ANCHETA Ancheta reprezintă o metodă de interogare, informare asupra faptelor sociale (opinii, atitudini, motivaţii, aspiraţii, caracteristici personale

şi ale mediului social) la nivelul grupurilor umane de diferite dimensiuni şi care permite cuantificarea datelor în vederea descrierii şi explicării lor. Ancheta este o metodă complexă care include metode diverse, complementare, cum sunt chestionarul, analiza documentelor, observaţia. Tehnicile de realizare a anchetelor au un caracter stadardizat (numărul, ordinea, formularea întrebărilor şi efectivele de persoane sunt stabilite clar, nefiind permise abateri decât arareori) Ancheta urmăreşte să satisfacă cerinţa de reprezentativitate a eşantionului în raport cu populaţia (alegerea indivizilor anchetaţi se face după reguli statistice clare, cu marjă de eroare rezonabil şi risc acceptat) Ancheta se realizează de regulă pe eşantioane mari (diferenţa faţă de interviu). Eşantionul cuprinde toate tipurile de indivizi ce apar în populaţie Investigând un număr mare de subiecţi – ancheta nu poate urmări decât informaţii relativ simple Prelucrarea datelor unei anchete se realizează prin procedurile statistice standard ce se bazează pe calculul frecvenţei Ancheta se poate realiza şi în scris (spre deosebire de interviu care foloseşte tehnici orale) Ancheta se realizează de colectând informaţii de la persoane luate în mod individual (interviul se poate aplica şi unui grup) Ancheta se realizează cu personal auxiliar, operatori de anchetă. Obiectul anchetelor sociologice: - Opinii, atitudini, comportamente - Aspiraţii, nevoi, motivaţii - Cunoştinţe, mărturii ale oamenilor despre fapte, fenomene, evenimente inaccesibile cercetătorului - Caracteristici demografice: structuri familiale, structuri de vârstă, socioprofesionale - Caracteristici ale mediului social şi ale modului de viaţă al oamenilor: ocupaţii, venituri, condiţii de locuit, servicii sociale, factori social-economici care influenţează activitatea lor. Valoarea anchetei sociologice: - permite culegerea unui volum mare de informaţie într-un timp relativ scurt şi face posibilă prelucrarea rapidă a acestora - arie mare de aplicabilitate pe populaţii reprezentative din punct de vedere statistic Limitele anchetei sociologice: - existenţa unor factori care pot conduce la erori de măsurare - subiectul anchetei (sentimente, prejudecăţi cu privire la subiectul anchetei, gradul de implicare, erorile de memorie etc) - eşantionarea - instrumentele de cercetare (vagi, ambigue) - operatorii insuficient instruiţi - rigiditatea relaţiei dintre operator şi subiect Tipuri de anchete: În funcţie de obiective şi modul de desfăşurare:

.prelucrarea datelor (individual . rapoarte de cercetare pe aceeaşi temă. . . .ancheta pilot (repetiţia în mic a anchetei propriu-zise. pe populaţii reprezentative statistic. instruirea si repartizarea sarcinilor.constituirea echipei de anchetatori.stabilirea temei. care permit identificarea caracteristicilor de profunzime ale realităţii sociale. . . împreună cu beneficiarul. . într-un demers ce îmbină cercetarea cu acţiunea practică). valori medii. tot acum are loc în fapt şi testarea instrumentelor). . sat.întocmirea machetei de prelucrare a datelor (frecvenţe.elaborarea ipotezelor .manual sau cu ajutorul calculatorului electronic).Anchete cantitative cu instrumente formalizate şi rezultate cuantificabile. . .cuantificarea (fixarea expresiilor cantitative ale indicatorilor direct observabili ..întocmirea instrumentelor de lucru (elaborarea chestionarelor. În funcţie de modul în care se aplică: . . indicatori). . corelaţii etc. În funcţie de instrumentele folosite: . a eventualelor măsuri de intervenţie (în ultimul timp sînt tot mai des aplicate a.s.stabilirea tehnicilor şi a procedeelor de ancheta (de intervievare şi/sau chestionare). o vizită în teren). tip recensămînt sau parţială. .analiza şi interpretarea informaţiilor.verificarea informaţiilor culese şi reţinerea formularelor valide în vederea prelucrării.Anchete calitative. fixarea subiecţilor investigaţi prin cuprindere totală. .determinarea obiectivelor. cu instrumente calitative. .Anchete indirecte: colectează date despre fenomene prin subiecţi neimplicaţi în desfăşurarea lor (evenimente trecute).operaţionalizarea (elaborarea spaţiului de atribute .culegerea datelor.întocmirea calendarului de desfăşurare a anchetei (inclusiv prevederea modalităţilor de control.Anchete individuale: aplicarea individuală a instrumentelor de cercetare În funcţie de modul de colectare a informaţiei: .dimensiuni. .). prin loturi sau eşantioane reprezentative).Anchete extensive realizate pe populaţii mari.codificarea informaţilor (în măsura în care nu au fost precodificate la elaborarea instrumentelor). . .documentarea prealabilă (literatura problemei. Operaţiile (etapele) implicate într-o ancheta sociala sunt: . cartier etc) cu scopul de a aprofunda o temă specială. verificarea şi definitivarea lor). scale etc.Anchete intensive realizate pe o populaţie restrânsă (grup. în care aceştia sunt implicaţi în mod nemijlocit.redactarea raportului de ancheta . precum şi o primă luare de contact direct cu situaţia concretă. .stabilirea. a ghidurilor de interviu..definirea conceptelor. teste de semnificaţie.Anchete colective: pe grupuri de oameni . realizate pe populaţii restrânse.măsurabili pentru care se culeg date). . . .Anchete directe: colectează informaţii despre subiecţii investigaţi.determinarea populaţiei (definirea universului anchetei: localizarea şi struc¬turile principale ale populaţiei. variabile. teste. . a planurilor de convorbire.

Chestionarele omnibus sunt specifice pentru cercetările fundamentaleîn sociologie.Ele oferă o mare cantitate de informaţii cu privire la procesele sociale. atitudinile. chestionarecu întrebări deschise şi chestionare cu întrebări mixte.Cel de-al doilea criteriu de clasificare al chestionarelor este formaîntrebărilor. Chestionarele de date factuale (sau de tip administrativ) se referă la fapteşi situaţii obiective. înclinaţiile. cu chestionare simple şi clar structurate şi pe eşantioane care să asigure reprezentativitate Rezultatele sondajelor sunt prezentate beneficiarului sau publicului larg într-o formă simplă Sondajele se fac la comanda unui beneficiar ale căror interese sunt altele decât cele ştiinţifice Într-o societate democratică sondajele de opinie sunt. ele caracterizându-se prin existenţa unei singureteme. persoana intervievată urmând doar să o aleagă pe cea carecorespunde opiniei sale. mai multdecât atât. ancheta pe baza dechestionar este. fără nici o îndoială. un mecanism de cunoaştere a “majorităţii”. se referă ladate care nu pot fi observate în mod direct. dincolo de aspectul ştiinţific. metoda cea mai des utilizată. Sondajul de opinie este centrat pe aspectul opinial. deci pe eşantioane mari (deordinul sutelor sau chiar miilor). spre deosebire de cele anterioare.Chestionarele speciale sunt chestionare care au ca punct de plecarenumărul temelor abordate. pe probleme ce suscită un larg interes public Sondajele de opinie sunt anchete sociologice cu pronunţat caracter descriptiv (nu au ambiţii explicative) Sondajele de opinie sunt anchete realizate într-un timp foarte scurt.Chestionarele cu întrebări închise (sau precodificate) sunt acele tipuri dechestionare care conţin întrebări la care variantele posibile de răspuns suntdinainte fixate.Chestionarele cu întrebări deschise (libere. chestionarele omnibus sunt chestionarele care abordează maimulte teme de cercetare şi sunt cel mai des întâlnite în cercetările sociologice. după care distingem : chestionare cu întrebări închise. de celemai multe ori. metoda desprecare numeroşi autori consideră că a dominat si încă mai domină spaţiul socioumanului.În sfârşit. ele pot surprinde chiar interacţiunile şi intercondiţionările dintreacestea. dar şi motivaţiile. în anchetă accentul cade şi pe studierea obiectivităţii acestor opinii. pe baza eşantionrării.Sondajul de opinie este o formă specifică a anchetei – “metodă statistică de stabilire. postcodificate) cuprindîntrebări la care răspunsurile nu sunt dinainte stabilite. ci lasă subiecţilor libertatea de exprimare a opiniilor. Între mijloacele de culegere a datelor din teren. fapt ce permite colectarea rapidă de informaţii Sondajul se opreşte la datele de ordin subiectiv fără a contrunta opiniile. care pot fi observate uneori direct şi verificate prin altemijloace sau de către alte persoane.Chestionarele de opinie. a stratificării opiniilor în raport cu diferite variabile socio-demografice ale populaţiei studiate” (Ioan Drăgan) Sondajul de opinie este un fel de anchetă pură şi rapidă – în cadrul său se aplică doar instrumente d eanchetă (chestionare. Ele încearcă să surprindă nu numaiopiniile oamenilor. ghiduri d einterviu). precum şinecesitatea utilizării unor metode statistice de prelucrare a datelor obţinute prin chestionar. aşteptările lor. Ancheta pe bază de chestionar se realizează. atitudinile. impunându-se astfel cerinţa de repre-zentativitate a acestora în raport cu populaţia vizată de cercetare. pe un număr mare de persoane. . aspiraţiile cu fapte sau fenomene obiective În sondaj opiniile subiecţilor principala sursă (chiar unica) de informare.

O problemă deosebit de importantă într-o anchetă pe bază de chestionar o reprezintă formularea întrebărilor. urmatoarele modalitati sunt de mentionat: • -Interviul calitativ de tip clasic . care să poată face posibilă utilizarea lui. Realizarea unui interviu. conform scopului urmarit 2) Reprezentarea – se refera la culegerea si inregistrarea datelor obtinute din interviu 3) Interpretarea datelor – se evalueaza validitatea datelor Exista 3 formate pentru un plan de interviu: 1) Nestructurat – nu exista o ordine a intrebarilor si abilitatea reporterului consta in ascultarea raspunsurilor la intrebari de ordin general si directionarea conversatiei spre subiectul analizat 2) Semistructurat – toate intrebarile importante sunt puse intr-o ordine fixata.satisfacerea unor cerinţe. urmand ca ele sa fie descoperite si definite prin intermediul unor astfel de discutii. • întotdeauna întrebările se formulează după o riguroasă operaţionalizarea conceptelor utilizate în cadrul cercetării . Fără a încercao expunere completă a acestor reguli.. de caracteristicile socio-demografice ale populatiei (intervievarea copiilor.?”) • nu trebuie formulată o întrebare dublă (exemplu: „Care sunt drepturileşi îndatoririle pe care le aveţi la locul de munca ?”). de exemplu. care impune respectarea unor reguli. cum se mai numesc) se desfasoara..). INTERVIUL INDIVIDUAL Interviul poate fi considerat o metodă înmomentul în care obiectivul culegerii datelor îl constituie analiza de tip calitativ... în mai multe întalniri. de locurile în care se desfasoara (locuinta. Uneori nici problemele nu sunt date prealabil. cele mai importante dintre ele le prezentăm în cele ce urmează: • întrebările trebuie să fie cât mai clare. Interviurile nestructurate (nondirecte sau de profunzime. birou etc. presupune: 1) Investigarea – urmareste proiectarea unui set de intrebari. de obicei.?”) • întrebările nu trebuie să fie tendenţioase. neologismele.regionalismele etc. întrebările trebuie să fie aplicabile tuturor subiecţilor. mai complete pe masura primirii raspunsurilor la intrebarile care urmeaza Interviul individual calitativ (nestructurat) presupune Ca cercetatorul poarta discutii total libere cu anumiti membri ai comunittaii (populatiei) vizate. • nu în ultimul rând. La încruciaarea diverselor criterii se pot desprinde multe tipuri de interviuri individuale. insa sunt inserate printre ele si intrebari suplimentare. • trebuie să fie evitate dublele negaţii (de exemplu: „Nu consideraţi că nuar trebui . acolo unde se simte nevoia obtinerii de informatii suplimentare 3) Structurat – interviul se desfasoara dupa un set de intrebari puseintr-o ordine premeditata. iar o întalnire poate dura mai multe ore. accesibile majorităţii oamenilor. se vor evita termenii tehnici.. scoala. • cuvintele trebuie să fie simple.etnografic. • întrebările să fie cât mai scurte posibil. pentru ca subiecţii să înţeleagăexact sensul lor. Continutul si forma interviului individual difera în functie de problemele discutate. iar raspunsurile devin mai clare. reclama anumite procedee si comportamente ale intervievatorului). ele trebuie formulate astfelîncât să nu inducă un anumit răspuns (exemplu: „Nu este adevărat că . directeşi familiare pentru subiecţi. pe una sau mai multe probleme. Prin generalitatea si importanta lor.

comentarii/pareri particulare ce nu se pot extrapola majoritatii. aceasta inseamna ca fiecare membru are la dispozitie.5 ore. Focus grupurile presupun. iar concluziile depind in mare masura de competenta moderatorului. Focus grupurile sunt insa eficiente doar daca sunt conduse (moderate) bine. pot exista persoane care sa le domine pe celelalte. numarul limitat de intrebari care pot fi adresate. fapt pentru care face aceasta metoda de cercetare este accesibila doar marilor prestatari sau operatori turistici. opinii si atitudini. costul relativ mic. timpul prea redus acordat fiecarui subiect: daca o sedinta de focus grup la care participa 10 persoane dureaza doua ore. de cele mai multe ori. ca si in cazul interviului. le dezvoltă plăcerea pentru discuţie. ofera ocazia de a afla ce gandesc cu adevarat consumatorii. totuşi. tinem sa subliniem ca dimensiunea redusa a grupului face improprie utilizarea acestei tehnici ca instrument de analiza cantitativa in faza confirmatorie a cercetarii. consultanţa politică şi alte domenii de cercetare socială. dezvoltând strategii naturale de ocolire ori de diminuare a divagaţiilor şi fenomenelor de perturbare a comunicării. apartenenta la grup amplifica competentele indivizilor fara a forta punctele individuale de vedere. Douglas (1985) propune expresia de interviu creativ INTERVIUL DE GRUP FOCALIZAT Focus grupul este printre cele mai utilizate metode de cercetare în marketing. efectul pe care il poate avea ordinea subiectelor de discutie asupra reactiilor participantilor. Dezavantajul principal il constituie. Participanţii la un focus grup realizat în cadrul unei analize a nevoilor pot să fie membri ai grupului ţintă. ofera respondentilor prilejul de a-si exprima in detaliu sentimente. afectand astfel echilibrul discutiilor. analiza politicilor. omogenitatea grupurilor. permite contactul mediat al planner-ului (prin intermediul geamului unidirectional sau televizorului) cu o mostra „reprezentativa” (dintr-o perspectiva calitativa) de consumatori etc. . O sesiunea de focus grup obişnuită durează între 1. Avantajele ei sunt că apropie participanţii de lucrul într-un grup natural. La prima vedere focus grupul are doar beneficii: interactiunea de grup poate oferi o perspectiva mai ampla asupra fenomenului investigat. care se desfăşoară într-un climat pozitiv şi introduce maniera pozitivă de focalizare pe o activitate sau sarcină. acestea neputând include persoane din diverse categorii relevante pentru problema investigată. In final. Avantajele focus-grupului sunt: posibilitatea de a genera o cantitate mare de informatii despre un subiect precis. este un prilej de exprimare imediata a reactiilor. pot genera idei si zone de interes care nu au fost luate in considerare initial. din informatiile inedite pe care acesta le aduce si care ii pot oferi cercetatorului o perspectiva noua asupra problemelor in studiu. este o metoda ieftina si rapida. dupa unii autori. interviuri cu grupuri de 8-12 indivizi care discută o anumită temă sub coordonarea unui moderator profesionist care promovează interacţiunea în grup şi se asigură că discuţia nu se abate de la tema de interes. experţi sau beneficiari ai analizei. in medie. Dezavantajele focus-grupului sunt: rezultatele nu sunt reprezentative pentru toti consumatorii unei anumite categorii de produse. ofera moderatorului posibilitatea de a adresa intrebari de tipul "Ce-ar fi daca ?". doar 12 minute pentru a participa la discutie.J. O cerinţă importantă a metodei este.• -Studiile de istorie orala •.5 ore şi 2. Focus grupul implică o discuţie de grup pe o temă care constituie punctul de interes al dezbaterii. Trebuie amintit de asemenea de factorul cost: organizarea unei sedinte de focus grup poate ajunge usor la cateva mii de dolari. interactiunea membrilor grupului. Avantaje si dezavantaje : Avantajele focus grupului provin in principal.

focalizat pe o anumită temă. răspunzând ideilor şi comentariilor” (Kreuger. membrii grupului se influenţează reciproc. Această tehnică este o “discuţie de grup planificată organizată pentru obţinerea percepţiilor legate de o arie de interes strict delimitată. Marlow. Cojocaru D. apud. evidenţierea şi clarificarea rolului cercetătorului. discuţia este relaxată şi adesea plăcută pentru participanţii care îşi împărtăşesc ideile şi percepţiile. apud.. nevoilor şi opiniilor oamenilor. desfăşurată într-un mediu permisiv. motivaţiilor. Ce este focus grupul? Interviul de tip focus grup este un interviu de grup. care este condus de un moderator şi face parte din categoria tehnicilor calitative de culegere a datelor pentru analiza percepţiilor.Interviul in grup : De obicei un interviu in grup este destinat sa descopere potentialul de conducatori al viitorilor manageri sau angajati care vor lucra cu publicul. fiind folosită de Lazarsfeld şi Merton în cercetări efectuate în timpul celui de-al doilea război mondial. sentimentelor. Daca v-ati descurcat bine la acest interviu veti fi rechemat pentru un interviu amanuntit. Unii autori (Morgan. strict delimitată. 2003: 88) definesc focus grupul ca “o tehnică de cercetare în care suportul pentru culegerea datelor este interacţiunea de grup pe o temă determinată de către cercetător”. localizarea sursei de date. în care sunt avute în vedere câteva chestiuni esenţiale: scopul focus grupului. Candidatii care se situeaza pe primele locuri sunt adunati la un interviu neoficial tip discutie. Se prezinta subiectul si discutia incepe. Metoda îşi are originile în anii ’30. . Scopul interviului in grup este sa se descopere modul in care interactionati cu ceilalti si cum va folositi cunostintele si puterea de convingere pentru a-i invinge. 1993: 55-56).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful