarece sucurile digestive care actioneaza la acest nivel sunt alcaline. Cea mai mare parte a digestiei se desfasoarea la acest nivel. Microvilii enterocitelor existente la acest nivel maresc capacitatea si viteza de absorbtie concomitent cu cresterea suprafetei de absorbite a intestinului subtire. inclusiv gradul de actiune al miscarilor peristaltice cat si tipul de alimente. Se creeaza astfel un mediu propice activarii enzimatice necesar degradarii moleculare. unde are loc filtrarea. chimotripsina. prin aparitia unor inele de contractie care segmenteaza portiuni din intestin. Nutrientii sunt absorbiti prin peretele intestinal in sangele periferic.Sucul intestinal este secretat de glandele intestinale si contine enzime printre care se numara enteropeptidaze.

cele mai multe particule alimentare. stimuland sau inhiband motilitatea si secretia de sucuri digestive. ~ 11 ~ . .Secretina influenteaza secretia pancreatica.forma materiile fecale ce se stocheaza in ampula rectala pentru o perioada. precum apa sau mineralele sunt absorbite la nivelul intestinului subtire. astfel ca apa si sarurile minerale. Procese de absorbtie a apei.Colecistochinina influenteaza pancreasul sa produca echipamentul enzimatic continut de sucul pancreatic. calatoresc initial catre inima si revin prin sistemul arterial. urmand a fi eliminate prin actul defectiei. vitaminele hidrosolubile. a esofagului precum si la nivelul stomacului realizarea proceselor de absorbtie este neglijabila. De asemenea. Acesti hormoni sunt eliberati in sangele circulant de la nivelul tractului digestiv. aminoacizii si acizii grasi cu lant scurt sunt preluati de sange si condusi pe cale portala la ficat. La nivelul cavitatii bucale. intestinului subtire si a colonului. inainte de formarea materiilor fecale. glucoza. Astfel. iar vitaminele liposolubile si chilomicronii trec initial in limfa dupa care sunt preluati de sange. gastrina intervine in dezvoltarea normala a celulelor din mucoasa stomacului. Mucoasa intestinala cuprinde valvule conivente (plici circulare) si vilozitati intestinale acoperite de o retea de enterocite prevazute cu microvili. De asemenea. secretina stimuleaza ficatul sa elaboreze bila. Principalii hormoni care controleaza digestia sunt: . electroliti. . Reglarea digestiei Controlul digestiei pe cale hormonala Majoritatea hormonilor care controleaza functiile implicate in sistemul digestiv sunt produsi si secretati de celulele mucoasei gastrice si a intestinului subtire. De asemenea este implicata in dezvoltarea normala a celulelor pancreatice si stimuleaza descarcarea colecistului. Procesul de absorbtie variaza in functie de tipul de nutrienti. ABSORBTIA Absobtia reprezinta procesul de trecere a substantelor necesare organismului prin peretii organelor tubului digestiv in mediul intern.Gastrina influenteaza stomacul sa produca aciditatea necesara dizolvarii si digestiei alimentelor. vitamine si aminoacizi se manifesta si la nivelul intestinului gros. ce maresc capacitatea de absorbtie a intestinului subtire. prin stimularea activitatii glandelor gastrice de a secreta pepsinogen si acid clorhidric. bogata in bicarbonati ce ajuta sa neutralizeze aciditatea continutului gastric cand acesta patrunde in duoden.

concomitent cu diminuarea sau oprirea digestiei.Grelina produsa de stomac si intestinul subtire in absenta alimentelor in sistemul digestiv. cat si cu semnalizarea glandelor secretoare de sucuri digestive prin existenta maselor alimentare la anumite nivele din tractul digestiv. iar celalalt este centrul de satietate. intensificand deplasarea masei alimentare si a sucurilor digestive. stimuland astfel secretia acestora. cu fibre din nervul vag si vegetativ simpatic cu fibre din plexul celiac. scazand viteza de circulatie a sangelui la acest nivel.Motilina influenteaza motilitatea gastrointestinala si stimuleaza productia de pepsina. Astfel. nervii intrinseci devin responsabili atat cu deplasarea alimentelor. stimuland astfel apetitul. Controlul digestiei pe cale nervoasa Controlul nervos al cavitatii bucale si faringelui este realizat de ramuri senzitive si motorii din nervii cranieni. inhiband astfel apetitul. intestinului subtire si ai colonului. ~ 12 ~ . Acetilcolina favorizeaza comprimarea stratului muscular al peretilor tractului digestiv. activitatea organelor este controlata de nervii intrinseci si extrinseci.Peptidul gastric inhibitor este influentat de prezenta masei alimentare in duoden. Unul reprezinta centrul apetitului.. adrenalina imprima un efect de relaxare a stratului muscular din tractul gastrointestinal. stomacului. In rest. Reglarea apetitului Pofta de mancare este reglata de centrii nervosi ai foamei localizati in hipotalamus. Contrar acetilcolinei. . Hormoni din sistemul digestiv responsabil cu reglarea apetitului sunt: . Nervii intrinseci raspund prin reflexe locale atunci cand asupra peretilor in continutul carora se afla se exercita presiuni datorita prezentei masei alimentare. Neurotransmitatorii prin care nervii extrinseci functioneaza sunt acetilcolina si adrenalina. . intervine in procesul de evacuare gastrica si induce secretia de insulina. Nervii intrinseci sunt reprezentati de regula prin plexurile nervoase vegetative Meissner si Auerbach dispuse sub forma unei retele dense in peretii esofagului.Peptidele YY sunt secretate de ileon si colon ca raspuns la prezenta alimentelor in tractul digestiv. mezenteric superior si inferior. Nervii extrinseci provin din sistemul nervos vegetativ parasimpatic.

insa.se introduce in rect(cu permisiunea medicului) tubul de gaze.pentru a asigura satisfacerea necesitatilor alimentare sporite ale organismului in crestere.CUVANT INTRODUCTIV ~ 13 ~ .Pentru a preveni regurgitarile.Sistemul digestiv al nou-nascutului din punct de vedere functional.Daca aceasta nu ajuta.Daca aceste masuri nu dau efectul asteptat.Pentru aceasta el este culcat in decubit lateral stang cu piciorusele strinse spre burtica.Copilul devine agitat.iar aceasta duce la retinerea hranei.musculatura esofagului este slab dezvoltata-circumstante ce pot cauza regurgitarea(revenirea laptelui din stomac in esofag).Daca copilul are regurgitari dupa fiecare alimentatie sau daca acestea devin prea abundente.1.fiind inca nematurizat.care.manifestata adesea prin mici varsaturi.copilul trebuie tinut dupa hranire cateva minute in pozitie verticala sau pe burtica.Daca copilul nu are scaun mai mult de 3 zile.nu constituie.functioneaza foarte intens.inainte de a introduce canula in rect.In primele saptamani de viata copilul poate avea scaun de 4-5 ori in decurs de 24 de ore.le trage spre abdomen si incepe sa planga.In astfel de cazuri se face un masaj usor la abdomen(prin miscari circulare in directia acelor de ceasornic) sau se aplica comprese calde. CAPITOLUL II ALIMENTATIA-NOU-NASCUTULUI 2.ca urmare la balonare.de regula.uneori cu urme verzui si grauncioare albicioase.Regurgitarea poate fi conditionata si de aerofagie(inghitirea aerului in tmpul suptului).inseamna ca el sufera de constipatie.ceea ce diminueaza peristaltica.Sunt slab dezvoltati si muschii intestinali.Stomacul are o pozitie aproape orizontala.De aceea orice greseala in alimentative poate duce la dereglari grave ale digestiei.se cere de urgenta un examen medical.la formare de gaze in intestine si.In asemenea cazuri se recomanda un masaj usor al abdomenului sau intoarcerea copilului pe burtica.isi “impleteste” picioarele.copilului I se face clisma de evacuare.un fenomen pathologic.ea se unge cu vaselina.Apa pentru clisma trebuie fiarta si racita pana la 30oC.

Cateodata feedbackul este ca “primiti” hrana inapoi.fiind cea mai elementara dintre nevoi.dar..alimentatia sta la baza relatiei dintre parinte si copil.pentru ca.a se opri cand este satul.Astazi.inainte de toate.Dar dumneavoastra doriti ca beblusul sa se bucurede hrana.veti invata incetul cu incetul sa faceti micile ajustari de moment ce vor face ca momentul hranirii sa para un dans bine repetat.Acest lucru inseamna ca bebelusul a mancat prea mult o data.In urma cu 50 de ani.Scopul acestui capitol este sa va prezinte toata gandirea actuala in ceea ce priveste acest subiect de importanta vitala.Dar atunci cand devine scopul principal-modul principal prin care un parinte isi exprima dragostea sau ofera confort-rezultatul poate fi un copil supraponderal sau chiar obez.un “mancacios” isi poate face parintii sa se simta foarte competent.Alimentatia cu success este un parteneriat.si sa va lase sa intelegeti ce merge si ce nu.Pe masura ce va hraniti copilul din ~ 14 ~ .Fiind atenti la acest feed-back.femeile erau invatate sa isi hranesca bebelusii conform unui program fix.Cand vorbim despre alimentatia unui copil.Partea copilului consta in a transmite semnale clare pentru atunci cand ii este foame sau este satul.In urma cu 100 de ani.Chiar si bebelusii foarte mici sunt priceputi in a comunica aceasta informative crucial prin limbajul corpului si prin comportament.Un copil care are cicluri de foame mai putin regulate.noi intelegem ca diferiti copii au nevoi diferite.doriti sa aiba si alte interese.a-l ajuta sa eructeze cand este nevoie.se stie ca nu exista o singua cale spre succes.de la prima mare decizie pe care trebuie sa o luati-alegerea intre alaptatul la san si biberon pana la multe altele.Bineinteles ca nu intotdeauna merge asa de usor.specialistii au inceput sa promoveze idea hranirii la cerere.care reactioneaza intens la disconforturi fizice(cum ar fi gazele intestinale) sau care are sensibilitati alimentare sau alte afectiuni cornice ar face sip e cel mai increzator parinte sa se simta ca un ratat.partea dumneavoastra din “intelegere” consta in a oferi copilului un san sau un biberon.in a-l ajuta sa stea confortabil cand mananca.de a va ajuta sa faceti alegerile potrivite pentru familia dumneavoastra.Cheia catre success nu este o regula generala pentru toti ci o abordare flexibila care se poate modifica astfel incat sa se potriveasca fiecarui copil si fiecarei familii.Ca si in cazul somnului .Cu un nounascut.la fel de bine.

de asemenea in multe vegetale(in special legume) si in produsele din cereale integrale.vitaminele.2.Proteinele se gasesc in carne.tineti minte ca unul dintre cele mai importante lucruri despre alimentatia sanatoasa este ca aceasta va face sa va simtiti bine. BAZELE NUTRITIONALE Inainte de a incepe sa vorbim despre cum sa va hraniti bebelusul.grasimile(lipidele).mineralele si apa.si.Carbohidratii-zaharurile si ~ 15 ~ . 2.Atunci cand veti intelege cateva lucruri despre fundamentele nutritiei sanatoase. O dieta sanatoasa contine multi nutrienti Caramizile de baza ale nutritiei sunt proteinele.veti fi mai capabili sa alcatuiti o dieta sanatoasa pentru copilul dumneavoastra si sa o ajustati dupa nevoile lui schimbatoare pe masura ce creste.carbohidratii(glucidele).oua si peste.stadiul de nou-nascut pana cand se face mare.as vrea sa petrec cateva moment explicandu-va cu ce o sa-l hraniti.

in general.Ca un rezultat al acestui lucru.va este greu sa observati schimbari minime.se bucura de viata si are scaune normale.doriti un copil care creste normal.bebelusii ar putea fi destul de mult peste sau sub greutatea normal fara ca parintii lor grijulii si implicati in cresterea lor sa observe.Grasimile animale sunt mult mai probabile sa contribuie la aparitia afectiunilor cardiac.dietele bazate pe lapte de san sau lapte praf asigura un echilibru sanatos al acestor nutrient.)Vitaminele si majoritatea mineralelor sunt substante necesare doar in cantitati mici pentru o viata sanatoasa.astfel.Pana in jurul varstei de doi ani.din fructe.si relativ putine grasimi.si doar produsele de origine animal contin colesterol.Dupa aceasta perioada.dar gram pe gram.Dar pe langa acest lucru.Grasimile provin atat din surse animale.sange si creier.dieta sanatoasa a unui copil se aseamana cu dieta sanatoasa a unui adult.are multa energie.bineinteles.cu componente din toate grupele.S-ar putea sa va para usor sa va dati seama daca bebelusul dumneavoastra se incadreaza in aceasta imagine.copii in crestere au nevoie de o cantitate relative mare din doua minerale:calciu si fier.cereale si din alte surse vegetale.Aceasta se intampla datorita faptului ca va vedeti copilul zi de zi si.In general.Cu toate aceste.amidonul-provin.care se acumuleaza in timp.sa aveti un copil sanatos din punct de vedere fizic.multe legume si cereale integrale.muschi.grasimile furnizeaza cam dublul energiei eliberate fie de proteine.cat si din plante.deoarece acestea sunt ingredient fundamentale pentru oase.dar de fapt.fie de carbohidrati.dietele sarace in grasimi nu sunt neaparat sarace in calorii.In primele sase luni de viata.cantitati relative moderate de proteine si carbohidrati. Controalele medicale regulate va asigura ca bebelusul dumneavoastra este bine hranit Scopul principal al hranirii este.este bine sa aveti si o parere ~ 16 ~ .legume.Aceasta nu inseamna ca nu ar trebui sa va supravegheati atent copilul.60 de grame de carbohidrati ingrasa la fel de mult ca 30 de grame de grasimi.acest lucru poate fi surprinzator de dificil.carbohidratii si grasimile furnizeaza energie sub forma de calorii. Proteinele.(Desigur.accidentului vascular cerebral si altor boli inrudite.bebelusii invata sa consume o varietate crescanda de alimente si incep sa aiba preferinte .

De exemplu.dar se mentine pe propria curba de crestere corespunzatoare si este foarte probabil.Semnul unei cresteri normale. 2.nu dispuneti acasa:un cantar précis.ca mananca bine.o placa pentru masurarea copilului cat cat sta intins si un stadiometru.obiectiva din exterior din cand in cand.Medicul copilului dumneavoastra are trei instrumente de masurat.Unui copil alaptat la san s-ar putea sa-I ia cateva zile pentru a-si da seama cum sa prinda de mamelon si sa ~ 17 ~ .de asemenea.chiar mai important.(Stadiometrul este unul dintre acele bête vertical de masurat.Ei examineaza tegumentele.un baiat in varsta de 9 luni.dezvoltarea musculaturii si aspectul si comportamentul general.Cealalta unealta necesara este un set de table cu indici de crestere.Aceasta inseamna o crestere sanatoasa.raportat la alti copiide aceeasi varsta si sex.el se afla tot in percentile 10. NOU-NASCUTUL-crizele de adaptare suferite la nastere Majoritatea bebelusilor nu se hranesc bine in primele zile.Cu ajutorul acestora.care cantareste 8 kilograme este in percentila 10 pentru varsta sa.instrumente de kre dumneavoastra.pentru masurarea inaltimii la verticala.probabil.sanatoase este in functie de stationarea mai mult sau mai putin timp la acelasi nivel.care sunt vitale pentru a observa cresterea.intre 6 si 12 luni se face un test de sange.doctorul va poate spune daca bebelusul sau copilul dumneavoastra se afla in rata normala de crestere pentru greutate si inaltime(de multe ori numita si curba de crestere)si.Doctorii se bazeaza si pe examinarile fizice pentru a determina starea nutritional a copilului.El este mai slabut.va poate arata daca evolutia cresterii copilului este normala.Aceste teste se indica doar daca exista vreun motiv specific de ingrijorare.aceasta inseamna ca 10% dintre baietii de varstsa cantaresc mai putin decat el.Daca acelasi baiat la varsta de 1 an cantareste 9 kilograme.Pentru a detecta deficienta de fier.Cea mai buna cale de a sti daca primeste o alimentatie corespunzatoare este vizita la medic pentru controale regulate.parul si unghiile.prevazut cu o bara orizontala ce se pozitioneaza pe crestetul copilului).iar 90% cantaresc mai mult.3.

majoritatea copiilor si-au dublat greutatea de la nastere.Copiii supraponderali.Multi bebelusisunt capabili sa consume alimente solide inca de la varsta de 3 lunisau chiar mai devreme.la 4 luni.In primele 7 pana la 10 zile de viata.au scaune abundente si urat mirositoare.nu este neobisnuit ca un bebelus sa piarda putin in greutatepana la 5-10% din greutatea pe care a avut-o la nastere-inainte de a incepe sa ia in greutate.dupa care sa isi piarda interesul si sa adoarma la loc.dupa cum stim acum.in timp ce unul care se naste cu o greutate mai mica s-ar putea sa creasca ceva mai repede in timp.In jurul varstei de 5-10 zile.dar cercetarile effectuate in acest sens nu au sustinut aceasta idée.un bebelus ar trebui sa inceapa sa creasca cu aproximativ 30 g pe zi.De asemenea .ajungand la 60 g la fiecare 3 zile.bebelusii nu au nevoie de alimente solide.ritmul incetineste.pana cand isi atinge potentialul genetic.Acesta este cel mai accelerat ritm de crestere al unui copil sanatos din momentul in care a parasit uterul. ALAPTATUL LA SAN ~ 18 ~ .bebelusii care consuma alimente solide.crescand insa sansele ca bebelusul sa devina supraponderal.Un nou-nascut prematur s-ar putea sa nu aiba toate aceste reserve.si astfel ar avea nevoie de o supraveghere mai atenta pentru a nu se deshidrata.Cu un spor de 30 g pe zi.cu toate problemele de sanatate pe care le implica acest lucru.De la nasterepana la varsta de 6 luni.Un bebelus care cantareste mai mult la nastere.Chiar si asa.Ei pot creste foarte bine cu laptele de mama sau cu formule de lapte bogate in fier.aceasta il va ajuta pe copil sa doarma mai bine noaptea.Copii nascuti la termen se nasc cu destule reserve de grasime si lichide astfel incat sa treaca cu bine prin acesta perioada initiala.iar un nou-nascut caruia i se da un biberon.suga.s-ar putea sa creasca la inceput mai putin.4.un copil creste cam 300-400g pe saptamana. 2.Cam pe la 3 luni.cresc si vor devein adulti supraponderali.Dar un start timpuriu nu pare sa prezinte nici un avantaj real.s-ar putea sa ia cateva inghitituri.Unii parinti considera ca daca incep cu alimente solide.

laptele de mama este superior formulei comerciale.Exista femei care nici nu se gandesc de 2 ori cand vine vorba de alaptat-sunt absolute sigure ca doresc sa-si alapteze la san bebelusul.Toate femelele de mamifere secreta lapte.iar laptele de vaca este hrana perfecta pentru vitelusi.Laptele femeilor este bun pentru copiii umani.difera de la specie la specie.Pentru a face laptele de vaca acceptabil pentru bebelusi. AVANTAJELE ALAPTATULUI LA SAN PENTRU COPII SI PENTRU MAME Nu exista nici o indoiala ca din punct de vedere nutritional. De fapt.acesta trebuie sa fie procesat pentru a i se schimba ~ 19 ~ .Proportiile nutrientilor sunt total gresite.Dar majoritatea se gandesc mult inainte de a lua o decizie.ca sa zic asa.dar reteta.copiii hraniti direct cu lapte de vaca tind sa se imbolnaveasca grav.Altele sunt sigure ca cel mai bun lucru pentru ele este hranitul cu biberonul si nici nu iau in considerare alaptatul.

•Protectie impotriva infectiilor.Expunerea la factori alergeni de timpuriu in viata reprezinta una dintre cauzele principale ale alergiilor.Exista si multe alte beneficii.scleroza multipla si doua afectiuni grave care afecteaza intestinele:boala Crohn si colita ulcerativa. •Imbunatatirea dezvoltarii intelectuale (IQ mai ridicat). Laptele uman contine exact cantitatea de protein.Printre acestea se numara diabetul juvenile.protein.desi mai mult este mai bine.primele saptamani si luni sunt cele mai importante.mai mult ca sigur.De fapt.Bebelusii sunt capabili sa digere laptele praf destul de bine.care apar atunci cand sistemul imunitar ataca propriul corp.Conform unor studii.Cercetarile nu au aratat de cat timp este nevoie ca mama sa-si alapteze copilul pentru a-i oferi aceste beneficii.fier si sare.sinusurilor si plamanilor.Dar alergiile la laptele de mama nu exista.grasimi.Unii experti considera ca acestia au sanse mult mai scazute de a devein obezi mai tarziu.Rezultatul este laptele praf. •Risc mai scazut de diabet zaharat.Laptele de san ar putea ajuta bebelusul sa lupte impotriva unor infectii obisnuite care provoaca diaree si voma.Dar votul stiintific nu a ~ 20 ~ . •Protectie impotriva alergiilor alimentare.Mai multe studii au aratat ca bebelusii hraniti la san au dezvoltat un IQ mai ridicat.dar.Bebelusii hraniti la san tind sa fie mai supli decat cei hraniti cu biberonul.dar acesta tot nu se poate compara cu cel al mamei. •Risc mai scazut de obezitate.Unii cercetatori considera ca bebelusii hraniti timp de 6 luni sau mai mult doar cu laptele mamei au o rata a alergiilor mai mica si la alte alimente.cat si impotriva infectiilor urechii.carbohidrati si sare de care are nevoie un bebelus.Multi bebelusi devin alergici la proteinele din lapte praf de vaca sau soia.chiar si perioade scurte ofera o parte din aceste avantaje.in special in a doua jumatate a primului an de viata.nasului.copiii alaptati la san ar putea avea mai putine sanse sa sufere de boli autoimmune.continutul in grasimi.

Exista si multe avantaje sanatoase pentru mamele care alapteaza.isi revine dupa nastere.Efectul nu este inca garantat 100% astfel incat este recomandata folosirea si a altor metode anticonceptionale.stari de fericire si impacare.Acestea includ: •Pierderea in greutate.Alaptatul consuma multe calorii. •Rolul anticonceptional.In timpul alaptarii.Oxitocina produce.creierul secreta un hormon numit oxitocina.hormonii eliberati au efect anticonceptional pentru cel putin 6 luni. Argumente practice pro si contra Un avantaj al laptelui de mama pe care nu multi il iau in considerare este reprezentat de costuri.pe care formulele de lapte nu le contin.Cheltuielile cu laptele praf in primele 12 luni se ridica pana la aproximativ 800 de dolari(in SUA). •Risc mai scazut de aparitie a cancerului.fost inca dat pentru ca nu se stie cu siguranta daca chiar laptele este responsabil de aceasta diferenta.sa sangereze mai putin. •O mai rapida micsorare a uterului.In timp ce mamele alapteaza.de asemenea.sentimente pe care multe mame le traiesc in timpul alaptatului .Capacitatea laptelui de mama de a ajuta la dezvoltarea creierului ar putea fi cea mai importanta pentru bebelusii nascuti premature care au riscul de a avea problem legate de invatare mai tarziu.ajutand mamicile sa revina mult mai repede la greutatea pe care o aveau inainte de sarcina.astfel.Mamele care alapteaza trebuie doar sa ~ 21 ~ .Femeile care alapteaza ar putea.care are multe efecte positive:determina uterul sa se contracesi. De asemenea.si mamele au beneficii Bebelusii nu sunt singurii care beneficiaza de pe urma alaptarii.de asemenea.in timp ce organismul dumneavoastra. •Beneficii psihologice.cu sangerare mai scazuta.avea o sansa mai mica de a se imbolnavi de cancer de san sau de ovare.intr-adevar.Laptele de mama contine.substante care ajuta la dezvoltarea creierului.

tetine si lapte praf.Si nici nu trebuie sa va faceti griji ca bebelusul se va imbolnavi de la apa folosita la dizolvarea laptelui praf.trebuie sa va mulgeti pentru a mentine secretia de lapte.Family Medical Leave Act garanteaza ca femeile isi pot lua pana la 12 saptamani de concediu neplatit-mult mai putine decat in alte tari dezvoltate-o multime de femei considera ca.o mama care alapteaza s-ar putea sa aiba mai putina energie pentru a mai face si alte lucruri cum ar fi treburile gospodaresti sau munca la serviciu.Mamele care alapteaza au nevoie de echipamente speciale cum ar fi sutienele de alaptat si tampoanele pentru sani.Nu va trebui ca in toiul noptii sa stati in mijlocul bucatariei preparand biberonul.dar necesita echipament special.un lux pe care din ce in ce mai putine mamici si-l permit.dar costurile estimate sunt de doar 400 de dolari pe an.va trebui sa gasiti un loc in care sa fiti singura si I care sa va simtiti confortabil.Asa ca aceasta inseamna economii serioase.Cand plecati de acasa nu trebuie sa luati provizii de biberoane.In final.este nevoie de energie fizica pntru aproduce lapte.dar cu mult mai putine decat in cazul in care ati folosi exclusive biberonul.tot va trebui sa curatati biberoane si tetine.Daca sunteti la serviciu. Femeile intalnesc adesea la slujba obstacole mari daca decid sa continue sa alapteze.Printre acestea se numara lipsa intimitatii si a timpului pentru a se ~ 22 ~ . Alaptatul si reluarea serviciului Necesitatile slujbei in afara casei exercita multa presiune asupra mamelor pentru a renunta la alaptatul de timpuriu sau nici sa nu inceapa. bineinteles si dezavantaje ale alaptatului.Acest lucru nu este dificil. Exista.manance mai mult decat normal.Cu exceptia cazului in care puteti fi cu bebelusul dumneavoastra 24 de ore din 24.pur si simplu.Desi in Statele Unite.Mamele care stiu ca trebuie sa se intoarca la serviciu la scurt timp dupa nastere ar putea sa nu se gandeasca sa inceapa sa alapteze deoarece perspective de a inceta in curand este descurajatoare.Daca va mulgeti pentru a utilize mai tarziu laptele.nu isi pot permite sa lipseasca atat de mult de la munca. Un alt avantaj de la sine inteles este acela ca laptele de mama este tot timpul disponibil.

Avand eficienta ridicata.multe femei gasesc solutii.altele insa considera ca sanii se maresc si devin sensibili(angorjarea sanilor).exista mai mult de 1000 de componente diferite in laptele uman.sau ca productia lor de lapte scade atat de mult incat nu au indeajuns pentru a-si satura copilul.angorjarea durereroasa a sanilor.de vreme ce bebelusii mici se imbolnavesc mai repede decat copiii mai mari.fie impiedicandu-i sa se ataseze de celulele bebelusilor.Mai sunt si alte componente care au o functie de control.multe dintre ele putand avea rol in lupta cu infectiile.folosind laptele praf pentru mesele din aceasta perioada.frica de scurgeri care pot fi stanjenitoare.fie atacandu-i direct.si nu se simt confortabil ziua.si poate sa alaptati la san mai frecvent in timpul noptii.aceste femei opresc definitive alaptatul.Acesta solutie se poate dovedi functionala pentru unele mame.Solutiile difera de la femeie la femeie.Alte mame reusesc sa se mulga in timpul zilei si continua sa alapteze la san in restul timpului.Infectiile aparute in aceasta perioada sunt ingrijoratoare.Cu totul.mulge.Laptele de mama contine multe substante care actioneaza asupra diferitilor germeni.Ceea ce este mai important este sa luati in considerare toate variantele posibile. In ciuda tutoror acestor dificultati.sis a fiti sincera cu dumneavoastra insiva in legatura cu ceea ce conteaza cu adevarat pentru dumneavoastra.asigurandu-se ca diferite parti ale sistemului de lupta impotriva bolilor actioneaza cu succes.Deseori. O alta solutie ar fi aceea in care opriti alaptarea la san in timpul zilei.substantele din laptele de san stimuleaza dezvoltarea populatiei bacteriene benefice din intestinul beblusului prevenind dezvoltarea bacteriilor daunatoare.In unele companii exista locuri unde mamicile pot lua o pauza si alapta periodic.pompele duble pot fi de mare ajutor. Gasiti sprijin inca de la inceput ~ 23 ~ . Cum lupta cu infectiile laptele de mama Sistemul imunitar al bebelusilor este imatur luni de zile dupa nastere.De asemenea.si presiunea din partea colegilor de a-si dedica intreaga energie muncii.

Aceasta se intampla in special daca incizia chirurgicala s-a facut in jurul mamelonului.crescand in volum si continut de grasimi.exista o sansa ca aceasta sa fi afectat capacitatea acestora de a produce lapte.acesta nu reprezinta o problema.sanii dumneavoastra ar trebui sa produca o cantitate apreciabila de lapte matur.Daca mameloanele sunt plate sau retractate.este o idee buna sa discutati planurile dumneavoastra in ceea ce priveste alaptatul la san cu obstreticianul dumneavoastra. •Mameloanele retractate sau plate.La 10-14 zile. Sfaturi practice •Dureaza un timp pana incepeti.Daca ati suferit o interventie chirurgicala de marire sau micsorare a sanilor.anticorpi si celule imunitare.Un bebelus nascut la termen se poate descurca foarte bine si fara a se hrani efectiv in primele cateva zile.Intrebati obstreticianul daca sunteti ingrijorata in legatura cu marimea sanilor dumneavoastra.Sugarii trebuie sa fie capabili sa poata prinde mameloanele pentru a se putea hrani.In general.colostrul incepe sa se modifice.Acest lucru este in mod special important daca aveti motive sa credeti ca alaptatul va fi dificil datorita unor motive cum ar fi: •O interventie chirurgicala la san in antecedente.Intre ziua a doua si a cincea.bogat in protein.Pe langa acestea. •Sani foarte mari sau foarte mici.exista de multe ori lucruri ce le pot face apte pentru alaptare.Dar daca sunteti ingrijorata.Daca sanii dumneavoastra nu s-au marit vizibil in timpul sarcinii.Cat inca sunteti insarcinata.multi bebelusi au nevoie de 2-3 zile pentru a se obisnui cu alaptatul. ~ 24 ~ .care este usor de digerat de catre nou-nascut.ci colostru.unde se afla canalele galactofore.dar alaptatul va incepe sa decurga normal cam din ziua a cincea.Biopsiile si operatiile de inlaturare a nodulilor in general nu cauzeaza o astfel de problema.Acesta este un lichid galbui.dar femeile cu sani tubular ai putea avea probleme la alaptat.este intotdeauna mai bines a intrebati.Multe proaspete mamaici sunt surprinse cand afla ca primul lichid pe care sanii lor il produc nu este lapte.ar putea fi un semn ca glandele care produc lapte nu s-au dezvoltat.

Ar trebui sa va simtiti sanii plini inainte de o alaptare si confortabil de goi dupa.Legea “cererii si a ofertei” pentru laptele matern este:cu cat cererea este mai mare cu atat mai mult vor produce sanii dumneavoastra.Rugati sotul(sau partenerul) sau alti membrii ai familiei dumneavoastra sa va ajute la treburile gospodaresti. •Aveti grija de dumneavoastra si nu va fie teama sa cereti ajutor.laptele ar putea chiar tasni. •Bebelusul va goleste sanii.acesta va produce mai mult lapte in timp ce celuilalt ii va scadea secretia. Semne-cheie ala succesului alaptarii Pana in momentul in care bebelusul va implini o saptamana.Astfel incat cea mai buna metoda de a va sigura ca aveti “oferta” de lapte consistent este ca bebelusul dumneavoastra sa se hraneasca des si bine.Daca aveti probleme in a stabili un program lejer de alaptare.atunci va trebui sa cereti imediat ajutor.20-30 de minute.nu va dura mult pana ca ei sa incetineasca secretia si in finalsa inceteze complet.alternate sanul oferit bebelusului pentru hranit.Alaptatul va solicita mult organismul.inainte ca problemele sa se agraveze.Daca acest lucru nu se intampla.Semnele care arata ca alaptatul merge bine include: •Aveti un reflex bun de “eliberare”-o senzatie de furnicatura cand canalele lactifere din san se contracta pentru a elibera laptele.hranindu-se timp de 10 minute sau mai mult.alaptatul ar trebui sa mearga bine.Reversul este ca odata ce veti inceta sa va goliti sanii.Daca observati ca bebelusul dumneavoastra este mult mai incet sau pare sa oboseasca usor in timpul alaptatului. •Fiti atenta la durata. ~ 25 ~ .Pentru a mentine un echilibru.•Folositi sau pierdeti.va fi nevoie sa mancati mai mult sis a va odihniti mai mult.Fiecare san functioneaza independent de celalalt.deci.Sugarii vor goli un san in 10 pana la 15 minute.spre surpriza bebelusului dumneavoastra.Daca eliberarea este puternica.de aceea. •Alternati sanii.Daca alaptati intotdeauna mai mult de la unul dintre ei.consultati un expert in lactatie.intrebati-va medicul ce este de facut.O hranire complete va dura.

•Bebelusul ar trebui sa schimbe 6 sau mai multe scutece pe zi si sa aiba cel putin 4 scaune de culoarea mustarului.calciu.vitamine si fibre vegetale.care nu ~ 26 ~ . Dieta dumneavoastra in perioada alaptatului Nu trebuie sa beti lapte pentru a produce lapte.Problemele timpurii cu alaptatul apar si se agraveaza doar daca nu sunt luate masuri de a le corecta. •Va simtiti bine ca alaptatul decurge cum trebuie.bebelusul este satul si satisfacut.pentru a va mentine sanatoasa in timp ce satisfaceti nevoile nutritionale ale bebelusului dumneavoastra. Este foarte important sa cereti ajutor daca oricare dintre aceste lucruri din lista de mai sus nu sunt asa cum ar trebui sa fie.subtiri si acoperite cu pete albe. •Bebelusul este activ si fericit cand este treaz.Asa ca daca exista vreun motiv de ingrijorare ca alaptatul nu decurge corespunzator este foarte important sa primiti ajutor din timp din partea medicului dumneavoastra.Un bebelus care nu primeste destul lapte se poate imbolnavi foarte repede.Dupa alaptare.protein.nu sa asteptati pana la urmatorul control periodic.O mama care alapteaza are nevoie de aproximativ 500 de calorii in plus pe zi.ii auzi inghititurile.Un sugar hranit la san nu ar trebui sa doarma toata noaptea.dar trebuie sa consumati multa apa. •Sugarul ar trebui sa se hraneasca la fiecare 2-3 ore in timpul zilei si de cel putin 2 sau 3 ori noaptea(un total de 8 sau mai multe mese in 24 de ore).•Cand bebelusul se hraneste.

dar in a treia sau in a patra zi incepe sa fie produs laptele si sa creasca si cantitatea produsa.Medicul dumneavoastra ar trebui sa fie bine informat despre aceste problem si pregatit cu recomandari pentru specialistii in lactatie.impreuna cu sfaturi despre cum sa le rezolvati: •Producerea intarziata a laptelui.cola si ciocolata.in special in cazul bebelusilor care sug viguros la inceput.este foarte bine sa aveti o sursa de informatii in care sa aveti incredere.Legumele cu frunze de culoare verde inchis sunt surse bune atat de fibre.discutati cu medicul dumneavoastra.Folosirea unei pompe pentru sani stimuleaza productia de lapte.Alcoolul trece in laptele matern si orice in afara de bauturile slab alcoolizate nu reprezinta o idee prea buna.S-ar putea sa fie nevoie sa suplimentati cu lapte praf pana cand organismul dumneavoastra revine la normal.Iata cateva alimente de evitat:cafeaua.Medicamentele antiacide ce contin calciu sunt o alta sursa buna . Probleme frecvente in timpul alaptatului Cand apar probleme.Carnea fara grasime reprezinta o sursa buna de fier.Produsele lactate sunt bune.putina ciocolata ar putea fi o necesitate pentru viata dumneavoastra si probabil nu produce nici un rau).dar ardeiul iute ar putea face laptele neplacut la gust. ~ 27 ~ .de exemplu multe fructe sau legume.exista sanse sa va ingrasati.cat si de fier. Incercati sa mancati alimente de inalta calitate .dar proteinele din laptele de vaca trec in laptele matern si pot prova reactii alergice.care provoaca iritabilitate bebelusului(pe de alta parte.zinc si alte minerale.Iata in continuare cateva dintre cele mai des intalnite problem.prima secretie galbuie.Este normal pentru o proaspata mamica sa produca doar o cantitate mica de colostru.incercati alte mancaruri si sucuri bogate in calciu.Mancarurile foarte aromate sau picante pot produce modificari ale gustului laptelui.acestea contin toate cofeina.inseamna de fapt foarte multa hrana.dupa cum se spune.Daca acest lucru nu se intmpla.multor bebelusi chiar le place gustul de usturoi.Daca suspectati ca acest lucru provoaca o problema bebelusului dumneavoastra.asa cum sunt si caramelele imbogatite cu calciu si vitaminele D si K.Daca chiar “mancati pentru doi”.

asa ca este o idee buna sa cereti sfaturi unui consultant in lactatie sau unui medic.intrerupeti bebelusul din supt introducanu-I un deget in gura de-a lungul mamelonului.Daca vi se intampla si dumneavoastra acest lucru. ~ 28 ~ .luand in gura toata areola(partea inchisa la culoare din jurul mamelonului) si nu doar mamelonul.Puteti incerca de asemenea sa alaptati mai frecvent.Un prosop umed incalzit pus pe sani sau un dus cald poate fi de asemenea de ajutor.Incercati sa folositi o pompa dupa fiecare hranire.Exprimarea unei cantitati mici de lapte inainte de inceperea alaptatului poate inmuia sanul.Exista de asemenea medicamente care sporesc productia de lapte.cu atat va fi mai greu sa va reveniti.sapunul usuca.Cereti ajutor familiei.Relaxarea pentru cateva minute cu o ceasca de ceai cald de plante sau o muzica relaxanta va poate imbunatati reflexul “de eliberare”.Utilizati o crema hidratanta.de exemplu lanolina 100%. •Producerea de lapte in cantitate scazuta.Spalati mamelonul doar cu apa.lasati-le sa se usuce de la sine cand puteti.facand alimentarea mai usoara.Sunati-va doctoral daca problema persista mai mult de o zi.Cand a terminat de mancat sau cand trebuie sa schimbati sanul. •Angorjarea sanilor.5 l pe zi).Tratamentul medicamentos al mameloanelor dumneavoastra si al gurii copilului poate fi de ajutor.pentru a va goli complet sanul.Consumati apa in cantitate suficienta(2-2.mai devreme decat mai tarziu.Uitati-va in gura copilului cautand pete albe pe mucoasa bucala sau membrane albe pe limba.Cu cat acesta problema se prelungeste.inainte de a i-l scoate din gura.astfel incat sa va puteti odihni mai mult.o infectie micotica numita stomatita candidozica(margaritarelul) produce durerea si craparea mameloanelor.Asigurati-va ca bebelusul prinde mamelonul corespunzator.•Mameloane dureroase si crapate.Folosirea unei pompe pentru sani este remedial principal.Cateodata.inseamna ca sugarul nu suge destul pentru a stimuli secretia de laptetineti minte legea “cererii si a ofertei”.Deseori cauza acestei problem este aceeasi ca si pentru problema de mai sus-adica bebelusul dumneavoastra nu goleste complet sanii.

mai comod si mai util este sa se puna nou-nascutul la san.un semn ca aveti o rezerva buna de lapte. etc.Acestea pot fi semnele unei infectii a sanului(mastita). Indicat este sa nu fie trezit nou-nascutul la ora 24.Acesta afectiune serioasa necesita tratament imediat. o mare parte se trezesc la miezul noptii si la ora 2 noaptea. cu un stomac care evacueaza mai repede.Doctorul dumneavoastra va va prescrie antibiotic cu administrarea pe cale orala pentru a vindeca infectia. cer sa manance la circa 3 ore. ci sa se astepte sa se vada daca el solicita aceasta masa. In loc sa se foloseasca ceaiul ( biberonul ). La inceput se va incerca alimentatia dupa orarul din maternitate. •Dureri. Cu timpul sugarul va suge din ce in ce mai rar la aceasta ora si.Aceasta este.•Scurgerea laptelui. ceea ce presupune preparare. Cum se stabileste un orar de alimentatie la nou-nascut? La sosirea din maternitate cei mai multi nou-nascuti isi anunta foamea din 3 in 3 ore. Sunt destul de putine cazurile cand nou-nascutii nu mai cer inca o masa dupa miezul noptii. spre varsta de ~ 29 ~ . Copii mai mici.de obicei.febra si oboseala neobisnuita.Tampoanele purtate in interiorul sutienului de alaptat pot ajuta sa va mentineti hainele uscate. insa majoritatea bebelusilor vor dori 6-8 mese in primele 4-6 saptamani de viata.

iar sugarul a avut linistea necesara pentru a dormi si a se odihni cum trebuie in timpul noptii ).00-18. Ritmul de 4 ore recomandat ca regula de unii medici nu poate fi in nici un caz util nou-nascutului care este flamand din 3 in 3 ore. zicala " copilul creste si cu somn " este cat se poate de reala.00-22. La multi sugari acest orar se stabileste catre varsta de 6 saptamani. ~ 30 ~ .00-10. Ratia alimentara in prima luna: . pana la instalarea completa a secretiei de lapte si mai ales pana cand curba greutatii incepe sa creasca ritmic. Dupa ce sugarul creste va avea din ce in ce mai rar senzatia de foame. ziua. In timpul zilei pauza cea mai lunga este intre prima si a doua masa ( mama are lapte din abundenta. Cateodata nou-nascutii renunta mai intai la masa de la ora 23-24 si mai tarziu la cea de la ora 2. cu o pauza de noapte mai prelungita. asadar este indicat ca nou-nascutul sa fie lasat sa doarma atat cat simte el nevoia intre prima si a doua masa. Unele mamici se plang chiar ca dupa masa de dimineata sugarul doarme dus cateva ore in sir. Nou-nascutul sanatos isi instaleaza rapid un interval de 4 ore intre mese.la sfarsitul primei saptamani de viata nou-nascutul suge in medie 200-400ml/zi. In primele luni sugarul simte foamea ca pe o senzatie dezagreabila la care el reactioneaza prin plans dar tace de indata ce si-a potolit foamea. Pentru nou-nascutii care nu dorm fara intrerupere 8 ore in timpul noptii unii medici recomanda ca. Avantajul unui program fix de alaptare este acela ca ofera mamei un indicator practic pentru orele de alimentatie. Aceste reactii nu au nimic in comun cu rasfatul sau cu incapatanarea. in timpul noptii se va da ceai de musetel indulcit cu glucoza ( un pachetel de 5g la 100 ml ceai ) sau zahar ( o lingurita rasa la 100 ml) .3-4 saptamani. Atentie! Ceaiul prea dulce il face pe sugar sa-l prefere in detrimentul laptelui. asa ca ea isi poate planifica si alte treburi casnice sau se poate odihni in timp ce sugarul doarme.00-14.00. In plus ea poate urmari mai usor daca sugarul plange de foame sau din alte motive. acest program o ajuta pe mama la impartirea timpului. dupa circa 2 luni. ajunge singur sa nu se mai trezeasca noaptea. Ideal ar fi ca mama sa ajunga sa hraneasca sugarul aproximativ la orele 6. ci dimineata. sa li se mai dea un supt intermediar ( la orele 2 sau 3 noaptea ).

dar. Poate fi ceva mai greu. Reguli de aur •Nou-nascutul alaptat natural trebuie sa fie pus la san de fiecare data cand doreste sa manance.la sfaristul celei de-a patra saptamani suge cam 500-650 ml/zi. Imediat dupa nastere sau. odata depasita aceasta faza. Micutul va manca la intervale regulate de timp. Acestea se pot infunda. este functionalitatea canalelor galactofore. ~ 31 ~ . indiferent daca au nascut normal sau prin cezariana. prin stimulare cu ajutorul pompelor de muls. in cazul operatiilor de cezariana. nasterea in sine este factorul declansator al secretiei lactate. cauta cu gurita sanul). Daca in prima luna de viata copilul trebuie pus la san de cate ori ii este foame (si micutul are mijloacele lui prin care iti arata ca asta vrea: plange. programul se regleaza. dupa prima luna de viata. la 24-48 de ore de la interventie. . implicit. Medicul si asistentele sectiilor de nou-nascuti au metode prin care aceasta problema poate fi inlaturata. isi baga degetelele in gura. folosirea unor pompe mecanice pentru golirea sanului si. la trei ore. prin punerea copilului la san. Pentru femeile care nasc natural. Cum apare secretia lactata Secretia lactata este un proces pentru care organismul femeii se pregateste pe toata perioada sarcinii. stimularea secretiei. Pentru mamele care nasc prin cezariana. pot bloca secretia si opri procesul. gras si adaptat pentru nou-nascutul aflat in primele zile de viata. Canalele galactofore se transforma si devin capabile sa produca si sa secrete lapte. apare colostrul.. un lapte special plin de anticorpi. procesul se instaleaza in doua-trei zile si trebuie ajutat. .la sfarsitul saptamanii a treia suge 450-600 ml/zi.la sfarsitul celei de-a doua saptamani suge aproximativ 400-500 ml/zi. Procesul trebuie stimulat si intretinut. de cele mai multe ori. totul intra in normal. Un factor esential pentru toate mamele.

2 g/100 ml 55 .asaza-l cu capul pe umar si bate-l usor pe spate.1100 μg/l. 1. pe partea stanga. bebelusul trebuie stimulat. afirma doctor Silvia Stoicescu. ii va fi oferit mereu sanul mai plin.la recomandarea medicului pediatru). 1.7. pentru a ajuta golirea stomacului.2 g/100 ml2 6.2 . care o vor ajuta sa ia cea mai buna decizie.4. •Este foarte important ca bebelusului alimentat la san sa nu i se ofere nimic in biberon. la fiecare masa.9 . Cum poti face acest lucru? Gadila-i usor piciorusele sau mangaie-l pe cap. copilul trebuie ajutat sa regurgiteze . "Intuitia materna este un simt care trebuie folosit din plin. dar daca acest lucru nu este posibil.87 ± 0. •Este preferabil ca bebelusul sa suga din ambii sani.67 kcal/100 ml 0.•O masa trebuie sa dureze intre 30 si 40 de minute. in timp ce se hraneste. iar la varste foarte mici (sub o luna). trebuie facuta doar cu lingurita sau cu seringa. •Copiii foarte mici pot fi culcati.69 mEq/100 kcal 150 .65 ± 0. Compozitia laptelui de mama matur Lapte de mama matur 65 .45 mEq/100 kcal 55 mg/100 ml. 22 .10.27 g/100 kcal 3. Mama stie si simte ce nevoi are copilul si trebuie sa aiba incredere in instinctele ei. 0. Orice alt aport de lichide (apa sau ceai . astfel incat sa nu adoarma inainte de a se fi saturat.". Astfel incat este indicat sa nu faci uz de acest obiect.68 ± 0. canta-i si vorbeste-i.85 g/100 ml. Aceasta manevra ii va asigura un somn linistit.160 μg/100 kcal ~ 32 ~ Valoare energetica Proteine Lipide Carbohidrati Lactoza Sodiu Potasiu Clor Vitamina A .70 g/l.8 . Copiii care sug doar la sanul mamei fac parte din categoria celor care refuza suzeta. dupa masa. 8. •Dupa fiecare masa.4 g/100 kcal 15 mg/100 ml.27 mEq/100 kcal 33 mg/100 ml. 1.

75 .0.09 μg/100 kcal 24 – 141 μg/l. 33 μg/100 kcal 0.5 μg/l 0.90 μg/100 kcal 1100 .3 μg/100 kcal 0.0.4.5 mg/l.0.310 μg/l. 4.5 mg/l (0. 16 .46. 269 .4 .24 mg/100 kcal 2:1 0.5 .110 UI/l.4 μg/100 kcal 2 . ALAPTATUL CU BIBERONUL ~ 33 ~ .02 .20.0.8 .268 mg/l.011 mg/l 10 .343 μg/100 kcal 2 .9 μg/l.2300 μg/L.1.552 μg/100 kcal 70 .40 mg/100 kcal 107 .5. 164 .5 .3 μg/100 kcal 194 .16 .007 .7 mg/l 3.0.5 .5.35.35 μg/100 kcal 60 .7 mg/l.64 μg/l.10 μg/l 30 – 100 mg/L. 3.8 .04 mg/100 ml 31.20 μg/l .6 mg alfa-TE/g PUFA) 0.15 mg/100 kcal 30 . 10.1. 4.peste 300 μg/l3 15 – 17 μg/l 2.164 mg/l.4 .015 . 29 . 0.Vitamina D Vitamina E Vitamina K Vitamina C Vitamina B1 (tiamina) Vitamina B2 (riboflavina) Vitamina B3 (niacina) Vitamina B5 (acid pantotenic) Vitamina B6 (piridoxina) Vitamina B12 (cobalamina) Acid folic Biotina Calciu Fosfor Raport calciu : fosfor Fier Magneziu Cupru Zinc Mangan Fluor Iod Seleniu 4 .5 mg/100 kcal 220 μg/l. 0. 0.9 μg/100 kcal 5 .6 .02 .2.

In orice caz.s-ar putea sa nu prouca destul lapte.De exemplu unele femei au infectii sau trebuie sa ia medicamente care trec in lapte si pot imbolnavi copilul(analgezicele eliberate fara reteta sunt sigure).asigurati-va ca ati intrebat medical daca este in regula sa alaptati.Sanii de forma tubular si cei mici.este bine sa stiti ca laptele praf poate fi o hrana potrivita pentru bebelus .Dar mult mai important este sa va simtiti bine cu alegerea pe care o faceti.deoarece neaga beneficiile laptelui de mama.exista unele afectiuni medicale care fac alaptatul dificil.femeile care alegeau alaptatul la san erau criticate pentru faptul ca erau considerate demodate si in urma stiintei.Hranirea copilului este o parte importanta din viata dumneavoastra.Desigur.imposibil sau contraindicate.dar trebuie sa fiti capabila sa va descurcati avand in vedere timpul si energia de care dispuneti.ar trebui sa fiti sigura ca bebelusul poate creste si se poate ~ 34 ~ .unde majoritatea familiilor au acces la apa curata si cantitati adecvate de lapte praf.Fie ca hranirea cu biberonul este o alegere sau o necessitate.Interventiile chirurgicale la nivelul sanilor pot intrerupe canalele galactofore.Daca trebuie sa luati un medicament.Majoritatea bebelusilor crescuti cu lapte praf se dezvolta foarte sanatos.dar sete important sa nu le exageram.In zilele noastre.care nu se maresc in timpul sarcinii. In trecut.nu exista dubii ca revenirea la munca dupa sarcina poate face continuitatea alaptatului dificila.Hranirea cu ajutorul biberonului ar putea sa fie o alegere pe care o faceti dumneavoastra sau poate chiar singura optiune pe care o aveti.cel putin in tarile dezvoltate cum sunt Statele Unite ale Americii.Dar acest tip de atitudine nu este neaparat corect.pe care acesta nu le poate egala.Alegerea de a alapta la san sau de a hrani cu biberonul nu are nici o legatura cu iubirea dumneavoastra fata de copil.femeile care decid sa-si hraneasca bebelusul cu biebronul ar putea fi criticate pentru ca nu-si iubesc indeajuns copiii.impiedica femeile sa-si alapteze copiii cat de mult ar dori.laptele de mama are unele avantaje fata de laptele praf. Desi majoritatea femeilor sunt capabile sa alapteze la san. Realitatile economic ear putea.de asemenea.

dar aceasta alegere pentru copilul dumneavoastra poate fi chiar usoara. Alegerea formulei de lapte S-ar putea sa para complicat. •Hranirea cu lapte praf poate face revenirea la serviciu sa fie mai usoara. •Atat mama cat si tatal pot sa hraneasca bebelusul.acest lucru este deseori dificil.Hranirea copilului este o experienta foarte satisfacatoare si care ajuta la stabilirea unor legaturi puternice.Puteti folosi formula praf.daca nu chiar imposibil. •Este usor sa va dati seama cat mananca bebelusul.concentrate.Desi nu ar trebui sa fie asa.gata preparat sau orice combinative a celor trei.In familia moderna.Desi multe femei reusesc sa isi faca timp sis a gasesca spatial pentru a folosi pompa pentru sani.dar nu este magic.Bebelusul poate invata cu usurinta sa fie hranit de mai multe personae.Puteti sa va comunicati dragostea si sa va hraniti bebelusul la fel de bine si cand tineti in mana un biberon.Majoritatea tipurilor de lapte praf sunt facute din lapte de vaca sau din soia.Nu conteaza ce marca folositi.mama.hranitul bebelusului cu biberonul prezinta si unele avantaje. Avantajele hranirii cu biberonul Desi cei care sustin alaptatul la san nu admit acest lucru intotdeauna.alaptatul in public poate fi jenant atat pentru dumneavoastra.dezvolta bine atat din punct de vedere fizic cat si emotional.A fi capabil sa masurati cu exactitate cat mananca el la fiecare masa va ofera cateodata un sentiment de siguranta. •Hranirea in public este mai confortabila daca folossiti un biberon.atata timp cat va hotarati la una consacrata.cat si pentru cei din jurul dumneavostra.Alaptatul poate fi placut.Hranirea cu biberonul rezolva acest lucru.tatal si poate chiar o alta persoana pot avea un rol activ in hranire.Asigurati-va ca tipul de lapte este imbogatit cu fier-cele sarace in ~ 35 ~ .

laptele praf ofera aproape aceleasi cantitati de calciu.fier nu reprezinta nici o alegere buna.cat si ulterioare probleme de invatare.laptele uman isi schimba compozitia de la o zi la alta.Produsul final contine aproximativ aceleasi cantitati de calorii.Unii copii.Pentru a-l fabrica.care sunt alergici la proteinele din lapte de vaca.Unele tipuri din laptele de vaca ~ 36 ~ .mult mai rapid in primele saptamani de viata ale copilului.sare si carbohidrati. Laptele praf din soia Pentru a produce lapte praf din soia.protein.Dar chiar si in tarile dezvoltate exista unii specialist care considera ca laptele de vaca in orice forma este un risc pentru sanatatea bebelusilor si a copiilor.Principala diferenta este reprezentata de proteinele din soia.Fierul din lapte nu produce constipatie. Laptele praf din lapte de vaca Acesta este standardul intre formulele pentru sugari.Vom analiza acesta controversa.grasimi si sare ca si laptele de mama sau ca cel din lapte de vaca.adauga uleiuri vegetale.protein.in cele ce urmeaza.cu mai multe detalii.dar concluzia este ca marea majoritate a nutrtionistilor si pediatrilor recomanda laptele praf din lapte de vaca ca optiune ce trebuie luata pentru majoritatea copiilor hraniti cu biberonul.dar multi dintre cei care mai sunt alergici la una dintre ele sunt alergici la amandoua.producatorul porneste de la proteinele din soia.producatorul indeparteaza grasimile si le inlocuieste cu ulei vegetal.Dupa toate aceste schimbari.mareste continutul de zaharuri si adauga fier si vitaminele necesare.Bineinteles.modifica proportiile de protein astfel incat sa contina mai putina cazeina(cheag) si mai mult zer. Alte tipuri de formule de lapte Exista multe variante de formule ale acestor tipuri principale cat si formule speciale pentru copii cu diferite afectiuni medicale.reduce continutul de sare.In tarile mai putin dezvoltate avantajele laptelui de mama sunt mult mai dramatice si critice.reactioneaza bine la proteinele de soia.dar prea putin fier in dieta poate cauza anemie.iar carbohidratul este sucroza si nu lactoza.carbohidrati si grasimi ca si laptele uman.

Puteti chiar sa le amestecati intre ele.Un singur sfat:amestecati cu exactitate o cana de apa. •Formulele concentrate.concentrate sau pudra Din punctul de vedere al copilului dumneavostra.nu conteaza cate dintre aceste trei tipuri folositi.Daca puneti prea multa apa.O greseala din cand in cand nu va face rau. •Laptele praf.atat timp cat exista si o sursa de apa curata.nici mai mult.Exista.laptele va fi prea concentrate si va va imbolnavi copilul.Puteti lua pachete cu astfel de lapte.formulele preparate acasa din lapte condensate nu sunt sigure pentru bebelusi.dupa cum doriti.astfel incat sa-l aveti in permanenta.Lasati medical cpopilului dumneavoastra sa va indrume catre una dintre aceste formule daca este nevoie. Formule premixate.dar folosirea unor cantitati prea mari sau prea mici de apa in mod regulat este periculoasa.cele mai costisitoare si ocupa cel mai mult loc atunci cand le cumparati de la magazine.Cutia pentru o singura portie este foarte utila in drumurile cu masina sau alte ocazii cand nu aveti acces usor la apa sau la un frigider.nici mai putin.bebelusul va fi subnutrit si nu va creste corespunzator.asigurati-va ca mentionati acest lucru medicului copilului deoarece va trebui sa vi se prescrie suplimente special.dar care nu au nevoie nici de formule elementale complete.amestecati o cana de concentrat cu o cana de apa.Marimea unei portii de 400 g ajunge dupa amestecul cu apa sa fie de 800 g.Daca nu puneti apa.In final.Urmati cu atentie ~ 37 ~ .Acest tip de lapte este cel mai ieftin sic el mai usor de transportat de la magazine.Au aceeasi valoare nutritional si gustul nu difera foarte mult.hemoragii intestinale si alte problem.de asemenea.Ele produc deseori anemie.dar luati in considerare si urmatoarele lucruri: •Formulele premixate.contin sucroza in loc de lactoza.Pentru a folosi acest tip de formula.si formule elementale partiale pentru copii ce nu pot consuma formule normale.Acestea sunt gata preparate:doar deschideti cutia si turnati.Sunt de asemenea.care este cantitatea de lapte necesara unui bebelus intr-o zi.Un mic avertisment:daca va ganditi sa va hraniti copilul cu lapte de capra.

altii incalzit.rugati doctorul copilului sa va arate cum este exact. Prepararea si depozitarea laptelui Nu va obositi sa fierbeti apa.Bineinteles.nu fierbinte.O solutie la aceasta problema ar fi sa amestecati sau sa agitati biberonul dupa ce l-ati incalzit.sa folositi apa fiarta si pentru curatarea si spalarea biberoanelor si a suzetelor.aceasta va devein o a doua natura.si mai bine. ~ 38 ~ .Fierberea apei nu face decat sa mareasca concentratia de plumb deoarece apa se evapora in vreme ce plumbul ramane in recipient.Unii bebelusi prefera laptele rece din frigider.dar nu puteti sti acest lucru cu siguranta.Daca apa de la robinet provine din reteaua municipal.O data ce va veti obisnui cu prepararea laptelui praf. Dati-i bebelusului laptele cald sau rece.Nu exista nici o diferenta. Nu incalziti biberonul la cuptorul cu microunde. Folositi apa rece.Este mult mai probabil ca apa calda de la robinet sa antreneze plumbul de pe conducte.acestea pot crea zone fierbinti care pot opari bebelusul chiar daca sticla este rece.sa evitati cuptorul cu microunde.Daca aveti dubii in ceea ce priveste calitatea apei.Va trebui in acest caz.Este mai usor.o puteti fierbe timp de 10 minute sau.Daca trebuie sa incalziti biberonul.Daca lasati apa rece sa curga pentru cateva minute.folositi apa imbuteliata.Deoarece microundele nu incalzesc in mod egal.Daca nu sunteti sigura in ceea ce faceti.Ca si in cazul laptelui concentrate.pur si simplu.asigurati-va ca nu este prea fierbinte.trebuie sa fiti atenti in ceea ce priveste cantitatile de lapte praf si apa.nu este nevoie sa fierbeti apa.instructiunile de preparare de pe pachete si folositi lingurita de masurare inclusa in fiecare pachet.pana cand este foarte rece.sau bebelusul se poate imbolnavi grav.in acel moment apa vine direct din conducta principal si nu contine plumb.Dar acest pas poate fi usor de uitat.O picatura pe incheietura mainii ar trebui sa fie calduta.nu toate locuintele au conducte de plumb.din punct de vedere al sanatatii.insa.Este destul de curata direct de la robinet.

Alaptatul reprezinta.nu faceti altceva decat sa oferiti bacteriilor timp sa se dezvolte.Sterilizarea este importanta doar daca stiti ca sursa dumneavoastra de apa este contaminate sau bebelusul are o deficient imunitara.chiar daca aceasta este pastrata in frigider.iar in alte cazuri nu li se face foame timp de 5-6 ore.le este mai greu sa se conformeze unui program.Majoritatea masinilor de spalat vase fac o treaba buna(unele dintre ele chiar “prea buna” topind sticlele din material plastic).Unor bebelusi.iar in cazul in care este tinuta la temperature camerei.desigur.Daca puneti biberonul deoparte pentru a putea fi folosit mai tarziu.Acest lucru se intmpla in mod normal cand atat dumneavoastra cat si bebelusul aveti aproximativ acelasi orar.laptele se poate strica in cateva ore.Ritmurile unui copil sunt innascute.Daca ii oferiti un biberon la fiecare patru ore. O cutie odata desfacuta.cea mai buna alegere cand bebelusului dumneavoastra ii este foame.O data ce bebelusul a supt dintr-un biberon.cel mai bine este sa-I epuizati continutul in una-doua zile.O modalitate de a va sincroniza este sa urmariti ceasul.Este mai sigur sa aruncati laptele ramas si sa pregatiti o noua sticla.pur si simplu. Cat de des si cat de mult? Un program de masa flexibil este probabil cel mai bun lucru.Spalatul manual cu apa calda si sapun este cel mai indicat.dar nu este foarte infometat.Laptele din cutie este un loc foarte propice pentu ca bacteriile sa se poata dezvolta.O data ce ati deschis cutia.laptele care a ramas contine bacteria din cavitatea lui bucala.Aruncati laptele care ramane in biberon.Cateodata li se face foame la doua ore. Acest plan functioneaza in majoritatea timpului cu doua exceptii.Sticlele nu trebuie sa fie sterilizate.dar nu este nevoie sa le sterilizati.Prima este reprezentata de bebelusii care au cicluri de foame variabile.cid oar curatate.bebelusul se va adapta acestui ritm si I se va face foame cam la fiecare patru ore. Spalati bine biberoanele. ~ 39 ~ .trebuie folosita in maxim 2 zile.

Faceti asta intr-o camera linistita. prea usor sa evitati intreruperile.in care un program strict de hranire nu va functiona.Daca aveti un copil care nu se poate adapta temperamental la programul dumneavoastra.Daca bebelusul dumneavoastra este unul dintre acestia.Dar copiii mai mari pot invata ca in momentul hranirii nu este bine sa ceara lucruri care mai pot astepta cateva minute.este reprezentata de copilul care creste brusc si are un apetit mult crescut pentru cateva zile.atunci si copilul dumneavoastra va fi tot asa. Multi parinti agita mult biberonul in timpul alimentarii bebelusului.un stomac deranjat si deseori voma sau diaree.la aproape fiecare 2 saptamani.Bebelusii nascuti premature se descurca mai bine cu o stimulare mai slaba mai ales cand se concentreaza asupra hranirii.Puseele scurte de crestere brusca apar in mod previzibil.pe cand puseele mai lungi apar la interval de aproximativ 2 luni. in care sa nu existe televizor sau muzica zgomotoasa. bineinteles. hranirea cu biberonul poate fi o interactiune la fel de apropiata cu bebelusul dumneavoastra ca si alaptatul.cel mai bun lucru pe care il puteti face este sa-l hraniti si nu sa respectati programul stabilit. Sfaturi practice Asezati-va confortabil.Multi copii mici prefer un loc linistit cu o iluminare slaba.iar in alte dati.In orice caz rezultatul va fi un bebelus irascibil. In multe feluri.este o mare greseala sa incercati sa-I impuneti un program fix de hranire.Tineti-va bebelusul in brate. nu va fi.Daca dumneavoastra sunteti relaxata.va plange de foame cu mult inainte de ora mesei.atunci puteti fi siguri ca de multe ori copilului nu ii va fi foame de fiecare data cand ii veti da biberonul.Daca veti face acest lucru. Concentrati-va asupra copilului dumneavoastra . dar in unele cazuri chiar ~ 40 ~ .Vorbiti incet cu bebelusul. Cea de a doua exceptie.Daca bebelusul pare dintr-o data infometat.atunci va trebui ca dumneavoastra sa fiti destul de flexibila pentru a va putea adapta dumneavoastra la al lui. in asa fel incat sa va priviti ochi in ochi.Daca aveti si alti copii. Acest lucru nu este necesar.Bebelusii sunt foarte sensibili la starile adultilor care ii ingrijesc. Tineti biberonul in pozitie fixa.

distrage atentia bebelusului. Este greu sa sugi lapte din ceva care se misca incontinuu. Eructatiile sunt optionale. Desi acestea ar putea sa para un lucru surprinzator pentru multi parinti, nu toti bebelusii trebuie sa eructeze. Multi sugari eructeaza singuri. Cateodata este de ajuns ca bebelusul sa stea pur si simplu in poala dumneavoastra pentru cateva minute cand inca nu si-a terminat biberonul pentru ca el sa eructeze. Sau puteti sa-l frecati usor pe spate. Daca il bateti usor mai tare pe spate, nu este chiar de ajutor. Peste umarul dumneavoastra este o alta pozitie buna pentru eructare. Daca puneti in prealabil un scutec pe umar, nu va veti petrece toata ziua mirosind chiar ca un eructat de copil. Un biberon ar trebui consumat in 10 pana la 20 de minute. Mai incet de atat si bebelusul probabil ca munceste prea mult. Mai repede de atat si bebelusul s-ar putea sa scuipe mare parte inapoi.

Probleme frecvente legate de alimentatia cu biberonul
Regurgitarile sau varsaturile. Daca regurgiteaza putin este normal. Mai mult, insotit de alte semne de disconfort, cum ar fi plansul sau arcuirea spatelui ar putea fi datorata arsurilor esofagiene sau bolii de reflux gastroesofagian. Hranitul in cantitati mici si mai des poate fi de ajutor, iar medicul bebelusului poate sugera si alte tratamente de incercat. Diareea. Bebelusii hraniti cu biberonul au de obicei scaune care sunt de aceeasi consistenta cu lutul moale. Daca acestea sunt in cantitate neobisnuit de mare si moi, ar mai putea reprezenta un semn de infectie intestinala (de obicei insotita de febra sau alte semen de boala) sau, pur si simplu, sa arate ca a mancat prea mult. Daca bebelusul pare infometat, la scurta vreme dupa ce a mancat de ajuns, incercati sa va jucati cu el sau sa ii dati o suzeta in loc sa ii dati iarasi biberonul. Daca diareea continua sau bebelusul pare bolnav discutati cu medicul. Balonarea. Bebelusii inghit foarte mult aer daca sunt nevoiti sa suga prea tare sau daca laptele curge prea repede din biberon. Folosind un ac incalzit puteti mari gaura din tetina sau puteti inlocui tetina daca gaura este prea mare. De ~ 41 ~

asemenea, puteti incerca si tetine de diferite forme; si in timp ce va hraniti bebelusul, tineti sticla la un unghi in care tetina sa fie plina cu lapte si nu cu aer. Intoleranta la lactoza. Unii bebelusi au incapacitatea de a digera lactoza, principalul carbohidrat din laptele praf provenit din laptele de vaca. Simptomele includ: balonare neobisnuita, diaree si incetinirea cresterii. Un simplu test al scaunului poate confirma acest diagnostic. O formula de lapte bazata pe soia sau oricare alta fara lactoza reprezinta o solutie simpla pentru a evita aceasta problema. Adevaratele alergii la alimente. Aproape 1 din 20 de bebelusi are o alergie adevarata la proteinele din laptele de vaca – aceasta problema este total diferita de simpla itoleranta la lactoza. Adevarata alergie la lapte provoaca diaree cu sange, voma, iritabilitate, urticarie, dificultati de respiratie, secretii nazale si alte simptome alarmante. Aproape o treime dintre acestia sunt alergici si la proteinele din soia. Tratamentul obisnuit consta in folosirea unei formule elementare care nu contine proteine nici din soia si nici din laptele de vaca. Somnul cu biberonul.Si bebelusii care adorm cu biberonul sunt supusi riscului aparitiei cariilor, din acelasi motiv.Daca puneti apa in biberon cat bebelusul doarme, s-ar putea sa evitati aceasta problema.Dar de fiecare data cand un bebelus bea din biberon in timp ce sta intins pe spate, exista pericolul ca lichidul sa i se scurga in tubul care leaga urechea de gura (trompa lui Eustachio), marind riscul aparitiei unei infectii a urechii(otita). O regula eficienta de respectat este ca nu trebuie sa ramana biberoane in patut. Capitolul III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PROCESUL DE ALIMENTATIE AL NOU-NASCUTULUI >Copilul alimentat la san< 3.1.Monitorizarea alaptarii •Asistenta trebuie sa evalueze eficienta alaptariialaptarea eficienta asigura un aport nutritiv optim pentru o crestere si dezvoltare corespunzatoare a nounascutului. ~ 42 ~

•Pentru evaluarea suptului asistenta trebuie sa urmareasca: - alinierea copilului la sân - prinderea areolei - compresia areolara - deglutitia copilului. pozitia corecta în timpul suptului este importanta pentru asigurarea unui supt eficient. se recomanda ca asistenta sa ajute mama sa dobândeasca abilitati de alaptare si îngrijire a copiluluideprinderea rapida a abilitatilor de alaptare reprezinta premiza continuarii cu succes a alaptarii dupa externarea din maternitate si contribuie la cresterea duratei alaptarii. se recomanda ca asistenta sa explice mamelor care sunt semnele unei alaptari eficiente, respectiv ineficientealaptarea eficienta asigura mentinerea secretiei lactate si nutritia adecvata a copilului. 3.2.Monitorizarea starii de bine a copilului alimentat la sân •Asistenta trebuie sa evalueze starea de bine a copilului alimentat la sân utilizând urmatoarele criterii: - atinge greutatea de la nastere în maxim 2 saptamâni; - creste 115 – 220 g/saptamâna pâna la 3 luni; - prezinta pâna la 5-8 scaune/zi, cu aspect galben auriu, semiconsistente, adesea eliminate în timpul sau imediat dupa alaptare; - prezinta 6-10 mic_iuni/zi. criteriile enumerate mai sus reprezinta indicatori ai unui aport nutritional corespunzator nevoilor de crestere si dezvoltare ale copilului. •Pentru evaluarea cresterii în greutate a copilului alaptat medicul trebuie sa foloseasca curbele de crestere în greutate ale copiilor alimentati la sânritmul de crestere în greutate a copiilor alimentati la sân difera de a celor alimentati cu formule: cei alimentati la sân cresc mai rapid în primele 2-3 luni, apoi ritmul de crestere încetineste. •Medicul trebuie sa indice o formula de început adecvata pentru suplimentarea alimentatiei nou-nascutului sanatos la care nu se poate asigura un aport nutritional adecvat prin alimentarea la sân sau cu lapte maternformulele de început au compozitie asemanatoare cu cea a laptelui matern matur, acoperind nevoile nutritionale ale nou-nascutului la termen sanatos la care nu se poate asigura o cantitate suficienta de lapte matern. ~ 43 ~

o ora la temperatura camerei si 24 de ore la frigider. ora) conservarea laptelui de mama trebuie realizata în conditii optime. •Medicul si asistenta trebuie sa indice pentru pastrarea laptelui matern utilizarea de recipiente de plastic sterilepastrarea laptelui matern în recipiente de plastic sterile previne distrugerea anticorpilor. •Medicul si asistenta trebuie sa informeze mama cu privire la metodele de colectare a laptelui matern si masurile de igiena si prevenire a ~ 44 ~ .la congelatorul din frigider .3. •Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii ca este interzisa încalzirea laptelui matern refrigerat sau congelat în cuptorul cu microundeincalzirea incorecta a laptelui matern colectat determina pierderea proprietatilor antiinfectioase si scaderea concentratiei de vitamina C.1 saptamâna . •Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii ca laptele congelat se poate pastra. cu respectarea normelor mentionate precum si a regulilor de asepsie si antisepsie pentru evitarea unor incidente nedorite ca si consecinta a pastrarii si apoi utilizarii neadecvate. •Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii despre modalitatile corecte de identificarea a recipientelor cu lapte colectat: data colectarii (zi.la frigider la temperatura de 2-4 0C .maxim 24 de ore . pastrarea sau refrigerarea laptelui matern colectat în scopul alimentarii nou-nascutului la termen sanatoslaptele de mama poate fi un foarte bun mediu de cultura pentru germeni patogeni si sursa de infectii nosocomiale. •Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii ca laptele matern refrigerat sau congelat poate fi utilizat doar dupa încalzirea recipientului cu lapte în apa calda. luna. dupa dezghetare. •Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii despre modalitatile corecte de utilizare a laptelui matern refrigerat sau congelat.Conservarea laptelui uman •Unitatile sanitare trebuie sa nu permita colectarea.3 luni.3. respectarea conditiilor corecte de refrigerare si congelare a laptelui matern permite evitarea unor efecte nedorite precum deteriorarea sau alterarea chimica a componentelor laptelui stocat.la congelator . •Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii despre modalitatile corecte de refrigerare si congelare pentru laptele de mama muls la domiciliu: .

spalarea mâinilor . se recomanda ca medicul si asistenta sa explice mamei ca este obligatorie parcurgerea urmatorilor pasi: . promovând si sustinând alaptarea: rolul special al maternitatilor" (Geneva. Îngrijirea mamei si copilului în sistem rooming-in influenteaza semnificativ dorinta mamei de a alapta. elaborata cu sprijinul reprezentantei UNICEF pentru România.infectiilorrespectarea masurilor de igiena si profilaxie a infectiilor reprezinta metode eficiente de prevenire a contaminarii laptelui. Pentru colectarea laptelui matern.4.aplicarea de comprese calde sau dus cald . frecventa si durata alaptarii. •Alimentatia naturala este unul din drepturile fundamentale umane. Se recomanda ca medicul sa prezinte mamei politica de alaptare a unitatii medicale.sterilizarea recipientului de colectare si/sau a pompei de muls .adoptarea unei pozi_ii confortabile Medicul si asistenta pot recomanda colectarea manuala sau mecanica a laptelui matern. Se recomanda ca fiecare unitate spitaliceasca care îngrijeste nou-nascuti sa faca eforturi pentru implementarea sistemului rooming-in. stabiliti de OMS/UNICEF în declaratia "Protejând.Aspecte administrative institutionale • Unitatile sanitare care îngrijesc nou-nascuti trebuie sa sustina alaptarea prin adoptarea unei politici în acest senspolitica unitatii medicale trebuie sa încurajeze alaptarea întrucât este alimentatia ideala pentru copil. Se recomanda ca fiecare unitate medicala sa elaboreze protocoale proprii de promovare a alimentatiei naturale pe baza acestui ghid. sanatate si îngrijire optima Implementarea celor "Zece pasi pentru o alaptare cu succes" stabiliti de OMS/UNICEF s-a dovedit a fi o interventie de succes pentru promovarea Alaptarii Medicul si asistenta trebuie sa cunoasca Strategia Nationala de Promovare a Alaptarii a Ministerului Sanatatii pentru 2003-2012. ~ 45 ~ . Se recomanda ca unitatile spitalicesti care îngrijesc nou-nascuti sa adopte cei "Zece pasi pentru o alaptare cu succes". este dreptul mamelor si dreptul copiilor la nutritie ideala. 1989) pentru a deveni Spital Prieten al Copilului. 3. Fiecare parinte are dreptul de a fi informat despre posibilitatile de alimentare ale copilului sau.

sangerânda. pune perna pentru sprijin) Unele lucruri le face mama. •Oferirea unui sprijin continuu pentru alaptare creste frecveta si durata alaptarii.Scorul Latch de evaluare a eficientei suptului L Atasare(latch) 0 Prea somnolent. 3. sustinute de atasare sau supt tine mamelonul în gura Trebuie stimulat pentru a suge Un pic.Se recomanda ca maternitatile sa sustina formarea unor grupuri de sprijin pentru alaptare si promovarea colaborarii între cabinetele de medicina primara si aceste grupuri.5. cu stimulare 2 Prinde sânul Limba este jos Buzele sunt rasfrânte supt ritmic A Deglutitie audibila(audible swallowing) Nu T Tipul de mamelon(type of nipple) C Confortul sanului/mamelonu lui(comfort breast/nipple) H Pozitionare(hold) Ombilicat Plat Spontan si intermittent <24 ore Spontan si frecvent >24 de ore Protractil dupa stimulare Sân moale Mamelon nedureros Sâni angorjati Areola fisurata. prost dispus. altele este învatata Nici o asistenta din partea personalului Mama este capabila sa pozitioneze si sa tina copilul ~ 46 ~ . cu echimoze Disconfort sever Supt asistat în întregime (personalul tine copilul la sân) Sâni plini Mamelon rosu/echimoze mici Disconfort usor/ moderat Asistenta minima (ridica capul. Nu se obtine atasare sau supt 1 Încercari repetate.

golirea insuficienta a fiecarui sân la fiecare masa .copilul plânge la sân si refuza sânul 3.comunicarea afectiva mama – copil este eficienta Semne minore: .ocazii insuficiente de supt la sân .copilul plânge repede dupa alaptare si poate fi linistit prin alte metode .7.eliminarile de urina si fecale sunt corespunzatoare vârstei .Personalul pozitioneaza copilul apoi mama îl preia 3.apar semnele unei alimentatii insuficiente a copilului .nu se observa semne ale reflexului de ejectie a laptelui . formulata în scris si adusa sistematic la cunostinta întregului personal de îngrijire.6.pot fi observate semnele functionarii reflexului de ejectie .copilul suge si înghite într-un ritm regulat si sustinut (10 pâna la 20 cicluri de supt în cursul unui alaptat) . Adoptarea de catre maternitate a unei politici privind alaptarea.copilul este dornic sa manânce .ZECE PASI PENTRU PROTEJAREA. Semnele unei alaptari ineficiente .incapacitatea copilului de a se atasa corect la sân .dupa supt copilul este multumit .persistenta ragadelor si dupa prima saptamâna de la nastere .satisfactie evidenta a mamei care alapteaza.Semnele unei alaptari eficiente Semne majore: . PROMOVAREA SI SUSTINEREA ALIMENTATIEI LA SÂN ROLUL MATERNITATILOR 1.lipsa suptului sustinut la sân .curba de crestere a copilului este corespunzatoare vârstei . ~ 47 ~ .mama este capabila sa aseze copilul la sân asa încât atasarea la sân sa fie corecta .

>Copilul alimentat cu formula de lapte< 3. Învatarea mamelor cum sa alapteze si cum sa mentina lactatia. Practicarea sistemului rooming-in. Informarea tuturor femeilor gravide despre avantajele alimentatiei la sân si ale practicarii alaptarii. 3. Formarea competentelor necesare fiecarui membru al personalului pentru punerea în practica a acestei politici. apa necesita fierbere cel putin 1-2 minute apoi racire pâna la temperature indicata de producator înainte de amestecare cu laptele ~ 48 ~ . 3. Încurajarea alaptarii la cerere a sugarului. Interdictia de a se da nou-nascutilor alte alimente sau alte lichide decât laptele matern.8.Modalitati de preparare Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii despre modalitatea corecta depreparare a formulelor. suzete sau tetine la nou-nascutii alimentati la sân. Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii despre regulile de igiena si de prevenire a infectiilor obligatoriu de respectat la prepararea formulelorconditiile inadecvate de stocare. 6. 4. Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii ca pentru prepararea formulei tip pulbere. chiar si atunci când sunt despartite de copiii lor. 5. preparare si manipulare reprezinta un risc considerabil pentru sanatatea copilului. 9. 10. Încurajarea constituirii de grupuri de sustinere a alimentatiei la sân si îndrumarea mamelor spre acestea dupa externarea din maternitate.Monitorizare Medicul si asistenta trebuie sa monitorizeze dezvoltarea nou-nascutului la termen sanatos alimentat cu formula utilizând curbele de crestere ale copiilor alimentati cu formula ritmul de crestere în greutate a copiilor alimentati cu formula difera de cel al nou-nascutilor alimentati natural. permitând mamei si nou-nascutului sa ramâna împreuna 24 ore pe zi. 8.2. Ajutarea mamei sa înceapa alaptarea în prima jumatate de ora dupa nastere. Restrictionarea utilizarii de biberoane. cu exceptia celor indicate medical.9. recomandata de producator. 7.

Unitatile sanitare care îngrijesc nou-nascuti nu trebuie sa primeasca donatii si/sau sa cumpere la pret redus stocuri de formule de început (nici pentru utilizare ~ 49 ~ . La nivelul unitatilor sanitare care îngrijesc nou-nascuti. Medicul trebuie sa informeze parintii asupra optiunilor de alimentare a nounascutului la termen sanatos si sa respecte optiunea acestora. Unitatile sanitare care îngrijesc nou-nascutii trebuie sa nu permita producatorilor si distribuitorilor de formule de început sa furnizeze materiale. Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii despre regulile de pastrare si depozitare a formulelor pentru evitarea deteriorarii si contaminarii. proaspatalaptele este un excelent mediu pentru multiplicarea bacteriilor cu potential patogen daca este mentinut la temperatura camerei.pulbereprepararea formulei prin adaugare de apa la temperatura de fierbere duce la denaturarea proteinelor. donatiile de materiale sau echipamente cu scop educativ sau informativ trebuie efectuate de producatorii sau distribuitorii de formule doar la cererea si cu aprobarea scrisa a autoritatilor competente sau în cadrul orientarilor date de autoritatea compententa în acest scop. în termostat. Recomandarile de alimentare cu formula la nou-nascutul la termen sanatos trebuie facute de catre medicul neonatolog. termos si încalzirea la cuptorul cu microundefolosirea diverselor surselor de încalzire poate duce la modificari de compozitie si creste riscul de accidente tip arsura. esantioane sau alte cadouri de promovare direct gravidelor. Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii despre faptul ca tetinele si biberoanele trebuie sterilizate înainte de fiecare alimentatieEnterobacter Sakazakii poate contamina si instrumentele utilizate în prepararea laptelui si sticlele în care se pastreaza laptele preparat. Se recomanda ca medicul si asistenta sa informeze parintii ca sunt contraindicate pastrarea formulei la caldura. produse gratuite sau cu pret redus. Formulele aflate sub forma de praf nu sunt sterile existând riscul de infectie cu coliformi sau alte bacterii. Se recomanda ca medicul si asistenta sa informeze parintii despre faptul ca formula trebuie administrata imediat dupa reconstituire. individualizat pentru fiecare caz în parte. mai ales cu Enterobacter Sakazakii. Medicul si asistenta trebuie sa informeze parintii despre tehnica corecta de alimentare cu formula folosind biberonul. mamelor sau familiilor acestora.

7g/100 kJ 2. Se recomanda ca fiecare unitate medicala în care se prescrie alimentarea cu formula la nou-nascutul la termen sanatos sa redacteze protocoale proprii pe baza prezentului ghid.8 – 3 g/100 kcal Raport zer:cazeina Aminoacizi esen_iali si condi_ionat esen_iali minim 60:40 în cantita_i egale cu cele din proteina de referin_a (din Formula pe baza de hidrolizate de proteina din laptele de vaca Formula pe baza de hidrolizate de proteina din soia - idem 0.45 .25– 3 g/100 kcal nu este cazul idem idem ~ 50 ~ .0.56 . Compozi_ia recomandata a formulelor de început pentru alimenta_ia nounascutului la termen sanatos Recomandarea Formula pe baza pentru de proteina din compozi_ia formulei laptele de vaca de început (si tipul recomandarii) Valoare energetica 250 . Se recomanda ca unitatile sanitare care îngrijesc nou-nascuti sa depuna eforturi pentru a respecta Codul International de Marketing al Substituentilor de lapte matern.295 kJ/100 ml 60 – 70 kcal/100 ml Osmolaritate maxim 450 mOsm/l Proteine 0. preparare si administrare). Unitatile sanitare care îngrijesc nou-nascuti trebuie sa asigure conditii optime pentru asigurarea alimentatiei cu formule (aprovizionare. stocare. nici pentru distributie în afara acesteia) cu exceptia celor destinate nou-nascutilor care trebuie alimentati cu formule de început si doar pentru perioadele prescrise pentru acestia.0.7g/100 kJ 1.în unitate.

3.3 mg/100 kJ 1.2 mg/100 kJ8 nespecificat.5 g/100 kcal astfel încât sa se asigure con_inutul minim de lactoza (1.12 kJ5 mg/100 maxim 12 mg/100 kcal6 kcal 1.Raport metionina:cistina Raport fenilalanina:tirozina L-carnitina Taurina laptele matern) maxim 24 maxim 25 - idem idem Idem Idem 0.1 g/100 kJ minim 4.50 mg/100 kcal maxim 5 mg/100kcal maxim 1.4 g/100 kJ 9 – 14 g/100 kcal minim 1.7 – 12 mg/100 kJ 7.25 mg .2 mg/100 kcal - Colina Nucleotide Aminoacizi Carbohidrati Lactoza Maltoza.3 mg/100 kJ 1.1 g/100 kJ sau 4.2 mg/100 kcal maxim 2.9 mg/100 5.2 . dar idem numai în scopul ameliorarii valorii nutritive a proteinelor si doar în cantita_ile necesare acestui scop 2.5 g/100 kcal) ~ 51 ~ nu se recomanda Idem . maltodextrine 0.

4 – 6 g/100 kcal Acid linoleic 70 – 285 mg/100 kJ 300.4 g/100 kJ 4.40 mg/100 kcal Acid erucic maxim 1% din totalul de absenta maxim 20% din totalul de carbohidra_i10 maxim 2 g/100 kcal maxim 0.1.8 g/100 si ml din care 90% galactooligozaharide GOS12 si 10% FOS13 Lipide 1.05 .Fructoza Zaharoza absenta absenta Glucoza absenta Amidon prefiert sau gelatinizat fara gluten maxim 2 g/100 ml maxim 30% din totalul de carbohidra_i Fructo-oligozaharide maxim 0.1200 mg/100 kcal Acid _-linolenic minim 12 mg/100 kJ minim 50 mg/100 kcal Raport acid 5:1 – 15:1 linoleic:acid _linolenic Acid miristic si maxim 20% din acid lauric totalul de grasimi împreuna sau separat Inozitol 1 -10 mg/100 kJ 4.5 g/100 kJ11- Absenta Absenta Absenta - - - - - - - - - - - - - ~ 52 ~ .

dar în nici un caz - - - - - - - - - - ~ 53 ~ .2 mg _TE18/g acizi grasi polinesatura_i19.con_inutul de acid eicosapentaenoic nu trebuie sa depaseasca pe cel de DHA15 .maxim 1% din totalul de grasimi pentru AA14 .5 .25 .con_inutul de DHA nu trebuie sa depaseasca pe cel de LCPUFA6 14 – 43 μgRE16/100 kJ 60 – 180 μgRE/100 kcal 0.1.5 μg/100 kcal 0.2.maxim 1% din totalul de grasimi pentru LCPUFA-3 .0.65 μg17/100 kJ 1 .maxim 2% din totalul de grasimi pentru LCPUFA-6 .Izomeri trans ai acizilor grasi Fosfolipide Acizi grasi polinesatura_i cu lan_ lung (LCPUFA) Vitamina A Vitamina D Vitamina E grasimi maxim 3% din totalul grasimilor maxim 300 mg/100 kcal .

5 .8 μg/100 kJ - - - - - - - - - - - - - - - - ~ 54 ~ .0.5 mg/100 kJ 10 – 30 mg/100 kcal 14 – 72 μg/100 kJ 60 – 300 μg/100 kcal 19 – 95 μg/100 kJ 80 – 400 μg/100 kcal 72 – 375 μg/100 k 300 – 1500 μg/100 kcal 95 – 475 μg/100 kJ 400 – 2000 μg/100 kcal 9 – 42 μg/100 kJ 35 – 175 μg/100 kcal 0.5 mg/100 kcal disponibile 1 – 6 μg/100 kJ 4 – 25 μg/100 kcal 2.7.1 mg/100 kJ disponibili 0.5 μg/100 kcal 2.1 .5 – 12 μg/100 kJ 10 – 50 μg/100 kcal 0.5 – 5 mg _-TE/g acizi grasi polinesatura_i19 dar în nici un caz mai pu_in de 0.4 – 1.Vitamina K ( Vitamina C Vitamina B1 (tiamina Vitamina B2 (riboflavina Vitamina B3 (niacina) Vitamina B5 (acid pantotenic) Vitamina B6 (piridoxina) Vitamina B12 (cobalamina) Acid folic Biotina mai pu_in de 0.

12-0.2 μg/100 - - - - - - - - - - - 7.25 – 2.36 mg/100 kJ 0.4 – 25 μg/100 kJ 35 – 100 μg/100 kca 2.5-25 mg/100 kJ 30-100 mg/100 Kcal 0.5 – 1.5-7. 5 mg/100 kcal 8.5 – 12 μg/100 kJ 10 – 50 μg/100 kcal 0.3 mg/100 ml 0.12 – 0.Sodiu Potasiu Clor Calciu Fosfor Raport calciu:fosfor Fier Magneziu Zinc Cupru Iod Seleniu 1.2 – 3.1.07 .3 .3 mg/100 kcal 1.0.5 mg/100 kJ 0.6 mg/100 kJ 5 – 15 mg/100 kcal 0.5 μg/100 kcal 5 – 14 mg/100 ml 20 – 60 mg/100 kcal 15 – 38 mg/100 ml 60 – 160 mg/100 kcal 12 – 38 mg/100 ml 50 – 160 mg/100 kcal 12 – 33 mg/100 ml 50 – 140 mg/100 kcal 6 – 22 mg/100 ml 25 – 90 mg/100 kcal 1:1 – 2:1 0.45-2 mg/100 kcal - - - - - - - - - ~ 55 ~ .

Mangan Fluor kJ 1 – 9 μg/100 kcal 0.efect necunoscut asupra cresterii si asocierii cu carcinogeneza ~ 56 ~ .semne si simptome raportate.neutropenie Imunosupresie posibila.efect asupra lactatiei Imunosupresie posibila.25 – 25 μg/100 kJ 1 – 100 μg/100 kcal maxim 25 μg/100 kJ maxim 100 μg/100 kcal - - Medicamente contraindicate in alaptare Medicamentul Ciclofosfamida Ciclosporina Doxorubicina Motive de ingrijorare.efect necunoscut asupra cresterii si asocierii cu carcinogeneza Imunosupresie posibila.efect necunoscut asupra cresterii si asocierii cu carcinogeneza.

daca este folosit pentru terapia cancerului de tiroida.daunorubicina.diare e.doxorubici na.difi cultati de alimentative 1 caz descris în literatura.efect necunoscut asupra cresterii si asocierii cu carcinogeneza. timp lung de înjumatatire a unor component Potential hallucinogen Radioactivitate prezenta în laptele de mama la 50 de ore Radioactivitate prezenta în laptele de mama timp de 2 saptamâni Foarte mici cantitati prezente la 20 de ore Radioactivitate prezenta în laptele de mama pâna la 36 de ore Radioactivitate prezenta în laptele de mama timp de 12 zile Radioactivitate prezenta în laptele de mama timp de 2-14 zile în diferite studii.dacarba zina.proca rbazina.efect necunoscut asupra cresterii si asocierii cu carcinogeneza Heroina Marijuana Fenciclidina Cupru 64 Gallium 67 Indium 111 Iod 123 Iod 125 Iod 131 Iritabilitate.fluouracil.Methotrexat Alte citotoxice(asparaginaza.iritabilitate.varsaturi.bleomicina. Imunosupresie posibila.clormetamina.varsaturi.etopoxid.tremuraturi.neliniste.tulburari ale somnului Intoxicatie cu cocaine.mercaptopurina.convulsii Tremuraturi.vinblastin) Amfetamine cocaina Imunosupresie posibila.clorambu cil. fara efecte adverse mentionate. radioactivitatea crescuta ~ 57 ~ .citarabina.dactinomicina.cisplatin.neotropenie Se evita alaptarea.

Sodiu radioactiv Tamoxifen Tehnetiu 99m poate prelungi durata expunerii copilului Radioactivitate prezenta în laptele de mama timp de 96 de ore Se evita alaptarea Radioactivitate prezenta în laptele de mama timp de 15 ore pâna la 3 zile Medicamente cu efect necunoscut dar posibil ingrijorator asupra copilului alaptat Anxiolitice Alprazolam Diazepam Lorazepam Midazolam Antidepresive Amitriptilina Clomipramina Doxepin Fluoxetin Imipramin Nortriptilina Paroxetin Sertralina Antipsihotice Clorpromazina Clozapina Haloperidol Trifluoperazina Flufenazin Nici un effect Nici un efect. crestere ponderala lenta Nici un efect Nici un efect Nici un efect Nici un effect Galactoree materna. copilul va fi monitorizat pentru somnolen_a. se vor ~ 58 ~ Altele Acid nalidixic Amiodarona . scoruri developmentale diminuate Nici un efect Diminuarea scorurilor developmentale. mai ales daca copilul este prematur. compatibila cu alaptarea în doze de maxim 150 mg/zi Nici un efect Nici un efect Colici. copilul va fi monitorizat pentru obnubilare Se va evita daca este posibil. letargie si obnubilare la copil. se vor prefera benzodiazepinele cu durata scurta de ac_iune Nici un efect. iritabilitate. dificulta_i de alimenta_ie. tulburari de somn. cu vârsta sub o luna sau cu deficit de glucoza-6-fosfatdehidrogenaza. se vor evita dozele repetate. copilul va fi monitorizat pentru obnubilare Nici un efect Se evita daca este posibil.

bradicardie. icter Se evita alaptarea La fel ca si la metronidazol Se evita alaptarea Medicamente care au fost asociate cu efecte semnificative asupra unor copii alaptati si care trebuie administrate cu prudenta la mamele care alapteaza Medicament Acebutolol Efect raportat Hipotensiune. copilul va fi monitorizat pentru hipotiroidism Poten_ial concentra_ii serice terapeutice la copil Pot inhiba lacta_ia Nu s-au descris. copilul va fi monitorizat pentru ergotism Se evita daca este posibil. icter Posibil hipotiroidism Se va evita daca este posibil. hemoliza. posibile efecte adverse: diaree. se poate întrerupe alaptarea 12-24 de ore pentru a permite excre_ia dozei daca mama primeste terapie în monodoza Se recomanda folosirea de droguri alternative Se va evita mai ales daca copilul este prematur. agent blocant dopaminergic Mutagen in vitro. tahipnee ~ 59 ~ .Clindamicin Cloramfenicol Clofazimina Ergotamina Iodura de potasiu Lamotrigin Levodopa si carbidopa Metoclopramid¤ Metronidazol Rezerpina Sulfadiazina Testosteron Tinidazol Azatioprina monitoriza posibilele efecte adverse: hemoliza. cu vârsta sub o luna sau cu deficit de glucoza6-fosfatdehidrogenaza. uneori sangvinolenta Efecte adverse: hemoliza si icter. se vor monitoriza posibilele efecte adverse: diaree sangvinolenta. risc teoretic de supresie medulara idiosincrazica Poten_ial transfer în cazul unor doze materne mari. posibil hiperpigmentare cutanata Se va evita daca este posibil.

crestere ponderala lenta 1/3 – 1/2 din concentra_iile terapeutice serice la copil. efecte adverse posibile: obnubilare. se vor monitoriza posibilele efecte adverse: obnubilare. iritabilitate. iritabilitate. se vor monitoriza posibilele efecte adverse (hemoliza.Acid 5Aminosalicilic Atenolol Bromocriptina Ciprofloxacina Clemastina Clorfenamina Doxiciclina Ergotamina Etosuximid Litiu Fenindiona Fenobarbital Diaree (1 caz). poate avea riscuri pentru mama Se va evita. convulsii (la doze folosite pentru terapia migrenelor) Se evita daca este posibil. poate inhiba lacta_ia Se va evita daca este posibil. se evita terapia de lunga durata. rigiditatea cefei Se evita daca este posibil. de evitat mai ales la prematuri sau copii cu vârsta sub o luna Suprimarea lacta_iei. bradicardie. diaree. pâna când vor fi mai multe date disponibile Obnubilare. risc de colorare a denti_iei copilului si de încetinire a cresterii osoase în caz de terapie prelungita Varsaturi. hipotensiune. prelungirea timpului de sângerare. refuzul alimenta_iei. doza unica e probabil sigura. acidoza metabolica) Cianoza. daca se poate. methemoglobinemie (1 caz). supt slab. creste timpul de protrombina si cel par_ial de tromboplastina Sedare. plâns strident. se va monitoriza copilul pentru agita_ie sau hipotonie Anticoagulant. ~ 60 ~ . spasme infantile dupa în_arcare.

în cazul dozelor mari copilul va fi monitorizat pentru hemoliza si icter mai ales daca este premature Compatibil cu alaptarea Nici un effect Nici un effect Nici un effect Hemoliza la copiii cu deficit de glucoza6-fosfatdehidrogenaza Nici un efect. se va monitoriza copilul pentru icter Nici un effect Compatibile cu alaptarea Acid cromoglicic Acid folic Acid iopanoic Acid mefenamic Acid nalidixic Acid valproic Acitretin Aciclovir Agen_i de blocare a razelor ultraviolete A ~ 61 ~ . hemoliza. supt slab.Meflochina Primidona Sulfasalazina alte efecte adverse posibile: obnubilare. icter Medica_ie materna compatibila cu alimenta_ia la sân în condi_ii obisnuite Medicament Acetaminofen (Paracetamol) Acetazolamida Acetilcisteina Acid ascorbic Semne si simptome raportate la copil sau efecte asupra lacta_iei Nici un effect Nici un effect Nu exista date Compatibil cu alaptarea la doze uzuale. dificulta_i de alimenta_ie De evitat mai ales la copilul prematur. se vor monitoriza posibilele efecte adverse: diaree sangvinolenta. cu vârsta sub o luna sau cu deficit de glucoza-6-fosfatdehidrogenaza. crestere ponderala lenta Se va evita pâna când vor exista mai multe date Sedare.

ingestia materna a 1g/kgc scade reflexul de ejec_ie a laptelui Compatibil cu alaptarea Nu exista date Se va evita daca e posibil. crestere liniara diminuata. meglumina iotroxat) Albastru metilen Alcool (etanol) Alcuroniu Allopurinol Amfotericina Amilorid Aminofilin Amoxicilina Amoxiclav Ampicilina Anestezice pentru anestezie generala (halotan. mama va putea alapta dupa trecerea efectului anesteziei Nici un effect Compatibile cu alaptarea ~ 62 ~ . somn adânc. acid iopanoic. sodiu tiosulfat. crestere ponderala deficitara. Nu exista date disponibile pentru iohexol Nici un efect. seleniu sulfat) Compatibile cu alaptarea. sulfat de bariu. ketamina. diaforeza. În cantita_i mari: obnubilare. slabiciune. În cazul agen_ilor ioda_i cu administrare sistemica se recomanda monitorizarea copilului pentru posibile efecte adverse (hipotiroidism). oxigen.si B Agen_i de contrast pentru radiologie (amidotrizoat. miconazol. copilul va fi monitorizat pentru hemoliza si icter mai ales daca este prematur sau cu vârsta mai mica de o luna. lidocaina) Antifungice topice (acid benzoic cu acid salicilic. propiliodon. oxid nitric. tiopental) Anestezice locale (bupivacaina. poate inhiba lacta_ia Compatibil cu alaptarea Nici un effect Nici un effect Nici un effect Nici un efect.

4 g/zi Erup_ie. neomicina cu bacitracina. tulburari de somn.Antihelmintice (albendazol. compatibil cu alaptarea Nici un efect.4 g/zi Iritabilitate.pyrantel) Antihemoroidale topice Antiinfec_ioase topice (violet de gen_iane. excre_ie lenta. sulfadiazin-argint) Antiinflamatoare si antipruriginoase topice (betametazona. slabiciune. lipsa plânsului la aport matern peste 5. praziquantel. compatibila cu alaptarea Nici un effect Nici un effect Compatibil cu alaptarea Suprima lacta_ia Erup_ie. cresterea temperaturii si anomalii ale sistemului nervos central Nici un effect Nici un efect. permanganat de potasium. lipsa plânsului la aport matern peste 5. levamizol. fara efect în cazul unui consum moderat de bauturi cafeinate (2-3 cesti/zi) Compatibil cu alaptarea Nu exista date Nici un efect. se vor monitoriza ~ 63 ~ . compatibila cu alaptarea Nici un efect. hidrocortizon) Antimoniu Atropina Compatibile cu alaptarea Compatibile cu alaptarea Compatibile cu alaptarea Compatibile cu alaptarea Aztreonam B1 (tiamina) B6 (piridoxina) B12 Baclofen Beclometazon Bendroflumetiazida Bromid Butorfanol Cafeina Calciu folinat Calciu gluconat Captopril Carbamazepina Nici un efect. niclosamid. sunt posibile uscaciunea mucoaselor. slabiciune. mebendazol.

se evita la copiii cu deficit de glucoza-6 fosfatdehidrogenaza Nici un efect. se va evita daca este posibil. obnubilare. copilul va fi monitorizat pentru hemoliza si icter mai ales daca este prematur sau cu vârsta mai mica de o luna. supt slab. varsaturi.Carbetocin Carbimazol Carbune activat Cefadroxil Cefazolin Cefotaxim Cefoxitin Cefprozil Ceftazidim Ceftriaxon Clomipramin Cloralhidrat Clorhexidina (ca antiseptic) Cloroform Clorochina Clorotiazida Chinidina Chinina Cimetidin Ciprofloxacina Cisaprid Cisplatin posibilele efecte adverse: icter. copilul va fi monitorizat pentru hemoliza si icter mai ales daca este prematur sau cu vârsta mai mica de o luna. nu sunt cunoscute efectele pe termen îndelungat Nici un effect Nici un effect Nu se regaseste în lapte ~ 64 ~ . crestere ponderala lenta Nici un effect Nici un effect Nici un effect Nici un effect Nici un effect Nici un effect Nici un effect Nici un effect Nici un effect Compatibil cu alaptarea Somnolen_a Compatibil cu alaptarea Nici un effect Nici un efect. se evita la copiii cu deficit de glucoza-6 fosfatdehidrogenaza Nici un effect Nici un effect Nici un efect.

X) Contraceptive cu estrogen/progesterone Nici un effect Compatibil cu alaptarea în doze uzuale Nici un effect Nici un efect. poate scadea produc_ia de lapte si con_inutul de proteine. nu se cunosc efectele în cazul administrarii prelungite Plâns. se vor monitoriza posibilele efecte adverse: hemoliza. se evita dozele repetate. VIII. bradicardie si cianoza Compatibil cu alaptarea Rareori cresterea în dimensiuni a sânilor. mai ales daca copilul este prematur sau cu vârsta sub o luna. medroxiprogesteronul acetat si noretisteronul enantat sunt compatibile cu alaptarea dupa 6 saptamâni de la nastere Nici un effect Sulfonamida e detectata în urina copilului.Clindamicin Clonazepam Cloxacilina Codeina Colchicina Concentrate de factori de coagulare (II. se va evita la copiii cu deficit de glucoza-6fosfatdehidrogenaza Nu exista date Compatibil cu alaptarea Compatibila cu alaptarea în doza unica. icter. IX. levonorgestrelul. posibile efecte adverse: apnee. iritabilitate Compatibil cu alaptarea Nu exista date Nici un effect Cicloserina Dapsone Deferoxamina Desmopresin Dexametazona Dexbromfeniramina maleat cu disoefedrina Dextran 70 Dextrometorfan Dicumarol ~ 65 ~ . tulburari de somn. VII. etinilestradiolul în combina_ie cu levonorgestrel sau noretisteron poate inhiba lacta_ia.

tulburari ale somnului Compatibil cu alaptarea în doze utilizate ca suplimente nutri_ionale. posibilele efecte adverse: hemoliza. drogul apare în serul copilului Compatibil cu alaptarea la nou-nascu_ii la termen sanatosi. mai ales dupa perioada neonatala. se va monitoriza calciul seric daca se folosesc doze farmacologice Compatibila cu alaptarea daca doza este unica. se evita la copiii cu deficit de glucoza-6 fosfatdehidrogenaza Nici un effect Compatibil cu alaptarea Iritabilitate. se va monitoriza icterul Compatibil cu alaptarea Nici un efect.Digoxin Diltiazem Dimercaprol Domperidona Dopamina Efedrina Enalapril Ergocalciferol Ergometrina Eritromicina Estradiol Etambutol Etanol (ca antiseptic) Etosuximid Fansidar (sulfadoxina cu pirimetamina) Fenilbutazona Fenitoin Fentanyl Nici un efect. cu vârsta sub o luna sau cu deficit de glucoza-6fosfatdehidrogenaza. compatibil cu alaptarea Nici un effect Nici un efect. posibil cianoza - ~ 66 ~ . icter Nici un effect Methemoglobinemie (1 caz). copilul va fi monitorizat pentru hemoliza si icter mai ales daca este prematur sau cu vârsta mai mica de o luna. se va evita mai ales daca copilul este prematur. poate inhiba lacta_ia la administrare repetata Nici un effect Sindrom de sevraj. hemoragii vaginale Nici un efect.

nu exista date referitoare la utilizarea de lunga durata Hidroclorotiazida Compatibil cu alaptarea. se va evita daca e posibil. copilul va fi monitorizat pentru hipoglicemie Gliceril trinitrat Nu exista date Griseofulvin Nu exista date Halotan Nici un effect Heparina sodica Compatibil cu alaptarea Hidralazina Compatibil cu alaptarea.Flecainide Fleroxacin Dupa o doza de 400 mg la mama care alapteaza se recomanda întreruperea alaptarii 48 de ore Flucitozin B Nu exista date Fluconazol Nici un effect Fludrocortizon Nu exista date Fluoresceina (oftalmic) Se va evita la prematurisi copiii cu vârsta sub o luna mai ales daca efectueaza fototerapie Fluorura de sodium Compatibil cu alaptarea în doze utilizate ca supliment nutri_ional. poate inhiba lacta_ia Hidrocortizon Compatibil cu alaptarea în doza unica. se va monitoriza copilul pentru soor bucal si diaree Glibenclamid Compatibila cu alaptarea. poate inhiba lacta_ia Gadolinium Nici un effect Gentamicina Nici un efect. nu se cunosc efectele în cazul administrarii prelungite Hidroxicobalamina Compatibila cu alaptarea Hidroxiclorochina¤ Nici un effect Hidroxid de aluminiu sau de magneziu Compatibila cu alaptarea Ibuprofen Nici un effect ~ 67 ~ . expunerea excesiva si de durata poate determina patarea din_ilor Furosemid Se va evita daca e posibil.

umana normala) Indometacin Insulina injectabila Nu exista date Compatibile cu alaptarea. se va monitoriza copilul pentru efecte adverse: hipotiroidism.Imipenem cu cilastin Imunoglobuline (antiD. în toalete vaginale) Niveluri crescute în laptele de mama. antirabica. poate fi necesara reducerea dozelor în timpul lacta_iei Interferon alfa Iodizi Pot afecta activitatea tiroidei Iod Compatibil cu alaptarea în doze utilizate ca suplimente nutri_ionale sau ca terapie standard al deficitului matern de iod. se va monitoriza icterul Isoprenalina Nu exista date Isosorbid dinitrat Nu exista date Kanamicina Nici un effect Ketoconazol Nici un effect Ketorolac Labetalol Nici un effect Levonorgestrel Levotiroxina Nici un efect. nu exista date pentru serul antivenin Convulsii Compatibila cu alaptarea. antitetanus. compatibila cu alaptarea Lidocaina Nici un effect Loperamid Loratadina Nici un effect ~ 68 ~ . miros de iod al pielii copilului Iohexol Nici un effect Ipratropium bromide Nu exista date Ipecacuanha Nici un effect Isoniazid Nici un efect. antidifterica. gusa Iod-povidon (de ex. metabolitul acetil este secretat dar nu s-a raportat hepatotoxicitate.

se prefera doza unica Nici un effect Nici un effect Nu exista date Se evita combina_ia cu atropina care creste. este rara Compatibil cu alaptarea Compatibil cu alaptarea. riscul de efecte adverse Cu excep_ia unei anemii usoare în cazul profilaxiei cu AZT. daca apare. cu vârsta sub o luna ~ 69 ~ Moxalactam Nadolo Naloxon Naproxen Neostigmina Nevirapin Nicotinamida Nifedipin Nistatin Nitrofurantoin . severa cu debut precoce secundara expunerii intrauterine la AZT. compatibil cu alaptarea Nu exista date Nu exista date Obnubilare Nici un effect Nici un effect Nici un efect. pot apare apnee si bradicardie. profilaxia de scurta durata are efecte minime asupra copilului. copiii pot avea concentra_ii serice masurabile. toxicitatea de lunga durata. teoretic. nu exista date referitor la utilizarea de lunga durata Compatibil cu alaptarea Se va evita mai ales daca copilul este prematur.Manitol Medroxiprogesteron Meperidina Metadona Methimazol (metabolit activ al carbimazolului) Metildopa DL-metionina Metformin Methyprylon Metoprolol Minoxidil Morfina Compatibila cu alaptarea Nici un effect Nici un effect Nici un effect Nici un effect Nici un efect.

compatibila cu alaptarea Comaptibil cu alaptarea dar nu se vor mai administra si al_i agen_i cu efect anti-folat Nici un effect Nu exista date Compatibil cu alaptarea în doza unica. se vor monitoriza posibilele efecte adverse: hemoliza. posibile efecte adverse: apnee.Nitroprusiat de sodium Norsteroizi Ofloxacina Oxitocina Oxprenolol Penicilina benzatin. bradicardie si cianoza (mai frecvente decât dupa morfina) Se va monitoriza icterul. nu exista date referitor la utilizarea de lunga Durata Nici un effect ~ 70 ~ . se evita dozele repetate. se va evita administrarea prelungita care poate duce la dependen_a psihica a reflexului oxitocinic matern Nici un effect Nici un effect Pirazinamida Piridostigmina Pirimetamina Piroxicam Prazosin Predinisolon Prednison Procainamida Progesteron Nu exista date Nu exista date Nici un efect. benzilpenicilina si Procainpenicilina Penicilamina Penicilamina Petidina sau cu deficit de glucoza-6fosfatdehidrogenaza. nu se cunosc efectele în cazul administrarii prelungite Nici un effect Compatibil cu alaptarea. icter Nu exista date Nici un effect Nici un effect Compatibila cu alaptarea în cazul unei terapii de scurta durata. compatibil cu alaptarea Nici un efect.

fier dextran Saruri de rehidratare orala Scabicide si pediculocide (benzil benzoat. se prefera o doza unica.miotice si antiglaucomatoase (acetazolamida. copilul va fi monitorizat pentru hemoliza si icter mai ales daca este prematur sau cu vârsta mai mica de o luna. compatibil cu alaptarea Nu exista date Nici un effect Nici un efect. copilul va fi monitorizat pentru somnolen_a Compatibil cu alaptarea. permetrin) Scopolamina Secobarbital Senna Solu_ii de dializa peritoneala Solu_ii oftalmice: . nitrat de argint.antiinflamatorii (prednisolon) . tetraciclina) .Prometazina Propranolol Propiltiouracil Protamin sulfat Pseudoefedrina¤ Primaquina Retinol Riboflavina Rifampicina Salbutamol Saruri de aur Saruri de fier. pilocarpina. copilul va fi monitorizat pentru bradicardie.anestezice (tetracaina) . cianoza Nici un efect. idoxuridina. hipoglicemie. timolol) Nici un efect. se evita la copiii cu deficit de glucoza-6 fosfatdehidrogenaza Compatibil cu alaptarea Nici un effect Nici un effect Compatibil cu alaptarea Nici un effect Compatibil cu alaptarea Compatibil cu alaptarea Compatibil cu alaptarea Nici un effect Compatibil cu alaptarea Compatibil cu alaptarea Compatibil cu alaptarea ~ 71 ~ .antiinfec_ioase (gentamicina.

se va monitoriza copilul pentru soor bucal si diaree Nici un effect Atentie la copiii cu icter prin deficit de glucoza-6-fosfatdehidrogenaza bolnavi. apare în laptele de mama Compatibil cu alaptarea Nici un effect Nici un efect. efedrina) Sotalol Spectinomicin Spironolactona Streptokinaza Streptomicina Sulbactam Sulfapiridina Sulfat de magneziu Sulfizoxazol Suxametoniu Terbutalin Tetraciclina Teofilina Tiopental Tiouracil Ticarcilin Timolol Tolbutamida Trimetoprim Trimetoprim/sulfametoxazol Tropicamida (oftalmic) Tuberculina (PPD) Nici un effect Nu exista date Nici un efect. iritabilitate posibi Nici un efect Nici un efect Nici un efect Nici un efect Posibil icter Nici un efect Nici un efect la copilul la termen. stressa_i sau prematuri. compatibila cu alaptarea Nu exista date Nici un efect. se va evita daca copilul este prematur. apare în laptele de mama Nici un effect Atentie la copiii cu icter prin deficit de glucoza-6-fosfatdehidrogenaza bolnavi. absorbtie neglijabila la copil Compatibil cu alaptarea.. stressa_i sau prematuri.midriatice (atropina. se vor monitoriza posibilele efecte adverse: hemoliza. cu vârsta sub o luna sau cu deficit de glucoza-6-fosfatdehidrogenaza. icter Nu exista date Compatibila cu alaptarea ~ 72 ~ .

in cazul in care copilul va fi hranit la san. rubeolic. rabic inactivat. rujeolic. mama sa faca un set de analize (recomandat de medicul de familie). sa pericliteze si starea de sanatate a copilului.este rara Capitolul IV Tehnica de alimentatie la san (alaptarea) In sens larg. printre altele. si ca mama trebuie sa fie sanatoasa. se va urmari nivelul seric al calciului la copil daca mama primeste doze farmacologice Compatibila cu alaptarea Compatibila cu alaptarea Cu excep_ia unei anemii usoare în cazul profilaxiei cu AZT. tetanic. gripal. Astfel vor fi depistate acele boli infectioase care pot fi transmise de la mama la copil in timpul sarcinii. sa nu sufere de boli care. toxicitatea de lunga durata. inainte de sarcina. tific.Vaccinuri (BCG. meningococic. De aceea. profilaxia de scurta durata are efecte minime asupra copilului. poliomielitic. ~ 73 ~ . este bine ca. prin intermediul laptelui. dar si prin lapte. ci si in pregatirea mamei pentru a putea sa alapteze. pertussis. hepatitic B. tehnica de alimentatie la san nu consta numai in alaptarea propriu-zisa a copilului. contra febrei galbene) Vancomicina Vecuroniu Verapamil Vitamina D Compatibila cu alaptarea Vitamina K1 Warfarina Zidovudina Nu exista date Compatibila cu alaptarea Nici un efect. severa cu debut precoce secundara expunerii intrauterine la AZT.daca apare. difteric. Aceasta inseamna. compatibil cu alaptarea Nici un efect.

Se va avea grija ca sanul sa nu obstrueze nasul copilului. De aceea. Cea mai dificila perioada pentru mama sunt primele 2-3 saptamani. Durerea este ascutita. Mama se aseaza confortabil. Daca mama nu va fi pregatita corespunzator. cand durerea apare la prima incercare de alaptare si apoi la inceputul fiecarei alaptari. este important sa se faca psihoprofilaxia mamei in ceea ce priveste alimentatia la san. astfel incat sanul sa fie pregatit si sa se vindece eventualele fisuri mamelonare. prin pregatirea sanului pentru etapa urmatoare. ceea ce va duce la scaderea durerii provocate de alaptare.care trebuie sa inceapa inca din perioada sarcinii. Sanii vor fi pregatiti prin cateva minute de masaj zilnic. cu riscul instalarii hipogalactiei materne. intr-o pozitie comoda. si apre atunci cand copilul prinde mamelonul si areola.Alaptarea la san presupune o pregatire prealabila. dureaza 1-2 minute. Inainte de a pune copilul la san se recomanda spalarea sanilor si mainilor cu apa sterila (apa fiarta si racita). folosind alcool glicerinat. Copilul va sta cu capul pe bratul de partea sanului la care va suge. De asemenea. de aceea sanul va fi tinut de ~ 74 ~ . sa stie motivele pentru care poate aparea durerea si cum poate fi durerea din timpul alaptarii diminuata sau prevenita. aceea de a alapta sugarul. in sezut sau culcata. starea psihica negativa a mamei generata de aceste dureri va influenta negativ secretia lactata. Se prinde mamelonul intre degetul mare si aratator si se roteste in sensul acelor de ceasornic si invers timp de cateva minute in fiecare zi. rezultatul fiind o alaptare normala. lanolina neparfumata. Tehnica de alaptare la san presupune cateva etape care vor fi prezentate in continuare: 1. In timpul sarcinii In timpul sarcinii. durerile care vor aparea in alaptarea la san a copilului vor fi asa de mari incat vor determina teama mamei de a alapta. Mama trebuie sa cunoasca tehnica alimentatiei in detaliu. relaxata. unguente cu vitamina A si D sau lichidul din capsulele de vitamina E. asa cum vom arata mai jos. pentru ca restul alaptarii sa fie nedureros. 2. este bine sa se faca pregatirea mameloanelor pentru alaptarea la san (masaj cu alcool glicerinat).

7. limba si gingiile copilului sa poata masa si expulza laptele din sinusurile colectoare aflate in spatele areolei. Dupa supt. Cand termina sugarul se detaseaza spontan de san sau adoarme. apoi timpul de alaptare va fi crescut treptat. in perioada imediat dupa nastere. Se va incepe cu sanul cel mai putin dureros. Sugarul este lasat sa suga la un san pana goleste sanul. Nu este obligatoriu ca la o masa sa suga din ambii sani. Daca sugarul nu creste corespunzator in greutate. 4. Daca copilul creste corespunzator in greutate. Alaptarile scurte si dese sunt binevenite imediat dupa nastere. dar in medie este de 15-20 minute. ajungand pana la 20 de minute. 6. Copilul deschide gura si va fi impins usor catre san. 3-5 minute sunt suficiente la inceput. nu se va introduce un alt lapte. dar acesta va fi administrat cu lingurita. Pozitia corecta este aceea in care mamelonul si o buna parte a areolei sunt introduse in gura copilului astfel incat buzele. Se va atinge buza inferioara a copilului cu mamelonul. 3. Durata suptului variaza in functie de fiecare mama si copil. este necesara introducerea suplimentara a unui alt lapte. este de preferat sa se inceapa cu perioade scurte si dese de alaptare. moment in care copilul va incepe sa caute sanul si de asemenea se va declansa reflexul de expulzie a laptelui. Dupa supt. 8. La inceputul alaptarii la san. nu cu biberonul. timpul in care se desfasoara un supt se mareste treptat. cu sau fara regurgitare de lapte. 9.mama intre degetele mainii libere. Cresterea corespunzatoare in greutate indica faptul ca laptele mamei este suficient. copilul va fi tinut in pozitie verticala pana cand eructeaza (ragaie). cu degetul mare (policele) deasupra si celelalte degete dedesubtul mamelonului. se va obisnui cu biberonul si va refuza sanul!!! ~ 75 ~ . Apoi. deoarece pentru copil efortul de a suge la biberon este mai mic decat cel de a suge la san. pentru ca stimuleaza contractiile musculaturii uterine si astfel favorizeaza eliminarea lohiilor. sanii se vor curata cu alcool glicerinat iar intre supturi mameloanele se vor acoperi cu comprese sterile. 5.

deoarece supraalimentarea este tot atat de daunatoare ca si subalimentarea.10.Gravida va trebui sa se fereasca de excese. profesionale si pecuniare ale acesteia. Alimentatia la san are importanta maxima in primele 4 luni de viata si ramane in continuare importanta pana la 9-12 luni. se va imbraca adecvat.Sanatatea noului nascut si chiar a copilului mai mare isi ingrijeste propria sanatate in timpul graviditatii. iaurt.Va reveni cel putin o data pe luna la control. de asemenea se va ocupa cu atentie de curatenia pielii si a intregului corp pentru a o feri de infectie.Se recomanda mese nu prea abundente si dese. carne. nu va lua nici un medicament fara prescriptia medicului. oua. dar in medie vor fi 8-12 supturi pe zi. 11. Durata alimentatiei la san depinde foarte mult de mama. devine din prima clipa a existentei sale o preocupare centrala a parintilor si in special a mamei. in sezonul cald sau daca sugarul este bolnav.unt.Va consuma lapte.De o mare importanta este si alimentatia.Cantitatea de lapte si compozitia acestuia variaza de la un supt la altul. inlocuinduse progresiv mesele de lapte cu alimente semisolide. comod. ceea ce inseamna ca sugarul va primi san la fiecare 2-4 ore (de cate ori cere“san la cerere”). va respecta orarul de odihna (va dormi cel putin 8 ore pe noapte). maxim 12 kg. Deci perioada optima de intarcare ar fi cam pe la 9 luni-1 an.Orice fel de bautura ~ 76 ~ . va pregati sanii in vederea alaptarii facand zilnic un masaj al mameloanelor cu o panza aspra si unse apoi cu alcool si glicerina.Trebuie sa se prezinte la dispensarul teritorial de la primele semen de sarcina.In timpul sarcinii nu va lua in greutate mai mult de 8 kg. Dupa varsta de 6 luni se poate trece la diversificarea alimentatiei.Va respecta normele de igiena a sarcinei. legume si fructe mai ales crude. cu posibilitatea amanarii acesteia. branza. de posibilitatile sociale. Numarul de mese depinde de la caz la caz.va evita eforturile fizice. se va feri de infectie. CAPITOLUL V EDUCATIE PENTRU SANATATE Copilul a carui nastere este un eveniment deosebit in viata familiei. Nu este recomandat ca intarcarea sa se faca inainte de 4 luni.

are nevoie de ingrijire si curatenie.Se va efectua baie generala zilnic si baie partiala de cate ori este nevoie.Hainele si scutecele vor fi spalate si calcate. alimentatie corespunzatoare.la lectii de "scoala mamei" pe parcursul sarcinii. avand nevoie sa creasca si sa se dezvolte normal si viguros nu numai fizic ci si psihointelectual. care va fi aerisita zilnic.alcoolica si fumatul sunt adevarate otravuri pentru copil atat in perioada sarcinii cat si in perioada alaptarii. cat si ulterior cand va primi sfaturi pentru ingrijirea nou-nascutului.Sugarul trebuie sa traiasca intr-un mediu corespunzator.Regimul termic va fi corespunzator anotimpului. dar nu exagerat de cald.Nou. ferit de imbolnaviri si accidente.Nou nascutul va fi ferit de contactul cu personane din afara si chiar din familie.nascutul va fi primit acasa in conditii de igiena si curatenie.Se va asigura camera proprie. Aceste sfaturi le va primi de la personalul medical al dispensarului.Se va asigura conditii optime pentru cresterea si dezvoltarea lui normala. ~ 77 ~ .Se vor respecta normele corecte de alimentatie si in special igiena nou-nascutului.are nevoie pentru toate acestea de ocrotirea si dragostea familiei.Cea mai indicata este folosirea scutecelor de unica folosinta.Se vor respecta normele de igiena printr-o curatenie riguroasa care confera cea mai buna protectie impotriva imbolnavirilor. luminoasa.influentandu-i nefavorabil dezvoltarea fizica si mintala. trebuie calit prin factori naturali.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful